9999_Suport de Curs Complet Expertkit.out v3.1

Cuprins pag ina 1/69

Cuprins Capitolul 1 – Descărcare, instalare şi dezinstalare 3 1.1 Cerinţe hardware 3 1.2 Descărcarea 3 1.3 Instalarea/dezinstalarea 4

Capitolul 2 – Activare & dezactivare 8 2.1 Prima rulare 8 2.2 Activarea automată 8 2.3 Setările Proxy-ului 9 2.4 Activarea manuală 9 2.5 Dezactivare automată 12 2.6 Dezactivare manuală 12

Capitolul 3 – Program manager 14 3.1 Integrarea aplicaţiilor pachetului. 14 3.2 Actualizarea cataloagelor şi a programelor. 14 3.3 Activarea şi dezactivarea programelor 15

Capitolul 4 – Interfaţa utilizator 16 4.1 Lansarea programului şi interfaţa utilizator 16 4.2 Deplasarea în cadrul proiectului 19 4.3 Moduri de operare ale editorului 19 4.4 Funcţia de anulare/revenire 20 4.5 Inserarea componentelor şi operaţii aplicate acestora 21 4.6 Ataşarea informaţiilor 22 4.7 Componente suplimentrare 24 4.8 Etichete 24 4.9 Deconectarea şi inserarea secţiunilor de profil 24 4.10 Puncte de cuplare 25 4.11 Alte reguli generale de editare 25

Capitolul 5 – Pregătirea hărţii de bază 26 5.1 Importul unui fişier *.dwg 26 5.2 Hartă din mai multe fişiere grafice create prin scanare 28 5.3 Hartă dintr-un fişier grafic creat prin scanare 32

Capitolul 6 – Proiectarea unei reţele de canalizare gravitaţională 34 6.1 Introducerea unei surse 34 6.2 Desenarea planului reţelei şi inserarea joncţiunilor 36 6.3 Introducerea căminelor (de inspecţie şi/sau vizitare) 40 6.4 Introducerea etichetelor simplificate 42 6.5 Calculul reţelei şi opţiunile de calcul 42 6.6 Afişarea rezultatelor 43 6.7 Tipărirea tabelului de rezultate 44 6.8 Tipărirea desenelor 45 6.9 Generarea profilurilor de reţea 45

Capitolul 7 – Proiectarea unei reţele de alimentare cu apă 46 7. .1 Încărcarea unui proiect existent 46 7.2 Introducerea punctelor de alimentare cu apă în clădire 46 7.3 Desenarea sistemului şi introducerea joncţiunilor 47 7.4 Introducerea căminelor de apometru 48 7.5 Rezolvarea conflictelor între reţele 48 7.6 Introducerea etichetelor simplificate 49 7.7 Calculul de dimensionare şi opţiunile de calcul 49 7.8 Afişarea rezultatelor 51 7.9 Crearea profilurilor de reţea 52 7.11 Tipărirea tabelului de reultate 54 7. 12 Tipărirea desenelor 54

Capitolul 8 – Lista de materiale (ExpertKIT .out Mat) 55 8.1 Interfaţa 55 8.2 Importul fişierelor proiect 55 8.3 Lista de materiale 57 8.4 Imprimare şi export 59

Anexa A1 – Calcule şi rezultate 60 A1.1 Diagnosticarea datelor 60 A1.2 Verificarea conexiunilor hidraulice 60 A1.3 Opţiuni de calcul 60

Anexa 2 – componente 64 A2.1 Componente ale hărţii de bază 64 A2.2 Componente ale unei reţele de canalizare 64

Cuprins pag ina 2/69

A2.3 Componente ale unei reţele de alimentare cu apă 67 A2.4 Componente ale profilului unei canalizări 69

VALROM Industrie srl ExpertKIT .out – suport de curs – v3.1

Capitolul 1 – Descărcare, instalare şi dezinstalare pag ina 3/69

Capitolul 1 – Descărcare, instalare şi dezinstalare

1.1 Cerinţe hardware Pentru rulare optimă aplicaţia necesită un sistem cu următoarea configuraţie:

1. sistem de operare: Windows 2000 (SP4), Windows XP Professional (SP2) Şi Windows Vista 2. Procesor Pentium III la 1GHz 3. 512 MB RAM 4. monitor 17” la rezoluţie 1024×800 şi o adâncime de 256 culori. 5. unitate CD–ROM, disponibil local sau în reţea, dacă instalarea se face de pe un CD 6. conexiune Internet pentru activarea şi actualizare (aplicaţie şi cataloage) 7. ploter sau imprimantă care să suport format minim A3

Note 1. Instalarea se poate face de pe un CD–ROM local sau instalat în reţea. 2. Este posibilă instalarea pe mai multe PC-uri dar NU şi funcţionarea simultană. Pentru a putea lucra pe

un al 2-lea PC trebuie dezactivată copia instalată anterior (a se vedea Activare/Dezactivare). 3. Deşi nu este obligatorie prezenţa unei legături Internet este recomandată insistent.

1.2 Descărcarea ExpertKIT .out este disponibil în 2 versiuni: trial şi standard. Versiunea trial poate fi descărcată, copiată şi instalată fără nici un fel de restricţii. Ea este disponibilă pe site-ul www.expertkit.ro în secţiunea “Download”. Versiunea Standard este distribuită deasemenea GRATUIT de către Valrom în baza unei solicitări care poate fi făcută pe site, de către actualii sau potenţialii parteneri de afaceri – în primul rînd firme de proiectare şi profesionişti în domeniu.

Notă Valrom îşi rezervă dreptul de a acorda sau nu această licenţă în funcţie de aprecieri şi criterii proprii.

Pentru a descărca versiunea trial: 1. intraţi pe site-ul www.expertkit.ro 2. din pagina de intrare selectaţi secţiunea ExpertKIT .out (click pe “intră”) 3. din secţiunea Download selectaţi versiunea trial 4. completaţi cîmpurile cu informaţiile solicitate 5. selectaţi ExpertKIT .out bifând caseta corespunzătoare 6. bifaţi dacă doriţi să primiţi informaţii suplimentare privind pachetul ExpertKIT, programele de

pregătire şi prezentările de produse sau dacă doriţi să primiţi newsletter-ul Valrom 7. apăsaţi butonul „descarcă soft” Notă Permiteţi descărcarea fişierului dacă aceasta este blocată de către Internet Explorer cu un click pe bara galbenă şi apoi Download file...

8. aşteptaţi până la finalizarea descărcării, dezarhivaţi şi instalaţi.

Pentru a solicita versiunea Standard, intraţi în secţiunea Download • selectaţi versiunea Standard • completaţi informaţiile cerute în pagina respectivă şi selectaţi butonul „Trimite”

Atenţie: informaţiile trebuie să fie corecte, corespondenţa ulterioară cu Dvs va fi expediată la adresa indicată

Solicitarea Dvs va fi analizată şi veţi primi un răspuns într-un termen de cca. 5 zile prin care vor fi explicate etapele următoare.

Notă Pe site-ul www.expertkit.ro puteţi urmari un tutorial pe această temă.

Ionel SCIRLET

Cross-Out

VALROM Industrie

Actualizare

contra cost



1.3 Instalarea/dezinstalarea Note 1. Aplicaţia este monoutilizator, dreptul de utilizare este acordat printr-un cod de licenţă valabil pentru

fiecare copie. De aceea înainte de instalarea pe un nou computer aplicaţia trebuie dezactivată şi reactivată în noua locaţie (a se vedea în continuare activare/dezactivare).

2. Instalarea presupune acceptarea de către utilizator a termenilor contractuali cuprinşi în contractul de licenţă. Înainte de instalare vă rugăm să citiţi cu atenţie contractul de licenţă.

3. Pentru instalare aveţi nevoie de drepturi de administrator. Dacă nu aveţi astfel de drepturi cereţi permisiunea administratorului de sistem. Rularea aplicaţiei nu necesită decât drepturi de utilizare.

• Introduceţi CD–ul în unitate. La introducere programul de instalare porneşte automat (dacă opţiunea de autostart este activată). Dacă această facilitate nu este activă lansaţi „cdstart.exe” din directorul rădăcină.

• Din dialogul de start selectaţi opţiunea de instalare (click pe opţiunea “Instalare/dezinstalare versiunea trial…”)

• Acceptaţi termenii contractului de licenţă ()

• Selectaţi directorul de instalare al aplicaţiei – implicit acesta este c:\program files\valrom

net\valrom_net_4_ro



• Acceptaţi sau modificaţi folderul în care vor fi salvate fişierele create de Dvs – implicit este selectat My

documents\ExpertKIT .out

• Recomandăm respectarea aceastei setări, în acest mod aplicaţia va gestiona separat fiecare utilizator şi

toate fişierele create de acesta (proiecte, setări etc) • Selectaţi tipul de instalare dorit – completă sau particularizată (în care puteţi selecta care dintre

componente va fi instalată)



• Instalaţi aplicaţia

Dezinstalarea presupune îndepărtarea aplicaţiei de pe computer (a nu confunda cu ştergerea aplicaţiei). Notă: dezinstalarea nu îndepărtează fişiere instalate anterior şi lasă intacte proiectele create pentru a proteja datele utilizatorului.

Pentru dezinstalare introduceţi discul de instalare în unitate şi selectaţi “Install/uninstall program…” sau din Control Panel|Add Remove Programs|ExpertKIT .out Valrom RO



Atenţie 1. Dacă este necesară îndepărtarea aplicaţiei nu ştergeţi fişierele; lansaţi utilitarul de dezinstalare. 2. Înainte de dezinstalare dezactivaţi aplicaţia – după dezactivare numărul de licenţă este disponibil şi

poate fi folosit pe acelaşi computer sau pe un altul.



Capitolul 2 – Activare & dezactivare pag ina 8/69

Capitolul 2 – Activare & dezactivare

ExpertKIT .out® este protejat prin licenţă împotriva distribuţiei ilegale. Pentru a rula aplicaţia are nevoie de 2 coduri – codul calculatorului şi codul de deblocare. Codul calculatorului este generat la prima rulare. Acest cod este trimis apoi la serverul InstalSoft care îl verifică şi generează un cod de deblocare compatibil. Cele două coduri sunt valabile numai o anumită perioadă de timp. După expirarea acestei perioade procedura de activare trebuie repetată. Pentru versiunea trial nu este nevoie de conectare la internet ci doar de codul înscris pe pachet sau disponibil pe site-ul www.expertkit.ro.

2.1 Prima rulare La prima rulare a programului acesta trebuie activat. La activare trebuie completat un formular cu datele personale şi codul de licenţă. Câmpurile „Nume utilizator” şi „Organizaţie” sunt preluate automat din registrul Windows. Codul de licenţă este înscris pe contractul de licenţiere.

Note 1. Vă recomandă să bifaţi Trimite datele prin Internet. Aceste informaţii sunt înregistrate în serverul care

urmăreşte licenţele şi ne permite să vă acordăm asistenţă tehnică 2. Aplicaţia este monopost. Deşi poate fi instalată pe mai multe calculatoare ea poate fi rulată NUMAI PE

UNUL SINGUR LA UN MOMENT DAT. Dacă doriţi să lucraţi pe un alt calculator dezactivaţi aplicaţia din prima locaţie şi activaţi–o în noua locaţie.

2.2 Activarea automată După ce aţi dat click pe butonul „Continua”, puteţi selecta modul de activare preferat:



Dacă dispuneţi de o conexiune la internet este recomandată opţiunea automată. Pentru conexiunile permanente bifaţi „Utilizaţi mereu activarea automată” – în acest mod activarea programului se face automat la fiecare interval de expirare a acesteia. Aşteptaţi până când este finalizată procedura de activare.

2.3 Setările Proxy-ului În cazul în care optaţi pentru activare automată, programul generează un cod pe care îl trimite prin internet la serverul InstalSoft şi primeşte un cod de deblocare. Dacă userul foloseşte proxy, atunci setările proxy trebuie să permită conexiunea cu serverul. Setaţi aceste opţiuni dând click pe „Proxy” şi modificaţi-le în dialogul „Setări server Proxy”.

Din setările iniţiale, toate proxy-urile sunt dezactivate. Dacă folosiţi un server HTTP proxy, selectaţi „Standard server proxy” şi completaţi câmpul cu adresa acestuia (numere separate de patru puncte sau numele domeniului). Verificaţi dacă portul proxy-ului este diferit de standard. Setările proxy-ului le puteţi obţine din internet explorer (Tools|Internet options|Connections|LAN settings). În cazul în care serverul are nevoie de autorizaţie, bifaţi şi completaţi cele două câmpuri (numele utilizatorului poate fi diferit de cel folosit pentru logarea în Windows). Setări asemănătoare sunt necesare pentru proxy-urile SOCKS.

2.4 Activarea manuală Dacă nu dispuneţi de o conexiune permanentă la internet sau dacă din diverse motive nu puteţi folosi activarea automată optaţi pentru activare manuală – selectaţi „Manual” din dialogul principal de activare. Este afişat dialogul de activare manuală.



Activarea manuală se bazează pe generarea unui cod calculator explicit care trebuie trimis către serverul InstalSoft. Acesta va genera codul de deblocare care este afişat sau expediat către utilizator şi care poate fi introdus manual pentru a continua activarea.

Atenţie! Dacă doriţi să închideţi fereastra de activare pentru introducerea ulterioară a codului de deblocare şi finalizareea procedurii de activare, selectaţi – „Amânare” – astfel, programul va memora codul calculatorului.

2.4.1 Activarea manuală prin intermediul unui alt calculator (conectat la internet) În cazul dispuneţi de o conexiune la internet prin intermediul unui alt calculator: 1. Salvaţi codul calculatorului (apăsaţi pe butonul „Salvare” - programul va cere numarul dvs. de fax) sau

copiaţi-l manual 2. Deschideti fişierul pe calculatorul conectat la internet;

3. Accesaţi pagina de internet : http://www.instalsoft.com/auth/ro_activate.php



4. Copiaţi codul calculatorului în câmpul „Cod calculator” 5. Click pe OK; serverul va genera un cod de deblocare

6. Copiaţi acest cod sau salvaţi-l 7. Copiaţi codul de deblocare în fereastra de activare pe calculatorul unde se doreşte activarea 8. Click pe „Activare” pentru a continua procedura.



