93470174 Calugarii Sau Monahii

8/16/2019 93470174 Calugarii Sau Monahii

1/21


2/21

Monahii sau Calugarii

Cuvantul "calugar" vine de la grecescul "kalos gheron", si inseamna "batran frumos".Batran frumos! Este un ideal! Un calugar adevarat trebuie sa fie "batran frumos"! Fie caeste la tinerete, fie ca este la batranete, trebuie sa aiba o frumusete sufleteasca; fara sa semai impiedice in nimicurile veacului acestuia, fara sa imbatraneasca si patimile lui cu el,ci sa lichidee tot ce mai are de lichidat. n loc de patimi, sa aunga la virtuti, sa fie un omodihnitor, un om care nu a trait degeaba, un om care aduce ceva in constiinta altora.

#are lucru sa fie un calugar tanar cu calitati de batran. Ce inseamna batran$ inseamna siintelept. %aca esti calugar, trebuie sa fii batran inainte de batranete, deci echilibrat,

cinstit, intelept, sa ai calitatile batranului. &a fii ponderat mai mult decat tanarul 'poti saai entuiasmul tanarului, daca mai esti capabil de entuiasmul tanarului(. n orice ca,daca esti batran de la tinerete, adica echilibrat, ponderat, intelept, angaat cu serioitate, incaul acesta ai si calitatile batranului, ai si capacitatile tanarului. Batranetea calugaruluinu vine doar la batranete, poate sa fie si la tinerete.

Un calugar trebuie sa fie un batran frumos, un batran imbunatatit, un batran de care se bucura oamenii. %e calugar sa te bucuri de la tinerete pana la batranete. %e cand estitanar, daca te faci calugar, poti sa fii frumos sufleteste, sa se bucure oamenii de e)istentata cum se bucura de o floare, cum se bucura de o apa limpede, de un fagure de miere, deun peisa frumos, de un rasarit de soare, de un apus de soare, cum se bucura oamenii de

lucrurile frumoase din urul lor.

Unii intra in viata monahala de pe la * ani, + ani; de e)emplu, sunt maici care isi aducnepoatele la manastire de cand sunt mici de tot, si le cresc acolo. %ar acum se fac si nisteabuuri nepermise. %e pilda, sunt tineri care merg la manastire la *, + ani, si imediat iiface rasofori si calugari. -u e corect, pentru ca omul nu aunge sa se verifice pe el insusi.rebuie lasat omul sa se cercetee pe sine, pentru ca sunt atatia care nu merg cu vocatiemonahala la manastire, si atunci inseamna sa incurci omul. otusi ic eu asa acuma, cavarsta potrivita pentru viata monahala ar fi varsta la care se intra in viata de familie. %eci,cand te poti casatori, te poti si calugari, numai sa stii ce faci.

Calugaria ortodo)a este o calugarie in anonimat. oti cei care se afirma pe ei princalugaria insasi, nu stiu ce/i lepadarea de sine, si nici ce este inceputul cel bun. E)ista posibilitatea unei afirmari in calugarie, si prin calugarie; aceasta insa nu duce ladesavarsire, ci la inrautatire. Calugaria fara lepadare de sine, fara ascultare, fara smerenienici nu e)ista. 0m putea spune ca, de fapt, calugaria inceteaa cu fiecare incalcare avoturilor monahale.


3/21

-u poate avea liniste, nici chiar in condtii de liniste, cel ce se retrage ca sa se poataafirma cu linistea si cu puternicia sa.

1Ce ma nemultumeste pe mine personal este ca multi dintre calugari nu au virtuti sociale,si ca nu se realieaa in calugarie virtutile sociale asa cum se realieaa in viata de

familie. Ceea ce ne lipsesete nu sunt indrumarile caci de acestea avem destule, ci nelipseste o angaare reala, un mediu favoriant innoirilor, o ravna pentru mai mult si mai bine. nnoirea monahismului nu se poate face prin dispoitii venite de sus, nici prinindicatii date de mai marii nostri, ci ea trebuie facuta cu miloacele pe care le avem lamanastirile noastre, cu oamenii capabili de mai mult si de mai bine.2/Citat parinteleeofil 3araian.

Calugaria presupune oameni de e)ceptie. 4ameni e)ceptionali! 4mul obisnuit nu poate ficalugar! %aca devine calugar, nu este calugar deplin, este un improviat in calugarie.

Cand vrei sa fii calugar, ar fi bine sa fii calugar inainte de a fi calugar.

5autatea e o negare a calugariei. Bunatatea e o afirmare a calugariei. 0sa ca toti calugarii,atat pentru iua de astai, cat si pentru cealalta vreme a vietii lor, trebuie sa fie buni, ca sase asemene cu bunul %umneeu.

C6utarea voii lui %umneeu mai presus de orice altceva este o idee care apare peste tot 7nscrierile ortodo)e, ca de e)emplu 7n Filocalie, o carte care cuprinde scrieri ale monahilor.Cu alte cuvinte, un monah 'c6lug6r( sau o monahie 'c6lug6riț6, maic6( este o persoan6care a urat s6 urmee nu numai poruncile Bisericii, ci și sfaturile evanghelice "voturile"sau ur6mintele monahale ale s6r6ciei, castit6ții, cur6ției, statorniciei și ascult6rii.Cuvintele lui 8ristos pe care se baea6 acest fel de viaț6 sunt9 "Fiți des6v:r șiți, precum

at6l vostru des6v:r șit este".#onahismul 7și afl6 7nceputurile 7n primele secole de 7nchegare și de r6sp:ndire acreștinismului. &ufletul omului credincios 7nsetea6 necontenit dup6 dep6șirea de sine,dup6 dob:ndirea unei viețuiri asemenea 7ngerilor. El dorește fericirea sa și fericireasemenilor s6i, prin permanenta aspirație c6tre starea de des6v:r șire și de apropiere de%umneeu.

Credincioșii care au 7nsetat dup6 dob:ndirea acestei st6ri au g6sit temeiuri 7n urcușurilecele duhovnicești, chiar 7n viața și 7nv6ț6tura #:ntuitorului 8ristos. Ei au v6ut 7n viața&a smerit6 și f6r6 de p6cat2 ' 3etru ?@?AD(, contemplației '@A?( și 7ndumneeirii sau unirii cu %umneeu '@D(, prin rug6ciune, &f. aine și ascultare.


