95:

clutandu-i echivalenle in engleza american3, n-am putea decide dintre ele alegandu-se cu aresthi la grani!3, cu puneri in cltu§", cu b3t istorice~te: Caieidoscop, (vol. II, Ed. Publicalia autorului fioroase, aide Ceau~escu ~i lucdtorii sigurantei din subordine, echival§r 2003); fntre rasaril fi apus. Haiku, (vol. IV, ibid., 2003). aceste tentative de i~ire din \3111 lui mult iubit! cu ni~te crime de st

~i Tali. Tealru, vol. V, Ed. Amurg sentimental, 2001; apoi: oribile. Ca 53 nu mai spunem d jandannii de la frontier3 nu ezitau s3le . roman, Ed. Albatros, 2002; plus un vraf de multe kilograme de zece piei de pe spinare dispera~lor care nu mai puteau suporta un regiJ pe calculator, cu titlul Slrigoii se rlizburUi. Piesa in Irei aCle barbar de-a dreptul. RefUgia/ii, povestiri-portrete, precum I.R.C., Vasile Bo~ ~tefan Theodoru, f.a.; plus un mare num3r de povestiri, schile ~i Un copi/ hoI, Prin Ungaria etc. etc., sunt documente umane i~ite dintr-u ar trebui s3 apm in antologia "Lumina zorilor". Aminliri. condei foarte sigur, bine execsat, banuim, inc3 din anii tineri ai scriitorulu

Editurii Academiei de Inalte Studii Militare, un total de cand n-a avut prilejul ~i sprijinul economic de a publica Asta est pagini de computer. America, "Tara tuturor posibilit!~lor", nu deloc idilic zugr3vit3 de ~tefa

u:n;elaIlOU"le CU aten~e, am ajuns la concluzia c3, la 0 v§rst3 destul Theodoru. Acolo nu inving decftt eei putemici, ~i nici ac~tia to~, un dram d ftind, insa cu aceea~i intact! forta intelectuala, ~tefan Theo- noroc fund necesar mai In toate cazurile. pe punctul de a-~ rotunji opera de 0 via\li. Ca povestitor, cu 0 Ca atare, aceste ... memorii (foarte pupn deghizate, banuim) intregesc i

memorialist! ~i mai pupn ca dramaturg, el poate fi ~ezat chip fericit profilul poetulu~ aI prozatorului ~i dramaturgului. Un eftt de eco "sadovenienilor" ~i, de ce nu?, a ... ,Jstratienilor", ca brai- nomic studiu monografic asupra viepi ~i operei lui ~tefan Theodoru (!'lIr

n~tere ce se afla. eel mai mic balast ,,fictional") ar fi eftt se poate de binevenit. Nu numai pentf1 ales memoria 'Ii este zdravlln3, ca §i puterea de munc3, din acest Inlelegerea artistolui cuvantului (care se poate vedea ~i din ee am scris no

de vedere aceste ultime clIr!i ale lui Theodoru, pe care Ie mai ~tim, aici), ci pentru a luntina putemic un ... destin, cat se poate de interesant pentf1 . un prepos document istoric referitor la epoca in care ne afI3m. De ar .,:vre:.:.:::m:::ea:::.:n:o:as::tr3:.:::., :::tip~i:c,:..:e::x:em~pl::ar:.:l::n.:.m:::ol:::.t:::e~·== ______ _

de a-§i intemeia 0 ... ferma, la New Budila - In arnintirea -- undeva prin apropiere de New York, cu pomi roditori ~i

cu zarzavaturi, cu cotele pentru plisliri, cu oi, cu porci etc. Sau a nu-~i i~i din fire cand dlI cu ochii de romani migrap In

de numai clipva ani, care afeclioneazli a nu mai ~ti sa vorbeasca materna cu conalionalii lor, chiar, de ar sta de vorb3. in timp ce

descins In Bucur~ti adesea, In Calea Victoriei, In blocul In Piala Amzei pentru cump3raturi ~i nu se mai saturli de

urechea cum vorb~te lumea, de a trage cu ochiulla policromia ~i a co~urilor cu flori din preajma lor. ,,Job"-ul 53u, de

la IRC (International Rescue Comitee) din Manhatan, adica primire ~i dirijare a emigranplor care ajung din Europa In

New York, (romani In primul rand, dar §i maghiari, bulgari, ru~i etc.), unde nu rlisufli decat in "lunch hour" ~i unde adesea

noaptea tlirziu, este un extraordinar prilej de a cuno~te - cu pe cat de bonoma ~i dbdlitoare, pe atat de iscoditoare -de caractere ~i situ alii numai bune de pictat cu condeiul in clIttile

. in week-end-urile lui de la New Budila, in orele lui cele mai tn preajma pe Nina, iubita lui sope care pne ordinea filelor,

peste ocean, fie in apartarnentul din Bucur~ti. Refugia/ii este 0 colecpe de ... memorii, prin "refu-