2.4.2 Activarea manuală prin fax 1. Apăsaţi butonul „Imprimare” pe pagina de activare manuală – programul va cere numărul dvs. de fax şi va

tip[ri formularul de activare. Numărul de fax va fi folosit pentru a primi codul de deblocare. 2. Click pe „Amânare” – programul se va închide 3. Trimite’i prin fax formularul de activare 4. Aşteptaţi răspunsul 5. Când primiţi faxul conţinând codul de deblocare, rulaţi programul; se va deschide fereastra de activare

manuală. 6. Tastaţi codul de deblocare primit si daţi click pe ‘Activare’.

2.5 Dezactivare automată Dacă optaţi pentru dezactivare automată, programul va genera un cod de dezactivare pe care îl va trimite prin internet la serverul InstallSoft. După primirea confirmării, programul va fi dezactivat iar num[rul de licen’[ poate fi refolosit.

2.6 Dezactivare manuală Dacă optaţi pentru dezactivare manuală, programul va dezactiva mai întâi softul apoi generează codul de dezactivare. Păstraţi acest cod dacă doriţi să reactivaţi manual aplicaţia pe acelaşi calculator – codul trebuie trimis prin internet, fie prin fax (similar procesului de activare manuală).





Capitolul 3 – Program manager pag ina 14/69

Capitolul 3 – Program manager

3.1 Integrarea aplicaţiilor pachetului. Pentru a lansa Program manager selectaţi „Start – Programs – ExpertKIT .out” şi din meniu click pe Program manager.

Program manager integrează toate aplicaţiile din pachet. De aici puteţi lansa în execuţie aplicaţiile, puteţi actualiza cataloagele şi aplicaţiile, activa/dezactiva etc Pentru a rula o aplicaţie din cadrul pachetului daţi click pe „Deschidere program” şi selectaţi din meniu aplicaţia dorită.

În partea dreaptă sunt prezentate fişierele ordonate dupa lista de proiecte, afişate la rândul lor în partea stângă. Într-un proiect puteţi găsi fişiere aparţinând mai multor programe din cadrul pachetului. Utilizarea acestui manager este utilă în iniţierea noilor proiecte, mutarea sau copierea fişierelor din cadrul diferitelor proiecte, precum şi în arhivarea datelor.

• Pentru a iniţia un proiect nou, pentru a-l copia sau redenumi, selectaţi-l şi apoi daţi click pe butonul corespunzător.

• Pentru a deschide un nou fişier în partea dreaptă a ferestrei, selectaţi operaţia respectivă din meniu dupa care daţi click pe butonul OK pentru confirmare.

3.2 Actualizarea cataloagelor şi a programelor. Folosind managerul puteţi selecta cataloagele deja instalate şi actualiza prin internet sau de pe un CD. De asemenea, aplicaţiile şi managerul însuşi pot fi actualizate. 1. Pentru a verifica dacă pachetul de programe este actualizat precum şi pentru a-l actualiza, daţi click pe

butonul „Updatare”.


Capitolul 3 – Program manager pag ina 15/69

2. Selectaţi sursa de unde faceţi actualizarea – „Internet” sau „Disk”. Dacă aţi optat pentru „Internet” programul se va conecta automat la serverul InstalSoft, va verifica existenţa unor eventuale update-uri şi va afişa rezultatul. Dacă optaţi pentru „Disk”, daţi click şi pe „Download update info”.

3. Programul va descărca şi afişa informaţii referitoare la situaţia cataloagelor şi a fişierelor. Pentru o mai

bună vizualizare selectaţi câmpul din partea de jos a ferestrei „Afişare elemente identice şi instalate”. 4. Prin intermediul a două ferestre puteţi vedea fişierele marcate grafic, conform versiunii lor. Puteţi

identifica semnificaţia marcajelor în legendă. 5. În funcţie de semnificaţia marcajelor şi a săgeţilor, selectaţi elementele care trebuie actualizate. Pentru a

actualiza toate cataloagele noi apăsaţi butonul “Tot” . 6. Fişierele programului se actualizează automat, nu este nevoie să le actualizaţi manual. În partea din

stânga jos a ferestrei este afişată mărimea fişierelor care trebuie descărcate. 7. După selectarea aplicaţiilor, începeţi actualizarea prin apăsarea butonului „Update”. Finalizarea

procesului va fi anunţată de program printr-un mesaj corespunzător.

3.3 Activarea şi dezactivarea programelor Puteţi activa/dezactiva programe folosind butonul „Activare” din fereastra „Program Manager”. Dacă programul rulează pentru prima dată şi nu a fost încă activat, puteţi face acest lucru. Aici îl puteţi activa manual sau automat, urmărind paşii descrişi în cadrul capitolului 2. Dacă programul a fost activat, sunt disponibile următoarele opţiuni: � afişarea datei de expirare a activării, � reactivarea, � dezactivarea. Data de expirare a perioadei de activare defineşte perioada de timp în care programul este activ. Aveţi grijă să reactivaţi programul înainte de data de expirare. Funcţia „Dezactivare” dă posibilitatea dezactivării programului fără dezinstalare. Aceasta poate fi făcută manual sau automat, după cum este explicat în capitolul 2.


Capitolul 4 – Interfaţa utilizator pag ina 16/69

Capitolul 4 – Interfaţa utilizator

4.1 Lansarea programului şi interfaţa utilizator Puteţi lansa programul ExpertKIT .out din Program manager (a se vedea cap. 3) sau din Start|Programs|ExpertKIT .out|ExpertKIT .out 4.4 La lansarea aplicaţia se afişează dialogul „Bun venit.” Selectaţi aici opţiunea de proiect dorită (nou, deschidere etc), puteţi opta deasemenea şi pentru afişarea pe viitor – sau nu – a dialoguilui.

Bara de unelte Bara de titlu Meniul principal Tabel de date Spaţiu de lucru

Pagini: harta & profile Bara de stare Moduri de operare Pagini editare proiect Navigare proiect

Riglă orizontală şi verticală



Fereastra principală a aplicaţiei poate afişa alte ferestre auxiliare care asigură diferite funcţionalităţi (aşa numitele taburi docabile) – lista de proprietăţi, cea de erori etc. Aceste funcţionalităţi pot fi afişate sau ascunse liber. Bara de titlu – afişează numele programului şi cel al proiectului în curs de editare. Un asterisc (*) alături de numele fişierului indică faptul că acesta a fost modificat de la ultima salvare. În partea dreaptă sunt afişate butoanele standard ale unei ferestre Windows.

Meniul principal – imediat sub bara de titlu. Click stânga pe unul din elementele de meniu va deschide un submeniu cu lista de comenzi aferentă.

Bara de unelte – este împărţită în pagini. Pentru activarea unei pagini daţi click stânga. Selectarea unei funcţii din setul respectiv se face deasemenea cu click stânga. Când poziţionaţi cursorul deasupra unui buton va fi

afişată o fereastră (tooltip) cu o scurtă explicaţie privind funcţionalitatea îndeplinită. Conţinutul barei de meniu, numărul şi tipul submeniurilor depind de scopul şi de tipul proiectului.



Butonul săgeată (primul din bara de unelte) este afişat indiferent de pagina selectată şi comută în modul selecţie. În dreapta lui meniul derulant (afişat din butonul săgeată jos) permite selectarea paginilor foii de lucru şi activarea diferitelor funcţii.

Bara de stare – este situată în partea inferioară a ferestrei; afişează informaţii referitoare la proiectul aflat curent în lucru (calculat/necalculat), coordonatele cursorului mouse–ului în spaţiul de lucru, submeniuri şi modul de operare.

Meniul cu funcţiile de editare ale proiectului – este situat în colţul din dreapta jos al spaţiului de lucru. Aici se găsesc funcţiile logice ale proiectului: reţeaua, harta de bază şi imprimare. Fiecare pagină are mai multe opţiuni, care pot fi afişate cu click dreapta:

• Invizibil când este dezactivat • Gri când este dezactivat • Vizibil când este inactiv

Alegând una din aceste opţiuni, componentele paginii respective pot fi afişate sau nu, dupa selectarea unei alte pagini. Opţiunea selectată se poate vizualiza prin afişarea submeniului.

Câmpurile pentru modurile de operare – sunt situate în submeniul funcţiilor de editare ale proiectului. Pentru activarea unui mod de operare (ORTO, LOCK, GRID, AUTO, REP), dati click stânga pe câmpul respectiv. Afişarea cu culoare albastră indică faptul că modul de operare respectiv este activ. Afişarea cu culoare gri indică faptul că este inactiv. Spaţiul de lucru – este încadrat de rigle orizontale şi verticale. Aceste rigle vă ajută să controlaţi poziţia

componentelor inserate. Butonul din colţul stânga sus (între rigle) indică scara şi vă permite să schimbaţi valoarea acesteia. Marginile spaţiului de lucru, opuse celor două rigle reprezintă cursoare – verticale şi orizontale. Cursoarele sunt folosite pentru deplasarea suprafeţei afişate în fereastră. În colţul din dreapta jos, se găseşte butonul de navigare, care vă permite să vizualizaţi mai uşor suprafeţe din spaţiul de lucru. Paginile foii curente – deplasarea de la o pagina la cealalta se face cu un click stânga pe pagina respectiva

Paginile din bara de unelte – sunt afişate în funcţie de tipul de proiect aflat curent în lucru; deplasarea de la o pagină la cealaltă se face cu un click stânga

Tabelul de date (F12) – afişează proprietăţile a una sau mai multe componente de acelaşi tip, selectate în spaţiul de lucru. Dacă sunt selectate obiecte de tipuri diferite atunci sunt afişate numai proprietăţile comune. Dacă nu există proprietăţi comune este afişat un mesaj corespunzător. Modificarea unei caracteristici în tabelul de date este actualizată corespunzător in desen.



Lista de erori (F8) – afişează mesaje de eroare, avertizări şi indicii, după verificarea conexiunilor hidraulice (Shift+F2) sau executarea calculelor. Dacă daţi click pe un mesaj din listă, pe desen va fi marcat elementul căruia i se aplică mesajul. Dând click dreapta în lista de erori se va deschide un meniu cu opţiuni specifice.

Notă Puteţi mări suprafaţa spaţiului de lucru prin ascunderea tabelului de date (F12) şi a listei de erori (F8) pe toată durata de editare a unui proiect.

4.2 Deplasarea în cadrul proiectului Un proiect poate fi editat la orice scară. La proiectele mari (cazul majorităţii proiectelor) scara nu permite selecţia şi editarea precisă a componentelor. De aceea programul este prevăzut cu funcţii avansate de zoom şi panoramare.

Scara curentă este indicată în colţul din stânga sus al suprafeţei de desenare, la intersecţia celor două rigle. Un click pe acest buton afişează un meniu din care poate fi selectată scara de afişare.

O cale mai comodă este este folosirea butoanelor speciale de zoom:

Mărire în paşi (Ctrl+„+”) – pasul de mărire este configurabil

Zoom zonal (Ctrl+„*”) – selectaţi acest buton şi marcaţi aria care doriţi să fie mărită

Zoom în timp real (Ctrl+„/”)– măreşte sau micşorează în funcţie de deplasarea mouse-ului. În mod prestabilit aceasta este făcută cu rotiţa de scroll a mouse-ului

Micşorare în paşi Ctrl + „-“

Afişarea întregului proiect (F5) – scara şi zona afişată sunt stabilite astfel încât să fie afişat întregul proiect

Vizualizarea paginii active (Shift+F5)

Revenire l afizarea anterioară – reface afişajul înainte de ultima operaţie de zoom

Modificarea în timp real a scării de afişare este o metodă convenabilă de observare/lucru pe zone distincte din proiect. Apăsaţi F5 pentru a afişa întregul proiect, şi folosiţi afişarea în timp real pentru a mări zona care va fi editată. Pentru a vă deplasa în interiorul proiectului folosiţi barele de scroll sau funcţia Pan. Editorul foloseste rotita de scroll a mouse-ului daca aecsta exista. Putei folosi următoarele combinaţii pentru a modifica funcţionalităţile definite implicit:

Tastă Funcţionalitate

Nicio tastă Zoom în timp real

Alt Mută proiectul în timp real

Shift+Alt Reduce viteza de derulare (operare mai precisă)

Ctrl+Alt Mută proiectul inversând funcţionalitate rotiţei mous+ului

4.3 Moduri de operare ale editorului Modurile de operare facilitează operaţiile de editare – unele dintre ele fiind indispensabile pentru o operare productivă. Puteţi activa sau dezactiva aceste funcţii cu un click pe câmpul din bara de stare. Culoarea albastră a unei funcţii indică faptul că este activată, culoare gri indică dezactivarea.

Modul ORTO (inserare controlată)



Când este activat modul orto permite inserarea componentelor orizontale, verticale sau la un anumit unghi. Acest mod de operare poate fi folosit şi pentru desenarea liniilor şi poliliniilor.

NOTĂ:

• pentru a plasa componente şi la alte unghiuri, atunci când funcţia este activată, ţineţi apăsată tasta Shift.

• unghiul de desenare implicit este 450. Acesta poate fi modificat Optiuni|Optiuni proiect|Date generale

Modul BLOCK (blocare) Acest mod este utilizat pentru a bloca deplasarea accidentală a componentelor, plasate deja în proiect, pe durata introducerii caracteristicilor sau a calculării proiectului. Blocarea poate fi globală sau selectivă. Blocarea globală se face activând funcţia BLOCK şi este indicată de afişarea în culoare albastră. Când salvaţi un fişier pe disk starea curentă a modului Lock este salvată. Puteţi specifica starea acestei funcţii în Optiuni|Setari|Fisier:

• Nu se modifica – starea nu este modificata • Identic cu modificarea precedenta – conform setarilor existente la salvaraea fisierului • Lock – functia este activata dupa deschiderea fisierului

Blocarea selectivă permite numai blocarea elementelor selectate. Selectaţi componentele (cu tasta Shift apăsată) şi apoi Componente|Blocarea element. Combinaţia de taste este Ctrl+B.

NOTĂ: Dacă o componentă este blocată local atunci rămâne blocată chiar dacă modul Lock este dezactivat. Aceasta va trebui dezactivată tot local pentru a permite mutarea.