4/21

Giața monastic6 este deci ultima form6 luat6 de m6rturisirea credinței creștine, pus6 de%uhul &f:nt 7n inima Bisericii. Ea nu este nici o doctrin6 particular6 a creștinismului, nicio treapt6 de perfecțiune 7n credinț6, ci o imagine vie a m6rturisirii creștine carerememorea6 sau repreint6 premisele credinței ca r6spuns la cobor:rea %uhului &f:nt 7niua Cinciecimii, c:nd toți p6r6seau bunurile lor, leg6turile lor de rudenie și casa lor

pentru a se uni cu apostolii, dup6 7nv6ț6tura %omnului.

Giața monastic6 repreint6 sau rememorea6 de asemenea demersul credinței martirilor,c:nd a trebuit s6 m6rturiseasc6 pentru 8ristos care și/a dus crucea și a suferit moarte 7nfața lumii 7ntregi. Giața monastic6 este o m6rturie vie a credinței ar6toare; ea reproducefidel credința și viața Bisericii primare. Ea este un model concret de viaț6 creștin6autentic6, totalmente conform6 cu poruncile evanghelice. Ea nu este un model superior, ciun model autentic.

%e asemenea c:nd noi vorbim de viața monastic6, noi vorbim implicit de 7ntreaga viaț6creștin6 autentic6; și c:nd vorbim despre creștinismul adev6rat, noi ne g:ndim la viața

monastic6 ca una din reali6rile sale e)emplare.

Un calugar sau un monah are alt6 activitate, alt veac, alt6 hran6, alt6 7mbr6c6minte și alt6munc6. El se numește purt6tor de haine negre, c6ci toat6 viața lui trebuie s6 fie 7n poc6inț6 și 7n resemnare. El se numește monah, adic6 singuratic, pentru c6 trebuie s6 fieveșnic f6r6 grii și singur, numai el cu %umneeu.

Un c6lug6r trebuie s6 tr6iasc6 pe p6m:nt ca 7n cer. &6/și g6seasc6 timp c:t mai mult pentru a sta 7n fața lui %umneeu. -u cu cartea deschis6 pe mas6, cu lum:narea aprins6,cu candela... ci cu inima deschis6 pentru %umneeu, cu g:ndul la %umneeu2 0rhim.eofil 36r6ianu/ %espre m6n6stire și c6lug6ri.

0vand stare sufleteasc6 de bucurie și n6dede minunat6 prin 7ncredințarea c6 8ristos este7n el și sunt 7ntr/o comuniune permanent6, monahul va putea duce și o viaț6 ascetic6.Hntrebat de unul din p6rinți "ce este monahul", avva oan Colov "a is9 osteneal6. C6cimonahul la tot lucrul se ostenește". %eci ceea ce/l caracteriea6 pe c6lug6r esteosteneala. %e altfel, 7n vocabularul scrierilor duhovnicești, termenii "monah" și "ascet"coincid. 0scea poate fi definit6 7n mod sintetic ca un efort conștient, liber consimțit pentru a atinge des6v:r șirea. %ar la des6v:r șire nu se poate aunge prin simpla devoltarea posibilit6ților firii omenești, fiindc6 firea este limitat6.

%es6v:r șirea nu se realiea6 dec:t 7n %umneeu și este darul %uhului &f:nt. 0scea ca

atare nu devine niciodat6 un scop 7n sine; ea nu este dec:t un miloc, necesar și potrivit pentru cei ce se lupt6; prin asce6 se manifest6 libertatea noastr6 ce consimte la primireaacestui dar.

3osturile, 7nfr:n6rile, privegherile, viața aspr6, s6r6cia 7nțeleas6 ca "neagonisire", caabsența dorinței de a avea; ascultarea, ca biruinț6 asupra voinței noastre; viața pustniceasc6, ca o c6utare a isihiei; fecioria, ca biruinț6 asupra mișc6rilor "neraționale"ale trupului; smerenia și indelunga r6bdare, ca manifestare a dragostei / acestea toate


5/21

constituie ascea rațional6 și liber6 a creștinilor. %ar, at:ta vreme c:t lucrarea haruluilipsește, c:t %umneeu nu vine s6 pecetluiasc6 aceste eforturi ascetice, ele r6m:n olucrare omeneasc6 și deci, supuse stric6ciunii.

F6r6 7ndoial6, ascea creștin6 e altceva dec:t un simplu e)ercițiu de voinț6. Este o

c6utare a vieții 7n %umneeu și o e)presie a iubirii. Ea crede cu fermitate 7n eficacitateaconlucr6rii dintre %umneeu și om și vede 7n aceast6 conlucrare, sensul progresuluivieții duhovnicești. %e aceea, 7n ceea ce privește ascea practic6, totul const6 7nrealiarea armoniei dintre voinț6 și viața noastr6, pe de o parte, și voința și viața%umneeului și #:ntuitorului nostru, de cealalt6 parte. ar cel mai important element alacestei armonii este rug6ciunea și, de aceea, ea constituie "v:rful tuturor lucr6rilorascetice".

C:teva reflecții asupra monahismului.

%up6 cea de a II/a -ovela a lui ustinian9 "viața monahal6 este ceva sf:nt", ascea nu

este un sistem de simple reguli morale, ci nevoințe care aduc harisme și daruri oric6reivieți creștine, preciea6 &f. Chiril al erusalimului; &f. Gasile cel #are 7n 5egulile sale,7i compar6 pe c6lug6ri cu "silitorii" din Evanghelie care "iau Hmp6r6ția" e)prim:nd astfelma)imalismul st6rii creștine.Cel ce r6spunde chem6rii evanghelice la des6v:r șire se face egal cu 0postolii, preciea6&f. &imeon; el poate, ca &f. oan Evanghelistul, s6 se 7ntoarc6 la oameni și s6 le vesteasc6ceea ce a v6ut 7n %umneeu. El poate și trebuie s6 o fac6. Chiar nu poate face altfel. Unc6lug6r este un martor prin e)celenț6 al celor de pe urm6, un 0postol al des6v:r șiriievanghelice.&f. oan &c6rarul arat6 mereu c6 specificul unui c6lug6r const6 7n dragostea neobosit6 pentru %umneeu, Care trebuie iubit așa cum o iubește un logodnic pe logodnica lui.

%up6 ucenicii lui, el 7nsuși 7nfl6c6rat de iubire divin6, nu era dec:t rug6ciunene7ntrerupt6, iubire negr6it6 pentru %umneeu2. otodat6, adev6ratul monahism nuconduce niciodat6 la iolare, c6ci misiunea lui, dup6 &f. #a)im #6rturisitorul, nu estedoar unirea omului cu &f:nta reime, ci și de a manifesta adev6rul &fintei reimi 7n om, printre oameni.Giața monahal6 se ustific6 astfel 7n 7ntregime prin setea de %umneeu. %ac6 am voi s6 odefinim, am putea spune c6 ea este preaplinul doririi, al 7nset6rii dup6 %umneeu. %eaceea, mai 7nainte de orice, smerenia este puterea care situea6 a)a vieții noastre 7n%umneeu și distruge din temelie resentimentele și egocentrismul.