In\eleg,tnOtl-se nu numaidecftt ni§te bieli oameni alungap de la vreo pacoste (cum ar fi nlivlilirile t!tarilorde pe vremuri, sau mai

calarnitlili naturale), In cazul de falli, nenorocirea comunist3, ci "desperados", in~i !'lIrli nici un Dumnezeu, certap cu legea, hop

urmele, asasini poate, diver§i fluier3 vant, aventurieri len~i irecuperabili, unii nebuni de-a dreptul, alpi ni~te

dezaxap ~i ei cumva etc. etc., defileazli prin fata "directo­din Manhatan care Ii cerceteazli cu un ochi deosebit de

filosofic am spune. Astfel, spre a da un singur exemplu din nUtDai cu greu se poate uita zguduitoarea dram3 a mararnu~anului BOla (din fragrnentul cu acel~i titlu) care n-a izbutit s3 ajung3

decat dup3 vreo cinci tentative, toate neizbutite, dup3

Despre celiUalt "american", mult mai tfuJ3r, supranurnit de mine ~i... "p3rintele" Paradoxis­mului, FLORENTIN SMARAN­DACRE I, (n. 10 dec. 1954, com. BiUc~ti, j. V1ilcea, absolvent aI Facult3pi de rnatematici din Cra­iova, cu doctoratul IUa! la Chi­~in3u, in 1997 - fost profesor in localitatea natala, mai Inw, apoi la Craiova ~i la Colegiul "Sidi EI Hassan L yussi", din Maroc, in prezent funcponand ca ,,assistant Professor of Mathematics" la "University of New Mexico, Gallup" din SUA) am putea foarte bine vorbi in capitolol consacrat "optzeci~tilor, neoavangardi~ti". Cum Insa poetul nu a clUcat '-'--'-..:....;.:.-.;;.;.. .... niciodat! in cenaclol condus de Nicolae Manolescu - de care foarte probabiJ nu ~tia, trebuind el s3 fie foarte ocupat cu ... "fuga" din "iadol" ceau~ist (taman in anul fatal, 1989), cu lag3ru1 din Turcia, cu acomodarea In celalalt ,Jad", nurnit, chiar de el, "aI diavolului", eel capitalist-american­dar a frecventat (0 dat! sau mb de dou3 ori, in treoere prin Buc~) eenaclul lui Aorin Vasiliu, in a clrui"editud publicl haiku-uri.

indeajuns de infidel regulii plistrlirii succesiunii silabelor in tristihul consacrat haiku-ului (5-7-5) (Aorin Vasiliu, care Ii prefaleazli generos culegerea ClopOlullaCerii, i Ie soco~te riguros dar nu-i aduee repro!uri, conchizfuJd cn poetul roman din America se incadreazli In curentul ,,ne­c1asic" .1 haiku-ului ,,formei libere, cunoscut! sub denurnirea nipon3jiyu­rilse noka, foarte rlispandit! peste hotarele Tlirii Soarelui Rlisare"), respect! Ins! conciziunea, pentru c3 mai mult de jum3tate din haiku-urile de aici se

un grup de scriiton, tinen pc atunci, lanseaz3 manifestul Mifcarea Paradoxisla in Romfmia (v. de ex. culegerea NonPoems, Xiguan Publishing Chic~go-Ph,oeniix. I990&199I, intre alte multe texte); Formule de spiril, Ed. Lilera, 1981; Culegere de exer<ilii poelice, Ed. EI Kiteb, Fes, Marocco, 1982;

in laboralor, Ibid., 1982; Legi de compozi/ie inlemil Poeme cu probleme, Ibid., 1982; America, paradisul diavolului, Ed. Aius, Craiova, 1992; . teatral!: Fonnarea omului nou. 0 lume fntoarsli pe dos, Palria de animale, Ed. Doris, Buc., 1993; Clopotuillicerii, Ed. Haiku, 1993; NonRoman,

1993 ; Fugit. iurOOI de lagllr, Ed. Tempus, Buc., 1994; tnlampiliri cu Pl1call1, Ibid., 1994; Emigrant 10 inflnit. Poeme americane, Ed. Macarie, Prin tunele de cuvinle. Poeme fnrr-un vers, Ed. Haiku, 1997; Scrieri defecte, Ed. Aius, 1997. In Iimba englez!: NonPoems, Xiguan Publishing House,

, 1990& 1991; Dark Snow, Erhus Unive~ity Press, Ibid., 1992; Circles of Ugh!, Ibid. 1992 - toate traduse, de autor §i in IOman~te. In franced: Le sens 1983&1984; Anti-chambres el Anti-polsie ou Bi",rreries, Ed. EI KiKitab, Fes, Marocco, 1984; Anlichambres et Anti polsies, Ed. Claude I.e

1989; LE PARADOXlSME: un nouveau nwvement lilliraire, Xiguan Publishing House, Bergerac (France), 1992; SIlJIS moi que Ed. De la Tombee Enr., Baelherville, Quebec, 1993. Traduceri din franced in engled Ii din englcl in IOmana: Keys oflhe earth. Poems, by

