59. efecte adverse induse de actiunele farmacologice. Profilaxia si tratamentul.2.Efecte survenite in urma actiunii farmacologice. Multe remedii medicamentoase provoaca uscaciunea mucoasei cavitatii bucale anticolinergice,hypotensive,antihistaminice,antipsihotice, anticanceroase,tranchilizante,diuretice.La utilizarea acestor preparate e necesar sa tinem cont de unele principia generale-informarea pacientilor despre efectele adverse posibile si profilaxia lor-dupa atingerea efectului clinic stabil e necesar a determina doza de intretinere minima efectiva,deoarece sunt asa categorii de pacienti(pers. De virsta inaintata) la care efectul curative se manifesta la doze mai mici ca cele terapeutice-determinarea intervalelor de timp ale administrarii preparatelor.Administrarea preparatelor in doze mari si depasirea duratei premise contribuie la dezvoltarea complicatiilor. Preparatele citostatice se concentreaza in glanda parotid. La pacienti se micsoreaza brusc secretia salivei. tratamentul xerostomiei. Pentru stimularea salivatiei bolnavilor li se recomanda guma de mestecat fara de zahar.Preparatele salivei artificiale micsoreaza uscaciunea in gura.Irigatii cu lamiie si glicerina. Component flavoringului;ulei de cuisoare 2 ml,mentol 1 g, ulei de anason 3ml,ulei de scortisoara 1ml,alcool etilic 70 % pina la 100 ml. pentru gargara cavitatii bucale se foloseste Solutia de pilocarpina. Preparatele cu proprietati colinergice pot fi cauza hipersecretiei glandelor lacrimale-sialoree.Remediile medicamentoase pot cauza dureri in glandele salivare.Hipertrofia glandelor salivare asemanatoare cu parotita e posibila in caz de tratament cu fenibutazona,oxifenibutazona. La utilizarea de lunga durata a unor ramedii medicamentoase se modifica microflora normal a cavitatii bucale .de exemplul corticosteroizii in inhalatii inhiba local mecanismele imunologice,se creaza conditii pentru dezvoltarea Candidei albicans.

60.efecte adverse orale secundare. . Profilaxia si tratamentul.Din ele fac perte ; dezvoltarea intensive a Candida albicans si virusurile herpesului tip I dupa utilizarea imunodepresivelor,ca izotioprina,si corticosteroizilor pentru suprimarea procesului imun sau inflamator.La pacientii cu sepsis sau febra de geneza necunoscuta e necesar de exclus infectia odontogena. Cea din urma ,de regula este bacteriana. Infectia mucoaselor poate fi de origine bacteriana,virotica sau micotica.Candida albicans este agentul pathogen cel mai fregvent al cavitatii bucale la bolnavii cu limfopenie,granulocitopenie. Acest microorganism la persoanele sanatoase nu provoaca nici un fel de manifestari clinice.Mucormicoza-infectie micotica ce afecteaza sinusul palatin,continutul orbitelor si creerul se manifesta adesea prin evolutie grava ,deseori cu exitus, dureri, parestezii,edeme,perforatia palatului dur, oftalmoplegia si simptome neurologice sunt manifestari clinice ale acestei boli.Infectia bacteriana aste de diferita localizare- intra sau periorala.Infectia provocata de virusul herpesului simplu(herpes simplex tip I,varicella zoster) apare fregvent la pacientii cu statusul imun dereglat.Profilaxia acestor complicatii include efectuarea masurilor igienice respective cu utilizarea periutelor dentare moi,spalaturi cit mai dese ale cavitatii bucale cu solutie salina izotona. Preparatele corticosteroidiene sunt contraindicate in afectiunele ulceroase,deoarece inhiba procesele imunu. In aceste cazuri sunt ndicate irigatii cu solutii antibacteriene si utilizarea regulate a solutiei 0,2 % clorhexidina bigluconat de 4-6 ori pe zi. Preparatele ce contin Novocain nu se recomanda din cauza riscului dezvoltarii hipersensibilizarii.Tratamentul infectiei micotice este conservator. Mai intii e necesar de identificat agentul pathogen.Terapia antimicotica se efectueaza cu amfotericina B.Tratamentul infectiilor microbiene in majoritatea cazurilor se efectueaza cu antibiotic dupa identificarea agentului si determinarea sensibilitatii lui. Pencilina G,introdusa intravenous este preparatul de elective in infectia streptococica.Hemoragiile in cavitatea bucala survin la bolnavii cu predispozitie ca rezultat al trombocitopeniei,coagulopatiei disseminate intravasculare. Sectoarele hemoragice trebuie curatate,saliva inlaturata. Unii autori recomanda de inlaturat chaagurile de singe mechanic sau cu solutie slaba de apa oxigenata. Insa acestea pot da recidive, igiena cavitatii se realizeaza cu periute moi sau cu un tampon de tifon.Efectele neurotoxice se manifesta prin dereglarile sistemului nervos periferic si vegetative,de obicei acuze de dureri cu parastezii in degete si member sau fara ea.Nervii cranieni sunt atacati mai rar. Durerile maxilare ce imita durerile odontogene sau periodontogene,sun manifestarile patologice ale nervului trigemeni. Neuropatiile,cauzate de chimioterapice,sunt reversibile dupa suspendarea preparatelor.

