MUGS ISBlllIIHtlIllfiTlrogiiUib:

WMŞOYU, piaţa mar* Mr. 22 Boitori nefranoat* an a» pri- DMsfi. Ma secripise oa no re­

trimită 1BlroirUe as aiutliii.

Brt ovfi, p aţa mira Mr 22 Inserate mai primeaoâ In Vlana fkucifi Hoste HacuensUin A Volgtr fOUo Mcuu), tmi SchaUk, Aloi* Îm i \M. Îbtktt, Â, OppeWk,J, Otm- ufarf'fR Balapeata: 4. Y. Sold- \$rm l* on M***t Sekttein Btrttai: h Iraakfurt: &. L.Dcn\b*;\n Ham-

baro: 4. SWner. înţolii inaerţiunilorii; o aeriă far-nondâ pa o oolină fl or. n 80 or. tfmbru pentru o pu­blicare. Publi ilrl mai daaa

tfapd tarifl şi Învoială. Balama p» pagina HJ-tt o iere& 10 or. t. a. siu 30 b*nl-

- A - ^ T X J IL T J TJZTT-

,Oazsta* eae în fi4-«are 41.imuumkis penn iistr ungariiPa tmű anâ 12 fl., pe a*' luni

6 fl., Pe trei Ioni 3 fl.

Peitri România itriiiiîfti:Pe anâ and 40 fruoL pe şis» lunJ 20 frano!, pe trei luni

10 franol.8e prenumérá la tóté oâriele poştale din Intru şi din «a r*

şi la dd. colectori.

iboiameinilB peitri BrasoTî:la adminiatratione. piaţa mare Nr. 22. etagiulü I . : pe anâ anit 10 II., pe şese Ioni 5 fl., pe trai lu ü 211.50 or. On duault în eaaă: Pe anâ anâ 12 11. p« jósé luni 6 fl., pe trei luni 3 fl* unâ esemplaru 5 or, ▼. a sta

15 bani.At&tâ abonamentele oAt* {d inaerţiunile auntâ a se pl&ti

Înainte

Nr. 4L BraşovtL, Joi 21 Februarie (5 Martie) 189L

Braşovâ, 20 Februarie v.

Cunóscemu a4í numai resulta- tulă primei cjile a alegeriloră pen­tru pariamentulü centralü !n Aus­tria, dór ceea ce aflarămă este de ajunsü spre a ne face se înţelegemă, că viitórea constelată parlamen­tară numai favorabilă nu va fi po­liticei pi păi tóre şi şovăitóre a ca­binetului Taaffe.

După esperimentare de 4©°© anî, cu unü programú, care nu era nici centralistă, nici iederalistă, care vré sé împace pe toţi, dér se nu dea nici unuia totă ce-i trebue, contele Taaffe ajunse la împăcarea ceho-germană din Boemia ca punct de culminaţiune.

Acestă împăcare 3cimu, că nu a reuşită. Scimu, că causa au fostă agitaţiunile vehemente ale Cehilorü tineri, cari în celo din urmă au provocatü şi disolvarea înainte de vreme a parlamentului.

Guvernulă a avutű de scopă a-şi crea cu ocasiunea noueloru alegeri o majoritate mai sigură şi a c re c ju tü , că în acestă majoritate voră puté întră şi Germanii mo­deraţi pe lângă Cehii din partida lui Rieger şi că astfelă va pute duce la sferşită politica de împă­care inaugurata în Boemia. Dér s’a înşelată în aşteptările sale.

In 2 Martie s’au făcută alege­rile în 88 de cercuri. Cehii din partida lui Rieger au suferită unu desastru cumplită, percendă în comunele rurale boeme tóté man­datele, afară de unulă. învingătorii au fostă, se ’nţelege, Cehii tineri, astăcji cei mai mari contrari ai ca­binetului Taaffe.

A perdută de altă parte şi par­tida liberală germană mandatele ei în Austria de josă, ér în Boe­mia şi Moravia posiţiunea ei a ré- masă neschimbată.

Cei ce au eşită învingători în c|ma acésta suntă Cehii tineri, anti semiţii şi clericalii. Nimică nu caracteriseză mai bine desas-

trulu, ce l’a suferită politica gu­vernului prin acésta, decâtă fap tulă, că la scirea victoriei repor­tate de Cehii tineri, poporaţiunea cehă din Praga a fostă cuprinsă de o iritaţiune atâtă de mare, în- câtă poliţia s’a temută de demons- traţiuni duşmăn0se în contra lui Rieger, Zeithammer şi Mattusch, supra-numiţi „părinţii pactului ger- mano-boemăw, şi a ordonată în urma acésta pază înaintea locuin- ţeloru loră.

Bucuria, ce domnesce în Praga asupra desastrului acestoră „pă­rinţi ai pactului“, demonstratiunile studenţiloră cehi, cari au traver­sată stradele strigândă: „Piérá Rieger ! * şi cântândă „Hei Slo- vaneu, ne arată îndestulă de pe acum, că guvernulă şi-a perdută racfimulă, ce’lu avea în deputaţii cehi.

Elă va sta faţă cu unu nou fac- toră în viitorulă parlamentă. Ape­lul ă electorală ală Cehiloră libe­rali (tineri) 4ice, că ei voră merge în parlamentă hotărîţi de a lupta pentru introducerea federalismu­lui, pentru recunóscerea dreptului publică ală Boemiei şi pentru egala îndreptăţire a tuturoru pop6reloră imperiului.

„Partida, nóstrá va stăruiu, 4 ice apelulă, „ca tóté popórele sé se împărtăşâscă de unulú şi ace­laşi scută în nisuinţele loră eco­nomice, naţionale şi culturale, pen­tru ca statulă sé înceteze odată, ca sub devisa aşa numitului inte­resă mai înaltă ală statului se lu­creze numai pentru centralisaţiune, pentru supremaţia unui poporă şi asuprirea celorlalte popóre.“

Guvernulă Taaffe se află într’o situaţiune fórte dificilă în faţa acestui programă, care precum se vede este a4î aplaudată de întregă poporulu cehică. La realisarea pactului boemă stipu­lată la Viena abia se mai póte gândi, şi cine scie décá în ase-

menî împrejurări se va mai pute susţină la putere, fură a*’şl schimba direcţiunea politicei urmate pănă acuma?

Protest! in contra EşMovnriloii(Telegramă part. a „Gaz. Trans.“)

Huedinu, 3 Martie*) n., Românii din jurulă Huedinului în numeră de peste 700 au protestatu snsu şi tare în contra Kişdedovnri- loru. însufleţire mare.

A d n a le n U o r ii românii Ret săsesc!.Reghinulu sâsescii, 1 Martie 1890.

Adunarea alegătoriloră români din

cerculă Reghinului şi ala Gernesigului,

convocată de d nii P. Barbu şi Dr. Todea pe 4iua de 19 Februarie s. n. în Re-

ghinulft săse8oii, a decursG în modulii celft mai demna şi a fostă câttt se pdte

mai impunSt6re. Rare-orl s’a mai pome­

nita în Reghinfi o adunare atâta de nu-

mSrâsă. şi tprea arare-orî o însufleţire

atâta de mare, precum a fostă însufle­ţirea imposantei adunftrl a aleggtorilortt

români dela 19 Februarie n. c.Când d-la advocată Petriciu Barbu,

preşedintele clubului electorală, îşi luâ

loculă jjpresidială, mulţimea erupse în frenetice urări de „sg trăescă“. Intre

continue aclamaţiunl şi aprobări din

partea publicului, d-sa arăta printr’ună

discursă înflăcărată scopulă adunărei şi

ruga, pe alegători, ca asupra proiectului

de lege pentru KişdedovurI sS se pro­

nunţe aici, căci acolo, unde s’a făurită

acestă proiectă de lege noi Românii nu

avemă representanţl.După acestea luâ euventulă d-lă

Georgiu Şandoru, care presentâ ună pro­

iectă de resoluţiune, pe care îlă motiva

escelenta, arătândă în colori vii aten-

tatulă, oe se cuprinde în aoesta pro­

iectă faţă cu individualitatea nostră na­

ţională şi combăteudă actuala politică a

guvernului între aplausele unanime ale

publicului.

* Sosită ieri sera târdiu după încheierea cjiarulului Red .

