16 Informa\ia zilei Miercuri 13 ianuarie 2010

Sse d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul V Nr. 223 miercuri 13.1.2010

Exfolierea tenului - procedura;i importan\a ei

~nainte de hidra-tarea tenului ;i deaplicarea machia-jului este absolutnecesar[ exfolierea.Zilnic, tenul nostrueste expus diver;ilorfactori nocivi.

Pielea se regene-reaz[ zi de zi, iar celulelenoi le ̀ nlocuiesc pe cele`mb[tr]nite care mor ;ir[m]n pe piele.

Astfel, prin exfoliere`ndep[rt[m celulelemoarte care aglo-mereaz[ pielea ;iblocheaz[ porii.

Metoda se fo-lose;te de dou[ oripe s[pt[m]n[

Exfolierea tenului nu se face zide zi, ci de dou[ ori pe s[pt[m]n[.Pentru a exfolia tenul putem

`ndep[rta celulele moarte cuajutorul m[nu;ilor pentruexfoliere sau al produselor naturaleabrazive, precum cafea, m[lai sau

zah[r. Dac[ ̀ \i dore;ti s[ te bucuride o exfoliere f[cut[ deprofesioni;ti, atunci e momentul s[apelezi la cabinetele dermatologice.

Exfoliant po\i s[`\i prepari ;i acas[.Ai nevoie de sucde mere, de suc del[m]ie, ro;ii sauchiar iaurt. L[-m]ile con\in acidcitric, pe c]ndmerele suntbogate `n acidmalic.

P[r\i egale dinaceste sucurinaturale seamestec[ ;i seaplic[ pe fa\[ cu odischet[ dedemachiat.

Dup[ c]tevaminute fa\a se vacl[ti dinabunden\[ cu ap[rece.

Aceea;i solu\iede exfoliat sepoate prepara

folosind suc de mere ̀ n combina\iecu sucul de l[m]ie.

eodora Pop

Beneficiile masajului facial Machiajul ochilor rotunziMasajul are efecte

extraordinare asupra corpuluinostru. V-a\i g]ndit vreodat[ c]teminuni face masajul facial? Ve\iafla `n cele ce urmeaz[<

~nainte de masajul facialpropriu-zis trebuie s[ parcurgemetapa demachierii. Efectuareamasajului facial se face cu o crem[special[. Abia dup[ masaj se vaaplica tonicul pentru fermitate.Masajul facial ar trebui s[ seefectueze de trei ori pe s[pt[m]n[.Pe l]ng[ faptul c[ acest tip demasaj are efect de calmare lanivelul fe\ei, el ofer[ elasticitate ;isuple\e tenului, `nt[re;temusculatura fe\ei, ajut[ laridicarea pome\ilor ;i reduceridurile, mai ales pe cele deexpresie. Masajul facial ̀ l po\i faceacas[ prin mi;c[ri u;oare, lipsitede brutalitate. ~nainte de a trece lamasaj ai grij[ s[ `\i cure\i foartebine fa\a, m]inile ;i s[ ai unghiilemici.

Liviu Pop

Se spune c[ ochii sunt oglindasufletului. Ochii frumo;i atrag aten\iadin prima secund[ ;i pot fermecamai mult dec]t o mie de cuvinte. Nutoate suntem `ns[ mul\imite deculoarea ochilor, lucru ce se poateremedia prin lentile de contactcolorate. Dac[ ̀ ns[ te numeri printreacelea c[rora nu le place formaochilor, afl[ c[ prin machiaj se poatecorecta ;i acestea. Trebuie doar s[ ;tiic]teva trucuri.

Pentru ochii rotunzi, de exemplu,secretul este crearea impresiei dealungire. Folose;te creionuldermatograf at]t pe linia superioar[a genelor c]t ;i pe cea inferioar[. ~npartea superioar[ linia va dep[;icol\ul exterior al ochiului, fiind pu\inridicat[ pentru a crea aceast[ iluzie.Folose;te un fard ̀ n nuan\[ deschis[pe `ntreaga pleop[ ;i un fard denuan\[ medie pe pliul pleoapei ;i pelinia dermatografului ce dep[;e;tecol\ul ochiului. Rimelul se aplic[ `ngeneral doar pe genele superioare,insist]nd asupra jum[t[\ii exterioare.

Laura Micovschi

Thalia

“Am `nv[\at s[ m[bucur de via\[, s[

fiu eu `ns[mi”paginile 8-9

PreambulManifestul pentru Pacien\ii din

România este primul document dinRomânia, redactat sub forma uneipeti\ii, care dore;te s[ vin[ în sprijinultuturor pacien\ilor din \ara noastr[,prin implicarea tuturor actorilor dindomeniul s[n[t[\ii. Este pentruprima dat[ când pacien\ilor li se ofer[cu adev[rat posibilitatea de aparticipa la adoptarea deciziilor careîi afecteaz[ în mod direct.

Manifestul pentru Pacien\ireprezint[ un proiect inovator, ini\iatde S[n[tatea Media Group, prinintermediul c[ruia se dore;te tragereaunui semnal de alarm[ asupracondi\iei tuturor pacien\ilor din \aranoastr[. Pacien\ii trebuie s[ se afle încentrul sistemului de s[n[tateromânesc, îns[ cu prec[dere în lunamartie autorit[\ile statului s[ fie maiatente la problemele acestora.Persoane importante din domeniuls[n[t[\ii, oameni politici, oameni cuputere de decizie, personalit[\i demarc[ ale societ[\ii române;ti, lideridin diferite domenii de activitatesus\in aceast[ ini\iativ[ ;i vor militapentru înf[ptuirea obiectivelorasumate prin Manifestul pentruPacien\i.Capitolul 1 Pacientul ;i drepturile saleArt. 1

Prin pacient se înțelege aceapersoană s[n[toas[ sau bolnav[care utilizeaz[ serviciile de s[n[tate.(Legea drepturilor pacientului nr.46/2003 - Art.1)Art. 2

Pacien\ii au dreptul la îngrijirimedicale de cea mai înalt[ calitatede care societatea dispune, înconformitate cu resursele umane,financiare ;i materiale. (Legea drepturilor pacientului nr.46/2003 - Art.2)

Art. 3Pacientul are dreptul de a fi

respectat ca persoan[ uman[, f[r[nicio discriminare. (Legea drepturilor pacientului nr.46/2003 - Art.3)Capitolul 2 ArgumentulManifestuluiArt. 4

Prin intermediul acestuiManifest, dorim s[ tragem un semnalde alarm[ cu privire la problemelecu care se confrunt[ pacien\ii dinRomânia, pentru a determinaautorit[\ile statului s[ ia m[suriurgente în scopul îmbun[t[\iriiserviciilor medicale oferitepacien\ilor, ca beneficiari aisistemului de s[n[tate. Art. 5

Pacien\ii trebuie s[ se afle încentrul sistemului de s[n[tateromânesc. Pacien\ii trebuie s[beneficieze de serviciile medicale pecare le solicit[ într-un timp cât maiscurt ;i la o calitate maxim[, f[r[discrimin[ri legate de sex, vârst[,religie ori ras[. Art. 6

Este necesar ca actorii implica\iîn sistemul de s[n[tate s[ nu se maigândeasc[ doar la g[sirea de remediipentru diferitele tipuri de afec\iuni,ci ;i la nevoile fiec[rui pacient înparte, întrucât fiecare boal[ semanifest[ diferit la pacien\i diferi\i. Art. 7

Fiecare pacient trebuie s[ fiecorect informat asupra bolii de caresufer[ ;i asupra tratamentelor pecare ar putea s[ le urmeze. În plus,informarea trebuie s[ se fac[ în timputil, \inându-se cont de naturaafec\iunii ;i istoricul medical albolnavului. Pacientul trebuie s[ fieinformat dac[ tratamentul pe caretrebuie s[ îl urmeze poate fi efectuatîn \ar[ sau în str[in[tate.Capitolul 3 ObiectiveleManifestuluiArt. 8

Organizarea Conferin\eiNa\ionale a Pacien\ilor, în fiecarean, în luna martie, cu ocazia ZileiEuropene a Pacientului (13 martie).Acest eveniment, menit s[ facilitezecomunicarea dintre pacien\i, medici;i autorit[\ile din domeniul s[n[t[\ii,creeaz[ un cadru de discu\ii libereîntre to\i actorii din sistemul des[n[tate românesc. Conferin\a va fistructurat[ pe parcursul a trei zile, încare se vor organiza workshop-uripe teme de s[n[tate, sus\inute de uniidintre cei mai reputa\i medici dinRomânia, dar ;i de c[trereprezentan\i ai autorit[\ilor dindomeniul s[n[t[\ii. Art. 9

Instaurarea Lunii Pacientuluidin România, în luna martie afiec[rui an, începând cu 2010. Înfiecare an, în luna martie se vor

organiza întâlniri între asocia\iile depacien\i ;i autorit[\ile din domeniuls[n[t[\ii, care vor dezbate cele maiarz[toare teme de interes, pentru careprezentan\ii autorit[\ilor s[g[seasc[ solu\ii la problemelepacien\ilor. Propunem ca în fiecaredin cele patru s[pt[mâni ale luniimartie s[ lans[m dezbaterii publicecâte o problem[ de s[n[tate, în carepacien\ii, medicii ;i reprezentan\iiautorit[\ilor statului s[ abordezesubiecte de interes pentru temarespectiv[. Art. 10

Înfiin\area AvocatuluiPacientului, o institu\ie menit[ s[apere drepturile pacien\ilor dinRomânia. Aceast[ institu\ie va aveaca menire ap[rarea drepturilorpacien\ilor din România în rela\ia cumedicii ;i autorit[\ile statului.Avocatul Pacientului va avea rolul dea solu\iona problemele pacien\ilor,la solicitarea acestora, ;i de a facelobby în fa\a autorit[\ilor statului, înscopul adopt[rii unor m[suri pentruîmbun[t[\irea situa\iei pacien\ilordin România (prin facilitareaaccesului la informa\ii, îmbun[tă\ireacalit[\ii serviciilor medicale oferite,accesul mai rapid la consulta\ii ;itratamente de specialitate, atât în \ar[,cât ;i în str[in[tate, facilitareaachizi\iei de medicamente gratuite;i/sau compensate, solu\ionareaproblemelor de malpraxis etc.).Art. 11

