ABORDARI TEORETICE ALE PROCESULUI DECIZIONAL .doc

7/23/2019 ABORDARI TEORETICE ALE PROCESULUI DECIZIONAL .doc

1/44

CAPITOLUL 6

6.1 Procesul decizional

6.1.1 Conceptul de decizie si de proces decizional

6.1.2 Sistematizarea problemelor decizionale

6.1.3 Cerinte fata de decizia manageriala

6.1.4 Elementele componente ale procesului decizional

6.1.5 Etapele si fazele procesului decizional

6.1.6 Criterii de sistematizare a deciziilor

6.2 Metode de fundamentare a deciziilor in unitatile economice

6.2.1 doptarea deciziilor in conditii de certitudine

6.2.2 doptarea deciziilor in conditii de risc

6.2.3 doptarea deciziilor in conditii de incertitudine

6.2.4 Perfectionarea procesului decizional in unieconomice

Obiective:

E!plicarea notiunii de decizie"

#dentificarea elementelor componente ale procesului decizional"

#ntelegerea cerintelor de rationalitate ale deciziilor"

Cunoasterea s i e!plicarea etapelor si fazelor procesului

decizional"

Perfectionarea procesului decizional.


2/44


3/44

Abordari teoretice ale procesului decizional

ABORDARI TEORETICE

ALE PROCESULUI DECIZIONAL

6.1 Procesul decizional

$ealizarea obiecti%elor asumate de managementul fiecarei unitati

economice in conditiile accentuarii caracterului de limita a unui numar tot

mai mare de factori de productie& perfectionarea te'nologiilor& di%ersificarea

si integrarea acti%itatii de productie& dependenta rezultatelor economice totmai puternica de influenta factorilor de mediu& sunt numai cate%a elemente

ce sporesc e!igentele de ordin calitati% a intregului proces decizional. #n

acelasi timp& perfectionarea sistemului informational cu componenta sa

(sistem informatic(& mareste posibilitatea de cunoastere si de apreciere a

tendintelor factorilor endogeni si e!ogeni& influenta lor asupra acti%itatii

economico)sociale si a dez%oltarii unitatilor economice.

Manifestarea functiilor managementului& in toata comple!itatea lor&

presupun elaborarea s i implementarea unui numar mare de decizii din toate

domeniile de acti%itate care se desfas oara intr)o unitate economica.

ceste considerente& ne obliga sa acordam atentia cu%enita intreguluiproces decizional.

6.1.1 Conceptul de decizie si de proces decizional

Eforturile depuse de membrii sistemului de management in directia

realizarii unor performante economice superioare pot fi materializate numai

in masura in care reusesc sa elaboreze si sa implementeze decizii

fundamentate stiintific.*EC#+# poate fi definita ca un proces rational de alegere a unei

solutii& a unei linii de actiune dintr)un numar oarecare de posibilitati& in

scopul de a a,unge la un anumit rezultat 1.

1 -undatura si colab.& *ict ionar de management& pag. /


4/44

Fundamentele managementului

*in conceptul de decizie& se pot desprinde cel putin urmatoareleelemente0

este pri%ita ca un proces de alegere rationala specific umana"

se regaseste in toate functiile managementului"

reprezinta actul final in stabilirea obiecti%ului sau obiecti%elor

asumate de manager"

integrarea unitatii economice in mediul ambiant depinde de calitatea

deciziilor"

actiunea poarta denumirea de decizie numai in masura in care

corespunde unei situatii de alegere"este un act de atragere& combinare s i alocare a di%erselor resurse in

procesul de productie"

este un act de imbinare a intereselor componentilor unitatii economice"

sigurand managerilor posibilitatea de a combina resursele

disponibile si de a diri,a procesele economice& decizia& reprezinta principalul

instrument de realizare a obiecti%elor asumate de unitatea economica.

#n unitatile economice& intr)o situatie decizionala& acelas i obiecti%

poate fi realizat pe mai multe cai. E!istenta acestora impune managerilor o

inalta competenta& atat in ceea ce pri%es te elaborarea %ariantelor decizionale

cat si in e%aluarea aplicarii acestora. ariantele prin care se poate realizaacelasi obiecti% prezinta fiecare anumite deosebiri referitoare la0 ni%elul

si structura factorilor de productie alocati" ni%elul producti%itatii muncii"

randamentele obtinute etc& determinand in acelasi timp anumite consecinte

cuantificabile prin ni%elul indicatorilor economici considerati.

Pentru a asigura elaborarea de %ariante decizionale %iabile s i

e%aluarea corecta a fiecarei in parte& decidentii trebuie sa do%edeasca un

inalt grad de competenta astfel incat& rezultatele obtinute in urma aplicarii

unei %ariante in practica& consecintele reale sa nu difere de cele e%aluate

decat in proportii acceptate. Cu cat diferenta dintre rezultatele reale si cele

e%aluate este mai mare& cu atat se impune ca intr)un termen cat mai scurt sase initieze decizii de corectie.

*ecizia de corectie se impune atunci cand la adoptarea celei initiale

nu s)au a%ut in %edere influentele factorilor endogeni sau e!ogeni ori au aparut

altii& despre care nu e!istau informatii la inceputul procesului decizional.


5/44


Procesul decizional poate fi definit prin ansamblul etapelor s ifazelor parcurse in pregatirea& adoptarea& aplicarea si e%aluarea

consecintelor deciziei manageriale2.

$ezol%area problemelor decizionale cu implicatii asupra rezultatelor

economice si sociale ale unitatilor economice presupun eforturi umane s i

materiale semnificati%e din partea managerilor. ceste eforturi se

concretizeaza in efectele poziti%e care se inregistreaza in economia unitatii.

Pentru acest moti% apreciem ca& ordonarea acti%itatilor intr)o succesiune

logica pe etape este de mare importanta pentru obtinerea unor performante

economice estimate de managerul unitatii economice.

ruparea acti%itatilor pe etape si apoi pe faze in procesul decizional&

nu are un caracter pur teoretic& ea s)a cristalizat si consolidat in practica

economica din unitati. Sistematizarea acti%itatilor pe etape presupune o

selectionare si apoi grupare pe faze distincte& intr)o succesiune logica care

nu se poate desfasura altfel. Spre e!emplu& calitatea lucrarilor specifice

etapei a doua a procesului decizional depinde de modul cum sau succedat

acti%itatile si calitatea acestora in prima etapa& iar alegerea %ariantei care

ofera a%anta,ul ma!im& nu se poate realiza daca nu au fost parcurse fazele

anterioare de stabilire a sistemului de indicatori sau parametrii de e%aluare

unitara a fiecarei %ariante si& desigur& stabilirea %ariantelor decizionale.

*esfasurarea procesului decizional presupune o acti%itate

competenta din partea managerului determinata de eterogenitatea structurii

acestuia. Structura procesului decizional este influentata de un numar mare

de factori printre care pot fi amintiti0 tipul problemei decizionale" conditiile

concrete in care se desfasoara procesul decizional" gradul de cunoastere a

aparitiei anumitor e%enimente" calitatile s i e!perienta managerului& etc.

*esfasurarea unui proces decizional s i elaborarea unor decizii

fundamentate stiintific& reduc riscul aparitiei unor consecinte cu abateri

semnificati%e fata de cele e%aluate initial si restrange sfera incertitudinii.Calitatea deciziilor adoptate de manageri poate fi apreciata prin

amplitudinea abaterilor rezultatelor obtinute prin materializarea in practica a

acestuia si ni%elul e%aluarilor initiale.

2 icolescu& .& erboncu& #.& Management& Editura Economica& ucures ti 15& pag. 137


6/44


6.1.2 Sistematizarea problemelor decizionale

8nitatile economice isi desfas oara intreaga acti%itate sub influenta

unor e%enimente de natura s i frec%enta di%ersa care nu toate de%in probleme

decizionale& unele sunt situatii impuse care se rezol%a intr)un anumit mod.

Pentru ca un e%eniment sa de%ina o (problema decizionala( trebuie sa

indeplineasca conditia de baza (de a a%ea posibilitatea obtinerii aceluias i

rezultat pe mai multe cai( care au caracteristici diferite.

#n unitatile economice aparitia problemelor decizionale este generata

de cel putin doua situatii0

a9 #n situatia in care factorii perturbatori au creat un dezec'ilibru intre

subsistemul operational si cel functional cu implicatii negati%e in

realizarea obiecti%elor si se impune restabilirea functionarii

sistemului la parametrii prestabiliti.

b9 #n situatia in care e!ista ec'ilibru intre cele doua subsisteme cu

pri%ire la realizarea obiecti%elor propuse dar managerul doreste sa

obtina performante superioare.

*i%ersitatea si comple!itatea problemelor decizionale care urmeaza

sa le rezol%e managerii din unitatile economice impun o sistematizare in

functie de anumite criterii sau elemente. Criteriile sunt di%erse dar ele au unelement comun si anume cel de a (ordona s i us ura munca decidentului(.

*i%ersitatea criteriilor de sistematizare a problemelor decizionale au

determinat pareri diferite in ceea ce pri%este ierar'izarea lor& fenomen

e!plicabil prin modul de abordare si importanta atribuita fiecarui criteriu.

Aordarea sis!e"a!ica a uni!a!ii econo"ice #er"i!e $ru#area

problemelor decizionale in functie de cele trei componente esentiale ale

functionarii0 intrari" procese economice" iesiri.

In!rarile in sis!e" se realizeaza ca ur"are a "ani%es!arii %unc!iunii

comerciale si se refera la intrarile de factori de productie& informatii& etc& lani%elul si structura ceruta de te'nologiile de productie care se aplica&

conditiile concrete din fiecare unitate si e!igentele economice. Stabilirea

ni%elului si structurii factorilor de productie ce reprezinta intrari in sistem&

%a trebui sa raspunda structurii productiei ce urmeaza a fi realizata&

te'nologiile ce urmeaza a fi aplicate& consumurile specifice& ni%elul


7/44


producti%itatii muncii etc. ceasta inseamna ca inaintea stabilirii %olumuluisi structurii intrarii factorilor de productie este necesar rezol%area unui alt

set de probleme decizionale cum ar fi0 profilul si specializarea unitatii& sis)

temul de cooperare in interiorul si e!teriorul unitatii& orientarea in%estitiilor&

caile si metodele de %anzare a produselor sau ser%iciile unitatii etc.