Proiectulă de resoluţiune ală d-lni Şandoră fu susţinuta de d-lQ Eugenii Cri-

şnnU, care nu şl uită între altele nici de

representantulă autorităţiloră politice,

mulţumindu-i, între rîsetele unanimd ale

publicului, pentru „părint&sca“ îngri­jire, ce a manifestat’o faţă cu alegatorii români.

De asemenea au mai vorbita pentru

primirea proiectului d-nii preoţi VasiUe Duma şi Avramii Vladît, după care adu­

narea se alătura ca multă însufleţire la pro­

iectulă de resoluţiune ală d-lui Georgiu

Şandoră, aducendă astfelă unanimă ur- măt6rea:

Resoluţiune.

„După-ce legea despre asilele de

copii creată prin dieta din Budapesta, stă în contrazicere cu principiile peda­

gogice adoptate de lumea civilisată.după-ce prin acostă lege, primită

deja de casa de josă a deputaţiloră, co- muneloră nemaghiare se impună nouS dări nesuportabile;

după-ce prin grămădirea unui nu- mSră însemnata de prunol într’una lo­cală, desvoltarea spirituală devine ună

obiectă de esperimentare, er cea fisicâ se periclitâză;

după-ce acâstă lege nu ia în consi­derare dreptulă naturală ală părinţiloră,

obtrudându*se o direcţiune arbitrară creş- terei pruncii oră loră;

după-ce legea despre asilele de copii,

vatSmă în ună gradă mare consciinţa şi

esistinţa n6stră naţională; ceea-oe uşortt

pote da ansă la ura de rasă, dr aoestft

disposiţiă numai în interesulă statului nu p6te f i;

după-ce din acestă lege mai trans­

piră o intenţiune vădită (maghiarisarea) de a face pruncii cunoscuţi cu elemen­

tele limbei maghiare şi cu obiceiuri

străine, în detrimentulă limbei materne

şi a datineloră străbune, întrândă ast-

fulă în modă forţată în sanctuarulă fa­

miliar ă şi smulgendă din braţele iubi-

t6re ale mameloră pe fii acestora atunci, când aceştia încă nu sciu vorbi limba

dulce a mamei loră şi dându-i sub în­

grijirea de mame maştere, străine, pro­

blematice, ceea-ce este spre neliniştirea continuă a naţionalităţiloră;

FOILETONULŰ „GAZ. TRANS.“

Din istoria mimţiloru apuseni.(Fine.)

Are istoria d-lui Bariţiu multe părţi

bune, atâtă în Voi. I câtă şi în ală II-lea. De valóre e şi descrierea privi tóre la

evolutiunea, decursulă şi sfîrşitulă dra­mei sángeróse, din anulă 1848—9 pre­

cum şi luptele Maghiariloră cu Românii,

cu armata austriacă şi cu Muscalii.Era timpulă supremă ca sé apară

după 41 de ani, istoria revoluţiunei şi

în limba română. Am cetită în limba

maghiară şi germană o mulţime de is­

torii despre acea epocă. Şi e bine, decă

oineva vre ca sé fiă pe deplină infor-

matö, mai alesă cu privire la luptele ar- mateloră, ső citéscá descrierile în tote

limbile; atunci numai va sci: Quod rec-

torum.Eu de câte-orl cetescă lupte şi fapte

resboinice, totădeuna îmi vine aminte minunata poesiă a lui Mureşană, despre

păţaniile Muscaiiloră cu sfântulă Petru.Bătândă, adecă odată, patru mii de

Muscali la pórta raiului, sfântulă Petru

iese afară şi-i întrebă, că ce vreu? J

„Noi suntemă cei patru mii de Mus­

cali, cari am că4ută la Olteniţa, pentru

sfânta cruce a ortodoxiei“.

Sfântulă Petru, scoţendă din buzu-

nară buletinulă oficiosă, despre acea

luptă, le răspunse:

„’Ml pare forte réu, dér dupăaoestă

bulentină, la Olteniţa numai 11 Muscali

au căcjută. Aveţi deci să alegeţi 11 din­

tre voi, ceilalţi, căutaţi-vă de drumă.“

*

Să nu crédá d-lă Bariţiu că numai

eu sunt nemulţămitl cu capitolele ce

le-am dificultatö ; toţi Românii, cu câţi am

vorbit, suntă nemulţămiţî;dér vec l Domne!

ómenii, în cţiua de acţi suntă „politicoşl“

ei sciu că: adevărulă supără. Cu tóté

aceste, fiă d-lă Bariţiu pregătită, că ’lă voră rectifica încă şi alţii. Aoesta n’are

să 4ică nimică, din contră, este o fe ricire, că ómenii suntă scuturaţi din

an?orţ01a, „în care îi adânciră....“ Astfelă se lămuresce adevărulă, şi adevăratulă

adevără ’lă vremă cu ori ce preţă.

Domnulă Bariţiu nu póte să ne

lipsescă îndelungă de scrierile lui Băr-

nuţiu, Lauriană, Maiorescu, Ianou ş. a.

morţi şi v ii, aşteptate de întregă

neamulă românescft, cu atâta doră. D-sa scie f6rte bine, întocma ca şi noi

toţi, că acele scrieri, care s’au dată

d-sale nad Udeles manusu spre a le păstra

pentru istoriă, precum în vechime se

depuneau diplomele originale, la „loca credibiliau nu suntă proprietatea d-sale,

oi suntă proprietatea nâmului românescă.

Şi nu este indiferenta, decă se vor publica acele scrieri acuma, seu numai

după mortea nostră.

La casă decă publicarea acelora, ar

putâ fi urmărită cu legea de pressă, eu

mă obligă a primi totă răspunderea;

numai nemulă românescă să nu fiă lipsită

îndelungă de conţinutulă loră. Să mi se dea mie şi eu la momentă le voiu pu­

blica, chiar şi atunci dâcă a-şl sci, că

am să mergă pe ună ană întregă în

arestă.

Sciu mai toţi fruntaşii noştri, că nimeni n’a stăruită atâta ca mine, ca

d-lă Bariţiu să ne dea cuvântulă, că ne va face istoria contimporană. O scie

d-lă Bariţiu înşuşî f6rte bine, de câte ori l’am pândită eu cu Yisarionă Romană

pe stradă şi i-am : — „Domnule

Bariţiu! când ne faci istoria contim- purană ?

— D’apoi nu v’am scrisă destulâ în vieţa mea?

— Ba da! dór doră nu vei pretinde d-ta, ca totă omula să-şi dea rostulă,

ceea ce d-ta în timpă de 50 de ani, ai

scrisă prin foi? Fă-ne ună opă prag­

matică, oa să le avemă tóté la ună locă.

E deci evidenta, că eu, când am. prinsă oondeiulă a mână, am fostă con­

vinsă că săvârşescă o faptă românâscă»

Aşi fi avută mai multe de observată

la „părţile alese din istoria Ardeiului“,

suntă multe lacune, fapte memorabile,

ce nu este ertată să lipsescă din istoria

Adelului, fapte publicate la timpulă său*

suntă trecute cu vederea. Din contră, fapte, cari pentru posteritate nu potd

ave interesă, suntă descrise cu minuţio- sitate de rigóre. Dér eu m’am mărginită

mai alesă la acele episode, la cari ea am fostă martoră oculară.

încă o observare.

D-lă Bariţiu, la pag. 725. Volum* II-lea dice din cuvântă în cuvântă ur- măt0rele:

„Fiă fostă causă, séu numai pretestă.

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 41— 1891.

după-oe, în fine, Românii în urma

legei vitrege electorale nu potă fi re presentanţl în dieta Ungariei, pentru a protesta aoolo contra legei despre asilele

de copii:alegătorii români din cerourile elec­

torale ale Reghinului şi Ghernesigului, consoii de valorea naţionalităţii loră şi

de ignorarea acesteia din partea gu>

vernului: protesfâză unanimii, înaintea lamei în contra proiectului de lege des- amintitu, declarându’lu de păgubitoru din punctii de vedere pedagogică, eco­nomicii şi politicii.

Totodată aoestă protestii se deoide

a se aduce la cunoscinţa Europei pe

cale <|iaristicâw.