Crearea Comunit[\iiPacien\ilor din România, oplatform[ online structurat[ subforma unui forum de discu\ii,g[zduit[ pe site-ulwww.infopacienti.ro. ComunitateaPacien\ilor se adreseaz[ tuturorpersoanelor interesate s[ afleinforma\ii cu privire la diverseprobleme cu care se confrunt[ încalitate de pacien\i, dar ;i celor caredoresc s[ împ[rt[;easc[ propriileexperien\e în leg[tur[ cu sistemul des[n[tate din \ara noastr[, pentru acontribui, astfel, la con;tientizareaanumitor aspecte legate de condi\iapacientului român, precum ;i lafacilitarea schimbului de informa\iiîntre pacien\i ;i ceilal\i actori dinsistemul de s[n[tate românesc. Celemai interesante subiecte dezb[tuteîn cadrul Comunit[\ii Pacien\ilor dinRomânia vor fi transmisereprezentan\ilor autorit[\ilorstatului, pentru a se lua m[suri învederea solu\ion[rii problemelorpacien\ilor. Înscrierea ca membru alComunit[\ii se va realiza în modgratuit. Capitolul 4 AdresabilitateArt. 12

Manifestul se adreseaz[,deopotriv[, tuturor actorilorimplica\i în sistemul de s[n[tateromânesc< pacien\i, reprezentan\i ai

asocia\iilor de pacien\i din întreaga\ar[, precum ;i ai organiza\iilor non-guvernamentale interesate deîmbun[t[\irea condi\iei pacien\ilor,membri ai Comisiei Europene ;i aiParlamentului European,reprezentan\i ai MinisteruluiS[n[t[\ii, ai Caselor de Asigur[ri deS[n[tate, ai Direc\iilor de S[n[tatePublic[, oficialit[\i din cadrulComisiilor de S[n[tate din CameraDeputa\ilor ;i Senatul României,manageri ai spitalelor ;i institu\iilorde s[n[tate din \ar[, medici, avoca\i,reprezentan\i ai farmaci;tilor, aicompaniilor farmaceutice ;i aicompaniilor care ofer[ produse ;iservicii destinate pacien\ilor.Capitolul 5 ConcluziiArt. 13

Acest manifest va îmbun[t[\icalitatea ;i eficien\a serviciilormedicale ;i, mai ales, va ajuta la o maibun[ comunicare pacient-medic înRomânia! :i tu te-ai luptat cusistemul sanitar din România? Aiîntâmpinat vreodat[ dificult[\i în aprimi vreo informa\ie de natur[medical[? Atunci trebuie s[ aderi ;itu la acest manifest prin semnareaacestei peti\ii online!Art. 14

Dac[ te numeri printre ceinoroco;i care nu s-au confruntat cusistemul de s[n[tate din România,gânde;te-te la milioanele de pacien\icare întâmpin[ probleme în acestmoment ;i semneaz[ ;i tu aceast[peti\ie! Vei deveni astfel unsus\in[tor al acestei cauze, carepoate fi a ta!

Prezentul Manifest este supusdezbaterii publice pân[ la data de10 ianuarie 2010. În acest sens,a;tept[m sugestiile ;i propuneriledumneavoastr[ pe adresa de e-mail<manifest@infopacienti.ro.

Vom \ine cont de toatepropunerile primite, iar forma final[a Manifestului va fi publicat[ peplatforma www.infopacienti.ro, pe11 ianuarie 2010. Începând cu datade 11 ianuarie 2010, Manifestulpentru Pacien\ii din România estegata s[ primeasc[ semn[turiledumneavoastr[!

Platforma www.infopacienti.ro,realizat[ în parteneriat cuS[n[tateaTV.ro, principala surs[de informare în domeniul s[n[t[\ii,reprezint[ o punte de leg[tur[ întrepacien\i, medici ;i autorit[\ilestatului din domeniul s[n[t[\ii.Aceast[ platform[ a fost creat[ cuocazia Conferin\ei Na\ionale aPacien\ilor, eveniment organizat deS[n[tatea Media Group, ce va avealoc la Bucure;ti, în perioada 11-13martie 2010, în scopul inform[rii ;iîmbun[t[\irii condi\iei pacien\ilordin România.

2 Informa\ia zilei Miercuri 13 ianuarie 2010S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Manifestul Pacien\ilordin România

Informa\ia zilei 3Miercuri 13 ianuarie 2010 Familie

Ce este prioritar< cariera saurolul de m[mic[?

Ritmul alert al vie\ii abia ne maiofer[ momente libere pentru a lepetrece al[turi de cei dragi. ~n zilelenoastre tot mai multe femei,devenite mame, `;i `ndreapt[aten\ia spre carier[. ~n cazul ̀ n care`n calitate de mam[ ai tot mai pu\intimp pentru copilul t[u este absolutnecesar s[ g[se;ti o solu\ie.

C]nd are copilul nevoie demam[?

Psihologii americani sus\inipoteza conform c[reia ̀ ntre 5 ;i 10ani copiii nu simt pregnant lipsa

p[rintelui, dar la v]rstaadolescen\ei ei au nevoie s[ fieghida\i de adul\i, `n caz contrarrisc]nd s[ porneasc[ `n via\[ pringre;eli.

Totodat[, multe mame nu ;tiuce s[ aleag[, copilul sau pozi\ia lalocul de munc[? Potrivitpsihologilor, o femeie areperforman\e pe ambele planuri,at]t `n carier[, c]t ;i `n via\a dem[mic[.

Pentru asta e nevoie ca mamas[ fie activ[ peste tot. P]n[ c]ndcopilul ajunge la v]rstaadolescen\ei mama poate s[ se fac[renumit[ ̀ n cariera sa, dar din acelmoment via\a de carier[ a mameitrebuie pu\in modificat[. Mama enevoit[ `n acel moment s[ `icontureze o personalitateputernic[ adolescentului ei.

Mama este mereu atent[ lacopilul ei

Nu `nseamn[ c[ mamaadolescentului trebuie s[ se lase deserviciu, doar trebuie s[ `;iconcentreze aten\ia asupra cre;teriicopilului. Dac[ nu renun\[ lacarier[, dar nici nu `;i modific[priorit[\ile `n func\ie de nevoilecopilului, va avea un adolescent cuprobleme comportamentale, un

copil f[r[ perspective. De aceea,trebuie men\inut un echilibru ̀ ntreno\iunea de mam[ ;i cea de femeiede carier[. Mama este mereu atent[la copilul ei, e prietena sa cea maibun[, confidenta.

Vis `mplinitPe cel[lalt plan, la locul de

munc[, av]nd o familie fericit[ ;i

un copil c[ruia `i acord[ totsprijinul din lume, mama, acumfemeie de carier[, va reu;i s[ seconcentreze ;i s[ ob\ină rezultateremarcabile. Foarte multe femei ;i-au dorit din tot sufletul s[ seremarce profesional ;i s[ aib[ ofamilie fericit[, iar cu sprijinulso\ului ;i al copilului visul acestorfemei se transform[ `n realitate.

Ioana Pop Vladimirescu

Romantismul este cheia ce deschide u;a c[tre o rela\ie perfect[Chiar dac[ a\i trecut de mult

timp de luna de miere, nu maisunte\i la `nceputul c[s[toriei,rela\ia voastr[ ar trebui s[ r[m]n[la fel de frumoas[ ca la `nceput.Esen\a iubirii dintre doi oameninu trebuie s[ dispar[.

Fiecare zi `mpreun[ emotiv de s[rb[toare

Psihologii sunt de p[rere c[romantismul este cheia tuturorlucrurilor care se petrec `ntr-uncuplu. Magia iubirii ar trebui s[ osimt[ ambii parteneri, iar via\a defemeie m[ritat[ sau cea de b[rbat`nsurat se poate foarte u;ortransforma `ntr-una pasional[.Principalul lucru pe care perechea

de oameni c[s[tori\i trebuie s[ `lfac[ e s[ `ntocmeasc[ o list[ cutoate datele importante din via\ade cuplu. Trece\i pe aceast[ list[ziua partenerului, aniversareamariajului, data la care v-a\icunoscut ;i alte lucruri pe care leconsidera\i importante `n rela\iavoastr[. Astfel, fiecare zi pe care opetrece\i ̀ mpreun[ are la baz[ unmotiv de s[rb[toare. C[snicia esteo leg[tur[ `ntre dou[ persoane,deci trebuie ̀ mp[rt[;it tot ceea ceeste frumos `ntre so\ ;i so\ie.

C[snicia care tinde spreperfec\iune

So\ia ideal[ este cea care aremare grij[ de so\ul ei ;i ̀ l alint[ c]t

poate de mult. Nu uita< b[rba\iiador[ s[ fie r[sf[\a\i ;i s[ se simt[importan\i `n via\a so\iei. Astfel,exprim[-\i sentimentele ;i arat[-i ce sim\i pentru el. Speciali;tii audovedit faptul c[ e important caso\ii s[ comunice ;i s[ se bucurede fiecare clip[ petrecut[`mpreun[. Tot ace;tia afirm[ c[ oc[snicie care tinde spreperfec\iune se atinge exagerat degreu. Fiecare moment petrecut ̀ ndoi e deosebit de important, fiindo c[r[mid[ solid[ care v[ ajut[ s[f[uri\i `mpreun[ ceva de durat[.Cert este c[ la baza unei rela\ii dedurat[ st[ comunicarea. F[r[comunicare e imposibil ca uncuplu s[ supravie\uiasc[ chiar ;i operioad[ scurt[ de timp.

Marius Pop

4 Informa\ia zilei Miercuri 13 ianuarie 2010Monden

Vedetele reprezint[ unmodel, un exemplu de curaj,talent sau etalon de frumuse\e,`n special pentru fani. ~nacela;i timp, fiecare mi;care alor este urm[rit[ ;i analizat[,fiecare detaliu cap[t[ impor-tan\[, fiecare gaf[ legat[ at]tde conduit[, c]t ;i de vesti-menta\ia abordat[ este parc[a;teptat[ ;i sanc\ionat[ dur dec[tre jurnali;ti ;i criticii despecialitate.

Multe reviste ;i siteurialc[tuiesc periodic o serie de topuri,`n care sunt desemnate anumitevedete `n func\ie de calitateavestimenta\iei pe care o adopt[ laun anumit eveniment.

De;i remarcile sunt de cele maimulte ori negative, s[ ne amintimde exemplele pozitive ale anuluicare a trecut.

Vedetele men\ionate mai jos auavut `n mod constant, at]t peparcursul carierei, c]t ;i aanului precedent, apari\iispectaculoase ;i pline deelegan\[, dar ;istaruri care aupreferat `n de-favoarea u-nui lookexcen-tric;i, demul-te ori, lipsit debun gust, \inute

ceva mai decente ;i mairafinate.

Victoria BeckhamConsacrat[ datorit[

rolului de c]nt[rea\[ `ntrupa Spice Girls,cunoscut[ apoi ca model,actri\[ ;i femeie de afaceri,Victoria Beckham practi-c[ ;i meseria de design-er vestimentar.Indiferent c[ poar-t[ o \inut[ casualsau de ocazie,Victoria adopt[mereu o atitudineelegant[. |inutele ;isilueta sa denot[ unlook `ngrijit ;i oevident[ preo-cupare pentru felulcum arat[.

