Masajul Pentru Toata Lumea

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Masajul Pentru Toata Lumea

Text of Masajul Pentru Toata Lumea

Dr. SABIN IVANMASAJULPENTRUTOI

INTRODUCEREin urm cu muli ani, in plin avant al chimioterapieimoderne, indrzneam s public lucrarea de medicin naturist,Presopunctura. Ba mai mult, indrzneam chiar srecomand, in scopuri terapeutice, cel mai simplu act terapeutic:masajul digital al unor puncte de pe piele. Am indrznittoate acestea in numele milenarului principiu hipocraticMai intai de toate s nu vatmi", principiu, dinnefericire, uitat de unii confrai.indrzneala mea s-a mai datorat si unei decizii a OrganizaieiMondiale a Sntii, care, alarmat fiind depoluarea medicamentoas, un nou flagel care ameninomenirea, recomanda, printre alte antidoturi, dac sepoate spune astfel, revalorificarea multor mijloace terapeuticetradiionale.Dup aproape 20 de ani, iat c indrznesc din nou spublic o lucrare despre masaj, la a crei alctuire am inutseama, de ast dat, de dorina marelui public de acunoate si alte tipuri de masaj: clasic, reflexogen, tradiionali mecanic. De menionat c toate aceste forme demasaj pot fi executate pe propriul corp, metod cunoscutsub denumirea de automasaj.Parcurgand aceast lucrare, cititorul va constata cmanevrele respective sunt destul de uor de executat, pentrureperarea zonelor i punctelor indicate avand la indemannumeroase desene. Lucrarea se vrea, in primul rand,un ghid terapeutic care s nu lipseasc din nici o cas.Avand in vedere faptul c masajele tradiionale suntpracticate in toate rile asiatice, c cele clasice i reflexogeneau o mare rspandire in cele dou Americi i inEuropa, se poate spune c acest remediu natural estepracticat de cateva miliarde de oameni.Aceasta nu inseamn c masajul este un panaceu, cpoate inlocui medicamentele sau alte acte medicale propriimedicinii clasice. Dar, dac masajul unor puncte sauregiuni de pe piele amelioreaz o durere, dac inducesomnul, dac revigoreaz organismul etc., de ce s nu-lfolosim in locul medicamentelor? Pentru uurina executriimanevrelor sale, dar mai ales pentru nenumratelesale indicaii, printre care i unele urgene (de exemplu, inlipotimii), masajul trebuie invat de noi toi, indiferent devarst.S nu uitm masajul igienic cu numeroasele sale efectepozitive asupra sntii noastre si nici masajul sportiv,nelipsit din arsenalele terapeutice ale medicilor i ale masorilorde specialitate.in incheierea acestei scurte introduceri, vreau s mulumesc,i pe aceast cale, Editurii C.N.I. CORESI",pentru interesul acordat lucrrilor de medicin naturist,venind, in felul acesta, in sprijinul sntii omului, cat iin al combaterii polurii medicamentoase.AutorulCAPITOLUL INOIUNI DE ANATOMIEStructuri anatomiceMasajul, indiferent de forma sub care se aplic, seadreseaz, in primul rand, pielii, aciunea mecanic fiindtransmis i esuturilor subiacente. Pentru acest motiv, atatprofesionitii, cat i neprofesionitii, trebuie s posede catevanoiuni de anatomie i chiar de fiziologie, in specialdespre piele, dar i despre restul structurilor anatomiceaflate sub ea, cum sunt: esutul celular subcutanat, oasele,articulaiile, muchii etc.Noiunile de anatomie mai sunt necesare pentru stabilireai delimitarea zonelor topografice, ce urmeaz a fi masate.PIELEAPielea este un organ complex care invelete corpulomului. Suprafaa pielii unui adult este de 1,60 mp, avando greutate total de 13 kg (3,5 kg la cadavru).Grosimea pielii variaz in funcie de regiunea corpului,de sex, de varst etc. Grosimea medie este de 4 mm la ceaf,de 3 mm pe palme i tlpi i de 1-2 mm pe restul corpului.Pielea se ingroa o dat cu varsta, in locurile undepresiunea este absent (subsoar, faa anterioar a cotului,faa posterioar a genunchiului), pielea este subire. Pieleacapului este cea mai groas dintre toate regiunile corpului.Pielea este aderent de planurile subiacente, in unelelocuri mai mult, in altele mai puin, in acest ultim caz, pliulformat la apucarea pielii cu dou degete se poate ridicauor. Cand aderenele sunt mai ferme, alunecarea pielii peplanurile subiacente este imposibil sau foarte mult limitat.Pielea se muleaz pe corp in funcie de relieful intalnit,in unele locuri pielea este lipit de oase, ca de exemplu pefaa antero-intern a gambei (aici se afl osul tibia) i pepiept (aici se afl osul stern), in anumite regiuni sub pielese observ traseul venelor superficiale, fiind foarte vizibilela persoanele emaciate.Structura pieliiFig. 