A C A D E M I A R O M A N A

Comisia de Istorie a Ora§elor din Romania

HISTORIA URBANA

Tomul V

1997/2

HISTORIA URBANA

tomul V, 1997, nr. 2

SUMAR

CONTENTS / TABLE DES IVf ATIERES / INHALTSVERZEICHNIS

CONTRIBUJU LA ISTORIA lAiflLOR / CONTRIBUTIONS TO THE HISTORY OF lASSY

S T E L A C H E P T E A , Din nou despre tnceputurile la^ilor (New Contributions on the Beginnings of the City of lossy) 157

M A R I A D O G A R U , Documente de arhivd putin cunoscute referitoare la monumente semnificative din la^i (Documents d'archives peu connus concernant des monuments significatifs de la ville de lossy) 167

D O I N A C R I S T E A , Semnificafiile actuale ale unui moment ilustrativ pentru cultura urband a la^llor - Rcgulamcntul pentru clddiri, ingrddiri $i alinieri in comuna Ia§i (1889-1901) (The Significance of an Illustrative Moment for lossy's Urban Culture: the Building, Enclosure and Setback Regulation of the Commune of lossy. 1889-1901) 179

ORASVL — CREiTOR DE CULTURA/ THE TOWN - CREATOR OF CULTURE

A L E X A N D R U O F R I M , Ora^ul intre cultura scrisd cultura orald. Repere metodologice ( Written and Oral Urban Culture. Methodological Issues) 185

O L I V E R V E L E S C U , Ora^ul: spafii-culturale ( La ville-espaces culturels) 193

D A N I E L A C m $ R J , Aspecte privind caracteristicile culturii reflectate in viata oraifului (Aspects relatifs aux caracteristiques culturelles representees dans la vie de la cite) 203

Historia Urbana. tomul V. 1997. nr.2. p. 155-156.

156 4

GHHCJRGHK I. CANTACUZINO, Unele aspecte ale culturii urbane medievale la Campulung (Aspects de la culture urbaine medievale de Cdmpulung) 209

CONSTANTIN $ E R B A N , Divertismente cultural-artistice ord^jene^fti in Bucovina sub stdpanirea austriacd in secolul al XlX-lea (Manifestations culturelles-artistiques urbaines en Bucovine sous la domination autrichienne pendant le XIX* siecle) 223

V L A U G H I M P U , Catedrala din Chi^indu expansiunea religioasd a Rusiei (La Cathedrale de Chifuidu et I'expansion religieuse de laRussie).... 233

SILVIA APOSTOL, EUGENLA R A B A I C O , Monumentele istorice in contextul culturii urbane basarabene (Excurs in istoriografia problemei) (I^s numuments historiques dam le contexte de la culture urbaine de la Bessarabie. Un essai historiograpMque) 241

ViRonju Z . TEODORESCU, E I JSABETA T E O D O R R S C U , Nomenclatura strdzilor - expresie a gradului de cultura in evolutia unci localitdti (The Street Names Expression of a Locality's Cultural Evolution level) : 245

C O R N E L C I ^ C I U N , Reclama ca indicator al nivelului de urbanitate interbelic (La reclame comme indicateur du niveau d'urbanisation pendant I'entre-deux-guerres) 257

CONSTANTIN J U A N - P E T R O I , Or^ova - ora^ul modern ?i cultura (Orschowa -die moderns Stadt und die Kultur) 263

RECENZIl, NOTE BIBLIOGRAFICE (REVIEWS. BIBLIOGRAPHICAL NOTES)

G H E O R G H E L E A H U , Bucure^tiul dispdrut, Edit. ,.Arta Gral icaBucurc§t i . 1995, 136 p. + 49 pi. acuareie + 3 pi. color (Virgiliu Z. Teodorescu).... 279

P E T R U B O N A , Biserica medievald din Caransehe^, Inspecioratul pentru Cultura al Judetului Cara§-Severin §i Muzeul Judetean de Etnografie §i al Regimentului de Granita Caransebe§. Caransebe§. 1993, 108 p. + 5 loto + 19 pi. + 1 pi. color (Constantin .Jiian-Petroi) 280

Gorod Bolgar. Remeslo metallurgov, kuznetzov, litejscikov (Ora^ul Bolgar. Me^tei^ugul metalurgi^tilor, fierarilor, turndtorilor), sub red. G . A . FEDOROV-DAVADOV, Edilura Institutului de Limba. Literatura §! Istorie „ G . Ibraghimov" al Academiei de §tiinte a Taiarsianului, Kazan, 1996. 316 p. [Victor Spinei) ' 282

V E R A A N T O N O V A , Sumen i Sumenskata krepost (!^umenul ^i cetatea de la !fumen), Editura Antes. $umen, 1995. 148 p. +116 fig. (.Victor Spinei).. 284

CRONICA I CHRONICLE

- Dr. Paul Niedermaier la 60 de ani (Vasile Ciobami) 287 - Sesiunea de cumnnicdri .•^tiintifice a CIOR: „Rolul ora§ului in dezvoltarea

culturii". Ia§i. Palatul Culturii, 23-24 mai 1997 (Va.'iile Cioharm) 289

CONTRIBUTII LA fSTORM lA^ILOR

DIN NOU DESPRE INCEPUTURILE l A ^ l L O R

STELA CHEPTEA

In primavara anului 1935. N. lorga a tinut la Universitatea dm dealul Copoului o conferinta al carei titlu era, §i a ramas, deosebit dc sugestiv: Ce a fost. ce este ce poate fi la^ul. Aceea§i intrebare §i-au pus-o. dc-a lungul mai multor secole. cronicari §i istorici, arhitccti §i geografi ori simpli amatori. cu totii doritori a patrunde taina devenirii ultimei capitale a Moldovei. Desigur. nu este aici locul sa amintim numaru! foarte mare de lucrari inchinate la§ilor. ele au fost inserate §i analizate in mai multe monografii dedicate urbci. fiecare dintre acestea dand prioritate unor anume aspecte ale aparitiei ji dezvoltarii ora§ului'. Exista. totu§i, un factor comun, acela conform caruia autorii au fost obligati sa utilizeze cam acelea§i documente scrise. interpretarea lor fiind uneori diferita. in functie de nivelul cuno§tintelor acumuiate in domeniu ori al scopuliii demonstratici. In acest sens, un exemplu il constituie reaparitia in literatura dc specialitate din ultimul timp a tooriei onginii alanc a la§ilor". teorie elaborata numai pe baza dovezilor scrise. Totu§i. in ultimii treizeci de ani s-au impus §i documentele oblinute prin cercetari arheologice. iar o lucrare monogratica. bazata tocmai pe acest tip dc informatii. a vazut de un deceniu luniina tiparului\i cercetarile arheologice intr-un ora§ intampina dificultati deosebite. in timpul scurs de la ultima aparitie monografica §1 pana in prczent s-au acumulat totu§i suficiente date, provenind din sapaturi cu caracter edilitar sau din cercetari sistematice. care ne permit a comunica unelc concluzii la care s-a ajun,s in stadiul actual.

Referitor la nucleul initial al la§ilor. s-a opinat ca acesta exista ..pe o mica intindere". in zona de nord-est a Curtii domne§ti. cu "piala §i vama in centni". intrc actualele biserici "Bamovschi §i Sf Lazar", in "dricul ora§ului"'*. perimctru in care

' N. .A. Bogdan, Orafiil lafi. cditia a IJ-a, la?i , 191.^-1915: Dan IJadarau. i Capro$u. lufii vechilor zidih. 1974: C . CilnKiaru. G h . Plalon. Istoria nrafului la^i, I, la§i, 1980.

V CiiK.altan. Manii incepuhiiile statelor romdrw^ti. in k l . V I , 1995. 1 1-12. \i. 93.^-9.^.1; K. Constanliniu. islorie sincera a popondui romdn. Bucure^ti, 1997. p. 70.

' A l . And ion ic . la^jii pdiid la mijlocul secolului al .VI ' / / - /« / , la^i , i 98(i C . CiluKlaru. Gh , Platon, op. ril.. p. 5.

HislDiia Urbana. lomul V . 1997. nr. 2. p. 1.S7-165

7 D i n nou despre ineeputurile la^ilor 163

NEW CONTRIBUTIONS ON THE BEGINNINGS OF THE CITY OF lASSY

Summary

TTie origins and development of the city of lassy have been investigated for hundred years by Romanian and foreign specialists. Wri t ten medieval sources led to the conclusion that the old centre of the medieval city completed wi th a customshouse and the so-called Old Borough was located north-cast of the princely court. According to the latest data provided by recent archaeological research, and on the basis of the reinterpretation of sources, the author of this paper concludes that the original centre of lassy might just as we l l have been placed on the western bank of the Bahlu i river, close to the commercial road of Suceava-lassy, A significant moment in the history of the city is the reign of Prince Alexandru eel B u n (1400-1432) who built the princely court and the customshouse, thus giving the centre of the city a south-east rather than a north-west orientation.

DOCUMENTE DE ARHIVA PUJIN CUNOSCUTE REFERITOARE LA MONUMENTE SEMNIFICATIVE DIN IA$I

MARIA DoGARiJ

in ciuda aparentelor, mai pregnant evidente in epocile mai noi. poporul roman a pretuit izvorul documentar, adevar probat de cunoscutul proverb romancsc ,.ai carte, ai parte".

Marturiile documentare. ce au strabatut secoie ajungand pana la noi, cuprind date referitoare la grija pe care cmitentii §i bcneficiarii documentelor o manifestau fata de inscrisurile pe care le aveau'.

Daca la inceputul epocii medievale, vreme indelungata, aceasta grija era determmata de faptul ca documentele constituiau proba juridica asupra drepturilor pe care diferitele persnane j i institutii le aveau . treptat i§i face loc o noua conceptie. conform careia inscrisurile trebuiau pastrate §i pentru valoarea lor istorical

!n secolul al XlX-lea, seed in care isloria devine un argument in sustinerea luptei pentru emancipare nationala §i independenta'*, marturiile documeritare create de inainta^i sunt privite ca ni§tc valori cc trebuie pastrate pentru viitorime\, se afirma un obicei ce i§i are izvorul in trecut. acela de a se pune la temelia constructiilor de interes public un act consemnand imprejurarile in care s-a realizat ctitoria respectiva. Apoi, pentru a fi cunoscut de toti, actul explicativ s-a realizat sub forma de duplicat. eel de-al doilea rauiaiiaiid la iiistitulia eiuitciita. ullerioi in tiei cxeniplare. pentru ca unul sa fie depus spre pastrare la Arhivele Statului*.

A§a s-a constituit colectia. semnificativ denumita, .,Acte comemorativc §i dc flmdatie". aflata in patrim.oniu! Arhivelor Nationals Istnrire Centrale F a cunritule

' A. Sacerdoteanu, Arhivistica, Bucuresti, 1971, p 44-52. " Numeroa.se acte provenind din evul mediu au fost reinnoite la cererea posesorilor, inlrucat

pier/indu-^i inscrisurile initiale, ace^tia nu-iji puteau dovedi drepturile. Ex.: Cartea domneasca a lui Anlioh Canlemir din 1706, Arhivele Nationale Istonce Centrale, colectia Manu-scrise, nr. 628, f 5M) V Vezi Caialogul documentelor moldovene^ti din Directia Arhivelor Centrale, vol. V. ]7()1-1720. intocmit de Veronica Vasilescu $i DoinaDuca Tinculescu, Bucure?ti. 1974, p. 152.