Inter-norea!, Caen, \992. In spaniol!: Inventario del general maIo, Moorheed State University, translated from French into Spanish by Teresinlca Pereira, . paratioxisle, Ed. Aalborg, Danemarca, 1998. 0 ultim! carte de memorii: Pe meridianele Ii paralele lumii (2004). Smarandache a publicat Ii un num!r de lucrnn in domeniul matematicilor. Esle, inlre altele, Ii autorul funcpei din Tean. numerelor care-i poart! numele

(0) este cel mai mic numAr inlreg aslfel incat m! este divizibil prin n. Lucrnnle lui din domeniul matematicilor sunt publicate in Maroc (Fes Ii Casablanca),la Chicago Germania, OIanda, Anglia, Spania, Franta Ii in Rornlinia, aUlOrnl fiind membrn aI Asociatiei Matematice (din 1980), acec8§i calitate doblindind-o Ii in SUA, in 1983.

afl~ sub numilrul de 17 silabe, ceea ce, la noi, ~car, este un record. Respectli impiirti!ea pieselor pe anotimpuri: din cele 80, 12 sunt inchinate primlverii, 28 verii, 25 toarnnei, 15 iemii. Instr~atul, lucm interesant, cfultli (la modul Alecsandri sau Ion PilIat) natura patriei de origine. Simte adieri discret nostalgice "dinspre partea de r~mt a inimii", cum singur deelar3, de dincoace de Atlantic adid. Iat~ cateva dintre cele mai tipice inchinate prim!verii campenCjti de la noi: ,,Fragezi ghioceil trag de sub zapadlV prim!vara" (unde sugestia metaforid constli in predicatul "trage", 0 ... personificare); ,,In mturi adfulciltarina/ deschide gura" (unde iad§i preilicatul-personificare IT aratli pe fiul de tru'ani olteni); ,,ustarii pe mar­gine! cresc/in sensibilitate": de remarcat concretizarea abstrnC\iunii in comple­mentul de loc.!atli ~i 0 hiperbol!: ,,Izbucnesc salcfunii1 in hohote! de muguri". Ca ji in personificarea Timpu/ui (ca la Eminescu in celebml vers: "Timpu/ mort ji-ntinde trupui ji devine vCjnicie", dCji intre hailru-ullui Smaran­dache ji Scrisoarea I nu este nici 0 relape de fond): "Timpul deschide! fereastrn unei clipe/ ji se uitli la mine". Nu trebuie trecutli cu vederea men­talitatea matematicianului (gfuldul matematic, de la un punct incolo, poate treee pragul nebuniei chiar) ji teoreticianului "paradoxist", ,,romaruzat!" prin cuvfultui neaoj ,,gMg~uni": "ZMrnAie gMgauniil multi! ai unui gfuld". Nostalgia exilatului: "VinuV picur~ in pahare/ arnintiri". Eventual infiorn­toarea obsesie "struggle for a life", tearna de a rnmfule cu buzunarele goale, dCji in aceste versuri nu este v~rba deeAt despre crivatul iemii:

Regepestrm­Criv!\U1 cu buzunarele goale.

Iubind conciziunea ji poet inn~cut fiind, Aorentin Smarandache in­cearc!, nu M succes, ji in poemul cu un singur vers (v. Prin tunele de cu­vinte, Editura Haiku, 1997, cu versiunea engleza efectuatli de autor). Obsesia "gMg!unilor" revine: "ZMmrue gMg!unii mulp ai unui gfuld" (Sinapsis), care nu-i altceva decAt tertina invocatli mai sus !ranscris! linear, pur ~i sim­plu. Difern ins! versiunile in engleza: ,,Maggots are buzzing! tots! of a thought" (traducere de ~tefan Benea), fat! de "They whirr: the many mag­gots of a thought" (versiunea automlui). Care 0 fi mai nimerit!? Probabil ca nu are nici 0 important! in acest caz. Obsesia de a deveni scriitor cu orice pret: "Trmesc intr-un singur cuvfult: scriere" (A scrie scriere). "Top brazii de la noi cobom in feeiori" (Ba/adQ): sugestia poetid este carn ... p!junista Ca ji in "Sun! taJiingi odele limbii romAne" (MioriJele) . Ori, te pomenCjti, exilalii din America (spre deosebire de "elitijtii" rnm3ji pe locul de b3jtin!) t§njesc dup! "mioripsm"? Se poate, jtiut fiind ca depMtarea in spapu pro­voad adesea traditionalismul conservator. ,,Nu te apleca in afara timpului t!u" (un sfat calchiat dup! banalul ceferistic E peric%so sporgersi; in eng!.: ,,Do not lean out of your time"; sau un ... "aulosfal" al pribeagului?)

Oricum ,ns3, ne grnbim sa adiiug3m, nu toate poemele intr-un vers - s-a v!lut ji din exemplele produse - sunt poeme mtr-un vers ca ale lui Ioo Pillat ~i ale a1tora, mult mai mCjteri intr-asta decat Aorentin Smarandache.