Blake LivelyReprezint[ una

dintre tinereleactri\e care reu;escs[-;i aleag[ vesti-menta\ia `n func\iede conforma\ia lor ;ide v]rsta fraged[ pecare o de\in.

Chiar dac[, decele mai multe ori,vestimenta\ia sa este unafoarte elegantă, aceasta nueste tern[, p[str]ndu-;i aerultineresc.

Kate BeckinsaleActri\a s-a prezentat peparcursul anuluiprecedent `n\inute plinede

rafinament, de cele maimulte ori ̀ n conformitatecu silueta sa zvelt[.Aceasta a ales s[ poarteo vestimenta\ie redat[`n culori mai tem-perate, cu o croial[ nufoarte complex[, careurmeaz[ formelecorpului ;i este lipsit[

de prea multedecora\i-

uni.

Niciacceso-

riile nu iesprea mult `neviden\[, fi-ind alese decele maimulte ori `nton cu ves-timenta\ia, deunde denot[un look apa-rent simplu,`ns[ plin de

elegan\[.

RihannaChiar dac[ pe plan sentimental

anul 2009 nu a fost tocmai unulfavorabil pentru t]n[ra c]nt[rea\[,putem spune c[ din punct devedere vestimentar aceasta aadoptat o schimbare benefic[.

Rihanna ne-a demonstrat astfelc[ poate s[ renun\e, cel pu\in `nafara scenei, la acel look ̀ nc[rcat ;i`n oarecare m[sur[ agresiv. Aceastaa ales s[ poarte rochii ceva maielegante, care `i poten\eaz[feminitatea ;i `i redau o `nf[\i;areceva mai cuminte.

Taylor SwiC]nt[rea\a american[ de

muzic[ country-pop s-a bucuratde un real succes din punct devedere profesional `n anulprecedent. Aceasta a primit cel maimare num[r de trofee `n cadrulevenimentului American MusicAwards. ~n ciuda v]rstei foartefragede, de doar 20 de ani, Taylorne-a demonstrat c[ poate fi foarteelegant[ ;i stilat[, `ntr-o serie de\inute realizate din materialepre\ioase.

Nicole KidmanActri\a de origine australian[

`;i merit[ locul printre cele mairafinate ;i bine `mbr[cate vedete,nu doar datorit[ apari\iilor sale dinultimul an. Aceasta eman[ oelegan\[ nativ[, impresion]nd decele mai multe ori prin stilul s[uparc[ desprins din alt[ epoc[.

Cele mai elegante vedete`n 2009

Informa\ia zilei 5Miercuri 13 ianuarie 2010 Frumuse\e

Folose;te m[;ti adecvatesezonului rece

Remedii naturalepotrivite p[rului t[u

Vremea rece ;i-a spuscuv]ntul ;i parc[ pielea numai are str[lucirea cu careeram obi;nuite. Cremahidratant[ nu mai estesuficient[ pentru ca tenult[u s[ se simt[ ̀ n largul lui.Este lipsit de ap[rare `nfa\a v]ntului ;i atemperaturilor sc[zutecare `l deshidrateaz[ ;i `lusuc[. De aceea, iarnatenul are nevoie de o`ngrijire special[.

Cur[\area ;i hidratarea carefac parte din rutina zilnic[ defrumuse\e trebuie completate deo `ngrijire suplimentar[. Chiardac[ nu e;ti o `mp[timit[ aproduselor cosmetice, ni;te m[;tinaturale preparate acas[ nunumai c[ `\i vor asigura o pielecatifelat[, dar ̀ \i vor prilejui ;i unmoment minunat de relaxare,unul din acele momente pe carele petreci tu cu tine `nsu\i.

Preg[tirea tenului pentruaplicarea m[;tii

~n primul r]nd, tenul trebuiebine cur[\at de machiaj ;iimpurit[\i cu ajutorul unui laptedemachiant sau a unei solu\iimicelare. Celulele moarte vor fi`ndep[rtate prin folosirea unuiexfoliant bl]nd cu particuleabrazive.

Iat[ un exfoliant excep\ionalpotrivit tuturor tipurilor de tenpe care \i-l poti prepara tu singur[<1 linguri\[ zah[r, 1 linguri\[

sm]nt]n[, 1/2 linguri\[ ulei dem[sline. Se amestec[ bine toateingredientele ;i se maseaz[ u;orfa\a umezit[. Zah[rul va ajuta la`ndep[rtarea celulelor moarte. Pem[sur[ ce masezi fa\a cristalele sevor topi, `nl[tur]nd astfel risculs[ iri\i tenul datorit[ “excesuluide zel”. Sm]nt]na va hr[ni pielea,`n timp ce uleiul de m[sline vapre`nt]mpina deshidratareaacestuia cauzat[ de cl[tirea cu ap[.Acum fa\a ta este preg[tit[ s[absoarb[ toate substan\ele activecare se g[sesc `n masc[.

M[;ti naturale, `n func\iede ten

Tenul gras cu tendin\[ acneic[ –masc[ cu argil[ ;i l[m]ie< 3linguri\e argil[, 1 linguri\[ suc del[m]ie. Amestec[ `ntr-un bolargila ;i sucul de l[m]ie p]n[ ob\iio past[ omogen[. M[;tile cu argil[au ac\iune purifiant[, redauluminozitatea natural[ a tenului,`l cur[\[ de pete ;i `l tonific[. ~nplus, sucul de l[m]ie arepropriet[\i astringente,antiseptice ;i revitalizante. Seaplic[ pe fa\[ ;i se cl[te;te cu ap[c[ldu\[ dup[ 20 de minute.

Ten mixt – masc[ cu lapte ;icastravete< 3 linguri\e lapte prafintegral, 1 linguri\[ suc decastravete. Laptele praf seamestec[ `mpreun[ cu sucul decastravete p]n[ se ob\ine o past[ce poate fi aplicat[ pe fa\[.

~n timp ce laptele va catifelazonele uscate ale tenului, sucul decastravete va `nl[tura aspectullucios al zonei T (frunte, nas,b[rbie). Se men\ine 15-20 deminute ;i se cl[te;te cu ap[c[ldu\[.

Ten uscat – masc[ cubanan[/avocado ;i miere< 1/2banan[ sau ½ avocado, 1 linguri\[de miere. Paseaz[ binebanana/avocado ;i adaug[ apoimierea. Op\ional, po\i ad[ugac]teva pic[turi de ulei de m[slinesau de migdale dulci. Amesteculrezultat se aplic[ pe fa\[ ;i se`ndep[rteaz[ cu ap[ cald[ dup[15 minute.

Ai grij[ s[ nu ajung[ masca ̀ np[r - banana se lipe;te cu`nc[p[\]nare de firele de p[r ;i vafi o problem[ s[ o sco\i. At]tbanana, c]t ;i avocado sunt fructeideale pentru a hr[ni tenurileuscate sau deshidratate.

Dincolo de folosirea produselorpe care le g[se;ti `n comer\,problemele p[rului t[u `;i pot g[sirezolvarea ;i cu ajutorul produselornaturale. Fie c[ p[rul t[u este gras,prea uscat sau degradat, natura `\iofer[ suficiente solu\ii.

P[rul grasAcest tip de p[r se va cur[\a cu

un produs special conceput pentruel, care s[ con\in[ extracte de citrice;i c]t mai pu\in balsam. O gre;eal[frecvent[ este alegerea unui ;amponpentru men\inerea culorii p[rului,care con\ine substan\e care ̀ ngra;[p[rul, ne atrag aten\ia speciali;tiidermatologi.

P[rul foarte gras necesit[ sp[larezilnic[. ~n acest caz se folose;te un;ampon pentru uz frecvent careprotejeaz[ p[rul ;i scalpul dedeshidratare excesiv[.

Pe l]ng[ folosirea produselorspecial concepute pentru p[rul gras,infuziile sau extractele din plantesunt de un real ajutor pentru p[r.Iat[ ce plante po\i folosi pentru aameliora aceast[ problem[<

Rozmarin - uleiul de rozmarin esteun tonic ideal pentru p[r, dar maiales pentru scalp. Este un importantstimulant pentru r[d[cini,`ndep[rt]nd cu u;urin\[ excesul desebum. De c]teva ori pe s[pt[m]n[,folose;te infuzia de rozmarin pentrua-\i cl[ti p[rul.

O alt[ modalitate de a folosibeneficiile acestei plante este aceeade a turna c]teva pic[turi de uleiesen\ial de rozmarin `n ;amponult[u. Cump[r[ uleiul de rozmarin dela magazinele cu produse naturiste;i alege-l numai pe cel 100% natural.

Ceaiul verde - la fel ca ;i rozmarinul,ceaiul verde este un tonic degresant,care elimin[ cu succes excesul desebum. Din acest motiv este adeseafolosit ca ingredient de baz[ ̀ n uneleproduse antiacneice. Pe de alt[parte, ceaiul verde contribuie laeliminarea bacteriilor de la nivelulscalpului ;i combate m[trea\a.Folose;te infuzia de ceai verdepentru a-\i cl[ti p[rul la fiecaresp[lare sau de c]teva ori pes[pt[m]n[.

Salvia - substan\ele con\inute desalvie dizolv[ aglomer[rile desebum ;i impurit[\i care se potdepune `n apropierea foliculilor dep[r. Aceste aglomer[ri sunt des`nt]lnite ̀ n cazul p[rului foarte gras;i pot avea efecte destul de nociveasupra foliculului pilos, contribuind

chiar la pierderea firelor de p[r, pecare le “sufoc[“. Po\i folosi salviasub form[ de infuzie, dar ;i subform[ de ulei pe care s[ ̀ l adaugi ̀ n;ampon.

P[r uscat ;i degradatDac[ excesul de sebum `i ofer[

p[rului t[u un aspect nepl[cut,cantitatea insuficient[ de sebum areefecte mult mai d[un[toare asuprafirului de p[r. Pentru că p[rului t[u`i lipse;te protec\ia natural[, acestase poate degrada ;i se poate rupemult mai u;or. Iat[ care suntremediile naturale care pot corectaaceast[ problem[.

Uleiul de jojoba - pentru c[ arepropriet[\i asem[n[toaresebumului natural secretat de piele,uleiul de jojoba ac\ioneaz[ ca unexcelent hidratant. Ajut[ la refacereaechilibrului natural al scalpului,ofer[ protec\ie firului de p[r pe toat[lungimea, netezind cuticulele, ceeace `i ofer[ ;i str[lucire. Folose;teuleiul de jojoba `n m[;tile talehidratante, `mpreun[ cu uleiul dem[sline, g[lbenu;ul de ou sau uleiulde susan.

Mu;e\elul - este una dintre cele maiutilizate plante medicinale `n`ntreaga lume, fiind recunoscutpentru propriet[\ile saleantibacteriene. Datorit[ acesteipropriet[\i de baz[, mu;e\elul estede ajutor ;i p[rului. Reducenum[rul bacteriilor care se afl[ lanivelul scalpului ;i combate astfelm[trea\a ;i pruritul.