' A. Sacerdoteanu, op. cit., p. 44. D. Berindei, Maria Dogaru. I'reocupari pentru alcatuirea unei i.srorii nationale la mijlocul

molului alXlX-lea. in „Sargetia", X V - X V I I , 1982-1983, p. 369-.375. M.R. M(x;uiiu, (.'oftsidem{ii teoreticeprivind ftiinia a/iiivistica. In RA. tv: 2. 1973. p 206-20K.

" instilulie creata in Tara Romaneasca $i Moldova, ca urmare a aplicarii Regulamentului Organic - mai 1831 ([ara Romanea.sca), ^ i , respectiv lanuarie 1832 (Moldova), vezi Arhivele Siaiului. 125 de ani de activitale. lHil-1956, DGAS, Bucuresti, 1957, p. 17-40

Aceasta colectie cuprinde un numar de 137 de documente, acopennd cronologic anii 1870-1996: inventarul acestei colectii poarta nr 128.

Hisloiia Urhana, loiiiul V, 1Q97. nr. 2. p. 167-177.

Documente releritoare la monumente din la^i 177

!ji acum tnalland, cu sobor liturgic, psalmi $1 cantari de lauda, m-a Invrednicit Dumnezeu ca sa stinlesc astazi. cu hanil stantului $1 sfivarsitorului Duh acest parachs ort<xlox intemeiat in acest palat $i inchinat tot vecei sarbatori ,X)umineca tuturor .stintilor", pentni aducerea in <ransul a jSrtfei celei tara de sange. spre lertarea pacatelor noastre $i a^eziuea tuturor in cortul dreptilor. asistat ^ i ajutat de P.P S S Andrei; D.D.Dr. Atana.sie Mironescu, eplsa^ul Ranmicului Noului Severin, Ghenadie Ga«gescu Bacaoanul vicarul acestei stinte metropolii ^ i clericii cei de fatS, cei care cu religiositate au .servit slanta ^i dumnezeiasca liturghie, impreuiw cu mine ^ i au semitat acest act comemorativ, pentru ca sa tie spre lauda neamului nostixi romanesc, acum ^ i pururea $1 in vecii vecilor Amin.

Facut ?i iscalit in re^edinta metropolitana din la^i, astazi in 10 octombrie anul mantuirei una mie noua sute ^apte, a ^aizecea aniversara de la na^terea mea din 1847 ^ i al ^aselea an al pastonei mele de metropolii Moldovei $1 Sucevei.

Partenie. metropolii Moldovei j i Sucevei; Atanasie, epLscop Riimnicului Noului Severin: trhenadie Bacaoanul, vicarul Stintei Metropolii Moldovei, econom Stavrof. St. lonescu. seful canceiariei inetropolitane; Dr. Dragomir Demetrescu. profesor la Facultatea Teologica din Bucuresti. Lt. C. Langa; Gh. Vantu, defensor eclesiastic; Econom Stavrof C. Stamate, protoiereu |ud Ia§i. econ. V. Chirile.scu, protoiereu jud. Suceava; Econ. C. Petrovici, protoiereu, jud. Dorohoi; l;con A l §erban membru in Consistoriul Eparhial; Gh. Popovici piclor; profesor preot I. Mitru Chesane Diacon; Vain Stavrof. Gh. Carp, revizor eparhial; econ. Gh. Popovici. proti>icreu jud. Neamt; econ. V. Pavelescu protoiereu. jud. Boto$ani; econ. I. Mitescu, pre?edintele Consistoriului Eparhial; econ. Gh. Florescu, registrator in Cancelarie; arhimandrit Eremia Hiescu. Mare Eclesiarh; V Martian. Arhidiaconul Metropoliei; A, Varlaam diacon; Gh. Grigoriu protopsalt Mitropoliei.

Ibidem, document nr. 60; dimensiuni 39/30 cm; imprimat; in frontispiciu stema tani, stema Mitropoliei Moldovei ^i blazonul mitropolitului Parthenie Clinceni

DOCUMENTS D'ARCHIVES PEU CONNUS CONCERNANT DES MONUMENTS SIGNIFICATIFS DE LA V I L L E DE lASSY

Resume

Hn relevant f importance des dwuments de la colleclion qui porte le nom significatit «Acte.s commemoiatifs et de fondation» conserves aux Archives Nationales, Fauteur choisit et examine les documents concernant les monuments representatifs de lassy:

1. 1 .S juin 1883, Facte amcemant laceremonie d'inauguration de la statue d'Etienne le Grand. 2. \je 20 mai 1891. Facte concernant la ceremonie de fondation de I'edifice du Seminaire

"Veniamin Costache». 3. 28 mais 1894, Facte concernant la ceremonie de fondation du batiment annexe de

Fhopital «Sf Spiridon». 4. Ix 3 juin 1894, Facte concernant la ceremonie de fondation de Fedifice de FEcole des arts

ei des metiers. 5. 1 10 awil 1905, Facte concernant le deplacement de la statue de Gheorghe Asachi de la

Place du Theatre National et son installation dans la rue fitienne le Grand. 6. Le 15 tx;lobre 1906. Facte amcemant Finauguration de la statue de Vasile Alecsandri. 7. [jc 15 octobre 1907. Facte concernant la ceremonie de consecration de la Chapelle

oiihodoxe du palais metropolitain de lassy.

SEMNIFICATIILE A C T U A L E A L E UNUI M O M E N T ILUSTRATIV PENTRU C U L T U R A URBANA A

1 A 3 I L 0 R — R E G U L A M E N T U L PENTRU CLADIRI, INGRADIRI §1 ALINIERI IN C O M U N A IA$I

(1889-1901)

DoiNA CRISTEA

Revenirea acum, dupa un hiatus de cateva decenii, la utilizarea regulamentelor urbanistice in construirea ora§elor noastre este frecvent receptat^ doar ca o constrangere administrative, atat de catre locuitorii care se simt fhxstrati de libertatea de a putea face orice doresc pe terenul detinut in proprietate, cat §i de catre arhitectii care i§i simt limitata libertatea de create.

Se intelege inca intr-o masura insuficienta faptul ca, orice regulament urbanistic care precizeazS ce se poate construi $i cum trebuie sa arate ceea ce se realizeaza i n fiecare loc dintr-un ora? este i n esen|a un cod cultural §i social. Pentru ca lucrul acesta a fost de mult timp subinteles in |arile ferite de experienta noastra de suspendare timp de aproape o jumatate de secol a regulamentelor urbanistice sta martune o iiitreaga literatura de specialitate in care repunerea in discutie a acestui aspect se face mai ales in momente de criza sau de acumulari care nuanjeaza semnificativ arhitectura §i urbanismul.

Uitate sau neintelese inca la noi, la nivelul importanjei culturale reale, contmutul regulamentului urbanistic j i cap?.citf»t«» 6f- a-1 resnecta de/valuie. fara menajamente §i prin marturii durabile, calita^le locuitorilor §i nivelul lor cultural.

Atunci cand, pentru mtocmirea noului r^lamait urbanistic al Ia§ilor a fost aiiallzat, din consideroite urbanistice, Regulamentul pentru ciadiri, ingridiri $i alinieri in comuna Ia§i din anul 1889 cu modificarile introduse pana in 1901, dincolo de orice diferente impuse de timp, in feja noastra a aparut o societate bine organizata. rafinata §i mandra de prestigiul pe care il avea, con§tienta de obligajia §i de forp. ei de a proteja calitatea vietii locuitorilor, considerati atat individual, cat §i ca o comunitate urbana. Prin aceasta, Ia§ul de acum un secol poate constitui o exemplificare a teorid ca o comunitate atinge un nivel ridicat al culturii urbane atunci cand ajung sa coincida in punctele lor maxim pozitive cele doua sinusoide care descriu, una, posibilitatile de interventie in cadrul construit, iar cealalta. voinfa §i capacitatea de a transpune coerent condifionarile geografice $i istorice in configurari arhitectural-urbanistice specifice.

Histaia Urbana. lomul V, 1997. nr. 2. p. 179-184.

5 Regulamentul urbanistic al ora^ului la^i (1889-1901) 183

17. Protecjia feJa de riscurile reprezentate de industriile insalubre, depozitele de materiale inflamabile §i explozive, depozitele pottru anumite materiale permise de regulamentele igienice dar avand efea negativ asupra materialelor de asistructie;

18. Protectia sanatajii locuitorilor prin stabilirea unor condijii de ccaistruire (inalpmea incaperilor, inaltimea minima a pardoselii parterului, adancimea, izolarea ?i iluminarea subsolurilor locuibile). prin admiterea locuirii unei constructii noi numai dupa minim trei luni de la terminarea finisarii acesteia §i dupa aprobarea locuirii ei de catre o comisie special alcatuita, precum §i prin eliminarea locuintelor declarate insalubre;

19. Asigurarea salubritapi prin prevederea obligatorie in locuri publice §i la cladirile de orice fel a anexelor sanitare §i pentru colectarea gunoaielor §i apelor uzate (la nivelul tehnic al epocii), cu o atentie deosebita acordata §colilor §i intematelor, pietelor, cherestigeriilor §i iarmaroacelor;

20. Protejarea cursurilor de apa prin instituirea unei zone de protectie de 15 metri pe ambele maluri.

Statistic, se remarca ponderea ridicata a articolelor regulamentului care se refera direct sau indirect la aspectul general al localitatii, rezultat dintr-o multitudine de detalii asupra carora se insista cu im maxim de exigenta. Unele dintre aceste cerinje (7 §i 8) sunt §1 astazi superioare multor regulamente urbanistice actuale, altele sunt inca aplicabile sau pot fi u?or adaptate necesitajilor actuale. Mult mai dificila pare recuperarea spiritului in care a fost daborat, aprobat §i aplicat acest regulamait, in care se imbina subtil, dincolo de textul propriu-zis, o evidenta dorinta de ridicare a calitatii imaginii urbane cu responsabilitatea faja de confortul | i siguranta utilizarii spatiilor publice §i fata de calitatea locuirii datorata fiecarui ie^ean. Si, desigur, ramane inca mult de ficut pentru ca locuitorii de astazi sa poata recepta noul regulament ca o reala protectie a propriilor interese prin unele servituti, a§a cum au fost capabili sa o feca predecesorii no§tri de acum un secol, daruindu-ne prin aceasta unele dintre cele mai indragite locuri din lasiul zilelcT noastre.

T H E SIGNIFICANCE OF AN ILLUSTRATIVE MOMENT FOR lASSY'S URBAN CULTURE: T H E BUILDING, ENCLOSURE AND SETBACK REGULATION O F T H E

COMMUNE OF lASSY. 1889-1901

.Summary

The study was carried out from the view point of an urban planner and limits itself to answering this one question: whether, after the passage of a century, it is still possible to identify, to preserve or to restore the "spirit of the place", expressed in a synthetic manner by the 1889-1901 regulation. This regulation is to be understood as a cultural and sixial code, formerly imbedded in a large part of the city's urban fabric.