După. acestea d-Itk preşedinte închise

adunarea, mulţumindă alegătoriloră pen­tru marele interesă şi pentru bărbătăsca

atitudine, ce au luat’o faţă cu celă mai

nou şi tot-odată şi cela mai monstruosă

atentată la naţionalitatea nostră.a. — u.

CRONICA POLITICĂ.Cabinetulă Taaffe şi-a greşită soco-

tela ce şi-o făcuse. Alegerile de depu­taţi în Austria s’au începută ou perderl pentru liberalii germani, cari dela aceste

alegeri sperau eventuală a ajunge chiar şi la guvernă. In Austria superioră, în

cercurile provinciale pănă acuma pretu- tindenea au căzută deputaţii loră, aşa în

St.-Polten, Korneuburg, Hintzinge şi în , Wiener-Neustadt. Resultatulă alegeriloră

în Austria inferioră e următorulă: şese

deputaţi antisemitici, unulă clericală şi

ună deputata naţională germană estremă.

In 2 Martie au decursă alegerile în

Boemia, între Cehii tineri şi bătrâni în

cercurile provinciale. In aceste cercuri

Cehii tineri au câştigată numai puţină de­câtă 12 mandate. Resultatulă alegeriloră

se vede, că va fi decisivă pentru Cehii bătrâni, cari pierdă din ce în ce tere-

nulă, căci în lupta loră pe vieţă şi pe

m6rte ou Cehii tineri, aceştia au câş­tigată pretutindenea. C aracteristică e,

că în luptele electorale din Austria nu

esistă propriamente o partidă guverna

mentală şi oposiţională şi totuşi în urma răsultateloră de acuma guvernulă lui Taaffe se consideră ca bătută, căci în

contra voinţei sale, Cehii tineri au cu­cerită tăremulă, ăr liberalii^ germani au

perdută.

M-me Severine, a publicată în vF im

garou ună articulă întitulată nla Berlină ?“

prin care întrebă, că ce s’a schimbată

dela 1870 pănă astătp în situaţi unea Franoiei, pentru ca Francia se se apro­

pie de Germania ? I-s’a redată o petri- cică din fortăreţele sale, o palmă de

pămentă din teritoriulă său? Atunci?

Mort de ma viei cum 4 cea bunioă-mea, din ce felă de aluată suntă făcuţi pio-

torii noştri, pentru ca sö stea măcară un

minută la îndoială într’o asemenea Ges­

tiune? La Berlină? Artiştii noştri la Berlină ? Dér cunosoă negustori de bum-

băoăriă, cari în paguba negoţului lortt,

refuză de a întră în relaţii comerciale

ou Germania. Şi artiştii noştrii sé mérgá la Berlină? Ori eramă nişce păcătoşi,

acum 20 de ani, când juramü ou toţi a

résbuna patria, ori suntemă nişce laşi,

astă4l tradândă acelă jurământă. Nu e decâtă ună singură tablou, care sé ne fiă permisă a trimite la Berlină, — bă­

tălia dela lena !D. Paul de Cassagnac scrie în „Au­

torité“ : Nu putemă avé faţă cu Germa­

nia decâtă doué atitudini: ori sô’i în- torcemă spatele ori sô’i stâmă îu faţă...

La Moscva trebue sé mergemă ca amici,

nu la Berlină ! — Se scie în adevéra, că peste trei luni se va înaugura la Moscva

o esposiţiă de pictură.Ce va espune d lă Détaillé la Ber­

lină? întrebă d-lü Roohefort în „l’intran­sigeant." Tabloulă dezastrului nostru,

ca sé aibă de ce rîde Wilhelm II? Sóu

va trimite ună tablou, care sé represinta

jafurile s0vîrşite de soldaţii prusienl pe

la casele şi vilele Francesiloră ?

Dór suntă şi 4iare moderate, cari esprimă ideia contrarie. Astfelă „le

Monde“ se întrebă : Pentru oe aceia din­

tre pictorii franoesl, cari voescă sé es- pună n’ar trimite tablourile loră la Ber­lină ? Se încercă a se face din acestă

oestiune o cestiune politică, aprópe o cestiune de Stată. După noi cestiunea

e de ordine privată, personală şi indivi­

duală ; s’a făcută o mare greşelă căutâud a o transforma în o cestiune naţională,

în acelaşi timpă politică şi sentimentală.

SOIRILE piLEI.Procesulü Românilorü din Mehala.

Procesulă pentru despărţirea ierarchica a Româniloră din Mehala de cătră Sêrbï,

după cum estimă în „Biserica şi Şc61a“,

s’a resolvită cjilele trecute prin sentenţă

de cătră tabla regéscá din Budapesta.

Ia sensulă aoestei sentinţe comuna bise»

rioéscâ română primesoe delà Sêrbï ju ­

mătate din tóté realităţile bisericesc! co*

mune,|ér în bani suma de 23,134 fl. 90

cr. ca desdaunare pentru biserica şi şcola

comună, oarea rémâne proprietate a Sêr-

biloră.*

* *Aniversarea jubileului de 25 de ani

alü regelui Carolù. piarula „Lupta sorie:

Se faoă *uari pregătiri pentru aniversa­rea 4ilei de 10 Mai. Regele Carolă speră

că împ0raţii Austriei şi Germaniei voră

sosi ou ooasiunea acesta în Bucuresol. Mai multe apartamente din palatulă din

Buouresol voră fi mobilate din nou.*

* *0 ingeniosă invenţiune română. „Ro­

mânia“ află, că d-nii Grigore Perna me-

canică la Salinele Slănică, şi Moise Teo-

harescu, primarulă Urbei Slănică (Pra­hova), au presintată Majestăţei Sale

Regelui României o ingeniósá armă, care

póte servi şi cu ună singură focă şi cu

repetiţiă, fiindă deja brevetată în cele

mai principale state din Europa şi în America. Majestatea Sa a observată cu

minuţiositate acestă armă, oare apoi s’a

şi depusă la ministerulă de resbelă spre

esaminare şi spre facerea cuveniteloră

esperienţe. **

# *

Societatea de lectură „Petru „Maiorii“, a junimei române din Budapesta, consti-

tuindu-se din nou a alesă de preşedinte:

pe d-lă Nicolae Şierbană de Voila drd. în dreptă ; vicepreşedinte: losifă Blaga,

stud. phil. ; secretară: Eugenă de Le- menyi, stud. iur.; cassară: Constantină

Sotiră, stud. iur.; controloră: Ioană Pe- trovicl, stud. phil,; bibliotecară: Mihaiu

Ciuta stud. iur.; economă: Petru Anca,

stud. iur.; notari: Alesandru Strévoiu, stud. iur. şi George luga stud. phil. —

In comisiunea literară: YaleriuBranisce,

stud. phil.; Athanasiu Brăden, stud.

med.; IoanÜ Davidü, stud. iur.; Antoniu

Cighi, stud. phil.; Petru Hubiană, stud. med.; Alesandru Marta, stud. iur. şi

Emiliană Popescu, stud. phil. Redactorü la fóia societăţii „Rosa cu ghimpi*:

George Popă, stud. phil.; colaboratori :

Ioană Bunea, stud. phil. şi Yaleriu Oni-

ţiu stud. phil.*

* «Dela Iaşi se anunţă, că distinsulă

profesoră de universitate de acolo D-lă

N. Ionescu şt*a dată demisiunea din pos­

tula de profesoră înaintândă şi petiţiu-

nea pentru pensionarea sa din causa etăţii sale înaintate.

** *

Maghiarii aici numai toleraţi ? „Egye­tértés“ aduce o scire, care 4‘ce, că 41311

în Ungaria suntă puncte, unde Maghiarii suntă numai toleraţi. „Ună Domnă, scrie

numita foiă, care astă tómná a călăto­

rită prin Ardeală, în jurulă Aiudului s’a

întâlnită cu vr’o câţl-va feciori valahi,

cu cari stândă de vorbă, a vă4ută cu bucuriă, că sciu unguresce. I-a întrebată

apoi, că unde au învăţată limba patriei

nóstre. Băiăţandrii valahi în credinţă, că

au de-a face c'ună Sasă, au răspunsă, că

în sătulă loră suntă vr’o câţiva Unguri,

pe cari numai aşa, îi tolereză; dela aceia

au învăţată ei ceva unguresce.“ — Tre­bue, că este grozavă situaţia tolerată a

acestoră Unguri, décá cei cari le-au

creat’o mai învaţă încă dela ei. Ce le

mai trebue celoră dela Peşta „Kişded-

ovurl“, décá Ungurii sciu faoe minuni

ca aceste şi acolo, unde suntă numai

câţiva şi şi aceştia numai toleraţi?*

* *Moştenirea cardinalului Mihalovici.