Pe de alt[ parte, mu;e\elulregleaz[ secre\ia de sebum ;icontribuie la hidratarea adecvat[ ascalpului. Infuzia de mu;e\el nu esterecomandat[ p[rului vopsit dec]tdac[ `\i dore;ti ca p[rul t[u s[dob]ndeasc[ o nuan\[ mai deschis[.

6 Informa\ia zilei Miercuri 13 ianuarie 2010Bog[\iile iernii

Clementinele `ndulcescvremurile reci

Fisticul `mbun[t[\e;tetranzitul intestinal

Pe timp de iarn[ trebuie s[consum[m multe fructe, maiales cele din gama citricelor.De ce? Pentru c[ ele con\inprocent mare de vitamina C,ceea ce ;tim cu to\ii c[ este celmai bun ap[r[tor alorganismului `mpotrivar[celii, gripei ;i a altorafec\iuni ce ne pot ataca petimp de iarn[.

Iat[ una din fructele dincategoria citrice care, pe l]ng[faptul c[ ne bombardeaz[organismul cu s[n[tate, sunt ;izemoase ;i dulci.

Clementinele sunt ocombina\ie ̀ ntre o portocal[ dulce;i o mandarină. Cu toate acestea, eleau un gust dulce, mult[ zeam[ ;i nuau s]mburi. Astfel, este o pl[cere s[le consuma\i ;i chiar indicat s[ leoferi\i copiilor dup[ mese sau `nloc de gust[rile dintre mese. Eimportant s[ descoperim acelefructe care nu doar s[n[tatea redautrupului nostru, ci ;i pl[cere de a leconsuma.

Cel mai des, clementinele se

`nt]lnesc `n sezonul rece. Azi secultiv[ `n \[ri precum Maroc,Africa de Sud, Peru, Chile,Australia ;i în California. Pe l]ng[vitamina C ;i antioxidan\i, elecon\in ;i acid folic, fibre ;i potasiu,devenind astfel o alternativ[s[n[toasă `n ceea ce prive;te ogustare dulce cu mul\i nutrien\i.

Ca orice fruct, ;i clementineleau p[r\i mai bune ;i mai rele `nacela;i timp. Ceea ce e pozitiv la eleeste c[ sunt surse excelente de fibrealimentare, tiamin[, acid folic,potasiu ;i vitamina C, avand unconținut mic de sodiu. Pe de alt[parte, cea mai mare parte dincaloriile furnizate de clementineprovin din zaharuri.

Ele pot fi m]ncate liber, folosite`n salate de fructe, ca ornamentpentru pr[jituri sau stoarse ;iconsumate ca suc.

Dac[ dori\i s[ urma\i o diet[ dedezintoxicare, pute\i folosi cu`ncredere clementinele. Majoritateadietelor de dezintoxicare suntfoarte restrictive ;i, deseori, elecresc probabilitatea deficien\elornutri\ionale.

Gabriela Pu;ca;iu

Fisticul este esen\ial at]tdin punct de vederenutri\ional, c]t ;i pentrualungarea unor afec\iuni cumsunt durerile de din\i.

Consumat zi de zi, fisticulpoate reduce riscul de cancerpulmonar, dar ;i alte boli maligne,datorit[ vitaminei E pe care ocon\ine. Nu ar trebui s[ lipseasc[din alimenta\ie deoarecesubstan\ele din componen\a sa auun efect benefic asupra st[rii des[n[tate.

O surs[ excelent[ deminerale

Fisticul con\ine cupru, careeste important pentru s[n[tateaorganismului, a \esutuluiconjunctiv din oase ;i organe, dar

;i pentru s[n[tateacardiovascular[.

Manganul joac[ un rolimportant `n formarea oaselor ;i`n metabolizarea proteinelor,gr[similar ;i carbohidra\ilor.Magneziul regularizeaz[temperatura corporal[, permitecontrac\ia nervilor ;i a mu;chilor. Potasiul este vital pentru bunafunc\ionare a tuturor celulelor dinorganism. Deficien\a de potasiupoate determina hipertensiunearterial[, apari\ia pietrelor larinichi, afec\iuni cardiovasculare;i atacuri cerebrale.

Indica\ii terapeuticeFisticul este o surs[ bogat[ de

fibre care ajut[ tractul digestiv,absorbind apa ;i prevenindconstipa\ia> `n acest fel reduce ;i

riscul apari\iei hemoroizilor.~nplus fibrele controleaz[ glicemia ;ireduc riscul dezvolt[rii anumitortipuri de cancer.

Fisticul are un efect beneficasupra durerilor de cap provocatede stres, datorit[ unui antioxidantnumit resveratrol. Astfel,consum]nd `n fiecare zi acestesemin\e po\i reduce efectelestresului asupra tensiuniiarteriale. ~n plus are un rolimportant `n tranzitul intestinal,fiind una din semin\ele cele maibogate `n fibre, acestea av]nd unrol important `n tranzitulintestinal, stimul]nd contrac\iileintestinului.

Fisticul ajut[ ;i `n problemelecardiovasculare datorit[con\inutului de potasiu, av]ndrolul de a sc[dea nivelulcolesterolului din s]nge. Luteina

con\inut[ de fistic are rolul de acombate blocarea arterelorsangvine. Luteina ;i zeaxantinacon\inute de fistic au rolul de aproteja vederea. Totu;inutri\ioni;tii recomand[ unconsum moderat de fistic,deoarece poate determinacre;terea `n greutate. Esterecomandat un pumn de fisticzilnic pentru un stil de via\[s[n[tos.

O por\ie de fistic (aproximativ30 g miez) furnizeaz[ 20% dinnecesarul zilnic de vitamina B6,fiind necesar pentru bunafunc\ionare a sistemului imunitar,`n producerea hemoglobinei.Ajut[ la men\inerea unor nivelurinormale ale glicemiei atunci c]ndaportul caloric este sc[zut.

Dana T.

Informa\ia zilei 7Miercuri 13 ianuarie 2010 Re\ete

Piure ;i chiftelu\e la cuptor

Pl[cint[ cu iaurt

Cartofi cu ciuperci la cuptor

Pache\ele cu ciuperciIngrediente<- 1 pachet aluat de foietaj- 24 ciuperci Champignon mari- 250 gr ;unc[ de pui afumat[ - 1 ou mare- 150 gr parmezan ras- sare, piper- p[trunjel- unt

Mod de preparare<Ciupercile se spal[ ;i se cur[\[

de pieli\e, iar apoi li se`ndep[rteaz[ picioru;ele ;i se punla fiert 5 minute, `n ap[ cu sare.Picioru;ele de la ciuperci se toac[,la fel ;i ;unca de pui afumat[ ;ipu\in p[trunjel> se c[lesc toate `nunt.

Lu[m tigaia de pe foc, l[s[mpu\in la r[cit ;i ad[ug[mparmezanul ras, astfel `nc]t s[ nuse topeasc[, ci doar s[ seomogenizeze.

Umplem p[l[riile ciupercilorcu compozi\ia rezultat[ ;i post[mfiecare p[l[rie pe c]te un p[tr[\elde aluat, uns cu o parte din oul

b[tut. Marginile aluatului se`mp[turesc ulterior `n jurulciupercii.

Se pun toate p[l[riile astfel`mpachetate `ntr-un vastermorezistent care se d[ lacuptor, la 180°C p]n[ serumene;te aluatul.

Ingrediente<- 750 gr de cartofi- 3 linguri ulei de m[sline- sare, piper- 150 gr ciuperci champignon- 2 pachete de legume congelate(300 g)- 3 ou[

- 1 g[lbenu;- 125 ml de lapte- 5 linguri de sm]nt]n[

Mod de preparare<Fierbe\i cartofii ̀ n coaj[ 15-20

de minute, cur[\a\i-i ;i t[ia\i-i `njum[tate sau `n sferturi. Pr[ji\i-i`n ulei cca. 10 minute,amestec]ndu-i cotinuu, p]n[devin crocan\i. Condimenta\i-i cusare ;i piper.

Pre`nc[lzi\i cuptorul la 200°C.A;eza\i cartofii `ntr-o form[ desufleu. Preg[ti\i ciupercile, t[ia\i-le `n jum[tate ;i pr[ji\i-le `ngr[simea r[mas[. Ad[uga\ilegumele din pung[ ;i c[li\i-le 3-5 minute.

Bate\i ou[le, g[lbenu;ul,laptele ;i sm]nt]na, condimenta\itotul ;i turna\i acest amestec pestecartofii din form[. Da\i sufleul lacuptor 30-40 de minute. Orna\isufleul cu rozmarin.

Ingrediente<Aluat fraged<- 150 gr f[in[ - 150 gr migdale m[cinate - 1 pache\el zah[r vanilinat - 1 g[lbenu; - 1 praf de sare - 150 gr untUmplutur[ ;i topping<- 100 ml fri;c[ - 500 gr iaurt slab - sucul de la 1 portocal[ - 2 linguri amidon alimentar- 4 albu;uri - 100 gr zah[r pudr[ - 5 portocale - 2 linguri fistic tocat

Mod de preparare<Fr[m]nta\i ingredientele

pentru aluat `mpreun[ cu untulrece, t[iat cuburi. Forma\i o sfer[din aluat, `nf[;ura\i-o `n folie

alimentar[ ;i l[sa\i-o cca. 1 or[ lafrigider. ~ncinge\i cuptorul la 200°C. ~ntinde\i aluatul, apoi tapeta\icu el o form[ de sufleu (diametrul26 cm). A;eza\i o h]rtie de coptpeste el ;i c]teva boabe de fasolesau maz[re ;i coace\i-l cca. 10minute. ~ndep[rta\i h]rtia ;iboabele, apoi reduce\i temperaturala 170°C. Bate\i fri;ca bine.Amesteca\i iaurtul cu sucul deportocale, apoi `ncorpora\i fri;ca.Pres[ra\i amidonul ;i amesteca\i.Bate\i albu;ul, apoi turna\i zah[rulpudr[ ̀ n ploaie. Ad[uga\i spuma deou `n crem[. ~ntinde\i amesteculcu iaurt peste aluat ;i coace\i-l cca.35 de minute.Cur[\a\i portocalele,desp[r\i\i-le ̀ n felioare, apoi t[ia\i-le pe lat. A;eza\i felioarele deportocale peste pl[cinta care a statdeja la rece ;i pres[ra\i-o la final cufistic.