From the guidelines and requirements of the 1889-1901 regulation, il has been possible to reconstruct the relationships established between the town citizens and its administration, regarding:

1S4 Doina Cristea 6

flic ereclion of buildings: protection against Hre. flood or other disasters; protection against conflicts generated by inaimpatible land uses.

At the same time, the study concentrates on those aspects of the above mentioned regulation which express the view of the citizens, of the administration and of technical experts of the time regarding the quality of life in the city and the image of the city.

Tlie conclusions of the study underline two main points, namely the high degree of coherence between the capacity to coordinate urban development and aesthetic requirements and the remarkable attention paid to site, social and economic conditions. Hence the 1889-1901 regulations stand witness to the high degree of urban culture existing at the time, and this fact implies the reinsertion of current planning and architecture in their historical context.

ORA!^UL-CREATOR DE CULTURA

ORA^UL INTRE CULTURA SCRISA $1 CULTURA ORALA. REPERE METODOLOGICE

ALEXANDRU OFRIM

In general, atentia istoricilor, a etnologilor §i a folclori§tilor a fost orientata spre lumea rurala. unde s-au interesat de raporturile stabilite intre cultura orala, folclorica §i cultura scrisa. In ceea ce prive§te ora§ul, in chip traditional, orice lucrare istorica are unul sau mai multe capitole finale despre cultura perioadd studiate. Atunci cand caceta evolutta culturii ora§ene§ti antice, medievale, modeme §i contemporane. istoncul .traditional" nu era obligat sa-§i puna intrebari asiipra imitatii sau structiirii culturii asupra modalitatilor ei concrete de lunctionaFe §i transmitere. Era mult mai comod a infiti^a marile realizari culturale ale timpului, biograiiiie §i operele personalitatilor creatoare. evolutia institutiilor culturale §i ^tiintifice. Aceasta metoda in istoriografia culturii constituie o prezmtare liniara, cronolt^ca, lipsita de adancime. Istoricii trebuie sa arunce o privire peste „gardul" altor discipline, cum ar fi: sociologia culturii. antropologia culturala, etnolt^a. semiotica.

In cele ce urmeaza, vom incerca o incursiune metodologica in problematica raportului dintre cultura orala §i cultura scrisa in mediul urban, sugerand cateva semnificatii susceptibile a profila directii de cercetare, de aprofimdare. Precizam ca studiul de fata este cu referire speciala la ora§ul Bucure§ti, in prima jumatate a secolului al XlX-lea.

Este meritul „noii istorii" promovata de §coala de la Annales, de a l i reformulat din temelii modul de interpretare in istoriografia culturii, aratand ca aceasta trebuie sa-§i puna alte intrebari: ce fel de structura, unitara sau contradictone are cultura epocii studiate?; care este relatia intre cultura §i structura sociala?; care este modalitatea de transmitere a mo§tenirii culturale. orala sau scrisa §1 daca exista intre aceste modalitati linii de interferenta sau de conflict?'

Revizuirile operate de istoria mentalitatilor in acest domeniu au la baza progresele antropologiei culturale, care riu mai recunoa§te scrierea drept nota

' Din bogata istoriografie consacraS culturii a §colii de la Annales vezi: Lucien Febvre, Civilisation, evolution dun gmupe didees, Paris, 1930; Riibert Muchemblend, Culture populaire el culture des Sites dcuvi la France modeme. Paris, 1978; Robert Mandrou. Cultures ou niveaux culturels dans les societes dAnaeii Regime, in „Revue des etudes sud-est europeennes". X, 1972, nr. 3. p. 4L'>-422; idem, De In culture populaire aux XVIf el XVlIf .vi' cte, Paris, 1964 etc.; in istoriogrdfia romaneasca pulem anvinti contnbutiile lui Alexandra Du{u, Sintezd fi originalitate in cultuni romdnd, Bucure?ti, 1972: ijteratuni compamid istoria mentaliteifilor, Bucure§ti, 1982; Dimensiunea umana a istoriei, Biicure ti, i 986 etc.

Histraia Urbana, tomul V. 1997, nr. 2, p. IS.'i-igi.

7 Ora^ul intre cultura scrisa §i cultura orala 191

WRITTEN AND ORAL URBAN CULFURE. METHOIK3LOGICAL LSSUFJi

Summary

The article presents aspects of the relations between the written culture and the oral tradition in the urban milieu, mainly in Bucharest in the first half of the XlXth century.

Besides the written culture in the Romanian towns, the oral culture had an important role. The illiterates had a collective access to the information of the written culture mediated in the forms of urban stx;iability One of these forms is represented by the reading aloud in front of a numerous auditorium (for instance the scene described by I. Heliade RSdulescu, when a servant was reading aloud Alexandria, a cheap-book, in the porch of the Kretulescu church in Bucharest).

The printed matter like affiches, advertisments, leaflets, which often contained a rich imagery represented another element of the dialogue between written culture and orality.

ORA$UL - SPAJIICULTURALE

O U V E R V E L E S C U

Intr-o conceptie structurala a istoriei, diferitele ei componente (istorie evenimentiala, arheologie, istorie culturala etc.) nu pot fi separate. Ele coexista (Milsein - Heidegger), in felul acesta trebuie m|eleasa „ambian^ istorica", adica constituirea in timp a unui mediu in care se desfi§oara istoria. Altfel spus, spa^iul istorie in care traie§te o colectivitate are o continuitate i n care trecutul este prezent, iar prezentul se bizuie pe trecut. Trecutul - acest „trecut-pre2ent" are doua fatete, una etica, exprimati prin traditie, iar alta fizica, materiala, care se regase§te in pnmul rand in habitatul in care oamenii traiesc §i i§i desfe§oara activitatea.

Aspectele „ora§ene§tr' ale problemei au fost puse in evidenta de esteticienii urbani§ti, dar ne face placere sa evocam pe filosoful estetician Rosario Assunto, care, studiind sau, mai corect, contempland structura ora§elor. a pus in evidenta faptul ca in spatiile urbane relajia „trecut-prezent-viitor"' este ilustrata prin ideea de „alatuTare" a contributiei fiecarei epoci, creandu-se acele spatii urbane care au adus faima atator ora§e .

Spatiul a fost (tefinit in filosofie fie in vizhine cosmica, ca ,,dispersie inerta absoluta'. fie, intr-o percepjie umana, ca „spatiu-convenJie" populat fizic sau spiritual.

Relatia care se na§te intre individ (Heidegger vorbe?te de Fiinja) §i lumea inconjuratoare este iara§i o veche disputa filosofica, dar pentru circumscrierea problemei la „spatiul cultural uiban" este totu§i necesara o incursiune teoretica, care poate contribui laintelegerea raportului „om-spatiu" §i, mai dqiarte: „can- spa|iu cultural urban".

A§adar. in lumea care ne inconjoard (Umwelt), omul e o „fiinta-m-lume" (in der Welt sein) cu universul sau de preocupari {Sorge) tiranizat - spune Heidegger - de anonimul vietii cotidiene {AUtdglichkeit). Dai, omul, fiinta ganditoare, nu se multume§te cu aceasta stare de fept §i - dupa acela§i Heidegger - se produce in el o „nelini§te" care duce la o determinare. Omul se smulge existentei banale §i cotidiene, o depa§e§te. dore§te altceva §i astfel se nasc „sensibilitati afective", care, dupa Immanuel Kant, se indreapta catre Adevar, Frumos §i Bine (fiecare din aceste categcffii avand §i reversul lor). „Sensibilitatea afectiva", sinonima pe planul discutiei de fafa cu „nelini§tea" sus-amintita, duce la nevoia de a crea sau, altfel spus, „de a da chip", „a intruchipa" in spatiul inconjurator ceea ce a fost gandit in „lumea propne" (Selhstweltf.

' Rosario Assunto, Peisajul f i exfetica, vo l . 11, Bucure^ti , 1986, p. 111. " Mart in Heidegger. Timp p fiinfa $i studiul inlroducliv: Radu Enescu. Divagafii pe o temd

heideggeriana, Bucure^ti, 1995, p. 6-7. 58.

Historia Urbana. lomul V . 1997. nr. 2. p. 193-201.

9 Ora^ul - spiiUi culturale 201

Incercarile de revitalizare prin ..casele de cultura". in cea de a doua jumatate a secolului al XX- lea. a acestui gen de spatii de cultura urbana, pentru care s-au realizat cladiri monumentale, s-au soldat cu un e§ec total din punctul de vedere al culturii. Manipularea culturii §i confundarea ei cu propaganda au demonstrat ca un spatiu cultural i§i justifica definitia numai atata vreme cat traie§te in sufletul oamenilor care alcatuiesc o societate dispusa sa-1 recepteze.

« Spatiile culturale urbane sunt generatoare ale unui climat spiritual care da

rezonanta personalitatii umane. Un spatiu cultural, ca reflectare a conceptiilor §i a idealurilor care-1 compun. este o oglinda a ceea ce se nume§te mentalitate. L a randul ci. mcntalitatea determma un anumit comportament §i in ftinctie de epoca istorica. variaza §i atitudinea fata de un anume spatiu cultural. In acela§i timp, trebuie luat in considerare §i fenomenul ,.redescoperirii'' valorii unor spafii cultural-urbane la distanta de cateva generatii sau. uneori. chiar de secole. Exemplele clasice sunt cele .ale rcdcscnpcr ir i i .sp.aliilnr .antice in Rcna.stere ." au a celor medievale in scco lu l a l XX- l ca sau, in fine, in zorii secolului al XXl - l ea , descoperirea valorii arhitecturii §i a ambientului secolului al X lX- lea .

Toate acestea nc indcamna a incheia cu concluzia ca aprecierea valorii spatiilor urbane culturale este un proces istorie subiectiv, dependent de orizontu! cultural individual. Dar .,cultura are o calitate dinamica, este o forta care disciplineaza con§tiintele indniduale §i le indruma in sensul aprofiindarii cuno§tintelor; in cazul nostru ea asigura premisele trairii in timp. da durabilitate spatiilor culturale urbane. Dainuirea acestora este unui din secretele succesului orafelor de maine.

LA VII.LE - ESP.\CES CULTURELS

Resume

L'etudc represeiite un commenlaire sur le syntagme «l'espace culturel urbain» en tbnction de sa perception par chaque individu.

L'espace culturel urbain renferme les endroils de la vi l le qui peuvent revei l ler dans I'esprit humain des emotions csthetiques conformement au niveau intellectuel et a 1'experience de vie des gens qui les parcourent.

l.a perception visuelle de wl'espace culturel» a beaucoup d'importance pour la comprehension de rambiance urbainc pendant son evolution hislurique.

Ma i s , a «respace culturel urbain» qui englobe des batiments d6.stines specialemenl aux activites de l espr i t . i l taut ajouter aussi lamenagement de I'habitat, correspondant a la c iv i l isat ion urbainc et meme le comportement urbain civi l ise, comme resultat d'une certaine education citadine.