Inventarulă rnoştenirei cardinalului Mi-

ală călcărei la episcopulă mai târ4iu me- tropolitulü Şuluţiu, noi nu amă putută afla nicî una nici alta şi pentru noi a rămasă misteră. A fostă denunţare; ínsé ce s’a denunţata? I-se scornise lui Şuluţiu, că era daco-romani3tă înfocata, pentru-că se provoca desă la Roma; elă ínsé o făcea acésta din punctă de vedere confesională, despre care credea că aşa place guvernului centrală şi anume ministrului Leo Thun, părintele concor­datului austriacă. Se póte ínsé că ro­mânismului şuluţiană i-s’a dată în Yiena ca şi în Sibiiu, ou totula altă înţelesă.“

Déoá d-lă Bariţiu, n’a aflată din vieţa Metropolitului Şuluţiu, altă faptă

románéscá, démná de eternisată, decâtă

acea frasă confusă inventată de d-sa,—

pe care altcum, între parentesă să fiă

cjisă: nimeni nu i-o crede — că „Me- „tropolitulă Şuluţiu se provooă la Roma,

„pentru că credea*), că aşa place minis­trului Leo Thun şi guvernului centrală,

„din care causă i-s’au scornită vestaa, „că elă ar fi dacoromanistü“, atunci era

mai bine, déoá d-lă Bariţiu ’şl reţinea

pentru sine acea frasă.

*) De unde scie d-lü Bariţiu acésta?

Toţi archiereii gr. cat. se provócá

la Roma şi totuşi nu le iese vestea, că ei ară fi dacoromâniştl. Metropolitului

Şuluţiu i-s’a scornită vestea, că elă e

dacoromanistü prin vrăşmaşii némului românescă, cu scopă ca sé-la discrediteze

pe elă şi prin elă, pe întregă nemulă românescă, înaintea tronului.

D lă Bariţiu se ’nşâlă réu, decă d-sa crede oă a4l ar puté scrie altfelă, decum

a scrisă totă viăţa sa în „Gazeta Trans.“,

în „Observatoriulă-* şi în „Transilvania“.

Se voră afla ómení, décá nu altulă, eu însumi, care să pună faţă ’n faţă, acele

scrieri, cu istoria d-sale.

Acum cu pripă, dădui de unü ar-

tioolă în fóia asociaţiunei din I-a Iulie 1885, în oare se reproduce „apelulă“ lui

Bărnuţiu şi Maiorescu datată în Yiena la anulă 1852, când ou călătoria împă­

ratului în Ardéla. In acelă apelă se

4ice:

„Multe suntü lipsele poporului, multe ară mai fi de ceruta; petiţiunl se vora puté face mai multe, décá lucrulă celă mai mare şi de frunte la care sé ve fiă ochii tuturoră, este voia de a începe co­

lecte între Români pentru întemeierea Aca­demiei.“

D-lă Bariţiu observă, că acelă apelă a fáoutü cea mai rea impresiune în

nSibiiu.u S’au făcută denunţări false în

urma cărora^ în Viena fú călcată locuinţa

lui Maiorescu şi Bărnuţiu şi în Blaşiu

reşedinţa metropolitului Şuluţiu, spre cea mai mare batjocură, cu atâtă mai multă, că nicăirl nu s’a aflată nici o hârtiă compromitátóre.

YedeţI „dacoromânismulşuluţiană,! “

Cum dér d-lă Bariţiu în istoria sa se preface, că despre aceste nu scie ni­mica? şi 4ice că:

„Fiă fostă causă, séu numai pretestu altt călcărei reşedinţei inetropol. Şuluţiu, noi nu amă putută afla nici una, nici alta şi aşa pentru noi (adecă pentru d-lă Bariţiu) a rămasă misteriu.u

*

Puţine cuvinte încă şi voiu termina.

Cu ooasiunea congresului săsescă (Sachsentag) mő întreba unulă dintre cei

mai valoroşi bărbaţi ai poporului să­sescă: Adevărata să fiă că d lă Bariţiu

a scrisă în istoria sa că: Nu póte tipări

volumulă ală III- lea din lipsa de parale ?

halo viol s’a terminată, afară de argin­

tăria. In oassa privată s’au aflată în bani gata şi în hârtii de val6re 195,000 fl.

Averea bisericăscă, despre a căreia in­

terese dispune archiepiscopulă, s’a în­

mulţită sub Mihalovici dela suma de

850,000 fl. pănă la suma de 1,653,090 fl. Averea bisericescă se va mai spori încă

cu 2 milione din răscumpărarea rega- liiloră.

Adunările nóstre şi foile ungurescL„Egyetértés“ îşi esprimă părerea

sa de réu asupra scenelorü turbu­lente din Cluşiu.

Lucrarea de subminare a Româniloră

este într’adevără periculosă — 4i°ö „Egyet.“ şi reoere o îndoită atenţiune

din partea statului şi din partea orga-

neloră sale, cari nu suntă avisaţl la

ajutorulă unoră asemeni „ francti- reurl nedisciplinaţi“, ca demonstranţii

din Cluşiu. Iu cele din urmă Românii

adunaţi în Cluşiu şi-au esercitată numai

dreptulă loră cu totula legală, ca şi în

alte locuri şi pănă acum nu a fostă în

Ungaria obiceiulă, ca ună poporü séu o

clasă órecare, să împedece cu puterea

pe altă poporă sé î pe altă clasă în eser-

citarea drepturiloră loră cetăţenescl.

Potă Românii să protesteze ori şi oum

în contra proiectului de lege: nu le va

folosi nimică, fiindcă nu ne vomă abate dela aceea, ce se recere pentru salutea

statului maghiară, după cum amft în­tocmită la timpulă său, cu totă protes­

tarea, şi legea pentru şc01ele poporale

din 1879. Dér e lucru nedemnă şi ne­

politica, ca să voimă a resolva şi elupta

asemeni măsuri insemnate ale guvernului şi ale dietei puindu-ne pe tăremulă pa-

siuniloră poporului. E de ajunsă supre­

maţia politică şi puterea legală a Ma- ghiariloră. Nu cugetă patrioţii de stradă,

înterbântaţl peste măsură, din Cluşiu,

că pietrile, pe cari le-au arunoată în

sala conferinţei Româniloră cadă directö

în magazinulă de arme ală agitatorilorü

iredentiştl din BucurescI, und3 se ascutft

bine pentru a deveni lovituri de praştiă în contra nostră. Ar puté veni ârftşl

timpuri triste;' atunci ar puté „garda

de frontieră a patriotismului“, din Cluşiu

sé dovedéscá, oă va sci purta sabia

ascuţită pentru patriă. Dér să nu gră-

béscá prin aruncături miserabile cu petrii

sosirea astorfelü de timpuri, „păzitorii

dela graniţă“ să bage de sémá, ca puşca

loră să nu se descarce fără o causă ade­vărată.

Istoriculu catedrei de religiune şi limba română dela gimnasiuln din

Baia-mare.Catedra pentru religiune şi limba

română dela institutulă de stată din

Baia mare, s’a ridicată la iniţiativa şi

— Durere, aşa este.