Ingrediente<-1 kg de cartofi- sare, piper- cca. 200 ml lapte- 2 linguri de unt- nuc;oar[ ras[- 3 ro;ii- 1 ceap[- 400 gr carne tocat[ de vit[- boia de ardei dulce- 2 linguri de ulei- 50 gr ca;caval ras- 1 lingur[ busuioc tocat

Mod de preparare<Sp[la\i cartofii ;i fierbe\i-i `n

coaj[ cca. 25 de minute. Scurge\i-i, cur[\a\i-i de coaj[ ;i pasa\i-i c]t`nc[ sunt calzi. Ad[uga\i laptele

fierbinte ;i untul. Condimenta\icu sare, piper ;i nuc;oar[. T[ia\iro;iile cubule\e, `ngloba\i-le `namestecul de mai sus ;i `ntinde\ipiureul `ntr-o form[ de sufleuuns[ cu gr[sime.

Pre`nc[lzi\i cuptorul la 200°C.T[ia\i ceapa cubule\e. Amesteca\i-o cu sarea, piperul, boiaua ;icarnea ;i fr[m]nta\i-le. Cum]inile umede forma\i chielu\e;i pr[ji\i-le cca. 5 minute `n ulei.A;eza\i-le apoi peste piureul dinform[. Turna\i gr[simea r[mas[`n tigaie.

Pres[ra\i ca;cavalul ras ;icoace\i totul `n cuptor cca. 20 deminute. ~nainte de servire,pres[ra\i ;i pu\in busuiocproasp[t.

8 Informa\ia zilei Miercuri 13 ianuarie 2010 Miercuri 13 ianuarie 2010Vedete Informa\ia zilei 9Vedete

Thalia< “Am `nv[\at s[ m[ bucur de via\[, s[ fiu eu `ns[mi”Mai devreme sau mai

t]rziu, cu to\ii ne trezim `nfa\a unui punct de r[scruce ̀ nvia\[. O experien\[ nedetermin[ s[ ne schimb[m saum[car s[ ne reevalu[mdrumul nostru `n via\[.Motivul poate fi un momentde fericire sau unul de triste\e.

La fel a p[\it ;i alia, care dup[ce a devenit mam[ ̀ n urm[ cu 2 anis-a `mboln[vit. Ea a fostdiagnosticat[ cu boala infec\ioas[Lyme (care la `nceput provoac[irita\ii de piele, dar poate afectaarticula\iile ;i sistemul nervos),dup[ ce a fost mu;cat[ de o c[pu;[.“Am sim\it că via\a mea se scurge.Am uitat de bani, de faimă, desucces. Fără sănătate, nu ai nimic.M-am sim\it mizerabil. Părul îmicădea, pielea mi se usca. Luam 30de pastile pe zi”, a declarat alia,în emisiunea de divertisment “ElShow de Cristina”.

Dar, a;a cum ;tim, totul se`nt]mpl[ cu un anumit motiv, chiardac[ uneori ne este greu s[`n\elegem.

La 37 de ani, alia se simteplin[ de energie ;i for\e noi ;i esteconvins[ c[ secretul succesului st[`n bucuria pe care trebuie s[ o avempentru fiecare clip[ din via\anoastr[. Ea este decis[ s[ serespecte ;i s[ renun\e lacomplica\iile de prisos.

Rezultatul acestui proces deschimbare este “Primera fila”(lansat `n decembrie), primulalbum live (CD-DVD) din carieraei. La ̀ nregistr[rile care au avut locpe 30 iulie 2009, ̀ n fa\a unui publicselect la BankUnited Center dinMiami, artista a ap[rut a;a cumeste ea `n via\a real[, f[r[ \inuteextravagante ;i dansatori.

Cadrul intim `n care a avut locspectacolul a f[cut-o s[ se simt[ ca`n familie. I-a fost pu\in greu s[renun\e la conceptele care au stat`n spatele carierei, av]nd ̀ n vederec[ de la ̀ nceputurile ei ̀ n industriamuzical[ a `ncercat de toate, “amfost ca un cameleon”, dup[ cumdeclar[ chiar ea.

“Ai curajul să fii tu însăți”A `ncercat ca fiecare apari\ie a

ei s[ fie special[ ;i mai ales diferit[,mai excentric[, unic[. “Dar la unmoment dat mi-am spus ’Renun\[la toate aceste m[;ti, ai curajul s[fii tu ̀ ns[\i’. Consider c[ a fost cevapozitiv ;i necesar pentru mine caartist.”

Na;terea fiicei sale i-a dat

ocazia s[ lase de-o partecomportamentele care nu-i eraupe plac ;i s[ accepte noi provoc[ri.“A fost momentul ideal pentru ca

visul meu de-o via\[ - s[ c]ntunplugged - s[ devin[ realitate.Mereu am vrut s[ fac acest lucru,dar nu am avut echipa dornic[ s[

m[ sprijine.” (Ea a semnat un noucontract cu casa de discuri Sony).

Boala de care a suferit a scos lasuprafa\[ o for\[ pe care nici alia

nu ;tia c[ o posed[. Aceast[ for\[a transformat-o `ntr-o alt[persoan[. “Azi m[ respect maimult, respect ceea ce simte inima

mea, cum simte ;i c]nd `mi spune’f[ asta’. Vreau s[ tr[iesc clipa, s[m[ bucur de tot ce e `n jurul meu;i s[ fiu eu `ns[mi.”

Cu astfel de experien\e, ea aavut ocazia s[ se g]ndeasc[ ;i la cetrebuie s[ renun\e< “ceea ce tederanjeaz[, ceea ce nu-\i mai este

de niciun folos, care te `njose;te ;icare-\i ia spontaneitatea. Suntmomente `n care evaluezi totul ;ic];tigi ceea ce este cel mai simplu– iubirea, familia, fiin\ele dragicare-\i sunt al[turi `n oricecircumstan\e, bune sau rele.”

Sensibilitatea este singurullucru care “l-a p[strat” de la vecheaalia. “Sunt foarte practic[,sincer[, iubitoare, pasionat[ ;idistractiv[. Cealalt[ alia erafoarte complicat[, o perfec\ionist[care uita s[ se bucure de lucrurilepe care le f[cea... Asta a r[mas `nurm[.”

Se va preocupa de sculpturăși de meditație

De;i este foarte ocupat[ - emam[, so\ie, c]nt[rea\[, actri\[,impresar[, prezentatoare radio,scriitoare ;i filantroap[ - `;i maidore;te s[ exploreze ;i o alt[ fa\et[personal[. “Vreau s[ sculptez. Simtca ;i cum ar fi ceva necesar s[ fac.”

~n toate acestea e nevoie de unechilibru, iar alia a `nv[\at s[-;iidentifice priorit[\ile ;i s[ aib[ oagend[ foarte bine organizat[.“Cred mult `n munca de echip[>singur e foarte greu s[ reu;e;ti s[te ocupi de toate. Munca ̀ n echip[e cheia succesului.” La felprocedeaz[ ;i cu fiica ei SabrinaSakaë. “C]nd eu muncesc, Tommye cel care are grij[ de ea. Dac[ el arede lucru, r[m]n eu cu Sabrina. Neorganiz[m foarte bine timpul.”

C]nd este singur[ `i place s[mediteze, s[ `nchid[ ochii ;i, `nlini;te, s[ se decontecteze de toate.“~mi pun toat[ via\a mea `n m]nalui Dumnezeu, `n puterea Lui. Nuvreau s[ planific nimic, las totul s[vin[ de la sine. Acesta e un alt lucrupe care l-am ̀ nv[\at dup[ na;tereafiicei mele ;i boala pe care am avut-o. Totul se `nt]mpl[ cu un anumitscop.”

alia nu se teme de v]rsta de40 de ani, deoarece se simteminunat. “Sunt foarte mul\umit[,at]t din punct de vedere fizic, c]t;i al activit[\ilor mele. M[ simt de23 de ani, dar v]rsta mea mental[;i emo\ional[ este de 100 de ani.”

:i celorlalte femei le recomand[s[ cread[ ̀ n propriile lor instincte,s[ le urmeze. Iar dac[ la unmoment dat acestea nu maifunc\ioneaz[, s[-;i fac[ o auto-analiz[ care s[ le permit[ s[ seschimbe, s[ fie mai puternice.“Toate visele se pot `mplini.Trebuie doar s[ le d[m voie s[ intre`n vie\ile noastre.”

10 Informa\ia zilei Miercuri 13 ianuarie 2010Fitness

Exerci\ii simple pentru bra\ede invidiat

Un corp frumos ;i bine`ntre\inut `\i va conferi`ncredere `n tine ;i o g]ndirepozitiv[. Este recunoscut

faptul c[ o serie de exerci\iifizice practicate curegularitate ;i minimum deefort contribuie la men\inerea

unui corp armonios, dar ;i la`mbun[t[\irea circula\ieis]ngelui ;i a capacit[\ii deconcentrare.

Mi;carea bra\elor ;i aspectulacestora reprezint[ un mijloc decomunicare, transmi\]nd mesaje cepot tr[da nervozitate, ner[bdare,for\[, control, relaxare, senzualitateetc. Forma bra\elor poate conferifemeilor ging[;ie, feminitate,tandre\e ;i tocmai de aceea este at]tde important aspectul acestei p[r\i acorpului. S[ ai bra\e cu care s[ tem]ndre;ti nu e neap[rat un dar dela natur[. Mu;chilor trebuie s[ le daiforma pe care \i-o dore;ti ;i e necesars[ `i `ntre\ii prin antrenamenteregulate. Bra\e frumos definite ob\iinumai dup[ ce depui efort. Nimic nupic[ din cer! Dac[ ̀ ns[ nu ai timp s[mergi la sal[, iat[ c]teva exerci\ii carete pot ajuta s[ `\i men\ii tonusulmuscular la nivelul bra\elor.

Nu uita de `nc[lzire!Ai nevoie de dou[ gantere, care

pot varia `ntre 0,5 si 3 kilograme, `nfunc\ie de greutatea fizic[ a fiecărei

persoane. Nu ai gantere? Nicioproblem[, acestea pot fi ̀ nlocuite cusucces de dou[ sticle de ap[mineral[. ~nc[lzirea nu este numainecesar[, ci obligatorie, pentru apreg[ti tendoanele ;i articulațiile `nvederea efortului. A;adar, nu uita s[faci ̀ nc[lzirea, dup[ care esti gata s[`ncepi.

Cu acest prim exercițiu `\i veilucra musculatura bicep;ilor. Po\i s[te ui\i la emisiunea preferat[, s[ascul\i muzic[ ;i ̀ ntre timp s[ execu\iaceste mi;c[ri simple, c]te 10-15zilnic. Ridic[ ganterele, pe r]nd cufiecare m]n[, inspir]nd ;i expir]nd.Fiecare mi;care trebuie s[ fie lent[,controlat[ ;i nu uita s[-\i men\iispatele drept!

Al doilea exerci\iu seconcentreaz[ asupra musculaturiitricep;ilor. Nu este deloc preten\ios,nu ai nevoie dec]t de un scaun solid.Pune m]inile la spate pe scaun ;iridic[-\i corpul lent. Se recomand[c]te o serie de 10-15 mi;c[ri zilnic.Acest gen de exerci\iu, care implicăridicarea ̀ ntregii greut[\i corporale,`\i va “impune”, `n timp, ;i o pozi\iecorect[, protej]ndu-\i ̀ n acela;i timpsistemul osos.