1. Pielea - seciune schematic1. Pr; 2. Por; 3. Canal sudoripar; 4. Gland sebacee; 5. Muchi carezbarlete prul; 6. Glomerulul glandei sudoripare; 7. Bulbul prului;8. Epiderma; 9. Derma; 10. esut celular subcutanat grsos;11. Suprafaa epidermei; 12. Strat cornos; 13. Terminaiile fibrelornervoase in epiderm; 14. Corpuscul tactil; 15. Venul; 16. Arteriol;17. Corpuscul Golgi; 18. Fibre nervoasePielea (fig. 1) este constituit din epiderm (strat superficial,foarte subire) i derm (strat profund). Subderm se gsete hipoderma, care face legtura intre pielei organele aflate sub ea.EpidermaEpiderma este alctuit din cinci straturi: bazai (germinativ),granulos, lucios, cornos i descuamant. In stratulbazai au loc schimburile dintre derm si epiderm, aiciformandu-se i melanin, substana care coloreaz pielea,in acest strat se formeaz celulele epidermei.in stratul cornos se gsesc celule care conin cheratin,iar in cel descuamant celule in stare avansat de uscare,care se desfac i cad de pe suprafaa pielii.Pe suprafaa pielii exist adancituri mici, mai mult saumai puin vizibile cu ochiul, i foarte muli pori. Poriipielii sunt orificiile canalelor care o strbat, ele venind dinprofunzime. Aceste canale sunt de dou feluri: prin uneleiese sudoarea (canale sudoripare) i prin altele sebum, ogrsime lichid.DermaEste format din fibre elastice i conjunctive, in dermse gsesc vase de sange, prelungiri ale nervilor, corpusculitactili, glandele sudoripare, glandele sebacee i foliculiipiloi prin care trec firele de pr.Derma este format din dou zone: superioar (in carese gsesc papile, nite ridicaturi ce ptrund in epiderm) iinferioar (chorion). Zona inferioar, care constituie dermapropriu-zis, reprezint aproximativ 4/5 din grosimeadcrmei.Derma este format din esut conjunctiv, cu celule densei rezistente, i din fibre elastice. Ambele formeaz osolid baz de susinere.in derm, unde se gsete o bogat reea vascular, auloc schimburi nutritive.HipodermaEste partea profund a pielii care face legtura cu esuturilesubiacente. Ea este alctuit din esut conjunctiv iesut adipos care permit alunecarea pielii pe esuturileaflate dedesubt. esutul subcutanat face legtura dintreesuturile i organele corpului.in hipoderm se gsesc numeroase vase de sange ilimf, filete nervoase etc.esutul conjunctiv apr organismul impotrivaagenilor patogeni i contribuie la regenerarea esuturilor.Derma i hipoderm nu sunt strict delimitate, fasciculelelor interferandu-se unele cu altele. Grosimea stratuluiprofund variaz in funcie de muchii i organele aflatededesubt.Vasele pieliiPielea, cu numeroasele sale reele de vase sanguine (ide limf), constituie un insemnat rezervor de sange. Prinmecanisme reflexe, acesta menine echilibrul intre circulaiasuperficial i cea profund. Cand in piele se producevasodilataie (venoas) accentuat, organismul rspundeprintr-o vasoconstricie profund. Un masaj bland,efectuat pe regiunea hepatic (hipocondrul drept), producedescongestionarea ficatului cu diminuarea volumuluisu.Vasele pielii pot stoca pan la 1,5 litri de sange. Cuacest rezervor natural, care este pielea, organismul poateechilibra dinamica sangelui in unele boli de inim sau deficat.10Nervii pieliiReeaua vascular a pielii se impletete cu o vast reeanervoas, ale crei elemente ajung pan la baza epidermei.Pielea este un organ senzitiv-senzorial de recepie i deinformaie, in grosimea sa, se gsesc un numr mare decorpusculi tactili, termici (pentru rece i cald) i pentrusensibilitate dureroas. Reeaua nervoas de informaieeste dublat de filete motorii, care acioneaz asupra muchilor(de exemplu muchii feei).Originea nervilor senzitivi i motori este in mduvaspinrii, iar a celor care acioneaz asupra glandelor i vaseloreste in sistemul nervos vegetativ simpatic. Datoritacestei vaste reele nervoase, frigul, cldura, loviturile, arsurileetc. sunt transmise, intr-o fraciune de secund, lacentrii nervoi, care dau comand de retragere imediat asegmentului respectiv.ANEXELE PIELIIGlandele sebaceeii au sediul in derm, de fiecare fir de pr fiind ataatcate o astfel de gland. Glandele sebacee secret sebum, osubstan in a crei compoziie intr lipide, colesterin,resturi celulare etc. Secreia de sebum incepe la 5 ani, estemaxim la aduli i sczut la persoanele in varst, candpielea lor devine aspr i uscat.Secreia glandelor sebacee depinde de felul alimentaiei.Sebumul unge prul i pielea, pe care o face supl, oferete de uscare i de ptrunderea in ea a lichidelor dinafar.impreun cu substanele acide care se formeaz la suprafaapielii, ca urmare a evaporrii sudorii, sebumulformeaz un strat subire, cu reacie acid (pH 5-6), cu rolprotector al pielii impotriva ptrunderii microorganisme -11lor. Prin splare, stratul acid dispare, el refcandu-se destulde repede, dup 2-3 ore.Glandele sudoripareAceste glande ii au sediul in derm, de unde ii trimitsecreia (sudoarea) la suprafaa pielii prin nite canale, alecror orificii externe poart numele de pori. Numrul porilorde pe pielea unui adult este de aproximativ 3 milioane.Cele mai multe glande sudoripare se afl pe trunchi,gat, membre, axile, palme, plante etc.Sudoarea conine 99% ap, puin sare, urme de uree,resturi metabolice, acizi aminai, o substan alcalin (carese acidific la contactul cu aerul), acizi grai etc. Ea degajun miros acid i dezagreabil. Producia de sudoare estepermanent, ea neajungand ins in intregime la suprafaapielii, fiind absorbit la nivelul stratului cornos. Sudoareacur pielea, distruge microbii de la suprafaa sa i contribuiela eliminarea unei cantiti anumite de uree.Transpiraia este un proces fiziologic normal, rolul suprincipal fiind de meninere constant a temperaturii internea corpului. Transpiraia intervine ori de cate ori temperaturaambiant scade sau crete. Vara, transpiraiacrete i iarna scade in mod autom