Apoi ună mare rău a fáoutü d-sa şi istoriei D-sale şi naţiunei românesc!. Ce

va 4ice posteritatea, despre părinţii loră,

cari nici atâta patriotismă şi durere de néma n’au avută, ca să le transmită

„busola“, după care să se ’ndrepte, oa să nu rătăcescă în „pustiă?“

„Şi ce voră 4i°e contrarii politici, „despre ună poporă de trei milióne, care „nu jertfesoe nici măcară una miiă de „florini, câtă póte să ooste ală III-lea „Volumă? Or! nici că simte trebuinţă „de a’lü ave? Tristü, fórce tristüü Po- „porulü săsescă, una sută optă-4ecî de mii „la numără îşi are istoria sa scrisă de su- „perintendentulă Teutsch, în a patra edi- „ţiune.“

Amă suspinată odată adéncü, apoi

am tácutü; dér ml-a venitü aminte ceea

ce d-lă Bariţiă 4l®e „Transilvania“ Nr. 10 din 15 Maiu 1889:

„Rămâne de-ocamdată întrebarea „deschisă, décá ar fi fostă mai bine de „poporulă română, ca să aibă aristocra- „ţiă feudală ca română, seu că tocmai „aoeea ar fi causată perirea naţiunei ro* „mâne ?“

Intr’adevără! décá şi acésta ma

!Nr. 41— 1891. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

valorósa întrepunere a primului episcopü

română din diecesa Gherlei, loanű Alexi,* cărui pift memoriă şi amintire va rő-

snané pururea ca celü mai preţiosfi tesaurü

pentru poporulü románü din aceste

plaiuri muntóse.Rugarea poporului pentru înfiinţarea

acestei catedre este urmátórea:

„Excelsă Canţelariâ Aulică Ungarică!Tóté naţionalităţile de sub Coróna

Ungariei, p0rtă în egală măsură greută­ţile şi sarcinile ţârei, în t0tă privinţa. Fii fiesce-cărei naţionalităţi, fiindü ase­

menea fiii acestei patrie, ai maicei co

róne, fie-oare naţionalitate după egala

măsură a forţărei sarcinelorü patriei, are

dreptü la egale drepturi.Noi Românii din partea răsărifcână

a comitatului Sătmarului, ou jertfe de

sânge şi averi amü proptita şi apératü

interesele patriei comune tot-déuna ase­

menea cu celelalte naţionalităţi, surori oonlocuitóre, şi faţă cu acestă patriă co­

mună totdéuna am fostü crediucioşî, — suntemü deci asemenea îndreptăţiţi la

tóté folósele patriei comune.

Dreptü aceea, basându-ne pe egali­

tatea naţionalităţilorO, decretată în dieta

ţerei în an 1848; pe dreptulü natúréi datü dela urtjitorulü natúréi, dela drep­

tulü Dumne4eu alü naţionalităţilorO şi Universului, precum şi pe spiritulü tim­

pului ínaintátorü, de alü cărorfi geniu puternicü e electrisată totă Europa: —

ne rugămil cu deschilinită reverinţă de Exoelsa Cancelariă Aulică Ungarică, ca

să ridice în GHmn&siulü Baiei-marI o ca­

tedră pentru limba română, cu salariu

cuvenita pentru unü profesorü de limba

română din următorele motive:1) Numérulü tinerimei stúdiósé din

gimnasiulü Baiei mari peste totü este

95, din oare numérü Românii suntü 51,

de alte naţionalităţi 44.2) Comunele din ţinutula Baiei-marI

suntü române, în vr’o 7 comune (aici înţelegenduse şi Baia-spria) se află de

alte naţionalităţi mestecate ou Români,

dér dintre aceste 7 comune mestecate,

în 5 comune maioritatea e română. In

Vice - Archi - Diaconatula gr. cat. alü Baiei-marI suntü 9063 suflete române,

după tabela sumară a anului 1860. Din numérulü de 9063, în cetatea Baiei-marI

suntü 1905 suflete române.3) In distriotulü V.-A.-Diaoonatului

g. cat. a Baiei-marI se află 7696.4) In distriotulü V.-A.-Diaconatului

gr. catü alü Seinului suntü 8023 suflete

române.5) In districtulü V.- A.-Diaconatalui

gr. cat. alü ţerei Oaşului (Avas) suntü

14,166 suflete române.Sufletele de sub punctele 3, 4 şi 5

suntü însemnate din şematismulfi anu­

lui 1856.6) In distriotulü V.-A.-Diaconatului

gr. cat. alü Ardusatului (Erdöszáda) din

Diecesa Oradiei-marI suntü de totü 6237

suflete române, după şematismulâ anu­lui 1854.

7) Tn districtulü V.-A.Diaoonatului

gr. cat. de Szamoskor din Diecesa Ora­

diei mari suntü 6062 suflete române, după

şematismulâ anului 1864.

8) Cu gimnasiulü Baiei-marI se fo-

losesce districtulü vecinü alü Cetăţei de

Pétrá (Kővár-vidék), unde suntü 57,000

suflete române; se folosesoe cu gimna­

siulü Baiei mari şi o parte mare a Ső- lagiului, oarl aouma suntü încorporate

cătră Ungaria.

9) Junimea română studi0şă, are

neapőratá lipsă de cunosoinţa deplină a limbei române, de se vorü aplica din dânşii după finitulü cursului şoolara la

diregőtorii politice séu biserioescî. Eră fără

ounoscinţa limbei române nu potü duce

nici diregétorii politice, niol bisericesc!.

Lângă arătatele motive, în intere-

sulü limbei materne a 108,247 suflete ro­mâne (şi mai multe cu o parte a Sőla-

giului) pe basa egalităţei naţionalităţilor

fiindü ridicarea catedrei limbei române

o lipsă forte simţită, ar4ăt0re; —ne ru-

gámü cu descilinită reverinţă de Excelsa

Cancelariă Aulică Ungarică, sé binevo- iască a ordina ridicarea catedrei limbei

române în gimnasiulü Baiei-mare cu solu- ţiune cuvenită pentru unü profesorü de

limba română.Altmintrea iubirei de egala îndrep­

tăţire recomandându-ne cu descilinită re­

verinţă suntemü“.Acéstá rugare este subsorisă de 35 co­

mune din jurulü Băiei-marI, cu 318 sub­

scrieri şi sigile bisericesol comunali. Re- soluţiunea primită este următ0rea:

Nr. 66353.

Ilu trissime Domnule Episoopü !

Privitorü la gimnasiulü catolicü din Baia-mare, anulü şcolarfi 1862/3 se va în­

cepe după programulü aláturatü:

1) Religiunea sé se predea în limba

maternă a studenţilorii.

2) Gramatica română ín tóté 4 clasele

sé se propună românesce ;3) Limba germână în tóté patru cla­

sele, şi încă în oele trei unguresce şi germânesce, în a patra cátü sé póte sé

se propună germânesce.4) Celelalte studii sé se propună un­

guresce.5) Recreaţia de Marţi după amé4ü

sé sistézá, în urma graţiosei ordinaţiunl

oancelariale din 28 Septemvre, Nr. 13,433,

oare s’a primitü cu aceea observaţiune,

că şi la acele studii, cari după acestü programü ar fi sé se predea ungursoe,

inoátü ínsé unii dintre studenţi n’ar pri­

cepe acestă limbă, în sensulü dispuseţiu- nei emanate de aici în anulü curentü 12

Nr. 75,207—1861, esplicările, răspunsurile,

cátü se póte fără vreo forţare, sé se

potă primi în limba română; s’a lăsata mai departe, ca — pentru esecutarea

ou succesü a aoestui programü şi fi­

indü ou privire la limba română şi la

naţionalitatea tinerimei gr. cat. dela acestü gimnasiu, cátü şi la interesele re*

ligióse — din fondulü de studii şi reli-

gionarü, prin oraşula Baia-mare, sé se

solvéscá 600 fl. şi sé sistemiseze interi-

malü staţiunea profesorală de limba ro­

mână şi religiune gr. cat.Acesta se aduce la ounosciinţa Ilus-

trităţii Vóstre oa réspunsü la declaraţiu- nea din 9 Martie an. o., Nr. 154, aşter­

nută în aoéstá oausă, după oare direoto

rulü supremü alü cercului Orădiei mari a primitü îndrumare, ca şi pănă atunci,

pănă când staţiunea aoésta sistemisată

s’ar putó ocupa prin conoursü publicü,

sé Vé îngrijiţi, ca îndată acestü programü

sé fiă pusü în aplioare prin puterile, ce vé stau la disposiţiune, astfelü ca limba

română şi religiunea încă acum sé se p0tă introduce.

Datü în Buda, din şedinţa aulioă reg. ungurâscă, 1862 Octomvre 6. —

(L. S.) Apeshori. Priviczer István.

