Sport și cultură la început de vară

Alina Harja

EDITORIAL

ANUL 1 | NUMĂRUL 14 | 26 MAI - 8 IUNIE 2012 | GRATUIT

ZOOM INEDIT

» PAGINA 3

Politic | Economic | Social | Cultural | il ROtaliano | Spiritual | Monden | Sport | Anunțuri | Divertisment

Deși încă sunt di-ficultăţi legate

de numirea nouluiambasador al Ro-mâniei în Italia, Mi-nistrul de Externe,Andrei Marga a de-cis să fie rechemaţide la post și consu-lii de la Roma, Mi-lano și Catania.

PRIM-PLAN

România a rămas fără diplomaţi

Moldova la Festa dei Po-poli - diversitatea s-atransformat în unitate

» MOLDOVA | PAGINA 10

Teodora Elena Madășa -o româncă alături deAlessandro Gasman

» COMUNITATE | PAGINA 18

SITE: www.actualitatea.it | FACEBOOK: actualitatea.magazin

» PAGINA 2

RELIGIE

ECONOMIC

SPORT

Inaugurarea expoziţiei deicoane la Frosinone

» PAGINA 17

O fereastrăcătre cer

Deprecierea leului în fa-voarea euro continuă demai bine de o săptămânăîn România » PAGINA 6

Euro versus leu

Gheorghe Păunescu - oviaţă dedicată gimnasticii

» PAGINA 20

Poveștiadevărate

Totul pentru o integrareperfectă in Italia

» PAGINA 8

AsociaţiaIH.th.IS

SOCIAL

CULTURĂ

A apărut “Il mondo sillabaper sillaba” de Ana Blan-diana » PAGINA 12

O silabisire alumii

Dacă urmăriți presa dinRomânia, probabil ațiauzit de faptul că undeținut român a murit înItalia după 50 de zile îngreva foamei. Cazul luiCristian Virgil Pop a fostcomparat cu cel al lui Da-niel Crulic, mort în 2008într-o închisoare din Cra-covia. Dacă în 2008 s-asoldat cu demisia minis-trului de externe deatunci, Adrian Cioroianu,acum s-a lăsat cu reche-marea la post a consulu-lui de la Catania. Bine,actualul ministru de ex-terne, Andrei Marga, fu-sese abia înscăunat și arfi fost chiar de porc sădăm vina pe el. Chiar nueste vina lui. Haideți să-idăm timp să facă ceva.

continuă la pag. 2

Diplomație ro-mânească sau"ca la noi la ni-meni"

IL ROTALIANONotizie, commentie opinionil’inserto in italiano» PAG. 13 - 16

Inițiative românești în Italia

continuare din pag. 1Revenind la subiect, Marga a descoperit căreprezentanții consulatului de la Catania nu fuseserăinformați despre situația românului. Cine ar fi trebuitsă-i informeze? Autoritățile italiene, în virtutea unuiacord bilateral în vigoare de prin anii ’70 care prevedetocmai o informare reciprocă. În plus, legile italieneși încă vreo 20 de mii de convenții internaționale pre-văd că administrația închisorii, medicii, etc. trebuie săfacă tot posibilul pentru a împiedica moarteadeținutului, colaborând cu autoritățile statului de ori-gine. La modul, băi Românica, am arestat un ciumpa-lac de-al tău și-l vom judeca. L-am judecat, l-amcondamnat și l-am băgat la zdup în închisoarea cută-rică. Acuma, nenea ăsta vrea să-și sune niște rudeacasă. Ia vezi tu, consulat, dacă-s ok numerele și nu-mele persoanelor indicate de ăsta ca fiind rude. Bun.Al vostru compatriot a intrat în greva foamei. Ia găsițivoi pe mă-sa, tac-su și spuneți-le să vină să-și vadăodrasla și să-l convingă să lase baltă treaba cu grevafoamei. Evident, nimic din toate aceste frumoase lu-cruri nu au fost făcute. Doar când l-au arestat (niștemulți ani în urmă)au sunat consulatul de la Roma pen-tru identificare. Evident, Marga are dreptate cândspune că reprezentanții consulatului ar fi trebuit să seintereseze de soarta lui în toți acești ani. Dar, na, suntmulți deținuți români: peste 3.500. Personalul consu-latelor este ăla care este. A spus-o și AmbasadorulItaliei la București.Presa românească a făcut scandal mare că, vezi tuDoamne, consulul de la Catania nu vorbește limba ita-liană. Și ce? Ambasadorul Italiei la București vobeștelimba română? Nu. Există traducători. Diplomații suntmutați la fiecare patru ani într-un alt Stat. Ar trebuisă cunoască toate limbile de pe pământ, dacă ar fi săne luăm după colegii noștri de breaslă. Eu zic că estesuficient să cunoască limbile de circulațieinternațională și italiana, la fel ca româna, nu faceparte din această categorie.Problema este în altă parte. Mai precis în modul în

care România abordează relațiile internaționale. Încele mai multe cazuri, mai ales în fața statelor mai cupretenții, România are la nivel diplomatic o atitudinede vasal și, în general, demonstrează dezinteres fațăde soarta propriilor cetățeni. Acest lucru face ca cele-lalte state să-și permită să trateze cetățenii români cape niște gunoaie.De cealaltă parte, din ciclul „așa da”, este exemplulcetățeanului american care a fost arestat în Româniapentru trafic de droguri. Atenție! Pe teritoriul Româ-niei. Deci, era dreptul României să-l bage la zdub într-o închisoare de-a noastră și să-l judece după legilenoastre. Ghiciți ce s-a întâmplat? Va fi extrădat în SUAși va fi judecat conform legilor SUA. Adică, nu va păținimic, deoarece va fi extrem de greu să transmițiprobe, traduceri, martori etc. Dar America face așaîn toată lumea. Cere drepturi peste drepturi pentruproprii cetățeni și, culmea, le și obține. Nu s-a întâm-plat cu Italia, unde Amanda a fost ținută într-opușcărie peninsulară mult și bine. Dar ați văzut câttam tam pe TV-urile americane? Diplomația americanăștia și cât făcea aia la baie, dimineața.Dar de cazul militarilor italieni arestați în India pentruomucidere ați auzit? Italia a cerut și, culmea, a șiobținut ca militarii să stea într-o închisoare „conformstandardelor”. Plus tam tam mediatic. Plus o gașcă deavocați plătiți de Statul italian. Corect!Parlamentarul Guido Melis a făcut o interpelare înParlamentul italian pe cazul lui Cristian Virgil Pop. Dars-a ocupat și de cazul unui italian arestat în România.Ghiciți ce? Ambasada italiană știa absolut totul despredosarul italianului. De ce? Pentru că un consul italiana fost prezent la fiecare audiență a procesului. Proce-sul încă nu s-a încheiat. La noi, chestia asta s-a întâm-plat doar în cazul lui Mailat unde l-am întâlnit peconsulul Calciu la fiecare audiență. În rest, nimic.Acum în Italia nu mai avem nici ambasador și nici con-suli iar ministrul Andrei Marga pare pus pe faptemari. Sunt chiar curioasă dacă va merge până în pân-zele albe, solicitând Italiei explicații pe cazul lui Virgil

Pop dar, mai ales, solicitând informații asupra tuturorcelor peste 3.500 de deținuți români. În Italia, de laînceputul anului 9 deținuți români s-au sinucis. N-arfi cazul ca România să ceară explicații?

Trascorro una parte della mia vita in Italia, aRoma, e una parte in Romania, a Cluj: duecittà molto diverse, due modi di vivere moltodiversi, cucina diversa. Eppure c’è qualcosache ritrovo costantemente in tutte e due:ogni mattina apro il giornale e trovo notiziesu fatti di corruzione.

La corruzione è dappertutto, sempre più presente,sempre più diffusa, dai grandi corruttori e corrottiai piccoli fatti quotidiani di corruzione.Ci siamo assuefatti, paghiamo per avere una visitamedica, paghiamo per avere un documento, pa-ghiamo per avere un parcheggio, paghiamo peravere rapidamente un allaccio di una utenza, pa-ghiamo per tutto.Dobbiamo invertire la rotta, dobbiamo ripristinareuna giusta gerarchia dei valori, dobbiamo far cres-cere i nostri figli nella convinzione e nella coscienzache la corruzione non solo è un reato, ma è anchequalcosa di profondamente immorale, riprovevole.La famiglia, la scuola, la chiesa devono riportarel’attenzione sull’esigenza di moralità, di etica, sullaassoluta e totale condanna di ogni fatto di corru-zione, dal più grande al più piccolo.

continua alla pag. 13

Deși încă sunt dificultățilegate de numirea nouluiambasador al Românieiîn Italia, Ministrul de Ex-terne, Andrei Marga adecis să fie rechemați dela post și consulii de laRoma, Milano și Catania.

"A fost o primă analiză şiau fost rechemaţi consuliigenerali Milano şi de laRoma. Acum, trebuiespus că ei îşi depăşiserădemult perioada care ealocată pentru reprezen-tare”, a spus Marga, carea amintit că zilele trecuteși Elena Adriana Moța,șefa consulatului de laCatania a fost rechemată.

"Pe de altă parte, în cazulItaliei am dat mai mareviteză pentru că acolosunt totuşi un milion de

români, deci efortul re-prezentanţelor româneştinu numai că trebuie să fiemare, dar trebuie să selucreze cu rigoare, cuprecizie să nu se întâmplecazuri celui de la Lecce.Nu mai amintesc că înItalia sunt 3.598 de ares-taţi, unii pentru a fi jude-caţi, alţii urmează să fiejudecaţi", a spus minis-trul de Externe, potrivitaceleași surse.Întrebat dacă există o le-gătură directă întreaceste rechemări a șefilorde consulate din Italia șicazul românului decedatla Lecce, Cristian VirgilPop, după ce a fost 50 dezile în greva foamei,Marga a spus că ar fi tre-buit ca la nivelul Consula-tului de la Catania să seștie de cazul acestuia. El

a arătat și că acesta eraîn închisoare din 2000 șitrebuia să existe o evi-dență precisă a deținuți-lor români din Italia.

"Autorităţile italiene nuau anunţat, vina, dacăvorbim de o vină aici leaparţine, măcar vina ad-ministrativă că nu au lu-crat cu autorităţileromâneşti, cu reprezen-tanţa românească deacolo. Pe de altă parte, to-tuşi trebuia să se ştie căacel om de cinci săptă-mâni era în greva foamei.Cumva consulatul trebuiasă fie într-o legătură oa-recare undeva. Sigur, nuputem face o cazuisticăformală din toataaceasta, pentru că cei dinconsulat pot spune că ni-meni nu ne-a anunţat.

Bun, bun, dar consulatule acolo şi pentru a afla lu-cruri care nu se anunţă,trebuie să fim foarte lim-pezi. Plus, respectivul eradin 2000 în închisoare,deci trebuia o evidenţă.Sigur, este o evidenţă,sunt peste 3.500 de ro-mâni în închisorile ita-liene de acolo şi trebuieanalizat cazul fiecăruia.În definitiv e viaţa unuiom, ne place, nu ne placecomportamentul lui, noisuntem obligaţi să o pro-

tejăm", a mai spus minis-trul de Externe corespon-detului Mediafax.

În curând vor firechemați și alțifuncționari din cadrulAmbasadei României laRoma care sunt la finalde mandat.

Între timp, președinteleTraian Băsescu a solicitato nouă audiere pentruDana Manuela Constanti-nescu, propusă anul tre-

cut ca ambasador în Ita-lia. Deși a primit aviz fa-vorabil în aprilie, atuncicând a fost audiată de co-misiile de politică externădin Parlament, potrivitministrului de externe,Andrei Marga, “comisianu a avut cvorum atuncicând i-a dat avizul”.

Dana Constantinescueste în prezent ambasa-dor în Slovenia.