Ynsa el rnmAne in istoria Iiteraturii, cum am spus chiar de 13 ineeput, prin aceea c~ este, vrem nu vrem, "pmntele" Paradoxismului. Impetuosul, arnbi­posul oltean (la prima vedere nu I-ai erede capabil: mic ji indesat, negricios, cu 0 geantli a!§matli de urnM, strecurAndu-se pe furij printre alti caJ!tori ~i punfuld fraudulos picioml pe puntea unui vapor, la Varna, cu destinatia Istanbul deocarndatli, dar cu pnta ferm!: America!) iji strig! in gura mare dorinta de a intra in ... istoria Iiteraturii:

Eu, Fiul Dornnului gheorghe smarandache, v! rog fromos, da~-mi voie 51 intru in istoria literaturii sau in istoria matematicii A~ VREA SA AU POET IN MA TEMA TICA

ultima poezie din vol. bilingv . meall am against myself)

Ce este ,,Paradoxismul"? Din nijleLegi de compoziJie interna (apMute prin 1982, iii

din volumul Le sens du nonsens (1983-1984), din AnllicJ.t<7ntb,rl~ Potsies! Billlrreries (1989), din NonPoems (1990), din 0

doxistliterary Movement (1993), afi!m cll . mAnia, mai precis, la Craiova, in, inipal, mintea lui che, prin anu11980, injurul cwa s-au gmpat §i alp Ion Pachia Tatomirescu·1, Traian Nica etc.) - in semn de dictaturii comuniste". Care este programul MijcMii, crezul mului? Iatli-I: .

-libel1atea versului, eliberat de tirania dogmelor c1asice - anti-literatum - stilul non-stilului - poeme M versuri - poeme M poeme - versul paralingvistic: grafuri. desene, dire, ciome etc. .J..

- poeme ,,albe" (fila alba), poeme ,,negre" (fila neagrd) - non-cuvinte - inteligibilul noninteligibilului (sau vice-versa) etc. etc. _

Citlim ji acest pasaj din American Manifesto, semoat de Smarandache:

- ,J left the comunist totaIitarism and emigrated to the United therefore, don 't forte any literary rules on me! or if you do, I'll cel1anly encroach upon them. I'm not a playwright I thus came to America to re-build the Statue of Liberty of Theater, delivered from the tyranny of the classic and its dogma. I allowed any boldness: - anti-literature and its literature - flexible form fixed, or the alive face of the death! - style of the non-style - plays without dialogue (because plays don 't mean words) ... - dumb plays without plays (because the notion of "play of theate~' doeso't match any definiton found In dictionaries or encyclopedias" etc.

Se intelege deci - I~fuld la 0 parte rUuielile lui Florin cu totalitarismul comunist, destul de incurcate, nerezolvate zolvate sunt pentru fieeare dintre noi, m!car cll nu suntem nici paradoxi~ti - c! Paradoxismul este un..fel de avangardism, sau zice un neoavangardism, olteanul nostru inscriindu-se' ~i ,el, sau nu vrea, in tabm 3j3-ourniplor "optzecijti", termen utilizat istoriografia Iiterarii actuala in mod curent. Cki este foarte reproduse mai sus, parafrazarea vechilor manifeste dadlaisl:-'s ,urn:al!sJe.a1l tiviste etc. de prin anii '30, bine conservate-popularizate in dlinescianll. Nu ne rnmfule dedt s! i1ustrMn cu cAteva -citate xistli smarandachianii. De exemplu aceste versuri serise clI ocazia lui international de poezie paradoxista pnut la Bergerac, Cyrano ... (in Franta):

A Bergerac m-abat aprig, Amis fran,ais Q§tept pe dig. lar seara cdnd. je gaute Ie vin $i che/uiesc dans Ie jardin Sou1e souvent. dizgralios. Et mon tabac, zvdrlind pe jos, Imi leg de gilt la bonne bouteille, $i trag in fanl un doux someille! (sic) .. .Je me reveille le lendemain Ayant I. tete dans Ie ciel -Cilci ml1 gaMesc prin ce zigwg (sic) Eu am ajuns la Bergerac ... (subl. in textul orig.)

I

J ION PACliIA TATOMIRESCU (n. 16 febr. 1947, la Tatomi~tii de Ios,j. Dolj, absolvent aI filologiei din Timijoara, a debutat io Ramuri, Craiova, in zentat de M.R. Paraschivescu) a publicat urm3toarele volume de versuri: MUnJe, Ed. Eminescu, 1972; Crocodilu/ a/bastru, Ed. Ion Creang3, 1975; Incanteee, 1979; Zaria, Ed. Cartea Romiineasc3, 1980; Lilium breye, Ed. Eminescu, 1981; Peregrinu/ in azur, Ed. Scrisul Romiinesc, 1984; Verbul de mIlrgarint, Ed. j.a. CitAm aceste versuri extrase din ultimul volum din jirulinsemnat mai sus, spre a se vedea m3sura in care poetul a aderat Ia. .. Paradoxism: "Verbul buldozer de aur printre minelel verbelor putrede/ las! temelle curat! pentru jantieroV Bunei Lumini .. J Verbul cu flaclir!! de m3rg3rint to~teIaur, fieri ji toam! statui! ale adev3rului, a1iniindu-Ie fa\ll-n faW de a parte ji de alta a aii/ ce duce-n luminoas. privelijte a Fiinlei .. J Verbul de m3rg3rint spre Edenechitterra" ... (vezi ji p. 935 supra).