Hn considerant de cette maniere le .syntagme «les espaces culturels» de la vi l le . en conclusion, on constate que ceux-ci preanent plutol un sens philosophique que materiel.

A S P E C T E PRIVIND CARACTERISTICILE CULTURII R E F L E C T A T E IN VIAJA 0RA$ULU1

D A N I E L A C H I $ R '

Abordarea culturii din unghiul antrqx)logiei fevorizeaza exprimarea complexa §i completa a a^mponentelor sale: arta, legea, mca-ala, cunoa§terea, credintele, obicdurile §i habitusurile dobSndite de om ca membru al societatii. Aceasta prezaitare presupune analizarea culturii din perspectiva a doua conponente fiindamoitale ale sale: cea materials §i cea spirituala. Exploatata cu obiectivitate, sfera spirituala a culturii, datorita incarcaturii sale de simboluri §i senmificatii, este cea mai fn masura s i gaiereze solutii qierative de valorificare a sftrei materiale, cu referire in special la cadrul fizic ?i la patrimoniul arhitectural al ora§ului,

ParcurgSnd §i anal iz^ o serie de definijii date ora§ului Jinand seama de zona de interes a lanej pxpuse, cea mai adecvata subiectului am considerat-o pe cea potrivit careia ora§ul se prezinta ca un ^ t i u artropdogic §i loc de hiperfimcjie sociaJa. El ddimiteaza aria de manifestare a spiritului aeator al omului, a ambitiilor sodate, a dorintd de prcmovare §i a nevdi de iaarhie. Fiind un loc de concentrare $i de operare cu valori materiale §i sparituale, ora§ul este un mare ccmsumator de energie umana §i inteligen|a.

Se impune a§adar o prima subliniere refeitoare la cultura ora^ului care se prezinta ca o realitate clSditd pe douS dimensiuni fundamentale: spatiala $i temporals, legate printr-un ritm propriu de alcituire. Cea de-a doua subliniere se rcfera la ora§ul construit fntre sentiment 51 ratiune §i la elementul material fundamental al sau - arhitectura - ca reprezentSnd 0 intrupare a istoriei culturii $i un semn al evoiufei civilizatiei omene^ti.

Astfel, elanente cu caractCT abso-act tinand de cultura ora§ului - caracteristicUe culturii - pot turniza datele necesare care, interpretate corect §i obiectiv, pot aintribui la promovarea unci politici de dezvoltare arhitectural-urbanistica coerenta a ora§ului. Ele se refera la calitatea culturii de a fi generala f specified, imdtatd, simbolicd, transmisihila. modelatQ. adaptivQ sau maladaptive §i permit a§adar schitarea und imagini de ansamblu a problaiidor carora ora§ul M&mt sa le feca feta zi de zi.

Abordarea aspectdor privind caradaistidle culturii neflectate &i viaja ora?ului (contempcTan) prefigureaza problematica ridicata de tratanea acestuia, respectiv a centrului istoric ca „bun cultural". Din aceasta perspectiva. d reclama 0 valorificare obiectiva, m amtKciul und ecoremii §1 a una piete caicurentiaie. El este de fapt rezultatul und selecjii graduate §i dinamice a aspectdor culturale, ecoxwnice, pditice, sodale, avSnd la baza oiterii, frecum cde istorice, aitiitecturale, urbanLstice §i memorial-atective.

HLstoria Urbana. tomuJ V. 1997, nr. 2. p, 203-208.

5 Caractensticile cultuni retleclate in via^a ora§ului 207

care au impus la un moment dat. din rapuni ..sanitare" demolarea, fie a zidurilor veciii de incinta ale ora§ului fie a unor constructii reprezentative pentru o epoca. au general atacarea in profunzime a substanlei fizice §i au permis ulterior extinderi mai putin controlate in teriioriu. cu efecte vizibile §i astSzi.

Un alt exemplu de practica europeana i l constituie implanturile de cladiri inalte in centrele istorice, problema principala care se ridica aici fund cea legata de specula funciara. Personal, cred ca aceasta situatie extrem de delicata trebuie tratata selectiv §i dupa o atenta analiza a climatului economic. Astfel devine posibila evitarea acumularii unor efecte negative, provenite din sfera socialului sau a culturalului. ce pot determina, in liinp, diminuarea rezultatelor pozitive imaginate initial, ca. dc exemplu, atragerea de functii noi in zona sau cre§terea calitatii spatiului urban.

Desigur, exista sau se pot identifica §i alte caracteristici ale culturii care sa contribuie la gasirea sau intelegerea unor modal itati de a valorifica bogatia materiala §1 spirituala a unui ora§

Trebuie sa intelegem ca o planificare urbana realista §i eficienta mcluzand §i operatiuni de prezervarc a centrelor istorice. reclama §i se bazeaza astazi pe noi modele de gandire $i mijloace de actiune Ea presupune o corecta relationare a structurilor urbane cu determinarile din planul economic, social, cultural ale cadrului de viata sau ale comunicarii.

Uneori, protectorii §i curantii salvani patrimoniului arhitectural al ora§ului sunt reprezentati nu de mijloacele economice sau administrative, ci de cele intelectuale §i culturale ?i din aceasta perspectiva ora§ul reprezinta, de fapt, garantia ideniitatii noastre - personala, locala, nationala sau umana.

Aspectele generalc prezeniate pot constitui un punct de pwrnre in analiza problcmaticii ridicata de interventiile ce urmcaza a se realiza in „zonele sensibile" ale ora§elor, in prinnil rand in centrele istorice §i ofera raspunsuri cu caracter onentativ ce pot sta la baza unor solutii operative.

Am intentional sa .semnalez prin tema propusa ?i necesitatea atragoii §1 implicarii mai active a profesioni§tiIor din domeniul urbaiiismului §i arhitecturii precum §i a cdor care au tangenta cu acestea, in vederea diminuani subiectivismului in luarea deciziilcr de catre tactorii respoasabili de la nivelul administratiei publice centrale §i locale privind realizarea §i aplicarea politicilor de dezvoltare a ora^elor.

A S P E C T S K K L A T I F S A U X C A R A C I KRISTIQUES C U L T U R E L L E S

U K P R E S E N T E E S DANS I,A V I E D E L A C I T ^

Resume

civilisation/culture de la ville reprc-senle unc realile con.struite sur le.s deux dimeasions essentielles - une dimension spatialc et une dimension tenipoielle - . liee,s par un lythme .specifique etabli.

208 Daniela Cliisiu 6

En nrieme temps. I architecture de la cite, conslruiie enlie le sentiment et la raison, represente

une resscmblance dc riiisloirc de la culture et un sigiic dc revolution de la civilisation humaine.

Des elements absliuils relatifs a la culture dc hi ville comme les caracteristiques culturelles

soni a meme d'olTiir les donnees necessaires pour innueiicer le developpement architectural et

urbain de la ville. Cea sonl ics elements lies a la car;iclcri-;tiquc generale et specifique. enseignante.

symbolique. transmisnible. nuxJelec. adaptable et ma I-adaptable de la culture, qui permettent une

image globale conceniani uius les problemes quolidiciis de la ville et ot'frent en meme temps des

solutions a caractere operant

UNELE ASPECTE A L E CULTURII URBANE MEDIEVALE LA CAMPULUNG

G H E O R G H E I. C A N T A C I ' Z I N O

Unul dintre cele mai vechi ora§e ale Tarii Romane§ti, Campulung, s-a dezvoltat din a^czarea vechii ob§ti de mo§neni. devenita targ, in mijlocul carora s-a stabiiit in cursul sec. XIII o comunitate de sa^i, veniti din Transilvania. Privilegiile ora§enilor din Campulung au fost mai mari in comparatie cu alte centre urbane de la sud de Carpati. Particularitatile evolutiei acestui ora§, prin amploarea relatiilor economice cu regiunile invecinate de dincolo de munti. §i-au pus amprenta asupra dezvoltarii culturale, a deschiderii orizontului cultural al locuitorilor sai.

^ Intr-un studiu privind cultura ora§eneasca din Tara Romaneasca in sec X V -X V I , aceasta a fost analizata pomind de la modul in care raspundea necesitatilor complexe specifice vietii urbane. Acestea impuneau insu§irea unor eiemente de cultura in vederea masurarii, cantaririi, a calculelor pe care le implicau diferitele activitati me§te5ugare§ti; unele dintre acestea erau legate direct de Tnsu§irea scrisului (cioplirea inscriptiilor in piatra). In activitatea comerciala, pentru purtarea corespondentei. a diferitelor tranzactii §i operatii bane§ti era necesara cunoa§terea sistemului de masuri §i monetar, insu§irea unor notiuni de drept comercial §i a unor limbi straine Aceste cerinte erau cu atat mai mari in cazul administratiei urbane, a judetului §1 a parganlor pentru redactarea corespondentei interne §i exteme. consemnarea hotararilor sfatului. evidenta veniturilor §i cheltuielilor. Intre exemplele patrunderii acestor eiemente de cultura in diversele domenii ale vietii ora§ene§ti. numeroase sunt cele legate de Campulung, de unde provine $i primul document redactat in limba romana pastrat, bine cunoscuta scrisoare a lui Neac§u din Campulung catre judele Braijowlui. Hans Benkner .

Diferitele domenii ale culturii medievale din Campulung s-au aflat in atentia speciali§tilor. In studii sau volume au fost abordate, pe langa aspectele deja amintite. cele privind invatamantui (vechile §coli. precum §i §coala publica intemeiata in

Raclu Manolescu, Cultura ordfeneasca in Jara Romaneasca in secolele XV-Xl'l. in AUB. Istorlc. an. XVIII, nr. 2. 1969, p. .37-.'S3; idem. Contribution a I'histoire de la fonnation de la culture midiivale urbaine en Valachie iEmploi de Vicriture par les marchands au XV siecle et au cours de la premiere tnoiti^ du XVf siecle): in RRH. t. VIII, 1969, nr. 3, p. 531-536.

-DRH, B, vol U, Bucure ti, 1972, nr. 2209, p. 402-^03.

Hisloria Uihaiia. lomul V. 1997, nr. 2. p. 209-221.

220 Gheorghe 1. Cantacuzino 12

Din ami cand biserica era distrusa. probabil intre 1628 §i 1635, dateaza un atelier de prelucrat arama, cu un cuptor dm caramida aflat sub nivelul solului. descoperit la vreo 20 m est de laca§ in 1982^".

Odata cu refacerea bisericii, Matei Basarab a intemeiat, pe locul vechii curti domne§ti. o manastire ' Un important rol in viata economica 1-a capatat hanul cu pravalii. ridicat la nord-est de priina incinta, in care avea sa se tina targul anual de Sf Hie. mentinut in acest loc pana la sfar§itul sec. XIX"Dezvoltarea culturaia a ora§ului de pe Raul Targului avea sa se afle in stransa legatura §i cu manastirea de pe locul fostei curti domne ti. Diferitele aspecte ale acestei dezvoltan pot fi mai bine puse in lumma prin cercetarea arheologica a acestui reprezentativ ansamblu arhitectural, precum §i pnn extinderea §i aproftindarea cercetarii numeroaselor vestigii ale Campulungului medieval.

