-u.

r REDACŢIUNEA, I Tipografia şi Administra-

ţiunea .... ■

BRAŞOV, Piaţa-mare 80.Scrisori n efrancate nn se prim esc.

— M anuscrip te nu se re trim it —

I NS ER AT E: sa primesc la Administra- ţiune Braşov şi la birou­

rile următoare:Viena la M. Dukes Nachf., H einrich Schaiek, R udolf M osse. — In B uda­p esta la E ckste in BernAt, Iu lius Leo-

pold, B lockner I.PREŢUL IN SE R A TELO R :

Un şir petit 20 bani pen­tru o publicare. Publicări

mai dese dupâ tarifă şi învoiala.Reclame pe pag. a 8-a 1

a î f K i; r."

Nr. 131.

nmuManitîiian.*• f; J

(v n ) . După o bătălie crâncenă, în care Timur şi cu ai săi se, purtase vi­tejeşte şi pe care cu toată vitejia în urmă totuşi o perdu, — vestitul împă­rat mongol sta departe retras şi.'căuta sâ-şi dea seamă de cauzele cari au pri­cinuit înfrângerea lui. Câştigase doar’ atâtea lupte şi era aproape obicinuit cu biruinţele şi-acum mintea lui nu putea pricepe cum se poate ca vrăşmaşul să îşi atribue şieşi ceea-ce pentru un Ti­mur devenise obicinuinţă. Oastea i-se risipise, neînduplecaţii sei soldaţi ste- teau înfricaţv prin locuri retrase şi. se părea, că nu va -mai putea fi ^putere care să-i înduplece la reluarea luptei.

Timur părea desnădăjduit. De-acum gloria lui avea să se întunece, numele lui nu va mai fi pronunţat cu spaimă de vrăşmaş şi împărăţia lui părea că se clatină din temelii. Perdut în aceste gânduri întunecate nu putea afla caiea, nu putea înţelege rostul care avea sâ-î readucă la echilibrul conştiinţei : drun cinate.şi nn odată îi venia să jps& â& i că el îusţisi şi-a devenii ştşsi''vrăşmaş

piui. ci lupb. purtată nu-şi ■■e. :.»u* ‘ase pe «.opîin d) ce ia*. . oa de

1 xiuucâtor ai oştii risipite.vii-'u vremea când cele mai urâte

gând e a cercau mintea, atenţiunea îi Y atrasă de o furnică, care se chinuia se ridice o povară de doauă ori mai mare decât ea peste o piatră care-i sta în cale. Timur urmărea cu tot in­teresul această muncă uriaşe, care se părea, că.nu putea'dgscuragia pe mi­cul animal. In sfârşit "după o vreme în­delungată şi după-cellîurriica alunecase de 71 de ori din vârful petrii cu povara sa, a 72-a oară, trecu sarcina peăe piatră.

Faţa lui Timur se însenină. Bi­ruinţa furnicei îi întări sufletul şi se scutură de povara gândurilor, din cari se părea că nu-şi va putea nici-odatS

A M U L L X XIIITBlefon: Hr. 226. ‘

. . .r t >

„GAZETA" apare fclLNIC.A bonam ente p entru A u s tro -U n g a r.

pe un an: S S 2 4 c o r. pe 6 lu n i 12 c o r. pe t re i lun i 6 oo r. — N -r lI de D um lneoă :

patru cor. pe an.Pentru România si străinătate:

P e un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe tre i lun i 10 franci.

N-rii de Dumineca 8 fr. an.Se po a te prenum ăra la to a te oficiile poştale precum şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru Braşov tL a ■> A d m liĂ s t 'a ţ ia '■ „G A ZETEI“ , pet,an 20 C. re 6 luni 10C. pe trei kmi 5 C. Cu dusulacasă : Pe un an 24 Cor. Pe 6 luni 12'C o r .'P e tre i luifi diC or. Un -exem­p la r 10 bani. — A tât abonam antele cât şi inserţiunile se plutesc n ţin te .

Braşov, Joi, 17 (30) Innie. 1910.

ucscifra rostul viitoriului. Se simţia a- proape ruşinat în faţa eroicului animal care-i dăduse cea mai strălucită pildă de muncă, statornicie şi vitejie. întă­rit în nădejde şi simţind în sufletul său cum iară cuvintează glasul conştiinţei uitate — se ridică hotărât se lupte cu îndărătnicie îndoită’ pentru eludarea bb ruinţei. ’ .* , ’

. Aceasta pildă, se potriveşte de mi­nune cu starea sufletească i de acum a poporului românesc. Intrasem şi noi în lupta electorală cu cele mai optimiste gânduri de izbândă. Ne* încredeam în noi, aveam nădejdea, că idealul nostru sq va realiza dintr’odată. Dar am - ră­mas învinşi. Ne-a învins o forţă sa- premă în contra căruia n’ara putut .stat, pe care ,cu toată vitejia şi cu toată vâr.- tutea noastră n’am putut-o înlătura.

Pe câmpul de lupt* am lăsat şi morţi marţi scumpi1 î’am spoihcu sâh- ge roşu, sânge cald, sânge românesc. Ani adus deci jertfe Iui D-zeu şi oame­nilor. dreptăţii şi forţei, .idealului şl

teriei. prezent utui şi viitorului.^ Şi | totuş o-. . au. O mulţime de gân-

:ip cearcă acum mintea. Conşti­inţa ni-se pare tuibufrată, tăria virtuţei ni-se tâmpeşte, năcfejdea "intr’uii viitor mai bun** ne p&răseşţe. 'Pentru-că biru­inţa e'îh mâna unor oameni,4 cari nu simt şi 4nuf cugetă ca noi, 'cari^n’au progpâihul nostru, cari nu voiesc binele tuturora'şi“ nu iubesc pe toţi,* mari' nu sunt prietinii civilizaţiei şi cari nu vreau întărirea deplină a . ţării..