Dincolo de feluritele teribiUsme §i jocuri de artificii (mai bine zis: spre tonul pe care §i-I vrea), Florentin Smarandache este un scriitor mai

Dar - poate tocmai de aceea - iube§te nonconfonnismul,para­lui, cum vedem in "poemul matematic" intitulat Paradoxul

F~ (a) un atribut ~i non (aJ negalia sa Atunci: PARADOXUL I: TOTIJL E (aJ, CInAR ~I ,.NON (a)" Exemple: Ell: Totul e posibil, chiar ~i imposibilul. B12: Tali sunt prezenJi, chiar ~i absenlii. E13: Totul e fini~ chiar ~i infinitul. PARADOXUL 2:

,.NON (a)", CHIAR ~I ,,(a)" Exemple: 821: Totul e imposibil, chiar ~i ce-i posibil. E22: Tali sunt absenJi, chiar ~i cei prezenJi. 823: Totu-i infini~ chiar ~i finitul. PARADOXUL 3: Exemple: Ell: Nimic nu-i perfec~ nici chiar perfectu!. El2: Nimic nu-i absolu~ nici chiar absolutu!. E33: Nimic nu-i finit, nici chiar finitul etc.

Ca!i vechii avangardi§ti care, cu trecerea timpului (exceptia este Urmuz, soar fi intfunplat §i cu el dad nu se sinucidea?), s-au reconvertit

,Geo Bogza. Ion Vinea, narie Voronca, B. Fundoianu etc.), gray fiind s!u spiritual, trnind din plin drama instrllinatului, a contactului dur

.,!"""_uuxuldiavolului", America-nemiloas! cli cei care se indreapl! spre gol, Aorentin Smarandache scrie ca mai toal! lumea, cfuJd are ceva de spus. De exemplu: .. Soare la 12°, Fahrenheit! ~erpi.

§i dolari) Arizona, ah!l Nu m! doare burtal De allii -I de pmnti" (lama in dejert), sau: ,,Eliberat de searbMul

Incheat de un viitor nebulos,! acest exil continu! -I Of, Americ!, tuturor contradicliilor,! mam! apatrizilor, transfugilor §i neadapta-

. totdeauna in ei in§i§i,! ce conteal! pentru tine! 0 vial! in minus,! §i acest destin aI unui refugiat?1 Nimic decat un gr!­

pe fundul oceanului (Arizolla, iulie 1990). adev!rat, poetul ar voi s! se indrepte spre astre, liber de orice ser-

. se vrea deasupra tuturor ii a toate:

La poesie est panout et nulle pan. Ce qui ne m'interesse jamais. c'est la non-poesie. VoilA pourquoi je la fais! Car la non-poesie est eUe-meme (A la rigueur) une poesie un art du non-art creation de J'inexistant Iyrique anti-Iyrique Mais comment nous imaginer l'jnimaginabte?

(La hauteur de I'auteur, in vol. Sans moi, que d,vienJirait La poisi,?, tradus din limba roman! de c!tre autor, Quebec, 1993)

Este adev!rat d adesea se joad cu cuvintele: ..... ~i ea fumic!? -ce te mai fumic!!!" Amanlii des 0 onoreazli?1 Of course, delOno­

ori dezordoneaza! care va s! zid n-o s! zic!! de pe aceste AL TE ea Nu, ea Da ar vrea/ uha rea cucuvea" (Am 0 milndra cam

Scrieri defecte); este ... neserios, publid la intfunplare adesea, prin sertare. E adev!rat d "apatridul", .. transfugul" §i ve§nic ,,nea­a seris, intre a1tele, §i un ... NONROMAN, care nu-i bun de nimic,

a vreo 2-3 pagini, unde imaginalia improvizatului romancier §i funetion..u. Cartea soar voi un pamflet swiftian,

,..,"llllLillilIJlarl dintr-o inchipuil!, paraboJicl"Wodania", Romfutia ceau- . adicl. Cade ins~ repede de tot in cea mai pial! platitudine, scriitorul uneori semne d tot ce zboar! (tot ce-i trece prin minte) se poate §i manea

serie §i publica). Este astfel pedepsit aspru de judecata "automa­(neo)avangardist sau, dac! vreti (neo)ariergardist, cu care coche-

paJ"l,dOJusrnul smarandaehian. scrie non-teatru, teatru "meta-istoric" (v. notita bibliogra­Smarandaehe este un autor demn de luat in seam!, in cateva

extraordinar, eu toat! situarea lui de pe a10curi in ... trena lui Ii Ionesco. 0 lume intoarsl1 pe dos §i Patria de animale (mai ales