Modul GRID (grilă) Grila este proiectată pentru dispunerea controlată a componentelor în faza de editare. Grila constă dintr-o reţea de puncte aflate la distanţă controlată (şi care poate fi modificată după dorinţă).

NOTĂ

• activarea acestui mod nu duce la afişarea grilei în spaţiul de lucru, dar determină lipirea componentelor de punctele reţelei

• pasul standard al grilei este de 20 cm – acest lucru înseamnă că la o scară de 1:100 componentele vor fi poziţionate cu o precizie de 2 mm!

• pasul grilei poate fi modificat din Optiuni|Optiuni proiect

Modul AUTO (legare automată) Când acest mod este activat, editorul propune un punct de legătură pentru componenta în curs de inserare – punctul propus este al componentei cele mai apropiate de cursorul mouse-ului.

NOTĂ La plasarea unei componente puteţi activa temporar modul AUTO folosind tasta Shift.

Modul REP (inserare repetitivă) Acest mod este util la editarea planului de reţea şi este conceput pentru a facilita inserarea componentelor de acelaşi tip. Activarea lui permite inserarea continuă a componentei selectate până la click-ul dreapta (când trece automat în modul selecţie).

4.4 Funcţia de anulare/revenire ExpertKIT .out® are implementat mecanismul de anulare/reluare (undo/redo) al operaţiilor care permite anularea şi refacerea (aproape) a oricărei operaţii efectuate în casrul proiectului. Pentru a anula o operaţie selectaţi Modifica|Anulare sau Ctrl+Z. Pentru a reface o operaţie anulată selectaţi Modifica|Revenire sau Ctrl+Y În anumite situaţii, refacerea unei operaţii anulate nu este posibilă deoarece starea proiectului s-a modificat (modificarea datelor, plasarea unor componente etc).



Numărul de operaţii care pot fi anulate poate fi specificat în Optiuni|Setari|General Valoarea prestabilita este de 8 MB RAM, echivalentul a cca 20 operaţiuni care pot fi anulate.

4.5 Inserarea componentelor şi operaţii aplicate acestora Inserarea componentelor Principala operaţie efectuată la editarea unei reţele este plasarea componentelor în desen. Fiecare componentă a reţelei are un buton alocat în bara de unelte (toolbar). Când poziţionaţi cursorul de mouse deasupra este afişat

un balon cu o descriere a funcţionalităţii acestuia Pentru a insera o componetă în proiect:

• click pe butonul corespunzător din bare de unelte • reveniţi în spaţiul de lucru – indicatorul de mouse are forma schimbată conform selecţiei iar pe linia de

stare este indicată poziţia acesteia • click pe butonul stânga pe poziţia în care doriţi să plasaţi componenta • componenta este inserată – mouse-ul revine la modul de selectare

Pentru a plasa o secţiune de reţea (segment dse ţeavă) sau o linie/polilinie • urmaţi etapele 1 & 2 ca mai sus • click pe punctul de început • mutaţi pointerul mouse-ului în punctul de sfârşit

La plasarea/inserarea componentelor folosiţi facilităţile de ORTO/AUTO/REP pentru a creşte precizia şi productivitatea. Selectarea componentelor Pentru a efectua orice operaţie cu o componentă (mutare, ştergere, introducere/modificare date…) aceasta trebuie selectată. Pentru a selecta o componentă:

• activaţi modul de selectare – butonul cu săgeată din stânga barei de instrumente; • click pe componenta dorită

Selectarea este marcată prin îngroşarea conturuluzi sau modificarea culorii, în bara de stare apare tipul acesteia iar în tabelul de date (dacă este afişat) câmpurile de date.

NOTĂ 1 la inserare componenta este selectată automat; inserarea altei componente anulează selecţia 2 la selectarea cu un click a unei polilinii este selectat doar segmentul respectiv, pentru selectare integrală

faceţi dublub click 3 pentru a selecta componente suprapuse apăsaţi tasta Ctrl 4 pentru a anula starea de selectare click într-o zonă liberă

5 pentru a deselecta toate componentele folosiţi

Selecţia multiplă Majoritatea operaţiilor pot fi aplicate unui grup de componente ( a se vedea în continuare) ; selectarea multiplă şi editarea simultană poate mări forate mult viteza de lucru.

1. Pentru a selecta UN GRUP de componente ţineţi apăsată tasta SHIFT în timp ce le selectaţi. Dacă o componentă este selectată din greşeală click cu tasta în copntinuare apăsată conduce la deselectare. NOTĂ: se poate combina efectul tastelor SHIFT şi CTRL pentru marcarea componentelor suprapuse.

2. Este deasemenea posibilă selectarea TUTUROR componentelor DINTR-O ANUMITĂ ZONĂ a proiectului; mai mult se pot selecta elementele de un anumit tip dintr-o anumită zonă a proiectului – lucru extrem de util când se introduc datele:

• selectaţi sau Modifica|Selecteaza elementele • poziţionaţi cursorul în colţul din stânga sus al zonei de selecţie • menţinând butonul apăsat trageţi până în colţul din dreapta jos şi eliberaţi-l • toate elemente cuprinse INTEGRAL în aceste dreptunghi vor fi selectate

3. Pentru a selecta TOATE elementele de un anumit tip DINTR-O ANUMITĂ ZONĂ:

• selectaţi sau Modifica|Selecteaza elementele de tipul…



• din meniu selectaţi tipul dorit de element • repetaţi operaţiile de mai sus

4. Pentru a selecta TOATE elementele DINTR-O ANUMITĂ ZONĂ: • selectaţi Modifica|Selecteaza toate elementele de tipul… • din meniul care apare selectaţi tipul dorit de element • repetaţi operaţiile de mai sus

5. Pentru a selecta TOATE elementele DINTR-UN PROIECT: • selectaţi Modifica|Selecteaza toate elementele sau Ctrl+A

Mutarea componentelor Orice componentă a unui proiect poate fi mutată liber şi plasată în orice locaţie dorită – excepţiile sunt componentele plasate pe alte componente (de ex. vanele) care pot fi mutate într-un interval limitat (pt. o vană, numai în limitele secţiunii de reţea din care face parte). Pentru a muta o componentă:

• selectaţi-o (trebuie să fiţi în modul selecţie – săgeata din bara de unelte • click şi deplasaţi-o în noua locaţie cu butonul apăsat • eliberaţi butonul

NOTE 6 dacaă este selectat un grup de componente acestea se vor mişca unitar 7 dacă este activat modul grid atunci mutarea se va face în conformitate cu pasul grilei 8 combinaţia Alt+<tasta săgeată> mută componenta în direcţia tastei cu pasul grilei 9 Alt+Shift+<tasta săgeată> mută componenta cu o zecime din pasul grilei

Modificarea dimensiunilor Unele componente au dimensiuni fixe, care nu pot fi modificate. Altele (în special elementele grafice) pot fi mărite sau micşorate liber.

Pentru a modifica dimensiunile:

• selectaţi componenta • poziţionaţi cursorul mouse-ului pe unul din pătratele negre aflate pe dreptunghiul care o delimitează • click şi cu butonul apăsat trageţi până la dimensiunea dorită • eliberaţi butonul mouse-ului

Rotirea Unele componente – ex. elementel grafice, pot fi rotite liber. Toate elementele care pot fi rotite afişează pictograma care poate fi agăţată şi trasă cu mouse-ul pentru a roti componenta. Pentru a roti un element:

• selectaţi componenta • poziţionaţi cursorul mouse-ului pe pictograma rotire • click şi rotiţi menţinând butonul apăsat • eliberaţi butonul când aţi ajuns în poziţia dorită

NOTĂ – dacă folosiţi tasta Shift în timpul rotirii aceasta se face în incremente de 450.

Ştergerea componentelor Selectaţi componenta/componentele pe care doriţi să le ştergeţi

Folosiţi tasta Del, butonul sau Modifica|Sterge Inserarea repetată a unei componente După inserarea unei componente, aplicaţia revine în modul de selectare. Atunci când doriţi să inseraţi repetat aceeaşi componentă folosiţi tasta F3 sau comanda Modifica|Insereaza ultimul element. Alternativ, se poate folosi modul REP (a se vedea mai sus).

4.6 Ataşarea informaţiilor Majoritatea componentelor utilizate au un set de valori predefinite şi un alt set care trebuie introdus de către

utilizator. Pentru introducerea acestor valori folosiţi tabelul de date – tasta F12, butonul sau comanda Vedere|Arata/ascunde tabelul de date.



Tabelul de date este împărţit în două coloane – cea din stânga afişează numele câmpurilor iar cea din dreapta valorile acestora. Tabelul în întregul său este împărţit pe secţiuni care pot fi afişate cu sau ascunse cu . notă – unele dintre câmpuri afişează un balon cu explicaţii (tooltip) atunci când poziţionaţi mouse-ul deasupra. Conţinutul tabelului variază funcţie de componenta/componentele selectate – la selecţie multiplă tabelul afişează doar câmpurile comune.

SFAT 10 folosiţi selecţia multiplă pentru a creşte viteza de lucru 11 pentru a evita deplasarea nedorită a componentelor la selectare îngheţaţi-le folosind modul LOCK.

Tipuri de date şi editarea acestora Tabelul conţine diferite tipuri de date, tipul dterminând şi manier de editare. Unele valori sunt implicite (apar între paranteze) şi pot fi suprascrise individual.

IMPORTANT Pentru a reface valoare implicită, introduceţi „?” în câmpul respectiv şi apăsaţi ENTER.

Câmp text Folosit pentru a introduce date de tip text; în unele situaţii numărul de caractere este limitat. Pentru a confirma/valida conţinutul apăsaţi Enter. Câmpuri numerice Folosit pentru a introduce valori numerice. În funcţie de mărimea respectivă valoarea este verificată dacă se încadrează într-un interval dat – dacă nu este adoptată automat minima sau maxima intervalului admis. Pentru a confirma apăsaţi Enter. Câmpuri de selecţie În cazul anumitor câmpuri intervalul este limitat la o valoare dintr-un set, care trebuie selectată dintr-o listă. Acest lucru este indicat de o săgeată în partea dreaptă. Selectaţi valoare corespunzătoare şi confirmaţi-o cu un click pe săgeată sau pe un alt element din tabel sau un dublu click pe element.

NOTĂ puteţi folosi şi combinaţia Ctrl+Enter pentru a deschide lista şi/sau executa selecţia şi închide lista.

Alte câmpuri Unele câmpuri afişează un dialog de selecţie (ex. selectarea corpului de literă/font) sau permite editarea unor valori complexe (ex. casete text penbtru comentarii) Câmpuri informaţionale Acestea sunt informative – valoarea nu poate fi modificată. Introducerea repetată a unei valori Similar cu inserarea repetată a unei componente se poate introduce repetat o anumită valoare:

• selectaţi componenta • introduceţi datele • la următoarea componentă, când doriţi să introduceţi aceeaşi valoare apăsaţi F2 sau Date

elemente|Repeta ultima valoare.

NOTĂ: sunt păstrate ultimile valori pentru 10 câmpuri de date.



4.7 Componente suplimentrare În afara componentelor principale care alcătuiesc structura unei reţele, există componente care nu pot funcţiona independent – de ex. tuburi protecţie, vane etc Caracteristioca lor majoră este că sunt subordonate unor componente existene, de cele mai multe ori porţiunmi de conductă.

NOTE 12 aceste componente nu pot fi plasate independent în proiect ci doar atribuite unei alte componente 13 unele componente grafice au caracteristici similare, ex. etichetele

Inserarea acestor componente se face similar cu cea a componentelor obişnuite – diferenţa este că trebuie ataşată unei componente (denumite primare) preexistente.

• click pe butonul corespunzător din bara de unelte pemtru a activa componenta • clic pe componenta primară

NOTĂ – dacă nu există componenta primară atunci nu puteţi adăuga componente suplimentare

Ştergerea este similară cu cea a componentelor primare. Reţineţi că atunci când este şterasă o componentă primară sunt şterse toate componentrele suplimentare ataşate. Inserarea repetată este identică cu cea a componentelor primare, folosind tasta F3. Introducerea datelor este identică cu cea a componentelor primare cu deosebirea că informaţiile specifice sunt afişate în tabelul de date ale componenteoi primare.

4.8 Etichete Etichetele porţiunilor de conductă (denumite şi secţiuni de reţea) sunt compoente suplimentare care permit afişarea permanentă pe desen informaţii utile (ex. tip conductă, diametru etc). Butoanele corespunzătoare se regăsesc în pagina Grafica din bara de unelte.

• eticheta oblică – permite stabilirea oricărei pooziţii a liniei de referin’ă şi o rotaţie de 90o

• etichetă dreaptă – plasată perpendicular, textul deasupra şi dedesubtul liniei de referinţă

• etichetă simplificată – text plasat direct deasupra porţiunii de conductp, fără linii de referinţă. Inserţia etichetelor şi operaţiile cu acestea sunt similare cu acele ale celorlalte componente. Informaţiile specifice sunt cuprinse în cele două câmpuri:

• etichetă ţeavă – informaţiilşe care se doresc afişate; acestea pot fi configurate completând câmpurile corespuzătoare

• rotire desen – modul de rotire şi afişare; folosit cu precădere la afişarea mai multor etichete într-un spaţiu restrâns

4.9 Deconectarea şi inserarea secţiunilor de profil Facilităţile de decuplare sunt utile în cazul în care se doreşte inserarea unei secţiuni suplimentare în cadrul unui profil existent. Pentru a insera o nouă secţiune:

• click pe secţiunea unde doriţi inserarea • secţiunea este în acest moment selectată

• decuplaţi secţiunea (de ex la stânga) cu Ctrl+L, sau Componente|Deconectare la stinga • click şi trageţi secţiunea astfel deconectată • inseraţi noua secţiune de profil • mutaţi fragmentul deconectat anterior astfel încât să fie legat la secţiunea inserată

NOTE 14 pentru a evita recuplarea unei componente decuplate aceasta trebuie distanţată

15 pentrua decupla complet o componentă folosiţi Shift+ Ctrl + R, sau Componente|Deconecteaza



4.10 Puncte de cuplare Atât pe durata desenării planului de reţea cât şi la crearea profilurilor în modul AUTO programul va indica (şi va

încerca să) conecteze secţiunile/componente respective – punctul de cuplare este indicat printr-o cruce 1. Conectarea componentelor este indicată printr-un pătrat de culoare roşu-închis la punctul de contact.