Redacția

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2

IL ROTALIANO

România a rămas fără diplomaţiîn Italia

Diplomaţie românească sau „ca la noi la nimeni”

Rechemați de la post consulii de la Roma, Milano și Catania

Corruzione:danneggia gravemente la salute

Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, a declarat,duminică 20 mai, că Tiberiu Dinu, consulul general alRomâniei la Milano, și șefa Secţiei Consulare a Amba-sadei de la Roma, Mădălina Ciocănel, au fost reche-maţi de la post, arătând că aceștia își depășiserădemult mandatul iniţial de reprezentare, informeazăagenţia Mediafax.

Turneu de fotbalmultietnic

În perioada 2-3 iunie2012 consilierul localAdrian Chifu cu sprijinulprimăriei din Verbania or-ganizează turneulinternațional de fotbalmultietnic, ajuns la a 4-aediție. La acest eveni-ment sportiv vor parti-cipa 6 echipe naționale :Albania, Ecuador, Italia,Peru, Romania și Ucra-ina. Acest evenimentsportiv are drept scop in-tegrarea cetățenilor stră-ini din Verbania.La festivitatea de deschi-dere vor participaautoritățile locale , iarprimarului Marco Zac-chera, va da startulcompetiției. Televiziuneleși radiourile locale vortransmite meciurile în di-rect .

Prezentare deproduse gastrono-mice și de artiza-nat

În perioada 25 – 27 mai,în piața Indipendenza dinorașul Cervignano delFriuli va avea loc seria deevenimente sub titlul“Terra e Fiume” ,manifes-tări care au drept scopprezentarea de produsetradiționale și stabilireade relații între oamenii deafaceri din diferite țări.Vor participa asociații șifirme din Austria, Slove-nia, Ungaria și România.Standul României, corga-nizat de Asociația Europași Iorgu Iordache, în cola-borare cu Asociația “Pro-dus în Bucovina” șiconsiliul județean Su-ceava, va conține produsedin ceramică, mobiler dinlemn masiv, icoane bizan-tine și o selecție de pro-duse de bucătărietradiționale.

"Generaţia cucheia la gât"

Duminică, 27 mai, înce-pând cu orele 11, asfaltulPieței Caduti dell’Egeodin Florența va fi umplutcu o varietate de jocuripentru copii. Ideea de asărbători 1 iunie într-unmod ce amintește de jo-curile copilăriei“generației cu cheia lagât” aparține grupului“Giovanni Romeni di Fi-renze” și asociației “LaFiaccola”. De la orele16.00 la Cruise LoungeBar asociația “Artimaro”vă invită la un concert demuzică folk interpretatăde Vlad Mihuță.

Expoziţie de foto-grafie

Pe 5 iunie la orele 9.00, înPiața XX Settembre dinRovigo va avea loc inau-gurarea expoziției de fo-rografie intinerantă adeltelor Dunării și a Pa-dului. Expoziția, ce va fideschisă până pe 15 oc-

tombrie, face parte dintr-un proiect mai amplucare a dus la înfrățireacelor două zone în aprilieanul acesta. Vor fi expusefotografii care să prezintefrumusețile deltelor, pa-trimonii UNESCO.La orele 13.30, oaspețiise vor putea înfrupta cubucate tradiționaleromânești și italiene, iarîn încheiere va avea locun spectacol de muzicăpopulară, interpretat deOfelia Harangus și deCarmelo Salemi, iar copiiide la grupul Teatrodanzavor oferi un spectacol deimporvizație teatrală.Evenimentul este organi-zat de Asociația Folklo-riamo Mărțișor dinRovigo, condusă de Nico-leta Tacu. Media partneral evenimentului va fi zia-rul Actualitatea Magazin.

Festival Pro Patria

Asociația culturală ro-mâno-italiană PROPA-TRIA organizează subpatronajul moral al Sena-

tului Republicii Italiene -Comisia Extraordinarăpentru Tutela și Promova-rea Drepturilor Omului,Ambasada României înItalia, Presidenza delConsiglio RegionaleLazio, Provincia di Roma- Departamentul de Poli-tici Sociale și ale Familiei,Comune di Roma - De-partamentul pentru Poli-tică Culturală și CentrulIstoric, Comune di Roma- Ufficio Europa, Comunedi Roma - Municipio XIX,Accademia di Romaniei inRoma, PROPATRIA FES-TIVAL (a 2-a ediție). Eve-nimentele vor avea loc înperioada 25 mai – 4 iunie,la Roma.

În program:- Concert de muzică cla-sică și barocă - 25 maiora 19.00 Sala Baldini -Chiesa di Santa Maria inPortico in Campitelli,susținut de pianista CI-PRIANA SMĂRĂN-DESCU (clavecin și pian)și sopranele MĂDĂLINABORMA și ISABELLEHAILE, cu participareapianiștilor ANDREA RI-DERELLI și DENNISGROSSI.- "... IN EQUILIBRIO " -expoziție de fotografie șipictură sacră - 27 maiora 19.00 Accademia diRomania in Roma, p.zaJose de San Martin -opere și mărturii din acti-vitatea artistică a artisteiplastice ANA ISTRĂ-TESCU.- "IL MARINAIO" - piesăde teatru - 27 mai ora21.00 Accademia di Ro-mania in Roma, p.za Josede San Martin - Adaptaredupă textul omonim deFernando Pessoa. Regiași adaptarea CARLO NE-SLER și TEODORAELENA MADASA, Sceno-grafie și costume LEIHUANG. În distribuție:ALESSIA COLIBAZZI,FELICITÈ MBEZELE,

LORENZA OFFEDDU șiTEODORA ELENA MA-DASA.- GALA TINERELOR TA-LENTE - Premiile Propa-tria (a 2 -a ediție) - 2iunie ora 19.00 Sala Bal-dini - Chiesa Santa Mariain Portico in CampitelliSpectacol susținut de ti-neri români de talent, re-zidenți în Italia care auobținut rezultate remar-cabile la diverse niveleregionale, naționale și in-ternaționale în muzică,arte vizuale, sport etc.Printre oaspeți vor fi pre-

zenți invitați din lumeaculturii din Italia și Româ-nia, reprezentanți ai aso-ciațiilor culturale șisportive, reprezentanțiinstituționali. Invitată deonoare Orchestra Liceu-lui de Muzică Farnesinadin Roma. Tinerii partici-panți vor fi premiați pen-tru activitatea șirezultatele obținute. In-trarea la toate evenimen-tele cuprinse înprogramul Festivaluluieste liberă.

Redacția

Atentat cu bombă la o școalădin Brindisi

O bombă a explodat sâmbătă, 19 mai, în faţa uneișcoli din orașul Brindisi. O elevă a murit și alte șasepersoane au fost rănite. Anchetatorii nu au găsitîncă autorii deși au reușit să obţină o înregistrarevideo a atentatorului.

Cutremur în Emilia Romagna

Un cutremur cu magnitudinea de 5,9 grade pescara Richter a avut loc duminică (20 mai) noapteaîn regiunea italiană Emilia Romagna. Șapte oameniau murit și peste 50 au fost răniţi. Mii de persoaneau rămas fără acoperiș, printre care și mulţi ro-mâni. Consulul de la Bologna, Dan Pineta, și depu-tatul William Brânză (PDL) i-au vizitat pe sinistraţiiromâni. Potrivit unui comunicat MAE, printre vic-time nu se află niciun român.

Un român a salvat de la moarteo bătrână

La Milano o femeie de 64 de ani a fost salvată devecinul său de casă, un român. În apartamentul ita-liencei izbucnise un incendiu din cauza unei lumâ-nări aprinse, informează agenţia ANSA. Femeia eraîntinsă pe pat și flăcările îi cuprinseseră întregulcorp. Vecinul său de casă, Viorel T., de 44 de ani, asimţit miros de fum și a intrat în apartamentul ita-liencei. Annamaria C. a fost scoasă din flăcări deromân. Potrivit aceleași surse amândoi se află înacest moment internaţi în spital. Femeia a avut ar-suri pe 70-80% din corp și este internată în staregravă la Niguarda, în timp ce românul a fost tras-portat la spitalul San Raffaele din Milano cuintoxicaţii din cauza fumului.

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

3Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

CRONICA PE SCURT

Sport și cultură la început de varăInițiative românești în Italia

“Vreau să precizez că înPNL m-au urmat un grupde persoane cu care amlucrat și în PDL, printrecare Dumitru Ilincă șiîncă vreo 15 organizațiiprezente în teritoriu, cumar fi cele de la Imola,Udine și altele. Darintenționez să-mi schimbmetodele de lucru. Nucred că este oportun săne tot separăm pe culoripolitice. Eu sunt gata săsusțin și să colatore cutoate acele organizații șiromâneși sau româno-ita-liene care vor fi disponi-bile atât pentru a avea undialog constructiv cât șipentru a îmbunătăți

condițiile de viață acompatrioților noștri dinItalia”.

Primul dialog senatorulBadea l-a avut cu PIR-ul.

“Studiez o serie de cau-zuri de români condam-nați în Italia în modaproximativ: unul de caream aflat personal și altulpe care mi l-a semnalatavocatul Giancarlo Ger-mani. Vorbim despre doiromâni condamnați lanumeroși ani de închi-soare pentru delicte pecare nu aveau cum să lecomită, deoarece se aflaudupă gratii atunci când

au fost comise aceleinfracțiuni. Dar am primitși numeroase semnalăriasupra modului în care sedesfășoară proceseleatunci când imputațiisunt români. Îm majorita-tea cazurilor aceștia auun avocat din oficiu care-i sfătuiesc să aleagă unproces cu rit abreviat, ceduce la condamnări fă-cute pe criterii cât sepoate de superficiale. Întrecut i-am înaintat fostu-lui ministru de externe,Cristian Diaconescu oserie de propuneri legatde românii din diasporă șivoi face același lucru cunoul ministru, AndreiMarga. Este timpul careprezentanțele diploma-tice românești șiinstituțiile de rigoare săse implice mai mult pen-tru a-și tutela cetățenii.Tocmai de aceste lucruridoresc să mă ocup cuocazia acestei vizite înItalia și doresc să discutși cu autoritățile de aici.I-am semnalat deja amba-sadorului italian laBucurești că doresc oserie de clarificări peanumite cazuri de românicondamnați sau arestațiîn Italia. Cred că este tim-pul ca România să de-monstreze autoritățiloritaliene că nu va permitesă se facă abuzuri atuncicând este vorba decetățeni români.”

“Cred că ar trebui des-chise oportunități de dia-log cu instituțiile italiene,adevărate mese de lucruîn cadrul cărora să fie

abordate probleme con-crete și să se încerce re-zolvarea acestora. Eu voiîncepe să propun acestlucru la niveluladministrațiilor locale dinmarile orașe. De exem-plu, legat de prostituțiesau de problema minori-lor, organizațiile pentruprotecția copilului din Ro-mânia ar putea colaboracu autoritățile italiene,pentru a împiedica oserie de adopții făcute pecriterii arbitrare sau caminorii români săsfârșească în mâinileasistenților sociali dinmotive cel puțin ciudate”.

Parlamentarul ales îndiasporă ne-a declarat căintenționează să meargăși în zonele afectate decutremurul din Emilia Ro-magna.Legat de viitoarea sa can-didatură, răspunsul luiBadea a fost cât se poatede evaziv.“Doresc să candidez șiam speranța să o pot facepe listele PNL-ului, însănu am discutat încă acestlucru. Există problememai mari decât o even-tuală candidatură a meacu PNL-ul. Diaspora apierdut deja prea multtimp datorită diviziunilorpolitice și polemicilor ste-rile. Personal îmi dorescsă fac lucruri concrete cupersoanele care au inte-resul să le facă; vreau sărezolv o serie de pro-bleme pe care le au româ-nii de aici. Bârfele șidiscuțiile inutile nu mă in-teresează. Le las altora. “

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

4

“Sper să candidez pe listele PNL”După ce a lăsat PDL-ul pentru a trece în PNL, senatorul ales în diasporă, Viorel Badeas-a trezit cu un adevărat uragan asupra lui. Pe de o parte atacuri din partea fostuluicoleg de partid, deputatul William Brânză, iar pe de altă parte un val de proteste me-diatice ale cluburilor liberale din diasporă.