953

aceste dou! piese) risc! s! fie unele dintre cele mai aeerbe pamflete -spectacol grotesc la cui me, rod aI unei imaginapi cu totul ie§ite diD eomun - la adresa totalitarismului de orice fe~ nu nurnai comunist. Este nevoie ins! de regizori deosebit de indrnzneli §i inteligenli, care s~ pun! in scen~ m!car una din aceste piese. Soar putea astfel ca exilatul din Arizona s~ triumfe §i, 0 dal! cu el §i "paradoxismul" s!u. caci aceste texte contin multe elemente "paradcixiste" (de-ar fi s! spunem c!, spre exemplu, Patria de animale nu indie! pronunJarea niei unui cuvant, fiind purn pantomim~ deosebit de grllitoare, expresiv! in grad inalt). Valoros ne apare §i memo­rialistul din Fugit... Jumal de /agar §i America, paradisul diavolului: tot lucruri Ii fapte, oameni §i trlliri intense, violent adevarate, documente de via\! care subjug! §i lin cititorul treaz de la prima pan! la ultima fLl!. Nu mai putin, §i in chip anume, ele sunt complementare poetului, dramatur­gului §i, in cele din urm~ teoreticianului neoavangardist paradoxist. Cu defeetele ei eu tot (prea marea uiurin\! eu care poetul arnnc! vorbele pe hartie, un anumit fel de ... neseriozitate, ludicul cam ... ieftiD), poetia lui Aorentin Smarandache - spre deosebire de aeeea a marilor producti vi optzeci§ti - are avantajul de a line treal! atentia cititorului, de a §0C3, de a nu eiua in logoree monoton!, plictisitoare. Cititorul modem (sau ... postmodern) nu trebuie terorizat cu profunditaJi repetitive, r!pitoare de timp, cu aerul c! sunt destinate rafinatilor excesivi.

In ultimele luni ale anului 1998 - cand inchidem redaetarea acestei a V-a sectiuni, inehinal! poeziei sffir§itului de secol- afl!rn d AoreDtin Sma­randache a publicat 0 ultim! a sa carte de care avem §tiinl!, Distihuri para­doxiste (edital! la Aalborg - Danemarca, 1998). Ce este distihul paradoxist?

Volumul se desehide cu UD Cuvlint fnainte ji fnapoi (sic) eu subtitlul AI patrulea MANIFEST PARADOXlST, semnat de autorul insU§i. ,,Prof. Florentin Smarandache! University of New Mexico! 200 College Road etc.", unde ni se spune c! "distihul paradoxist" ar fi un product poetic "format din dou! versuri antitetice uDul altuia (cele dou! cuvinte ultime puteau lipsi! n.n.), dar care impreun! se contopesc intr-un intreg definit (sau f!cand 0 punte de leg!tur! eu titlul). De regul!, aI doHea vers n neag! pe primul, conpnand 3§adar 0 notiune! sintagm!! idee opus~ (antinomic~, antagonic!)". Apoi suntem inv!ta\i cum se fac asemenea distihuri: se ia un dictionar de expresii lingvistiee, 0 eulegere de proverbe, de zicale, de pilde, de aforisme, cimilituri etc. pe care suntem sf!tuili s~ Ie ... contrazicem, s! Ie "forfec!rn" flJra mill1. Dezvoltat~ de prin anii '80, teoria paradoxist~ continu! astfel s! se imbog~leasd prin aceste "bi-versuri inchise intr-o formulli. liricli. noud exact3, dar §i cu deschidere spre esenW'. Se mai pot folosi, concomitent, un dicponar de antonime §i de sinonime, ne mai inval! teoreticianul §i ne asigur! c! pentru ala ceva se pot elabora "retetare" §i ,,algoritmi rnalematici" buni de implemental pe computere, in vederea, probabil, a mmrii ... productiei ~.a.m.d. Ins! nimic nu e nou sub s~are, nici ehiar mi§carea paradoxisl! (pe care 0

