8/19/2019 75870496-Fiziologie-1

1/4

Proprietati fundamentale ale materiei vii. Organite celulare (Curs 1)

1. Excitabilitatea – este proprietatea materiei vii de a raspunde, mai mult sau mai putin speific, la actiunea unuistimul adecvat.Stimul/excitatia – variatie energica din mediu.Stimulul poate sa produca raspunsul daca este adecvat ca forma de energie, amplitudine, durata de actiune, bruschete.

Proprietatile fundamentale ale materiei vii:O forma particulara de excitabilitate este excitabilitatea electrica care reprezinta capacitatea unei membrane celularede a genera si conduce semnale electrice speciale denumite potentiale de actiune.

2. Metabolismul  – proprietatea fundamendală a materiei vii prin care structurile vii au capacitatea de a oxidagradat diferite substan e, utilizând mare parte din energia chimică astfel eliberată pentru desfă urarea unor reac iiț ș țchimice.

3. Reproducerea – proprietatea fundamentală a materiei vii de a se divide.Forma somatică de diviziune este mitoza – fiecare din cele două celule fiice prime te o copie a întregii informa iiș țgenetice prevăzute sub forma de !" la nivel nuclear.

4. Mi carea/motilitateaș

#xistă numeroase i variate forme de mi care celulară, bazate pe interac iuni între proteinele specializate.ș ș ț$ele două motoare moleculare principale sunt%

& cuplul actină – miozină 'baza contrac iei musculare(ț& cuplul tubulină-dineină 'baza mi cării de tip ciliar&flagelar(.ș

$elula este unitatea fundamentală a materiei vii)a nivel celular se manifestă toate proprietă ile fundamentale ale materiei vii.ț#le sunt asigurate morfo&functional la nivel subcelular în mod diferen iat, prin specializările organitelor celulare.ț

Celula

$elula este alcătuită din membrană, citoplasmă i nucleu.ș

1. Membrana celulară

*embrana se formează prin diferen ierea citoplasmei la periferia celulei.țomponenta principală a membranei celulare este plasmalema!

& un bistrat fosfolipidic în care se găsesc proteine periferice i integraleș& gluco+alixul 'cu compozi ie glicoproteică( la exterior ț& citoscheletul membranar la interior.

lasmalema asigură schimburi controlate de substan e li informa ie cu mediul extracelular.ț ț "a ni#elul plasmalemei se realizează!

& transferul substan elor hidrofile 'pori, canale, transporturi(-ț& recunoa terea semnalelor biochimice 'receptori(-ș& legătura cu celule învecinate ' $onc iuni comunicante str%nseț   – onc iuni gap(.ț

 Membrana celulară inter#ine!

& în schimburile dintre celule si mediul extern al acestora-& are permeabilitate selectivă-& este polarizată electric.

2. itoplasma celulară!

8/19/2019 75870496-Fiziologie-1

2/4

& este masa celulară care înconoară nucleul.& se prezintă ca un sistem coloidal, în care mediul de dispersie este apa, iar faza dispersată este reprezentată de

ansamblul de micele organice care se găsesc în stare de permanen ă mi care.ț ș& are două componente%

o citoplasmă fundamentală 'hialoplasma(o forma iuni diferen iate 'organite celulare(ț ț

Organite celulare!

& reticul endoplasmatic, mitocontrii, lizozomi, aparat /olgi 'delimitate de membrane(.& ribozomi, incluziuni citoplasmatice, elemente fibrilare 'constituie un ansamblul morfo&func ional numitț

citosc&elet'.

 Mitocondrii

& sunt delimitate de o membrană dublă-& sunt specializate pentru produc ia de 0-ț& în matricea mitocondrială se desfă oară ciclul acizilor tricarboxilici 1rebs-ș& la nivelul membranei mitocondriale interne func ionează lan ul enzimatic transportor de electroni 'respirator(, cuplatț țcu sinteză de 0 'fosforilare oxidativă(.

 Reticul endoplasmic

& este un ansamblu tubulo&vezicular 2ol%

& transport intracelular de substan e-ț& stocarea i eliberarea calciuluiș& sinteza fosfolipidelor, acizilor gra i, steroizilor-ș

or iunile de reticul endoplasmic care prezintă ribozomi 'ț reticul endoplasmic ru(os(, participă la sinteza proteinelor.

 )paratul *ol(i

& este o forma iune specializată alcătuită dintr&un ansamblu de cisterne turtite i mici vezicule 'de transfer la un potț ș

i de exocitoză la celălalt(-ș& are rol în procesarea post&transla ională a proteinelor secretorii 'glicolizare i împachetare în vezicule deț ș

exocitoză(.

 "izozomii

& sunt forma i la nivelul aparatului /olgi-ț& sunt vezicule cu un con inut bogat în hidrolaze-ț& realizează procese de digestie intracelulară a materialului de endocitoză 'heterofagie( 3 a structurilor proprii

'autofagie(& utofagia – în cadrul proceselor de înlocuire permanentă a proteinelor pentru men inerea func ionalită ii lor.ț ț ț

 Ribozomii%& sunt granule libere în citoplasmă, de obicei ata a i retilului endoplosmic.ș ț& au rol în sinteza proteică.& secven a de aminoacizi din lan ul polipeptidic sintetizat la acest nivel este dictată de secven a de nucleotide 'codoni(ț ț țdin 2"&ul mesager.

itosc&eletul 

nsamblu de filamente de natură proteică.Se descriu 4 clase de filamente%

& *icrofilamente – rol în men inerea arhitecturii celulareț

& *icrotubuli – rol în motilitate& Filamente intermediare% rol în ancorarea unor proteine membranare.3. +ucleul 

& cel mai mare corpuscul din citoplasmă.& forma lui corespunde formei celulei în care se găse te, con ine nucleoli.ș ț

8/19/2019 75870496-Fiziologie-1

3/4

& maoritatea celulelor sunt uninucleate- pot fi i binucleate 'celula hepatică(- polinucleate 'fibra musculară striată(-șanucleate 'hematia(.Structural%

,r(anite celulare specializare!