Componentele necuplate sunt marcate cu triunghiuri de culoare verde.

Secţiunile cuplate ale unui profil Secţiunile necuplate ale unui

profil 2. În harta de reţea componentele conectate apar cu un pătrat plin; la cele neconectate pătratul este gol.

Verificarea conexiunilor (Shift+F2) raportează erori la aceste componente.

Secţiunile conectate Secţiunile neconectate

3. La generarea automată a unui profiul secţiunile sunt marcate prin 2 pătrate parţial suprapuse – de culoare verde şi albastră. Când se produc modificării ale hărţii reţelei de bază se modifică şi culorile de marcare ale profilurilor – pătrate de culoare gri şi verde. În această situaţi trebuie să repetaţi comanda Fisier|Creaza profil ca definit.

Secţiuni ale profilului asociate cu harta Secţiuni ale profilului neasociate cu harta

4.11 Alte reguli generale de editare 16 Pentru a edita harta selectaţi pagina de tip „Hartă”. Pentru a edita un profil selectaţi pagina de tip „Profil”

(sau creaţi o nouă pagină şi definiţi-o ca fiind de tip profil). Litera care precede numele paginii indică tipul: H indică o hartă, P indică un profil. Reamintim că disponibilitatea unei componente depinde de tipul de pagină curentă.

17 Pentru a insera sau şterge o hartă selectaţi pagina „Bază”. Pentru a edita o reţea de apă sau canal selectaţi pagina „Reţea”.

18 Pentru a reloca harta şi sistemul desenat în cadrul spaţiului de lucru, selectaţi simultan pagina „Bază” şi „Reţea” prin apăsarea tastei Shift. Toate componentele sistemului sunt marcate şi pot fi mutate în altă locaţie.

19 Click-ul dreapta al mouse-ului afişează un meniu contextual, care depinde de tipul componentei selectate (disponibil şi când nu este nimic selectat).

20 Pentru a copia şi lipi un element, selectaţi-l şi apăsaţi Ctrl+C pentru copiere şi Ctrl+V pentru lipire. Puteţi efectua aceeaşi operaţie selectând comenzile din meniul „Modifică” sau din bara de unelte.

21 Componentele unui sistem au de obicei unul sau mai multe puncte de conectare – marcate cu pătrate solide de culoarea sistemului (de ex. albastru pentru alimentările cu apă, maro pentru canalizare etc). Culoarea unei secţiuni ale unei reţele depinde de tipul reţelei (ex gaz, termoficare etc)


Capitolul 5 – Pregătirea hărţii de bază pag ina 26/69

Capitolul 5 – Pregătirea hărţii de bază

Pregătirea hărţii de bază este operaţia pregătitoare pentru proiectarea reţelei. În plus faţă de conturul terenului trebuie să fie disponibile relevmentele (cotele terenului). Selectarea uneia sau alteia dintre metodele de pregătire prezentate mai jos este funcţie de formatul fişierului disponibil.

5.1 Importul unui fişier *.dwg Cea mai confortabilă şi cea mai uzuală metodă este importul unui fişier AutoCAD (*.dwg) 1. Meniul Fisier|Importă baza din fişier DWG/DXF şi apoi indicaţi fişierul pe care doriţi să-l importaţi. În

timpul operaţiei de import aplicaţia va solicita fişierul cu fontul folosit în proiect (un fişier cu extensia *.shx).Puteţi selecta fişierul (dacă acesta există) sau apăsaţi Cancel.

2. Este afişată fereastra de import. Toate straturile (layer) din fişierul importat sunt afişate într-o listă în partea stângă. Selectaţi din colţul din stânga sus unitatea de măsură a desenului, care este adecvată pentru scara reală a desenului.

Atenţie � Selectarea unităţii de măsură corespunzătoare scării reale a desenului este foarte importantă pentru că

editorul grafic din ExpertKIT .out® afişează şi citeşte dimensiunile în metri. Din această cauză este important ca desenul importat să fie scalat corect.

� Pentru a verifica corectitudinea scalării apăsaţi butonul şi măsuraţi orice obiect din desen ale cărui dimensiuni sunt cunoscute.

3. Click pe Continua. Dialogul afişează pasul următor în care pot fi selectate straturile care vor fi păstrate şi

afişate după import. Implicit sunt importate toate straturile. Aici puteţi seta şi importul sau nu al haşurilor din desen.

4. Click pe Continua. În această etapă este afişată fereastra de import. Toate straturile (layer) din fişierul importat sunt afişate într-o listă în partea stângă. Selectaţi din colţul din stânga sus unitatea de măsură a desenului, care este adecvată pentru scara reală a desenului.



5. Click pe Continua pentru a finaliza importul fişierului. Desenul este plasat automat în pagina Baza a

spaţiului de lucru. Pentru a modifica în orice moment fişierul şi opţiunile de import selectaţi pagina Baza, şi editaţi caracteristicile prezentate în partea dreaptă.



5.2 Hartă din mai multe fişiere grafice create prin scanare În această situaţie este folosită o hartă care există numai în formă fizică (tipărită pe hârtie continuă) şi care este scanată pe segmente folosind un scaner A4. 1. Desenele trebuie scanate cu o uşoară suprapunere (nu trebuie să existe spaţiu între scanări succesive)

folosind orice program de scanare disponibil. Desenele scanate trebuie salvate ca fişiere .jpg sau .bmp Aceste desene vor fi încărcate ulterior în aplicaţia Scanare combinata.

Notă Pot fi folosite şi alte formate grafice cum ar fi .tif, .png, .rle sau .pcx

2. Lansaţi Scanare combinati fie din Program manager fie din Start|Programs|ExpertIT .out. Aplicaţia porneşte cu un fişier gol, fără titlu. Apăsaţi Incarca pentru a încărca primul din cele 4 fragmente ale hărţii scanate.

3. Primul fragment va fi încărcat şi afişat. Deoarece harta conţine doar 4 fragmente nu este necesară folosirea

barei de navigaţie – util când se manipulează mai multe fragmente. În acest caz deselectăm Foloseşte bara de navigatie.

4. Dacă harta a fost deplasată în timpul scanării şi necesită aliniere, se poate face această ajustare direct în

Scanare combinata. Pentru aceasta bifaţi Corectare deviatie care este implict nemarcată. Apoi, folosind butonul drept al mouse-ului marcaţi cele două puncte Superior şi Inferior. Cele două puncte formează o axă invizibilă pe care aplicaţia o roteşte împreună cu desenul până când aceasta devine verticală. După marcarea celor două puncte apăsaţi butonul Rotire.



5. Dacă marcarea celor două puncte a fost făcută incorect şi rotirea nu a dat rezultatele aşteptate puteţi folosi

butonul Anulare din zona superioară a ferestrei. Anularea acestei operaţiuni trebuie confirmată deoarece nu exista posibilitatea ca operaţia să fie refăcută.

6. Apăsaţi butonul Inainte pentru a trece la etapa următoare. Dialogul constă din două panouri: în cel din stânga este afişată o previzualizare. Apăsaţi butonul Incarca pentru a încărca fişierul care conţine al doilea fragment în panoul din dreapta.



7. În zona dintre cele două panouri sunt plasate controale pentru selectarea metodei şi direcţiei de încărcare şi

combinare a elementelor. Selectaţi Doua puncte şi La dreapta. Între cele două panouri de previzualizare sunt disponibile controale pentru setarea punctelor folosite pentru combinarea fragmentelor.

8. Localizaţi punctele în ambele panouri de previzualizare şi marcaţi-le pe desen cu cu click dreapta. În panoul de previzualizare acestea sunt prezentate cu două marcaje de culoare roşie.

9. Click pe Adauga pentru a combina fragmentele. 10. Continuaţi adăugarea celorlalte fragmente ale hărţii respectând cu atenţie secvenţa corectă de combinare. 11. Click pe Inainte pentru a trece în ultima etapă în care desenul este scalat şi decupat. Selectaţi pagina

decupează din zona din dreapta a dialogului, şi folosiţi butonul dreapta al mouse-ului pentru a selecta cele două puncte de decupare: stânga sus şi dreapta jos.



12. Ultima operaţie este de scalare a hărţii. Selectaţi pagina Scalare. Se poate folosi una din cele două modalităţi de scanare. Selectaţi Distanţa dintre punctele marcate şi cu un click dreapta marcaţi două puncte între care distanţa este cunoscută. Două marcaje roşii sunt afişate în fereastra de previzualizare. Introduceţi distanţa între puncte în câmpul Distanţa [m] şi apoi click pe Scaleaza. Harta este scanată.

13. Salvaţi harta – fişierul creat va avea extensia .ism 14. Click pe Sfarşit pentru a ieşi din Scanare combinata. 15. Lansaţi ExpertKIT .out şi deschideţi un proiect în care va fi folosită harta. Selectaţi pagina Bază din partea

dreapta jos a spaţiului de lucru. Din pagina Bază a barei de unelte selectaţi Hartă. Click în zona de lucru – va apare un dreptunghi.

16. În panoul de proprietăţi selectaţi Fisier harta şi localizaţi harta generată anterior. Aceasta este încărcată în proiect. Selectaţi reţea şi puteti începe proiectarea reţelei.



5.3 Hartă dintr-un fişier grafic creat prin scanare În această situaţie este folosită o hartă care există în formă fizică şi care este scanată folosind un scaner de dimensiuni corespunzătoare (este generat un singur fişier). 1. În ExpertKIT .out® selectaţi pagina Baza. Din bara de scule selectaţi pagina Grafica şi apoi butonul Desen

. Click undeva aproximativ în mijlocul zonei active – va apare un mic dreptunghi.

2. Din tabelul de date selectaţi Desen, se deschide lista de desene. Folosiţi comanda Adauga nou… pentru a

localiza şi încărca desenul hărţii. Se deschide dialogul Galerie desene. Folosiţi butonul Deschide din dreapta pentru a încărca fişierul cu desenul dorit.



3. În această etapă harta trebuie scalată. În imaginea afişată sunt vizibile 2 marcaje de culoare roşie. Folosiţi

mouse-ul pentru a deplasa cele două marcaje în două puncte între care distanţa este cunoscută. Introduceţi distanţa reală în câmpul Distanţa intre puncte şi apăsaţi butonul Scara. Harta este scalată.

4. Închideţi dialogul folosind butonul Inchide. Fişierul grafic este încărcat în pagina Baza şi afişat gata de lucru.


Capitolul 6 – Proiectarea unei reţele de canalizare gravitaţională pag ina 34/69

Capitolul 6 – Proiectarea unei reţele de canalizare gravitaţională

Atunci când deschideţi un proiect nou, programul afişează dialogul Opţiuni proiect (puteţi face acest lucru şi direct cu tasta F7). 1. Toate valorile declarate în Opţiuni proiect|Tipuri predefinite vor fi afişate în tabelul de valori al

componentelor individuale ca valori implicite. Modificarea acestor valori se propagă în întregul proiect. 2. În secţiunea Harta, puteţi defini consecutiv valori implicite pentru:

� date meteorologice (aversă de 15 minute, durata ploaie etc) – aceste valori sunt utilizate la proiectarea sistemelor pluviale

� tipurile implicite de conducte/cămine/capace cămine – componente care vor fi folosite ca implicite dacă nu se specifică altfel în proiect

� debitele la intrare/ieşire din locuinţe – valori implicite pentru canalizare /alimentare cu apă pentru joncţiuni individuale

� grosimi implicite pentru suprafeţe de sprijin/umpluturi 3. În secţiunea Informaţii despre proiect se pot specifica date privind proiectul, constructor sau proiectant. 4. Pentru a verifica dacă sunt încărcate toate cataloagele necesare proiectului, mergeţi în secţiunea cataloage şi

apoi click pe butonul Cataloage.

5. Pentru a folosi un anumit catalog selectaţi-l în lista din partea stângă şi click pe butonul . Confirmaţi selecţia facută ieşind din dialog cu butonul OK.

6.1 Introducerea unei surse După pregătirea şi inserarea hărţii de bază se poate trece la proiectarea reţelei de canalizare. Primul pas este să inseraţi pe hartă punctele de canalizare/drenare din clădire. 1. Selectaţi pagina Reţea din colţul din dreapta jos al spaţiului de lucru (pentru detalii a se vedea cap. 4)

2. Din bara de unelte, selectaţi pagina Canalizare şi apoi butonul – Canalizare din clădire. Treceţi în zona activă şi plasaţi-l lângă clădire în locul planificat pentru canalizare.



3. Desemnaţi un simbol pentru această ieşire. În general este de preferat ca fiecare tip de componentă (de ex. canalizare din clădire, cămin, nod reţea etc) să fie desemnat printr-o literă diferită.

4. Introduceţi în tabelul de date valorile (elevaţia) pentru cota amenajată a terenului şi cota existentă la punctul de ieşire al canalizării în câpurile Cota teren am. [m] respectiv Cota teren ex. [m]. Prima valoare ese obligatorie în timp ce a doua valoare este opţională. Introduceţi deasemenea cota la care intră canalizarea în clădire (măsurată la punctul cel mai de jos al conductei).

NOTE • Cota teren existent [m] este cota la suprafaţa terenului înainte de executarea oricărei lucrări. Această

valoare poate fi luată de ex. din harta terenului (folosind linii de contur sau puncte de control geodezic). • Cota teren amenajat [m] este cota la suprafaţa terenului după ce au fost executate lucrările. În acest

exemplu cele două cote sunt identice şi sunt preluate din liniile de contur ale hărţii terenului.

5. Deoarece în tabelul general de date ale proiectului a fost specificat debitul per persoană rezidentă în punctul

de ieşire (pe secundă sau pe zi), trebuie specificat numărul de persoane rezidente, pentru fiecare punct de ieşire, în tabelul de date. În cazul clădirilor comerciale sau industriale debitul trebuie specificat direct, indiferent de informaţiile introduse în datele generale. Introduceţi valoarea, în dm3, în câmpul Qs [dm3/s].