Da, grele gânduri ne cearcă min­tea. Dar iată pilda lui Timur. Vom învăţa din ea şi vom învinge de sigur şi încă mai curând decât acest împărat. Pentru-că armele noastre nu sunt puşti de oţel, nu sunt săbii ascuţite, nu sunt arcuri. otrăvite, ci armele noastre sunt dreptatea sfântă şi vrednică, e iubirea faţă de deaproape,, e dragostea de ţară, e dorul după vcultură,. e munca cinstită pentţu, înălţarea economică a patriei

— T -■nr.m.y—

comune, e statornicia în credinţă şi în iubire faţă de neam, e „respectul faţă de om şi faţă de toate peamurile con­locuitoare, e cuvântul statornic al virtu- ţii. Acesţe arme sunt sfinte, şi cine lup­tă cu ele va învinge, pentru-că în fiinţa lor domneşte şi rămâne mereu ceva mare şi tare şi vecinie: Dumnezeirea însaşil

. P.ojop să vie decrepţiilepeste^ capul nostru* şi nu vom dispera. Fărâ * sfârşit să fie şiragul înfrângerii^ şi nu vjom lăsa„ nici odată armele jooaştre din mână. Noi luptăm" pentru* toţi, nu nu* mai pentru interesele noastre. Penti^-că programul noştri nu-i un depozitar strâmt al esclu sivişmului de rasă şi classă, ci e clasa largă, casa primitoare căminul cald, unde sunt primiţi toţi cei bătuţi de vânturi, toţi cei cercaţi de neajunsuri şi toţi cei goniţi de soar- te. Pentru programul nostru poate să lupte nu numai Românul, ci şi omul de* pe pustă, pentru-că acesta asigură şi Românului - şi agricultorului dintre Dunăre şi Tisa bunăstarea materială şi U)ulţămirea\sufleteaşc!i, contribuind dară la întărirea legăturei .prietineşti d-intpe

• diferitele geamuri ale ţării şi realizând astfej ideaţul de mult aşteptat al păciii • ' in urmare vom continua lupta cu; mai multă îndârjire fiind firm convinşi că cauza noastră dreaptă va trebui să triumfeze. Vom căuta să ne întărim mai ales pe terepul economic şi şpr acest scop ne vom însuşi ipai. mult ca până acum spiritul şi conştiinţa jertfirii de sine, punând mai mult popd .pe. in­teresele de obşte decât pe interesele strâmte personale sau cel puţin vom căuta să echilibrăm sau să cuprindem într’o. cuminte sinteză aceste interese fiind firm 'convinşi că fără această. e- chilibrare a* personalităţilor ş’a interese­lor— scopuri niai nici odată nu se pot realiza. _ Vpm crea tovărăşii economice şi vom căuta că planurile *bune să nu rămâid 'baltă. Aşa de pildă de mult aşteptăm* icu - toţii ea‘tovărăşia »Pluga­

rului« din Blaj să se înregistreze k tribunal şi să-şi pornească activitatea, E vremea pentru toate. Orice. întârzie­re ne aduce pagube în multe privinţe. Intre împrejurările noastre ;politica , să nu-şi uite de lupta economică. .Bună­starea materială asigură pacea şi. feri­cirea familişi,. tăria economică a unui neam asigură bunăstarea şi fericirea acestuia. Vom munci deci raţional şi consecvent smulgând politicei ce ni-se compete şi înălţând mereu, mereu edi­ficiul puternic al economiei -noastre naţionale. Şi’n cursul * acestei munci uriaşe nu vţom uita pe nici o clipă de armele tari" amintite mai. sps, având neclintită credinţă, vcâ m acest chip vom - învinse. ■ '• ■ - 1

V n n o u a g i t a to r . D in F ă g ă ra ş n i se s c r ie : P ărin te le O ctavian P opa, capelan a l F ă g ă ra şu lu i , a fost c ita t p e a z i la ju ­dele de in stru cţie , acu sa t fiind cu ag ita ţie să v â rş ită în 'vorbirka ce a ţinu t-o la în m o r­m ân tarea u n u i u cis dela M ă rg in en i . '

Dir s uc c bs ab Aromânilor. > D in Cons- ţa h t.in o p o l se tp le g ţâ fia ză , că în lip sa de­p u ta ţ i lo r g rec i. Cam era tu rcească a, v o ta t a la ltă e r i re s tu l p ro iec tu lu» , care p r iv e ş te b is ş r iq ile d in M acedon ia , in u rm a ce re re i d e p u ta tu lu i a rom ân , JD. M işea,. C am era a ş te rs , f l in ppo ie^ t a r t ic o lu l 3 * ,care spunea că c e re r ile p o p u la ţ iu ^ ilo r a fa ra d e ; g re c i şi b u lg a r i, c a ri a r f i re fu z a te de p a tr ia rh a t sau e y a rh a t, tre b u e lu a te In co n s id e ra ţie n u m a i 'când su n t" is c ă lite de t o ţ i lo c u ito r i i .