Senatorul Viorel Badea:INTERVIU

◼ de G. Miron

*** SPAŢIU PENTRU PUBLICITATE POLITICĂ / ELECTORALĂ CU PLATĂ ***

O veste bună! Ministrul german definanțe W. Schaeuble este optimist șisusține că această criză de încrederea piețelor financiare va mai dura un ansau doi, în timp ce omologul său fran-cez F. Baroin estimă la patru sau chiarcinci ani. Oricum ar fi, dacă Grecia arieși din zona euro, cu siguranță s-ardeclanșa un ”tsunami” pe piețele decapital, iar pentru noi situația poatedeveni dramatică.

G8, Grecia și…femeile

Tocmai de aceea, în acest week-end, principalatemă a discuţiilor de la G8, ce se desfășoară laCamp David, în SUA, pe lângă problemele econo-mice și problemele din Iran este și criza din Europa(care afectează serios economia americană). Încazul unui scenariu sumbru, al ”căderii” Greciei, Ro-mânia ar avea nevoie de ajutor pentru a rezistaacestui șoc, având nevoie de așa numitul ”inel deprotecţie” - un ”inel” în jurul României, Bulgariei șiSerbiei.La noi, băncile grecești controlează cam 13% din ac-tivele sistemului bancar; Alpha Bank, Piraeus Bank,National Bank of Greece sunt bănci care auoperaţiuni în România. Pentru a se proteja de even-tualele efecte generate de criza din Grecia, guver-natorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu,a făcut referire la rata de solvabilitate și la măsuriprudenţiale. Practic, prin solvabilitate se înţelege ca-pacitatea de a onora la scadenţă obligaţiile asumatefaţă de creditori. Se simte oricum în aer ”instabilita-tea politică” românească, iar recesiunea o simţimdirect, fiindcă economia noastră este una de con-sum, o economie pasivă. Pe foarte puţini îi intere-sează investiţiile în industrie sau agricultură - șitrebuie să ne fie clar că relansarea economiei nu sepoate realiza fără investiţii. Activitate ce necesitămobilizarea de resurse de finanţare printr-o politicăde acumulări, stimulată de mecanismele de piaţă.Avem nevoie de soluţii pentru a ”stimula” munca,crearea de locuri de muncă, deci ”încurajarea”producţiei. În acest sens ne vin în ajutor fondurileeuropene, fonduri care după cum susţineam nu de-mult nu sunt eficientizate. Ba mai mult, MinistrulAfacerilor Europene, Leonard Orban, a anunţat căRomânia ar putea pierde 100 de milioane de Euro în2012 din fondurile europene pentru proiectele dedezvoltare a resurselor umane și perste 1 miliard deEuro în 2013 din cauza erorilor făcute din 2010 șipână în prezent.Iată că realitatea ne izbește direct; am intrat în re-cesiune, iar adevărul e că fără un sprijin concret dinpartea guvernanţilor, toate speranţele și planurilenoastre se vor nărui. Rămân la afirmaţia mea, laaceea că această realitate crudă se datorează poli-ticienilor noștri fără cultură financiară, ce nu potface faţă unor ”eventualităţi”.Dar iată o altă veste bună! Femeile au reușit să facăfaţă efectelor crizei economice, mult mai bine decâtbărbaţii… Și asta o spun analiștii americani.Oare dacă băncile erau conduse de femei, ar mai fiavut loc criza?Dar despre toate acestea în numărul următor!

Corina F. Vatavu

COMENTARII

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

ACTIVEAZĂ CALL YOUR COUNTRYCU UN SMS GRATUIT ÎNCADRÂND CODUL CU SMARTPHONE-UL TĂU

ACTIVEAZĂ SUPER NOI WINDCU UN SMS GRATUIT ÎNCADRÂND CODUL CU SMARTPHONE-UL TĂU

CALL YOUR COUNTRY SUNI ÎN ROMÂNIA ÎNCEPÂND DE LA 5 CENȚI PE MINUT

Deprecierea leului în favoarea euro continuă de mai bine de osăptămână în România. Vineri 11 mai a.c euro a atins un prag aproapeistoric, de 4,4165 de lei în raport cu moneda românească, apogeul fiindatins pe 2 mai a.c când euro a înregistrat o cotaţie de 4,4168 lei.

Românii din Italia sunt de părere că fluxul monetar din ţara noastră nu are niciun impact - nici negativ, nici pozitiv - asupra lor.“În condițiile în care în România o pâine este un leu și un kilogram de carnecostă 25 de lei, oricâți bani aș trimite eu de aici situația ar fi la fel. Eu tot atâtamuncesc, toți atâția bani trimit acasă, sau câteodată chiar și mai mulți. Am unsingur copil în întreținere, pentru care plătesc lunar aproximativ 300-400 deeuro. De crește sau nu euro, în România rămâne mereu greu de trăit, chiar șicu ajutorul nostru din străinătate”, a declarat Lăcrămioara Mandra, o româncăstabilită la Napoli de aproximativ 7 ani.

De aceeași parte a baricadei, Marius Toboșariu, un alt român de la Napoli,precizează că “trimit cam vreo 600 de euro pe lună, ceea ce se petrece în Româ-nia de mult nu mă mai afectează, nici pe mine și chiar nici pe soția și copiii meicare trăiesc acolo. Ce te bucuri la o mie-două de lei pe care o iei în plus...”Potrivit unui studiu realizat în 2009 de demo.istat, o asociaţie care realizeazăanchete asupra principalelor fenomene demografice, mortalitate, natalitate,populaţia rezidentă, în Italia trăiesc aproximativ 800.000 de români.De altfel, pentru cei care își duc existenţa în parametrii României, situaţia nueste la fel. În timp ce politicienii își schimbă antrenorii aproape în fiecare zi șiîși caută unul altuia nod în papură, toţi vorbesc despre stabilizarea monedei,dar nici unul nu reușește să o facă; românilor de rând li se măresc ratele înbănci, salariile se schimbă doar pe hârtie, spitalele rămân fără medicamente,drepturile la serviciile de sănătate se reduc din lipsa fodurilor, carnea sescumpește, locurile de muncă sunt puţine și prost plătite.Ba mai mult, în România are loc în fiecare zi câte o schimbare și se prezice câteun termen... cam ca la tribunal. Dacă până acum intram în zona euro în 2015,pronosticul s-a modificat, am primit un fel de amânare judecătorească până în2019...asta dacă nu se va prescrie decizia sau, mai știu eu, dacă vom mai fi înEuropa.

Și în final mă întreb: care ar fi drumul cel mai bun, al euro sau al leului? Rămânesă alegeţi voi... Politicienii au ales deja, merg pe mâna leului.

Cornelia Crîșmaru

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

6

Pentru anul 2012, Camera de Comerț Italiană pentru România areîn vedere energia regenerabilă, agricultura și mediul.

Conform reprezentanților Camerei de Comerț Italiene pentru România (CCIpR),oamenii de afaceri din Peninsulă sunt axați, în principal, pe investiții legate deagricultură, mediu și energie regenerabilă. Actorii economici italieni din acestsector și-au manifestat, astfel, intențiile de afaceri în România pentru acest an,iar CCIpR vine în întâmpinarea lor prin stabilirea de priorități legate tocmai derespectivele planuri de investiții „CCIpR intenționează, astfel, să devină o plat-formă informativă și comercială pentru investitorii în energii regenerabile, ocu-pându-se de difuzarea informațiilor cu privire la cererile și ofertele din acestsector”, au anunțat reprezentanții acestei instituții. Pentru început, Camera deComerț Italiană pentru România a fost prezentă, în 10 mai, la târgul Solarexpodin Verona, acolo unde a avut loc seminarul „Noi frontiere pentru fotovoltaic, dela al V-lea Cont Energie în Italia la Oportunitatea România”.

Seminar în septembrie

Acolo a fost abordat un public calificat cu scopul de a clarifica aspectele legisla-tive generice cu privire la noile dispoziții legislative din România în materie deenergii regenerabile. Mai apoi, între 5 și 7 septembrie, CCIpR nu va lipsi de latârgul Zero Emission Rome, manifestare dedicată energiilor regenerabile, suste-nabilității ambientale, luptei împotriva schimbărilor climatice și emission trading.Pe de altă parte, în domeniul agriculturii, Camera de Comerț Italiană pentru Ro-mânia a organizat, deja, seminarul „Programul Planul Național pentru Dezvolta-rea Rurală în România și modalitățile de finanțare. Evenimentul a fost dedicatatât comunității de afaceri italiene în România, cât și beneficiarilor și potențialilorbeneficiari ai respectivului plan: societățile comerciale, firmele individuale saugrupurile de producători. „Prin aceste activități, Camera de Comerț Italiană pen-tru România are ca scop atragerea atenției către sectoare precum energia rege-nerabilă, agricultura și mediul în raport cu instrumentele juridice propedeuticerealizării proiectelor în aceste domenii”, au mai declarat oficialii CCIpR.

FINANŢE

Priorităţi bazatepe mediu pentruCCIpR

Euro versus leuROMÂNIA

◼ de Cristi Moldovan

Agricultura românească îi atrage pe italieni

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

A fost constituită la începu-tul anului 2010 în CasanoD’Adda (Provincia Milano),Italia, pe fondul unei percep-ţii foarte negative a societă-ţii italiene despreminoritatea românească.Această percepţie a fost ali-mentată prin intermediulmass-mediei, care a publici-zat la maximum faptele ne-gative ale unor conaţionali.În acest context, au fost ro-mâni revoltaţi, care au decissă nu accepte ca un întregpopor să fie blamat dincauza faptelor regretabileale unor delicvenţi. Cum pepolitica românească nu neputeam baza, ne-am hotă-rât noi, oamenii simpli, săschimbăm percepţia socie-tăţii italiene, utilizând toateinstrumentele democraticepe care le avem la dispozi-ţie. Astfel s-a ajuns la înfiin-ţarea acestei asociaţiiculturale, care are ca scoppromovarea culturii și tradi-ţiilor românești in Italia, atâtprintre români cât și printreitalieni. Ne doare faptul căsunt persoane cărora le esterușine să recunoască căsunt români, că sunt copiicare nu vorbesc deloc romă-nește și care văd Romaniaca pe un vis urât cu care seluptă permanent să-l înde-părteze.Ca toate asociaţiile, avemun statut și diferite proiectepe care vrem să le imple-mentăm în termen mediu șiscurt. Asociaţia IH.th.IS vreasă promoveze valorile româ-nești, prin organizarea unorfestivităţi care sa aibă un rolde liant între românii din Ita-lia și societatea italiană.Suntem conștienţi că rupe-rea unor prejudecăţi nece-sită multă muncă șiperseverenţă. Din fericireavem alături de noi bisericaromână din Casano D’Adda,care, prin preotul paroh Tra-ian Stetco, reușește să facăcunoscut mesajul nostru ro-mânilor care vin săptămânalla biserică. Avem și un sitepe internet ( www.ihthis.org)și o pagină pe facebook (As-sociazione culturale e so-ciale italo romena IH.Th.IS).O atenţie deosebită o dămcopiilor emigranţilor români.Suntem uluiţi când vedemcopii de 12 ani, veniţi de 4ani în Italia care nu mai vor-besc românește, sau copiinăscuţi în Italia care nici nuau auzit de România. Aicivrem să intervenim noi, ceide la IH.th.IS , prin progra-mul “școala de duminică”unde îi vom apropia pe copiide poveștile românești, deistorie si geografie. Din datade 4 martie 2012 am înce-put cursurile de geografie șiistorie a României pentrucopii. Aceste lecţii au loc dedouă ori pe lună (în prima șia treia duminică). Avemmembri ai asociaţiei

specializaţi în aceste dome-nii care sunt dispuși să rea-ducă în acești copii mândriade a fi român. Asociaţia ARCIne-a pus la dispoziţie sediulpentru a desfășura acestecursuri. Ne ocupăm și cu traducereafilmelor de referinţă din ci-nematografia româneascăși a documentarelor despreRomânia.Mai avem în componenţăformaţia de dansuri popu-lare “Dor românesc”, care,sub coordonarea profesoareiIoana Tomoioaga, a pus înscenă anul trecut la Treviglioși Inzago “șezătoarea mara-mureșeană” și “Ritualulnunţii din Maramureș”. Amîncercat să implicăm înaceste proiecte copiii româ-nilor. Astfel au făcut cunoș-

tinţă cu tradiţiile din zonanatală a părinţilor.Șezătoarea maramure-șeană va fi pusă din nou înscenă pe 3 iunie (la CassanoD’Adda, ca parte a proiec-tului “Italia sunt și eu”) și pe10 iunie (tot la Cassanod’Adda la “Festivalul Popoa-relor”).Un alt proiect pe care îlavem în desfășurare sub de-numirea “Alla fiera dell’est”,are ca obiectiv înfiinţareaunui punct permanent de in-formare a românilor din Ca-sano D’Adda și împrejurimi.Aici vor primi răspunsuriclare la toate întrebările.Totul pentru o integrare so-cială și culturală perfectă inItalia.