NOTĂ: cotele pentru nivelul subsolului şi parter (Nivelul subsolului [m] respectiv Cota parter [m]) nu sunt obligatorii – dacă aceste valori sunt introduse atunci vor fi marcate pe profil atunci când acesta este generat.

6. Lăsaţi restul informaţiilor nemodificate. 7. Apăsaţi tasta F3 (Inserează ultimul element) pentru a introduce încă un element de acelaşi tip (Canalizare

din clădire) şi repetaţi paşii de la 7 la 10 pentru următoarea clădire. Repetaţi operaţiile pentru restul clădirilor incluse în proiect.



6.2 Desenarea planului reţelei şi inserarea joncţiunilor

8. Reţeaua de canalizare este desenată selectând controlul – Secţiune reţea canalizare gravitaţionala din pagina Canalizare a barei de unelte.

9. Plasaţi secţiunile de reţea între punctele de ieşire din clădire şi joncţiunile planificate ale reţelei sau cămine. Operaţia se poate executa foarte comod folosind funcţia REPT – repetă inserarea elementelor (termină inserarea apăsând butonul dreapta al mouse-ului). Pentru a activa această funcţie click pe simbolul REPT

din bara de stare a ferestrei aplicaţiei. Când această opţiune este activată ultima comandă este repetată automat fără să mai fie necesară apăsarea tastei F3.

10. Asistentul de desen facilitează planificarea precisă a reţelei. Acesta permite desenarea sau plasarea cu acurateţe a componentelor, la o anumită distanţă sau la un anumit unghi faţă de o altă componentă din desenul de bază (DWG sau DXF) sau din reţea. Aceste unghiuri sunt importante în special la conectarea la baza căminelor a diferitelor secţiuni de reţea. Un unghi incorect va afecta selectarea corectă a căminelor.

Pentru a activa sau dezactiva Asistentul de desen folosiţi Vedere|Arata / Ascunde asistentul de desen. Este afişată feresatra asistentului de desenare

În timpul desenării reţelei asistentul afişează informaţii privind poziţia curentă a cursorului, incrementările ∆x şi ∆y faţă de punctul de plecare al secţiunii de reţea, lungimea curentă a secţiunii şi unghiul intersecţiei cu axa X. După introducerea unghiului şi/sau a distanţei şi poziţionarea cursorului deasupra unei componente din desenul de bază (format DWG sau DXF) sau din reţea, sunt afişate automat linii ajutătoare care să permită plasarea cu precizie.



De exemplu, pentru a desena o secţiune la un unghi de 120° faţă de secţiunea anterioară, acest unghi trebuie introdus în câmpul Unghiul liniei ajutatoare [°]. Sunt afişate linii ajutătoare înclinate la unghiul specificat. Dacă doriţi să desenaţi o secţiune la un unghi de 90° faţă de altă secţiune, introduceţi valoarea unghiului şi poziţionaţi cursorul peste secţiunea faţă de care doriţi să desenaţi. Sunt afişate linii auxiliare, poziţionate precis la 90°.

Atenţie � Verificaţi disponibilitatea în cataloage a unui anumit tip de cămin – cu intrări şi ieşiri dispuse la un anumit

unghi, pentru a putea asigura conectarea corectă a 2 secţiuni de reţea.



� Fiecare secţiune de reţea este întotdeauna formată dintr-un singur segment. Acest lucru înseamnă că fiecare schimbare de direcţie se face din 2 secţiuni distincte.

� Pentru a putea interconecta cât mai precis o secţiune la cealaltă şi/sau între diferite componente ale reţelei,

activaţi funcţia AUTO din bara de stare . La plasare localizaţi

elementul care trebuie conectat, aşteptaţi până pointerul de mouse se transformă în cruce şi apoi faceţi click.

11. Pentru a desena o secţiune existentă a reţelei principale (indicată în desenul de mai jos) selectaţi următoarele în tabelul de date:

� în câmpul Starea componentei selectaţi Existent – calculat � în câmpurile Cota inferioară inceput traseu teavă [m] şi Cota inferioara traseu teava la sfirsit [m]

introduceţi valorile pentru cota inferioară a conductei la îmceputul şi respectiv sfârşitul secţiunii � în câmpul Tip ţeavă introduceţi tipul de ţeavă existent în această secţiune a reţelei � în câmpul Locaţie selectaţi Reţea principală



12. Lăsaţi celelate câmpuri nemodificate.

13. Pasul următor este plasarea joncţiunilor de reţea. Selectaţi – Conectare canalizare din pagina Canalizare a barei de unelte. Plasaţi joncţiunea în reţea în fiecare punct în care există o schimbare de direcţie.

14. Alocaţi un simbol fiecărei joncţiuni. Este de preferat ca fiecărui tip de componentă să-i fie alocat un simbol

distinct. 15. În tabelul de date introduceţi valorile pentru cota terenului amenajat şi cota terenului existent. 16. Dacă jonţiunea este parte dintr-o reţea existentă, selectaţi Existent-Calculat” în câmpul Starea

componentei.



17. Lăsaţi celelalte valori nemodificate 18. Apăsaţi tsata F3 (Inserează ultimul element) pentru a insera o altă joncţiune şi repetaţi paşii anteriori.

6.3 Introducerea căminelor (de inspecţie şi/sau vizitare) Următoarele componente care este trebuie plasate sunt căminele de inspecţie şi/sau vizitare. 19. Selectaţi Cămin canalizare din pagina Canalizare a barei de iconuri. Plasaţi căminul în reţea.

20. Desemnaţi un simbol pentru a putea identifica căminul în ansamblul reţelei. 21. Introduceţi în tabelul de date valorile pentru cota terenului amenajat şi cota terenului existent.



22. Dacă doriţi un alt tip de cămin decât cel implicit selectaţi un alt timp din câmpul Tip cămin. 23. În cazul căminelor terminale, în general cămine preexistente în proiect, selectaţi Existent–Calculat în

câmpul Starea componentei. 24. Lăsaţi restul câmpurilor nemodificate. 25. Inseraţi şi restul de cămine, în aceeaşi manieră, repetând paşii de mai sus. 26. Pentru căminele terminale trebuie specificată funcţia acestora (sursă sau receptor) iar modalitatea de

conectare trebuie selectată manual din câmpul Construcţie cămin. Definirea modalităţii de conectare trebuie făcută manual pentru că hidraulic curgerea începe din acest punct şi nu exită nicio modalitate de automatizare a acestei operaţii (selectarea unghiului şi diametrului de conectare).



6.4 Introducerea etichetelor simplificate Etichetele conţin informaţii adiţionale privind elementele unui proiect. 27. Din pagina Grafica a barei de unelte selectaţi Eticheta traseului simplificata 28. Plasaţi eticheta pe secţiunea corespunzătoare.

29. Din tabelul de date selectaţi câmpul care descrie eticheta în câmpul Eticheta teava. Apăsaţi săgeata

alăturată şi din cele 6 câmpuri predefinite selectaţi informaţia dorită.

30. După închiderea dialogului eticheta este afişată pe desen cu informaţia solicitată.

6.5 Calculul reţelei şi opţiunile de calcul 31. După introducerea tuturor informaţiilor pentru componentele reţelei aceasta poate fi calculată. Pentru a

efectua calculele apăsaţi tasta F10. 32. Este afişată fereastra de calcul unde pot fi setate opţiunile de calcul. În panoul din stânga se selectează tipul

de reţea pentru care se efectuează dimensionarea (canalizare, aducţiune de apă etc) şi distanţa verticală care trebuie impusă între reţelele existente şi cea în curs de proiectare (pentru o prezentare detaliată a coliziunilor de reţea a se vedea capitolul 7).

33. Opţiunile de calcul pentru o reţea gravitaţională:

� în pagina opţiuni de calcul se pot modifica valorile care afectează calculul diametrului şi aranjarea conductelor (adâncimea de acoperire, gradientul, raportul de umplere etc). Aceste opţiuni pot fi


modifiate separat pentru fiecare tip de tronson (conectare, branşament sau reŃea principală). Suplimentar se poate specifica dacă trebuie îndeplinit criteriul de autocurăŃire.

• Butonul Avansat permite configurarea parametrilor de autocurăŃire pentru reŃele de canalizare, ape pluviale sau combinate. Valorile specificate aici sunt efortul de forfecare la interfaŃă şi densitatea apei vehiculate – pentru cele 3 tipuri de reŃea

• Pentru fiecare familie de Ńevi folosită în proiect sunt disponibile opŃiuni complete de dimensionare. Un

click pe butonul afişează dialogul de modificare a parametrilor de calcul. Aici poate fi indicat care diametru de Ńeavă trebuie luat în calcul la dimensionări automate. Suplimentar poate fi indicată viteza maximă în Ńeavă pentru fiecare diametru.

34. ApăsaŃi Inainte pentru a executa calculele şi a emite lista de materiale.

6.6 Afişarea rezultatelor Fereastra de afişare constă din 2 panouri. Panoul din stânga afişează grupurile de rezultate sub forma unei liste expandabile. Panoul din dreapta afişează rezultate detaliate pentru grupul selectat în stânga. ParcurgeŃi tabela de rezultate cu click pe fiecare element individual.

Capitolul 6 – Proiectarea unei reŃele de canalizare gravitaŃională pag ina 43/69



6.7 Tipărirea tabelului de rezultate Dacă rezultatele sunt corecte şi corespund aşteptărilor, acestea pot fi tipărite. 35. Pentru a tipări rezultatele click pe butonul Imprimare aflat în partea superioară a ferestrei. Se deschide o

fereastră de previzualizare formată din 2 panouri. Panoul din stânga este o zonă de previzualizare a paginii care corespunde setărilor de tipărire curente (stil, pagină etc). Panoul de control pentru configurarea tipăririi se află în parte dreaptă.

36. În zona superioară a panoului de control sunt dispuse controalele pentru schimbarea scării la care este afişată previzualizarea, unul pentru tipărire şi un altul pentru a ieşire din previzualizare. Imediat sub sunt 3 pagini care controlează opţinuile de tipărire.

37. Pagina Imprimare permite controlul setărilor imprimantei, cum ar fi imprimanta, numărul de pagini şi

ordinea de tipărire, numărul de cópii etc. marginile paginii sunt deasemenea stabilite în această pagină. Butonul „Detalii>>” afişează câmpuri suplimentare pentru controlul numerotării paginilor.

38. Folosiţi pagina Afişare pentru a selecta care tabel şi ce câmpuri trebuie tipărite. Puteţi alege un model predefinit din lista din zona superioară sau puteţi selecta care element să fie tipărit din lista din zona inferioară. Pot fi create stiluri alegând un stil predefinit şi deselectând elementele care nu vor fi tipărite. După definire puteţi selecta acest model şi redefini ulterior. Tot de aici poate fi modificată orientarea paginii.

39. Pagina Stil este folosită pentru a configura mărimea şi tipul de font folosit precum şi culorile. Exsită un set predefinit de stiluri dar pot fi create şi salvate stiluri noi.



40. Tabelele de rezultate sunt tipărite cu cun click pe butonul Tiparire din panoul principal.

6.8 Tipărirea desenelor Desenele pot fi tipărite după revenirea în editorul grafic. 41. Reveniţi în fereastra grafică cu un click pe butonul Editor.

42. Selectaţi pagina Imprimare din zona dreapta jos a ferestrei aplicaţiei. Aplicaţia trece în pevizualizare şi sunt afişate câmpurile corespunzătoare din tabelul de date.

43. Selectaţi imprimanta la care doriţi să tipăriţi. Stabiliţi valorile pentru scară, margini, orientarea hârtiei, lungime şi lăţimea paginii. Selectaţi dacă veţi tipări color sau alb-negru.

44. Ajustaţi marginile foii de hârtie în desen şi, dacă este necesar, corectaţi-le deplasând liniile de contact. 45. În modul previzualizare sunt afişate o serie de linii întrerupte de culoare verde şi violet. Liniile violet indică

marginile foilor de hârtie iar liniile de culoare verde indică zonele de suprapunere, care facilitează combinarea foilor de hârtie într-o pagină continuă. Dacă paginile tipărite vor fi îmbinate pe o latură atunci suprapunerea nu mai este necesară. Acest lucru poate fi realizat în tabelul de date introducând valoarea 0 în câmpul Suprapunere [cm]

46. Pentru a tipări proiectul folosiţi combinaţia Ctrl+P. Puteţi selecta imprimanta şi numărul de pagini din fereastra de tipărire.

6.9 Generarea profilurilor de reţea Pentru profilurile de reţea se va vedea 7.9


Capitolul 7 – Proiectarea unei reţele de alimentare cu apă pag ina 46/69

Capitolul 7 – Proiectarea unei reţele de alimentare cu apă

În acest capitol este prezentată modalitatea de proiectare a unei reţele de alimentare cu apă, care se suprapune cu reţeaua de canalizare gravitaţională proiectată în capitolul anterior.

7. .1 Încărcarea unui proiect existent 22 Selectaţi Deschide proiectul din meniul Fisier. Din dialogul afişat selectaţi proiectul finalizat în capitolul

anterior. 23 Proiectul este deschis în pagina Reţea.

24 Introduceţi în datele generale ale proiectului (Optiuni|Optiuni proiect, secţiunile Tipuri predefinite ,

Predefinit Qn, Suprafata sprijin/Umplutura) informaţiile privind reţeaua de alimentare cu apă, cum ar fi: � tipul implicit de conductă pentru reţeaua de alimentare, � debitul implicit pentru alimentarea cu apă în clădire, � grosimea patului şi a umpluturii

Pentru detalii suplimentare privind opţiunile de proiect a se vedea cap. 6

7.2 Introducerea punctelor de alimentare cu apă în clădire

25 Selectaţi – Intrare teava apa in cladire din pagina Tevi apa. Plasaţi componenta pe hartă, în punctul de intrare a alimentării cu apă în clădire.

26 Aşa cum s-a recomandat în capitolul 6 (reprezentarea fiecărui tip de componentă printr-o literă – receptor

canalizare, cămin, joncţiune etc) desemnaţi un simbol care să identifice unic componenta inserată.



27 În tabelul de date introduceţi valorile pentru cota terenului amenajat şi cota terenului existent în câmpurile

Cota teren am. [m] respectiv Cota teren ex. [m]. Introduceţi deasemenea cota branşamentului în clădire (măsurată la nivelul axei ţevii) in câmpul Cota brans. in cladire [m].

