Activitatea Fizica La Persoanele Cu Dizabilitati

7/30/2019 Activitatea Fizica La Persoanele Cu Dizabilitati

http://slidepdf.com/reader/full/activitatea-fizica-la-persoanele-cu-dizabilitati 1/12

ACTIVITATEA FIZICA LA PERSOANELE

CU DIZABILITATI

In fiecare zi, tot mai multe persoane sunt constransesa ramana in scaunul cu rotile din cauze de cele mai multe ori traumatice. La inceput viata pare

ca s-a terminat dar mai apoi, dorinta de a merge mai departe si puternicul instinct deautoconservare ii impulsioneaza pe cei cu handicap sa ofere o mai mare atentie aspectului lor

fizic plecand de cele mai multe ori de la lucruri simple. Unul dintre elementele antrenante in

aceste cazuri ar putea fi activitatea fizica si in mod special lucrul cu greutatile.

Istoria competitiilor pentru atletii cu handicap incepe inca din 1948. In acest an, in Stoke

Mandeville, in Anglia, se desfasoara primele competitii sportive pentru atletii cu handicap, in

aceeasi zi in care s-a desfasurat si ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice care a avut locin acel an la Londra.

Lumea sportului pentru cei cu handicap ii este consacrata lui Sir Ludwig Guttman, neurochirurg

englez care in timpul celui de al doilea Razboi Mondial, pe langa activitatea de ingrijire aranitilor, a inceput sa puna pe acestia la intrecere prin diferite modalitati, cu scopul de a le intari

constitutia fizica, dar mai ales pentru a le antrena starea de spirit.

Patru ani mai tarziu, o alta competitie pentru atletii cu handicap este organizata in Olanda,

competitie care a stat la originea miscarii Paraolimpice.

De atunci, manifestari de asemenea gen au luat amploare tot mai des, referindu-se fie la numarul



de participanti fie la desciplinele practicate. Atletii paraolimpici au inceput sa se bucure de o

consideratie si de o credibilitate diferita in raport cu trecutul.

La inceput publicul i-a primit cu sentimente de compasiune, dar imediat lucrurile au luat un curs

nou. Atletii cu dizabilitati au inceput sa transmita emotii adevarate care tin de suspansul

competitiei si de placerea divertismentului.

Dupa un moment de ezitare, chiar si sponsorii au inceput sa priveasca cu o mai mare atentie

lumea competitiei persoanelor cu handicap. In cele din urma, competitiile Paraolimpice au

inceput sa fie considerate a fi in egala masura asemenea celor Olimpice.

Astazi, atletii cu dizabilitati vin apreciati in primul rand pentru calitatile lor atletice si de abia in

plan secund pentru ca sunt indivizi cu handicap, insa doar in sensul strict al termenului. In teorie

- persoane poate putin mai ghinioniste sub aspect fizic dar fara indoiala un exemplu de forta,tenacitate si determinare, in practica - o sinteza a tot ceea ce trebuie sa ne invete sportul inainte

de a fi o simpla competitie sportiva in care se masoara abilitatile personale din diferite discipline.

Una dintre ultimile figuri ale acestui fenomen este Oscar Pistorius, sud-african de nationalitate si

detinator al recordului in lume pentru cei cu handicap pe 100, 200 si 400 de metri. Pe cand avea

mai putin de un an, lui Oscar i s-au amputat ambele picioare din cauza unei malformatii

congenitale, fiind nascut fara oasele gambei.

Cand vorbeste despre el insusi, Oscar nu se defineste ca fiind o persoana cu handicap, ci o

persoana fara picioare. Astazi, obiectivul sau este sa alerge impreuna cu cei normali din punct devedere fizic.

In ultimii ani, odata cu disciplinele clasice, a inceput sa aiba cautare printre atletii paraolimpici

ridicarea de greutati, o activitate deschisa celor aflati in scaun cu rotile cat si celor amputati sau

celor cu afectiuni la nivelul capului.

Cand se sufera de oarecare dizabilitate fizica, unul dintre aspectele negative este debutul bolii,

secundar handicapului, si anume depresia psihica care lasa subiectul total astenic, demotivat silipsit de vointa.

Din aceasta cauza, activitatea fizica indeplineste un rol fundamental in vindecarea si ingrijirea

persoanei, permitand recastigarea increderii in sine insusi si reincadrarea in mediul socialcomunitar.

Bineinteles, in acest scop este nevoie de un mediu adecvat, un ambient favorabil care sa ofere

stimuli si adevarata motivatie pentru recuperare.

Multumita programelor si tehnicilor de antrenament speciale, persoana cu dizabilitati poate sa-sirecastige propria viata prin intermediul antrenamentului dur cu greutati. Obiectivul este

accentuarea potentialului ramas, dezvoltand spre exemplu musculatura bratelor si a trunchiului,

pentru a obtine rezultate superioare celor oferite de fizioterapia regulata.