61)))Efectele adverse specifice ale preparatelor. Mecanism si tabloul clinic, profilaxia si tratamentulFenitoina provoaca hiperplazia gingiilor,cu afectarea tesutului conjunctiv fibros.Mecanismul hiperplaziei este studiat incomplet.Se recomanda suspendarea preparatului, uneori extirparea chirurgicala a tesutului abundent. Anticoagulantele predispun la dezvoltarea hemoragiilor petesiale si purpurei mucoasei cavitatii bucale dupa traume. Inainte de interventiile chirurgicale este necesar de corijat dozele. Reactiile imunologice de origine medicamentoasa pot fi rezultatul contactului direct al mucoasei cavitatii bucale senzibilizate cu alergenul(efect direct) sau o parte a reactiilor generalizate fata de preparatele administrate sistemic( efect indirect). Reactiile alergice de contact ale mucoasei cavitatii bucale sunt similare cu dermatitele alergologice de contact. Au fost descrise gingivostomatite atipice ce includ triada- cheilite, glosite, gingivite. Ele sunt provocate de mentol, timol, substante gustative de menta, ce persista in paste si gumele de mestecat. Sunt date despre dezvoltarea stomatitei si dermatitei orale de contact la utilizarea cafeinei solubile ,solutiilor pentru gargara ,remediilor cosmetice,anestezicelor generale,iodurilor. Complicatiile alergice se pot manifesta clinic prin edeme,usturime si eritem, usturime si eritem in lokul contactului, formarea papulelor si ulcerelor..Polieritemul,reactiile lichenoide, gingivitele descuamative si manifestarile lupusului eritematos sunt leziuni medicamentoase (efecte indirecte)Polieritemul complica terapia cu astfel de preparate ca tetraciclina, clindamicina, sulfamide, barbiturice, benzilpenicilina . In cavitatea bucala se observa portiuni descuamate ale mucoasei in locarile formarii veziculelor sau bulelor, portiuni hemoragice pe mucoasa extrabucala.Reactiile lichenoide pot surveni pe fondul tratamentului cu alopurinol ,clorochina,tolbulamida,tetraciclina,dapson.Lupusul eritenatos discoid se manifesta intaoral la 25% din bolnavi .Pe gingii apar leziuni eritematoase,epiteliul se transforma in ulcere dureroase. Apresina,novocainamida,fenitoina,medildopa sunt preparate ce provoaca lupus eritematosTratamentul leziunilor medicamentoasa de geneza iminologica se reduce la suspendarea preparatului, igiena minutioasa a cavitatii bucale si utilizarea remediilor analgezice.Daca suspendarea preparatelor nu duce la ameliorarea starii ,atunci se recurge la terapia corticosteroida sistemica.In cazul cind boala migreaza(pielea, organele genitale, conjunctiva) bolnavul se interneaza.Efectele toxice ale remediilor chimioterapice pot fi directe si indirecte.Actiunea citotoxica directa are loc atunci cind preparatul interactioneaza si lezeaza celulele organelor si mucoaselor.Ele intervin in multiplicarea celulelor si pot fi cauza inflamatiei generalizate ,ulceratiei, reactiilor lichenoide,xerostomiei. Efectul indirect se caracterizeaza prin distructia celulelor stem ale maduvei osoase si care se manifesta prin mucozite ,infectii si hemoragii.Mucozitele sunt cauza cea mai frecventa a chimioterapiei cancerului.Clinic se manifesta peste 3 zile sub forma de zona eritematoasa difuza sau sub forma de zona nodulara cu ulceratii peste 7 zile.Forma usoara a mucozitei se caracterizeaza prin eritem.Forma intermediara-pete eritematoase,erozini, acuze de disfagie.Forma grava ulceratii profunde cu centru necrotic.Formele grave epuizeaza bolnavii si pot fi cauza suspendarii tratamentului si prelungirii terapiei.