ASPFXTS DE F,A CULTURE URBAINE MEDIEVALE DE CAMPULUNG

Resume

Certains questions rancernant d'importants monuments medievaux de Campulung peuvent etre analysees de nouveau en tenant compte des re.sultats des recherches archeologiques.

On a considere que les encadrements de tacture gothique dune fenetre et du portail de leglise Saint Georges •Olari'" proviennent de I'ancien mona.stere catholique ("Cloaster"). detruit au XVIf siecle. Fn analysant Ic monument qui. grace aux fouilles archeologiques, peut etre date au X V

Gh. 1. Cantacuzino. Sp. Crisl<x;ea. !jt. Trambaciu. Cercetdrile arheologice din zona fostei ciiiti domnefti din Cdmpulung, jud. Argef, in 'Materiale ?i cercetari arheologice" A XVIll-a .sesiune anuala de rapoarte. Ploie^ti, 1983, partea a li-a, Bucure ti, 1993, p. 517-524.

' Faptul este clar mentionat in hrisovul din 10 aprilie 1647 (vezi I. Rautescu, op. cit., p 77-80). S-a cautat argumentarea imei datari mai vechi a intemeierii manistirii (Adriana Boescu, Auielian Stnx:. Contrihufii la datarea funddrii mdttdstirii Cdmpulung, in ..Studii iji comunicSri". Muzeul Campulimg Mascel, 11. 1982, p. 41-44), pomind de la exi.stenta in Condica manastirii Campulung a unor dcKumente mai vechi decat eel dui 7 aprilie 1630, adresat .,catre toti cei ce vor fi stapanitorii tarii ?i manastirilor, iar mai ales capeteniilor sfintei manastiri Campulungul.. '" (DRH, B. XXEI, nr. 79), pe care P. Chihaia 1-a considerat o ..circiilara" ecleziastica pa.strata in Iraducere ..care a inserat probabil un adresant inexistent in ongmal'', aulorii cilati adaugand i alte exemple din aceeaiji condica, intre care un documeni din 13 aprilie 15% in care Mihai Viteazul fixeaza regidile pentru alegerea egumenilor ?i pentru judecarea calugarilor, Acest act s pastrat ttisa iji in condica manastirii Cczia, in care este adresat ..tuturor slintelor mana-stiri uin tara domniei mele. a ijdcrea $i slintei i dumnezee^ mana.stiri ce se chiama Cozia" (DRH, B, XL Bucure?ti, 1975, nr. 160). ceea ce dovede§te ca asttel de dispozitii erau transcrise in omdica tiecarei manastiri cu adaugirea respectivului ajjezamant intre adresanti, in vederea intaririi IOT. Se dovede te astlel jiLStetea ob.servatiei lui P Chihaia, indreptatind datarea inceputului manastirii Campulung sub Matei Basarab.

Cladinle hanului. ridicate in timpul lui Matei liasarab, all t()st distrase in 1737; resturi care le pot 11 atribuite au ttist d&saiperile in 1981 (Gh. L Cantacuzino. Sp, Cri.st(X«a. $t. Trambaciu. 0 marturie atiieologicd privind viafa economica a Cdmpidungului medie\'aL in ..Studii ?i comunicari". Muzeul Cainpulung Mascel, 11, 1982. p. 51-54). Uxa\i aiual dc Sf. Ilie s-a maitinut aici, dujw cum o arata catagrafiile de la inceputul .sec. XIX (.Sp. Crisiixva. Ijt. Trambaciu, op. cit.. p. f>2 iji linn), targul se mid tinea ,411 spatele mana.-airii" :>i in ultunii ani ai sec XIX [Maivle diclionargeogmfic al Romdniei. vol. IL Rucurejti, 1899, p. 484).

13 Aspecle aJe culturii urbane medievale la Campulung 221

siecle. on peut apprecier comme vraisemblabies les opinions plus anciennes d'apres lesquelles les encadrements ont appartenu des le debut a leglise.

D est utile de disculer les problemes de lensemble architectural de 1'ancienne cour princiere et puis du monastere fonde sur la meme place. L'eglise princiere, erigee au XIV siecle. au paremenl entierement en picrre de taille. refaite sur les memes fondations. avec les memes pierres, en 1635-1638 et de nouveau reconstruile en 1828-1832. doit etre examinee en tenant compte des inexactitudes des fouilles enlreprises en 1924 a Tinterieur de l'eglise el des resultats des recherches arclieologiqucs tie 1975 ol des annees suivantes. Ccs dernieres recherches ont fourni des arguments sericux a la Kx:alisation de Tancienne maison princiere au nord-est de l'eglise. dans une zone partiellement occupee a present par des constructions modernes. Quant aux nombrcux elements archilecturaux dc faclure gothique trouves dans les fouilles mentionnees. ils peuvcnl provenir .soil du "Cloa:jter". soit de lancienne maison princiere. abandonnee et demolie au X V F siecle pour faire place aux constructions monastiques.

1-'etude dcs principaux edifices monumeniaux de Campulung permet une meilleure ct>nnaissancc du degie de dcveloppement de la culture urbaine medievale, qui reflele les particularites de revolution histtmque de la ville.

V

DIVERTISMKNTE CULTURAL-ARTISTICE ORA$ENE$TI iN BUCOVINA SUB STAPANIREA AUSTRUCA

IN SECOLUL AL XIX-LEA

CONSTANUN :$ERBAN

Sub stapanirea austriaca, ora§ele din Bucovina, precum: Cemauti, Suceava, Siret, Radauti, Storojinet, Campuiung Moldovenesc au ciuioscut un important avant economic, ca urmare a integrarii lor Tn reteaua comerciala a celorlalte provincii imperiale, in special a Transilvaniei §i Galitiei, pe langa mentinerea legaturilor comerciale traditionale cu Moldova. Din punct de vedere cultural, societatea romaneasca din aceasta provincie - ridicata la rang de ducat prin Constitutia din 26 februarie 1861. conditie juridica confirmata §i sporita prin diploma imperiala din 9 decembrie 1862' - a procedat la crearea de societati cu caracter cultural §i artistic, in scopul cultivarii sentimentului national §i intaririi legaturilor cu romanii nu numai din alte provincii ale Imperiului Habsburgic, ci §i cu cei din regatul Romamei.

Prima asociatie de acest fel a fost Societatea pentm Cultura §i Literatura Poporului Roman Bucovinean, creata la Cemauti in 1862. Celelalte care i-au urmat in urmatoarele trei decenii au fost: Societatea Academica „Jummea" (Cemauti, 1878), Societatea Academica Romana „Bucovina" (Cemauti, 1880), Societatea .,Armonia" (Cemauti, 1881), Societatea „$coala Romana" (Suceava, 1883). Societatea „Academia Ortodoxa pentru Literatura, Retorica ?i Muzica Bisericeasca" (Cemauti, 1884), Societatea „Clubul Roman" (Suceava, 1887), Societatea Doamnelor Romane din Bucovina (Cemauti, 1891), Societatea Romana Tanara (Cemauti, 1894) etc.

' L NLstor. Istoria Bucovinei, Bucure^ti, 1991, p. 107-116; M. lacobescu. Din istoria Bucovinei. vol. I (1774 - 1862). De la administra(ia militard la autonomia provincials, Bucure ti, 1993. p. 442 - 443.

' Despre aceste asociaVii culturale vezi: C. Morariu. Pdi'ti din istoria romdnilor bucovineni. Scrisa in limba poporala, Cem5uti, 1893, p. 289-331; D. FETROVia. Repertoriul societdiilor cultural-nadonale mmdne^ti din Suceava 1848^1918. in 'Suceava'. XX. 1993, p. 219-238; C. I^ghin. Societatea pentru culturd literatura romana in Bucovina, la 80 ani. Istoric }i realizdri, 1862-1942, Cemauti, 1943; Sofia ^telanovici, htoricul activitatea Societdfii doamnelor romdne din Bucovina, in Romdnii din Bucovina, Cemauti, 1906, p. 72-88; V. Bumbac, Societalea Clubul romdn din Bucovina, in ibidem, p. 105-106; I. NegurS, Societatea pentru culturd fi literaturd

Hi.storia Urbana, tomul V. 1997, nr. 2. p. 223-231.

230 Constantin §erban 8

La balul din anul urmator, tinut tot la Gemauti, au participat din partea persoanelor oficiale baron Fr. Kraus guvanatorul Bucovinei (1892-1894), generalul Mayer, dr. E. Voitici, reetorul Universitatii din Cemauti, profesorii universitari Vladimir de Repta §i Eusebie Popovici, dr. Kaluzniecki, dr. lancu cavaler de Zotta, pre§edintele Societatii „Concordia" etc^'. Cat prive§te balul din anul 1895 din capitala Bucovinei a fost onorat cu prezenta noului pre§edinte al tarii, contele Leopold Goeb (1894-1896), a mitrqwlitului Bucovinei, Silvestm Morariu, mare§alul tarii I. Lupul, consulul Stamatiade, dr. Handl, rectoml Universitatii, Alexandm N . Hurmuzachi pre§edintele Tribunalului, protopopul A . Berariu etc. precum fi unii reprezentanti ai unor societati culturale ca de ex. „Academia Ortodoxa". „Armonia", „Gesangverein"^'. In cronica apamta in presa locala in care s-a prezentat desfa§urarea balului Societatii Academice „Junimea" aprecierile elogioase a-au exprimate prin cuvintele: „balul ce «Junimea» il face in fiecare an este eel mai fmmos bal din Cemauti". Automl cronicii adauga §i faptul ca in activitatea acestei societati mai existau ji ah fel de divertismente artistico-literar-muzicale §i tot a§a de fmmoase sunt §i celelalte petreceri ce «Junimea» ,.le face pe timpul vacantelor §i in alte ora§e ale tarii"'"'.

In incheiere, o trecere in revista a manifcstarilor cultural-artistice ora§ene§ti care se inscriau pe linia divertismentelor menite sa infrumuseteze viata ora§eneasca din Bucovina in secolul trecut, permite oricui sa aprecieze ca inifiativa conducerii acestor societati culturale romane§ti a gasit un larg ecou in randurile intelectualitatii locale, unita in eforturile ei pentm largirea pe cat posibil a autonomiei administrative de care se bucura Bucovina in anii 1861-1862. Pe langa astfel de forme de manifestare au mai existat §i altele, ca, de exemplu, excursiile organizate la locurile istorice din Bucovina, unde se aflau ctitorii civile §i religioase ale domnilor Moldovei, prilej pentm a se evoca trecutul de lupta al romanilor pentm independenta statala in evul mediu §i de cultivare in con§tiinta tineretului roman a dragostei pentm istoria §i limba stramo§ilor lui.

MANIFESTATIONS CULTURELLES-ARTISTIQUES URBAINES EN BUCOVINE SOUS LA DOMINATION AUTRICHIENNE PENDANT

LEXIX'SIECLE

Resume

Au moment oii la Bucovine fut annexee a I'Empire autrichien (177.5), lex Roiimains qui peuplaient depuis longtemps ce territoire ont commence leur lutte d'emancipauon culturelle et

^ Ibidem, nr. 10 din 4/16 februarie 1893. ^ Ibidem, nr. 14 din 16/28 februarie 1895; despre membrii familiei Hurmuzachi care s-au

implicat profund in viata culturala i politics din Bucovina vezi P. Rus indilar, op. cit.. Tn .special capitolul Vn inlitulat: ApostoU fi teoreticieni ai doctrinei nafionale, p. 147-179.