"Geniți la #ine toți cei osteniți și 7mpov6rați și Eu v6 voi odihni pe voi. Juați ugul

#eu asupra voastr6 și 7nv6țați/v6 de la #ine, c6 sunt bl:nd și smerit cu inima și vețig6si odihn6 sufletelor voastre." '#atei /


6/21

aMa de mult, ne/am g:ndit c6 ar fi bine s6 mergem acolo unde putem primi Mi mai multhar, departe de lume... la m6n6stire.

rebuie s6 spunem c6 %umneeu are un fel de a atrage oamenii la El foarte 7nLelept. Celor c6rora abia 7ncep s6/l cunoasc6, care fac primii paMi 7n lumea Bisericii le d6 mult har, le

d6 rug6ciune curat6, lacrimi 7n timpul rug6ciunii, liniMte 7n inim6, pace 7n timpulslubelor, dispoiLie de a contempla lumea Mi 7ntreg universul, poft6 de a citi cuvintelesfinLilor, &f:nta &criptur6 si dorinL6 de a afla c:t mai multe lucruri duhovnicesti. Ja7nceput %umneeu 7i da 7n dar celui boboc 7n ale credinLei ceea ce 7i da de obicei unui omcu o viaL6 sf:nt6, unui om care se fereMte s6 p6c6tuiasc6, unui om care a trecut prin multe7ncerc6ri. 0cest dar oferit bobocului e ca o pregustare a vieLii ce urmea6 s6 o tr6iasc6dac6 va asculta poruncile lui %umneeu.

5elaLia lui %umneeu cu cel ce face primii paMi 7n ale credinLei e ca o lun6 de miere a doitineri proasp6t c6s6toriLi, o perioad6 7n care cei doi trebuie s6 se apropie din ce 7n ce maimult pentru ca pe viitor s6 poat6 face faL6 7mpreun6 greut6Lilor.

%up6 ce bobocul se deprinde oarecum cu viaLa creMtineasc6, dup6 ce 7Mi formea6 oconMtiinL6 curat6 atunci %umneeu 7ncepe s6/Mi ia acest har de la el, daca nu este lucrat.Bobocul simte acest lucru Mi se tulbur6, 7Mi d6 seama c6 a p6c6tuit, si realiea6 c6 dincaua p6catelor lui, %umneeu nu/l mai cercetea6. UMor, uMor lacrimile la rug6ciunedispar, rug6ciunea curat6 Mi netulburat6 devine o raritate, slubele bisericii nu mai sunt aMade frumoase cum p6reau, dispare pofta aceea de a citi c6rLi duhovniceMti 7n continuu, Mitot aMa. Ceva se 7nt:mpl6.

%uhul &f:nt, cel care oferea at:ta dulceaL6 sufletului 7ncep6tor 7n ale credinLei, se retrage7ncet 7ncet pentru ca noul membru al Bisericii s6 conMtientiee r6d6cinile p6catelor lui Mi

impulsurile sale spre r6u. %in acest punct al vieLii %umneeu ne las6 de 7nLeles c6 pentrua dob:ndi din nou ceea ce am pierdut trebuie s6 contribuim Mi noi cu ceva9 cu voinLa.rebuie s6 7ncepem s6 vrem s6 nu mai p6c6tuim, trebuie s6 l6s6m p6catele, dar trebuie s6/i Mi cerem autorul.

#i/aduc aminte c:t de mult se t:nguia &f:ntul &iluan 0thonitul c:nd %uhul &f:nt plecade la El. 56niLi de dulceLa harului boboceii vor 7ncepe adev6rata viaL6 creMtin6, cea desprecare spune #:ntuitorul9 "Hn lume necauri veLi avea". %e aici 7ncolo 7ncepe luptaduhovniceasc6 cu diavolii Mi cu poftele din noi.

Cei care se afl6 7n aceast6 "lun6 de miere a harului" Mi le vine g:ndul s6 mearg6 lam6n6stire s6 se c6lug6reasc6 ar trebui s6 se g:ndeasc6 de mai multe ori 7nainte de a faceacest lucru, pentru c6 aceast6 stare e "temporar6". Hn aceast6 perioad6 eMti ispitit s6 tecrei mai bun dec:t toLi, mai sf:nt dec:t oricine Mi acest g:nd te poate face s6 iei o deciiegr6bit6.

3entru toLi cei care s/au g:ndit sau 7nc6 se g:ndesc la c6lug6rie 7i rog s6 cear6 sfat de laduhovnic 7nainte de a face orice pas. mediat ce le/a venit acest g:nd 7n minte s6 mearg6


7/21

Mi s6 discute cu duhovnicul, iar %umneeu va Mti ce sfat s6/i dea prin acesta. oLi cei carevor c6lug6rie trebuie s6 Mtie c6 viaLa monahal6 ast6i, 7n mileniul I, nu mai este aMa cumera pe vremea &f:ntului 0ntonie cel #are. Gremurile s/au schimbat, unele m6n6stiri s/aumai seculariat, altele au r6mas la fel, Mi din acest motiv ar fi bine s6 mergeLi s6 vedeLicum e viaLa de obMte, cum sunt slubele, ce ascultare are fiecare monah sau monahie, etc.

Un sf:nt spunea c6 acela care st6 pe g:nduri Mi nu Mtie dac6 s6 aleag6 c6lug6ria sau s6r6m:n6 7n lume, acela nu e bun de m6n6stire. %ar acela care arde de bucuria harului careeste in el, acela pentru care pl6cerile lumii sunt nimicuri 7n comparaLie cu bucuriacomuniunii cu %uhul &f:nt, acela este monah 7nc6 dinainte de aunge la m6n6stire.

0ltcineva spunea c6 la m6n6stire nu trebuie s6 vin6 oamenii nerealiaLi 7n lume, sau cudecepLii pe plan sentimental, profesional sau personal. C6lug6rii sunt ostaMi ai lui 8ristos,care se lupt6 ilnic cu forLele 7ntunericului, cu diavolii. C6lug6rii au p6r6sit lumea darsunt cu totul legaLi de ea prin rug6ciune. #6icuLele Mi c6lug6rii se roag6 pentru 7ntreagalume, de la cel mai mic p:n6 la cel mai mare. Hn m6n6stire e nevoie de oameni puternici,

nu de cei slabi cu firea.36rintele -icolae &teinhardt spunea c6 cel mai greu lucru din viaLa monahal6 i s/a p6rut7nLelegerea cu ceilalLi fraLi.