Incidentul de la Pjreu. « A g e n ţia R o- m ănă»^ p u b lic ă u rm ă to ru l c o m u n ic a t o fic ia l:. . . . ,. . . f ia r e le de aseară au p u b lic a t că I ta lia , care re p re z in tă in te re ş e le R o m ân ie i, ş i R usia , care o c ro te ş te in te re s e le G recie i^ au p ropus să fixeze in d e m n ita te a rec la * m a tă de R om ân ia . G rec ia a p r im it această p ropun e re . . - ,

In u rm a aceste i p ro p u n e r i s u n te m a u to r iz a ţ i să. dec la răm că m in is t r u l , de e x te rn e al ţă re i a răspunş că e, g a ta „ să

F O IL E T O N U L »G,4Z. TR A N S .«ii(ifiiiiiiiiiiiiuiuiiiiiiiiHHiiiiiiiiiiHiiiiiniiiimiiuiiiiiiiiiiiiiiiii(iiiiiiiimiiiiiHiiii!j MiHiiiiniiiiii»i»miiiH«iiiiiiiHmMiiimiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiia

Aviatorii Români. ;A. S. R. Principele Caro! publică pri­mul său articol ştiinţific întrfo /revistă

românească.Urmare şi fine.

In a fa ră de acest a p a ra t, care e ce l m al im p a r ta n t d in tre ‘ 'to a te ae rop lane le ro m â n e ş ti, m a i s u n t câ te -va , c a r i s u n t In c o n s tru c ţie .

1. B ip la n u l tB ru m ă re sc u » i n cons­tru c ţ ie , d a r d in lip s ă .d e ban i ş i; deci de m o to r, nu va p u te a zbu ra p e n tru m o m e n t. D l B ru m ă re scu se ocupă de m u lt t im p cu această p a s io n a n tă ches tiune . A p a ra tu l său e p l in de d is p o z itiv e ingen ioase . Ceeă-ce e m a i in te re s a n t la acest a p a ra t, e n e g re ş it în ce rca re a de o c o m b in a ţie în tre aerop lan ş i h e lic o p te r. D -sa a c e ru t u n a ju to r bă­nesc de la m in is te ru l de ră sb o i, d a r o fi­ţe r i i de là se c ţia ae ros ta tică , o a m e n ii c a r i cu to a te că p o r t num e le d a r pa r’că n ic i h a - \*a r n ’au de c h e s tiu n ile aero techn ice , au

a« c u v iin ţă că nu tre b u e a ju ta t acest ’ ^c rează cu t o t s u fle tu l

,j Y fire c ţia C. F. R. i-a ^le sale.

o copie va avea **’ va f l

■* I - «rîn c e rc a t de cu rând , căci a c e s t,apa ra t, con­s t r u i t la no i, a re c a lita te a de. a avea ş i m o to r.

3. A e ro p la n u l«M ă rd ă reseu » u n dub lu b ip la n In c o n s tru c ţie .

4s A erop lan u l G âm ţ, > N-. G heorghiu care s V în c e rc a t pân^*- a c^m ,c a . mQdel. A cest a e ro p la n va f i .m o n ta t t p ţ cu un m o to r rom â nesc . “ „ W

5. A ero p la n u l* »electric d ir ijab il* , b re ­v e ta t de d l. V . 'DuMitrescU, âsupra ■ c ă ru ia n ’am a f la t încă a m ă n u n te .« ; »

In a fa ră de raceasta un e lev de la şcoala de p o d u ri d l. N. lliescu a in v e n ta t u n s ta b il iz a to r a u to m a tic , care să sperăm că va da re z u lta te bune.

D a r n u p u te m s fâ rş i ace3t a r t ic o l fă ră a a m in t i în c e p u tu l a e ro p la n e lo r şi pe cel m a i im p o r ta n t d in tre t o ţ i a v ia to r i i r o ­m â n i, pe T ra ia n V uia 5). I n t r ’un a r t ic o l d in > V ia ţâ Socia lă» No. 4, V u ia ne des­c r ie în c e rc ă rile sale, t re c u te d in păcate prea repede în u ita tre .

Ia tă pe s c u r t ce ne poves teş te : con ­v in s de la în c e p u t de r o lu l v ite z e i în la n ­sarea ş i r id ic a re a ae rop lane lo r, V u ia a p re z e n ta t în p r im ă v a ra a n u lu i 1903 acade­m ie i de Ş t iin ţe d in P a ris , un s tu d iu despre » Im p o rta n ţa la nsă re i a e ro p la n u lu i pe ro a ­te * * acest s tu d iu a fo s t pus însă la dosa r. In a ce lşş l an a ş i în c e p u t c o n s tru c ţ ia u n u i apa ra t, ca re nu iu te rm in a t de câ t 3 an i m a i tâ rz iu , în to am na a n u lu i 1905.