Procesele de #roduc!ie care se des%asoara in uni!a!ea econo"ica&

determina un numar mare de probleme decizionale& cu un grad ridicat de

comple!itate. #n aceasta grupa de probleme decizionale sunt cuprinse cele

mai multe acti%itati circumscrise functiunilor unitatilor economice e!ceptii

facand cea comerciala care se manifesta cu precadere in procesul de

asigurare cu factori de productie :intrari9 si %anzarea produselor sau;s iser%iciilor :iesiri9.

Iesirile din sis!e"& $enereaza o $a"a 'aria!a de #role"e

decizionale care se refera& in principal& la0 cantitatile de produse si ser%icii

ce se li%reaza in afara unitatii& stabilirea preturilor de %anzare& graficele de

li%rare a produselor si incasarea sumelor cu%enite de la clienti& etc.

ruparea problemelor decizionale se mai poate infaptui tinand

seama de particularitatile fiecarei ramuri a productiei materiale si conditiile

concrete din fiecare unitate economica. #n acest sens ne referim la societatile

economice din agricultura care pot fi specializate sau cu o acti%itatede productie integrata. #ntr)o societate comerciala cu o acti%itate integrata

numarul problemelor decizionale sunt mai numeroase si mai comple!e. Ele

pot fi grupate pe fiecare segment sau grupa de acti%itate din sistemul de

organizare.

#n productia %egetala& principale probleme decizionale se refera la0

elaborarea planului de productie ) sectiunea productie %egetala& optimizarea

necesarului de factori de productie& optimizarea structurii culturilor&

elaborarea flu!ului te'nologic pe fiecare sec%enta in parte& stabilirea

asolamentului& determinarea necesarului de resurse pentru lucrarile deimbunatatiri funciare& asigurarea cu tractoare si mas ini agricole in functie de

%olumul de lucrari ce urmeaza a fi realizat& asigurarea calitatii produselor

%egetale etc.

#n productia animala problemele decizionale se refera la0 stabilirea

profilului& a structurii efecti%elor pe specii si categorii de animale& optarea


8/44


pentru sistemul de crestere a animalelor& optimizarea ratiilor fura,ere pentrufiecare specie si categorie de animale in functie de randamentele ce urmeaza

a fi obtinute in raport de care se decide perioada de e!ploatare etc.

#n productia industriala s i a prestarilor de ser%icii& principalele

probleme decizionale se refera la0 acti%itatea de organizare a procesarii

produselor agricole& optimizarea folosirii capacitatilor de productie&

dimensionarea rationala a sectoarelor de acti%itate.

*esigur& s)a facut o prezentare sumara a celor doua criterii si a

problemelor decizionale specifice& problematica este mult

comple!a s iimpune o anumita rigoare in gruparea problemelor decizion

6.1. Cerinte fata de decizia manageriala

Pentru ca o decizie sa raspunda scopului urmarit de decident& trebuie

sa indeplineasca anumite cerinte& printre care mai importante sunt0 3

Cunoasterea stricta a realitatii din unitatea economica&

asigura o fundamentare stiintifica corespunzatoare prin folosirea unor

informatii reale care reflecta cu e!actitate tendintele fenomenelor s i

proceselor economice in momentul i%irii problemei decizionale in cauza.

*aca la elaborarea acestora se procedeaza la (a,ustarea( informatiilor si seiau in seama cu precadere elementele subiecti%e& deciziile adoptate sunt

lipsite de fundamentul stiintific& iar consecintele nu %or fi e%aluate initial.

*eciziile trebuie sa se bazeze pe o analiza reala si comple!a a intregului set

de informatii de care dispune decidentul.

portunitatea deciziilor& presupune adoptarea acestora in timp

util& cand efectele sunt ma!ime. ceasta cerinta se impune cu atat mai mult&

cu cat frec%enta factorilor interni s i e!terni asupra proceselor economice

este mai mare. portunitatea deciziilor presupune restabilirea functionarii

normale a sistemului intr)un termen scurt& incat sa nu fie pusa in pericolrealizarea obiecti%elor propuse. Pentru realizarea acestei cerinte este necesar

un sistem informational care sa functioneze in conditii normale& sa fie

3 icolescu& .& erboncu& #.& op. cit.& Editura Economica& ucuresti&15.


9/44


capabil sa furnizeze informatii corespunzatoare naturii deciziei ce urmeaza afi adoptata. *eciziile strategice s i tactice solicita un %olum sporit de

informatii cu un grad ridicat de prelucrare& o atentie sporita in elaborarea

%ariantelor decizionale si estimarea consecintelor aplicarii in practica.

Ele antreneaza un %olum mare de resurse si orice eroare si;sau intarziere in

aplicarea lor& poate genera pagube insemnate in economia unitatii.

*reptul de a decide& impune ca adoptarea deciziilor sa se

realizeze numai de catre organismele si de persoanele in%estite cu acest

drept si numai in sfera lor de acti%itate. ceasta cerinta impune realizarea

unui ec'ilibru intre autoritatea formala si cea profesionala a decidentului.

*reptul de a decide numai in sfera sa de acti%itate este o cerinta fireasca&

pentru ca numai aici decidentul dispune autoritatea si responsabilitatea

circumscrisa postului si dispune de informatiile necesare elaborarii deciziei.

-ormularea clara a deciziei& reprezinta o cerinta esentiala&

pentru intelegerea si aplicarea corecta in practica a acestora. #n %irtutea

acestei cerinte& decizia formulata clar& concis& permite intelegerea fara

ec'i%oc a %ariantei adoptate si permite cunoas terea consecintelor de catre

e!ecutanti& fara e!plicatii suplimentare. ceasta presupune ca decizia sa

indice obiecti%ul urmarit& mi,loacele si caile de actiune& persoanele ce

raspund de indeplinirea ei& termenele de e!ecutie& modul si termeneleintermediare de informare cu pri%ire la realizarile partiale s i e%olutia

consecintelor.


10/44


multe %ariante care reflecta posibilitatile de realizare a obiecti%ului propus&cerinta ce decurge din conceptul de decizie. Pentru fiecare %arianta se

e%alueaza consecintele pre%izibile cu aceleasi criterii si se adopta %arianta

care ofera a%anta,ul ma!im si poate fi aplicata in practica.

Pentru realizarea in practica a acestor cerinte este necesar ca

decidentul sa dispuna de un %olum mare de informatii specifice fiecarei

deciziei s i de un anumit inter%al de timp de la identificarea problemei

decizionale pana la necesitatea adoptarii deciziei.

6.1.! "lementele componente ale procesului decizional

Problematica comple!a ridicata de adoptarea unor decizii

fundamentate stiintific necesita cunoasterea elementelor componente ale

procesului decizional si a factorilor de influenta a calitatii deciziilor.

Deciden!ul es!e #rinci#alul ele"en! co"#onen! al #rocesului

decizional& care prin acti%itatea sa in procesul de elaborare a deciziilor&

bazandu)se pe anumite criterii& %a alege una din %ariantele elaborate.

*ecidentul poate fi o persoana care in %irtutea functiei pe care o ocupa& are

dreptul de a decide& sau un organism de management in%estit cu asemenea

atributii.

Calitatea deciziilor este influentata de o serie de factori generati de

calitatile decidentului si a mediului ambiant in care isi desfasoara

acti%itatea.

Cu pri%ire la calitatile decidentului un rol important il are pregatirea

profesionala& e!perienta in acti%itatea manageriala& responsabilitatea ca

atitudine fata de continutul si consecintele deciziilor& moti%area ca

posibilitate de depistare s i de satisfacere a factorilor de stimul pentru

participarea la procesul managerial si materializarea lui in actiune" sistemul

de informare etc.(ediul decizional& cons!a in corelarea !u!uror circu"s!an!elor in

care isi desfasoara acti%itatea unitatea economica. =oti factorii ce se afla in

afara unitatii fac parte din mediul sau s i care influenteaza cu o frec%enta s i

intensitate diferita. 8nii factori ai mediului au o influenta 'otaratoare iar

altii se manifesta numai in anumite impre,urari.


11/44


*i%ersitatea elementelor de influenta ale mediului ne permitaprecierea ca (mediul decizional(& in ansamblul sau are doua componente0

mediul specific si mediul general.

(ediul s#eci%ic #resu#une e)is!en!a unor le$a!uri direc!e& #e aza

unor relatii mai mult sau mai putin obisnuite& cum ar fi apro%izionarea cu

factori de productie de la anumiti furnizori sau %anzarea produselor catre un

beneficiar specializat in domeniu& pe baza unor contracte pe o perioada de

mai multi ani. ceasta inseamna ca unitatile economice din aceeasi ramura

sau subramura a economiei nationale instituie relatii specifice determinate

de particularitatile acestora& care au o frec%enta aproape ciclica.

(ediul $eneral es!e re#rezen!a! de %ac!orii de in%luen!a a "ai "ul!or

ramuri ale economiei nationale& am putea spunea tuturor unitatilor

economice. Mediul general a de%enit foarte comple! si factorii influenteaza&

adesea& contradictoriu& in sensul ca unii au influenta poziti%a asupra

procesului decizional in sensul accelerarii sale& iar altii au influenta negati%a

in sensul ingreunarii desfasurarii lui.

Comple!itatea mediului general deri%a din faptul ca in momentul de

fata asistam la cresterea continua a factorilor de productie cu caracter

limitati%& dificultati sporite in asigurarea pietei produselor si a ser%iciilor&

recon%ersia fortei de munca etc.

#n procesul decizional aceste elemente sunt concretizate in cresterea

numarului de %ariabile si restrictii limita& multiplicandu)se interdependenta

dintre ele.

Oiec!i'ul sau oiec!i'ele ur"ari!e de deciden! #rin ado#!area

deciziilor& presupune sporirea randamentului la unitatea de productie&

cresterea producti%itatii muncii& cres terea rentabilitatii fiecarui produs sau

ser%iciu etc.

(ul! i"ea 'arian!elor #osiile de ado#!a! in 'ederea realizarii

obiecti%ului propus. Particularitatile te'nice s i economice ale fiecarui unitatiisi pun amprenta asupra procesului decizional s i amplifica elementele

necesare de luat in considerare.