*iofibrilele% specifice fibrele musculare- "eurofibrilele i corpusculi "issl% specifici fibrei nervoase.ș

ransportul transmembranar 

& se realizează sub formă de macrotransfer i microtransfer șmacrotranserul  se realizează prin endocitoză i exocitoză.șmicrotranserul  poate fi activ 3 pasiv după cum se realizează în sensul sau împotriva gradientului electrochimic

transmembranar.& transportul pasiv este un proces de diuziune prin membrana celulară.& substan ele lipofiledifuzează u or bistratul lipidic, iar cele hidrofile utilizează căi hidrofile 'pori, canale,ț ș

transportori(.& porii i canelele sunt structuri proteice care delimitează căi apoase transmembranare.ș& canalele prezintă bariere de permeabilitate i selecti#itate.ș

& diviziunea transmembranară pe căi preferen iale specifice se nume teț ș diuziune acilitată.& difuziunea apei prin membrană se nume teș osmoză.& transportorii realizează transferul de substan ă prin legarea acesteia de proteina transportatoare pe o fa ă aț ț

mambranei, o anume modificare conforma ională a acesteia li eliberarea substan ei pe cealaltă fa ă a membrane.ț ț ț& după numărul de specii moleculare transportate pe un ciclu transportor există uniport' ( i co&transport 'sinportș

' ( 3 antiport ' ( (.& transportul activ se realizează numai de către transportori proteici.& poate fi primar sau secundar, după cu proteina transportatoare prezintă activitate 0&azică proprie.

Fiziologia celulelor nervoase i musculare (Curs 2)ș

$elula nervoasă, neuronul , reprezintă unitatea morfo&func ională a sistemului nervos.ț#ste alcătuit din%

8/19/2019 75870496-Fiziologie-1

4/4

o corp celular-o  prelungiri neuronale 'dendrite – prelungiri citoplasmatice care conduc impulsul nervos centripet 'aferent(,

axon – prelungire unică, lungă care se termină prin ramifica ii multiple & butoni terminali(.ț& )a nivelul butonilor terminali se găsesc vezicule cu mediator chimic. xonii conduc impulsul nervos celulifug'eferent(.& "euronii realizează o vastă re ea- sunt lega i între ei prinț ț  sinapse& Sinapsă – forma iuni specializate care se realizează între axonul neuronului presinaptic i dendritele neuronuluiț ș post&sinaptic.

Structura sinaptică!

& segment presinaptic-& fanta sinaptică-& segment postsinaptic.

 roprietă i undamentale ale neuronului!ț 

$onstau în generarea i conducerea impulsurilor nervoase.ș1.Excitabilitatea – maximă la nivelul esutului nervos.ț

& Sub ac iunea unor stimuli se produc la nivel neuronal anumite modificări fizico&chimice care stau la baza generăriițimpulsului nervos.

& entru a produce un impuls nervos, stimulul trebuie să aibă o anumită intensitate – intensitate pra(.& Stimulii subliminari nu produc impuls nervos.& Stimulii supraliminari nu produc un impuls nervos mai puternic decât stimulii prag.& $orela iile dintre intensitatea stimulilor i răspuns, care caracterizează excitabilitatea au fost studiate folosind caț șstimul curentul electric i ca răspuns contrac ia musculară ob inută prin stimularea nervului motor.ș ț ț

 0ntensitatea minimă a unui curent electric care aplicat pe ner# determină un răspuns din partea ner#ului / 

mu c&iului – reobaza.ș

impul c%t trebuie aplicat curentul pentru a apare răspunsul timp util.

Cronaxia timpul minim necesar unui curent cu intensitate dublă reobazei pentru a produce un răspuns motor.

& stimulii cu intensitate prag, ac ionând la nivelul neuronilor, produc modificări fizico&chimice, care au ca urmareț

declan area unui impuls nervos care se autopropagă.ș& membrana neuronală este polarizată în repaus 'pozitiv pe fa a externă, negativ pe cea internă( datorită reparti ieiț ținegale a na i + de o parte i de alta a membranei.ș ș& între fa a externă i interiorul celulei există o diferen ă de poten ial de &56 &76 m8 9ț ș ț ț  poten ial membranar deț repaus.

& aplicarea unui stimul cu intensitate prag cre te brusc permeabilitatea membranei neuronale determinândșdepolarizarea i mic orarea diferen ei de poten ial cu &:5 m8, polaritatea se inversează devenind negativă pe fa aș ș ț ț țexternă i pozitivă pe cea internă 9ș  poten ial de ac iune.ț ț 

2.Conductibilitatea  este proprietatea de autopropagare a impulsurilor nervoase prin axoni pana la termina iilețacestora, unde sunt transmise unui alt neuron, producând un răspuns caracteristic.;n organism