E x p e r ie n ţe le 's e în ce p u ră în p r im ă v a ­ra a n u lu i 1906. „P r im a ; e x p e rie n ţă tu fă c u t­u l z iu a de 18 M a rtie .; a p a ra tu l zbu ră u şo r d a r în lip sa de în d e m n a re a p i lo tu ­lu i, a p a ra tu l f i in d a ru n c a t î n t r ’o ţa r in ă fu s tr ic a t . In z iu a de' 19 A u g u s t se făcu o nouă în ce rca re ; a p a ra tu l se r id ic ă la o în ă lţ im e de 4 m e tr i, ş i s tră b ă tu o d is ta n ţă de 24 m . V u ia zburase în a in te c h ia r că S antos să-ş i f i im a g in a t a p a ra tu l său; ia tă ce sc rie re v is ta »L ’A e ro p h ile » d in F e ­b ru a r ie ş i A p r i l ie 1906: »In m o m e n tu l, când p x p e rie n ţe de acelaş gen s u n t în cu rs de a f i e xe cu ta te sau pe cale de p re p a ra - ţie , e fo a r te d re p t să aducem a m in te , că V u ia e p r im u l la n o i ( în F ra n ţa ) , care a ce rca t îâ re a lita te cu u r i a p a ra t d e s tu i de m are p e n tru a r id ic a g re u ta te a u n u i om , lansa rea d ire c tă a u n u i ae rop lan m o n ta t pe un c a r p u r tă to r ş i îm p in s p r in o e lice ae riană etc...»

V u ia a fo s t în a fa ră de acesta p r i ­m u l care s’a g â n d it să m on teze u n a e ro ­p lan pe ro a te ; ş i vedem ca id e ia sa a t r i ­u m fa t; acum c h ia r m a i m u lte apa ra te W r ig h t s u n t m o n ta te pe ro ţ i . In a fa ră de aceste re c o rd u r i c a r i ne s u n t p o ve s tite de V u ia în persoană, p u te m însem na u r - mătoarGl© •

2 M a rtie 1907 la B a g a te lle , 2 sbo- r u r i de 3 —4 m e tr i în ă lţ im e

27 M a rtie , încă acelaş re co rd . 30 M a r­t ie sb o r 4 — 5 m .

21 Iu n ie 19Ô7, cn V u ia Î I. u n sbo r de 100 m . la 1.50 în ă lţ im e ; d a r a v ia to V u lu f f iin d u - i team ă de un acc iden t, în tre ru p e a p rin d e re a , a te risează brusc, ş i se s tr ic ă a p a ra tu l.

5 Iu l ie u l t im u l său sbo r de 20 m . la 4 m. în ă lţ im e , d a r a p a ra tu l capotează ş i & com p lec t d is tru s , ră n in d pe în d ră z n e ţu l a v ia to r. v i

S ig u r că va in te re s a pe c e t ito r sâ aibă câ teva da te despre acest a p a ra t d in ­t r u în c e p u t: e un m o n o p la n ou două a r ip i ca de li l ia c , de o lu n g im e 3.95 ş i o lă ţim e , de 2. 40, în to ta l 17 m .; e licea de u n d ia ­m e tru de 1.30 ş i pasu l de 1.10 m. .erara«? şezată în a in te a a v ia to ru lu i; g re u ta te a apa* râ tu lu i e ra de (215 k g . 10). ^

»L ’e f fo r t de V u ia , à c e tte heu re d i f ­f ic ile e t avec des m oyens d ’a c tio n res tre in ts ,* f u t des p lus m é rito ire s . : I I a é té u n «bon s e rv ite u r de la g rande cause. G a rd o n s lu i son p e t it co in d ’i r s to r ie ; i l l ’a v a illa m m a n t conqu is» 11). . ' *

„P a u v re té em pêche les bons e s p rits de p a rv e n ir» a zis B e rn a rd de P a llis y . * *

D a r d in n e n o ro c ire V u ia f i in d sărac, n ’a p u tu t u rm a e xp e rie n ţe le sale. Vom zice însă îm p re u n ă cu A e ro p h ile » :

A şa a to s t cu V u ia , e l n -a p u tu t în a in ta d in cauza lip s e i de ban i . . . . E ru ş in o s că nu i s’a în t in s n ic i o m ână î n t r ’a ju to r şi a fo s t s i l i t să în tre ru p ă d in cauza lip s e i n iş te e x p e rie n ţe c a r i a r f i

Pagina . G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 129, —1910

dea im e d ia t un răspuns aceste i p ro p u n e ri, dacă m a i în a in te i se va com un ica h o tă ­râ re a g u v e rn u lu i g rec în ceea-ce p r iv e ş te m o d a lită ţ ile de re a liz a re ale c e lo r p a tru p u n c te d in ce rerea g u v e rn u lu i rom ân. În a in te de a ş t i în ce fe l g u v e rn u l elen a h o tă râ t să rea lizeze aceste punc te , g u v e r­n u l rom â n nu poa te să ia o h o tă râ re p a r­ţ ia lă pe n ic i un p un c t, an sa m b lu l tre b u e să fie re z o lv a t în în tre g im e .

Cursurile dela Văleni, a i t re i le a ş ir a l c u rs u r ilo r de v a ră d in V ă le n i de M u n te se va începe, ca şi a n u l t re c u t la 1 Iu lie . Ia tă lis ta c u rs u r i lo r s ta b il ite până acum : A . D . X e n o p o l: « D in is to r ia R o m â n ilo r» . A . C. Cuza, « D in econom ia na ţio na lă» . V . P irv a n , «P iloso fia veche». D r, M anica- t id e , «S ănătatea p o p o ru lu i rom ânesc». D r. Ş t. Bogdan, «D in d o m e n iu l h im ie i» . N. D obrescu , «D in is to r ia B is e r ic ii» . G. M. M u rg o c i, «Geo.logie şi G eografie» . I. R ădu- canu, «D espre d o c tr in e le econom ice». N.O. P o pov ic i-Lupa , «D in gospodă ria n o a s tră ru ra lă » . D. N. C io tu r i, «G im nastica sue­deză». C onst. Z a g o r iţ, «Despre ta c tic a na ­ţio n a lă » . V ir g i l A r io n , « D in soc io log ie» . M. Săulescu, «E conom ie p o lit ică » . N. Io rg a , « Is to r ia R o m â n ilo r, după spusele c ă lă to r i­lo r s tră in i» .In ajutorul fraţilorbănăţeni.