Deci catedra s’a înfiinţatfl în anulü 1862, adecă íntr’unü timpü, când nici

vorbă nu era despre o lege positivă,

care ar fi asigurata dreptulü limbei ro­

mâne, ca astă4l. Şi salarulü s’a statoritü după cum 4ice aotulü înfiinţărei, numai

pe timpü nedeterminatü, în speranţă, că

fiindü lege positivă de instrucţiune se va

regula deplinü şi soluţiunea profesorului de religiune şi limba română, ce pănă

astă4î nu s’a făcuta.După cum vedemü din actele în­

fiinţărei de atunci, altă disposiţiune nu s’a făcutti, ci religiunea s’a decretatü

încă de atunci ca studiu ordinarü, eră limba română ca studiu estraordinarü.

Dela acelü timpü până ce gimnasiulü a

ajunsü în posesiunea statului, fără a se face ceva schimbare în actele înfiinţărei

catedrei, s’a propusü atátü religiunea,

cátü şi limba română de cătră unü preotü

románü gr. cat- denumita de episcopulâ

diecesanü. [Va urma.]

Corespondenţa „Gaz. Trans.“Oradea-mare, 2 Martie a. o.

Stimate D-le Redactorü ! Grábescü

a Vé aduce la cunoscinţi, că onoratulü

presidentü alü partidului naţionalO din Beiuşti Augustinű Antalü protopopü gr. cat. şi directorulü dominiului Episcopesoü,

a fostü destituitü din postulü séu de că­tră Escelenţa Sa D-lü Episcopü.

Cunoscéndü acurateţa şi conscienţio-

sitatea acestui bărbata iubita şi stimata şi de inimicii séi, ne cuprinde cea mai

mare mirare şi consternaţiune, cu atátü mai vértosü, cu cátü în cercurile Ma-

ghiarilorü ső vorbesce de o pressiune

mai înaltă, pentru-că numitulü protopopü

împreună cu alţi bărbaţi de valóre au

conlucratü la conchiămarea adunărei po­

porale din 18 Februarie, în care s’apro-

testatü îucontra proiectului delege pen­tru asilele de copii.

Nu soimü detailurile acestei desti­tuiri, dér sâmţimft lovitura dată prin-

tr’énsa, elementului ou spiritü mai libe-

ralü románescü... Cu salutare naţională.Románulü.

póte fi întrebare deschisă, apoi întrebări

resolvate pe acestü páméntü nu esistă. Marea nóstrá nefericire e tocmai aceea,

că, aristocraţia nóstrá cu imensele ei

proprietăţi, ne-a părăsittt. Incepéndü dela G-uvernatorulü Hunyadi, Regele Mathia,

apoi ilustrele familii: grofü Bethlen, Te- leky, Kendefy, br. Jósika, Kemény, Hu­

szár ş. a. sute şi mii de familii nobile istorice cu mari proprietăţi, să’şî fi jert­

fita averea, sciinţa şi sângele lorü pentru

némulü románescü,în locü de celü ungu-

rescü, unde amü stanoiastă4l şiceva4ă

amü ave în lume!

Decă acelü anonimü din Bucurescl

„Tudorü Vladimirescu“, care precum amü

vé4utü din „Transilvania“ Nr. 12 a. 1889 s’a revoltatü asupra notiţei d-lui Bariţifl,

este unü ardeleanü, ín aoelü oasü, ellcu dreptü cuvéutü s’a revoltatü, pentru-că

décá aristocraţia română nu ne-arü fi

părăsitfi, atunci dénsulü şi alţii o sută şi o miiă de ardeleni, n’ar fi fostü siliţi sé

emigreze. Elü ’şl va fi aducéndü cu jale aminte, că dócá tóté acele ncurţt dom-

nesău din Ardealü, în oare în 4'ua de

a4l» Románulü nici ca servitorü nu se

mai sufere, arü fi rémasü ceea ce au

fostü, românesc!; Románulü încă ar fi domnü în ţâra sa. Ér decă „anonimulü“

nu e ardeleanü, atunci dénsulü au ju-

decatü singură după mintea sánétósá,

oare îi arată cursulü lucrurilorü în totă Eu­

ropa.Décá amü fi avutü aristocraţiă na­

ţională, n’amü fi fostü păcăliţi la anulü"

1848 şi la anulü 1865 şi nu amü fi nicl

astă4l.E o mare, fórte mare fericire d’ate

fi náscutü şi d’a fi fostü crescutü omü li-

berü şi între ómen! independenţi.

Ar fi ajunsü ín trecutü destrăbăla­rea, la care poporulü nu pórtá absolutü

nici o vină, oi singurü „cărturarii“ la gradulü înspăimentătorO, unde ne aflámü?

Ne avisézá d-lü Bariţifl la Bulgari;

vai de locü! Apoi Bulgarii suntü ei de

ei, pe când noi vieţuimtt împreună cu

unü némü de ómenl aristocratici.

Ce s’ar fi alesüde némulü unguresoü

dóoá elü n’ar avea aristocraţiă? ar fi elü

representatü ín concertulü europénü?Ar puté elü domni peste noi, deoă

amü fi avutü ciné sé ne represinte la

tronü interesele nóstre?Nu credücád-lü

Bariţifl, şl-a datü séma când a scrisü aceea

notiţă.Dóoá amü avé aristocraţiă naţională,

pân’ acuma amü fi avutü vre-o câteva istorii contimporane, care mai de care,

liberală şi independentă; ér aşa avemü sé

ne îngrijimfl noi contimporanii, oarl décá nu putemü lăsa gen eraţi unilorfl ce ne

urmézá altă comoră, celü puţinfl o isto-

riă esaotă şi completă sé le lăsămfl de

moştenire.

Er cu acésta avemü sé ne grăbimfl.

Noi bétránii, cari mai umblămfl pe

acestü pămentfl, ca martori ai timpi- lorü trecuţi, avemü sé ne aducejnü aminte

în t0tă diminâţa, când ne ridicămfl din aşternutfl, de proverbulü „Moţului“: „Sé

apropiă funia de pooiumbü.“ Avemü sé ne amintimü suspinulü lui Horatius:

„Succeduntnovi, veteres migrate colonii

Sibiiu, în luna lui Cirăşarfi 1890.

tosifű Sterca-Sulujiu.

Nota: Epistolele citate în acestü tractatü ni-s’au comuni catü în originalfl; ér documentele în copiă autentică.

— Med.

C o n v o c a x e .P. T. Domni societari din consortiultt

montanfl „Orientulfl“ în ZernescI se con- v6că prin acesta la a patra conferenţă de societate pe 3/16 Martie 1891 la 3 6re d. a. în Braşovfl Hotela Europa pentru:

I. Raportultt directorului, şiII. Censurarea Raţioţinielora.

Buciumă, în l-a Martie 1891.

Ales. Danciu,directorii.

Logodnă. D-lü Silviu I. Sélágeanut

teol. abs. din diecesa Oră4ii mari, s*a

logodita cu d-ra Silvia E. Popii din Che- reluşti.

,ALBINA“ institnttf ie creiit! şi ie economLFiliala Braşovul.

Oonspeetulű operaţinnilorâ de eassă în luna

Februarie 1891.

Intrate:

Cassa cu 31 Ianuarie 1891. fl. Depuneri spre fructificare . Cambii răscumpărate. . . Conturi curente . . . . împrumuturi pe producte . împrumuturi pe efecte şi alte

împrumuturi..................M o ne tă ............................Interese şi provisiunl . . Comissiunî . . . . . .D iverse............................

fl"

7,447.70 113,436.— 51.98787 60 812.25 4,616.85

4 365.30 3 402.91 4,342.78

328.026,51043

257.249.61

Eşite:

Depuneri spre fructificare fl. 85,93956 Cambii escomptate . . . 75,755.93Conturi curente.................. 72,497.30împrumuturi pe producte . 5.270.—M o n e tă ............................ 2,912.24:Interese şi provisiunl . . 281.01Comissiunî....................... 3,996.75împrumuturi pe efecte şi alte

împrumuturi.................. 1,217.—Spese şi salare................... 1,074.49Diverse . . . . . . . 51206Numerar cu 28 Februarie 1891 7,793.27

fl. 257,249.61

V. Bologa, m. p. N. P. Petrescu m. p.dirigentu. adjuncţii.

V. Uvegeşu, m. p.comptabilii.

C u r s u l u p ie ţ e i I S r a s o mdin 4 Martie a. c. 1891

Bancnote românescl Cump. Arginta romănescii „ Napoleon-d’orI • - „ Lire turcescl • - „

Imperiali - - » » „ GalbinI . . . . . n

Scris. fonc. „Albina“ 60/0

w » B"/o »Ruble rusescl - - * „ Mărci germane - -

DiscontuM 6- 8°/0 pe anii.