Președintele AsociaţieiCodrin Hârjoabă

Pe 19 mai a împlinit trei ani “fiul” asociaţieiTerra del Fuoco și al celor zece familii de romicare au crezut în posibilitatea de reintegrareîn societate.

“Dado este un proiect care s-a născut din necesi-tatea de a încerca să vorbim despre romi nu în ter-meni de urgenţă, ci de sistem și soluţii. Astăzi Dadoeste o frumoasă poveste bună de zis tuturor. Cândl-am inaugurat acum trei ani erau peste trei sutede persoane venite să sărbătorească impreună cunoi deschiderea acestei structuri din Settimo Tori-nese. Dado este un proiect de auto recuperare, ocasă care astăzi ospitează opt familii rom, care și-au restructurat singuri casa în care trăiesc. Familiileospitate sunt victimele unui incendiu care a lovitcâmpul de nomazi unde trăiau 200 de romi. Astăziadulţii sunt integraţi pe piaţa muncii, iar copiii mergtoţi la școală. Persoanele găzduite nu pot rămâneîn structură mai mult de trei ani, timp în care îșicâștigă autosuficienţa necesară pentru a trăi pecont propriu în apartamente private. O caracteris-tică importantă a acestui proiect este dată de doitineri conlocuitori italieni care au decis să trăiascăîmpreună cu aceste familii și se ocupă de raportullor cu teritoriul.”, așa ne-a descris Oliviero Alotto,președintele Asociaţiei Terra del Fuoco, aceastăunică iniţiativă.Maria, Viorel, Sorina și mulţi alţi romi de origine ro-mână, dar nu numai, au avut încredere în Dado, iaracum sunt mândri de strada și realizările făcute.Munca organizatorilor este imensă, dar în acelașitimp au fost și sunt necesare fonduri externe pen-tru finanţarea proiectului: “În acești ani ne-amputut ocupa de zece familii. Am încercat sămicșorăm costurile pe cât posibil. Două suntcontribuţiile care ne-au ajutat enorm: companiaSan Paolo a finanţat restructurarea iniţială a clădirii,iar Provincia Torino activitatea de mediere cultu-rală.”, a subliniat Oliviero. A continuat precizând că“este gravă situaţia actuală în Piemonte, unde nuvine acordat nici un leu pentru acest tip de pro-iecte. Este indispensabilă restabilirea unui fond șirăspândirea modelului Dado în toată provincia pen-tru a depăși realitatea câmpurilor de nomazi. Ceamai mare ambiţie a noastră este aceea de a con-vinge politica să se ocupe de comunitatea rom,dându-le acestor persoane demnitatea de a trăi șide a avea o casă.”Dar până când acest vis va deveni realitate, conti-nuăm să povestim experienţa Dado.

Anca Manolea

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

8

Asociația culturală IH.th.ISTotul pentru o integrare socială și culturală perfectă in Italia

PROIECTE

La mulţi ani, DADO!Demnitatea de a trăi și de a avea o casă

�������������������

� �����

�������������

� ������ � ���� ������� ������������� ������������������������ �������������!�����"��#����� #$��������%�������������� ���$��&#����%� �� '����(��')*� �������� ���������� ���&#����"�����#������*� +,� � ������ � ���-������� ��� �'#��������#��������&�.#&�/#���$��

#��%��&#��*� +,� � ��������#��&��������"��#��0�����������������������$����������

������������ ���#&�#*� +,� � ���� ���������� ����1���� ��� �������&�������#%�%�� ���

�����#&�*� +,� � ��� �����,� ��� �2���� ����&#��� %�&#��&���#&����&#�+�����%���

�� �������� �#$����#����&���&������%�����*� �����1�� ��$�����.�����#���%#��&���3 �(�����#��4'� ���������'� ������#&�� �*� 1� ������ � ���%#���� ���������������# %�����$��&#���3 %�������&#�$��#&������� �������������5 ��&#�678�&#��� ��#���&�����.#/��&��� ��$���9����*� � �����,���� �2 ����������:���������� !"#�$%&'�(*� +�� � ����������������3 ���#&�#*� � ��;�� � ���������)�*� �2�������1 ����� ����3 �%������� �������4&�������%��(������#����� ������

�� ����#����� ���%��#�#&���'*�'����������+$,-��.*/*���� %������� (#&����#��*� ���1�,�����%����#&��#'�#�3 ���#&�#�$������&��#��#�"����&#��&��*�� +,� � �� <�������������+���2�����!�� ���4�'��&���� ���#&�#��&���������

�#�����#��� )*� ������ �� �1��:��� ����'����$��+*�*%-�*�� =1���1������=�+��:����%� #&��$���� ����������#��#��#%��*� �2 ���� �������%�&���#�������5 �%��3 ������%���#&�# ���4�� �����>���

��3 ����#������%�&�������� ���������#&�# *� +�� � �� ��2����� �����# ��&��+�� ������?���������������������@�*� +�� � �� �����������������+*� ��1A�������4���/*� ��������� ����; � �3 ���#���'#�#�&#�������&��0�6�6B�CDE.�

������������������

�1���2�#�����#&�#�����# #�FBDFG�!�� #��#%�&� #D+��.9�%�# #)��&D"#H�BI�GBJIIBJK���&&��LJL�LFKGFGL

������������ �&� ��D�(� ����B7�LB�M�6L�LB�D�6N�LB�M�67�LB�#�4#�#��B7�BB�M�6L�BB�D�6N�BB�M�6K�BB

����� ��#��B7�BB�M�6L�BB

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

9

Un puternic incediu a cuprins o tabărăde rromi din Napoli, vineri 11 mai a.c.Potrivit martorilor incendiul a izbucnitde la niște lumânări uitate aprinse deunul dintre locuitori.

Tabără de rromirăvășită de flăcări

Barăcile rromilor erau amplasate în Via Caserta alBravo, de la periferia orașului. Aproximativ 100 derromi au fost evacuaţi, dintre care douăzeci au fostadăpostiţi în centrul social din Caserta. De asemenea,în urma incediului nu a existat nici o victimă.“Aseară pe la 3-4 ne-a ars tot campul, au venit vreo treimașini de pompieri, polițiști, ăștia de pe la televiziune.Stăteam acolo de vreo patru ani, acum am rămas îndrum, fiecare a plecat pe unde a apucat. Am rămasfără nimic”, a declarat Marius Toboșariu, unul dintre lo-cuitori. De altfel, Marius Toboșariu a mai adăugat căpână în prezent nici o oficialitate comunală nu le-a ofe-rit vreun sprijin material.Potrivit publicaţiei Il Mattino, în seara incidentului, ală-turi de pompieri, au fost prezenţi consilieri și asistenţisociali, poliţia municipală și reprezentantul social co-munal. Pentru stingerea incediului pompierii au inter-venit cu trei autospeciale. Rromii trăiau ilegal de maibine de 5 ani în niște barăci improvizate de la periferiaorașului italian.

De altfel cazul nu este singular la Napoli. De la începu-tul acestui an și până în prezent patru campuri de rromiau fost incendiate. Iată situaţia:26.01. 2012, incendiu în tabăra din Viale Umberto Mad-dalena, în apropierea aeroportului internaţional Capo-dichino; cauzele nu au fost stabilite la momentulrespectiv;29.01.2012 un incendiu devastează tabăra de rromi dela Doganella;03.03.2012 barăcile rromilor din Parcul Marinella suntcuprinse de flăcări, incendiul pornește de la o ţigarăaruncată aprinsă.

Cornelia Crîșmaru

“Risc de naționalitate” - astfel a fostnumit de către companiile de asigurăriauto fenomenul de creștere aprețurilor polițelor pentru imigranți.

Atenţie la rasism!

Cu alte cuvinte un plan tarifar etnic, iar cei maipenalizaţi sunt românii, bulgarii și marocanii.Diferenţele sunt foarte bine evidenţiate: până la 40%mai mult pentru români și bulgari și chiar până la 100%pentru marocani. Și astfel nu se ţine cont nici de faptulcă majoritatea acestor persoane obţin carnetul deșoferi plătind și frecventând școli italiene.Printr-o scrisoare oficială trimisă pe 17 aprilie cătreASGI (Asociaţia Studii Juridice asupra Imigrării) ComisiaEuropeană a catalogat acest comportament drept "res-tricţie discriminatorie cu privire la libertatea de a bene-ficia de un serviciu", care prevede „criterii de cetăţenieîn definirea premiilor asigurative RCA”. Mai bine maitârziu decât niciodată, dar lipsește aplicarea unorsancţiuni împotriva acestui comportament deloc con-form legii. De amintit că la începutul anului curentaceleași companii de asigurări au fost avertizate și deUNAR (Ufficio Nazionale Anti-Discriminazioni Razziali)printr-o recomandare generală: “toate companiile săîncheie contractele de asigurare aplicând clienţilor decetăţenie străină aceleași tarife prevăzute în condiţiiegale pentru italieni și oricum independente decetăţenia solicitanţilor”. Ilegalitatea acestor tarife dis-criminatorii i-au deranjat ceva mai mult pe cei din ASGI,singurii care au ales calea judiciară, fapt ce a dus la oîmbunătăţire a sistemului: categoria cetăţeniei a fostștearsă de multe agenţii, dar nu de toate.După acest întreg șir de atenţionări ne rămâne deașteptat reacţia companiilor de asigurări, sperând căva fi una pozitivă în mod definitiv.

Anca Manolea

CRONICA

În același timp valoarea caselor din zonele cu maimare prezenţă a străinilor se micșorează, dar semărește preţul mediu al locuinţelor din întregul oraș.Nu cu foarte mult, diferenţa fiind de 1,6 %. În scopulstudiului, au fost analizate 20 de orașe din Peninsulă,între 2003 și 2010, orașe în care se concentrează circaun sfert din populaţia de imigranţi a Italiei.

M-am convins de această teamă de a convieţui cuimigranţii sunând la câteva anunţuri găsite pe blocu-rile din cartierele mai rău văzute din Torino. “Vendesiurgente” spunea unul, iar când am întrebat proprieta-rul motivul urgenţei, iată răspunsul: “Nu sunt rasist,dar nu vreau vecini străini.”

Cu ajutorul Ramonei Cîrcu, româncă din Bistriţa, titu-lara agenţiei imobiliare Creditpiù din Torino, încercămsă descriem mai bine realitatea capitalei regiunii Pie-monte. “Zona cea mai afectată din punct de vedereimobiliar de prezenţa numeroasă a străinilor este Ba-riera de Milano, unde s-au concentrat în special ma-rocanii, dar și românii atrași de chiriile foarte mici.Dacă aici se găsesc garsoniere la 200 de euro și apar-tamente cu trei camere la 350 de euro chiria, în restulorașului preţurile ajung să fie chiar duble. O mare vic-timă a acestui fenomen este și zona Porta Nuova, maiexact cartierul San Salvario. Acolo însă s-a început unproces de recalificare dorit atât de locuitori, cât și deinstituţiile locale.” Cu prelungirea liniei de metropoli-tană până la Lingotto Fiere, au început să apară ca ciu-percile localurile comerciale, însă efectele asuprapreţurilor caselor întarzie, deocamdată neobservându-se nici o schimbare.