— A c ţiu n e a de a ju to ra re . —

O p a s to ra lă fru m oasă pentru ajuto­rarea fraţilor noştri năpăstuiţi din comitatele Caraşului şi Timişului a lansat şi I. P. S. Sa. mitropolitul lo a n M eţia n u . Această pastorală se va ceti Dumineca viitoare în toate bisericile gr. or. române şi în conse­cinţă se vor forma în toate parochiile mici comitete de ajutorare, cari vor avea să strângă ajutoare dela pa- rochieni, umblând cu liste din casă în casă. I. P. S. Sa a dat din al său ca un modest obol pentru ajutorarea fraţilor Bănăţeni su m a de 1 0 0 0 cor. Colectele se vor transpune cassei con- zistoriului, de unde apoi se vor tri­mite la destinaţiunea lor.

*Din Budapesta primim spre publicare urmă­

torul comunicat:Com itetul cen tra l electoral a l p a r t i ­

d u lu i n a ţio n a l rom ân , în şe d in ţa sa d in 25 1. c., a h o tă r î t să in iţ ie z e o co le c tă de o le r te benevole, p e n tru a ju to ra re a neno­r o c i ţ i lo r n o ş tr i f r a ţ i d in c o m ita tu l Caraş- S e ve rin . C o lecta s’a şi începu t, după p ro ­v e rb u l «bis da t, q u i c ito dat» , ş i o ira n d e le s’au depus în m âna v re d n ic u lu i n o s tru fru n ta ş , d r. Ş te fan C. Pop, d e p u ta tu l Ş ir ie i.

A cu m u rm a să se pub lice ape lu l co­m ite tu lu i c ă tră p u b lic u l ce l m are ro m â ­nesc; cu ru g a re a să v in ă în a ju to ru l v ic ­t im e lo r n e fe r ic ite , pe ca ri v io le n ţa ele­m e n te lo r, p o to p u l de v a lu r i desfrânat» i-a u re d u s la cea m a i neagră m ize rie . V edem însă că fa c to ru l cel m a i chem at

adus g lo r ie R om ân ie i, de peste ţă r i şi peste m ă ri. S u n t des tu le a v e r i m a ri în R o­m â n ia şi b o g ă ta n ii n o ş tr i dau des tu le pa­ra le pe f le a c u r i; însă n ic i u n u l nu s’a g â n d it să a ju te pe t in e r i i in v e n ta to r i r o ­m â n i. In F ra n ţa n u - i bogătaş caro să nu f i d a t m ăca r 500 le i, spre a în f i in ţa un p re m iu de a v ia ţiu n e . R o m â n ii, când au t re b u in ţă de un a ju to r , se duc Ia s ta t, s u n t « lip ito r i le s ta tu lu i» ş i aceasta n u ­m a i d in cauza b o g ă ta ş ilo r n o ş tr i c a r i nu dau n im ic p e n tru in te re s u l n a ţio n a l şi p e n tru ş t i in ţă . Căci aci e ches tiune de p a tr io t is m , a tu n c i, când o r fc e ţa ră încea rcă a se d is tin g e în a v ia ţiu n e ş i când peste t o t se fac s a c r if ic i i m a r i de v ie ţ i şi de ban i p e n tru această «m are cauză».

O ! R om ân i, e ş iţi d in scep tic ism u l v o s tru şi a ju ta ţ i pe aceia ca ri s u n t m e n iţ i să facă a fâ ifâ i pe câm pu l n e s fâ rş it a l vă z d u h u lu i d ra p e lu l p a tr ie i!

N u u i ta ţ i că acela care a deschis d ru m u l pe care păşesc acum a a tâ ţ ia oa­m en i ce leb ri, a fo s t un Rom ân.

C a d er o.5) Român din Transilvania, dr. în drepturi

de la Facultatea din Budapesta, lucrează din 1903 la Paris; anul acesta a inventat o simplificare la motoarele de explozie care uşurează motoarele în- tr’un mod considerabil.

însuş i ep iscopu l d ieceze i C aransebeşu lu i, a lu a t în m ână cauza c o le c te lo r benevole, ş i c h ia r în n u m ă ru l acesta a l fo i i noa s tre se pub lică a p e lu l P re a s fin ţie i Sale, în causa c o le c te lo r p ro ie c ta te .- B iro u l co m i­te tu lu i, văzând această in te re s a re că ldu ­roasă a P ă r in te lu i bun, p e n tru f i i să i ne­n o ro c iţ i, a ju d e c a t a f i m a i p o t r iv i t , să nu ne desb in ăm p u terile m odeste, în cau sa a d u n ă r ii acestor oferte de bu nă voie, ci cu to ţii să ne g ru p ă m pe lâ n g ă apelu l Archie- reu lu i d r. E lia Cristea, ş i toa te ofrandele să se tr im ită la m â n a lui, b ine ş t iin d , că P re a s fin ţia Sa va îm p ă r ţ i a ju to a re le , după ade vă ra te le t re b u in ţe a le v ic t im e lo r ca­ta s tro fe i.