putem dibui §i la str!rno§ii no§tri, nu numai romani, ci la str!rnO§i in general), de la ticale §i maxime folclorice pam la filosqfii anticL Se dau exemple: Platon pusese ,.in gura lui Protagoras" aceste VOIbe: "ToatIi lumealfnvtJ/ii pc toat/i/umea";romanii aveauov~ "Festina lente"; Costache Negruzzi in culegerea lui de proverbe (Piical11 ji Tiinda/lfJ consemna ctmOSCUtul rroverl> ,,$eli str6mhIfji gGndqtedrept"; Voltaire: "Legile in arta sunt flJcute!pentru afi calcate"; Eminescu: ,,Mai nuvrealmaiselasa";Caragiale: "CurotiMurdar" etc. etc. Eclarclexemple de acestea, observale de Aorentin Smarandache cu mai mult! sau mai pupn! fals!... astupe (spre a-§i derutA cititorul, sau deruta vine de la insuli propun!torul7, este greu s~ decidem acum ii aici) se am eu miile, aici intervenind principiul antonimiei: nu exist! nici un da f!r! un nu, nu exist! opoziJie f!r!. .. puter. (§i Die Moromete, pus de Marin Preda s! mormrue mai mult in gand, intr-o paull din citirea ziarului in Poiana lui Iocan: ,.B~, cum draeu guvern..u !§tia f!r! opozipe", insinua, in plin! dietaturn comunistA, 0 fin!, periculoas! §i ascupt! ironie), nu exist! plus fu! minus, gras f!r! s/ab, urat f!r~ frumos, dejtepl f!r~ prost i.a.m.d in dulce infinitum. De fapt, .. teoretizand" in jurul chestiunii, paradoxistul Aorentin Smarandache face un fel de teorie a ehibritului (de ce are chibritul mucul in partea aceasta? - intrebare; penIIU cl dac! nu I-ar avea in partea aceasta, I-ar avea in cealalt! -rnspuns) §i, asemeni orbului care m! ademeneite in pivni\! ca s! m! ba~ mai bine, el m~ ademeoe§te pe terenullui care, am spus-o din eapullocului, este nu a1tceva decat teribilismul avangardist sau, m! rog, neoavangardist,

inclinat spre situalii comic-absurde, hazlii In ultim3 instan\3 (unele, fire§te, nu toate) cum este cvasifolcloricul Clintec al pi/angiului, reprodus ca atare de autor: ,.De la beat! clrcium3 vin} Merg pe gard de drum m3 pn} Dau cu clinii/ 'n bolovani! $i-s prietenl cu du§mani", eitat care, flfe§te, mai mult Incurca dedt 11Imure§te disculia. Toate exemplele de acest fel sunt... hazoase: "CULMEA PROSTIEI: S3 crezi ca soacm-tal E fata mare!"; "CULMEA GAINEr: .. Gliina are picioarele la lei de paralele. Mai ales stOngill (?II)" §i alte oltenisme-romanisme, intre care §i ,,Din patru salariatil Cinei sunt §efi" = BIROCRA 'fIE (mai adaug3 el In mod cu totul inutil, stricand, cum se ziee, poanta; sau: ,.A fost virgin3 de doua ori"; "poanta" se stric3, dael! ne lullm dup3 autor, In doua sensuri: a) serios (biblic): FECIOARA MARIA §i b) In bll§c31ie: PROSTITUATA (lucru §i inexact spus, §i de ,,mauvais gout"). Spre deosebire de toate exemplele pe care Ie vehieuleazll In mica-i teorie despre "distihul paradoxist", alese pe sprancean3, propriile creapi ale poetului rnman plate, anoste, un fel de judecap la mintea coco§ului. Cateva exemple alese absolut la intamplare: ,,PERPETUUM MOBILE: Intr-o stabil31 Instabilitate"; "SOUJfIE: S-a rezolvat:! Nu se poate"; "ATEU: Credincios! In necredinla sa"; ,,ADEVERINTA: Autorizat salucrezel Rra autorizape"; "GARA: Loc al tufurorl $i-al nimllnui": "PARlNTEASCA: S3-1i dea tafa! 0 mama de blltaie"; "CALICIE: Slirlicie! Din bel§ug"; "HARABABURA: Organizare! dezorganizata" etc. In mica secpune intitulatli DE RAMAl PERPLEX, ,,roman In distihuri paradoxiste, cu doua capitole antagoniste §,un epilog" (Insumand 2 pagini), "distihurile" in chestiune sunt dispuse, la randu-Ie, antagonic. De exemplu: "Unde-i inteligen!31 Se mai cuiblire§te §i prostie", opus lui: "Unde-i prostie destul31 Se mai cuiblire§te §i inteligen\3" etc. Dupa care, mult prea doritor sa-§i impuna teoria paradoxistli, autorol repetli (iar!) Legi/e paradoxismului. Exemplele alese de comentatorul clirlii, pe ultima copertli, unele macar, sunt potrivite cumva, pentru recitatorii teatrului de estrada. De exemplu: ,,lNTRECERE SOCIALIST A: Decat repede §i bine! Mai degrabll prost §i Incet".