(ul! i"ea cri!eriilor #osiile de lua! in considerare #en!ru

aprecierea %ariantelor de decizie. ceste criterii pot fi de natura economica&

te'nica etc.& fiecaruia ii corespunde unul sau mai multi indicatori. 8nele


12/44


criterii au un caracter obligatoriu la care trebuie sa raspunda fiecare %ariantaluata in considerare& iar altele au un caracter relati%& e!pr imat de elemente

prin care se realizeaza diferentierea %ariantelor si aprecierea lor.

(ul! i"ea consecin!elor 'arian!elor %iecarei 'arian!e ii cores#unde

consecinte concretizate in ni%elul indicatorilor si paramet

stabiliti

pentru aprecierea acestora. legerea %ariantei optime insea

optarea

pentru cea careia ii corespund consecintele cele mai a%anta,in raport cu

scopul urmarit.

6.1.# "tapele si fazele procesului decizional

doptarea unor decizii %iabile presupune organizarea s i

sistematizarea acti%itatii decidentilor& astfel incat lucrarile pregatitoare

materializarii acestora sa se desfasoare intr)o succesiune logica. ceasta se

impune cu multa acuitate in etapa actuala cand la ni%elul unitatii economice

si a subdi%iziunilor organizatorice se concentreaza un %olum tot mai mare

de e%enimente si informatii& ca urmare a modificarilor inter%enite in

acti%itatea economica si organizatorica a acestora.

*esfasurarea procesului decizional in ansamblul sau& impune

parcurgerea anumitor etape& carora le corespund mai multe faze 4.

Principalele etape ale procesului decizional sunt0 etapa pregatitoare&

stabilirea %ariantelor decizionale& aplicarea deciziei& controlul si e%aluarea

rezultatelor obtinute.

1. Etapa pregatitoare prezinta o importanta deosebita in derularea

procesului decizional. *e modul cum se succed fazele acestei etape s i

calitatea lucrarilor determina in mare masura derularea normala a intregului

proces decizional. ceasta etapa cuprinde trei faze0

#n prima faza are loc identificarea problemei si aprecierea situatiei

care impune declansarea procesului decizional. *in multimea e%enimentelor

ce apar intr)o unitate economica& decidentul le %a delimita pe cele ce pot fi

rezol%ate prin mai multe %ariante& care %or constitui probleme decizionale.

4 icolescu& .& erboncu& #.& op. cit.& Editira Economica& ucuresti& 15


13/44


#n acest scop este necesar ca decidentul sa cunoasca la timp aparitiafactorilor ce influenteaza functionarea sistemului sau subsistemului

determinandu)i abaterile de la parametrii prestabiliti.

#n cea de a doua faza are loc formularea scopului urmarit de

decident& prin inter%entia sa asupra restabilirii functionarii normale a

sistemului sau subsistemului. #mportanta acestei faze consta in asigurarea

concentrarii atentiei asupra consecintelor influentei factorilor perturbatori s i

a rezultatelor scontate prin materializarea deciziei.

#n cea de a treia faza are loc culegerea informatiilor necesare

elaborarii %ariantelor decizionale. Cu acest prile, se stabilesc informatiile

necesare& %olumul& structura& termenul de transmitere& persoanele careraspund de culegerea si prelucrarea acestora& astfel incat sa se obtina

informatii cu capacitate mai completa de reflectare a fenomenelor sau

proceselor %izate.

Pentru a usura acti%itatea decidentilor este necesar sa se asigure

informatiile strict necesare si sa fie lipsite de efectele implicarii afecti%e a

persoanelor care le culeg si le prelucreaza cat s i a celor care le utilizeaza in

elaborarea de %ariante. Parcurgerea acestei faze implica cunoas terea

aprofundata a metodelor de tratare si prezentare a informatiilor.

2. Etapa stabilirii %ariantelor de decizie. Pe baza informatiilor

prelucrate primite de decident& se elaboreaza %ariantele de decizie. -iecare

%arianta urmareste acelasi scop& dar se deosebesc intre ele prin implicatiile

fiecareia si rezultatele finale estimate prin materializarea lor.

#n aceasta etapa acti%itatea poate fi structurata pe trei faze

deosebindu)se intre ele prin natura acti%itatilor desfas urate de decident.

#n prima faza are loc stabilirea unui sistem riguros de indicatori sau

parametrii& cu a,utorul carora sa se poata e%alua consecintele fiecarei

%ariante. Sistemul de indicatori sau parametri trebuie sa fie unitar pentru

toate %ariantele decizionale si sa raspunda scopului urmarit de decident prin

realizarea obiecti%ului propus. Spre e!emplu& daca decidentul are ca

obiecti% adoptarea unei decizii cu pri%ire la te'nologia de crestere a

animalelor& %a trebui ca sistemul de indicatori sa reflecte eficienta

economica a fiecarei %ariante te'nologice& ni%elul parametrilor ce urmeaza a

se realiza si posibilitatile de materializare a acestora.


14/44


#n cea de a doua faza are loc analiza comparati%a a %ariantelor. Cua,utorul sistemului de indicatori si parametri stabiliti in faza anterioara& se

analizeaza implicatiile si rezultatele ce se %or obtine prin materializarea in

practica a fiecarei %ariante. #n general& aceasta analiza se efectueaza a%and&

in principal doua obiecti%e0 a9 resursele materiale& financiare si umane

solicitate de fiecare %arianta" b9 rezultatele de productie si implicatiile

economice ale acestora.

#n cea de a treia faza are loc alegerea %ariantei care ofera a%anta,ele

ma!ime si poate fi materializata in practica. #n procesul decizional

momentul optional este 'otarator. ceasta faza are implicatiile cele mai

mari asupra rezultatelor finale ale unitatilor economice. *e modul in care

decidentul apreciaza consecintele %ariantei pentru care opteaza depindeimbinarea factorilor de productie& %alorificarea produselor etc. iar in final&

realizarea obiecti%ului propus.

3. Etapa aplicarii deciziei& aceasta etapa trebuie pregatita cu foarte

mare atentie. Ea presupune adoptarea in prealabil a unui program de actiuni

cu pri%ire la informarea e!ecutantilor pri%ind necesitatea adoptarii deciziei&

raspunderile ce re%in fiecarui component implicat& mi,loacele economice

necesare realizarii acesteia& componentele moti%ationale pentru e!ecutanti&

efectele economice finale ale materializarii acesteia.

4. Etapa controlului si e%aluarii rezultatelor obtinute. #n aceasta

etapa se determina masura in care obiecti%ele fi!ate au fost indeplinite&

cauzele care au generat e%entualele abateri& influenta factorilor aleatori

asupra rezultatelor prestabilite. Particularitatile procesului de productie de

e!emplu& din agricultura influenteaza acti%itatea de control a decidentilor.

-aptul ca procesul de productie este influentat de conditiile naturale&

decidentii trebuie sa separe cauzele pro%ocate de factorii aleatori de efectele

datorate muncii propriu)zise desfasurata de subordonati. *e asemenea&

desfasurarea acti%itatii de productie pe suprafete intinse s i e!istenta unor

subdi%iziuni organizatorice la mari distante& ingreuneaza efectuarea unuicontrol riguros cu pri%ire la materializarea deciziilor adoptate.

#n continuare& se analizeaza modul de desfasurare a etapelor s i

fazelor procesului decizional& efectuandu)se inter%entiile de corectie& daca

acestea se impun. Cu ocazia controalelor efectuate se culeg informatii


15/44


asupra modului cum se materializeaza decizia adoptata& se efectueazainter%entiile necesare. 8n rol important il au concluziile pri%ind

desfasurarea procesului decizional si masurile necesare perfectionarii

acestuia pentru ciclul urmator.

#ntre etapele si fazele procesului decizional e!ista o serie de

cone!iuni care& in anumite situatii& pot determina ree!aminarea problemei

fie partial& fie in totalitatea ei. *elimitarea etapelor si fazelor pentru fiecare

problema decizionala in parte& depinde de competenta decidentului.


16/44


*esigur& problema poate fi rezol%ata prin incadrarea deciziei ingrupa cu efecte asemanatoare preponderente.

*in cele de mai sus rezulta ca& marea ma,oritate a deciziilor adoptate

intr)o unitate economica& are o tripla dimensionalitate0 te'nica& economica

si sociala.

Cele mai importante criterii si elemente ce se iau in considerare la

gruparea deciziilor sunt0 sfera de cuprindere& ni%elul ierar'ic al decidentului&

natura problemelor ce urmeaza a fi rezol%ate& gradul de fundamentare&

posibilitatea cunoas terii aparitiei anumitor e%enimente& numarul decidentilor

etc.

*in punct de %edere al sferei de cuprindere si a perioadei de

referinta& deciziile se grupeaza in0 strategice& tactice s i curente.

*eciziile strategice se refera la acti%itatea de ansamblu a unitatii

economice si pri%esc strategia dez%oltarii acestuia in %iitor. Principalele

probleme decizionale ce urmeaza a fi rezol%ate prin adoptarea deciziilor

strategice se refera la0 profilarea si specializarea in perspecti%a& organizarea

productiei si a muncii& optimizarea structurii de productie& asigurarea cu

mi,loace mecanice& structura in%estitiilor etc. ceasta grupa de decizii

trebuie sa fie cuprinzatoare in sensul de a pre%edea actiunile ce se %or

desfasura intr)o anumita perioada. *at fiind faptul ca pri%esc acti%itatea de

%iitor a unitatii cu toate implicatiile sale& la elaborarea deciziilor strategice

trebuie sa se acorde un plus de atentie& atat in ceea ce pri%es te %olumul s i

structura informatiilor folosite la elaborarea %ariantelor& cat si la e%aluarea

consecintelor acestora. ceasta grupa de decizii& prin materializarea in

practica& anga,eaza un %olum mare de resurse cu efecte propagate pe o

perioada indelungata& de aceea& orice eroare ce poate inter%eni %a a%ea

efecte negati%e mai profunde si pe o perioada mai mare. Pentru acest moti%

decidentii trebuie sa aleaga cu multa atentie atat metodele de elaborare a

%ariantelor decizionale cat si sistemul de indicatori si parametri de e%aluare

a consecintelor. *eciziile strategice din unitatile economice se concretizeaza

in general& in strategii pe termen mediu sau lung si planuri.*eciziile tactice se refera la o perioada de cel mult un an. ceasta

grupa de decizii are menirea de a transpune in practica strategia adoptata de

unitatea economica se integreaza in planul anual& trimestrial sau lunar.