V. Shibata

Tehnici de relaxare a mu;chilor g]tuluiTe sup[r[ g]tul? Dac[

munca ta de zi cu zipresupune s[ stai `ntr-unbirou, `n fa\a calculatorului,aceast[ problem[ poatedeveni deranjant[ ;i ̀ \i poateafecta programul de lucru.

Folosind degetele de la m]nadreaptă, caut[ prin palpare punctul`n care capul si coloana vertebralase unesc. Odată localizat acestpunct, apasă cu degetul arătător șicel mijlociu, cre]nd mici rota\ii.Men\ine presiunea ;i repet[ acesterota\ii timp de c]teva minute.

Continu[ aceste mi;c[ri derota\ie, pres]nd, ;i coboar[ pecoloan[ p]n[ c]nd ajungi la punctulde ̀ nt]lnire al coloanei cu umerii. ~nzona corectă, vei g[si o proeminen\[osoas[. Execut[ mi;c[rile de rota\ieasupra acestui loc, ap[s]nd timp dec]teva minute. Cu ajutorul m]iniidrepte, prinde mu;chii g]tului din

partea st]ng[ ;i maseaz[-iaproximativ dou[ minute. Repet[;i ̀ n cealalt[ parte folosind tot m]nadreapt[.

Dup[ ce ai terminat masajul,prinde `n palm[ mu;chii g]tului,din ambele p[r\i, ;i str]nge-i,p[str]nd presiunea `n jur de 40 desecunde. Tot prin mi;c[rile derota\ie efectuate cu ajutoruldegetelor, executate `n primii doipa;i, se ac\ioneaz[ ;i asupramu;chilor, `ncep]nd de la bazag]tului p]n[ la cap.

Repet[ mi;c[rile pe ambelep[r\i ale g]tului. Pentru o mai bun[relaxare a mu;chilor, finalizeaz[masajul execut]nd c]teva exerci\iiu;oare. Apleac[ `ncet capul sprest]nga, apoi spre dreapta ;i repet[aceste mi;c[ri de c]teva ori. Acelea;imi;c[ri, dar executate ̀ n fa\[ ;i apoi`n spate. Nu te gr[bi ;i efectueaz[aceste exerci\ii u;or. Evit[ mi;c[rilebru;te.

V. S.

Informa\ia zilei 11Miercuri 13 ianuarie 2010 Diet[

Scap[ de kilogrameleacumulate de s[rb[tori

S[rb[torile au trecut de cevavreme ;i au l[sat `n urm[ c]tevakilograme ̀ n plus corpului t[u? Emomentul s[ ̀ ncepi s[ ̀ \i faci griji,mai ales dac[ e;ti genul depersoan[ care `;i face problemecu privire la siluet[.

Grapefruit dup[ fiecaremas[

Speciali;tii vin cu c]tevasolu\ii pentru persoanele care auexagerat cu m]ncarea de Cr[ciun;i Anul Nou ;i nu ;tiu cum pot damai repede jos kilogrameleacumulate `n decembrie.

Evident, e necesar s[ sl[bimf[r[ a apela la `nfometare,deoarece organismul va folosicaloriile acumulate pe post derezerv[ ;i rezultatul va fi tocmaiceea ce nu ne-am dorit.

Dup[ fiecare mas[ ar trebui s[consum[m cel pu\in o jum[tate

de grapefruit, acesta fiind un fructideal `n cura de sl[bire princontribu\ia sa la ardereagr[similor.

M[n]nc[ pu\in ;i desDieta de ianuarie presupune

s[ avem mai multe mese pe zi, s[nu ne rezum[m la a m]nca p]n[la satura\ie oridec]teori ne a;ez[mla mas[.

Evident, trebuie s[ m]nc[mpu\in ;i des. Nutri\ioni;tii sunt dep[rere c[ dou[ mese zilnicetrebuie s[ fie constituite dinfructe, acestea acceler]ndmetabolismul.

Regimul alimentar va avearezultatele urm[rite dac[ `lasociem cu pu\in[ mi;care. Chiardac[ nu ai abonament la sala defitness, po\i face mi;care zilnic.Ie;i la plimbare, mi;c[-te, alearg[dac[ ai chef.

Ioana V.

Femeile trecute de 40 de ani;i cura de sl[bire

Femeilor trecute de 40 de anile este mult mai greu s[ sl[beasc[.Aceasta este p[rerea speciali;tilor`n nutri\ie.

Din p[cate, dup[ 40 de anikilogramele se adun[ mult maiu;or. Asta din cauz[ c[metabolismul ̀ ;i domole;te elanul;i acumul[rile de \esut adipos seaccelereaz[.

Renun\[ la b[uturilecarbogazoase, acidulate ;i

`ndulcitePentru a avea totu;i o siluet[

de invidiat, trebuie s[ avem grij[ce m]nc[m. Astfel, e momentul s[adopt[m c]teva reguli dealimenta\ia la aceast[ v]rst[. ~nprimul r]nd se renun\[ lab[uturile carbogazoase, acidulate;i ̀ ndulcite. Acestea se vor ̀ nlocuicu ap[. ~n fiecare zi o femeietrebuie s[ consume cel pu\in doilitri de ap[.

Dup[ 40 de ani problemelemetabolice au risc crescut, astfeltrebuie diminuat consumul dezah[r rafinat. Un stil de via\[dezordonat asociat cu stresul ducela apari\ia diabetului.

G[te;te cu ulei de m[slineUn alt aspect pe care trebuie

s[ ̀ l ai ̀ n vedere este cantitatea desare din m]ncare.

Aceasta trebuie atentsupravegheat[. Consum[ zilnic

cereale integraleNu numai c[ fac bine la

digestie, comb[t]nd constipa\ia ;ireduc]nd balonarea, ci au ;ipu\ine calorii `n timp ce suntbogate `n minerale ;i fibre.M[n]nc[ ;i produse lactate cu uncon\inut mic de gr[sime, g[te;tecu ulei de m[sline ;i nu abuza decarne. ~n schimb, po\i consumac]t de multe fructe ;i legume. :idup[ 40 de ani trebuie respectat[regula celor trei mese zilnice.

eodora Pop

Diet[ pentrureducereacelulitei

Probabil ai ̀ ncercat mai multetratamente `mpotriva celulitei ;inu ai ajuns la niciun rezultat. Te-ai g]ndit m[car o dat[ c[ regimulalimentar conduce la aceast[problem[?

Celulita este accentuat[ dealimentele prea grase, de toxine,exces de sare ori zah[r.Combinate cu un stil de via\[sedentar, duc la un efect inestetic;i nes[n[tos.

Principala cauz[ a apari\ieicelulitei este acumularea de toxinesub piele, ̀ n stratul adipos, care ̀ ;im[re;te volumul. Ei bine, cea maieficient[ metod[ de a amelioraaspectul celulitei este un stil devia\[ s[n[tos prin adoptarea uneidiete adecvate.

~n primul r]nd, trebuie s[ evi\igr[simile saturate, carnea ro;ie,`ndeosebi cea de porc, ;i produselelactate integrale. Evit[ carbo-hidra\ii simpli ca f[ina alb[,p]inea ;i orezul ;i elimin[toxinele, ̀ nlocuindu-le cu fructele.

Marius Pop

Alimenteindicate `n cura

de sl[bireIndiferent de cura de sl[bire

pe care o urmezi, este foarte clarc[ sunt alimente interzise ;ialimente recomandate. Oricediet[ ai urma, trebuie s[ consumialimente bogate `n nutrien\i,deoarece au un con\inut mai micde calorii.

Iat[ c]teva alimente minunecare nu ar trebui s[ lipseasc[ dindiet[< avocado, unul dintre celemai s[\ioase fructe, uleiurilevegetale, merele ;i perele, care lar]ndul lor sunt s[\ioase ;i te fac s[ui\i de m]ncare pentru o bun[bucat[ de timp.

Din diet[ nu trebuie s[lipseasc[ fibrele, ardeiul iute, carestimuleaz[ metabolismul ;i prinurmare ajut[ la arderea gr[similor,ou[le ;i somonul. Introdusetreptat `n dieta pe care o urmezi,asociate cu un consum de ap[ deminim doi litri zilnic, acestealimente te vor ajuta enormpentru atingerea \elului.

Liviu Pop

12 Informa\ia zilei Miercuri 13 ianuarie 2010Stil

Cele mai neinspirate alegerivestimentare `n 2009

Chiar dac[ `ncerc[m s[`ncepem anul `ntr-o not[mai optimist[, au existat ;ivedete care nu au fost tocmaiinspirate atunci c]nd vinevorba de vestimenta\ie `nanul precedent.

~ntruc]t gre;elile suntomene;ti, speciali;tii auluat `n vizor doar acelestaruri care au s[v]r;itconstant, pe parcursul anului2009, o serie de gafevertimentare.

ShakiraC]nt[rea\a a f[cut o fixa\ie

pe un anumit tip de rochiesumar[, banal[ din punct devedere al croielii, de multe orinepotrivit[ pe conforma\ia sa ;icare nici nu a variat foartemult de la o apari\ie laalta.

Katy PerryCu excep\ia c]torva

momente `n care a aless[ poarte o serie derochii mai elegante,artista pare s[ prefere\inutele care dezv[luiefoarte mult formelecorpului, din mate-riale sclipitoare ;iculori stridente.

Ar putea s[ `;ieviden\ieze femini-tatea ;i prin \inuteceva mai decente.

Leona Lewis~n 2009, artista britanic[

nu a fost tocmai inspirat[atunci c]nd vine vorba de look-ul s[u.

Aceasta a ales o serie de\inute redate prin croieli ;ilungimi care nu o avantajaufoarte mult, iar `n materie de`nc[l\[minte alegerea a fost demulte ori ;i mai nepotrivit[.

Drew BarrymoreGre;elile s[v]r;ite de actri\[

`n materie de vestimenta\ie s-au situat `n lan\, de la alegereaunor \inute redate ̀ n culori preapale, care nu `i complimentaudeloc tenul s[u foarte deschis,

p]n[ la o serie de hainereprezentate `n culori \ip[toare.

Nu numai vestimenta\ia aconstituit o problem[, ci ;i modul`n care ;i-a vopsit p[rul la unmoment dat, `n nuan\e con-trastante, ce au contribuit la un

look rebel ;i neglijent ce nu i sepotrive;te.

Pamela AndersonActri\a nu a excelat niciodat[

c]nd vine vorba de vestimenta\ie,`ns[ a ajuns deja la v]rsta la carepoate ar fi indicat s[ renun\e la

\inutele ei extrem de sumare.