Un alt sf:nt p6rinte spunea c6 acela care desconsider6 c6s6toria 7n dauna c6lug6riei nu e bun pentru viaLa monahal6.

0Ma st:nd lucrurile, a lep6da lumea Mi a merge la m6n6stire este o alegere grea pe caredoar duhovnicul Mi %umneeu o poate consfinLi. %ac6 v/a venit acest g:nd nu v6 gr6biLis6/l puneLi 7n aplicare, l6sati s6 mai treac6 ceva timp, cu vremea lucrurile se vor l6muri.

3utem merge la m6n6stiri 7n pelerinae, putem sta acolo 7n vacanL6 c:teva ile saus6pt6m:ni sa ne dam seama singuri dac6 c6lug6ria este de noi sau nu.

5anguri monahale

E)ist6 trei ranguri monahale9 rasoforul, stavroforul Mi schimonahul 'sau schimonahia(.Fiecare din aceste trei ranguri repreint6 un nivel din ce 7n ce mai mare de asce6. Hn primele ile ale monahismului e)ista doar un singur rangNschima mare. 3rocesul princare o persoan6 devine c6lug6r sau c6lug6riL6 se desf6Moar6 7ncet 7n mod intenLionat,deoarece 7mbr6c6mintea astfel primit6 este considerat6 ca fiind semnul unui angaament pe viaL6 pentru %umneeu, angaament care nu este uMor de f6cut. %up6 terminarea

perioadei de noviciat, pot fi parcurse trei nivele de monahism. Hn Biserica 4rtodo)6e)ist6 un singur fel de 7mbr6c6minte pentru monahi 'cu unele mici variaLii regionale( careeste aceeaMi at:t pentru monahi c:t Mi pentru monahii. Fiec6rui nivel succesiv 7icorespunde o parte a acestui costum, setul complet fiind purtat doar de cei cu rangul celmai mare, numit din acest motiv "schima mare" sau "veMm:ntul mare." Fiecare persoan6este liber6 s6 intre 7n oricare m6n6stire doreMte; dar dup6 ce este acceptat6 de stareL 'saustareL6( Mi 7mbrac6 haina monahal6, acea persoan6 nu se mai poate muta dintr/un loc 7naltul f6r6 binecuv:ntarea unui superior eclaiastic.


8/21

Cuv:ntul schima vine din grecescul "OPQ?" 'skhRma(, care 7nseamn6 form6. 3luralul 7ngreac6 este "OPQ?S?" 'skhRmata(.

ipicurile de intrare 7n aceste ranguri sunt, de obicei, sluite de stareL, dar 7n unele tradiLii

acesta trebuie s6 fie preot pentru a le putea Line. Hn aceste cauri, dac6 el nu a fost 7nc6hirotonit sau dac6 m6n6stirea este de m6icuLe, un ieromonah va sluii cu aceast6 ocaie.&tareLul sau ieromonahul care sluesc tunderea trebuie s6 fie cel puLin de rangul 7n carevor tunde. Cu alte cuvinte, doar un ieromonah care a fost tuns 7n schima mare poate el7nsuMi s6 tund6 un schimonah. otuMi, un episcop poate tunde 7n orice fel de rang 7n afar6de cel al lui.

C6lug6rii ortodocMi sunt numiLi cu "p6rinte" chiar dac6 nu sunt preoLi; dar atunci c:nddiscut6 7ntre ei, c6lug6rii, adesea, se adresea6 unul altuia cu "frate." -ovicii sunt7ntotdeauna numiLi "frate." 3rintre greci, c6lug6rii 7n v:rst6 sunt numiLi adesea gherondasau "b6tr:ni", 7n semn de respect pentru angaamentul lor. Hn tradiLia slav6, titlul de

"b6tr:n"'slavon69 stareL( este reervat de obicei acelora care au o viaL6 spiritual67mbun6t6Lit6 Mi care sunt sf6tuitorii celorlalLi.

#aicile care au fost tunse ca stavrofore sau de rang mai 7nalt sunt numite "maic6".C6lug6riLele novice Mi rasoforele sunt chemate cu apelativul "sor6". C6lug6riLele auacelaMi fel de viaL6 ascetic6, similar cu corespondenLii lor b6rbaLi Mi adesea mai suntnumite monahii 'pluralul feminin de la monah(, comunitatea lor numindu/se tot m6n6stire'7n alte limbi europene m6n6stirile de femei sunt desemnate cu un termen diferit de celede b6rbaLi(.

C6lug6rii care au fost hirotoniLi 7ntru preoLie se numesc ieromonahi 'c6lug6r/preot(;

c6lug6rii care au fost hirotoniLi diaconi se numesc ierodiaconi 'c6lug6r/diacon(. Unschimonah care este Mi preot se numeMte ieroschimonah. #aoritatea c6lug6rilor nu sunthirotoniLi; 7n mod normal, o comunitate va preenta ierarhului at:Lia candidaLi la hirotoniec:Li are nevoie pentru viaLa liturgic6. 3rin canoanele sfinte ale Bisericii 4rtodo)e,candidaLii la episcopie trebuie s6 provin6 din r:ndul clerului monahal. -ovice

-ovice '7n slavon69 TVWXYZ[\, poslushnik(, lit. "cel sub ascultare"N 0ceia care dorescs6 intre 7n m6n6stire 7Mi 7ncep aceast6 etap6 a vieLii ca novici. %up6 ce sosesc 7n m6n6stireMi stau cel mult trei ile ca oaspeLi, stareLul sau stareLa 7i pot da aspirantului binecuv:ntarea pentru 7nceperea noviciatului. -u e)ist6 o slub6 aparte pentru 7mbr6careaunui novice 7n haina monahal6, ci pur Mi simplu el sau ea primesc permisiunea de a7mbr6ca uniforma de novice. Hn tradiLia ascetic6 r6s6ritean6, novicii se pot 7mbr6ca sau nucu sutana neagr6 de pe dedesubt sau anteriul '7n greac69 anterion, eisorasson; 7n slavon69 podriasnik(. Hn funcLie de tradiLia comunit6Lii locale Mi de dispoiLiile stareLului, ei primesc scufia sau fesul '7n greac69 skoufos, 7n slavon69 skufia(. 0nteriul Mi scufia sunt prima parte a veMmintelor monahale ortodo)e. Hn unele comunit6Li, novicii mai poart6 br:ul lat de piele. -ovicele mai primeMte un Mirag de m6t6nii Mi este instruit 7n 5ug6ciunealui isus.