17/44


%and in %edere efectele acestor decizii asupra acti%itatii deansamblu& este necesar sa se acorde atentia cu%enita in toate etapele si fazele

procesului decizional. *e modul cum sunt fundamentate se asigura

realizarea obiecti%elor anuale.

*eciziile curente rezol%a problemele zilnice ce apar in acti%itatea

unitatii economice. -rec%enta mai mare a acestor decizii se intalneste la

decidentii aflati la baza piramidei ierar'ice. Pe masura ce se inainteaza spre

%arful piramidei ierar'ice frec%enta lor scade& fiind inlocuite de cele tactice

si strategice.

*eciziile pot fi grupate in functie de ni%elul ierar'ic la care se afladecidentul. *upa acest criteriu& deciziile sunt grupate in0 decizii adoptate de

esalonul superior& de cel mediu si de cel inferior. Esalonul superior al

managementului adopta decizii strategice si tactice" esalonul mediu adopta

decizii tactice si curente" esalonul inferior adopta& de regula& decizii curente.

alta grupare a deciziilor se poate realiza in functie de natura

problemelor ce urmeaza a fi rezol%ate. Potri%it acestui criteriu deciziile pot

fi grupate in0 decizii cu caracter te'nic& economic& organizatoric s i social.

*eciziile economice cuprind probleme referitoare la folosirea

resurselor din unitate& cum ar fi0 utilizarea fortei de munca si asigurarea

cresterii producti%itatii muncii& rationalizarea c'eltuielilor si ni%elul

costurilor de productie& ni%elul profitului etc.

*eciziile te'nice pri%esc masurile cu pri%ire la introducerea unor

te'nologii moderne de productie& reutilarea si modernizarea utila,elor din

unitate etc.

*eciziile cu caracter organizatoric cuprind probleme pri%ind0

organizarea fortei de munca& repartizarea mi,loacelor de munca pe

subdi%iziuni organizatorice etc.

*eciziile cu caracter social cuprind probleme referitoare la0

recrutarea fortei de munca s i alte aspecte legate de moti%atie si antrenarea

lucratorilor la unitatea economica.

ruparea deciziilor se poate realiza in functie de specificul acti%itatii

la care se refera. *in acest punct de %edere& deciziile pot fi0 operationale& de

conceptie si prospective.


18/44


Deciziile operationale privesc activitatea concreta de realizare aobiecti%elor programate& au o frec%enta mare& se refera& la o perioada mai

mica de un an si sunt adoptate la ni%elurile ierar'ice inferioare din unitate.

Deciziile de conceptie si deciziile prospective cuprind activitatea de

orientare a dez%oltarii unitatii economice cum ar fi0 profilarea si

specializarea& introducerea in productie de noi te'nologii& dez%oltarea bazei

mecanice etc.

#n functie de frec%enta adoptarii& deciziile pot fi0 decizii unice s i

decizii repetitive.

Deciziile unice cuprind activitati ce apar in mod accidental.Elaborarea si adoptarea acestor decizii ridica o serie de dificultati in fata

decidentilor referitoare la suportul informational& e!perienta dobandita in

astfel de situatii& e%aluarea consecintelor etc.

Decizii repetitive privesc probleme cu o frecventa aproape ciclica.

%and o frec%enta ritmica& aceasta presupune s i o anumita repetare a

fenomenelor& fie pe acelasi plan si la acelas i inter%al de timp& fie pe un plan

superior sau la un inter%al de timp mai mare. =otusi& prin adoptarea acestor

decizii se poate dobandi o anumita e!perienta& intrucat informatiile sunt de

regula& mai complete& ridicand mai putine probleme cu pri%ire la e%aluarea

consecintelor. Cu toate acestea& decidentii trebuie sa analizeze cu multacompetenta %ariantele posibile si consecintele aplicarii acestora in practica.

*eciziile mai pot fi grupate si in functie de numarul de persoane

care participa la elaborarea lor. Din acest punct de vedere se disting:

decizii individuale si decizii de grup.

Decizii individuale decurg din cele de grup si asigura operativitatea

sporita a acti%itatii de management. ceasta acti%itate nu poate fi realizata

fara adoptarea de decizii indi%iduale :unipersonale9 dar& e!agerarile in

aceasta directie pot a%ea influente negati%e asupra rezultatelor de productie

si economice ale unitatii.Deciziile de grup (colective) sunt adoptate de organismele de

management e!istente in unitati. Ele reprezinta rezultatul unor opinii ale

componentilor grupului0 au un caracter comple!& determina& de regula& o

suita de decizii indi%iduale care au rolul de a materializa in practica.

*eciziile de grup au in %edere aspecte esentiale din acti%itatea unitatii&


19/44


preponderente fiind cele strategice si tactice& dar in anumite situatii& pot firezol%ate si probleme curente.

Dupa gradul de cunoastere a aparitiei anumitor evenimente,

deciziile pot fi grupate in0 decizii adoptate in conditii de certitudine& in

conditii de risc si in conditii de incertitudine. *ata fiind importanta s i

particularitatile metodologiei de fundamentare& aceste grupe de decizii %or fi

prezentate pe larg& in paragrafe distincte.

#n literatura de specialitate sunt precizate s i alte criterii de

sistematizare a deciziilor& pe care le apreciem ca fiind de o importanta

mai mica.

6.* (e!ode de %unda"en!are a deciziilor in uni!a! ile econo"ice

Cresterea eficientei economice& a fiecarui produs& principalul

obiecti% din etapa actuala& se poate realiza numai in conditiile in care

intregul proces decizional se desfasoara pe baze stiintifice& apelandu)se la

metode adec%ate de fundamentare a %ariantelor decizionale s i e%aluarea

consecintelor acestora.

8n rol important in fundamentarea %ariantelor decizionale si

e%aluarea consecintelor acestora il au metodele si te'nicile utilizate de

decident.

#n literatura de specialitate se apreciaza ca e!ista doua grupe de

procedee :metode9 practice de rezol%are a problemelor decizionale s i

anume0 procedee traditionale si procedee stiintifice.

Procedeele traditionale se caracterizeaza prin e!istenta unui numar

mare de modalitati de elaborare a %ariantelor decizionale& dar fara a dispune

de o metodologie generala fundamentata pe anumite principii sau norme de

lucru& prin care sa se reglementeze succesiunea lucrarilor& modalitati de

e%aluare a consecintelor si aleger ea solutiei optime. pelarea la unul saualtul din procedee de%ine aproape o problema care depinde de calitatile

decidentului. Metodele traditionale folosite se bazeaza aproape in

e!clusi%itate pe e!perienta& intuitie profesionala& etc.& care se manifesta

spontan de la un decident la altul& in functie de dotarea acestora cu calitatile

amintite.


20/44


Procedeele traditionale se folosesc pe scara larga si acum in procesulde management si este greu sa se renunte in totalitate la ele pentru ca is i

gasesc utilitate in rezol%area unor probleme decizionale simple. *e

asemenea& acestea reprezinta& de multe ori& o prima abordare a celor mai

comple!e probleme decizionale& care %or fi rezol%ate apeland la metode s i

te'nici de calcul moderne.

Procedeele stiintifice se diferentiaza de cele traditionale prin faptul

ca fiecare metoda sau te'nica de elaborare a deciziilor se desfasoara dupa o

anumita metodologie riguroasa& are o fundamentare teoretica s i logica&

criteriile de e%aluare a %ariantelor sunt stabilite pe baze stiintifice incat

decidentul poate aprecia cu multa usurinta solutia optima.

8tilizarea in procesul decizional a unor metode si te'nici specifice

%a asigura o eficienta sporita a deciziilor adoptate si deci& a acti%itatii de

ansamblu a unitatii economice. plicarea unei metode sau a alteia in

procesul decizional depinde de gradul de determinare a situatiilor anticipate&

de comple!ul de conditii care determina ca pentru o anumita %arianta de

rezol%are a unui obiecti% sa se produca anumite consecinte. Metodele

economico)financiare care %or fi descrise in paragrafele urmatoare isi gasesc

o aplicabilitate mai mare in unitatile din sistemul agroalimentar.

6.2.1 Adoptarea deciziilor in conditii de certitudine

*esfasurarea procesului decizional in conditii de certitudine

presupune0 pastrarea unui flu! informational considerat normal& elementele

implicate sunt de tipul %ariabilelor controlabile& iar e%olutia lor poate fi

anticipata cu precizie. #n acest caz decidentul este sigur ca e%enimentele %or

e%olua astfel incat odata declansata actiunea& ea %a coincide intru totul cu un

anumit model informational pe care el si l)a insusit inaintea declansarii

actiunii. ceasta inseamna ca e%enimentului anticipat i se atribuieprobabilitatea 1:unu9& de aparitie& adica are loc o aparitie certa sau

probabilitatea / :zero9& in cazul in care aparitia e%enimentului dat este

imposibila. #n consecinta& fiecarei strategii ii coincide un anumit rezultat&

dificultatea consta numai in alegerea criteriului de elaborare a solutiei.


21/44



22/44


stari ale naturii& a%and drept urmare& abateri semnificati%e de la rezultatelescontate initial de decident.

doptarea deciziilor in conditii de risc are loc atunci cand despre

probabilitatea de aparitie a unei stari a naturii& se cunoas te cel mult faptul ca

este superioara lui zero s i inferioara unu. Cu pri%ire la atitudinea

decidentilor fata de risc e!ista o mare %arietate indi%iduala& la e!treme

plasandu)se deciziile e!cesi% de prudente si e!cesi% de riscante.

*ecidentii care adopta decizii e!cesi% de prudente se caracterizeaza

prin tendinta de a e%ita cel mai mic risc& de a recurge numai la procedeele

cunoscute ca fiind foarte sigure sau de a inlatura in totalitate initiati%a.


23/44


defa%oarea decidentului& in consecinta decidentul& in functie de informatiilepe care le are asupra aparitiei anumitor e%enimente& trebuie sa stabileasca s i

sa adopte alternati%a care)i asigura cele mai mari a%anta,e.