Mariah CareyKilogramele ̀ n

plus ;i vestimenta\iaaleas[ nu tocmaicorespunz[tor pe noua

siluet[ i-au redatc]nt[re\ei un aspect cu

care nu se poatetocmai m]ndri.~n cele maimulte dintrecazuri, nicim[car prezen\apregnant[ anegrului nu areu;it s[mascheze uneledefecte.

LadyGaga

Nu pu-team s[ o o-mitem toc-mai pe La-dy Gaga,

ale c[reiapari\ii bi-

zare ;ocheaz[`n permanen-

\[. |inutele salesunt teatrale,

asocierile desortimente ;ielemente sunt

atipice, scopulprincipal fiind acela

de a ;oca.Problema principal[

este aceea c[, de celemai multe ori, aceste\inute nu sunt lipsitedoar de sens, ci ;i de

bun gust.

Informa\ia zilei 13Miercuri 13 ianuarie 2010 Cosmetic[

Remedii pentruunghii fragile

~nainte s[ aplici oja, prive;te-\i cu aten\ie unghiile. Arat[impecabil sau sunt `ng[lbenite,moi ;i exfoliate? E adev[rat c[ unstrat de oj[ le va ascunde perfect,dar asta va masca doar problema,nu o va ;i rezolva. Principalelecauze care determin[ unghiile s[devin[ fragile sunt alimenta\ia

nes[n[toas[, folosirea agresiv[ sau`n exces a produselor pentru`ngrijirea unghiilor ;i folosireaunghiilor false/gelului/acrilului,deoarece toate presupun `nprimul r]nd pilirea unghiei talenaturale.

Vitamine care-\i facunghiile frumoase

De obicei, atunci c]ndunghiile tale au o problem[,principalul vinovat o reprezint[vitaminele ;i mineralele, sau maiexact, lipsa lor. Iat[-le peprincipalele r[spunz[toare des[n[tatea unghiilor tale ;i de undele po\i ob\ine<- biotin[ (cunoscut[ ;i subdenumirea de vitamina B7, B8 sauH)> se g[se;te ̀ n cantitate mare ̀ ncarnea proasp[t[, legumele ;ifructele crude (neprelucratetermic sau conservate), drojdia debere, organele de vit[, laptele,produsele lactate, g[lbenu;ul deou, conopid[, cerealele integrale,porumbul, melasa ;i nucile.- fier> `l po\i asimila consum]ndcarne ro;ie, verde\uri ;i morcovi.- zinc> consum[ ou[, pe;te, fructede mare.- acizii Omega 3> nu uita desemin\ele de in, nuci, alune ;ipe;te (alege somonul, macroul sausardinele).

Mici secrete pentrus[n[tatea unghiilor

Pe l]ng[ modificareaalimenta\iei, `ncearc[ s[ respec\i;i c]teva reguli simple care ̀ n scurttimp `;i vor face sim\iterezultatele.

Un remediu naturist simpluconst[ `n `nmuierea m]inilor `nulei c[ldu\ de m[sline timp dezece minute, c]teva zile la r]nd.Dac[ vrei s[ transformi acestmoment `ntr-un adev[rattratament spa pentru m]inile tale,adaug[ `n bolul cu ulei c]tevapic[turi de suc de l[m]ie ;i pu\in[glicerin[, iar la sf]r;it maseaz[-\iu;or m]inile.

Un alt remediu aflat la`ndem]na oricui este reprezentatde suplimentele alimentareconcepute special pentru piele,p[r ;i unghii. Rezultatele ar trebuis[ apar[ dup[ o cur[ de o lun[ dezile, cu condi\ia s[ fie respectat[doza men\ionat[ `n prospect.

Evit[ s[ stai prea mult cuunghiile `n ap[. C]nd speli vasesau ai de-a face cu apa sau altesubstan\e care le-ar putea face r[ufolose;te m[nu;i de menaj. Dac[vei `ncerca, vei vedea c[ nu estedeloc at]t de incomod pe c]t pare.~n plus, nici pielea ;i nici unghiiletale nu vor mai fi afectate de apadur[ ;i produsele agresive folosite.

Excep\ie face apa de mare, careprin con\inutul s[u bogat `nminerale este o adev[rat[ cur[ des[n[tate pentru unghiile tale.

C]nd `\i alegi dizolvantul deunghii, ai grij[ s[ fie unul care s[nu con\in[ aceton[, care usuc[ ;ideterioreaz[ unghiile.

Ideal ar fi s[ alegi un produscare s[ con\in[ ;i substan\ehr[nitoare pentru unghii, cum arfi uleiuri vegetale, glicerin[ sauvitamina E.

Cel pu\in o zi pe s[pt[m]n[renun\[ la lacul de unghii colorat;i folose;te un lac transparent saulas[-le s[ respire, f[r[ oj[. Lacurileusuc[ unghiile, f[c]ndu-le s[devin[ casante.

Asigur[-te c[ ai la `ndem]n[pe noptier[ un produs pentru`ngrijirea unghiilor ;i cuticulelor.Este mai pu\in important dac[este sub form[ de crem[ sau ulei,ce conteaz[ este s[-l folose;ti `nfiecare noapte `nainte de culcare,prin masaj u;or.

Chiar dac[ unghiile suntacoperite cu lac, cuticulele vorbeneficia din plin de acest r[sf[\zilnic, conferind manichiurii unaspect foarte ̀ ngrijit. ~n plus, ni;tecuticule s[n[toase vor protejar[d[cina unghiei de traumatismecare pot modifica ̀ n timp aspectulunghiilor.

Interpreta Gabriellei Solis dincelebrul serial “Neveste disperate”se al[tur[ ;i ea vedetelor care ;i-au lansat propriile parfumuri. Eava scoate pe pia\[ esen\a “Eva byEva Longoria” `n aprilie 2010.

Actri\a m[rturise;te c[`ntotdeauna i s-a p[rut dificil s[g[seasc[ un parfum potrivitpentru ea, a;a c[ este foarte fericit[de ;ansa de a crea unul exact pegustul ei. “~ntotdeauna am fost`ntr-un fel alergic[ la toateparfumurile ;i chiar am vrut s[creez un lucru pe care fiecarefemeie s[ `l poat[ purta”, adeclarat Eva.

Eva a optat pentru un parfumfresh, cu note de citrice,

bergamot[, iasomie, viorele ;ifrezie. “Nu m-am g]ndit niciodat[c]t de dificil poate fi s[ creezi oesen\[ unic[ ;i original[, care s[nu mai existe pe pia\[.”

Original[ este ;i forma sticlei,a c[rui design seam[n[ cu osiluet[ feminin[.

Parfumul va fi lansat `nprim[vara lui 2010, iar surse dinindustria advertisinguluiestimeaz[ c[ se vor cheltui `n jurde 6 milioane de dolari pentrucampania de promovare aprodusului. Nici veniturile nusunt de neglijat. Se estimeaz[ c[ ̀ nprimul an de la lansare se vor`ncasa aproximativ 15 milioanede dolari.

Eva Longoria `;i lanseaz[ propriul parfum

14 Informa\ia zilei Miercuri 13 ianuarie 2010Cuplu

TEST - Care e concep\ia tadespre dragoste?

Fiecare avem concep\iidiferite despre lume, desprevia\[, deci ;i despre dragoste.Unii a;teapt[ s[ le apar[ `ncale “marea iubire” ;i cred ̀ nexisten\a unui suflet pereche,iar al\ii consider[ c[dragostea este doar pentru ceinaivi. Care este concep\ia tadespre dragoste?

Dac[ nu ;tii ̀ nc[, afl[ prin acesttest. Iat[ ce `\i propunem<imagineaz[-\i c[ e;ti `ntr-ocroazier[ de vis ;i descoper[ cum tevei comporta dac[ vei ajunge s[tr[ie;ti o aventur[ amoroas[. Alegedintre cele trei variante pe cea careconsideri c[ \i se potrive;te cel maibine.

1. Pleci singur([) `ntr-o croazier[,e;ti pe puntea vasului. O persoan[de sex opus `\i adreseaz[ un sur]s`nc]nt[tor. Te g]nde;ti<A) ̀ ncearc[-\i norocul ̀ n alt[ parte>B) ochii lui/ei au culoarea m[rii ;iare m]ini fine>C) probabil c[ `mi st[ p[rul aiurea.

2. Persoana respectiv[ se a;az[ pe;ezlongul al[turat ;i `\i vorbe;tedespre necazurile pe care le are `ncuplu, motiv pentru care a ales oc[l[torie solitar[. ~i r[spunzi<A) de ce `mi poveste;ti toateacestea?>B) pentru a te g]ndi mai bine lapropriile probleme e mai bine s[ fiisingur([)>C) nici pentru mine via\a nu esteprea u;oar[.

3. Se las[ seara, iar persoanarespectiv[ ̀ \i spune c[ se simte binecu tine. Te g]nde;ti<A) ;i eu, dar m]ine ne vom desp[r\i;i voi fi nefericit([)>B) ;i eu m[ simt bine `n seara asta.Vocea `i e at]t de dulce ;i ;tie at]tde multe lucruri…C) oare este rezonabil s[ petrec osear[ ̀ n compania acestei persoanepe care nu o cunosc?

4. Ai impresia c[ tr[ie;ti un visminunat, dar<A) te temi c[ te implici prea mult ̀ naceast[ poveste de dragoste cu opersoan[ pe care o cuno;ti at]t depu\in>B) te temi de evolu\ia leg[turii ;i te`ntrebi cum vei putea prelungi acestvis dincolo de sf]r;itul vacan\ei>C) ;tii c[ visele sunt efemere ;i c[vacan\ele sunt scurte.

5. ~n diminea\a urm[toare `ns[, `ntimp ce sta\i ̀ mbr[\i;a\i, o persoan[de pe vas v[ salut[ companionul.Afla\i c[ este prieten[ cu so\ul/so\iaei/lui, iar cel/cea cu care v[ afla\i seg]nde;te c[ acest lucru va ̀ ngreunadivor\ul. Te g]nde;ti<A) nu ̀ mi plac prea mult persoanelecu probleme>B) nu `mi place s[ m[ afi;ez cu opersoan[ c[s[torit[ ;i sper c[divor\ul se va pronun\a foarterepede>C) nu ̀ mi place aceast[ situa\ie, dejapresimt c[ vacan\a s-a sf]r;it, iarproblemele `ncep s[ apar[.

6. La trei zile dup[ acest incidentprime;te un telefon. Trebuie s[ se`ntoarc[ acas[ c]t mai repedeposibil. Nu `\i d[ mai multe detalii.E;ti decep\ionat([) ;i `\i spui<A) ei bine, vacan\a a fost ratat[>B) `mi ascunde cu siguran\[ ceva>C) am impresia totu;i c[ `i placecompania mea.

7. Te re`nt]lne;ti cu el/ea dup[vacan\[, v[ vede\i din ce `n ce maides ;i nu v[ pas[ de complica\iilelegate de divor\. Regre\i oarecum<A) libertatea de care te bucurai`nainte>B) lipsa de griji a primelor zile>C) felul `n care te privea la `nceput.