28 Dacă debitul la intrarea în clădire a fost definit în funcţie de numărul de ocupanţi (pe secundă sau pe zi), atunci trebuie introdus numărul de rezidenţi. În cazul clădirilor comerciale sau industriale specificaţi direct debitul, indiferent de modul în care a fost el definit în datele generale. Introduceţi valoare exprimată în dm3/s în câmpul Debit în punct [dm3/s].

29 Lăsaţi restul câmpurilor nemodificate 30 Apăsaţi tasta F3 (Inserează ultimul element) pentru a continua introducerea punctelor de alimentare pentru

restul de clădiri. Executaţi această etapă pentru toate clădirile din proiect care vor fialimentate cu apă.

7.3 Desenarea sistemului şi introducerea joncţiunilor

31 Sistemul de alimentare cu apă este desenat folosind controlul – Sectiune retea teava apa din pagina Tevi apa.

32 Plasaţi secţiunile de reţea între punctele de intrare în clădire şi joncţiunile planificate ale reţelei. Folosiţi funcţia REP – repeta inserarea elementelor pentru a desena reţeaua. Pentru detalii privind această funcţie a se vedea capitolul 6.2

Notă Fiecare secţiune de reţea este formată întotdeauna dintr-un singur segment. Acest lucru înseamnă că orice schimbare de direcţie presupune 2 segmente.

33 Selectaţi butonul – Conectare teava de apa din pagina Tevi apa. Plasaţi joncţiunea în fiecare punct în care există o schimbare de direcţie.



34 Desemnaţi un simbol pentru acest tip de joncţiuni şi identificaţi unic fiecare joncţiune (pentru detalii a se

vedea capitolul 6). Introduceţi cota amenajat şi cota terenului existent. 35 Lăsaţi restul câmpurilor nemodificate. 36 Folosiţi tasta F3 (Inserează ultimul element) pentru a refolosi acest control şi introduceţi joncţiuni în toate

punctele necesare.

7.4 Introducerea căminelor de apometru În cadrul acestui proiect, o clădire va fi conectată la reţeaua de alimentare cu apă prin intermediul unui cămin de apometru.

37 Pentru a plasa un cămin de apometru selectaţi componenta – Camin apometru din pagina Tevi apa. 38 Plasaţi căminul în punctul de conectare la clădire al reţelei de apă.

39 Desemnaţi un simbol pentru căminul astfel inserat. Acest lucru se face similar cu joncţiunile sau punctele de

intrare în clădire. 40 Introduceţi în tabelul de date valoarea pentru cota terenului. 41 Lăsaţi restul câmpurilor nemodificate.

7.5 Rezolvarea conflictelor între reţele Atunci când aplicaţia întâlneşte o altă reţea/sistem (de exemplu o reţea de canalizare) trebuie evitată coliziunea între acestea. Alte posibile coliziuni cu reţele care nu sunt dimensionate din ExpertKIT .out pot fi luate în calcul. Pentru a lua în considerare o astfel de siatuaţie:

42 În pagina Retea a editorului grafic selectaţi componenta – Sectiune retea alimentare cu gaze din pagina Canalizare sau Tevi de apa (sau Sectiune retea termoficare sau Sectiune alta retea)

43 Întoarceţi-vă la hartă şi aranjaţi secţiunea reţelei de gaze în zonele în care sunt anticipate coliziuni. Deoarece acest tip de reţea nu va fi dimensionată din ExpertKIT .out reţeaua nu trebuie să fic continuă nici să dispună de o sursă sau un punct terminal.



44 În tabelul de date introduceţi valorile pentru cota la începtul şi sfârşitul secţiunii în câmpurile Cote axe

început [m] şi Cote axe sfârşit [m].

45 Pentru a evita tipărirea sistemelor existente puteţi specifica care dintre acestea să fie tipărite. Pentru aceasta

bifaţi/debifaţi „Tipăreşte secţiunile necalculate”.

7.6 Introducerea etichetelor simplificate Pentru etichete simplificate se va vedea capitolul 6.4

7.7 Calculul de dimensionare şi opţiunile de calcul Pentru detalii privind calculul de dimensionare a reţelei a se vedea capitolul 6.5 În continuare vor fi prezentate numai opţiunile specifice sistemelor de alimentare cu apă şi coliziunilor de reţea. 46 In dialogul de iniţiere a calcului de dimensionare a reţelei, pagina Optiuni de calcul, secţiunea Tevi apa

� Prima secţiune include restricţia de a dimensiona diametrul ţevilor (va fi reţinut diametrul specificat la proiectare) - opţiunea este valabilă pentru fiecare rulare a calculului de dimensionare



� În zona imediat inferioară sunt afişate toate familiile de ţevi incluse în proiect. Aici pot fi modificate

opţiunile care afectează dimensionarea. Click pe butonul pentru a deschide dialogul Optiuni pentru anumite element din anumita familie de tevi. Aici poate fi indicat care diametru de ţeavă poate fi luat în considerare la dimensionarea automată. Suplimentar poate fi specificată viteza maximă în conductă pentru un anumit diametru.



47 În secţiunea Coliziuni se poate specifica distanţa minimă (pe verticală) care va fi menţinută la stabilirea traseului între reţeaua care se proiectează şi alte reţele.

48 Apasaţi Inainte pentru a efectua calculele şi a emite lista de materiale.

7.8 Afişarea rezultatelor Pentru detalii privind afişarea rezultatelor se va avedea capitolul 6.5.

Rezultatele pentru reţeaua de apă, include pe lângă celelalte informaţii şi elemente specifice: � Secţiunea Secţiuni reţea include toate tipurile de ţeavă de apă folosite în proiect

� Secţiunea Conectări – Sistem hidraulic include, alături de celelalte informaţii, valorile presiunii la intrarea în receptori



� Secţiunea Coliziuni conţine pentru ambele reţele (canalizare şi aducţiune de apă) toate informaţiile privind conflictele. Informaţia prezintă tipul de coloziune, distanţa dintre reţele, care reţea trece deasupra cui etc.

7.9 Crearea profilurilor de reţea Ultima etapă în crearea unui proiect este generarea profilurilor de reţea (canalizare şi/sau aducţiune de apă).

49 Pentru această etapă trebuie să existe toate cotele referitoare la nivelul subsolului şi cota parterului pentru toate intrările/ieşirile din clădiri. Aceste informaţii nu sunt cerute pentru dimensionare dar sunt necesare pentru profile logitudinale. Introduceţi aceste valori în câpurile Nivelul subsolului [m] respectiv Cota parter [m]. Faceţi acest lucru pentru toate clădirile din proiect.



50 Vor fi două foi pentru profile în cadrul proiectului, una pentru canalizare şi celălat pentru aducţiunea de apă. Una dintre foi este creată implicit. Pentru a crea o pagină suplimentară click dreapta pe foaie şi deschideţi dialogul Gestionare foi de lucru. Click pe Nou şi selectaţi o foaie de tip profil. Pentru mai multă claritate redenumiţi foile cu click pe butonul Redenumire

51 Selectaţi prima foaie. Specificaţi nivelul de referinţă în Opţiuni proiect|Opţiuni profil|Date generale în profil

Notă: este important să apelaţi comanda Opţiuni proiect în timp ce este activă pagina Profil altfel opţiunile nu sunt diaponibile.

52 Definiţi în Opţiuni proiect|Profil|Definiţii profile care secţiuni ale cărei reţele trebuie incluse în profil. Poate fi orice număr de profile, în funcţie de numărul de definiţii creat. Pentru a plasa un profil, selectaţi:

� pagina cu reţeaua din care va fi creat profilul (Din desen), � tipul de reţea (în funcţie de pagină va fi canalizare sau reţea alimentare cu apă – Tip profil) � punctul de start al profilului (Start des.), � punctul intermediar al profilului- necesar pentru reţelele existemnte dar care nu sunt calculate (Int.

des.) � punctul terminal al profilului (Sfirsit des.) � tipul de început de profil (normal – cu etichete sau contractat – fără etichete – Tip start).

53 După definirea tuturor profilelor click OK şi apoi întoarceţi-vă în zona de desen.

54 Folosiţi comanda Fisier|Creare profil ca definit, combinaţia de taste Shift+F11 sau butonul din pagina Program a barei de unelte. Profilul este generat împreună cu informaţiile privind coliziunile de reţea.



Pentru a genera un profil pentru orice fragment de reţea, ramură sau linie de branşament, repetaţi paşii de mai sus. Specificaţi punctele de start şi sfârşit şi selectaţi un profil condensat.

7.11 Tipărirea tabelului de reultate A se vedea 6.7.

7. 12 Tipărirea desenelor Pentru detalii se va vedea capitolul 6.8 Tipărirea profilelor de reţea se face similar cu harta reţelei. Nu uitaţi să ajustaţi nivelul de referinţă astfel încât să nu fie necesară o hârtie foarte lată. În general pentru tipărirea profilelor se recomandă o impărimantă alimentată cu hârtie continuă sau un ploter.



Capitolul 8 – Lista de materiale (ExpertKIT .out Mat)

ExpertKIT .out Mat este modulul care gestionează listele de materiale şi preţurile aferente. Modulul poate crea o listă de materiale plecând de la unul sau mai multe proiecte existente, permite editarea acestora, calculul costurilor, exportul listelor etc Note 8. Modulul InstalMAT este disponibil începând cu versiunea 4.5 a aplicaţiei ExpertKIT .out 9. Pentru a fi instalat trebuie să rulaţi programul de actualizare. 10. Pe site-ul www.expertkit.ro – în secţiunea ExpertKIT .out, este disponibil un tutorial video care prezintă

modul de lucru cu acest modul.

8.1 Interfaţa Lansaţi programul din Start|Programs|ExpertKIT .out|ExpertKIT .out Mat 4.5. Imediat după lansare programul creează un fişier fără nume. Interfaţa este una de tip Asistent/Vrăjitor („Wizard”), care vă ajută să lucraţi cu elementele proiectului într–o manieră predefinită.

În zona superioară sunt afişate 3 butoane: de salvare ( ) şi de parcurs etapele de lucru cu lista de materiale –

Înainte ( ) şi Înapoi ( ). Fiecăruia dintre aceste etape îi corespunde trecerea la una dintre paginile de lucru. La pornirea aplicaţiei aceasta selectează implicit pagina „Date generale”. Click pe butoanele „Urmatorul” şi „Inapoi” sau direct pe pagini pentru a vă deplasa în cadrul diferitelor etape de calcul.

8.2 Importul fişierelor proiect

Click pe butonul ( ) pentru a afişa dialogul de selecţie al fişierelor.



Clikc pe „Adaugare fisiere” şi selectaţi fişierul proiect a cărui listă de materiale vă interesează. Executaţi repetat aceast[ operaţie până când aţi adăugat toate fişierele. Click pe „Urmatorul” pentrua trece la etapa următoare.



Aplicaţia importă toate componentele reţelei şi le împarte în 2 categorii distincte: cele care există în catalogul Valrom – afişate în zona superioară, şi cele care nu sunt definite în catalog – afişate în zona inferioară. Notă: elementele preluate din Catalogul Valrom sunt produse aflate curent în oferta comercială – au cod, preţ etc şi pot fi comandate. Cele care nu sunt în catalog sunt fie produse pe bază de comandă care necesită configurare (de ex. staţiile de pompare etc) fie trebuie achiziţionate de la alţi furnizori. Informaţia este împărţită în coloane astfel: � Preluare – dacă acest produs va fi preluat sau nu in lista care va fi generată � Existent – � Cantitate – cantitatea prevăzută în proiect � Cod – codul Valrom al produsului � Denumire – Denumirea elementului � Numele catalogului – din ce catalog au fost preluate Notă: pentru a include şi produsele care nu sunt din catalog, şi care implicit nu sunt selectate, click dreapta şi

din meniu selectaţi una dintre opţiunile de selecţie (Ex: „Selectează tot”). Dacă preţul este exprimat în valute diferite (cel din proiect cu cel din catalog), va fi afişat dialogul de introducere al ratei de schimb.

Click pe OK şi click pe „Sfarşit” pentru a confirma conversia. Aplicaţia vă întoarce în fereastra principală, cu lista de produse încărcată. În partea inferioară pagina „Date generale” conţine patru pagini distincte: � Producatori/Furnizori – conţine clasele de produse (Valrom le denumeşte Kit-uri) care sunt incluse în

proiect. Acestea pot fi afişate după producători, categorii etc. � Valute – permite definirea şi adăugarea de diferite valute în calculul preţurilor (în situaţia în care preţurile

sunt exprimate în mai multe valute). Actualizarea valorii poate fi făcută prin Internet. � Grupuri de discount – permite definirea unor clase de discounturi care se pot aplica şi folosi ulterior în

calculul totalurilor. � Gestionarea TVA – acesta este implicit 19% prin bifarea „Obţinere TVA din lista de preţuri”. Pentru a

modifica această valoare, debifaţi-o şi introduceţi noua valoare. Click pe „Continua” sau selectaţi pagina „Editare lista de materiale”.

8.3 Lista de materiale Lista de materiale este împărţită în două panouri distincte: în stânga sunt afişate toate categoriile de produse din kit-ul respectiv (clasa corespunzătoare aplicaţiei, canalizare sau aducţiune de apă – în acest exemplu KompactKIT).



În partea dreaptă este afişată lista de materiale într-un dialog cu două pagini: produsele din cataloagele ExpertKIT aranjate pe grupuri) şi cele care nu sunt în cataloage. Informaţiile sunt următoarele: � Poziţia curentă – poziţia din listă � Cantitate din fişier – cantitatea din fiecare produs, aşa cum a rezultat din calculul de proiectare al reţelei � Cantitate – cantitatea exprimată în unităţi de împachetare (de ex. multipli de bară de 6 metri) � Cod catalog – codul produsului din catalogul Valrom � Denumire – numele produsului împreună cu informaţia tehnică relevantă (SDR/SN, diametru etc) � Pret – pretul unitar � Sursa pretului – de unde este luată informţia privind preţul (Valrom sau utilizator) � Discount – categoria de discount aplicabilă, aşa cum a fost definit anterior (pentru aplicare click pe

coloana respectivă, şi apoi apăsaţi săgeata pentru a afişa clasele de discount). � Valoarea netă – totalul dintre cantitate şi preţ, din care se scade discountul � TVA / valoarea brută – valoarea TVA şi totalul brut. Click dreapta afişează un meniu contextual – comenzile se regăsesc şi în seria de butoane de la bază.