9/21

%ac6 un novice alege s6 p6r6seasc6 viaLa monahal6 7n perioada noviciatului, o poate facef6r6 nici un fel de urm6ri. %e asemenea, i se poate cere s6 plece dac6 are uncomportament care nu corespunde monahismului sau dac6 superiorul s6u aunge laconcluia c6 nu este potrivit pentru viaLa ascetic6, c6 nu are chemare pentru c6lug6rie.

0tunci c:nd stareLul sau stareLa socotesc c6 novicele este preg6tit, i se cere s6 intre 7nm6n6stire. Unii aleg s6 r6m:n6 novici toat6 viaLa, dar nu din smerenie. ntrarea 7n oricarestadiu al vieLii monahale este voluntar6.5asofor

5asofor 'slavon69 ]^V_](, lit. "purt6tor de ras6"N %ac6 novicele doreMte s6 devin6c6lug6r, el "7mbrac6" uniforma primului nivel de c6lug6rie printr/o slub6 7n timpul c6reiaeste tuns. %eMi 7n acest moment nu se fac ur6minte, candidatul 7Mi reafirm6, 7n modnormal, angaamentul de a persevera 7n viaLa monahal6. 0poi stareLul 7l va tunde 7nc6lug6rie prin t6ierea a patru MuviLe de p6r din patru locuri ale capului, sub form6 decruce. 0poi, cel tuns, primeMte sutana de deasupra sau rasa 'greac69 rasson, e)orasson, sau

mandorrason; slavon69 riassa( Mi mantia cu m:neci largi, de la numele c6reia provine Minumele de rasofor. Cel tuns mai primeMte, de asemenea, Mi o camifalc6, o c6ciul6cilindric6 f6r6 boruri, acoperit6 cu un v6l 'numit 7n greac6 epanokamelavkion, literal"peste camilafc6"(. '0cestea sunt articole separate 7n tradiLia greac6, dar 7n cea rus6 elesunt 7mpreun6, iar combinaLia lor se numeMte klobuk. Hn tradiLia rom:neasc6, se numeMtecamilafc69 pentru b6rbaLi, combinaLia dintre cele dou6 piese, iar pentru femei, doar un v6llung, purtat peste scufie Mi coif(. %ac6 nu o are dea, proasp6tul rasofor mai primeMte Mi ocurea de piele pe care o poart6 7n urul taliei. 8ainele sale sunt de obicei negre, ceea cesemnific6 faptul c6 acum el este mort pentru lume, tot acum acesta primind Mi un numenou.

Cu toate c6 rasoforul nu face ur6minte, el 7ns6 este obligat moral s6 continue 7n c6lug6rie pentru restul vieLii lui. Unii r6m:n rasofori, f6r6 s6 treac6 la ranguri monahale mai 7nalte.&tavrofor

&tavrofor 'slavon69 \]`VZV`, krestonosets(, lit. "purt6tor de cruce"N Urm6torul rangal c6lug6rilor r6s6riteni este acordat la c:Liva ani dup6 prima tundere, atunci c:nd stareLulcrede c6 respectivul c6lug6r a auns la nivelul de disciplin6, dedicare Mi smerenie adecvateacestei ridic6ri 7n rang. 0cest rang mai este cunoscut Mi sub numele de schima mic6 Mi esteconsiderat ca o "logodn6" pentru schima mare. Ja aceast6 trecere, c6lug6rul face ur6minte de r6m:nere 7n acea m6n6stire, de castitate, supunere Mi s6r6cie. Hn acestmoment el este tuns Mi primeMte veMmintele caracteristice noului rang, care constau din paraman 'gr. paramandas, slavon69 paraman(,un p6trat de p:n6 purtat pe spate brodatcu uneltele patimilor Mi prins cu Mnururi de o cruce de lemn purtat6 7n ona inimii Mi caresimboliea6 ugul lui 8ristos. %in caua acesteia, c6lug6rul este numit acum stavroforsau purt6tor de cruce. C6lug6rul mai primeMte o cruce de lemn de purtat 7n m:n6 'sau"crucea de c6lug6rie"(, pe care el trbuie s6 o p6stree 7n colLul cu icoane Mi o lum:nare dincear6 de albine care simboliea6 veghea monahului care se sacrific6 pe el 7nsuMi lui%umneeu. Ja adormirea sa, el va fi 7nmorm:ntat Lin:nd crucea, iar lum:narea va arde la


10/21

funeraliile sale. Hn tradiLia slav6, stavroforul mai primeMte Mi mantia c6lug6reasc6. 5asa7mbr6cat6 de stavrofor este mai ampl6 dec:t cea purtat6 de rasofor.

%up6 slub6, stavroforul proasp6t tuns va r6m:ne s6 priveghee 7n biseric6 7nc6 cinci ile,fiind scutit de orice fel de munc6 7n afar6 de citirile din c6rLile sfinte. &tareLul va m6ri

canonul de rug6ciune al stavroforului, 7i va permite o asce6 personal6 mai strict6 Mi 7i vam6ri responsabilit6Lile.&chima mare

&chima mare 'greac69 megaloschemos, slavon69 [, schima( N C6lug6rii care deaau auns un nivel 7nalt de 7mbun6t6Lire spiritual6 pot fi ridicaLi la cel mai 7nalt rang almonahismului, numit schima mare. underea 7ntru schimonah sau schimonahie urmea6acelaMi tipic ca Mi tunderea stavroforului, fiind f6cute aceleaMi leg6minte iar candidatulfiind tuns 7n mod similar. %ar, pe l:ng6 veMmintele purtate de un stavrofor, candidatul primeMte analavul care este veMm:ntul monahal specific schimei mari. %in acest motiv,analavul 7nsuMi este adesea numit "schima mare". 0cest veMm:nt acoper6 umerii Mi cade 7n

faL6 Mi 7n spate, cu porLiunea din faL6 ceva mai lung6 Mi brodat6 cu uneltele 3atimilor#:ntuitorului Mi cu risaghionul. Garianta greac6 nu are o glug6, pe c:nd cea slav6 are oglug6 Mi aripi pe umeri, astfel 7nc:t formea6 o cruce mare care acoper6 umeriic6lug6rului, pieptul Mi spatele lui. 4 alt6 pies6 pe care o primeMte candidatul la schimamare este polistavrionul 'lit. "multe cruci"( care const6 dintr/un Mnur cu multe cruci mici7mpletite 7n el. 3olistavrion/ul formea6 un ug 7n urul c6lug6rului Mi Line analavul 7n loc,reamintindu/i monahului c6 este d6ruit lui 8ristos Mi c6 m:inile lui nu mai sunt potrivite pentru activit6Li lumeMti, c6 el trebuie s6 lucree doar pentru Hmp6r6Lia Cerurilor. 3rintregreci, la acest nivel se acord6 Mi o mantie. #antia schimei mari este mai larg6 dec:t cea astavroforului, iar dac6 el poart6 clobuc, acesta are o form6 diferit6, de degetar, numit6culion, iar v6lul este de obicei brodat cu cruci.