^''C. Morariu. op. cil.. p. 315.

9 Divertismente cultural-artistice ora enei i in Bucovina 231

nationale aussi. dessein atteinl a peine en 1861. en vertu de la proclamation de cette province conune Duche et Pays de courrone de cet Empire. Dans les annees suivantes y ont etc fondees les premieres six;ietes culturelles qui devaient developper chez les compatrioles leur attachement a la langue roumaine et a I'histoire des Roumains.

Ainsi furent organisees par ces societes des manifestations culturelles el artistiques comme, par exemple: des soirees musicales et artistiques. des soirees dansantes et des bals. d'habitude dans les principales villes de la Bucovine, a. CemSuti, Suceava, Campuiung Moldovenesc, StorojineV D'apres les affirmations des temoins de I'epoque, il resulte qu'a ces occasions, les compositeurs et les artistes iyriques jouaient des pieces musicales classiques et populaires; de meme, les poetes et les artistes dramaliques recitaient de fragments des chefs-d'oeuvres de la litterature roumaine et universelle. De cette maniere, les spectateurs appartenant a diverses couches sociales savouraient des moments ties agieables et inoubliables.

A ces soirees dansantes et a ces bals participaient egalement des personnalites remarquables appartenant a 1'administration autrichienne, a leur tele se trouvant le gouvemeur de la Bucovine. en meme temps president de la Diete.

En conclusion, ces manifestations culturelles-artistiques ont reussi a jouir. a Tepixjue. d'un grand prestige dans la con.science des contemporains.

C A T E D R A L A DIN CHISINAU $1 EXPANSIUNEA RELIGIOASA A RUSIEI

VLAD GHIMPU

Actul anexarii Basarabiei la Rusia tarista in anul 1812 era apreciat de mai multi autori ru§i. mai ales in secolul al XIX-lea, ca o eliberare a moldovenilor de aici de sub jugul musulmanilor otomani. Deci, §i sub aspect confesional, aparca ca indreptatita misiunea protectoare a pravoslavnicei Rusii fata de ortodoc§ii din alte tari. Cu toate acestea, dupa datele statistice culese in anii 1812-1813, Basarabia numara 77.5 de biserici ortodoxe in 749 de sate §i ora§e', ceea ce infirma constatarile ruse§ti despre o asuprire religioasa musulmana inainte de anul 1812. §i chiar daca, in general, istoriografia ruseasca nu avea dreptate. o anumita doza de adevar exista in aceste afirmatii, dar numai cu privire la raialele Cetatea Alba, Ismail, Chilia, Tighina (Bender) §i Hotin. care erau administrate direct de otomani. In raiale. cu toata asuprirea confesionala §i nationala. situatia era cJara, inclusiv sub aspect religios. Alaturi de o moschee sau cateva. coexistau una sau mai multe biserici ortodoxe. Diferentierea era clara. aici erau cre§tinii, dincolo - musulmanii.

Odata cu venirea ru§ilor. situatia s-a schimbat atat in fostele raiale. care, daca s-au cliberat dc otomani, ele insele, impreuna cu intregul teritoriu al Basarabiei. s-au transformat intr-un pa§alac rusesc, situatie la care s-a ajuns treptat Alaturi de agresiunea politica la care au fost supu?i romanii, prin ruperea in doua a Tarii Moldovei. alta s-a produs prin ruperea lor de Mitropolia Moldovei de la Ia§i. un act anticanonic din punct de vedere religios. cu o tenta negativa pur ruseasca. deoarece in fruntea bisericii ruse se afia nu patriariiul. ci tarul (iara§i o inadvertenta canonica), sentnificativ §i ca subordonare atat mijloacelor, cat §i scopurilor acaparatoare ale imperialismului rusesc.

Daca din 1812 pana in 1828 Basarabia avusese o bruma de autonomic tentorial^, fiind organizata §i religios intr-o eparhie de gradul intai, sub conduccrca mitropolitului Gavriil Banulescu Bodoni, dupa moartea acestuia, in anul 1821, in rangul eparhial suprem este numit un arhiepiscop, mai apoi §i episcopi. Cel pulin in aparenta. pe timpul mitropolitului G Banulescu-Bodoni. biserica oficiala in Basarabia ramanea sa aiba un caracter romanesc; dupa moartea acestuia. in fruntea

' 1. N. Halipa, BeccapaOm « MOMenm npucoeduHvMm ee K Poccmi. B. CuedeHtm o cocmonHwi ifepxeeu Eeccupafmu n }8}2~18Ii ^o^ax^ in Tpydhi EeccapaficKoii I'yoepHCKoU ApxuHHou KoMmcm. t. 3, Chisinau, 19()7, p. 294-296.

Historia Urbana. tomul V. nr. 2, p. 233-240.

5 Catedrala din Chisinau ^i expansiunea religioasfi a Rusiei 237

mult in Basarabia. anexata la 1812. care, dupa pierdcrea autonomiei tcritonale in 1828. prin similitudinea aceleia§i credinte ortodoxe, urma sa suporte consecintele rusiftcarii, inclusiv §i prin biserica, pana in anul 1917. In Catedrala din Chi§inau serviciul divin s-a oficiat numai in ruse§te, prilej de extindere a acestei practici §i in celelalte bisenci, mclusiv sate§ti, deoarece preotii moldoveni erau obligati sa pronunte in slavona eel putin o jumatate din slujba. In cazul cand se numeau preoti ru§i, era de la sine inteles ca sa se predice numai in ruse§te, .,fiind de aceea|i religie". Constructia Catedralei din Chi§inau dupa planimetria respectixa. cu trei altare, tipica in Rusia. cu hramul unui sfant rus. Alexandru Nevski, patronul familiei tarului, trebuia sa indice o trecere generala la ritul ortodox de factura ruseasca, care pana la urma nu s-a putut realiza in Basarabia. Clerul rus sprijinea intru totui agresiunea imperiala, avem expresia lui, Catedrala din Chi§inau. care pare a fi mai mult un edificiu civil decat religios. Intoarcerea spre arhitectura clasica. pe care o face clerul din Rusia (la moda) in biserici de acest tip. inseamna o cedare a lui in fata puterii laice. Aceasta cedarc cste vizibila §i in edificiul dc piatra, deoarece aspectul eel mai definitoriu al lui, altarul. dupa dispozitia compartimentelor de plan poate fi amplasat in oricare dintre intrarile cu portic cc decorau altadata altarele antice pagane.

in ultima instanta, cand vorbim despre Catedrala din Chi§inau. incercam sa-i aratam §i valentele ei integrale de monument al neamului. care in ultimul timp ni s-au propagat. dintr-un exces de zel anticomuntst (se §tie ca in anii '60 Catedrala a fost transformata in sala de expozitie, iar clopotnita aruncata in aer prin dmamitare) In acela§i timp, nici nu cautam sa aprobam actiunile din anii '60 ai secolului nostai comunist. Cu toate ca are o prezenta monumentala, impozanta. Catedrala din Chi§inau nu poate constitui un simbol al neamului, pentru ca a avut, de la fondarea ei. cu totuI alte scopuri §i se prezinta ca un monument al dezbinarii.

LA CATHEDRALE DE CHI§INAU ET LEXPANSION RELICIEUSE DE LA RUSSIE

Resume

Des le debui du XIX^ siecie, par rintermediaire du style netjclassique de la plastique

decorative exterieure, I'Empire russe erige du point de vue politique en gendarme de I'Rurope.

dcveloppait son type d'eglisc traditionnelle de plan central. L'Rmpire imposail ceci a la Bessarabie.

annexee a la Russie en 1812, qui apres la perte dc Tautonomic territoriale en 1828, par similitude

de la meme croyance orthixioxe, devait supporter ulterieurement les consequences de la

russification. y compris par Tintermediaire de reglise.

.lu.squ'en 1917. a la Cathedrale de Chisinau, constnnte en 1836, rollicc divin etail

cxclusivcmenl cn russe. ce qui consliluait une iicciision d'elargir cette pratique a d'aulres cgli.ses. y

compris villagcoiscs. vu que les pretrcs roumains etaient obliges de prononcer en slavon. au nioins

238 Vlad Ghimpu 6

la moitie dc I'office divin. Dans le cas ou des prSties russes etaient nommes, cela allait de soi que

les offices divins qu'ils prechaient etaient seulement en russe. La construction de la Cathedrale de

Chisinau d'aprcs la planimetrie respective avec troi.s autels, typique a la Russie, avec le patron d'un

saint russe, Alexandr Nevski, le patron de la famille du tzar, devait indiquer un passage general au

rite orthodoxe russe, qui ne s'est pas realise en fin de compte en Bessarabie.

Ix clerge russe soutenait pleinement I'agression imperiale. Cela se voit d'apres la Cathedrale

de Chisinau, qui ressemble plutot a un edifice civil qu'a un religieux. La retour a 1'architecture

classique, que le clerge russe realisait dans les eglises de ce type, represente une cession de sa part

cn favcur du pouvoir laique, fait visible dans I'edifice en pierre. vu que son aspect definitif, I'autel,

dapres I'arrangement des compartiments sur le plan, peut etre situe dans n'importe quelles entrees

avec portique qui ornaient autrefois les autels antiques paiens.

MONUMENTELE ISTORICE IN CONTEXTUL CULTURIl URBANE BASARABENE

(EXCURS IN ISTORiOGRAFIA PROBLEMEI)

S D - V U A P O S T O L , E L I G E M M RiBALCO

Notiunea de ^monument in cultura ora§eneasca" in Basarabia secolului X I X -inceputul secolului X X era utilizata vizand dear arhitectura ecleziastica §i arhitectura fortificatiilor din ora§ele Bender, Soroca, Hotin, Cetatea Alba Este elocventa in aceasta privinta soarta catedralei Sf Dumitru din Orhei (1636), care pe parcursu! secolului trecut a fost in central atenUei, punandu-se problema ocrotirii ei, argumentui fiind valoarea sa istorica §i artistica. ca §i pozitia sa in structura ora§ului. Catedrala Sf Dumitru a fost primul obiect supus in 1867 unci fixari grafice §tiintifice de catre speciali§tii,Societatii de Istorie §i Antichitati din Odesa (fondata in 1843)'. La inceputul secolului X X au fost executate, sub dirijarea arhitectului eparhial Mihai Serotinski, primele lucrari de reparatie, care se pot constitui astazi in prima restaurarea unui monument dinflasarabia

La sfar§itui anilor '30 ai secolului XIX. guvemul tarist. cointeresat in acumularea informatiilor despre istoria teritoriilor alipite Rusiei. pnn intemiediul Ministerului Afacerilor Interne, emite o circulara - o dispozitie despre evidenta obiectelor stravechi §i protejarea cladirilor vechi istoricel Aceasta dispozitie poate fi considerata ca primul registru al monumentelor din Basarabia, in care este utilizata 5i evidentiata notiunea de „monument".