A s ta , fire ş te , n u eschide, ca m e m b rii c o m ite tu lu i ş i în gen e ra l c o m ite te le com i- ta te nse şi ce rcua le , să se in te reseze şi ele de causă, să-i îndem ne pe oam en i la c o n tr ib u ir i, şi sumele adunate să se t r i ­m ită d e a d re p tu l la adresa P re a s f in ţ itu lu i Ep iscop d r. E lia C ris tea în Caransebeş.

ŞTIRI.Maj. Sa Monarchul a p leca t e r i la Iş l,

unde se va serba în c e rc u l fa m ilie i sale an ive rsa rea a 80-a a n a ş te r ii sale.

Serbarea de primăvară ce se a ran jează de R eun iunea fe m e ilo r rom â ne cu e levele In te rn a tu lu i-O r fe lin a t pe te ra sa Casei de T i r de sub T âm pa s’a f ix a t d e f in it iv pe z iua de D u m inecă 20 Iu n ie (3 Iu lie ) înce­pând la oare le 3 după am eazi. A tra g e m d in nou a te n ţiu n e a p u b lic u lu i n o s tru asupra acestei S e rb ă ri de b ine facere , care va o fe r i cu m odeste m ijloace , frum oase şi p lăcu te d is tra c ţii) '. — In caz de t im p n e fa v o ra b il S e rbarea se va ţ in e a în Sala Casei de T ir , nem a i pu tând fi am ânată, deoarece C o m i­te tu l p repa ră în succesiunea acestei fe s t i­v i tă ţ i exam ene le şcoalei de m ena j şi de in d u s tr ie casnică pe z iua de J o i 24 Iu n ie (Nasc. S. loan Botez.) şi p re m e rg ă to r o e x p o z iţie de lu c ru de m ână şi de ţe s ă tu ri, în sala şcoalei e le m e n ta re de fe t i ţe pe z i­le le de M a rţi, M e rcu ri ş i Jo i. (22, 23, 24 Iu n ie ). V om re ve n i.

Prăbuşirea unui edificiu. E r i s’a în ­tâ m p la t o m are n e n o ro c ire în o ra şu l K e cs ­ke m é t. P răbuş indu*se un z id a l n o u lu i ed i­f ic iu a l b ă n c ii n a ţio n a le au fo s t în g ro p a ţi sub ru in e un v iz i t iu cu o că ru ţă cu do i cai ş i 10 m u n c ito r i.

Concurs. »Tel. Rom ân« pu b lic ă con­cu rsu l o b ic in u it anua l p e n tru c o n fe r ire a de s t ip e n d ii d in »F u n daţiun ea G ozsdu«. P e tiţ iu n ile îm p re u n ă cu docu m en te le ce ru te s u n t a se în a in ta până la 23 Iu lie (5 A ug .) a. c .rep reze n tan ţe i F u n d a ţ iu n ii cu sed iu l în B udapesta V I I H o lló u. 8 sz.

Tinerimea română din Alba-Iulia in ­v ită la p ro d u c ţiu n e a şi pe trece rea care se va ţ in e a în 20 Iu n ie (3 Iu lie ) 1910 în sala »R edute i«

P ro g ra m : I . »D unărea şi O ltu l« de G. Coşbuc, şi I I » G ra iu l neam u lu i« de G. Coşbuc, deci. de d-1 I. C onc ia tu , P I. »Pen­t ru o ch ii lu m ii» . C om edie în 2 acte de Lab iche, lo c a liz a tă de G il. După te a tru dans.

Scop f ila n tro p ic ! V e n itu l c u ra t e des­t in a t p e n tru »R eun iunea m e s e r ia ş ilo r şi e c o n o m ilo r ro m â n i d in A lb a - Iu lia .

C o m ite tu l.Pentru Românii nenorociţi din Caraş-

Severin. „R e u n iu n e a s c d a lilo r ro m â n i d in S ib iiu “ in v ită la C onven irea Socia lă îm p re u ­na tă cu c â n tă r i, d e c la m a ţiu n i ş i jo c , care o va a ra n ja D um inecă , la 3 Iu lie s t. n., în „U n ic u m “ . V e n itu l c u ra t este d e s tin a t pen­t ru f r a ţ i i n o ş tr i n e n o ro c iţ i în u rm a p o to ­p u lu i d in c o m ita tu l C a raş -S e ve iin .

Portretul marelui metropolit Andreiu baron de Şaguna lu c ra t în co loa re Sepia după o fo to g ra fie c o n tim p o ra n ă , de bună seamă cea m a i re u ş ită în fă ţiş a re a nem u­r i t o r u lu i A rc h ire u , se a flă de vânza re Ia L ib ră r ia „G aze te i“ în B raşov. P re ţu l u n u i esem p ia r în m ă rim e de 40 cm. lu n g im e şi 30 cm lă ţim e costă n u m a i 4 coroane» p e n tru a se în le s n i o r iş i cu i p ro cu ra re a c h ip u lu i m a re lu i a rh ire u , de la naşterea c ă ru ia s’au îm p lin it to cm a i 100 an i. P e n tru

p o rto şi a m b a la ju se m a i adaugă pe lângă p re ţ 1 cor. 20 f i le r i .