%e asemenea, schimonahul trebuie s6 r6m:n6 c:teva ile s6 priveghee 7n biseric6. Hn aopta i dup6 tundere, se slueMte o slub6 special6 numit6 "scoaterea culionului."

Hn unele tradiLii monahale, schima mare se acord6 doar c6lug6rilor Mi m6icilor aflate pe patul de moarte, 7n timp ce 7n alte tradiLii se acord6 dup6 minim


11/21

c:Liva ani distanL6 'foarte rar(. C:nd cele dou6 tipice de slub6 sunt separate, hainele carese dau prima dat6 nu se mai dau Mi la a doua slub6.

C:t priveMte schima mare, care este simboliat6 de o funie de piele r6sucit6 Mi care are7ntre cinci Mi Mapte cruciuliLe 7n lungime, purtat6 7n urul g:tului, cu o parte 7n faL6 Mi

cel6lalt cap6t pe spate; aceasta este acordat6 de obicei episcopilor, fie odat6 cu sluba dehirotonie, fie la scurt timp dup6, Mi este acordat6, de asemenea, monahilor care au aunsfoarte 7mbun6t6LiLi sau pustnicilor, precum Mi monahilor, ieromonahilor Mi stareLilor caresunt c6lug6ri de mai mult de Ij de ani Mi au tr6it o viaL6 ascetic6 e)emplar6.

5egulamentul pentru organiarea vietii monahale

C034JUJ / 0semintele monahale si menirea lor

/ Hn cadrul Bisericii 4rtodo)e 5om:ne fiintea ca aseminte monahale9 m:nstirea,schitul si metocul.

/ #:nstirea este un asem:nt de rugciune 7n care vietuieste o obste de clugri sauclugrite care au fgduit 7naintea lui %umneeu, 7n cadrul slubei solemne de intrare 7nmonahism, s/si petreac viata 7n 7nfr:nare, 7n srcie de bunvoie si ascultare.

/ #nstirile sunt de dou feluri9 eparhiale, care tin de chiriarhul locului, si stavropighii,care se afl permanent si direct sub urisdictia patriarhal.

/ #nstirea, cu e)ceptia stavropighiei, este 7ncadrat 7n organiarea Eparhiei 7ncuprinsul creia se gseste.

/ #nstirea este persoan uridic de drept public 'art. =+ din &tatut(.

/ &chitul este un asem:nt monahal 7n care vietuieste, dup aceeasi r:nduial ca si 7nmnstire, o obste mai mic de clugri sau clugrite, afl:ndu/se sub administrareaCentrului Eparhial sau unei mnstiri.

/ #etocul este un asem:nt monahal, alctuit din case 'chilii(, locas de cult, terenuri sialte bunuri, sau numai din case si curtea 7mpremuitoare, 7n care se or:nduiesc de ctreCentrul Eparhial sau, cu aprobarea Chiriarhului, si de ctre unele mnstiri, c:tivavietuitori 'vietuitoare( av:nd 7ndatorirea chivernisirii bunurilor 7ncredintate.

/ &chitul si metocul depind, de regul, de Centrul Eparhial, de mnstirea r:nduit deChiriarh sau de catedrala episcopal, care, din punct de vedere canonic, are statut demnstire.

/ Chiriarhul este conductorul suprem al mnstirilor, schiturilor si metocurilor careapartin canonic de urisdictia sa 'art. * din &tatut(.


12/21

/ Hnfiintarea, desfiintarea, precum si schimbarea unor astfel de aseminte, din mnstirede clugri 7n mnstire de maici sau invers, se pot face numai cu aprobarea &f:ntului&inod, la propunerea Chiriarhului 'art. + din &tatut(. Hnfiintarea sau desfiintareaschiturilor si metocurilor, precum si schimbarea lor 7n aseminte monahale de clugri7n aseminte monahale de clugrite sau invers se pot face de Chiriarhul locului,

aduc:ndu/se si la cunostinta Consiliului Eparhial.

/ -imeni dintre ctitori si dintre cei care donea bani, materiale, terenuri sau alte bunuri pentru 7nfiintarea unui asem:nt monahal dup intrarea acestuia 7n circuitul normal defunctionare ori pentru bunul mers al acestuia, nu are nici un drept de proprietate sauamestec 7n administrarea si viata spiritual ale asem:ntului respectiv 'Can. si =,angra; Can.


13/21

/ Hn cauri speciale, cu aprobarea Chiriarhului, mnstirea 'schitul( pot auta parohiileapropiate.

C034JUJ / 3rimirea 7n viata monahal

0. 0ctele necesare

- 3rimirea 7n mnstire, schit sau metoc a celor care doresc s intre 7n monahism se facenumai cu aprobarea Chiriarhului.

/ Cel care doreste s intre 7n viata monahal este dator s 7naintee Chiriarhului locului ocerere scris, 7nsotit de urmtoarele acte9

a( certificatul de nastere;

b( certificatul de bote;

c( actul de studii 'solicitantul, dac este minor, s fie absolvent al &colii generale, cel putin si s aib acordul printelui sau tutorelui;

d( caier udiciar;

e( certificat de stare civil, din care s se constate c nu are nici una din obligatiilefamiliale prevute de Codul familiei;

f( recomandarea preotului paroh;

g( act privind stagiul militar si declaratia c renunt la averea sa don:nd/o rudelor saumnstirii;

h( fisa medical privind starea snttii fiice si psihice.

G:rsta minim pentru primirea 7n mnstire, ca novice, este de + ani 'cu acordul scris al printilor sau tutorilor(.#inorii vor depune si consimtm:ntul scris al ambilor printi saual tutorilor.

/ Ja primirea 7n mnstire, staretul 'stareta( va avea 7n vedere cercetarea amnuntit anoului venit9 scopul venirii 'vocatie, deceptie, interese personale(, starea fiic si psihic,caracter, temperament, aptitudini, cunostinte religioase, formare spiritual, hotr:re,impedimente.