*at fiind faptul ca natura nu actioneaza ca un ad%ersar inteligent& nu

i se pot stabili reguli de comportare& ci se pot culege informatii statistice in

sensul dorit& putandu)se face pre%iziuni probabilistice. #n asemenea ,ocuri in

care singurul partener inteligent este decidentul& el isi determina %arianta

optima in functie de informatiile pe care le poseda cu pri%ire la

comportamentul naturii. Probabilitatea de a afla starea naturii este cu atat

mai mare cu cat se fac mai multe obser%atii.

Cu a,utorul informatiilor se pot alcatui alternati%e ce definesc un

mod de comportare al naturii si da posibilitatea sa se adopte deciziile ce

permit realizarea scopului propus.

$ezol%area unor probleme decizionale in conditii de risc implica

parcurgerea a doua faze0 19 construirea matricei decizionale si 29 utilizarea

anumitor metode de calcul pentru a a,unge la selectionarea alternati%ei

optime& in functie de obiecti%ul urmarit.

Matricea cuprinde0

a9 alternati%ele posibile& notate cu 1& 2& ...& i...& m& in care&

i @ 1& 2& 3& ...& m

b9 starile naturii notate cu 1& 2& ...& ,& ...& n& in care&

, @ 1& 2& 3& ...& n.


24/44



25/44


descompusa intr)un sir de decizii inlantuite& in care alterneaza decizii inconditii de certitudine cu decizii in conditii de risc& unde inter%in starile

naturii. Situatia decizionala astfel descompusa este prezentata grafic& sub

forma de arbore& in care nodurile reprezinta deciziile. #n momentul in care

inter%ine un factor de incertitudine intre decizie si consecintele ei& arborele

se ramifica in continuare.

Cu a,utorul arborelui decizional se poate lua o decizie din mai multe

posibile& fara a a%ea siguranta consecintelor acesteia& deoarece se bazeaza pe

un e%eniment nesigur.

Solutionarea problemei decizionale se face pornind de la

consecintele fiecarei %ariante& prin calculul sperantei matematice. #n

continuare %om da un e!emplu& rezol%and pas cu pas problema decizionala

cu a,utorul arborelui decizional.

Managerul impreuna cu departamentul de mareting al firmei %or sa

introduca pe piata un nou produs. cestia au de ales o %arianta de produs

din trei posibile& astfel incat sa obtina o cota de piata cat mai mare. Se %a

alege %arianta optima construind un arbore decizional si utilizand metoda

sperantei matematice.

=abel nr. 2

Cos!uri Pro%i! ,"ilioane-arian!e,"ilioane lei leiNr.

cr!.decizionale

Condi!ii Condi!ii CerereCerere,de #rodus Condi! ii

%a'oraile "edii ne%a'oraile "are "ica

1. 1 65 ) ) 13/ 7

) 72 ) 1 52

) ) 74 3

2. 2 7 ) ) 156 1

) 73 ) 143 52

) ) 65 1 26

3. 3 65 ) ) 156 7

) 72 ) 1/4 65

) ) 7 1/4 52

Probabilitatea de desfasurare a lucrarilor de cercetare a pietei

:a cererii9 este in conditii fa%orabile /&3" in conditii medii /&4 si in conditii

nefa%orabile /.3.

Probabilitatea ca produsul sa aiba o cerere mare :sa patrunda

puternic pe piata9 este de /&6 si o cerere mica de /&4.


26/44


13/ mil.leiE1

*2

7 mil.leiE2

E3*3$1

E4

E5*4

13 mil.lei

mil.lei

52 mil.lei

1 mil.lei

E6

156 mil.leiE7

*5

1 mil.leiE

2

il.lei143 mE$2 *6*1

52 mil.leiE1

1 mil.leiE1*7

26 mil.leiE1

il.lei156 mE13*

7 mil.leiE1

il.lei1/4 mE1

$3 *

65 mil.leiE1

il.lei1/4 mE1

*1

52 mil.leiE1


27/44


unde0*1)*1/ D noduri decizionale& unde are loc inter%entia decidentului

pentru a opta pentru una din alternati%e :%ariante9"

$1)$1/ D noduri de risc& unde au loc unele e%enimente aleatoare

:conditii fa%orabile& medii sau nefa%orabile de fabricare a produselor9"

E1)E1/ D noduri finale in care sunt comensurate profiturile obtinute

:rezultatele9. Profiturile sunt separate pe noduri in functie de cerere&

respecti% cerere mare si mica.

#n continuare& %om determina speranta matematica& dupa formula0

pS @ mmi R ij,@, 1

unde0

p, probabilitatea de manifestare a e%enimentului > ,?"

$i, rezultatul obtinut de %arianta >i? influentata de e%enimentul >,?"Smi D speranta matematica in nodul decizional >i? sau pentru

%arianta >i?.

*eci0

Sm*2 @ :13/ ! /&69 B :7 ! /&49 @ 1/ mil. leiSm*3 @ :1 ! /&69 B :52 ! /&49 @ 75 mil. lei

Sm*4 @ : ! /&69 B :3 ! /&49 @ 6 mil. lei

Sm*5 @ :156 ! /&69 B :1 ! /&49 @ 13/ mil. leiSm*6 @ :143 ! /&69 B :52 ! /&49 @ 1/7 mil. lei

Sm*7 @ :1 ! /&69 B :26 ! /&49 @ 65 mil. leiSm* @ :156 ! /&69 B :7 ! /&49 @ 125 mil. lei

Sm* @ :1/4 ! /&69 B :65 ! /&49 @ mil. lei

Sm*1/ @ :1/4 ! /&69 B :52 ! /&49 @ 3 mil. lei

Speranta matematica pentru fiecare %arianta decizionala in functie deconditiile de cercetare a cererii0

Sm1 @ :Sm*2 ! /&39 B :Sm*3 ! /&49 B :Sm*4 ! /&39 @

@ :1/ ! /&39 B :75 ! /&49 B :6 ! /&39 @ 3 mil. lei

Sm2 @ :13/ ! /&39 B :1/7 ! /&49 B :65 ! /&39 @ 1/1 mil. leiSm3 @ :125 ! /&39 B : ! /&49 B :3 ! /&39 @ mil. lei


28/44


arianta optima este acea %arianta decizionala cu cea mai maresperanta matematica.

opt.@ ma!i Smi

opt @ ma! :3" 1/1" 9 @ 1/1 mil. lei

arianta optima corespunde %ariantei 2 de introducere a unui nou

produs.

6.2. Adoptarea deciziilor in conditii de incertitudine

#n unitatile economice si in special& in cele agricole& un numar marede decizii sunt adoptate in conditii de incertitudine. *aca posibilitatile de

realizare a starilor naturii nu se cunosc& procesul decizional are loc in

conditii de incertitudine& nu se mai poate utiliza ca element de orientare in

alegerea %ariantei optime speranta matematica.

Pentru rezol%area unui astfel de model este necesara parcurgerea a

doua etape0

a e)a"inarea "a!ricei daca are sau nu #unc! de ec/iliru ,s.a.0

ale$erea cri!eriului de rezol'are a "a!ricei decizionale.

O i"#or!an!a deosei!a #en!ru deciden! o re#rezin!a %a#!ul& dacamatricea decizionala are sau nu punct de ec'ilibru. E!istenta punctului de

ec'ilibru presupune satisfacerea urmatoarei relatii0 ma!i :min$i,9 @ min,

:ma! $i,9.

#n teoria ,ocurilor se precizeaza ca Aorice element care este in acelas i

timp cel mai mic pe randul sau si cel mai mare pe coloana sa& constituie un

punct de ec'ilibru?.

#n ,ocurile contra naturii unde singurul Aad%ersar? inteligent este

decidentul& care actioneaza in determinarea punctului de ec'ilibru& %a

proceda diferentiat in raport cu semnificatia rezultatelor cuprinse in matrice&

e!istand doua posibilitati0

a daca rezul!a!ele re#rezin!a ele"en!e ce ur"eaza a %i "a)i"iza!e&

se procedeaza in felul urmator0

se de!er"ina 'alorile "ini"e #e %iecare linie& din!re aces!ea se

alege %aloarea cea mai mare :elementul ma!im dintre minime9"


29/44


c se de!er"ina 'alorile "a)i"e #e %iecare coloana& din!re aces!ea&se alege %aloarea cea mai mica :elementul minim din cele ma!ime9& daca

cele doua elemente coincid inseamna ca matricea are punct de ec'ilibru"

d daca rezul!a!ele re#rezin!a ele"en!e ce ur"eaza a %i "ini"iza!e&

se procedeaza asemanator0

e se s!ailesc 'alorile "a)i"e #e %iecare linie si din!re ele se ale$e

%aloarea cea mai mica :elementul minima!9"

% se s!ailesc 'alorile "ini"e #e %iecare coloana si din!re ele se

alege %aloarea cea mai mare :elementul ma!im9& daca elementul minima!

coincide cu ma!im inseamna ca si de aceasta data matricea are punct de

ec'ilibru.

rice matrice decizionala pentru care este satisfacuta relatia ma!im )

minima! poate fi solutionata prin strategii pure& intelegand prin aceasta un

anumit mod de comportament al decidentului.

Strategia pura inseamna alegerea unei linii sau a unei coloane din

matrice& linia& respecti% coloana care trece prin punctul de ec'ilibru

formeaza o perec'e de strategii pure& optime.

*aca matricea decizionala are punct de ec'ilibru& alegerea %ariantei

optime se efectueaza cu a,utorul unor criterii sau reguli in functie de situatia

data s i ni%elul ierar'ic la care se afla decidentul. *aca nu are punct deec'ilibru se apeleaza la strategii mi!te sau ponderari.

6.2.3.. !olutionarea matricelor decizionale cu punct de ec"ilibru

Pentru solutionarea unor astfel de situatii& literatura de specialitate

recomanda& in principal& urmatoarele reguli sau criterii0

a Re$ula #ruden!ei ,cri!eriul al! 2 #esi"is!. Con%or" aces!ei

reguli :criteriu9& decidentul trebuie sa analizeze rezultatele posibile ale

fiecarei alternati%e in parte& optand pentru %arianta care presupune a%anta,ema!ime in situatia in care starea sau conditiile obiecti%e se prezinta cel mai

nefa%orabil. #n acti%itatea de adoptare a deciziilor& decidentul poate fi

interesat in determinarea situatiei celei mai nefa%orabile in care poate sa)l

puna natura. cest aspect al problemei trebuie a%ut in %edere cu precadere

la adoptarea deciziilor strategice. $ezultatele cele mai nefa%orabile sunt


30/44


%alorile minime in cazul in care matricea cuprinde elemente ce urmeaza a fima!imizate si %alorile cele mai mari& cand matricea decizionala cuprinde

elemente ce urmeaza a fi minimizate.