Mulţămltă. A d u c şi pe această cale m u lţă m ita mea cea m a i că ldu roasă s o c ie tă ţii de a s ig u ra re „Fonciereil care m i-a lic h id a t fă r ă n ic i o greu tate ş i în tim p foarte scu rt as igu ra re a , d e s tu l de însem nată , a fe r ic i tu ­lu i m eu s o ţ p ro to p o p u l V asilie Voina, cu to a te că această a s ig u ra re fusese c o n tra c ­ta tă ab ia de un an şi ju m ă ta te . B ra şo v la 15 Iu n ie 1910. V ăd. E len a P ro topop Voina.

Holera în Basarabia, in u rm a în t in ­d e m h o le re i în Basarabia, d ire c ţiu n e a ge­n e ra lă a s e rv ic iu lu i s a n ita r a d ispus ca to a te p u n c te le de tre c e re despre f ro n t ie ra rusească să fie c o m p le c t înch ise p e n tru c ă lă to r ii ş i p ro v e n ie n ţe le d in Rusia. Nu v o r f i deschise pe usca t de câ t U n g h e n ii şi G u ra -P ru tu lu i, ia r pe apă C ons tan ţa şi Su lina.

0 grea nenoroc ire a lo v it pe v e n e ra tu l fo s t p reşed in te a l L ig e i C u ltu ra le d-1 P e tre G ră d iş te a n u p r in m o a rte a tra g ic ă a so ţie i sale. Ia tă cele în tâ m p la te . F a m ilia d - lu i G răd iş teanu p lecând a la ltă e r i de la m oşia B a lac iu sp re ga ra L e h iiu avea să trea că cu tră s u ra peste p o d u l p lu t i to r , care leagă m a lu r ile J a lo m iţe i. Pe când se a fla u cu t o ţ i i pe p o d u l p lu t i to r , ca ii au în ce p u t să sară. Se în ţe le g e că persoane le d in n ă u n tru s’au s p e r ia t. Im e d ia t d -na G răd iş teanu a s t r ig a t «eu sa r d in tră s u ră » . Până să apuce d. P e tre G răd iş teanu s’o oprească dânsa se şi scobo rî pe scara tră s u re i. D. G ră d iş te a n u ab ia apucase să zică «s ta i ce fa c i? , când n e fe r ic ita sa so ţie a ş i a luneca t de pe scară ş i p ie rzâ n d u -ş i e c h ilib ru a căzu t în apă. D-1 G răd iş teanu a v o it să sară în d a tă în râ u p e n tru a o sa lva, d a r a fo s t o p r it de d -ra B ra tu , care ş i-a d a t seamă că s’a r f i în tâ m p la t a doua n e n o ro ­c ire . D in c lip a când a căzu t în apă, n ’a m a i a p ă ru t la sup ra fa ţă . C u re n tu l a înne - ca t-o şi a dus ca d a v ru l dep a rte . S’au lu a t to a te m ă s u r ile p e n tru descoperirea cada­v ru lu i.

întemniţarea lui Hoffrichter. L o c o te ­n e n tu l H o ff r ic h te r cond am n a t la 20 a n i te m n iţă g rea a fo s t dus e r i în a u to m o b il la înch isoa rea d in M o lle rs d o rf, unde u r ­mează să-şi facă pedeapsa. C o ndam na tu l e ra îm b ră c a t c iv il. Lângă H o ffr ic h te r şedea un că p ita n , ia r în ţa ţa lu i do i s u b o fiţe r i C h e ltu e lile p ro ce su lu i se u rc ă la 20.000 le i.

Rezolvarea unui caz practicdin sfera dreptului bisericesc.

(U rm a re ş i f in e )R ezum ând cele spuse până ac i: fă ră

ca să m a i re fle c te z la ce le la lte o b se rvă ri a d lu i D e lasch it, ce nu-s n ic i în s e m n a te , n ic i dec iză toare c i-s n u m a i apendice şi su ­pun a d e v ă ru l a rg u m e n te lo r c o m b ă tu te de m ine până aci: s u s ţin f ir m ; I ) Că te o ­lo g u l nu e ce lib în sensu l cazu lu i n o s tru . 2) că n u - i ce lib n ic i preo tu l vădu v. 3) Că eu am p u re i s b ine şi co re c t când i-a m eschis pe a m b ii pe o fo rm ă de la acel be­n e fic iu şi am în d re p tă ţ i t la acela nu m a i pe c le r ic u l, ca re le n ic i când n ’a fo s t în s u ­ra t n ic i în a in te n ic i după c h iro to n ire şi pe p re o tu l c ă s ă to r it epudem , d a r ca re le p e n tru to td e a u n a abzice de ia u z u l m a tr im o n iu lu i.

S u ş tin f i r m : 4) că D l D e la s c h it şi D l. D r. F e lix n ’au d o v e d it că te o lo g u l nos ­t r u a r f i ce lib , ş i că au g re ş it când l-au d e c la ra t to tu ş de celib . 5. Că nu n u m a i au g re ş it, c i în m od in ju s t au purces a tu n c ia când în c o n tra p r in c ip i i lo r fo lo s ite de dân ş ii în p o tr iv a mea şi în fa v o ru l te o lo ­g u lu i n o s tru , declarează de no n -ce lib şi de n e în d re p tă ţ it la acest b en e fic iu pe p re o tu l văduv, p r in ce au căzu t ş i în o c o n tra d ic ­ţ ie cu s ine înş iş i. 6. Că p r in u rm a re a rg u ­m ente le aduse de d â n ş ii: f ie d in d is p o z i­ţ i i le gene ra le ale b is e ric ii, p r in c a r i s u n t g a ra n ta te , d re p tu r ile , p r iv i le g iile d ig n ită ţ i le în g e n e ra l c e lib i lo r ade vă ra ţi şi a lto ra ce lib i m ai d u b ii după s ta tu l lo r , f ie d in însăşi d e fin iţ iu n e a c e lib a tu lu i p ropusă de D o m n u l D e la sch it; f ie d in a f irm a ţia aceea a D lu i D r. F e lix . C ăsă to ria te o lo g u lu i n o s tru a r f i a om ulu i nu a preo tu lu i ş i aşa a r f i ade­v ă ra t ce lib ; f ie d in in te rp re ta re a s ta tu tu ­lu i bob ian fă cu tă de D l. D r , F e lix , z ic