/ %up cercetarea actelor de mai sus, staretul 'stareta( mnstirii 'schitului( 7ncredintea pe noul venit unui 'unei( clugr 'consiliere( din Consiliul %uhovnicesc si/l asea 7nascultrile mnstirii pentru 7nceptori, iar 7n caul c:nd candidatul 'candidata( dovedeste


14/21

o purtare bun si este folositor obstii mnstiresti, dup o probare de trei luni, staretul'stareta( 7l 'o( recomand Chiriarhului pentru admiterea 7n r:ndul fratilor, 7naint:ndu/icererea cu toate actele, urm:nd ca, dup aprobare, s fie r:nduit pentru ispitirea canonic.

B. spitirea canonic

/ spitirea canonic sau noviciatul durea de la primirea 7n mnstire 'schit( si p:n latunderea 7n monahism a celui admis. impul ispitirii canonice cuprinde trei stadii9

3rimul stadiu este primirea 7n mnstire p:n la admiterea noului venit 7n r:ndul fratilor'adic I luni(.Hn acest timp, fratele 'sora( este considerat 7nceptor si este povtuit'( de7ndrumtorul duhovnicesc si de duhovnicul su spre toat fapta cea bun si ferirea de totrul si a/si cerceta constiinta sa9 toate g:ndurile, cuvintele si faptele sale descoperindu/le,neftarnic, printelui 'maicii( su 'sale( duhovnicesc, 7n fiecare sear si nimic s nu facdup voia sa, chiar dac i s/ar prea c este bine, ci toate s asculte de opvtuitorul su,stiind c voia sa este tiat.

0cum, el'ea( este trecut'( prin diferite ascultri gospodresti, pentru a i se vdi rbdareasi 7nclinatiile practice.

otodat, va participa cu regularitate la sfintele slube, pentru a se deprinde cu r:nduielile bisericesti.3e baa referintelor 7ndrumtorului duhovnicesc, staretul 'stareta( va respinge pe novice sau 7l va propune Chiriarhului pentru admiterea 7n r:ndul fratilor care primesc binecuv:ntarea de a purta dulam.

/ 0l doilea stadiu este de la admiterea 7n r:ndul fratilor p:n la 7mbrcarea 7n hainamonahal 'dulam(. H- aceast perioad, fratele 'sora( st sub aceeasi 7ndrumare si face

aceleasi ascultri ca la art., struind s se deprind si mai temeinic 7n asteptare, 7nrbdare, 7n 7nfr:nare si tierea voii.Hndrumtorul duhovnicesc este dator a supraveghea cutoat gria pe 7nceptor, dac 7ntr/adevr caut pe %umneeu, dac are r:vn pentru lucrul%omnului 'rugciune(, dac este grabnic la ascultare, dac rabd doana; trebuie s i sespun toate greuttile si ispitele ce se 7nt:lnesc 7n calea spre %umneeu.Cei gsitineptriviti vor fi 7ndrumati spre alt mod de viat.

0cest al doilea stadiu durea cel putin sase luni si cel mult trei ani.

Cei gsiti corespuntori si cu vocatie monahal, pe temeiul referintelor 7ndrumtoruluiduhovnicesc, este recomandat Chiriarhului spre a fi trecut 7n r:ndul rasoforilor.

/ 0l treilea stadiu este la 7mbrcarea hainei monahale 'rasofor( si p:n la tunderea 7nmonahism.

Ja trecerea 7n r:ndul rasoforilor se va oficia sluba din #olitfelnic, potrivit r:nduielilor.Candidatul este tuns ca rasofor, i se schimb numele, i se d ras, culion, camilafc,centur si metanie. 0cum, rasoforul 'rasofora( trebuie s aib o sporit 7ndrumare sisupraveghere 7n viata monahal si anume & peasc pravila Bisericii si cele sapte


15/21

Jaude, viata de obste, smerenia, tcerea, portul modest si cuviincios si, mai ales, s aib7n tot timpul rugciunea lui isus 7n gur, 7n minte si 7n inim, nevoindu/se a/si 7mpreunalucrul cu rugciunea.

5asoforului 'rasoforei( i se pot 7ncredinta, dac este destoinic'(, si ascultri

deosebite.&tarea de rasofor durea cel putin sase luni si cel mult trei ani.3otrivitcanoanelor K 0ncira si = al &f:ntului Gasile cel #are, rasoforul care prsestemnstirea, 7n caul c se cstoreste, i se oficia numai cununia a dou si nu poate fihirotonit preot.

/ 0bsolventii scolilor de c:ntreti bisericesti si &eminariilor eologice, licentiatii sidoctorii 7n eologie pot primi haina monahal si pot fi rasofori 7ntr/un timp mai scurt, cuaprobarea Chiriarhului.

C. underea 7n monahism

/ %ac 7n timpul ispitirii canonice, candidatul'a( d dovad de suficient pregtire sichemare pentru monahism si dac si/a 7nsusit temeinic cunostintele pravilelor clugrestisi, mai ales, 5egulile &f:ntului Gasile cel #are, dac dovedeste c/si d seama de rostulclugriei si numai dac a 7mplinit v:rsta de


16/21

/ Conform hotr:rilor &fintelor &inoade Ecumenice 'Can., &in. G; Can.


17/21

/ &taretul se numeste direct de Chiriarh dintre clugrii cei mai vrednici sau 7n mnstirilecu obste mare dintre primii trei candidati alesi de sobor, 7n caul c:nd Chiriarhul a dispuss se fac alegere.

&taretul'a( va fi numit'( pe o perioad nedeterminat. Hncetarea mandatului su se face9

a( la cererea sa, motivat si aprobat de Chiriarh;

b( 7n caul unor abateri de la normele vietii monahale sau grave deficiente de ordinadministrativ/financiar;

c( pentru interese bisericesti superioare.

/ %ac Chiriarhul dispune alegere, se va avea 7n vedere urmtoarea procedur9

a( &pre iua alegerii, se face 7n Biseric priveghere;

b( 0 doua i, sup &f:nta Jiturghie, d:ndu/se veste prin clopot, se adun toti printii latrapea mnstirii unde, de timpuriu, este aseat o mas pe care sunt puse &f:ntaEvanghelie, &f:nta Cruce, urnele si cele trebuitoare pentru scris;

#ai 7nt:i se face e/%eum de multumire cu polihroniu;

c( %elegatul chiriarhului citeste ordinul de alegere de nou staret, apoi lista de candidati propusi, list alctuit dup prealabile cu Consiliile de conducere si monahii cei maiduhovnicesti si destoinici din mnstire;

d( se face apelul nominal al membrilor votanti9 monahii si rasoforii cu o vechime de cel putin I 'trei( ani 7n acea mnstire;

e( 0legerea se face prin vot secret si numai dintre candidatii propusi;

f( 3entru ordine la alegere, se formea biroul9 delegatul Chiriarhului eparhiot, ca presedinte, si doi secretari desemnati de sobor prin aclamatie;

g( %up aceasta, biroul 7mparte bilete tuturor votantilor, spre a scrie pe ele numele persoanei ce constiinta le/ar spune c merit a fi povtuitorul chinoviei;

h( Biletele s fie toate din aceeasi h:rtie si de mrime uniform si stampilate. %up ce totiau scris biletele, biroul cheam pe r:nd pe toti votantii s/si depun biletul 7n urn. Jasf:rsitul votrii, presedintele numr voturile, trec:ndu/le 7n a doua urn, apoi unul dinsecretari citeste biletele, iar cellalt scrie voturile sub numele fiecruia dintre candidati;

Biroul se pronunt asupra biletelor nedescifrabile, dac pot fi admise sau nu.