La baza dialogului sunt o serie de comenzi care ajută în gestionarea preţurilor, astfel: Icon Denumire Acţiune

Gasire element cu codul specificat in lista Localizează şi afişează în catalogul arborescent

din stânga elementul al cărui cod de catalog este cunoscut

Stergerea prodului selectat sau a variantei din lista

Şterge elementul selectat în listă

Gasire produs din lista de materiale in lista de produse

localizează şi afişează un anumot produs din lista din dreapta în catalogul arborescent dsin stânga



Icon Denumire Acţiune

Asocierea cantitatilor la fisierul de calcul Modifică toate cantităţile din tabel cu cele din

fişierul de calcul (orice modificare de cantitate făcută manual este pierdută)

Vizualizare unitati de livrare Afişează o coloană care conţine produsele

afişate în unităţi de livrare

Adugare produse identice din grupuri diferite pentru crearea unui grup comun

–

Activare secventa de schimbare sub forma tabeleara

Inversează ordinea celor 2 pagini: produsele Valrom şi produsele utilizator

Vizualizare actualizata Actualizează lista cu ultimile modificări

(refresh)

Afisarea elementelor a caror preturi nu sunt definite

Afisează într-o fereastă distinctă toate elementele ale căror preţuri nu sunt disponibile.

Lista de preturi a materialelor pe internet Actualizează prin Internet lista de preţuri la zi

pentru materiale Pentru a adăuga un produs din lista din stânga, selectaţi-l şi, cu butonul mouse-ului apăsat trageţi-l în dreapta. Dacă produsul există, cantitatea va fi incrementată, dacă nu, va fi adăugat în lista şi adăugată cantitatea necesară. Ambele poziţii vot fi marcate corespunzător cu roşu. Dacă nu este selectată varianta de afişare a unităţilor de livrare, cu un click pe bara din dreapta (cea marcată cu 3 puncte) din câpul denumire se poate afişa dialogul de modificare a formei de livrare (bară de 3 m în loc de 6).

În pagina „Produsele userului” nu există elementele necesare pentru calcul şi acestea trebuie introduse manual. Click pe „Pret” şi introduceţi valoarea (Enter pentru a trece mai departe)– click pe săgetă dreapta şi selectaţi valuta, conversia va fi făcută automat. Introduceţi apoi şi discountul şi TVA-ul

8.4 Imprimare şi export Această pagină este utilizată pentru a tipări şi/sau exporta lista de materiale. Pentru fiecare dintre cele două operaţii – fie imprimare fie export – există 3 situaţii – doar lista de materiale, o cerere de ofertă sau o comandă direct către furnizor. Pentru export selectaţi butonul „Exportare”. Pentru imprimare selectaţi butonul „Impriomare”. Orodonarea se poate face după poziţia curentă, după clasa de produse sau după denumire. Dacă doriţi, imprimarea se poate face după un formular tip (comandă sau cerere de ofertă) pentru care trebuie completate şi restul de informaţii – butonul „Date suplimentare pentru comanda/oferta”. Selectarea comenzii pentru imprimare afişează o freastră cu o previzualizare a ceea ce va fi tipărit şi diferite opţiuni de afişare/tipărire în partea dreaptă.

Apăsaţi butonul pentru a salva proiectul şi butonul pentru a ieşi din InstalMAT.


Anexa A1 – Calcule şi rezultate pag ina 60/69

Anexa A1 – Calcule şi rezultate

Pentru a lansa rutina de calcul de dimensionare, reţeaua trebuie să fie complet definită şi fără erori de conectare.

Lansaţi procedura de calcul cu tasta F10, butonul sau Fisiere|Executa calculele…, programul rulează procedura de diagnosticare a erorilor şi, dacă nu există erori, se iniţiază procedura de calcul.

A1.1 Diagnosticarea datelor Erori (errors) Acestea sunt cele mai importante mesaje; ele sunt afişate cu majuscule. Toate erorile care survin în decursul creării unui proiect trebuie rectificate; în caz contrar, nu va fi posibilă obţinerea rezultatelor aferente proiectului. Avertismente (warnings) Aceste mesaje sunt de o importanţă mai redusă decât erorile. Ele sunt afişate cu litere mici şi nu împiedică alte calcule şi nici afişarea rezultatelor. De obicei, mesajele sunt asociate cu date sau rezultate care sunt presupus incorecte şi care trebuie verificate. Sugestii/sfaturi (hints) Rolul acestor mesaje este numai acela de a vă aminti sau de a vă atrage atenţia asupra unor date sau rezultate. Ca şi avertismentele, sugestiile nu împiedică alte calcule şi nici afişarea rezultatelor. De asemenea, sunt afişate cu litere mici. Legături(connections) Aceste mesaje sunt avertismente care pot apărea după încheierea calculelor. Ele se aplică la dimensionarea automată a legăturilor din sistem şi descriu situaţii când nu s-a dimensionat o legătură sau o joncţiune.

A1.2 Verificarea conexiunilor hidraulice Înaintea lansării rutinei de calcul şi diagnostic de reţea este recomandat să se verifice corectitudinea proiectării şi conexiunile hidraulice dintre componentele reţelei. Pentru a verifica reţeaua selectaţi Date elemente|Verifica legaturile sau combinatia Shift+F2. Eset afişată o fereastră cu erorile de conexiune găsite (care sunt deasemenea afişate în fereastra de erori)

Structura acestei ferestre, tipurile de mesaje care apar şi maniera de găsire a componentelor asociate erorilor sunt similare celor ale ferestrei diagnostic şi sunt de scrise în continuare. Dacă sistemul este complet şi corect, fereastra este vidă. Editarea datelor nu este posibilă când fereastra de diagnosticare a legăturilor este afişată - trebuie să o închideţi executând click pe butonul OK. Informaţiile privind erorile nu se pierd – vor fi afişate în lista cu erori a editorului grafic. Localizarea componentei/câmpului care generează erori La prima listare erorile sunt prezentate cu caractere aldine (bold). Un click pe mesaj evidenţiază în spaţiul de lucru componenta sau câmpul căruia i se aplică.

Puteţi evidenţia mesajul de eroare şi click dreapta pentru un meniu contextual cu comenzi specifice. Lista poate avea o structură arborescentă daca mesajele se aplică mai multor foi de lucru. Click pe semnul + pentru a fişa lista mesajelor de eroare.

A1.3 Opţiuni de calcul Primul pas în executarea calculelor de dimensionare este definirea opţiunilor de calcul. Pentru un proiect nou valorile predefinite sunt încărcate din fişierul Autoread. La salvarea proiectului opţiunile sunt salvate odată cu datele de proiect. O parte din opţinule de calcul sunt comune diferitelor tipuri de proiect, altele sunt specifice reţeleleor de canalizare:



sau reţelelor de alimentare cu apă:

Secţiunile1 unei reţele de canalizare Rezultatele detaliate ale calculului sunt prezentate în panoul din stânga (Canalizare|Canalizare gravitationala|Sectiuni retea) Cota inceput, [m] Cota inceputului de sectiune Cota sfirsit, [m] Cota sfirsitului de sectiune Debit, [dm3/s] Debitul proiectat in sectiune Lungime, [m] Lungimea secţiunii Gradient, [‰] Gradientul geometric al secţiunii Diametru, [mm] Diametrul şi grosimea peretelui conductei Tip teava Tipul de conductă şi codul Valrom al acestui produs Raport umplere, [%] Raportul de umplere la debitul proiectat Viteza, [m/s] Viteza apep pentru debitul proiectat Raport umplere 100%, [dm3/s] Debit la raport de umplere maxim Viteza 100%, [m/s] Viteza apei la raport de umpelere maxim Cat. nr. Numărul de catalog al conductei Rugozitate, [mm] Rugozitatea absolută a conductei H acoperire inceput, [m] Adâncimea stratului de acoperire la începutul secţiunii H acoperire sfarsit, [m] Adâncimea stratului de acoperire la sfârşitul secţiunii Nr. coliziuni Numărul de coliziuni ale secţiunii cu alte reţele

Dacă există coliziuni cu alte reţele de este afişat un tabel cu următoarele informaţii suplimentare: Coliziuni cu reţeaua Numele reţelei cu care se produce coliziunea Distanţa, [m] Distanţa dintre proiecţia punctului de coliziune pe secţiune şi

începutul secţiunii Pas, [m] Cea mai mică distanţă la care reţelele trec una pe lângă cealaltă

Joncţiunile2 unei reţele de alimentare cu apă Rezultatele detaliate ale calculului sunt prezentate în panoul din stânga (Tevi apa|Sectiuni retea) Cota inceput, [m] Cota inceputului de sectiune Cota sfirsit, [m] Cota sfirsitului de sectiune Debit, [dm3/s] Debitul proiectat in sectiunea Lungime, [m] Lungimea secţiunii Gradient, [‰] Gradientul geometric al secţiunii Diametru, [mm] Diametrul şi grosimea peretelui conductei Tip teava Tipul de conductă şi codul Valrom al acesteia R [Pa/m] Căderea de presiune in lungul secţiunii Pierdere totala [m.sw] Căderea totală de presiune în lungul secţiunii, inclusiv prin fitinguri Cat. nr. Numărul de catalog al conductei Rug, [mm] Rugozitatea absolută a conductei H acoperire inceput, [m] Adâncimea stratului de acoperire la începutul secţiunii H acoperire sfarsit, [m] Adâncimea stratului de acoperire la sfârşitul secţiunii

1 Aici termenul de secţiune este folosit cu sensul de tronson de conductă 2 Aici termenul de secţiune este folosit cu sensul de tronson de conductă



Nr. coliziuni Numărul de coliziuni ale secţiunii cu alte reţele

Dacă există coliziuni cu alte reţele este afişat un tabel cu următoarele informaţii suplimentare: Coliziuni cu reţeaua Numele reţelei cu care se produce coliziunea Distanţa, [m] Distanţa dintre proiecţia punctului de coliziune pe secţiune şi

începutul secţiunii Pas, [m] Cea mai mică distanţă la care reţelele trec una pe lângă cealaltă

Lista de materiale Lista de materiale este împărţită pe principalele categorii: ţevi şi conducte. Produsele sunt structurate pe cataloage şi familii iar lista acestora conţine următoarele informaţii: Marime Diametrul exterior şi grosimea de perete Cod catalog Codul Valrom al produsului Cantitate Cantitatea totala din proiect Unitate Unitatea de masura

În tabelul cu rezultate se poate localiza o componentă care îndeplineşte o anumită condiţie (ex. o valoare dată a debitului sau vitezei). Puteţi afişa dialogul de căutare cu Ctrl+F sau din meniul contextual dreapta|Cautare.

Bifaţi condiţia(ile) care doriţi să fie îndeplinită şi afişaţi fereastra de specificare a condiţiei folosind butonul .

După confirmarea datelor cu OK începe operaţia de căutare iar câmpurile care satisfac condiţiile cerute vor fi marcate. Puteţi iniţia o nouă căutare, după noi criterii, folosind butonul Golire. Căutarea va reţine rezultatele anterioare şi le va extinde cu cele corespunzătoare noilor criterii (operaţie logică de reunire – operator SAU). Tabelul de date poate fi configurat liber, incluzând sau excluzând coloane de date. Dialogul poate fi apelat din meniul contrextual dreapta (click dreapta|Configurare sau Ctrl+W).



Pentru a fişa/ascunde bifaţi/debifaţi caseta corespunzătoare. Dacă folosiţi des o anumită configuraţie a informaţiilor acestea pot fi salvate (Salvare desen). Tipărirea rezultatelor este prezentată în capitolele următoare, când sunt exemplificate diferite tipuri de reţea.


Anexa A2 – Componente pag ina 64/69

Anexa 2 – componente

A2.1 Componente ale hărţii de bază Această anexă descrie componentele folosite la construcţia planului reţelei şi a profilelor de reţea. Fiecare componentă este reprezentată de un buton corespunzător în bara de unelte

Harta este folosită ca strat de bază ce facilitează desenarea reţelei. NOTE 4. Butonul este disponibil numai dacă este selectată pagina Baza a spaţiului de lucru 5. Obiectele prezentate pe harta nu sunt identificate de către program – ele nu reprezintă decât un suport

pentru desenarea hărţii reţelei.

Fisier harta Fişier de tip *.ism creat cu Scanare combinată sau fişier *.bmp care conţine o

reprezentare grafică a regiunii Rezoluţie Rezoluţia, in dot per inch, la care a fost scanată harta. Valorile uzuale sunt 100,

150 sau 300. Scara Scara hărţii, valoare specificată de utilizator. Valorile pentru Rezoluţie şi Scară

sunt folosite pentru scalarea hărţii. Editare culoare Culoarea folosită pentru afişarea hărţii pe fundal. Se recomandă o culoare

deschisă care să permită vizualizarea uşoară a elementelor reţelei. Valoarea Nimic semnifică utilizarea culorilor originale ale hărţii.

Imprimare culoare Culoarea în care este tipărită harta la ploter sau imprimantă. Opţiunea (nimic) presupune folosirea culorilor originale – la unele imprimante este singura setare.

A2.2 Componente ale unei reţele de canalizare

Secţiune reţea canalizare gravitaţională tronson al unei reţele de canalizare gravitaţională. Notare Simbol unic de identificare Starea componentei Starea componentei: existentă, existentă – calculată sau nu, de calculat sau de

mutat Lungime secţiune [m] Distanţa dintre începutul şi sfârşitul tronsonului de reţea. Calculată automat din

harta reţelei. Cota inferioara inceput traseu teava, [m]

Cota bazei la începutul tronsonului. Simbolul (?) reprezintă cotă determinată de program din conexiunile de capăt (cămin sau joncţiune)

Cota inferioara traseu teava la sfirsit, [m]

Cota bazei la sfârşitul tronsonului de reţea. Simbolul (?) reprezintă cotă determinată de aplicaţie din conexiunile de capăt

Locatie Reţea principală, conectare sau branşament Tip teava Se poate selecta din catalog. Simbolul (?) înseamnă selectarea tipului predefinit.