Genuflexiunile si indreptarile cu haltera nu sunt exercitii miraculoase insa sunt cele mai bune

miscari care pe langa faptul ca antreneaza muschii coapselor si ai spatelui, declanseaza unextraordinar efect metabolic realizand astfel o adevarata crestere generala asupra intregului corp.

Acest lucru se intampla deoarece coapsele sunt muschii cei mai voluminosi ai corpului iar in

ordine descrescatoare in ceea ce priveste marimea, este spatele ( 2/3 din greutatea corporala estedistribuita pe coapse si spate).

In cazul persoanelor care nu se pot folosi de picioare, posteriorul este partea corpului cu cea mai

mare musculatura.

In caz de imobilitate, capacitatea respiratorie este adeseori compromisa. Astfel, pentru a creste

capacitatea respiratorie se poate practica impins cu gantere sau la aparat cu bala culisanta, din

culcat.Activitatile aerobe sunt mult mai dificil de executat. Din aceasta cauza, exercitii precum

impinsul devin si mai importante, atata timp cat realizeaza o stimulare generala buna asupra

trunchiului si simultan extind cutia toracica.Pentru nevazatori, situatia este cu siguranta mult mai simpla. O data familiarizat cu mediul de

lucru, acestia au liber la efectuarea tuturor exercitiilor, atata timp cat indeplinesc cerinta de

mentinere a conditiei de echilibru fizic, fundamental pentru siguranta tuturor miscarilor din

picioare.

In locul genuflexiunilor cu bara se va prefera antrenamentul la presa pentru picioare, precum si

impins de la ceafa cu bara, ramat din aplecat cu bara sau ramat din aplecat cu bara T.

Pentru nevazatori, culturismul este poate una dintre activitatile fizice cele mai simple de practicat

sub aspect practic. Chiar daca culturismul se prezinta sub forma unui sport individual, in cazul

nevazatorilor este chiar indicata alegerea unui coleg de antrenament. Acest lucru va garanta pelanga impulsul motivatiei si o mai mare siguranta in timpul antrenamentului.

Inainte de a incepe activitatea cu greutatile, va fi necesara efectuarea unor examene clinice precum:

� Examen medical, inclusiv istoricul medical, masuratori antropometrice la care se

adauga, in cazul nevazatorilor, un examen oftalmologic special

� Electrocardiograma efectuata in repaus, dar si test de efort

� Examenul de urina, care la persoanele cu leziuni la maduva spinarii (cum ar fi

tetraplegia, paraplegia) trebuie completat cu mai multe teste specifice, de tipul

azotemiei, creatinemieiPrimul avantaj in ceea ce priveste activitatea fizica este ca aceasta nu face rau. Toate activitatile

care se desfasoara la sala trebuie sa plece de la acest principiu, atingerea rezultatelor fiindsubordonata acestui principiu.

In cazuri particulare, precum acelea ale unor dizabilitati fizice puternice, va fi necesara o legatura

stransa intre instructor si medicul ingrijitor.

Alt moment important va fi senzatia post-antrenament care alerteaza individul. Un antrenament



efectuat corect nu trebuie sa fie finalizat niciodata cu dureri ci doar cu o lejera oboseala legata de

cumulul de toxine si produse reziduale de dupa activitatea fizica inregistrata. Durata lor poate

varia de la cateva ore la cateva zile.Precautia si intuitia sunt elemente esentiale pentru un antrenament in siguranta.

Pe langa lucrul desfasurat in sala cu greutati, va fi util a se rezerva cateva ore activitatilor de

grup, precum Pilates sau Yoga deoarece astfel de activitati prevad o puternica componenta psihologica. Muschii se misca pentru a da substanta exercitiilor insa doar in cazul in care esteatins un nivel inalt de concentrare. De cele mai multe ori, subiectii nevazatori sunt mai

predispusi la acest tip de lucru deoarece reusesc sa mentina un nivel de concentrare mult mai

inalt pe parcursul lectiei, exercitiile Pilates venind in primul rand vizualizate si in cele din urmaexecutate.

Antrenament program de baza pentru nevazatori :

� Bicicleta, 10 minute de incalzire

� Presa pentru picioare, 2 serii a cate 15 repetari, pauza 120 sec

� Tractiuni la scripete, 2 serii a cate 10 repetari, pauza 90

� Impins de la piept, 2 serii a cate 10 repetari , pauza 90

� Impins cu gantere din sezand, 2 serii a cate 10 repetari, pauza 60

� Extensia bratelor la scripete, 2 serii a cate 10 repetari, pauza 60

� Crunch, 3 serii a cate 15 repetari, pauza 60

� Bicicleta, 8 minute de relaxare

Antrenament program de baza pentru persoanele cu probleme de deplasare :