18/21

i( 3rimii trei candidati, care 7ntrunesc cele mai multe voturi, sunt considerati alesi desobor.

Jucrarea alegerii se va constata prin procesul/verbal, subscris de birou si se va 7naintaChiriarhului locului, care va numi pe noul staret, dintre cei trei alesi.

/ %ac s/ar dovedi c vreunul dintre monahi 7ntrebuintea miloace necinstite pentru adeveni staret pe alte ci dec:t cele artate aici sau dac are purtri 7ndoielnice, va pierde pentru totdeauna dreptul de a fi numit staret si, dup gravitatea caului, se va anonisi laalt mnstire cau un tulburtor de r:nduial.

/ %ac 7n vreo mnstire s/ar afla vreun arhiereu retras sau pensionar, el poate fi numitstaret direct de ctre Chiriarh.

Hn caul c arhiereul respectiv nu este staret, conductorul mnstirii si soborul trebuies/i dea toat cinstea cuvenit demnittii arhieresti si s/i asigure toate 7nlesnirile traiului.

/ %up numire, staretul 'stareta( instalat'( de Chiriarhul locului sau delegatul su, devineconductorul acelui asem:nt si trebuie s i se supun toti vietuitorii, staretul fiind7ndatorat a lua 7n primire, pe ba de proces/verbal, 7ntreg patrimoniul mnstirii'schitului( de care va rspunde personal.

/ Hndatoririle staretului 'staretei( sunt9

a( 0 r7ndui fiecruia ascultarea cuvenit, potrivit vu trebuintele mnstiresti si cu puterilefiecruia. Cine nu ascult si nu se supune dispoitiilor lui, cade sub os:nda canoanelormonastice;

b( 0 priveghea ca sfentele slube bisericesti s se oficiee 7ntru totul dup tipiculmnstiresc. %e asemenea, si pravila monahiceasc de la chilii;

c( 0 da, prin modul de viat pastoral si prin toat conduita sa, cel dint:i, pild de viatduhovniceasc, conform cu regulile disciplinei monahale,statornicit de &fintii siCuviosii 3rinti ai monahismului, si s tin obstei cuv:nt de povtuire clugreasc cel putin odat pe lun, 7n afar de cursurile misionare si duhovnicesti din srbtori ori dinalte ile din cursul sptm:nii;

d( & nu se deosebeasc de ceilalti prin 7mbrcminte, prin mas deosebit sau alte

distinctii e)terioare, ci s poarte hain de acelasi fel ca si ceilalti monahi, dup vechiletraditii monastice, si s stea la aceeasi mas cu totii, afar de ca de boal sau de oarecareocupatii 7nsemnate;

e( 3entru orice abatere a vreunui monah de la canoanele monastice, staretul, mai 7nt:i,dup 7nvttura &fintei Evanghelii, 7l va sftui printeste si/l va povtui la 7ndreptare.


19/21

%ac vinovatul nu va asculta si va continua neor:nduiala sa, staretul supune caulConsiliului %uhovnicesc. %ac vinovatul nu s/ar 7ndrepta nici prin sfaturile si povturileduhovnicilor, atunci staretul convoac Consiliul de udecat pentru a se pronuntaconform art.


20/21

Ja mnstirile de maici, preotul/duhovnic este 7ndatorat a atrage staretei atentia pentrueventualele abateri ale unor maici si surori de la viata monahal si, 7n cauri e)ceptionale,chiar si asupra propriilor abateri.

Hn caul repetrii unor astfel de abateri, preotul/duhovnic este 7ndatorat a aduce toate

acestea la cunostinta Chiriarhului locului.

Giata calugarilor de la meteora

GiaLa c6lug6rilor la #eteora este o cale de 7ncercare, un urcuM dur, o lupt6 continu6 7ntrer6u Mi bine av:nd drept unic scop c:Mtigul bucuriei prin c6inL6 Mi rug6ciune. 36catul,c6inLa, salvarea, sunt coordonate ce presupun o 7nclinaLie interioar6 a monahilor spredescoperirea sufletului astfel 7nc:t s6 poat6 lua parte la divin. Hn inimile lor tr6ieMte o alt6lume, liber6 de violenLa stihiilor.Hn rug6ciune Mi post, prin voinL6 Mi supunere, 7n iolare Mi 7n lipsuri, c6lug6rii de la#eteora au fost Mi sunt de sute de ani str6eri de neclintit ai ortodo)iei. Cele peste jjj dest:nci abrupte Mi foarte 7nalte, cu singur6tatea Mi t6cerea lor, care crea6 viitatorului pelerin st6ri de e)ta, team6 Mi meditaLie, au devenit pentru asceLi o oa6 spiritual6, spriinsufletesc pentru 7ndep6rtarea p6catului Mi practicarea rug6ciunii minLii. #ediul 7i supune,iar psalmii 7i 7ndrum6 cu muica lor domoal6.Cele


21/21

preLioase comori. Hn arhivele Mi mueele m6n6stirilor se p6strea6 7nscrisuri vechi, acte deconsacrare, de donaLie, de ritual, sigilii, Mtampile de plumb Mi obiecte de mare valoareistoric6 Mi artistic6 ce descoper6 Mi aduc 7n faLa contemporaneit6Lii treptele istorice ale#eteorei Mi leag6 cu acte aceste locuri de evenimente de importanL6 remarcabil6. Hntremanuscrisele vechi care se p6strea6, unele sunt pergamente, altele sunt pe m6tase sau pe

h:rtie.Ja #eteora au e)istat ateliere unde se creau sau se copiau te)te cu conLinut religios,teologic, vieLi ale sfinLilor sau lucr6ri cu caracter ecleiastico/muical, dar Mi scrieri aleclasicilor antici greci. Hn trecut, datorit6 miloacelor tehnice, transcrierea se f6cea cudificultate, iar scrierea unei c6rLi era un adev6rat act de m6reLie.

Documents

93470174 Calugarii Sau Monahii