Așa cum atestă și studiul, Ramona a precizat că”stră-inii tind să se grupeze în unele zone ale orașului, deobicei în jurul pieţelor centrale precum Porta Palazzo,dar și acolo unde mijloacele de transport în comunsunt mai accesibile. Românii sunt singura comunitatedespre care se poate spune că este răspândită pe în-treg teritoriul. În plus, la capitolul achiziţionări de apar-tamente, se află pe aceeași treaptă cu italienii. Preferăsă cumpere decât să arunce banii, plătind chirie. Chiarși acum, moment în care preţurile au scăzut cu 20%,însă taxele s-au mărit extraordinar de mult, româniisunt cei care aleg calea împrumuturilor pentru cum-părarea caselor”.

“Cei mai temuţi vecini sunt marocanii, albanezii și nor-dafricanii, în timp ce românii și filipinezii sunt

consideraţi muncitori și buni platnici - continuă Ra-mona. Cu excepţiile de rigoare. Chiar eu am fost vic-tima unei discriminări. În ciuda faptului că lucrez îndomeniul imobiliar, am căutat casă timp de un an dezile. Iar când am găsit-o pe placul și necesitatea mea,am fost dată afară de proprietar înainte de a deschidegura, pentru simplul fapt că sunt româncă; nu vroia săaibe de-a face cu străinii. Și ţin să precizez că parte-nerul meu de viaţă este italian”. Discriminarea deciîncă există, iar între fluturașul salariului unui român șicel al unui italian este ales tot cel al italianului, doarpe motiv de cetăţenie.

Văzând că Bariera de Milano este zona din Torino decare fuge majoritatea persoanelor italiene, dar și stră-inii neîncrezători, primăria orașului s-a gândit la reca-lificarea cartierului prin proiectul “Urban Barriera”,iniţiat în 2011 și care se va finaliza în 2014. Programulcuprinde 34 de intervenţii pe plan fizico-ambiental,economico-ocupaţional, socio-cultural și numeroaseactivităţi de comunicare și îndrumare socială. Prinacest proiect se susţine și se demonstrează că Barieratrăiește, muncește, privește în jur, se transformă, seîmbunătăţește, toate teme tratate pe pagina site-uluiprimăriei Torino dedicată proiectului Urban Barriera.La Salonul de carte din Torino a fost prezentată o ul-timă iniţiativă culturală a proiectului: Continua la Sto-ria (continuă povestea), concurs literar dedicat celorcare vor să povestească realitatea cartierului cu sco-pul de a-l valoriza. Merită amintit și “Extra-titoli in Bar-riera”, intervenţia economico-ocupaţională cu rolul dea ajuta străinii în procesul de recunoaștere a titlurilorde studii și a competenţelor profesionale dobândite înalte ţări.

Un moment ideal în Torino pentru a-ţi cunoaște maibine vecinii este chiar “Festa dei vicini” care are locpe 2 iunie, fiint organizată în fiecare an de “EuropeanNeighbour’s Day”. Vecinii se întâlnesc pe stradă, mă-nâncă împreună (fiecare aduce câte ceva), ciocnescun pahar și schimbă cateva vorbe cu scopul de a com-bate izolarea și individualismul, de a crea o reţea so-cială a cartierului și de a promova valoarea cetăţenieieuropene.

Să nu uităm că globalizarea mult dorită de societateînseamnă eliminarea graniţelor și presupune deci ve-cini de scară, de stradă și de cartier de oricenaţionalitate.

de Anca Manolea

Nu sunt rasist, dar nuvreau vecini străini

Discriminarea încă există

UE atrage atenția asigurătorilor auto

Un studiu recent intitulat “Don’t stand so close to me” (nu-mi sta atât deaproape) realizat de Banca d’Italia atestă că odată cu intrarea într-uncartier a 10 imigranţi, 6 italieni nativi se mută în alte zone ale orașului.

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

“Menajerele fac partedintr-o categorie delicată,care nu poate fi controlatăla nivel legal. Familiile an-gajatoare hotărăsc condi-țiile de colaborare, iaratunci când acestea nusunt respectate, doamnelenoastre nu pot să se jelu-iască, ca să nu-și piardălocul de muncă”, aceastaeste realitatea văzută deVarvara Vizir, mediator in-tercultural și expertă înmaterie de imigrație, tra-ducătoare autorizată deTribunalul din Veletri. Me-najerele din Moldova i seadresează mereu cu pro-bleme și întrebări. Deseorile ajută sau le trimite la unavocat să denunțe proble-mele în cauză, dar rezolva-rea lor durează atât demulți ani, încât majoritatearenunță pe parcurs.Vin în Italia pentru a-șiurma un vis, pentru a-și îm-bunătăți condițiile de trai,pentru a le da copiilor unviitor. Numai ele știu, însă,care este sacrificiul făcut:trezit de dimineață, alergatdintr-un autobuz în altul,schimbat bluzele transpi-rate de câteva ori pe zi.Banii sunt câstigați cu su-

doare la munca în familie -fie la program fix, fie peore. “M-aş duce să lucrezla magazin, zice Lenuța, otânără moldoveancă, darnu aş avea libertatea pecare o am la ore şi nici sa-lariul pe măsură”. Se mul-țumesc, se obișnuiesc și seatașează de familiile lacare fac curățenie “fă-cându-i gospodari”, cumdeclară Olga, o doamnăslăbuță. Unele au noroc șisunt tratate bine de stă-pâni, altele își plâng ghi-nionul.Cea mai frecventă pro-blemă este cea de a nu fiîncadrate legal de către an-gajator, care refuză să în-frunte birocrația pentru2-3 ore pe săptămână. Oaltă problemă e, pentrucine lucrează 40 de oresăptămânal, să-i fie decla-rate doar jumătate. Deoa-rece taxele sunt mari,multe dintre angajate îșiplătesc singure taxele, cucondiția de a lucra cu acte.Din păcate, dacă pentru fa-milii acesta este un avan-taj, pentru muncitoarelenoastre consecințele sunt:de a nu putea avea acces laviza de reședință, de a nu

avea carte de identitate, dea nu avea un contract vala-bil de muncă pentru permi-sul de ședere și pentrureîntregirea familiei. Demulte ori se muncește înplus față de orele declarateși nu se respectă pauzeleobligatorii.Emilia lucrează de 7 ani laea în cartier și îngrijește decasele a 8-9 familii. Acum amurit bătrânul la care aveamajoritatea orelor și simtelipsa acelui loc de muncă,mai ales că are trei copii decrescut și cheltuielile suntimense. “Reuşesc să-mi or-ganizez munca pentru căle pun condiţiile mele deorar. Au încredere în mine,îmi încredinţează cheilecasei pentru că apreciazăseriozitatea mea”. Deseorimuncește în afara progra-mului, ca să poată mergela adunarea părinților lașcoală. Mai puțin plăcuteste când familiile pleacăîn vacanță și luni de zile ră-mâne fără câștig, dar sedescurcă.

Menajerele din Moldovasunt foarte apreciate decătre italieni. Lipsește doarcontractul de muncă.

MOLDOVAPAGINA

10

În afara drapelului atâr-nat, standul bogat al Mol-dovei a fost ușor derecunoscut prin culorilecovoarelor naționale, aleprosoapelor și ale altorobiecte care ne repre-zintă. Alături de organiza-torii principali - AsociațiaDacia, împreună cu Am-basada Moldovei, care s-a implicat activ și a făcutposibilă prezența țăriinoastre - au reunit comu-nitatea și alte asociații,precum A.N.I.M.I, și în-crederea la această parti-cipare voluntară, pentrua promova cultura. “Se-lectăm din materialele li-terare la care lucrăm unan întreg, gen cărţile tra-duse în italiană sau celeîn romană care au fostprezentate, şi le expunemaici pentru a le face cu-noscute comunităţilor in-ternaţionale” - explicăTatiana Ciobanu. “De obi-cei vin persoanele careţin la solidaritate, la prie-tenie, cu scopul de a ne

cunoaşte. Marea noastrădorinţă este de a fi vecinide stand cu România”.Programul cultural a ani-mat publicul care n-a re-zistat și a dansat cuumbrelele, în pofida ploii.Isabelle Haile a cântatdouă sârbe: “Mărioară dela Gorj” de Maria Tănaseși “Joacă hora’n poieniță”de Maria Lătărețu. “Fol-

clorul pentru mine repre-zintă dorul de casă”, nemărturisește Isabelle. “Acânta în faţa acestui pu-blic a însemnat întoarce-rea acasă”. Același lucrul-a simțit în mod sigur șigrupul Arțăraș, care adansat pe fundal, unindu-se în horă cu dansatoriidin România. Totul a cul-minat cu momentul în

care drapelul Moldovei afost înmânat scriitoruluiromân George Lupașcu,în timp ce Maria din Cluja ținut prosopul cu pâi-nea și sarea.

Varietatea de obiecte ex-puse sugera cât se poatede limpede o mare bogă-ție culturală. La loc decinste s-au aflat expozițiasuperbelor lucrări croșe-tate de Maria Cebanu,steaua cu icoană la mij-loc, confecționată deClaudia Lupașcu, care în-soțesc moldovenii la con-certele de Crăciun, la felca și caprele și țapii, ope-rele Lidiei Bolfosu, cunos-cute deja dintr-oemisiune TV din Italia.Covorul cu trandafiri estefăcut de mama președin-

telui asociației Dacia, Zi-naida Ciobanu, păstrat cudrag pentru că e țesut înlungile seri de iarnă, con-form tradiției locale. Aldoilea covor a fost oferitde Tatiana Nogailic. Încentrul atenției s-a aflat opâine mare, făcută demaeștri brutari de laFranzeluța, dăruită însemn de omagiu ambasa-dei. Elena Crâșmari aprezentat niște lebedesplendide, confecționatedin material brodat, careau plăcut foarte mult ita-lienilor prezenți. Din ex-ponate făcea parte șiicoana materializată prindecupaj de către mâiniledibace ale Liubei Marian.Mulți români au fost bu-curoși să vadă atârnat peperete un covoraș cu chi-

pul lui Mihai Eminescu,dăruit comunității basa-rabene de către MihaiGhimpu. Vizitatorii augustat din plăcintele șisarmalele făcute dedoamnele noastre îm-preună cu Larisa Bînzar.Standul Moldovei a avutdiverși oaspeți de onoare,precum Primarul capita-lei Gianni Alemanno, am-basadorul Aurel Băieșucu familia, reputatul tra-ducător Bruno Mazzoni,care a tradus cărtile luiMircea Cărtărescu și alealtor autori, din românăîn italiană.

O sărbătoare în care s-ademonstrat că diversita-tea se poate transformaîn unitate.

“Suntem același popor!”,“Basarabia – pământ ro-mânesc!”- aceste cu-vinte și altele cusemnificaţie patriotică seauzeau pe străzile Romeipe 16 mai. Drapelul Ro-mâniei și cel al Moldoveifluturau împreună, într-un Marș al Unirii, purtatecu mândrie de un grupde manifestanţi din am-bele ţări. Asociaţia Dacia,în colaborare cu Asocia-ţia Noua Dreaptă din Ita-lia, au manifestat pașnic, pentru a comemora trista dată de 16 mai 1812, cuocazia împlinirii a 200 de ani de la răpirea Basarabiei de către Imperiul Rus.