9.06 Vend. 9.109.01 n 9C6

9 07 n 9.1210,80 n 10.85

9.28 n 9.83

580 n 5.8101.— » —.—89.50 n —.—180.— n 131.-55.60 » 56.50

Cnrsnlu la bursa din Viena.din fi Martie st. n. 1891.

Renta de aurü 4% . . . . . . 104.95Renta de hârtiă5°/0 » • - - - • 10095 Imprumutulü cailorü ferate ungare -

aurü. - - . . . . . . . . 115.40dto argintü . . . . . . 98.90

Amor(isarea datoriei cäilorü ferate deostü ungare (3-a emisiune) - - 113.25

Bonuri rurale ungare . . . ■ . 91.80Bonuri croato-slavone . . . . . 104.25Despăgubirea pentru dijma de vinii

ungurescü . . . . . . . —

Imprumutulü. cu premiulü ungurescü 189.25

Losurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedinului - . 129.ή

Renta de hârtiă austriacă . . . . 91.85

Renta de argintii austriacă - - - - 91.70Renta de aurii austriacă . . . . . 110.—

Losurî din 1860 . . . . . . . 187.50Acţiunile bâncei austro-ungare » • 986.—

Acţiunile băncei de creditü ungar. • 844.—

Acţiunile băncei de creditü austr. - 806.75Galbeni împărătesei - • . . . 5 43Napoleon-d'orl - . . . . . . 9.11,/t

Mărci lUO împ. germane • . . . 66,52*/Londra 10 Livres Sterlinge - • - 115.05

Proprietarü :Dr. Aurel Mureşianu.

Redactorü responsabila interim&lâ: Gregoriu Maiorü.

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 41— 1891.

„SILYANIA“, institutu de creditu şi economii în Şimleu.Contulu Bilanţului pro 1890.

Domnii acţionari ai institutului de creditu şi economii ,,Silva* Ilia“, societate pe acţiuni se invită în virtutea §-lui 20 din statute la

a IlI-a adunare generală ordinară,ce se va ţine în Şimleulu-Silvaniei la 23 Martie 1891 st. n. înainte de

me4ă4i la 10 ore în localitatea institutului.

Obiectele puse la ordinea dilei suntu:

1) Rsportulu anualu alu Direcţiunei.

2) Raportulu comitetului de revisiune asupra computului anualQ,

alG bilanţului şi a propuneriloru pentru împărţirea profitului.

3) Stabilirea bilanţului anualu şi fixarea dividendeloru.

4) Determinarea scopului spre care este a se întrebuinţa suma

amintită în § 99 p. f.

5) Fixarea preţului marceloru de presenţă.

6) Alegerea consiliului de direcţiune.

7) Alegerea unui membru în comitetulii de revisiune.

8) Eventuale propuneri din partea direcţiunei.

9) Emiterea alorfi 3 membrii pentru verificarea procesului

verbalu.

Se atrage atenţiunea dommloru acţionari la disposiţiunea §-lui

23 din statute în sensulu căruia „la adunarea generală au votă nu­

mai acţionarii, cari cu celfi puţinu jumetate de anu mai nainte

suntu trecuţi în registrulu acţionarilor^ şi ca atari celu puţinCi cu

o 4 i mai nainte de adunarea generală a depusu la direcţiunea in­

stitutului acţiunile sale, eventuala şi documentele de plenipotenţă“.

Acţiunile şi eventualele documente de plenipotenţă suntă a se

depune la direcţiunea institutului celu multu pană la 22 Martie st.

n. 6 6re după mec|âcli.

Şimleulu-Silvaniei, la 25 Februarie 1991.

Direcţiunea.

Active. Pasive.

Cassa în numSrarfi . . . .Í

1547154 Capitală socialii.................. 75000Cambii de bano& escomptate 295281 84 Fondultt de reservă. . . . 4098 09împrumuturi pe hi potecă. 40558 32 Depuneri pentru fructificare 157714 94împrumuturi pe obligaţiuni. împrumuturi pe amaneta. .

19381524

—Cambii de bancă reescompt. 98680 80

E fe c te ................................ 1797 84 Interese transit6rie anticipate 4860 68

10002 91 Dividende neridicate . . . 390 50Mobiliară . . . . 979.96 Diverse conturi creditore. . 2837 69după amortisare de 10°/0 97.99 881 97 Profita curata....................... 1078004Diverse conturi debit6re . . 830 22

354362 64 354362 64

Eşite. Contulü profitului şi perderilor. intrate.

Interese : pentru fond. de reservă 157.60

„ dep. spre tructif. 7527.39 7684 99

Interese :(lela camb. de banc. esc. 16439.03 „ credite hipotecarl 2435.38 „ credite pe obligaţ. 86.57 „ credite amanetarl 118.84 n efecte. . . . . 9.90 „ capitale depuse . 6.—

1

apese:salareţ(i maroe de pres. 3281.48 chiria, tipărit., diverse 1337.37 461885

19095 72Dare:

directă....................... 1252.4410°/0 după int. la depun. 278.91 1531 35

Provisiune............................Tacse:

de transcriere . - . 19.45 de cereri................... 752.14

3416 49

Amortisare din mobiliarQ. . Profită curata.......................

9710780

9904 771 59

1429 42

24713 22 24713 22

Şimleulu-Silvaniei, la 31 Decernvre 1890.A. Cosma m. p. Aug. Marcuşiu m. p. Ioană P. Lazară m. p.directorii esecutivii. cassarti. comptabilii.Acesta bilanţa esaminându-se şi confrontându-se cu registrele ausiliarl şi prin­

cipali s’au aflat& în consonanţa cu acelea şi esactă.ŞimleulH Silvaniei, la 25 Februarie 1891.

M em brii direcţiune!:Alimpin Barboloviciu m. p. George Popii de BăsescI m. p. Ioană Vicaşiu m. p.

preşedinte Florianu Marcuşiu m. >. Danielă Dellei mp. Dr.IoanNichita Ioană Serbii m. p. Ioană Moldovană m. p. George Aciu m. p.

Slembril comitetului de revisiune :George Filepp m. p. Florianu Cociană m. p. Demetriu Suciu m. p.

preşedinte. 585,1

Mersulu trenurilorupe linieie orientale ale căii ferate de stattk r. u. valabilii din 1 Octomvre 1890.

B udapes ta ' fre d e a l® P r e d e a lú B u d a p e s ta B .- P e § ta - A ra d ii- T e iu ş T e iu ş - A ra d â - B .- P e s ta C op şa- m ic ft—S ib i iu

Viena

Badapesta

Szolnok P. Ladâny

flr»íí*‘™ÍIPÍH«*ö-T®legd

«ratca«nciftOiuciaHuiedio

StanaA*hirişs hirbéuN&d6şel

Cluşts

jLpahidafchiriş Cncerdea

Dióra Vinţulti de sms*

Aiud

Trenăaccele

rată.

J.25

9.2511.291.07

2.242.328.028.8B

4.26

4.6b

Teluş*

OräciunelüBlaşiuMicâsasa

Copşa micăMediaş*

EUsabetopoie8ighi§óra

SLaşfaldnHomorodùAugustinü

Ap aţaFeldióra

Braşovd

fimişU t ' r e d e a l n

BucurescI

8.218.878,4k

9.14

9.49

10,0710.3011.06

11.2212.87

1.261.472.232.88

8.15 _3.47

9.80

Trenăacoele-

rată

Trec de per* >6ne

Tren d« per s6n<

8.- 2,— 4.05 5 46

7,01 7.11 7 41 8.16

9.06

9,3?

Trenă de pere

10.36

11.02112312.42l.lb1.261.33 1.55 2.14 2.24

2.49 8.023.33 3.48

10 60

7 85 11.07 1.20

3.02 3.05i 3.4* 4.31 4.54 5.14 6.40

6.226.386.6íí7.11 7.24 7.89

7.648.11 9.189.499.56

10.02 10.2210.39 10.57

11.20 11.36 12.04 12.23

12.39 1.081.50 2.06 3.203.564.19 4.445.20 6.30

TrenăMMsele*?ată

Trenăde

pers.