Primele materiale despre monumentele istorice au fost publicate de catre profesorul Kneajevici de la Universitatea Noyorosiisk din Odesa, in revista Ministerului Afacerilor Interne. Pe parcursul s«:olului X I X au fost publicate mai multc informa|ii §i materiale despre monumentele basarabene de catre istoricii: Banti§-Kamenski (minor), Nadejdm, prof univ. Odesa; profesorii Uni\crsitatii Novcirosiisk din Odesa: Kociubinski, Markevici, Nacco; Murzakevici - protesor, rector al Liceului Rychelieu - secretar permanent al Societatii de Istorie ^i

' Aiilimovici Na.. HmH ti (pacad'cmapuHHou iiepKHu Cu. /luMumpiin XVII «. i: ,'.()p,-eene.: MvpiaKeBHH H. H., OiannHCKax nadnuch n Op^eeecKou ifepKeu Cn. /iuuumptin, .,3armi.KM C);ietcK()r() (M mec'iua HCTopnn h apeBrtocreJi'', torn. VI, Odessa. 1867

" I'upod KtimuHee « lfi43 ,^ody. 'Mypnm MHHHcrepcTBa BnyipemiMX •it;;i 1X4.S. ni ^, C) K\ !X45.

Hi.' diiia Urbana. lomul V, \ nr. 2, p. 241-244.

244 Silvia Apostol. Eugenia Rabalco 4

evalua monumentele istorice in contextul mediului ambiant construit, mentinand fragmentele structurii istorice a ora§elor basarabene. Dar activitatea urbanistica. ca §i odinioara. ramanea in urma dezvoltarii ideilor. Anume atunci a fost distrusa structura urbana de la inceputul secolului XIX impreuna cu elementele constructive de pe teritoriul ..ora§ului de jos"; caracterul pietii S f Hie a fost distrus din cauza cladirilor cu 9 etaje; pe teritoriul „ora§uIui de sus", construit traditional cu case de 1-2 etaje au aparut blocuri locative; in unele cazuri a fost distrus frontul perimetral al carticrclor construite in secolul XIX etc. Activitatea in domeniul cercetarii §i ocrotirii monumentelor din ora§ele basarabene a ajuns la apogeu.

Din anii '90, viata sociala din Republica Moldova se dezvolta in directia noilor conditii economice. In anul 1993 a fost adoptata Legea cu privire la ocrotirea monumentelor care reflecta noile relatii economice in directia valorificarii monumentelor istorice in textura fondului istorie (cumpararea. vanzarea. privatizarea fondului locativ §i restaurarea de catre proprietari sa.)'".

Rezultatul dorit in rezolvarea problemei date (doar finantarea cercetarilor prelimmare era prevazuta de Lege) de includere a noilor ciadiri in mediu! ambiant istorie n-a fost atins (cartierele 31 August - V. Parcalab - Bucure§ti; 31 August -Lazo - Petru Movila §,a.). Partea economica domina problemele §tuntifice §i artistice. Reconstructia, restaurarea §i asanarea fondului locativ din centrul istonc al Chi§inaului, in urma etapei de privatizare a adus rezultate surprinzatoare:

- folosirea mecanica a decorului pseudonational, popular; - ..modcmizarea" fatadelor interioarelor obiectelor istorice utilizand metode.

forme §i materiale contemporane, straine mediului istorie; - distrugerea fondului istorie construit, inaltarea cladirilor individuale in dezacord

cu arhitectura ora§eneasca, ce destrama frontul istorie al strazilor din centrul ora^ului §i. mai muk. casele noi nu corespund cerintelor arhitecturii profesionale urbane.

Aspectele evidenliate ale activitatii in zona istorica nu suivt proprii cuiturii ora§ene§ti §i due la distrugerea mediului istorie al ora§elor. a cuiturii urbanistice contemporane.

LES MONUMENTS HISTORIQUES DANS LE CONTEXTE DE LA CULTURE URBAINE DE LA BESSARABIE

(un essai histuriograpbique)

Resume

Pour la societe du XK* .siecle et jusqu'aux annee.s 70 du XX^ siecle il etait naturel de considerer les monuments historiques et architecturaux commes des phenomenes i.soles de la culture urbaine.

Uexpose actuel est une tentative de creer une conception d'un monument dans son unite avec lenvironnemart historique et architectural. Les auteurs oirt controle ce phenomeiie en analysant Ic developpement des actes juridiques de Bessarabie (Chi inau, Balti, SonKa, Tighina) a partir de la Lettre rircuUiire duMinisterede I'lnterieur 6c 18.f7 jusqu'a la loi sur la protection du patrimoine hi.'iiorique de la Republique de Moldova de 1993, acloptee dans les conditims des nouveaux rapperts sociaux-economiques.

Legea Republicii Moldova privind wrolirca monumentelor, Chi^inau, 1993.

NOMENCLAJURA STRAZILOR - EXPRESIE A GRADULUI DE CULTURA IN EVOLUTIA UNEI LOCALITAJI

ViRGiLiii Z . TEODORESCU, ELISABETA TEODORESCU

„Cultura noastxa este tribuna de pe care oricine ar vorbi nu poate sa nu vada intinderea strSlucita a tuturor gloriilor trecutului"'.

Nicolae lorga

Dezvoltarea in timp a localitajilor a dus la definirea din punct de vedere toponimic, pentru a se putea preciza, printre allele, provenienta unei persoane §i drepturile ce i se cuveneau. Atunci cand aceste a§ezari au cunoscut amplificari, n-a mai fost suficienta aceasta notiime generala §i s-a impus denumirea concretizata dupa alte criterii. Daca initial denumirea, in general, defmea specificul geografic", caracteristica zonei sau a ocupatiei locuitorilor, in alte cazuri se referea la comportamentul acestora, la starea sociala, la etnie. Atunci cand s-a trecut la completari s-a recurs la nume de vai, de alte forme de relief §i chiar la porecle Aglomerarile umane au necesitat sistematizari in care arterele de circulatie au devenit elemente majore in definirea unei zone. Mai mult, valea, cartierul (mahalaua), culoarea (sectoral), strada au avut rolul de transmitere catre viitorime a caracteristicilor ce-i defineau pe iocuitorii zonei. A§a s-au impus, in ultimele veacuri, denumiri ale bresleloi me§te§ugare§ti sau alte activitati comerciale specifice. Astfel. avem ulita i§licarilor, abagiilor. blanarilor, cavafilor, dogarilor. fierarilor, carbunarilor, funarilor, fanarilor, lumanararilor. orzarilor §i lista s-ar putea completa cu multe alte asemenea denumiri.

La sfar§itul secolului al X l X - b a a trebuit ca primarii §i ajutoarele lor sa procedeze la definirea tuturor arterelor de circulatie, indiferent de categoric: drum, ulita, intrare, fiindatura, maidan, strada, alee, prelungire, pasaj, bulevard, splai.

' Nicolae lorga. Articole conferinfe, in Cugetdri fi reflec(ii despre cultura fi civilizafie. Bucure ti, 1984, p. 12

^ Ion Donat, Cercetdri geoistorice privitoare la originea romdnilor, Craiova, 1941, 27 p.; Idem. Afezdrile omerwfti din Jam Romdneascd in secolele XIV-XVI, in SRI, anul IX, 1956, nr. 6, p. 77-96; Idein. Cateva aspecte geograjice ale toponimiei din Jdra Romdneasca. in Foneticd fi dialeclologie, vol. IV, Bucure^ti, 1962, p. I()t-n3; Idem. Geograjia ca mijloc de cunoafiere in i.?ton>, Tri SRI, toin 20. 1967, nr. 6, p. 1145-1161.

Hi.storia Urbana, lomul V. 1997, nr. 2, p 245-255.

11 Nomenclatura strSzilor - expresie a gradului de culturS 255

T H E S T R E E T N A M E S - E X P R E S S I O N O F A L O C A L I T Y ' S C U L T U R A L

E V O L U T I O N L E V E L

Summary

This paper refers to the particular process of modifying the street names, a process which was determined, in time, by random political interests and which became reccurent.

As a result of the coUaps of the communist system, the Romanian society changed; this situation implies that the Soviet system of street names should also be removed, in order to re-establisgh the original names, which are related to personalities of the Romanian history.

This paper's authors assert that an action like that would have a positive impact on our descendants only if the administrative authorities'decision is based on preliminary consultation with people who - as a part of their everyday work - know the history of the locality and of the street.

As an expression of democracy, and not only for the sake of the notion, the inhabitants of a certain human settlement should be consulted when changing the street names.

R E C L A M A C A I N D I C A T O R A L N I V E L U L U I

D E U R B A N I T A T E I N T E R B E L I C

CORNEL CRACIIIN

Abordarea acestei teme a pornit dintr-un intaes fireasc vis-^-vis de evolutia domeniului in paginile presei interbelice autohtone. Am fost placut impresionat, de-a lungul numeroaselpr ore petrecute in compania textului sens §i multiplicat pentru un public larg, de energia desfa§urata in vederea captarii interesului pentru cauze mai mult ori mai putin nobile. In mod firesc, am cautat bibliografia referentiala a amintitului teritoriu ca sa constat - cu oarecare stupoare - lipsa cvasicompleta a acesteia. Era clar, un caz menit sa provoace angajarea intr-un travaliu ale carui dimensiuni puteau fi doar intuite la acea data.

Intrebarea fireasca ce se pune din start este; de ce reclama? Textualitatea, semantica §i posibilele conotajii ima^ologice ale vignetelor explicative ar putea constitui tot atatea argumente „pro". In subsidiar, suntem convin§i ca avem de-a face cu un sistem referenjial mcorporabil istorigi mentalitatilor, nu numai prin elementele de vietuire cotidiana implicate, cat, mai ales, prin apelul la formulele de apelatie ce solicita participatia mentala de grup social.

Dorinta de a impune respect, de a trezi §i intretine atentia „celuilalt", de autoevaluare tn termeni supralicitanti, reprezinta tot atStea caracteristici ale formulei promotionale ce pot sa ea§tige simpatia unui istoric.

Prima fixatie mentala careia a trebuit sa-i facem fata s-a raportat la ideea incetatenita ca reclama inseamna, prin definitie, domeniu comercial. Este un fapt comun aeela ca schimburile de produse §i sumele de bani manevrate cu acest prilej contribuie la definirea standardului economic al societa|ii. Marea majoritate a textelor dc reclama au scopul bine precizat de a obtine bani. Ele promoveaza produse destinate cbnsumului comim sail personal, servicii ori sunt menite sa consolideze prestigiul unor firme. Dar alaturi de produse industriaie, de marfuri comerciale §i oferte bancare exista §i servicii culturale ori invitatii pentru petrecerea timpului liber. Daca tinem cont de faptul ca d treime din durata unci zile - acceptand 0 impartire destul de schematica, ce nu tine cont de cazurile particulare ori de subtilitatile existentiale inerente speciei umane - poate fi atribuita unei activitati dirijate intr-o directie aleasa de fiecare individ la bunul plac, avem de-a face cu un teritoriu vast de actiune al reclamei. Deci, categoric, semnul egalitatii nu sc justifica in relatia amintita ceva mai sus.