Ideea a fost lansată de Ștefan Mainescu de la Consiliul Unirii. Au aderat simbolicla iniţiativă Asociaţia Românilor din Italia, Propatria, Primavera della Romania,Italia-Romania Futuro Insieme și alte asociaţii. “Marșul a avut ca scop come-morarea aniversării funești, în urma căreia Basarabia a fost marginalizată, cuo politică de rusificare și mari schimbări precum deportările, care au urmăripână în ziua de azi”, spune Tatiana Ciobanu de la Dacia. Grupul de manifestanţia fost redus, dar foarte activ: au protestat de dimineaţă în faţa Ambasadei Ro-mâniei, după masă în faţa Ambasadei Rusiei și au încheiat cu Ambasada Mol-dovei. Participanţii au scandat lozinci în favoarea unirii, au recitat poezii de EfimTarlapan, în care se fac aluzii la destrămarea celor două popoare, au intonatcântece despre unire, s-au citit pasaje din Istoria Diplomaţiei și fraze din operelelui Mihai Eminescu.

“Am vrut să sensibilizăm autoritățile prin acest protest simbolic. Dar și să adu-cem aminte românilor de drama moldovenilor”, explică Ștefan Ionuţ Căliman,de la Noua Dreaptă din Italia. “De când Basarabia a fost răpită a început dena-ționalizarea acestui popor, aflat într-o continuă ocupație”, vorbește din sufletCăliman, vrând să demonstreze că încă se mai iese în stradă pentru idealuri șivalori. Marșul Unirii a fost autorizat și grupul de protestanţi a fost escortat decarabinieri. Sperăm că această manifestaţie a reușit să aducă în atenţia opinieipublice internaţionale situaţia grea a românilor din Republica Moldova, înstrăi-naţi de Patria mamă.

MANIFESTĂRI

Basarabia și România: marșul unirii

Ploaie de stele la Festa dei Popoli

Duminică, 20 mai, Moldova a participat alături de alte popoare la Festa dei Popoli, sărbătoarea care unește creștinii prin cul-tura lor, prin tradiția gastronomică și artistică. Soare, nori, ploaie. Un schimb de emoții, de specialități etnice, de informații,păreri și impresii. O masă lungă cu persoane de diverse naționalități, pentru a împărtăși bucuria de a mânca împreună. Expe-riența de a dansa pe o melodie populară a altor comunități, de a face o călătorie virtuală în toate țările participante.

Dacă îţi place, rămâi! Dacă nu, pleci!

Articole de Raisa Ambros

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

www.agenziatu.it

PACHETUL DE CONT CURENT CONTO FAMIGLIA: SOLUŢIA COMPLETĂ DEDICATĂ MENAJERELOR,

ÎNGRIJITOARELOR ŞI DĂDACELOR.

www.agenziatu.it NUMĂR VERDE 800.99.19.05

Torino - Corso G. Cesare, 17 Genova - Via B. Agnese, 11 Milano - Viale E. Jenner, 51 Milano - Via M. D’Agrate, 1 Milano - Via Giambellino, 96 Brescia - Via San Faustino, 15a

Verona - Via Cantarane, 12 Treviso - Via Roma, 24 Modena - Via Piave, 15 Bologna - Via De’ Carracci, 7 Firenze - Via B.Marcello, 1 Roma - Via N. Bixio 47/49

Mes

aj p

ublic

itar d

ifuza

t în

scop

uri p

rom

oţio

nale

. Pen

tru in

form

aţii r

efer

itoar

e la

cond

iţiile

de

cont

ract

are

a pr

odus

ului

ilust

rat ş

i pen

tru o

rice

altă

in

form

aţie

nes

pecifi

cată

, vă

rugă

m să

cons

ulta

ţi Fi

şele

Info

rmat

ive

aflat

e la

disp

oziţi

a cli

enţil

or, ş

i pe

hârti

e, în

toat

e Ag

enţii

le şi

pe

site-

urile

ww

w.

agen

ziatu

.it şi

ww

w.u

nicr

edit.

it al

e Bă

ncii.

Prod

us v

ându

t de

UniC

redi

t S.p

.A. p

rin in

term

ediu

l Filia

lelo

r mar

cate

cu „A

genz

ia Tu

Uni

Cred

it”.

UOLSTULCHEAPPA

OTIJIRGNÎLEMPOCAŢIU

ONTCDETUL

ŞIOROR ŞIARELOCIDEDĂTTĂLE

CURENTONT

ORCELADĂD ŞIENA MĂTTĂAATC

OONTC

.OR,OROR,ERELJENA

AILMIGAFFA

:A

în plus poţi beneficia de un DVD peni penereducr

t cs-au încheiai bancareruransfansferur6 tr

cum ar fi:amigliaFTUo tonCCon„

în plus poţi beneficia de un DVD peni de limbă italianătru cursur

ţii*envvenont cne dispuse anual fărerte exi bancar

e un pachet de c est”” estamiglia

esională a asistofofesională a asistea prmarortru ftru forîn plus poţi beneficia de un DVD peni de limbă italiană

ost pră cne dispuse anual făr

e îţi oft carent curone un pachet de c

ţilor familiarenesională a asist

net bankertnviciul Iin ser

e sere multtoară fă foarere îţi ofe îţi ofer

i**ţilor familiar

e bănci cu cartring cănet bank

,tajoaseanvvanvicii ae ser

ee bănci cu car

orso G.

ea stminarer** până la tăină * lista băncilor din str

Corino - TTorino -

ersonal multilingvPeptăm de luni până vineri îne aştTTe aşt

în plus poţi beneficia de un DVD pen

ona -

oculuiea stont ce s-au încheiae cu carttaăină

erVVer, 17eesarC

.ersonal multilingversonal multilingv.treptăm de luni până vineri în

în plus poţi beneficia de un DVD pen

, 12

in ine disponibilă prţii estenvon

anetaranCia Vona -

ele 10.20 - 14.20 şi 15.45 - 18.15.e ore orele 10.20 - 14.20 şi 15.45 - 18.15.tresională a asistofofesională a asistea prmarortru ftru forîn plus poţi beneficia de un DVD pen

e cu tcailialelor marmediul Fertin in

ele 10.20 - 14.20 şi 15.45 - 18.15.ţilor familiarenesională a asist

.”editu UniCrTgenzia „Ae cu

i**ţilor familiar

an Fia SVescia - Bria GiambellinoVilano - M

Dia M. Vilano - M. JennerEiale Vilano - MA. ia BVa - veno G

orso G. Corino - TTorino -

.agenziawww

oma - Renzir F

ologna - B Modena -

viso - erTona - erVVer

, 15aaustinoan F, 96ia Giambellinoia Giambellino, 96

, 1etagrA’’AD, 51. Jenner. Jenner, 51, 11gneseA, 17eesarC

ERDE VRMĂNU.it tu.agenzia

. Bixio 47/49Nia Voma - , 1elloello, 1c.Maria BVe - enzci, 7acarrC’eDia Vologna -

, 15eviaia PV Modena - oma, 24Ria Vviso -

, 12anetaranCia Vona -

800.99.19.05ERDE

Ana Blandiana (n. 25martie 1942, Timișoara)este poetă, prozatoare șieseistă. Este cea mai cu-noscută poetă din Româ-nia pe plan internaționalși este una dintre celemai importante și apre-ciate voci ale literaturiiromâne contemporane.Opera sa a fost interzisăîn România în trei pe-rioade diferite: 1959-1964, 1985 și 1988-1989.Este autoare a paispre-zece cărți de poezie, douăvolume de povestiri fan-tastice, șapte eseuri și unroman. Operele sale aufost traduse în 23 delimbi străine.Ana Blandiana a primitnumeroase premii națio-nale și internaționale,printre care: Premiul dePoezie al Uniunii Scriito-rilor din România (1969),Premiul Asociației Scrii-

torilor din București(1982), Premiul Naționalde Poezie „Mihai Emi-nescu” (1997), Premiul„Opera Omnia” al UniuniiScriitorilor din România(2001), Premiul „Gott-fried von Herder" (Viena1982), Premiul Interna-țional de Literatură Vile-nica (Eslovenia 2002),

Premiul Internațional dePoezie Camaiore (Italia2005), Premiul Special dePoezie „Giuseppe Acerbi”(Modena 2005).

“Il mondo sillaba per sil-laba” este o carte de im-presii de cǎlǎtorie, ȋncare nu se descriu doarlocurile vǎzute, ci și sen-zațiile și trǎirile inte-rioare a celui care leprivește și care, apoi, leimortalizeazǎ prin inter-mediul cuvântului. PentruAna Blandiana cǎlǎtoriaȋnseamnǎ o aventurăplină de emoții și impresiiputernice, o experințǎautenticǎ, un prilej demeditație, o cunoaștere alumii și a ei ȋnsǎși.Aceastǎ carte nu neprezintǎ doar o cǎlǎtorieprin locuri frumoase șiinedite, ea descrie,ȋnainte de toate, o

cǎlǎtorie ȋntr-o lumeinterioarǎ. Este drumulparcurs ȋn cǎutarea ace-lui loc pe coordonatelelumii, unde tensiunilelǎuntrice, cel puțin ȋnparte, se destramǎ, underǎmâne doar bucuriacontemplǎrii și aneprevǎzutului. PentruAna Blandiana cǎlǎtoriaeste, de asemenea, oreȋnnoire a minții și o pri-menire a sufletului ȋn fațafrumosului: “Nu mi-aurămas în memorie decâtorașele pe care le-amstrăbătut cu pasul nesi-gur de emoție, expus tu-turor surprizelor, dispușituturor pericolelor, capa-bil de descoperiri în mă-sura în care eramcapabili de riscuri, gatasă plătim cu firești și in-credibile sacrificii bucu-ria exaltată a fiecăreicunoașteri. Iar o bucurie

valorează întotdeauna câtprețul pe care l-ai plătitpentru ea (…). Cunoaște-rea, descoperirea unuioraș seamănă momente-lor de revelație ale uneiiubiri, se face în singură-tate și concentrare sufle-tească, fără martori”(pag.80).Peisajele prezentate ȋncarte ni se dezvǎluieȋncet, ȋn ritmul pașilor au-toarei. Ele ȋși schimbǎ as-pectul ȋn funcție de

starea interioarǎ a celuicare ȋl privește, pentru cǎnu sunt vǎzute doar cuochii, ci sunt simțite șiprivite mai ales cu sufle-tul.“Il mondo sillaba per sil-laba este o carte care teajutǎ sǎ descoperi frumu-sețile unei lumi aparte, teajutǎ sǎ te descoperi și petine altfel, cu alte dimen-siuni sufletești.

Alina Breje

Lungmetrajul italiano-român "Sotto lo stessocielo”(„Sub același cer") de Mary Griggion,Piero Cognasso și de Salvatore Gatto a pri-mit, la cea de-a VI-a ediţie a Festivalului In-ternaţional de Film Digital „Video Festival diImperia” (desfǎșurat ȋn perioada 24-28 apri-lie), premiul I la categoria ""Lungometragginon preofessionisti". La aceastǎ categorie aufost ȋnscrise ȋn competiţie 23 de filme.

"Sotto lo stesso cielo” esteun film despre imigranţiiromâni. El a fost produs deasociaţia Drama- cinema li-bero și a fost regizat deMary Griggion, după unscenariu inspirat de o po-vestire scrisă de ea. În ver-siunea literarǎ, aceastăpovestire a câștigat, în2008, premiul literar tori-nez “Sotto i cieli di Torino”.Premiera filmului a avut loc

la sfârșitul lunii noiembrie 2011, la Torino.Filmul a fost realizat cu costuri reduse de producţie(doar 4200 de euro) și fǎrǎ finanţare. Realizarea luia devenit un proiect colectiv datorită colaborării ac-torilor și a comunitǎţii din regiunea Asti (printre eise aflǎ și primarul din Cunico, Piero Cognasso, carea participat ca actor și coscenarist). Filmul a fostrealizat cu actori debutanţi, o parte dintre ei fiindimigranţi români rezidenţi ȋn Cunico. Printre numeledin distribuţie se regăsesc: Nicoleta Sima(Florina),Davide Massolini, Michele Franco, Gabriella Amerio,Dumitru Roata (Daniel), Giuseppe Spicuzza, Fede-rico Bava, Ioan Sima (Nelu), Gianfranco Violato,Ana Catlan, Iulian Farcas Mezei.