Dintr-o scrisoare primita foarte recent (16 decembrie 1998) "fogitul", pustiitul in "pustia" Arizona americana - de unde §i-a propus s3 strige spre lume §i spre lara mama, in nu alt scop decat c1i§tigarea gloriei ("Oare glorie sa fie a striga intr-un pustiu?") - a mai n3scocit un mod de poezie paradoxistli, "distihul tautologic". Ce este acesta? ,,Distihul tautologic" este format din doua versuri aparent redundante, dar care impreun3 dau un caracter mai profund Intregului poem, definind (ori flicand 0 punte de leg3tura cu) titlul. De exemplu: ,,AMBI'fIE: Cand vreau cevaJ In mod sigur vreau!"; "PERFECj1UNE: Mai bine! Dedt mai bine"; "TENTA­TIV A: Cel pUlin iDcerc! Sli Incerc"; "SCHIMBARE: Mutandis! Mutatis"; ,,MACAZ: Schimb31 Schimbarea". Ce sa fie aceasta? Poezie? Este de a§teptat ca ,Jnventatorul" sa nascoceasel! alte multe, foarte multe forme de paradoxism. (Yorba e: cine mai cite§te astlizi poezie, nu poezie para­doxista, ei poezie-poezie? De scris vedem el! se mai scrie, dar de eitit?). Ma incuno§tiinleazll ca a §i "pomit" 0 revista, Paradoxism, in diverse lim­bi. A §i primit colaborllri: din Romania, frre§te, din SUA, Spania, India, Israel, Irlanda, Brazilia, Argentina etc. P1irerea lui este ca ,,Paradoxismul" a clIpatat 0 "amploare internaponaI3". Poate fi g3sit §i pe internet, In engle­zlI: IJtlp:// www.gallup.unm. edu/ - smarandache!Ieatures. txt! manif3.txt, sun tern invitap sa accedem home-page-ul §i din Bucufe§ti. In prezent, profesorul de matematiei de la Gallup mai elaboreazll §i ni§te articole de fizic3 cuantica §i, evident, ... paradoxista. Florentin Smarandache vede ... Paradoxism peste tot! Este foarte probabil ell pentru el Lumea aceasta, Universul, Cosmosul, Existenla sunt un PARADOX, in frunte cu chiar acela care n gande§te.

Doi poep originari din teritoriile ocripate

MllIAI PREPEL!Tl\! §i AURA "' ....... u.uu

Un "instminat", In felul sau, un ... "vagant", cu trei problefuatice §i cetalenii, la Chi§in3u, la Moscova §i la Bucure§ti, cu tlei respectivele capitale, ' MllW PREPELITA (it. la Bahrine§ti in 1947, sat aparpnand fostului j. Ra­dauli, acum apar\inand Ucrainei), fiu de llirani bu­covineni deportap In Kazah­stan §i in Siberia (1941-1946), cu liceul absolvit la Cernaup, §i Facultatea de litere din Chi§inau (1970), are de pe acum 0 opem vas!3, de poet, de drama­turg §i prozator, practicand in paralel §i pietura, c3l3-torind mult, cu mijloace modeste, desigur, in Ungaria, Germania, Ma­laysia, India, Golfol Persic, Singapore etc, Micropoe­mele din culegerea 101 poeme haiku sunt, cum aratli Florin Vasiliu in Cuvdntul fnainte, "pp3tul unui roman din Gulag", rlImas In vial3 printr-o minune. EI putea fi menponat fcarte pe care I-am consacrat u1timei generapi de scriitori bucovineni. Asemeni tuturor coregionalilor slIi invad §i el, in haiku din culegere, pe $tefan eel Mare, fife§te:

JoamnA de aur in codrii cosminului tarn de !tefan

(neferieit, credem, tradus in francezll: "cet automnedore! parmi haute fu!aie! ~tienne fait d~faur' ; mai nimerit in englezll: ,,a golden in the thick cosmin forests! without stephen there").

Dar §i pe Eminescu, cel de al doilea pilon istoric al permanenlei ne§ti de dincolo de Prot:

luceafArul t~u .~ dorinlA de absolut eminescule

Aproape toate celelalte vin in sensul dramei basarabene a ,,numlir frunzele! generapei mele! sacrificatli". "vai tatlil no<ln,/r .. ,I .. ,

ceruri:! cobori pe pllmant". ,.spital de nebuw internap exil". "iam3 roseasc31 album de farnilie! flIrlI cenzum". ,,~uguSlIj]e[ulll!' apel telefonic! cu solj~ni~n". A1bastrul de poetul pietor in "Iacrimi de ingeri": ,Jacrimi de Voronel; m-am n3scut pietor" etc.

I Mama 1U1O.SIra - Pasore albaslro, Ed. Literaturll artisticl, Chi!inAu, 1980: Callslela/ia lalenlelor linere, Ed. Cartea MoldoveneascA, Chi!in~u, 1983; glas de dopot ... (Eminescu - Bucovina, evocare documentarli), Ed. Literatura artisticA, Chi~in!iu, 1989; Peste Carpali, peste cutremure ... , versuri, Ibid., pen"" nemoarte. Poeme, Ed. Princeps, ''Ii, 1993; /01 poeme haiku, Ed. Haiku, 1994: seria de volume: Necropole pentru SUfiel. Poeme, fmbldnzirea ill 12 wEi (I-VI), 2 vol.; Dialoguri de silllge (interviuri): La casa de nebuni (dramaturgie), Veenic 10 Eminescu, Altantl multlor au aparot la Ed. V. grloya,