Exercitii obisnuite de miscare pentru membrele superioare, 5 minute de incalzire

Tractiuni la scripete sau la bara, 3 serii a cate 15 repetari, pauza 90, variind priza la

fiecare sesiune

Impins de la umeri cu gantere sau la aparat din asezat, 2 serii a cate 10 repetari, pauza 90- un exercitiu extraordinar pentru cutia toracica si pentru cresterea capacitatii respiratorii

Intindere la cablu din sezand, 3 serii a cate 10 repetari, pauza 90

Flexii usoare cu ganterele din asezat, 2 serii a cate 8 repetari, pauza 90

Impins de la piept/umeri/ceafa la bara din asezat, 2 serii a cate 8 repetari, pauza 60

Impins frantuzesc cu ganterele, 2 serii a cate 8 repetari, pauza 60

Crunch la cabluri din asezat, 3 serii a cate 15 repetari, pauza 60

Stretching si exercitii obisnuite de mobilitate, 8 minute de relaxare

Complex de exercitii



1. Din stand cu doua gantere tinute in maini in dreptul umerilor (palma priveste in fata),se executa intinderea alternativa sau simultana a bratelor in sus si revenire. Exercitiulse poate efectua si din sezand pe o banca. Se efectueaza 2 serii a cate 4-6repetari/serie.

2. Din stand cu doua gantere in maini cu bratele pe langa corp (palmele privesc sprecoapse in lateral, in pozitia initiala), se executa flexia bratelor odata cu rotarea palmelor spre interior (in pozitia finala palmele privesc spre piept). 2 serii x 4-6 repetari/serie.

3. Din stand cu doua gantere in maini, cu mainile tinute intinse deasupra capului, seexecuta extensia bratelor si apoi intinderea bratelor in sus si revenire. 2 serii x 4-6rep/serie.



4. Din culcat inainte pe o lada cu picioarele blocate la scara fixa se executa extensiatrunchiului (hiperextensii) si revenire. Miscarea se executa lent pe tot parcursul.Exercitiul se poate executa si la aparatul de hiperextensii. 2 serii x 5-6 rep/serie.

5. Din atarnat la scara fixa se executa ridicarea picioarelor la orizontala alternativindoite, apoi intinderea lor si departare. 2 serii x 5-6 rep/serie.

6. Din stand cu bratele intinse in sus tinand in maini doua gantere se executa indoirealaterala a trunchiului si revenire. Miscarea se executa lent pe tot parcursul. 2 serii x 4-6rep/serie.





10. Din stand cu doua gantere in maini in dreptul umerilor se executa intinderea bratelor inainte si revenire. 2 serii x 4-6 rep/serie.

11. Din stand cu doua gantere in maini in dreptul umerilor se executa intinderea bratelor

in lateral si revenire. 2 serii x 4-6 rep/serie.

12. Din stand cu picioarele departate la nivelul umerilor avand pe spate un baston tinutcu mainile de capete, se executa indoiri laterale ale trunchiului. 6 repetari de fiecareparte in 2 serii.



13. Din stand cu picioarele departate la nivelul umerilor bastonul tinut la spate la nivelulcoatelor, se executa rasucirea trunchiului. 6 rasuciri de fiecare parte in 2 serii.

14. Din atarnat la bara, se executa ridicarea picioarelor descriind cercuri mari, in ambele

sensuri.

15. Din atarnat la bara, se executa trecerea picioarelor indoite printre brate si revenire.2 serii x 3-4 rep/serie.



16. Catarare la franghie cu ajutorul bratelor si picioarelor. Se efectueaza 4-5 m deurcare, in 2 serii(reprize).

17. Deplasare in brate la paralele. Se efectueaza pe distanta de 2-3 m, in 2 serii.

Exercitii pentru abdomen 1. Din stand cu picioarele departate putin mai mult decat nivelul umerilor, genunchiiputin flexati, gluteii contractati si mainile tinute pe umeri cu o deschidere larga. Expiratisi rotati bazinul catre dreapta; inspirati si repetati pe partea stanga. Atentie sa nu curbaticoloana si sa nu miscati miscati bazinul.



2. Culcata pe spate cu capul putin ridicat(barbia in piept). Bratele sunt tinute intinseinainte, si lateral fata de picioare; picioarele ridicate si incrucisate dreptul peste stangul.Expirati, contractati abdominalii si ridicati usor spatele de la sol tinand tot timpulgenunchii indoiti. Mainile trebuie sa ramana pe cat posibil in aceeasi pozitie peparcursul exercitiului. Incercati sa nu trageti gatul inainte. Intoarceti-va lent la sol,inspirati, relaxati abdomenul si repetati.

Stand pe o banca efectuati flexii cu gantere

Fandari cu gantere in maini

Impins de la ceafa cu gantera (spre exterior)

Documents

Activitatea Fizica La Persoanele Cu Dizabilitati