8. C]teodat[ el/ea pare distrat([),absorbit([) de g]nduri ;i… de

farmecul altor persoane de sex opus.Te `ntrebi<A) cum s[ `i atragi aten\ia,deturn]nd-o de la altele/al\ii>B) dac[ este cazul s[ faci la fel>C) dac[ este pur ;i simplu distrat([)sau deja caut[ altceva.

9. Prime;ti multe telefoaneanonime, o voce apar\in]nd uneipersoane de sex opus, care ̀ \i spunes[ te despar\i de el/ea. ~i poveste;tide telefoane ;i ̀ l/o ̀ ntrebi despre cee vorba. ~\i spune c[ este o persoan[pe care a `nt]lnit-o `nainte de a sec[s[tori ;i care este foarte posesiv[;i geloas[. Te `ntrebi<A) cum poate ajunge cineva s[ fac[asemenea lucruri>B) cum s[ ie;i din aceast[ situa\ieinoportun[>C) cum s[ evi\i provocarea uneipsihodrame.

10. Te g]nde;ti<A) dac[ mai \ine la tine ̀ \i datoreaz[explica\ii ;i scuze. Nu `\i mai faciiluzii, ;tii c[ viitorul vostru este deacum nesigur>B) `ncep]nd din acest moment nuvei mai avea ̀ ncredere ̀ n el/ea. ~nc[mai crezi totu;i ̀ n aceast[ idil[ ;i nute dai `nfr]nt([)>C) nu mai po\i r[m]ne al[turi de opersoan[ care te-a `n;elat `n acestfel. :tii c[ `\i vei reveni `n cele dinurm[ ;i pui prea mult pre\ pelini;tea ta.

Rezolvarea testului<

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10A) C C A B B B C A B BB) B A B C C C B C C AC) A B C A A A A B A C

Interpretarea rezultatelor

Majoritate de A - Pasional([)

E;ti genul care tr[ie;te maripasiuni, te `nfl[c[rezi repede ;imergi `ntotdeauna p]n[ la cap[t `nceea ce prive;te sentimentele. Nuascunzi ceea ce sim\i, dimpotriv[, oexprimi f[r[ re\inere. Ceri mult dela partener([). Acesta/aceastatrebuie s[ fie atent([),`ndr[gostit([), fidel([). Dac[ nu,aten\ie la scenele de gelozie! ~ncontrapartid[, faci eforturi pentrua ̀ l/o seduce ;i a v[ p[stra cuplul. ~ioferi mult ;i `i ceri la fel de mult.~nfrunt[ furtunile ;i nu te teme devaluri. Dar dac[ ai `ncerca s[navighezi pe m[ri mai lini;tite, via\anu ar fi mai u;oar[?

Majoritate de B - Conciliant([)

Modera\ie ;i toleran\[ suntcuvintele ce \i se potrivesc. Nici preaexigent([), nici prea egoist([). Esteu;or s[ \i se fac[ pe plac ;i nu e;ti opersoan[ contrariant[. ~ncerci s[mediezi o situa\ie conflictual[ ;idialoghezi pentru a calma lucrurile.E;ti o persoan[ potrivit[ pentrufericirea `n doi, dar, din p[cate, nuse poate negocia chiar totul`ntotdeauna. ~\i conduci barca, dare;ti sigur([) c[ nu ia ap[?Compromisurile sunt utile, cucondi\ia s[ nu le folose;ti doarpentru a masca realitatea atuncic]nd aceasta se dovede;te a fi preadur[.

Majoritate de C - Independent([)

Pentru tine, dragostea ̀ nseamn[`n primul r]nd libertate. Pentruaceasta e;ti gata s[ faci numeroasesacrificii. Nu te vei l[sa “`nchis([)”`ntr-o rela\ie de cuplu foarteapropiat[, ;tii s[ ̀ \i p[strezi lini;tea;i ai nevoie s[ \i se respecteintimitatea. E;ti o persoan[ al[turide care nu este dificil s[ tr[ie;ti, cucondi\ia s[ nu \i se cear[ prea mult.Nu e;ti nici gelos/geloas[, niciposesiv([) ;i evi\i dramele. Darpersoana c[reia `i placi trebuie s[fie atent[, dac[ \ine cu adev[rat latine va trebui s[ `nve\e s[ secontroleze.

Informa\ia zilei 15Miercuri 13 ianuarie 2010 Carier[

E bine sau nu s[ ai o rela\ie dedragoste la serviciu?

Munca e munc[, dragosteae dragoste! Cel pu\in a;a e etic;i profesional. Realitatea `ns[e alta, din ce `n ce mai multerela\ii de dragoste se`nfiripeaz[ la birou.

Cauza poate fi timpul prea multpe care ̀ l petreci la birou ;i/sau ofertas[rac[ ̀ n b[rba\i ̀ n celelalte locuri pecare le frecventezi, fie c[ e vorba decluburi/baruri, fie de alte loca\ii unde`\i petreci timpul liber.

Speciali;tii `n sociologie spun c[nu e foarte indicat ca doi indivizi dincadrul aceleia;i societ[\i comerciales[ fie implica\i ̀ ntr-o rela\ie amoroas[deoarece, `ntr-un final, lucrurile secomplic[, iar rela\ia nu va sf]r;i bine.Pe deasupra poate fi afectat[ ;icalitatea muncii.

Argumente proExist[ situa\ii c]nd faptul c[

membrii unui cuplu lucreaz[`mpreun[ reprezint[ un avantaj ;itotodat[ rela\ia se poate desf[;uraf[r[ piedici. Din contr[, dac[ doi`ndr[gosti\i fac parte din aceea;i

echipa la serviciu pot lucra ̀ mpreun[mult mai bine dec]t doi str[inideoarece sunt ajuta\i de acel elan care`i leag[ sentimental.

Un alt avantaj `n combinareavie\ii personale cu cea profesional[reprezint[ apropierea sentimental[a celor dou[ p[r\i. Astfel niciunul nu`i va putea repro;a celuilalt c[ nu `;i

povestesc ̀ ndeajuns despre treburilede la serviciu. Exist[ ;i alte elementecare sunt de partea rela\iilor laserviciu, cum ar fi siguran\a c[ po\iconta pe cineva, mediul familiar pecare cel[lalt \i-l ofer[ ;i pl[cerea cucare mergi la lucru `n fiecare zi.

... ;i contra

C]nd un cuplu lucreaz[ pentruaceea;i firm[, cele dou[ planuri,personal ;i profesional, se suprapunvr]nd nevr]nd, iar cei implica\i `nrela\ie nu pot adopta o atitudineaparte ̀ n cazurile contradictorii. Celmai greu e c]nd unul din cei doiocup[ pozi\ie suprioar[ fa\[ decel[lalt. Aceste rela\ii nu sunt delung[ durat[ deoarece apar aceifactori perturbatori, mai alesimposibilitatea de a impune odistan\[ profesional[ ̀ ntre coelgul debirou care `n acela;i timp e ;i colegde pat. Acest factor produce oconfuzie `ntre cei doi, ceea ce vaafecta ;i via\a profesional[.

O alt[ cauz[ pentru care acesterela\ii pot e;ua poate fi c]nd unul,sau ambii, parteneri `;i duc muncaacas[. Dac[ se ive;te un caz `n caresunte\i nevoi\i s[ v[ pune\i `ncontradictoriu ;i, pe deasupra, v[ mai;i duce\i munca acas[, e vai ;i amarde rela\ia voastr[. Cea mai mareproblem[ intervine atunci c]nd v[desp[r\i\i, iar colegii vo;tri nu vor ;ticum s[ reduc[ momentele penibile ;isitua\iile de ceart[.

G. Pu;ca;iu

Dezvolt[-\i creativitatea la locul de munc[ Mici cadouripentru angaja\i

Ai ajuns `ntr-un mediu delucru unde e mai bine s[ fiicreativ[ dec]t silitoare? Eibine, aici trebuie s[ tragi olinie ;i s[ o iei de la cap[t.

~n astfel de domenii, cum ar fipublicitatea, jurnalismul saumarketingul, cel mai mare avantaj ̀ lreprezint[ mintea creativ[ ;i dorin\ade a aduce o not[ de noutate

indiferent de ce faci. Procesulcreativit[\ii presupune patru etape<identificarea problemei pentru carese dore;te o idee nou[, inovatoare ;iselec\ionarea informa\iilor necesarepentru elaborarea unei strategii delucru> elaborarea strategieirespective pe baza principiilor șiposibilit[\ilor de punere ̀ n practic[a acestora> rezolvarea problemei,respectiv elaborarea ideii potrivitepentru a solu\iona problema.

Ultima etap[ este verificareacompatibilit[\ii solu\iei cu problemadat[.

De cele mai multe ori, spunspeciali;tii, omul nu se na;teinventiv, ci ̀ nva\[ s[ g]ndeasc[ liber,iar ideile vin chiar ;i din cele maine`nsemnate lucruri. Acesta estemotivul principal pentru care nuorice job necesit[ creativitate.C]teva din cele mai cotate “meseriicreative” din Rom]nia suntjurnalismul - unde ziari;tii trebuies[ fie creativi `n g[sirea subiectelorpe care le trateaz[, publicitatea - omunc[ ce necesit[ dinamic[ ;iflexibilitate pentru noi idei depromovare a produselor,managementul sau marketingul -joburi care necesit[ implicarecontinu[, g]ndire pozitiv[, deschis[;i sociabilitate. Secretul succesului`ntr-o profesie care necesit[inventivitate este capacitatea de a`nv[\a ̀ ncontinuu ;i de a fi deschis[pentru cultur[ ;i orice aduce onoutate `n via\a noastr[.

Gabriela P.

Dac[ ai o firm[ sau te afli `ntr-o pozi\ie de conducere `n cadrulunei companii, pe l]ng[ toateatribu\iile de lider, trebuie s[ ;tii c[exist[ momente, cum ar fis[rb[torile, c]nd acei oameni carepe parcursul anului muncesctrebuie r[spl[ti\i.

Desigur nu vorbim acum desalarii sau alte bonusuri pentrueforturile deosebite, ci de micileaten\ii care ̀ l pot bucura pe angajat.~n ce const[ aceste mici aten\ii? ~nfunc\ie de mediul `n care selucreaz[, de exemplu persoanelorcare fac munc[ de teren,organizeaz[ sau particip[ laconferin\e ;i meetinguri, le pute\ioferi `n dar agende, pixuri, suportpentru c[r\i de vizit[ ;i alte accesoriide care se pot folosi. Opta\i pentruun design diferit fa\[ de ce se g[se;tela magazine sau da\i comand[ chiar;i la ceva personalizat. Cu siguran\[angaja\ii se vor bucura pentrumicile aten\ii.

G.P.