Filmul abordează problema dificilă a integrării im-igranţilor ȋn comunitatea italianǎ. Doi tineri, Vasileși Grigore, au decis sǎ fugǎ de regimul dictatorialal lui Ceaușescu și reușesc să ajungǎ în Italia, lasfârșitul anilor '80. Ei au fugit din ţarǎ ȋn speranţaunui viitor mai sigur și mai bun. Ȋn Italia, fiecare înfelul său, cautǎ sǎ-și ȋndeplineascǎ visul: Grigorecautǎ o viaţă liniștită și onestǎ iar Vasile ȋncearcǎsǎ se ȋmbogǎţeascǎ cu orice preţ. Filmul prezintǎsituaţiile limitǎ în care ajung ei ȋn tentativele dis-perate de a se integra ȋn societate. Dupǎ douăzecide ani, drumurile celor doi se ȋntretaie cu cel al uneitinere românce, Florina, care sosește în Italia ȋnsperanţa unui loc de muncă, dar cade victimǎ aunei reţele care se ocupă cu prostituţia. Trei vieţifoarte diferite, trei destine care, pe parcursul filmu-lui, se ȋntrepǎtrund și se întâlnesc " sub acelașicer"."Sotto lo stesso cielo” este un film dramatic, careridică teme importante de gândire.

Alina Breje

Accademia di Romania dinRoma prezintǎ, ȋn pe-rioada 24 mai - 15 iunie,expoziția internaționalǎ“SPAZI APERTI”.Organizatǎ în spațiile ex-poziționale ale Accademieidi Romania, cea de-a X-aediție a “SPAZI APERTI”(curatoriatǎ de EleonoraFarina) va gǎzdui lucrǎrilea aproximativ treizeci deartiști internaționali,rezidenți în 12 academii șiinstitute culturale dinRoma și câțiva dintre ceimai interesanți expozanțidin ultimele nouǎ ediții.

“SPAZI APERTI“ propuneși o serie de evenimenteparalele, printre care: oconferințǎ de prezentare auniversului artistic al aca-demiilor strǎine, ținutǎ deValerio Rocco Orlando,adaptarea teatralǎ a piesei“Marinarul” de FernandoPessoa (regia de Carlo Ne-sler și Teodora ElenaMadășa), o performanțǎ adansatorului Manuel Pel-muș și douǎ concerte(unul susținut de românulCos Mir și unul al englezu-lui Scanner).

La editura Voland a fostpublicat volumul Nostal-gia (ediție integralǎ) deMircea Cǎrtǎrescu, ȋn tra-ducerea lui Bruno Maz-zoni. Cartea a fostprezentatǎ la SalonulInternațional de Carte dela Torino(2012). Volumuleste alcǎtuit din mai multeproze fantastice, care pro-pun o rescriere într-ocheie de lecturǎ realist-feericǎ a copilăriei și ado-lescenței, o perioadǎfericitǎ a vieții, plinǎ de

acele jocuri care ne-auajutat sǎ explorǎm lumeași pe noi înșine.Preț: 18 euro.

La editura Mobydick Edi-zioni a fost publicat volu-mul Non voglioinvecchiare nel sonno("Nu vreau să îmbătrânescîn somn") de Floarea Ţuțu-ianu, ȋn traducerea lui An-gela Tarantino. Cartea afost prezentatǎ la SalonulInternațional de Carte dela Torino(2012). Volumul

reprezintǎ o bogatǎ colec-ție de poezii a poetei Floa-rea Ţuțuianu, care nuezită să-și dezvăluie ȋn ver-suri cele mai intime trăiri.Preț: 14,00 euro

La editura Aìsara a fostpublicat volumul La belleRoumaine (“FrumoasaRomâncǎ”) de DumitruŢepeneag, ȋn traducerealui Ileana M. Pop. Cartea afost prezentatǎ la SalonulInternațional de Carte dela Torino(2012). Volumulpropune o poveste caredemonteazǎ tabuuri,scrisǎ ȋntr-un ritm alert șicaptivant. Este povesteaunei românce frumoase,

un personaj misterios, cuo moralitate ȋndoielnicǎ.Preț: 16 euro

La editura Hacca Edizionia fost publicat volumul Gliultimi eretici dell'Im-pero(“Ultimii eretici ai im-periului”) de Vasile Ernu,ȋn traducerea lui Anita N.Bernacchia. Cartea a fostprezentatǎ la SalonulInternațional de Carte dela Torino(2012). VolumulUltimii eretici ai Imperiu-lui descrie, cu ironie șiumor, povestea a douǎpersonaje din douǎ lumi șidin douǎ generații diferite.Preț: 14 euro.

PAGINA

12 ACTUALITATEA CULTURALĂ

"Il mondo sillaba per sillaba"La editura Saecula Edizioni a apǎrut volumul “Il mondo sillaba per sillaba” (“O silabisire a lumii”) de Ana Blan-diana, ȋn traducerea lui Mauro Barindi, prefaţǎ de Lorenzo Renzi. Volumul a fost prezentat la Salonul Interna-ţional de Carte de la Torino (2012).

CINEMA

RECENZIE CARTE

LIBRĂRIE

Sub același cer

Evenimente culturale

Apariţii editoriale

ACCADEMIA

Ana Blandiana

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

continua dalla pag. 2La Chiesa deve far sentire la sua voce, deve far sentire tutto il peso dell’immoralità dichi corrompe e di chi si fa corrompere, deve condannare pubblicamente e con forzachi con le sue azioni porta sempre più degrado morale e sociale in questa terra. Devedare forza alla voce della gente comune nel rifiuto di tutto ciò che è corruzione. Deveinsegnare ai giovani che anche la piccola corruzione, quella quotidiana che avvelenaogni rapporto sociale, è immorale e offende Dio e gli uomini.Le famiglie devono essere presenti nell’educazione morale dei figli, devono educarlicon le parole e con l’esempio e devono rafforzare il loro senso di correttezza, disensibilità umana e di rispetto delle regole.La scuola deve ridare forza e vigore all’azione educatrice puntando sulla formazionecivica dei giovani, stimolando comportamenti socialmente responsabili e valorizzandole esperienze di chi ha mostrato alto senso civico e morale. Deve avvicinare i giovania tutti quegli esempi positivi che per fortuna ancora la società riesce a esprimere.

Lo Stato, le AmministrazioniLocali e la Politica devonotrovare misure per arginarela corruzione e per riacquis-tare la fiducia dei giovani.La corruzione non può es-sere combattuta solo dallaMagistratura, la Magistra-tura interviene purtropposolo quando la corruzione siè già consumata; devono in-tervenire con misure pre-ventive, che contrastino ilfenomeno alla base, cherendano meno attrattiva peri giovani la strada più facileall’arricchimento, che ridu-cano le possibilità di arbitra-riamente su ogniprocedimento, eliminandoper quanto possibilediscrezionalità e arbitrio.La corruzione ha minato allabase l’economia e la società,combattiamola tutti, in ognimomento e in ogni azionedella nostra vita; gioire dellecondanne inflitte ai potentidalla magistratura nonbasta, ci vuole l’impegno ditutti.

il ROtalianoPAGINA

13

„SULLE ORME DI DRACULA”Programma viaggio��Roma – Tirgu Mures

Una settimana, dal mercoledi al mercoledi successivo con la possibilità di avere un programma già delineato e con una guida che parla italiano.

Il viaggio con Wizz Air (attenzione cercare Tirgu Mures) Roma /Tirgu Mures è da prenotare via internet.

1. Arrivo nella città di Tirgu Mures nel pomeriggio, sistemazione in albergo a 4 stelle e cena;

2. L’albergo ha al suo interno una stazione termale con piscine, il cui uso è incluso nella tariffa alberghiera;

3. Escursioni accompagnate con pullmino, autista e guida a tre cittadine nella regione: Sighisoara, Sovata, Brasov.

LA QUOTA TOTALE PER QUANTO ESPOSTO ( ESCLUSO VIAGGIO ) è di 750,00 euro con un acconto del 30% da versare entro 7 giorni prima della partenza.

Il viaggio comprende 7 notti di albergo, con colazione, pranzo e cena

PER INFORMAZIONI CONTATTARE : SIGNORA ILEANA: Telefono 328 1234249 oppure 389 4949275

Romeni in Italia:Essere popolo,essere nazione

La comunità romena in italiano

Pagina 1-2: La Romaniaè rimasta senza diploma-tici in Italia. Mentre an-cora non è stato inviatoun nuovo ambasciatore,vengono richiamati in Pa-tria i consoli di Roma, Mi-lano e Catania.

Pagina 4: G8, la Greciae le donne. La crisi econo-mica morde, ma le donnesopravvivono meglio.Senatore Viorel Badea:“Spero di ricandidarmi colPNL”. Dopo l’uscità dalPDL e le polemiche con ilsuo nuovo partito, il par-lamentare eletto nelladiaspora spera di essererieletto per “poter risol-vere i problemi concretidei romeni all’estero”.

Pagina 6: Euro versusleu. La moneta europea al

suo massimo storico. LaRomania rimanda di 5anni l’entrata nell’euro-zona.

Pagina 9: Assicurazioniitaliane più care per glistranieri. Il monitodell’UE.

Pagina 10: Le badantimoldave, sempre piùsfruttate e ricattate,spesso costrette a pagarsida sole i contributi perpoter avere il permesso disoggiorno.

Pagina 18: Fassino ri-ceve onorificenza dallaRomania. Il sindaco di To-rino premiato per il suoimpegno a favore dei ro-meni.La sua lingua madre è ilromeno, ma riceve il pre-

mio “Lingua Madre” scri-vendo in italiano. La storiadi una giovane scrittriceromena.

Pagina 21: Romania,campionessa europea diginnastica. Le sportive ro-mene confermano la tra-dizione e si impongono aicampionati europei.

La squadra romena di cal-cio Dacica, di Roma, vinceil campionato e passanella seconda categoria.

Pagina 24: La media-zione civile: cos'è ed ache cosa serve? Come ri-solvere i litigi con minorcosti sia in termini di de-naro che di rapporti.

Sentiamo sempre parlare di comunità romena come se appartenere ad unadeterminata popolazione sia sinomino di nicchia, setta, e quant'altro si possaimmaginare. E' molto difficile sentir parlare di comunità inglese ( o francese,o spagnola, ecc.) , eppure si tratta di persone europee esattamente comequelle romene, forse perchè non presenti in modo marcato come queste ul-time, tuttavia lo stesso concetto di comunità lo troviamo anche se riferito adegiziani, marocchini o cinesi, e questo modo di pensare francamente non miva giù. In pratica, una presenza straniera viene catalogata come gruppo a sestante, non facente parte quindi della società in cui vive. Gli ebrei in Italia, spe-cie a Roma, sono un caso un po' particolare, perchè pur essendo italiani, fannoriferimento alla cultura religiosa che li porta, anche se non condivido, ad isolarsidal resto del contesto sociale, creando il famoso “ ghetto”.Insomma in ogni situazione troviamo il caso...isolato, ossia per vivere in unasocietà devi essere della stessa origine, cultura e religione del paese che tiospita, altrimenti fai “ ghetto”, fai “ comunità”. E l'integrazione aspetta.Per quanto riguarda i Romeni, si parla fino alla noia di socializzazione, si spen-dono tempo e denaro per creare conferenze sul tema, si studiano i vari casidisperati, ma quando si arriva al dunque, il romeno non è mai consideratocome un appartenente ad una nazione ma ad una comunità, come se in fondo,ma proprio in fondo, lo si voglia vedere come un titolare di diritti e di doveri,ma alla fine comunque è meglio che resti confinato nel suo mondo.Ovviamente il romeno in Italia stenta a trovare il suo posto al sole proprioperchè esiste la barriera alla sua completa accettazione, lo si vede sempre ecomunque come un intruso “ che era meglio se stava a casa sua”. In compensola sua adattabilità ad ogni tipo di lavoro lo rende appetibile a quella societàscansafatiche che vuole tutto e subito senza muovere un dito, e ancora unavolta il romeno viene schiacciato dal peso della sua appartenza non ad un po-polo ma ad una comunità, Come le pecore chiuse all'interno di un recinto allequali si ricorre per la mungitura, ma si considerano per quello che sono, esserida sfruttare e basta.Fare parte di una comunità significa vivere al di fuori della società, al contrariodirsi parte di un popolo vuol dire mettersi alla pari con gli altri, con coloro concui viviamo.Non possiamo pretendere che i romeni siano presenti solo quando desideriamoche facciano “ numero” in una data situazione, e poi rimetterli nella scatoladei giocattoli usati! Troppe volte sperano in un cambiamento, ma altrettantevolte la delusione si è presentata, la speranza di essere considerati esclusiva-mente per il loro contributo alla crescita del paese in cui vivono è svanita comeneve al sole. Tuttavia i romeni non sono stupidi, vogliono partecipare in modototale come persone e non come massa anonima e settaria, e la loro appa-rente indifferenza verso il mondo sociale, è la prova che è ora di voltare pagina:chiamateli “ nazione” “ popolo” e loro risponderanno “ Presente”.