I to a te aceste a rg u m e n te p ropuse aşa cum

le-am a f la t în a r t ic l i i D o m n ie lo r lo r sunt in su s te n ib ile , slabe, nu lim pezesc cazul nu-1 rezo lvă , căci nu conv ing .

Cu aceste îm i înche iu d is e rta ţia , care e ş i u lt im a a m ea în cauza aceasta, speram că p u n c tu l m eu de vedere e lim p e z it, pă re re a b in edocum e n ta tă — ia ră d isp u ta f in ită

Delalugone.

B i b l i o g ra f i e ,

A m p r im it la re d a c ţie i i le le acestei u rm ă to a re le b ro ş u r i:

— R aportu l X X I a l şcoa le lo r popo ra le efeaieuCare g r. o r. d i r A ra d . i i nu şco la r 1909— 1910. E la b o ra t de lo s if Mol- dovan, d ire c to r şco lar.

— A n u a ru l V. a l ş i a le i popora le ro m â n e g r . or. d in R ă ş in a r i pe anu! 1909— 1910 p u b lic a t, de M oise F ră ţ ilă d ire c to r .

— A l X X V I A n u a r al in s t i tu tu lu ped a g o g ic -te o lo g ic a l a rh id ieceze i o rto d rom â ne tra n s ilv a n e în S ib iiu pe anu l şco ia r 1909— 1910, p u b lic a t de D r. E u se b ii Roşea, d ire c to r . C u p rin s u l: 1) C en tenaru lu i Ş aguna şi o p in ia p u b lic ă rom ânească de D r. V a s ile S ta n (a p ă ru t ş i în b ro ş u r i sepa ra tă ). Ş t ir i şco la re şi c ro n ica in s t i­tu tu lu i.

— A l X X I V A n u a r a l şcoalei civili de fete cu in te rn a t ş i d re p t de p u b lic ita te a A s o c ia ţ iu n ii d in S ib iiu pe a nu l şcola i 1909— 1910 p u b lic a t de D r. V as ile Bo loga d ire c to r. C u p rin s u l: 1) Cum să ş tu d ie in i de p ro f. V ic to r S tanc iu . 2) Ş t ir i şcolare.

— D in lir ica g erm a n ă m odernă tra d u c e r i de V a le n t in R ude. Iaşi. T ip o g ra fia «P rog resu l» . P re ţu l 1 leu 50 ban i.

— Ş tu d ii Ştiinţifice. F a sc ico lu l I. d( m u lt a p re c ia tu l n o s tru c o la b o ra to r Gavr lo d ic â . O ră ş tie « T ip o g ra fia Nouă» 1910 D in aceste in te re s a n te şi docum entat« s tu d ii vo r apare pe râ n d 4 fasc ico le ş anuZEiŞ: a) P a g in i răs le ţe , b) Econom icec) F ilo s o iic fy d) A s tro n o m ic e . A bonam en tu l anu a l 5 cor. A se adresa d - lu i G avri Tod ică , c o n ta b il, A lg y d g y (H u n y a d m.)

— A p ă ra re a viilor de peronosporă de N ico lae Pop, p ro feso r. So dă g ra t if ce lo r ce cum pă ră ca rte a »Sădirea şi c u l­t iv a re a v ie i» — a ltc u m costă 25 f ile r i.

U L T I M E Ş T 1 R L <Bucureşti, 29 Iunie. După ştiu

sosite aici guvernul grecesc a acceptat toate condiţiile puse de România pen­tru aplanarea conflictului.

P ro p r ie ta r : D r . A u r a i M u r e ş ia m i . \ Succesorii.

R e d a c to r respons.: l o a n S p u d e r c a .

N r . 7 7 - 9 1 0 .Concurs.întreprinzătorii doritori de aese-

cuta reparaturile necesare la biserica gr. cat. din Májer în sumă do 10 000 cor. 02 f. prin aceasta să re ce ar cv să-şi înainteze ofertele în scris Ia Oficiul parochiei gr. cat. din Májé? cei mult până în 14 Iulin 1910 Ia 3 oare p. m.

Condiţiunile de reparare, preLi? nărui de spese, precum şi planurile aprobate de Preo Veneratul Conzistor se pot studiazilnic la oficiul parochiei gr. cat. din Májer.

Licitaţia publică minuendă să va ţine în 14 Iuliu 1910 la-oarele 2 jt. m. în şcoala gr. cat. din M&jer, sus- ţinându-şi senatul bisericesc dreptul de a concrede cu esecutarea repa­raturilor pre cel mai convenient din re licitanţi.

Majer, la 27 Iuniu 1910.Ieronim Groze, Pavel ISies,

preş, sen.______________

A n t î p o ţ ? ' 1'află aplicare n vorabile stal g r a f i , p r^

Tipografia Murăşanu