Selectaţi tipul acesteia (ex. Teava PVC SDR 34, 6m) şi apoi selectaţi (dimensiune) pentru ca aplicaţia să calculeze automat diametrul.

Coeficient k al tevii Coeficientul de rugozitate al tevii Tip retea Canalizare, pluvială sau sistem mixt Panta min. [‰] Panta minimă a tronsonului Panta max. [‰] Panta maximă a tronsonului Adancime min. acoperire [m]

Adâncimea minimă de acoperire în raport cu nivelul solului

Adancime max. acoperire [m]

Adâncimea maximă de acoperire, în raport cu nivelul solului.

Raport max. umplere [%] Gradul maxim de umplere cu apă Autocuratire Dacă este impusă clauza de autocurăţire sau nu Conectare la camin Modalitatea de conectare la cămin Suprafata sprijin Dacă există sau nu o suprafaţă de sprijin Umplutura Dacă există sau nu umplutură Utilizator 1 Câmp definit de utilizator Utilizator 2 Câmp definit de utilizator

Secţiune reţea canalizare sub presiune tronson al unei reţele de canalizare aflată sub presiune. Caracteristicile sunt identice cu cele ale canalizării gravitaţionale, cu excepţia câmpului Grad de umplere.

Secţiune reţea termoficare tronson al unei reţele de termoficare, care nu este calculată de către program dar care poate interfera cu reţeaua aflată în faza de proiectare. Notare Simbol unic de identificare Starea componentei Starea componentei: existentă, calculată, necalculată sau de mutat Lungime secţiune [m] Distanţa dintre începutul şi sfârşitul tronsonului de reţea. Preluată automat din



diagrama reţelei. Cota axe inceput, [m] Cota axei la începutul tronsonului. Valoarea trebuie specificată. Cota axe sfirsit, [m] Cota axei la sfârşitul tronsonului. Valoarea trebuie specificată Diam. teava [mm] Diametrul ţevii Grosime perete [mm] Grosimea peretelui ţevii Tip retea Tipul reţelei Material Materialul din care este confecţionată. Desemnare diam. Modalitatea de desemnare a reţelei în diagramă.

Secţiune reţea alimentare cu gaze şi Secţiune alta reţea sunt identice cu reţeaua de termoficare.

Cămin canalizare Notare Simbol unic de identificare Starea componentei Starea componentei: în proiectare, existent – calculat, necalculat sau de calculat. Cota teren am. [m] Cota teren amenajat Cota teren ex. [m] Cota teren existent Cota inferioara camin, [m]

Cota inferioară a căminului

Functie Funcţia din reţea – sursă, receptor sau fluxuri combinate Ψ Coeficient de debit Suprafata de colectare [m2]

Suprafaţa de colectare

Qd [dm3/s] Fluxul de curgere în punctul dat Qs [dm3/s] Fluxul adiţional în punctul dat (în afara reţelei) Retentie ape pluviale Dacă se face sau nu retenţie de ape pluviale Tip camin Tipul căminului – cilindric, rectangular sau unul din căminele PE/PVC Valrom Baza Baza căminului – închisă, intrări şi ieşiri predefinite etc Diam. camin [mm] Diametrul căminului Inaltime depozit sedimente [m]

Înălţimea depozitului de sedimente în căminele de acest tip – valoarea 0 indică fără depozit

Cota deasupra nivelului terenului [m]

Cota părţii superioare deasupra terenului

Axe translatie camin [mm]

Axa de translaţie a axei căminului relativ la axa ţevii (cămine asimetrice)

Descriere aditionala Text adiţional pentru a descrie căminul Mod afisare element Modul de afişare al componentei



Cămin măsurare în sistem canalizare sub presiune Notare Indicatorul unic al componentei Starea componentei Dacă este în curs de proiectare sau există deja în proiect; calculat, necalculat sau

de calculat Cota teren am. [m] Cota terenului amenajat Cota teren ex. [m] Cota teren existent Cota axa traseu teava, [m] Cota axei traseului tevii, pentru joncţiune – (?) pentru a fi calculată de program.

Dacă joncţiunea are funcţionalitatea unei surse atunci trebuie introdusă. Cota inferioara camin. [m]

Cota cea mai de jos a căminului. Dacă este predefinită atunci va fi adoptată cea mai de jos conectare.

Tip camin Tipul căminului (selectabil din lista) Baza Baza căminului Diam. camin [mm] Diametrul căminului Cota deasupra nivelului terenului [m]

Cota părţii superioare deasupra nivelului solului

Axa translatie camin [mm]

Axa de translaţie a căminului în raport cu axa ţevii – folosit pentru căminele excentice

Descriere aditionala Descriere suplimentara a acestei componente Mod afisare element Modalitatea de afişare a componentei

Staţie pompare canalizare Notare Simbol unic de identificare Starea componentei Starea componentei: în proiectare, existentă – calculată, necalculată sau de

calculat Cota teren am. [m] Cota terenului amenajat Cota teren ex. [m] Cota tereneului existent Cota inferioara camin, [m]

Cota cea mai de jos a căminului

Functie Funcţia: sursă, receptor sau punct intermediar (fluxuri combinate) Ψ Coeficientul de debit Suprafata de colectare [m2]

Suprafaţa de colectare

Qd [dm3/s] Fluxul de curgere din punctul dat Qs [dm3/s] Fluxul adiţional în punct (din afara reţelei) Retentie ape pluviale Retenţie sau nu a apelor pluviale Presiune/caracteristici pompa

Caracterisiticile pompei

Numar de pompe Numărul de pompe din staţie Numarul max. de porniri al pompei [1/h]

Numărul maxim de porniri pe oră – informaţie furnizată de producător

Timp max. de funtionare pompa [min]

Timpul maxim de funcţionare pe durata unei ore (inclusiv timpul de răcire)

Tip statie pompare Tipul staţiei de pompare Diam. camin [mm] Diametrul căminului în care este instalată Cota deasupra nivelului terenului [m]

Cota părţii superioare deasupra nivelului solului

Axa translatie camin [mm]

Axa de translaţie a căminului în raport cu axa ţevii (pentru cămine excentrice)

Adincime acoperire a iesirii [m]

Cota de la nivelul solului la conducta de refulare

Adincime inactiva Adâncimea minimă de imersie a pompei Descriere aditionala Descriere suplimentara a acestei componente Mod afisare element Modalitatea de afişare a componentei



Conectare canalizare Notare Simbol unic de identificare Starea componentei Starea componentei: în proiectare, existentă – calculată, necalculată sau de

calculat Cota teren am. [m] Cota terenului amenajat Cota teren ex. [m] Cota tereneului existent Cota joncţiune, [m] Cota de joncţiune Functie Sursă, receptor sau fluxuri combinate Descriere aditionala Descriere suplimentară a acestei componente Mod afisare element Modalitatea de afişare a componentei

Evacuare în rezervor deschis Notare Simbol unic de identificare Starea componentei Starea componentei: în proiectare, existent calculat, necalculat sau de calculat Cota teren am. [m] Cota terenului amenajat Cota teren ex. [m] Cota terenului existent Cota rez. deschis, [m] Nivelul apei în rezervorul deschis Cota scurgere in rez. deschis [m]

Cota de scurgere în rezervorul deschis

Descriere aditionala Descriere suplimentara a acestei componente Mod afisare element Modalitatea de afişare a componentei

Canalizare din clădire Notare Simbol unic de identificare Starea componentei Starea componentei: în proiectare, existentă – calculată, necalculată sau de

calculat Cota teren am. [m] Cota terenului amenajat Cota teren ex. [m] Cota terenului existent Cota brans. in cladire, [m] Cota de intrare in cladire Ψ Coeficient de debit Suprafata de colectare [m2]

Suprafaţa totală de colectare

Qd [dm3/s] Debit apă pluvială drenată din clădire Nr. locuitori Număr de locuitori echivalenţi Qs [dm3/s] Debit apă uzată evacuată din clădire Canal. int. in cladire Tipul de canalizare interioară din clădire Gros. perete [m] Grosimea pereţilor la nivelul subsolului Adancime fundatie [m] Adâncimea fundaţiei Cota fundatie [m] Cota fundaţiei Nivelul subsolului [m] Cota nivelului subsolului în clădire Cota parter [m] Cota parterului în clădire Mod afisare element Modalitatea de afişare a componentei

A2.3 Componente ale unei reţele de alimentare cu apă

Secţiune reţea ţeavă apă: tronson al unei reţele de aducţiune de apă . Notare Simbol unic de identificare Starea componentei Starea componentei: în proiectare, existentă – calculată sau nu, de calculat sau

de mutat Lungime secţiune [m] Distanţa dintre începutul şi sfârşitul tronsonului de reţea, între axele

joncţiunilor/căminelor. Calculată automat din harta reţelei. Locatie Reţea principală, conectare sau branşament Tip teava Se poate selecta din catalog. Simbolul (?) înseamnă selectarea tipului predefinit.

Selectaţi tipul acesteia (ex. PE80 SDR17 PN6) şi apoi selectaţi (dimensiune) pentru ca aplicaţia să calculeze automat diametrul.

Tip retea Selectaţi Alimentare cu apă Panta max. [‰] Panta maximă a tronsonului Adancime min. acoperire [m]

Adâncimea minimă de îngropare în raport cu nivelul solului

Adancime max. acoperire [m]

Adâncimea maximă de îngropare, în raport cu nivelul solului.

Utilizator 1 Câmp definit de utilizator Utilizator 2 Câmp definit de utilizator



Suprafata sprijin Dacă există sau nu o suprafaţă de sprijin Umplutura Dacă există sau nu umplutură

Pentru secţiune reţea termoficare , alimentare cu gaze şi alte reţele se va vedea capitolul anterior.

Conectare ţeavă de apă: . Notare Simbol unic de identificare Starea componentei Starea componentei: în proiectare, existentă – calculată, de calculat sau de mutat Cota teren am. [m] Cota terenului amenajat Cota teren ex. [m] Cota terenului existent Cota axa traseu teava [m] Cota axa traseu teava pentru jonctiune. Introduceţi ? pentru a fi calculata de

program. Dacă este definită ca Sursa valoarea trebuie specificată. Functie Sursa, receptor sau flux distribuit (intrare şi ieşire) Direct in teava/canal: ζ Coeficient de frecare local Bransament: ζ Coeficient de frecare local Debit in punct [dm3/s] Debitul de apă în jonţiune/conectare Pres. nec. [kPa] Presiunea necesară în punctul de reţea. valoare trebuie specificată Pres. max. [kPa] presiunea maximă în punctul de reţea. Tip incrucisare Modalitatea de conectare (directă, teu etc) Descriere aditionala Descriere suplimentara a acestei componente Mod afisare element Modalitatea de afişare a componentei

Hidrant . Notare Simbol unic de identificare Starea componentei Starea componentei: în proiectare, existentă – calculată, necalculată sau de

calculat Cota teren am. [m] Cota terenului amenajată Cota teren ex. [m] Cota terenului existent Cota punct conectare [m] Cotas punctului de conectare. Pentru ? se adoptă cota minimă de îngropare Functie Receptor, sursă sau flux distribuit Direct in teava/canal: ζ Coeficient local de frecare Bransament: ζ Coeficient local de frecare Presiunea la sursă [kPa] Trebuie specificată sau va fi calculată dacă lăsaţi (dimensiune). Se aplică numai

pentru funcţia „sursă” Tip hidrant Subteran sau de suprafaţă Descriere aditionala Descriere suplimentara a acestei componente Mod afisare element Modalitatea de afişare a componentei

Intrare teava apa in cladire Notare Simbol unic de identificare Starea componentei Starea componentei: în proiectare, existentă – calculată, necalculată sau de

calculat Cota teren am. [m] Cota terenului amenajat Cota teren ex. [m] Cota terenului existent Cota brans. in cladire [m] Cota de intrare in clădire Nr. locuitori Numărul de locuitori sau… Debit in punct [dm3/s] …debitul necesar în acest punct Pres. nec. [kPa] Presiunea necesară. Trebuie specificată Pres. max. [kPa] Presiunea maximă Tip intrare in cladire Modalitatea de intrare în clădire Gros. perete [m] Grosimea peretelui la nivelul subsolului Adincime fundatie [m] Adâncimea fundaţiei Cota fundatie [m] Cota fundaţiei Nivelul subsolului [m] Cota nivelului subsolului în clădire Cota parter [m] Cota parterului în clădire Apometru deasupra niv. subsol [m]

Cota apometrului deasupra nivelului subsolului în clădire

Descriere aditionala Descriere suplimentară a acestei componente Mod afisare element Modalitatea de afişare a componentei

Camin apometru Notare Simbol unic de identificare



Starea componentei Starea componentei: existentă, existentă – calculată, necalculată sau de calculat Cota teren am. [m] Cota teren amenajat Cota teren ex. [m] Cota teren existent Cota axa traseu teava [m] Cota axa traseu pentru jonctiune. Valoare trebuie specificată pentru funcţia

Sursa, lăsaţi ? pentru a fi calculată automat de program Cota inferioara camin [m] Cota inferioară a căminului – valoare predefinită înseamnă conectarea cea mai

de jos Functie Sursa, receptor sau flux combinat Debit in punct [dm3/s] Debitul mediu în acest punct Pres. nec. [kPa] Presiune necesară Pres. max. [kPa] Presiune maximă Tip camin Tipul căminului Baza Baza căminului Diam. camin [mm] Diametrul căminului pentru cele care nu sunt din catalog Cota deasupra nivelului terenului [m]

Cota părţii superioare deasupra terenului

Axa translatie camin [m] Axa căminului în raport cu axa ţevii. Utilizat pentru cămine excentrice. Descriere aditionala Descriere suplimentara a acestei componente Mod afisare element Modalitatea de afişare a componentei

A2.4 Componente ale profilului unei canalizări Componentele cuprinse în paginile Canalizare, Tevi apa şi Conectari, atunci cind in spatiul de lucru este afisat un profil sunt folosite, în principiu, numai când se creează un profil de reţea de canalizare ca nu este asociat cu harta reâelei.

Profilul generat automat de către program include componentele sale elementare.

Documents

9999_Suport de Curs Complet Expertkit.out v3.1