'Trenăaccele­rată

Tren de per- sóne

Trenăaccele­rată.

Trenăde

pers.

ö yO

11.58

1.612.062.463.404.0B4.264.61

6.326.49

6.11

b.2b6.447.04

8.30

b.6610.3111.19LÍ.ÜÍ11.3612.02i2 .2 tl . lb

1.542.112.493.23

3.464.275.39

b.u3

7.61

6.14 6.45

11M

HncureacI 7.55F red ealu 1.08 4.10Turişti 1.37 4.50

iraşovă j2.13

2.4B 4 .-

6.60

Feldibra 3.1^ 4.44Apaţa 3.32 5.20Augustinti 8.47 5.47Homorodâ 4 20 «.36Haşfal&u 5.26 8.128lghlş6r8 5.45 8.4?Eksabetopol# 6.12 9.29Mediaş* 6.33 10.10

Copşa mici | 1

6.4« 10.32

11 476.48 10.42Micâsasa 11.01 12.04Blaşiu ?,22 \ 1.37 12.32Crftciunelti 11.52 1.2.44

Teiuşi 7.51 7 5^

12.231.23

1.061.80

Aiudft 8.16 1.50 1.64Vinţulti de susfi 2.20 2.16Ui6ra 2.28 2.23Cncerdea 8.45 2.46 2.39Ghiriştk 9.16 3.33 3.16Apahida 6 4.32

Cluşiu la

10.36 6.28 4.6310.48 6.06 5.30

Nâdâşeiâ 6.26 6.48Ghîrbău 6.42

AghireşU 6.68 6.11Stana 7.24B. Huiedin 12.01 7.47 6.43Ciucia i.2.31 8.27 7.12Bucia 8.49Bratca 9.08

1.10 9.28 7.51Mezo-Telegd 1.36 10.04 8.17

jOradea-mare <

ß.O2.08

10.4111.06

8.428.47

P. Ladâny 8,31 1.19 10.09Szolnok 611 8.31 11.51

5B u d apesta 7,15

8.406.356.50

1.562.25

1 Viena 1.40 3.— 7.20

4.45

9.12 9.41

10.17

10.3211.0411.3011.6312.27

1.3F1.592.322.53.13 3.18 3.38 4.0 B4.14 4.366.06 5.24 5.45 5.51

Viena

Budapest»Szolnok

Aradű

Gtlogovaţâ Gyorok Paulişîi Badna-Lipova Oonop Bêrzava boborşint»ZamüWurasad«.IliaBranicicaDevaSimeria (Piski)OrăştiaŞibottiVinţultl de josö

Álba-lulia Telufú________

6.086.42 7.52 8.10 8.80 8.50 9.05 9.199.43

10.0210.41 10.56 11.13 11.32 12.0712.41 1.09 3.03 b.ld8.15

10_40

6.06

8.—

2.— 4.20 8.10

,2.20 1.2.34 |3.05 ?3.23 5 3.39

10.50

8.1611.183.504.104.224.464.685.165.385.53

6.156.587.227,387.548.148.4B9.129.349.56

10.1?10.44

Trenăde

per«.

Trenăaccele­

rată.

Trenăde

pers.

Trenăde

pera.

3.25

9.401.025.27

5.50

6.026.236.346.527.1?7.338.208.499.169.329.51

10.1810.4411.1411.3912.0512.2612.58

Teinşfi Âlba-IullaVinţulii de joaftŞibotfiOrăştiaSimeria (Piski) DevaBraniclcaIliaGurasada Zamü Soborşinii Bérzava Conopü Radna-Lipova Paulişu Gyorok Glogovaţ

Aradd

Szolnok

B udapestiViena

Copşa-mică

Şeica mare L0nlneşâ

Ocna Slbiiu

S im e r ia (Piski)-ff®etroşenIS P e tro ş e n l- S im e r ia (Piski)

............... 1*. d. p. T. omn. T. omu. T. omn. 'Í. omn

Simeria 7.17 11.28 3.50 Petroşenl 6.05 10.42 4.03Streiu 7.64 12.12 4.32 Baniţa 6.46 11.23 4.49HaţegU 8.45 1.08 5.20 Crivadia 7.26 11.57 b.24Pui 9.39 2.03 6.16 Pui 8.07 12.33 6.04Crivadia 10.37 2.61 7.03 Haţeg* 8.51 1.19 6.43Baniţa 11.26 3.30 7.43 Streiu 9.41 2.09 7.28Petroşenl [12.- 4.02 8.15 Simeria 10.20 2.47 8.-

i r a d u - - T im iş o ra T in a iş o ra —A r a d u

T. omn. T. omn. ! ’• omn. T. omn.

Aradtt 6.18 4.18 Timişdra 6.30 1.10Aradulâ nou 6.40 4.40 Merczifalva 7.23 1.69Nemeth-Sâgh 7.05 5.05 Orczifalva 7.49 2.19Vinga 7.33 5.33 Vinga 8.16 2.46Orczifalva 7.66 5.50 Németh-Ságh 8.37 3.03Merczifaiya 8.14 6.06 Aradulù nou 9.09 3.41Timişdra 9.04 6.50 Áradt 9.26 3.55

Tr. de p. T. do p.

4.05 10.474.35 11.175.16 11.586.47 12.29

6.10 12.52

7.137.478.208.59

9.23

S lu r iş j i- L i id o ş t t- B is t r iţ a B is t r i ţ a - H u r ă ş u - L u d o ş â

Murèçù-LndoçùŢagU-Budatelecâ

Bistriţa

4.-.6.4b9.69

.bistriţaŢagU-Budatalecft

Murèçü-Luaoÿù

Kota: iitucerii iucuadraţl cn linii gróse ínsemnéza órele de nópe.

T. omn*

1.16 4.50

7.21

G h i r i ş u —T u r d a f u r d a —G h ir iş u

GhirişA

Turda

7.408.-

10.50l 3.66 tf.30 Turda 6.05 9.4011.10 4.10 9.60 fihirişA 6.26 10.-

2.40 i.

ö.iáO8.40

S ig h lş o r a - O d o r h e iu ! O d o r h e i i i- S ig M ş o r a

S ib iiu - C opşa-m ic&

Tr. omn. Tr. de p. Tr. de p .

Sibiin 7.35 4.34 T MOcna 8.02 4.58 10.14LômneçÛ 8.30 5.26 10.40Şeica mare 9.05 555 11.10Copşa-mică 9.34 6.20 11.35

C u c e rd e a - O ş o r h e iu

R e g h i n u l ö §äse §cü

Tr. de p. Tr. <le p. Tr. omn

Cncerdea 2.55 8.20 2.56Cheţa 3.25 8.50 3.29Ludoşă 3.46 9.11 406M.-Bogata 3.56 9.20 4.16Iernutü 4.33 9.57 4.54Sânpaulü 4.48 10.12 5.10Miraşteu 5.11 10.35 5.34

Oşorhelu |5.30 10.54 5.355.50 4.58

Regh!nul-8ă8. 7.25 7 -

M e ^ b in u lu §ă§escă-

O ş o rh e iu - C u c e rd e a

Tr. omn* Tr. de p. Tr. de p.

Reghinul-8ă8. 8.25 “J.“

Oşorhelu |7.24

10.- 9.495.54 10.20

Miraşteu 7.44 Ö.14 10.39Sânpaulù 8.07 6.37 11.02Iernutü 8.29 6.58 11.23M. Bogata 9.02 7.28 11.63Ludoşă 9.35 7.41 12.06Cheţ* 9.51 7.57 12.22Cncerdea 10.23 8.26 12.50

S im e r ia (Piski)-lJuied.

Simeria (Piski)Tr. omn.

4.—CernaCniedóra

4.214.50

ü n ie d .- ^ im e r ia (Piskt).

Sighiş0raOdorheiu

_ i^ | 11.26 7.491 1.6t

jOdorheiu

3igbiş0ră8.40

10.52

Üniedóraoema2.4^

5.28 Simeria

9.21

lO .lo

Tipografia A. MU-REŞIANU, Braşovu.