Historia Urbana. tomul V, nr. 2, p. 257-262

262 Cornel Craciun 6

LA R t e L A M E COMMEINDICATEUR DU NIVEAU D'URBANISATION PENDANT LENTRE-DEUX-GUERRES

Resume

La question naturelle qui se pose des le debut est: pourquoi la reclame est-elle necessaire? La textualile, la semantique et les possibles suggestions imagologiques des dessins explicatifs peuvcnl etre des arguments "pro". D'autre part, nous sommes convaincus qu'il s'agit d'une systeme qui fait partie dliistoire des mentalites, non seulement par les elements de la vie quotidieime impliques, mais notamment grace aux fommles d'appelation qui solicitent la participation mentale d'un group s(x;iale.

Le premier probleme qui doit etre depasse, comme une forte fixation mentale, est I'idec que la reclame - par definition - est propre uniquement au domaine commercial. Mais, dans cettes circonstances quelle est la place reservee aux produits industrials, aux marchandises commerciales, aux services bancaires, i l y a aussi aux produits culturels et aux invitations pour passer le temps libre?

Le deuxieme probleme a ete celui de la construction semantique du texte. En regardant: les choses a travers les media d'aujourd'hui i l est ne pas trop difficile que nous comprenions le mecanisme d'elaboration textuelle pendant I'entre-deux-guerres, parce que la composition suivit le meme scenario dans la majorite des cas: une agglomeration de substantives et de superlatives adjectivales misse en evidence par I'adverbe au sens exclusif "seulement". Les textes sont integres dans les cadres marginaux destines d'augmenter I'impact visuel.

L'originalite de notre etude consiste dans la typologie des constructions textuelles valables pour la presse roumaine pendant I'entre-deux-guerres qui se presente dans les termes suivants:

1) Le texte qui prepare le publique pour I'iminante ouverttire d'une affaire: 2) 1 texte qui confirme I'existence et la fonctionnement d'une affaire ou moyen de passer le

temps libie: 3) Le texte de retour. destine de refraichir la memoire des consommateurs des biens, services

ou produits culturells: 4) Le texte speciallement produit pour les grandes fetes de I'aimee: 5) Le texte qui annonce le changement de fadresse: d'un atelier particulier, d'un local public,

cabinet du medecin ou avocat; 6) ]^ texte culturel proprement-dit: les annonces stimulantes des publications, les comptes

rendus et findications bibliographiques, les spectacles du theatre, musicales et cinematographiques, les conferences publiques;

7) Le texte de promotion touristique: 8) Le texte de propagande electorale. Le troisieme probleme qui se pose est liee au possibilite que le texte publicitaire peut etre

considere parmi les indicateurs plus importants du niveau de developpement urbaint d'tme localite. Ou se trouve la place de la reclame: comme anexe du demarage economique, des equivalents sociaux ou dans la sphere de Facte culturel? La reclame presente Tavantage qu'elle peut plier aux ditYerentes secteurs d'activite. Sa grande mobilite reiinit I'ouverture mentale operee au niveau des beaucoup des gens. La reclame n'est pas confectionee seulement ear et pour servir a une elite. Ses formules de mise en page assurent la popularite et configurent la realitc du processus de la commimication. Cexistence de la production promotionale n'est pas compatible au territoire rural. En impliquant une attitude predestinee pour gagnier ou fortifier la benevolence d'un public assez different, la reclame s'obstine de fixer le standard presque general de la socicte urbaine. IJCS regies formelles de cohabitation imposent Famabilite comme base des rapports humaines. ( a c'est exactement lessence du mecanisme de I'olTre et de la demande.

OR^OVA - ORA$UL MODERN §1 CULTURA

C O N S T A N T T N J U A N - P E T R O I

In ultima perioada, ne-am oprit de mai multe ori asupra unor aspecte ale evolutiei Or§ovei de-a lungul secolului al XlX-lea §i la inceputul secolului X X . de la fiinlarea sa ca a§ezare rurala de fhinte pentm extremitatea sud-estica a Banatului pana la transformarea localitatii intr-un centru urban'. Am surprins, cu acele ocazii, aspecte economice, de urbanism §i arhitectura ale localitatii, rolul cailor de comunicafie in evolutia sa, momente §i contexte determinante ale acestei evolutii, ramanand msa deschisa problema vietii culturale locale, aspect deloc neglijabil prin complexitatea sa. Caci la inceputul secolului al XlX-lea domina aici o cultura populara traditionala romaneasca peste care s-au grefat, de-a lungul veacului, imperative ale culturii moderne; acestora li s-au suprapus treptat, dar tot mai statomic §i determinant, elemente ale spiritualitatii traditionale a altor etnii a§ezate in localitate §i zona, dar §i o cultura modema de tip central-european. lata de ce, in tratarea temei noastre de azi, vom incerca sa surprindem fiecare dintre aspectele respective, cu crejteri sau involutii, cu influentarea sau bterferarea lor, cu fenomene de aculturatie inregistrate.

In primul rand trebuie sa ne oprim insa asupra situatiei bisericii, ca institotie de cult §i cultura. Aceasta nu doar pentru ca in zona Clisurii Dunarii cre§tinismul a patruns, inca din primele veacuri ale existentei sale, prin amiata romana §i insotitorii ei', iar la cumpana secolelor IIl-lV d.Hr. este atestata la Diema crucificarea imei gnostice paleocre§tine', pentru ca la finele mileniului I (dupa anul 995), in pe§tera Gaura Chindici 11, din extremitatea vestica a defileului, fiinta un loc de cult, un posibil schit", sau pentru

C. Juan-Petroi, Oraful Orfova la inceputul secolului al XL\'-lea; evenimente fi personaje in contextul pregdtirii Revolufiei lui Tudor Vladimirescu, in „Drobeta", Vll. Drobeta-Tumu Severin, 1996, p. 103-109; Modemizarea urbanizarea Or^ovei in a doua jumdtate a secolului al XlX-lea, in HU. n, 1995, nr. 2, p. 149-1.56; Influenza navigafiei dun&rene asupra dezvoltarii orafului Orfova la sfdr^itut secolului al XlX-lea §i inceputul secolului XX, in HU, HI, 1995. nr. 1-2. p. 131-140; Locul relafiilor lui Tudor Vladimirescu printre frunlafii din sud-estul Banatului fi pregdtirea revolufiei din 182L in „Portile de Fier", 1, 1996, nr. 3, p. 9-11.

^ P. Bona, Biserica medievald din Caransehe^, Caransebe§, 1993, p. 44. ^ N. Vla.s,sa. Pldcufa de aur de la Diema. in AMN, XI, 1974, p. 141; D. Benea, A. §chiopu,

Un mormant gnostic de la Diema. in AMN. XI. 1974, p. 115-125. V. Boroneant, Arta rupestra din pe^tera Gaura Chindiei, comuna Pescari, (j'udeful Cara^-

Severinl, in RMMMIA, XLVI, 1977, nr. 1, p. 33; M, Comija, Inscripfia chirilicd din pe^tera Gaura Chindiei. comuna Pescari (fudeful Cara^-Severin), in RMMMIA, XLVI, 1977, nr. 1, p. 35-36.

Hi.storia Urbana, tomul V, 1997. nr. 2, p. 263-278.

15 Orfova - ora§ul modem §i cultoa 277

§i-a continuat activitatea §i §coala civila de baieti, trecandu-se ?i aici la invatamantul in limba romana §i modificarea structurii corpului didactic, primul director fiind profesorul Enache Jepeneag, care in noiembrie 1922 a demisionat. fiind fnl(x;uit de profesorul Daniil Laitin''.

Totodata, la 8 septembrie 1919, dr. Valeriu Brani§te, §eful Resortului Instructiunii in Consiliul Dirigent, raspunzand doleantelor justificate ale or§ovenilor de a dispune de un invatamant secundar comercial reclamat de nevoile economice ale zonei, a dispus ca de la 1 septembrie sa se infiinteze §coala superioara de comert de stat Or§ova'"°, aceasta fiintand timp de un deceniu.

Renasc §i celelalte activitati ale culturii ora§ului. In anul 1919, corul bisericii ortodoxe s-a transformat in Societatea Culturala „Santinela Dunarii"'"', dirijor devenind dascalul Constantin Batea, eel care pentra aceasta formatie a sens o „Liturghie" in maniera vechilor imnuri biserice§ti - cum o facuse §i Ion Vidu cu a sa „Liturghie a Sf loan Chrisestom"'"^ - , dar mai cu seama a stravechii noastre muzici bizantino-psaltice. liturghie ce era cantata in cadrul slujbei religioase in zilele de sarbatoare.

Intreaga viata culturala inccpe o noua ctapa, dominanta ei romaneasca neinlaturand insa manifestarea culturii etnicilor ce au convietuit cu romanii de aici §i ei devenind ba§tina§i or§oveni.

Fara a realiza o cercetare exhaustiva - aceasta implica studii de arhiva §i in bibhoteci. atat din tara, cat §i (sau, poate, in unele aspecte, mai ales) din strainatate (Viena, Belgrad, Budapesta §i altele) - . am trasat in cele prezentate mai sus cadrul general al vietii culturale a Or§ovei timp de un veac §i relatia ei cu ora§ul, cu principalele sale institutii, in relatia §i interdependenta lor cu cre§terea localitatii. cu urbanizarea, factorul cultural traditional, ca §i eel nou, implementat aici, fiind determinante in na§terea la populatia locala a conceptiei sale urbane inainte chiar de statuarea acestei realitati. Ramane sa aprofimdam secvential sau pe ansamblu aceste cercetari, sa le completam cu fapte noi, care nu pot insa modifica acel caracter deja structurat al relatiei ora§-cultura pentru Or§ova.

ORSCHOWA - DIE MODERNE STADT UND DIE KULTUR

Zusammenfassung

Um die Mitte des vorigen Jahrhunderts erlebte das mit einer wechselvollen Geschichte bcdachte Orschowa. die im Siidostcn des Banats an der Donau liegt. seine Verwandlung von einer

Anuarul $colii medii... 1922-1923, Orfova, 1923, p. 12. Anuarul $coalei Superioare de Comer) de Stat din Orfova. Anul fcolar 1921 1922.

Orfova, 1922, p.2. '"' Orfova. Vatra de i.storie.... p. 37.

D. Popovici. op. cit., p. 70.

278 Constantin Juan-Petroi 16

Dorfsiedlung in eine moderne Stadt mit spriihendem Leben. Ober den rumanischen volkskundliche Rahmen entwickeln sich die urbanen Kulturelltraditionen: die Singbewegung mit einigc Chore (eine Gruppe kunstbegei.ster Musikliebhaber haben am 28 November 1859 die erste lokale Singgemeinschaft, den "Orschowaer Mannergesang Verein" ins Leben gcrieft; parallel zu diesem Verein wird 1908 in Orschowa auch ein "Orschowaer Gewerbegesang Verein" gegriindet), Bibliothek und Schiilerbibliothek, Literaturkreise, ein Schulmuseum und kommen einige tcatraliscbe Toumeen.