#n continuare se alege strategia care conduce spre rezultatul cel mai

bun& dintre cele mai nefa%orabile. cest criteriu presupune& deci& alegerea

%ariantei optime din cele mai rele& in asa fel incat sa se obtina un ma!im de

castig sau un minim din pierderile ma!ime.

$ezol%area problemei decizionale presupune parcurgerea

urmatoarelor etape0 alcatuirea matricei decizionale" determinarea punctului

de ec'ilibru" notarea pentru fiecare %arianta a rezultatelor :ma!ime sau

minime& dupa caz9" se alege alternati%a ce contine rezultatul cel mai

fa%orabil dintre rezultatele cele mai nefa%orabile" analiza alternati%ei si

formularea dispozitiilor de aplicare in practica.

opt @ ma!i : min, $i, 9

*aca decidentul admite ca natura %a fi ostila si %a influenta negati%

acti%itatea de productie& el %a adopta %arianta care ii asigura un anumit ni%el

minim de pr oductie& beneficiu etc.& sau un anumit ni%el al costurilor& aceasta

inseamna ca se obtine un anumit rezultat cert :cel putin atat9. cest lucru ne

permite sa transpunem e!aminarea unei probleme din conditii deincertitudine in conditii de certitudine& apro!imarea realizandu)se prin

recurgerea la starile cele mai nefa%orabile ale naturii.

*atorita faptului ca acest criteriu se bazeaza pe un e!ces de

prudenta& aria de aplicare in practica se restrange pe masura coborarii

ni%elului ierar'ic. Criteriul prezinta importanta deosebita pentru fun)

damentarea deciziilor strategice ce se adopta la ni%eluri superioare de

conducere. #deea de a obtine cel putin un anumit rezultat rational& are o

anumita logica& mai ales daca a%em in %edere faptul ca anumite erori pot

a%ea consecinte deosebit de negati%e& uneori ireparabile. cest criteriu is i

gaseste aplicabilitate si in adoptarea deciziilor cu pri%ire la noile obiecti%ede in%estitii din agricultura& care prin darea in functiune in anii cu cele mai

nefa%orabile conditii trebuie sa asigure un cost al produselor& astfel incat

sa permita cel putin recuperarea integrala a c'eltuielilor de productie& daca

nu se poate obtine si un anumit beneficiu.


31/44


*esigur& generalizarea acestui criteriu la toate ni%elurile ierar'ice s iin special la ni%elurile inferioare& precum si la fundamentarea unor decizii

tactice& ar putea a%ea drept consecinte& restrangerea initiati%ei lucratorilor

din unitatile agricole.

Criticele aduse in literatura de specialitate acestui criteriu :reguli9 se

refera in special la faptul ca nu este ,ust sa se astepte de la natura numai

conditiile cele mai nefa%orabile.

Cri!eriul o#!i"is!. S#re deoseire de re$ula #ruden!ei&

decidentul pornes te de la ideea ca natura este binefacatoare& adica in

perioada de referinta %or apare acele stari ale naturii care influenteaza

fa%orabil desfasurarea e%enimentelor.

*aca decidentul este perfect optimist& el procedeaza in felul urmator0

pentru fiecare %arianta se noteaza rezultatul cel mai bun" alege %arianta ce

asigura a%anta,ul ma!im& satisfacand relatia 0 opt @ ma!i : ma! , $ i, 9.

cest criteriu nu poate fi generalizat& intr)o anumita masura el poate

fi aplicat pentru fundamentarea unor decizii tactice si curente fara implicatii

deosebite in acti%itatea economica a intreprinderii. Se recomanda ca

decidentul sa actioneze rational& asigurand cresterea initiati%ei celor ce

asigura transpunerea in practica a deciziei.

c Cri!eriul 3ur4icz& #resu#une e)is!en!a unui coe%icien! de

optimism ) pesimism permitand sa se tina seama de %alorile cele mai mari s i

cele mai mici ale rezultatelor fiecarei alternati%e. Coeficientul este cuprins

intre :/ 19& %aloarea / corespunde unui pesimism absolut& iar

%aloarea 1 unui optimism absolut.

*ecidentul isi fi!eaza o probabilitate de aparitia a celor doua %alori

e!treme care e!prima coeficientul sau de optimism ) pesimism. Spree!emplu& daca decidentul isi fi!eaza un coeficient de optimism de /&3/

aceasta inseamna ca el accepta aparitia celor mai fa%orabile stari ale naturiisi obtinerea celui mai bun rezultat cu probabilitatea de /&3/ si a aparitiei

celei mai nefa%orabile stari a naturii ce determina& cel mai nefa%orabilrezultat cu probabilitatea de /&7/ astfel incat suma probabilitatilor sa fie

egala cu unitatea :P1 B P29 @ 19.

Cu a,utorul celor doua probabilitati :coeficienti9 se calculeaza

marimea 'i& a carei %aloare indica alternati%a optima.


32/44


#n metodologia de calcul se parcurg urmatoarele etape0F se adopta un coeficient ( ( de optimism& respecti% de pesimism

(1 ) (& astfel ca suma lor sa fie egala cu 1"

F pentru fiecare alternati%a se ia rezultatul cel mai mare i @ ma!

$i, si cel mai mic ai @ min $i, formandu)se doua coloane :prima cu

rezultatele ma!ime ale coloanelor si cea de)a doua cu rezultatele

minime9"

F se determina %aloarea lui (Gi(& corespunzatoare fiecarei %ariante

decizionale& ca o suma a produselor dintre cei doi coeficienti

:optimism ) pesimism9 si %alorile ma!ime si minimecorespunzatoare fiecarei linii din matricea decizionala.

F Gi @ i B :1) 9 ai

cest criteriu combina cea mai buna si cea mai deza%anta,oasa

solutie in proportiile fi!ate prin gradul de optimism respecti% pesimism al

decidentului.

d Re$ula re$re!elor ,cri!eriu Sa'a$e. Con%or" aces!ei re$uli

strategia in cadrul unui climat de incertitudine trebuie aleasa& a%and in

%edere diferenta intre %aloarea rezultatului ma!im ce s)ar putea obtine intr)o

anumita stare a naturii si %aloarea celorlalte rezultate" decizia luata in acestcaz trebuie sa reduca la minimum regretele posibile. utorul considera

regretul ca o pierdere inregistrata de pe urma posibilitatii nefructificate

si propuse& luarea deciziei in urma aplicari criteriului pesimist. #n aceasta

matrice elementul :ri,9 se obtine scazand din %aloarea sa initiala elementul

ma!im de pe coloana. Metodologic se procedeaza in felul urmator0

a9 la baza matricei decizionale initiale se alcatuieste o noua linie

formata prin alegerea %alorii ma!ime corespunzatoare fiecarei

coloane"

b9 se scade %aloarea ma!ima din ultimul rand& din fiecare element in

parte a coloanei date :conform relatiei ri, @ $i, ) ma!,$i,9 si se

obtine o matrice a carei elemente au %alori negati%e sau zero"

c9 se analizeaza alternati%ele din matricea negati%a si se stabileste

solutia optima.


33/44


*upa stabilirea regretelor& %arianta optima %a fi aceea pentru care

regretul ma!im este minim& adica0 opt @ mini ma!, ri,

$ Re$ula ec/ilirului ,Cri!eriu Ba5es La#lace. Aces! cri!eriu se

bazeaza pe ideea ca& daca probabilitatile diferitelor stari ale naturii sunt

necunoscute& ele pot fi egale :adica au aceeasi probabilitate de aparitie9.

arianta optima este cea pentru care media aritmetica a consecintelor

corespunzatoare starilor luate in considerare este cea mai fa%orabila.

1 @ ma!nopt R ijin @,

6.2.3.2. Solutionarea matricelor decizionale fara punct de ec'ilibru

*aca matricea decizionala nu are punct de ec'ilibru :sunt cele mai

frec%ent intalnite9& pentru rezol%area acestora se recurge la strategii mi!te

care pot fi gasite in literatura de specialitate si sub denumirea de strategii

ponderate& fiecare luata intr)o anumita proportie. #n acest caz& decidentul %a

urmari simplificarea dimensiunilor matricei decizionale pentru usurarea

calculului strategiilor mi!te& aplicand procedeul denumit Areducerea prin

dominanta?. cest procedeu consta in eliminarea liniilor si a coloanelor care

nu sunt con%enabile decidentului& adica in liniile in care marimile sunt mai

mici sau egale cu alte linii& prima se elimina& ceea ce insemna ca este

dominanta. linie poate fi eliminata s i de o combinatie con%e!a a doualinii& daca se realizeaza relatia de dominanta. $atiunea consta in faptul ca

decidentul %a adopta acele strategii care)i asigura un a%anta, ma!im. tat

liniile& cat si combinatia con%e!a& care satisfac relatia de dominanta se

deduc prin tatonari. Pentru simplificarea matricei se au in %edere

urmatoarele precizari0

a9 o linie domina pe alta cand toate elementele sale sunt mai mari

sau egale cu elementele celeilalte HbI HcI"

b9 o linie domina (strict( o alta linie cand toate elementele sale sunt

mai mari ca a celeilalte.

Metodologia de reducere a coloanelor este asemanatoare cu cea a

liniilor cu precizarea ca de aceasta data %or fi eliminate coloanele care

domina. $atiunea consta in faptul ca& decidentul nu se %a orienta spre starile

naturii care ii ofera cele mai fa%orabile rezultate& el urmareste sa stabileasca&


34/44


ca punct de plecare& rezultatul ce poate fi obtinut in cele mai nefa%orabileconditii& in functie de care isi stabileste strategia sa.

*upa ce matricea decizionala a fost adusa& prin aplicarea acestei

metode& la dimensiuni con%enabile se aplica o metoda cunoscuta de rezol)

%are& pentru a obtine ponderea strategiilor pe care le %a adopta. Se propune

rezol%area unei astfel de probleme decizionale prin programarea liniara.

plicare programarii liniare in solutionarea unei astfel de probleme

decizionale& presupune parcurgerea a doua etape distincte0 prima se refera la

stabilirea ponderii strategiilor care urmeaza sa fie adoptate& cea de)a doua

etapa presupune determinarea ponderii starilor naturii care %or a%ea cea mai

mare influenta negati%a asupra rezultatului urmarit de decident.

Prima etapa consta in urmatoarea succesiune a lucrarilor0

a9


35/44


Succesiunea operatiilor este urmatoarea0a9 Coloanele matricei reduse se transforma intr)un sistem de

inegalitati de forma0

19 a11J1 B a21J2 B ... B am1Jm

29 a12J1 B a22J2 B ... B am2Jm

39 ......................

49 a1mJ1 B a2mJ2 B ... B amnJm

59 J1 B J2 B ... B Jn @ 1

69 Ji /& i @ 1& 2& ...& m

b9 Se adauga %ectorii de compensare pentru transformarea

inegalitatilor in egalitati si formarea matricei unitate pentru

rezol%are.

c9 Se alege o linie care& de altfel %a fi functia obiecti%a s i se scade

din celelalte obtinandu)se o matrice ec'i%alenta& se rezol%a

sistemul de restrictii prin minimizarea functiei.

alorile lui J1& J2& ...& Jn reprezinta ponderea conditiilor naturale cu

efectele cele mai nefa%orabile asupra rezultatelor urmarite de decident.

rice alta combinatie a starilor naturii fata de cea rezultata prin rezol%area

acestei matrice %a asigura un spor din rezultatul urmarit de decident.

ceasta metoda isi gaseste o larga aplicabilitate in unitatile agricole

la optimizarea structurii soiurilor la o cultura& la stabilirea te'nologiilor etc.

Pentru intelegerea mecanismului de rezol%are a unei probleme

decizionale aplicand metoda de mai sus& care pare destul de comple!a& prin

rezol%are& se do%edeste ca fiind fara dificultati deosebite. #n continuare %om

prezenta rezol%area unui model& cu date ipotetice& parcurgandu)se

principalele etape descrise in prezentarea modelului.

unitate agricola a stabilit ca pentru anul %iitor sa culti%e o

suprafata de 5// 'a cu grau de toamna. Pentru a culti%a aceasta suprafata&

unitatea are posibilitatea de a practica o structura de cel mult cinci soiuri degrau& care dau randamente diferite in aceleas i conditii ale starilor naturii&

aplicand aceeasi te'nologie.

$ezultatele cu pri%ire la cele cinci soiuri de grau in functie de starile

naturii :termenele agrote'nice la care se aplica aceeasi gama de lucrari sau

la ni%el diferit al precipitatiilor& etc.9 sunt cuprinse in tabelul nr. 3.


36/44


=abelul nr. 3S!arile na!urii ,+

Soiul de $rau ,)i 51 5* 57 58 59

33/ 34/ 3// 34/ 42//!1

34/ 373/ 32/ 37/ 376/!2

37/ 32/ 34/ 42// 35/!3

41// 372/ 4/// 41// 36//!4

3// 36/ 31/ 4/2/ 31/!5

*atele cuprinse in tabel reprezinta matricea decizionala& fiind

randamentele obtinute la cele cinci soiuri culti%ate pe sole de teren cu

potential de productie egal& aplicandu)se aceeasi te'nologie si la aceleasi

termene agrote'nice. #n acest caz& diferentele de randament sunt determinate

numai de conditiile pedoclimatice din cinci ani luati in considerare :K,9.

*at fiind faptul ca rezultatele cuprinse in matricea decizionala sunt

randamente la 'ectar pe care optimizarea urmareste ma!imizarea

rezultatului& adica alegerea unui anumit soi sau o structura a acestora& astfel

incat in conditiile aparitiei celor mai nefa%orabile conditii ale naturii&

decidentul sa obtina randamentul ma!im.

Pentru aplicarea unui anumit criteriu de rezol%are a acestei problemedecizionale este necesar sa e!aminam daca matricea are sau nu un punct de

ec'ilibru. #n acest e!emplu :de ma!imizare9 e!istenta punctului de ec'ilibru

%a trebui sa satisfaca relatia0

ma!:min$i,9 @ min:ma! $i,9.

#n acest scop se stabilesc rezultatele minime pe fiecare linie :33/&

376/& 37/& 36//& 36/9 si cele ma!ime pe fiecare coloana :41//& 34/&

42//& 42//& 12//9. Comparand rezultatele de pe linii cu cele de pe coloane

se constata ca relatia de mai sus nu este satisfacuta :33/ 34/9& deci

matricea nu are punct de ec'ilibru. #n acest caz se poate reformulaproblema& in %ederea rezol%arii cu a,utorul programarii liniare sau se

procedeaza la reducerea dimensiunii matricei prin eliminarea liniilor s i

coloanelor care se dubleaza sau de la inceput apar nesatisfacatoare pentru

decident. #n matrice nu sunt strategii duble& dar unele nu con%in si nu %a

recurge la ele.


37/44


*aca se analizeaza strategiile referitoare la soiuri :pe linie9 seconstata ca strategia pura !4& in combinatie cu strategia pura !1& domina

strategia !2& fiind %orba de optimizare prin ma!imizare strategia !2 se

elimina. ceasta s)a constatat in urma efectuarii calculelor de mai ,os&

considerand ca fiecare strategie inter%ine cu o pondere de 5/L0

!1 @ 33/ /&5/ B 41// /&5/ @ 115 B 2/5/ @ 365 34/

!2 @ 34/ /&5/ B 37/ /&5/ @ 12/ B 5 @ 315 37/

!3 @ 3// /&5/ B 4/// /&5/ @ 15/ B 2/// @ 35/ 32/

!4 @ 34/ /&5/ B 41// /&5/ @ 12/ B 2/5/ @ 37/ @ 37/

!5 @ 42// /&5/ B 36// /&5/ @ 21// B 1// @ 3// 376/

#n continuare& se e!amineaza coloanele matricei decizionale in

scopul eliminarii celor care domina. Se constata ca starea naturii J4 domina

sau are %alori egale starea naturii J1" starea naturii J3 domina starea naturii

J2& deci& starile naturii J3 s i J4 se elimina. ceasta reducere se efectueaza

conform teoriei (,ocurilor strategice(& conform careia& ,ucatorul & care

plateste ,ocul& urmareste minimizarea pierderilor& deci& strategiile care au

%alori mai mari nu le %a adopta. Prin eliminarea celor doua coloane :J4 s i J39

s)a a,uns la matricea decizionala formata din patru linii si trei coloane

:=abelul nr. 49

=abelul nr. 4

S!arile na!urii ,+51 5* 59

Soiul de $rau ,)i

33/ 34/ 42//!1

37/ 32/ 35/!3

41// 372/ 36//!4

3// 36/ 31/!5 #n continuare& se analizeaza matricea decizionala daca mai e!ista

posibilitatea reducerii liniilor sau coloanelor pentru usurarea calculelor ce

urmeaza a fi efectuate. Comparand datele de linia !1 si !3 se constata ca

strategia !1 domina strategia !3& ceea ce inseamna ca strategia !3& nu %a fiadoptata de catre decident& deci& aceasta linie se elimina.

nalizand in continuare strategiile matricei reduse :fara !39 se

constata o combinatie a strategiilor !1 si !4& cu o frec%enta a fiecareia de

/&5/L& strategia !5& deci !5 se elimina.


38/44


Parcurgand aceste etape de lucru& s)a a,uns la matricea decizionalade dimensiune mult mai redusa a carei rezol%are nu ridica probleme

deosebite0

=abelul nr. 5

S!arile na!urii ,+51 5* 59

Soiul de $rau ,)i

33/ 34/ 42//!1

41// 372/ 36//!4 Pentru a gasi strategiile mi!te optime si a %alorii ,ocului& se

alcatuieste sistemul de restrictii corespunzatoare celor doua grupe de

strategii :!i si Ji9.

Pentru strategiile !i care urmeaza a fi ma!imizate& se procedeaza la

transformarea liniilor in coloane si se stabileste urmatorul sistem de inegalitati0

..

..

..

!!

!!

B

B33/ 41//

34/ 37/4 2// 3 6//

14

14 &B!! !!

!

1 4

1B@

14

!//"14

unde este %aloarea ,ocului.

Pentru strategiile J,& care urmeaza a fi minimizate& sistemul de

inegalitati este urmatorul

.. .

.. .

JJ J

JJ J

B B

B B3 3/ 3 4/ 4 2//

4 1// 3 7/ 3 6//

12 5

JJ JJ

&125BB@

1

125

J J///""125

unde este %aloarea ,ocului.

#n continuare se solutioneaza strategiile !i& se transforma in egalitati&prin scaderea %ariabilei au!iliare obtinand sistemul0

..

..!!!

!!!

B

B3 3/ 4 1//

3 4/ 3 7/

4 2// 3 6//

145

146B .. !!!

147

B@ 1!!14


39/44


Se scade linia 1 din 2 si 3 rezultand sistemul0B B @1/ 31/ /!!!!

1456

B B @37/ 5// /!!!!1457

1B@!!14

Sa se gaseasca ma!imul functiei0 f:!9 3.5/ !1 B 4.1// !4 ) !5 @

in conditiile0

B @1/ ! B 31/ ! !! /14 56

37/ !!

! !

B B @ !! !5// / 1 45 7B@! 1

1 4

//"1 4

Se adauga %ectorii de compensare& se alcatuies te tabelul simple! s i

se rezol%a. *upa cinci iteratii s)a a,uns la solutia optima pentru strategiile

lui !i si anume 0

a9 %aloarea ,ocului 3.3 g ; 'a

b9 ponderea strategiilor !i" !1 @ /&7" !4 @ /&/3Pentru strategiile J, se parcurge aceeasi metodologie de lucru fara a

mai transforma liniile in coloane& s)a determinat urmatoarea frec%enta a

strategiilor J," J1 @ /&15" J2 @ /&5" J5 @ /

nalizand rezultatele obtinute in urma modelarii se constata ca

unitatea agricola& prin culti%area celor 5// 'a cu soiul !1 in proportie de

7L& adica 45 'a si cu !4 in proportie de 3L respecti% 15 'a in conditiile in

care se manifesta cu precadere starea naturii cea mai nefa%orabila& J2 @ 5L

si starea naturii J1 @15L care ofera sanse mai bune& %a obtine un randament

minim de 3.3 g ; 'a in cele mai nefa%orabile conditii& ceea ce inseamna o

productie totala de 1.15 tone. rice alte proportii realizate intre strategiile

J1 si J2 in fa%oarea lui J1 sau a altei stari a naturii unitatea %a obtine un

randament superior.

*e mentionat ca la rezol%area unor astfel de probleme decizionale

nu se impune reducerea dimensiunii matricei decizionale pana se a,unge la

un numar redus de strategii :doua in cazul de fata9. ceasta reducere

succesi%a de linii si coloane s)a facut numai cu scopul de a se simplifica

matricea decizionala astfel incat sa se poata rezol%a manual& fara ca

rezultatele sa cunoasca modificari semnificati%e.


40/44


Pentru a demonstra cele afirmate mai sus& in continuare %om procedala rezol%area aceleiasi probleme cu a,utorul calculatorului& fara sa reducem

linii sau coloane& efectuandu)se urmatoarele lucrari0

a9 se formuleaza problema decizionala& in cazul de fata& optimizarea

structurii soiurilor la cultura graului& se stabileste matricea

rezultatelor"

b9 se procedeaza la transformarea liniilor in coloane& dupa care se

opteaza pentru o linie care %a fi functia scop"

c9 se scade linia pentru care s)a optat& din toate celelalte& obtinandu)

se o matrice ec'i%alenta"d9 in raport de continutul elementelor matricei& aceasta se rezol%a

prin ma!imizare sau minimizare& dupa caz& in cazul de fata este

%orba de optimizarea prin ma!imizare.

Pentru strategiile J,& reprezentand starile naturii& metodologia este ase)

manatoare numai ca nu se mai procedeaza la transformarea coloanelor in linii.

Pentru e!emplificare& apelam la datele cuprinse in acelasi tabelul

initial reprezentand randamentele obtinute la diferite soiuri de grau in

anumite conditii ale starilor naturii.

asirea strategiilor mi!te optime si %aloarea ,ocului presupune

alcatuirea celor doua grupe de strategii :!i s i Ji9.

Pentru strategiile !i care urmeaza a fi ma!imizate& se transforma

coloanele in linii& optam pentru ca prima linie sa fie functia obiecti%& pe care

o scadem din celelalte si obtinem matricea decizionala ce urmeaza a fi

rezol%ata& a%and urmatoarea forma0

ma! f:!9 33/ !1 B 34/ !2 B 37/ !3 B 41// !4 B 3// !5"

in conditiile0

1/ 11/ 4/ 31/ 22/ / B !!! ! !1234 5 7/ / 16/ 1// 1/ /B B B !! ! !!

12 3 45

1/ 13/ 42/ / 12/ /B B BB !! ! ! 12 3 537/ / 7/ 5// / / B !! ! ! !

12 3 4 5

1BBBB@!! ! ! !

!! !! !

12345

/&&&&12345


41/44


$ezol%and la calculator& prin metoda simple!& s)au obtinuturmatoarele frec%ente ale strategiilor !i" !1 @ /&6& !2 @ /" !3 @ /& !4 @

@ /&/31& !5 @ /" %aloarea ,ocului f:!9 @ 33&437.

Pentru calculul strategiilor J,& se aplica aceeasi metodologie& alegand si de

aceasta data prima linie pe care o scadem din celelalte obtinand o matriceec'i%alenta& ce se optimizeaza prin minimizare& de forma0 min f:!9 33/J1 B

B 34/J2 B 3//J3 B 34/J4 B 42//J5 in conditiile0

1/ 11/ 2/ 13/ 44/ /JJJJ JBB 12345

5/ 2/ 4/ 36/ 35/ /JJ J J J B B 12 3 4 5

27/ 5/ 1// 26/ 6// /7/ 16/ 1/ 1/ 3/ /

JJ J J JB B 12 3 4 5

JJJJ JBB 12345

1JJ JJ J

JJJJ J

BBBB@12345

/

&&&&

12345

plicand aceeasi metoda :simple!9 de rezol%are a rezultat

urmatoarea frec%enta a strategiilor Ji0 J1 @ /&7& J2 @ /& J3 @ /" J4 @ /&122"

J5 @ /.

Comparand rezultatele obtinute prin aplicarea metodei de reducere

prin dominanta a liniilor si a coloanelor pentru a reduce dimensiunilematricei decizionale in scopul rezol%arii manuale& cu rezultatele obtinute

prin rezol%area la calculator dupa modelul de mai sus& se constata ca

diferentele sunt nesemnificati%e& ele au aparut doar datorita apro!imarii

calculelor efectuate manual& deci& daca decidentul dispune de calculator s i

programele necesare& recomandam a doua %arianta fara a mai aplica

reducerea prin dominanta a liniilor si coloanelor din matricea initiala.

6.2.!. Perfectionarea procesului decizional in unitatile economice#n acti%itatea decidentilor din unitatilor economice& in etapa actuala&

se adopta un numar relati% mare de decizii care se fundamenteaza peinterpretarea empirica sau neprelucrata a informatiilor care circula in

momentul elaborarii %ariantelor decizionale.

Scopul esential al rezol%arii problemelor trebuie sa)l reprezinte

asigurarea concordantei dintre ni%elurile randamentelor si posibilitatile de


42/44


%alorificare superioara a resurselor disponibile. cti%itatea de optimizare araporturilor dintre obiecti%ele urmarite de decident si resursele e!istente& se

impune a fi abordata sec%ential& incepand cu stabilirea ramurilor de

productie& a structurii culturilor si a efecti%elor de animale si terminand cu

%anzarea produselor agricole.

Modelele economico ) matematice ca instrumente de cunoastere&

folosite in elaborarea %ariantelor decizionale& %a trebui sa surprinda intregul

comple! de factori cat si interactiunile dintre ei& astfel incat& prin aplicarea

%ariantei decizionale& rezultatele reale sa nu difere de cele e%aluate.

Sc'imbarile de continut ce au loc in acti%itatea unitatilor economice&impun procesului decizional un caracter dinamic& o perfectionare continua.

cti%itatea de perfectionare a procesului decizional se desfasoara& in

principal& pe trei planuri0 organizatoric& informational si metodologic.

#n plan organizatoric& perfectionarea procesului decizional& %izeaza

urmatoarele acti%itati0

a9 delimitarea riguroasa a atributiilor fiecarui post sau organism

decizional. Prin precizarea clara a autoritatii si responsabilitatii fiecarui

decident& se inlatura interferenta in acti%itatea acestora& se pot stabili

responsabilitati precise si initierea de masuri moti%ationale mai eficiente.

Prin delimitarea riguroasa a autoritatii si responsabilitatii cresc sanseleformularii clare a problemelor din fiecare domeniu de acti%itate& reducandu)

se in mod semnificati% domeniul incertitudinii"

b9 structurarea deciziilor pe ni%eluri ierar'ice& presupune si o

delimitare rationala a circularii informatiilor& astfel incat la fiecare ni%el

ierar'ic sa a,unga numai cele specifice fundamentarii deciziilor ce urmeaza

a fi adoptate. Se recomanda ca deciziile strategice si o buna parte din cele

tactice sa fie adoptate de managerii aflati in esalonul superior al managementului.

#n domeniul informational& directiile de actiune sunt multiple& ele au

fost amintite in capitolul anterior. 8n rol important in acest domeniu il areimbunatatirea sistemului de indicatori si parametrii luati in considerare la

e%aluarea %ariantelor decizionale. -iecare %arianta decizionala& indiferent de

natura acesteia& %a fi apreciata printr)un sistem unitar de indicatori astfel

incat sa se cunoasca toate implicatiile pe care le %a a%ea prin materializarea

in practica a acestora.


43/44


#n domeniul metodologic& perfectionarea procesului decizional sepoate realiza actionandu)se in urmatoarele directii0

a9 asigurarea cu mi,loace automate de tratare a informatiilor s i

incadrarea cu personal calificat in acest domeniu. #n etapa actuala

sunt putine societatile comerciale care dispun de mi,loace

moderne de tratarea informatiilor. Cele care dispun de un oficiu

de calcul& te'nica din dotare este& in general& depasita s i

e!ploatarea acestuia necesita un %olum mare de c'eltuieli"

b9 perfectionarea s i di%ersificarea programelor pentru calculatoare&

incat sa asigure optimizarea fiecarei sec%ente din acti%itateaunitatii. Simpla inregistrare s i totalizare a datelor nu mai satisface

cerintele actuale& informatiile puse la dispozitia decidentilor

trebuie sa reflecte rezultatul unei prelucrari dupa anumite

modalitati. paritia unor modele operationale multicriteriale s i

multifactoriale& cat si aplicarea lor in practica reprezinta un pas

important in perfectionarea procesului decizional din unitatile

agricole. bordarea multifactoriala sau multidimensionala a

problemelor decizionale din unitatile agricole sunt mai actuale

decat in oricare alt sector de acti%itate a productiei materiale&

pentru ca influenta factorilor aleatori pot de%eni determinanti in

ni%elul rezultatelor de productie si economice. Surprindereainfluentei unui numar mai mare de factori& deci si cei aleatori& %a

asigura o stabilitate a rezultatelor de productie s i economice. *at

fiind numarul mare de probleme decizionale ce sunt abordate in

conditii de risc si incertitudine& utilizarea unor metode specifice

de fundamentare a deciziilor& %or contribui la perfectionarea

procesului decizional in unitatile economice.

Cuvinte si notiuni c$eie:F decizie"

F proces decizional"

F decident"

F mediul ambiant decizional"

F %ariante decizionale"


44/44


F cerintele deciziei"F certitudine"

F incertitudine"

F risc.

%ntrebari de verificare:

1. ctiunea poarta denumirea de decizie numai in masura

in care corespunde unei situatii de alegereN

2. #esirile din sistem genereaza o gama %ariata de probleme

decizionale& la ce se refera acesteaN3. Care sunt principalele cerinte pe care trebuie sa le

indeplineasca deciziaN

4. Care sunt principalele elemente componente ale

procesului decizionalN

5. Care este succesiunea logica a etapelor procesului

decizionalN

6. Enumerati principalele criterii de sistematizare a

deciziilor.

7.

Documents

ABORDARI TEORETICE ALE PROCESULUI DECIZIONAL .doc