Lorella Lattavo

OPINIONI

Per i nostri lettori italiani un breve sommario del contenuto delle pagine in romeno

Da piccola ho sempre sognatoil mare,con mète che attraversavanol'orizzonte;

Da piccola ho sempre disegnatobarche, battelli e navi che provavoa far galleggiare sull'acqua;

Da piccola ho sempre navigatocon i miei sogni su mari e oceani,immaginando di essere il capitanodi una grossa nave in lottacon le trombe marinesull'Oceano Indiano,

oppure ammirandol'acqua cristallina egli arcobaleni dei Caraibi,le danze lievi delle balene,i pinguini della Patagoniao le aurore boreali a Capo Nord;

sogno... con un soffiomando via le grigie nuvole scozzesie mi accorgo di essere alla ricercadel "raggio verde",dove ricordo a memoria tutte le pa-role di Jules Verne.

A Jules Gabriel Verne

di Gabriela Lavinia NinoiuARS POETICA

Corruzione: danneggia gravemente la salute

Notizie, commentie opinioni

l’inserto in italiano» PAG. 13-16

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

Mihail Sebastianha pubblicato di-versi romanzi, trai quali Accidentul("L'incidente") eOraşul cu salcâmi("La città con l'al-bero di Acacia") ele commedie: Ste-aua fără nume("La stella senzanome"), Jocul de-avacanţa ("I giochidelle vacanze"),Ultima oră ("Ulti-m'ora"). La sua at-tività giornalisticasi è concentratasul giornale conservatore Cuvântul (La parola),di Nae Ionescu.

Nei primi anni’40, a causa delle nuove leggi antise-mite a Mihail Sebastian gli fu proibito di lavorarecome giornalista e la sua licenza di avvocato gli èstata revocata. E’ stato cacciato fuori dalla sua casae la rappresentazione delle sue opere è stata vietataperché era un ebreo. L'apparizione della commedia“I giochi delle vacanze" è stata proibita e per portarein scena la commedia “La stella senza nome” ha uti-lizzato uno pseudonimo.

Tra 1935-1944 tiene un diario, che sarà pubblicatopostumo solo nel 1996 con il titolo “Diario”, in cuisono descritti gli eventi della sua vita amorosa e gliorrori dell'antisemitismo. Questo libro è un preziosodocumento storico che documenta, tra l'altro, l'anti-semitismo della società rumena durante la guerra(che ha portato al massacro di 100.000 cittadiniebraici nella Romania)

Mihai Sebastian morì schiacciato da un camion il 29maggio 1945, poche settimane dopo che l'ArmataRossa aveva occupato la Romania. La sua morte as-

surda a solo 38 anni ha privato la letteratura e la cul-tura romena di una delle menti più aperte e creativedell'epoca interbellica .

Mihail Sebastian è stata una personalità complessa,con un dono meraviglioso di espressione e con unagrande capacità di osservare la natura e le persone.Si definiva cosi: “semplice, puro e calmo, con uncuore ugualmente aperto a tutte le stagioni”. L'autoreha usato nella sua narrativa la formula del romanzo-diario, il suo desiderio era quello di fare "dalla paginascritta un documento di un'esperienza esistenziale".Il suo libro “Diario” rappresenta l'eco dei suoi statid'animo, tra speranze e delusioni, tra fragilità ed en-tusiasmo, vissute giorno dopo giorno. Il “Diario” sipone come una scrittura memorialistica tra le più ac-cattivanti della letteratura romena, ma anche comeun documento della storia culturale e politica deglianni 1935-1944, dove si condanna soprattutto la per-secuzione degli ebrei, di cui Mihail Sebastian parlacosi: “Nessun popolo ha confessato con maggior cru-deltà i propri peccati reali o immaginari, nessuno siè scrutato con maggior asprezza e si è punito con piùseverità. I profeti biblici sono le voci più terribili mairisuonate al mondo”. La sua opera cattura l'interesseper la sua rimarcabile mobilità intellettuale, lo scrit-tore passa con estrema facilità dalla cultura alla po-litica, dall'etica alla sociologia.

“Ci sono serate quando tutto il cielo fruscia di vita,quando sull'ultima stella, se ascolti meglio, senti

come fremono le foreste e gli oceani - fantastiche fo-reste e fantastici oceani - in cui tutto il cielo è pienodi segni e di chiamate, come se da una pianeta all'al-tro, da una stella all'altra, gli esseri che non si sonomai visti si cercano, si intuiscono, sichiamano”.(“Stella senza nome”)

“Io non chiedo a nessuno di essere buono o cattivo,bello o brutto, canaglia o angelo. Gli chiedo solo diessere qualcosa che esiste una sola volta.”

“Non pagheremo mai abbastanza caro il diritto di es-sere soli, senza mezzi ricordi, senza mezzi affetti,senza mezze verità”.

“Un uomo non saprà mai che detriti di amori passatisono nei gesti, nelle abitudini, nel vocabolario, nei ticdi una donna”.

“Non ha mai pensato che la mancanza di un esserepuò essere più reale e più grande di quanto lo sia lasua presenza... quando c'era, era in un unico posto.Ora, quando manca, manca dappertutto.”

il ROtalianoPAGINA

14

Portateci o spedite via e-mail le vostre radiografie!

tel.: 338 3910754

e-mail: romanianland@libero.it

Portateci o spedite via e-mail le vostre radiografie!

tel.: 338 3910754

e-mail: romanianland@libero.it

Soggiorno a prezzi vantaggiosi..

Accompagnatore e traduttore inclusoPrezzi anche TRE volte inferiori

al mercato italianoPartenza un volta al mese

per gruppo di MINIMO 10 persone.

Massima garanzia e qualitàSoggiorno a prezzi vantaggiosi.

.Accompagnatore e traduttore incluso

Prezzi anche TRE volte inferiorial mercato italiano

Partenza un volta al meseper gruppo di MINIMO 10 persone.

Massima garanzia e qualità

Organizziamo - viaggi soggiorno Odontoiatrici

in ROMANIA

Organizziamo - viaggi soggiorno Odontoiatrici

in ROMANIA

«Essere qualcosa che esiste una sola volta»Commemorazione a 67 anni dalla sua morte

Mihail Sebastian :

Mihail Sebastian (Brăila, 18 ottobre 1907 – Bucarest, 29 maggio 1945) è statouno scrittore, pubblicista, commediografo, drammaturgo e giornalista romeno. Ènato da una famiglia ebrea. Si è laureato in legge e filosofia a Bucarest. Il suoesordio letterario risale al 1932 con il romanzo breve “Frammenti di un quadernotrovato”. Nel 1934 ha pubblicato “Per duemila anni”, un libro su che cosa significaessere un ebreo in Romania, libro che ha suscitato un clamoroso scandalo.

◼ Articolo e traduzioni citazioni dal romeno: Alina Breje

Stefan Augustin Doinaș - 10 anni dalla morte

Stefan Augustin Doinas(26 aprile 1922, Chere-chiu, Arad - 25 Maggio2002) è stato un poeta,saggista, traduttore,prigioniero politico, ac-cademico e politico ru-meno. Nel 1948 si èlaureato presso laFacoltà di Lettere e Fi-losofia dell’Universitàdi Cluj, e dopo averpreso la laurea ritornacome professore al suopaese natale (1948-1950).

Arrestato il 3 febbraio1957, viene condannato aun anno di carcere "peromessa denuncia”.L'esordio letterario diStefan Augustin Doinasavviene nel 1939 con unapoesia apparsa sul Gior-nale letterario, ma il suoprimo volume “Il librodelle maree” lo pubblicanel 1964. Nel 1947 havinto con il volume dipoesia “Alfabeto poetico”

il premio “ Eugen Lovi-nescu”. Altre opere pub-blicate: volume di poesia:Omul cu cumpasul("L'uomo con il com-passo", 1966); "Semintialui Laokoon (La semenzadi Laocoont, 1967), Ipos-tasi (1968), Alter ego(1970), Papirus (1974);libri di saggi: Lampa luiAladin(“ Lampada di Ala-dino, 1970), Poezie șimoda poetică (“Poesia emoda poetica, 1972),

Orfeu și tentația realului(“Orfeo e le tentazioni delreale, 1974), Lectura poe-ziei (“La lettura della poe-sia, 1980).Stefan Augustin Doinas èstato, nell'ultimo decen-nio di vita, direttore dellarivista Secolo XX.Il suo lavoro ha compresotutti i generi letterari chepotevano contribuireall'espressione delle sueidee. Alla fine della suavita i suoi meriti culturalie letterari sono stati pie-namente riconosciuti.

La poesia più conosciutadi Stefan augustin Doinasè “Il cinghiale con lezanne d’argento” che è ilsuo capolavoro. Una bal-lata epica che simboleg-gia la ricerca el'inseguimento di una chi-mera da parte di un prin-cipe, un infaticabilericercatore di assoluto.Per lui, il cinghiale non èun fantasma, ma un

obiettivo concreto da rag-giungere, con tutti i me-todi. Il principe è ilcacciatore che diventa asua volta preda del cin-ghiale con le zanne d’ar-gento, la sua morterappresenta l'impotenzadell'uomo di fronte alleforze nascoste della na-tura.Stefan Augustin Doinas faparte di quei poeti per cuil'ispirazione non è di na-tura emozionale ma di na-tura intellettuale efilosofica: “Di che cosa sinutre la poesia? - Dellapoesia. L'espressione cor-retta è: il discorso poeticosi nutre dei diversi tipi didiscorsi che sono con-nessi tra loro: il discorsofilosofico (soprattutto me-tafisico e cosmologico), ildiscorso mitologico, ildiscorso simbolico, il dis-corso religioso”.

Alina Breje

Una personalità di spicco della cultura romena

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

Il nostro folklore è molto ricco. L'Italia da Nord a Sudconta una vasta gamma di canti e canzoni che resi-stono all'usura delle epoche: nascono nuovi iPod magli stornelli romani, i canti napoletani, siciliani, pie-montesi ecc. conservano un'attualità sorprendente,che non tramonta.

La Romania in questo non è da meno: i canti tradizio-nali sono sempre all'insegna della speranza, della se-renità interiore pur tra tante vicissitudini della vita,attraverso la voce e i costumi dei cantanti provenientida ogni parte della nazione.

Rodica Chircu è una di loro. Nata a Craiova, vive damolti anni in provincia di Roma, portando ovunque icanti e le melodie della sua terra.

Come è nata la passione per il canto?

- Canto da quando avevo 8 anni, grazie a mia nonnache mi ha trasmesso l'amore per la musica tradizio-nale. Ho avuto tanti premi, avendo iniziato dopo lescuole medie, a partecipare a concorsi indetti nellamia regione e, pur avendo studiato il canto classico,tuttavia nel cuore mi è sempre rimasta la passioneper il canto popolare. Sono entrata persino a cantareal Teatro dell'Opera e da allora il ritmo non mi ha ab-bandonato”.

C'è differenza tra il foklore romeno e quello ita-liano?

- Non direi. Il folklore dell'Oltenia che io rappresentosi sposa molto bene con quello italiano, in particolaredel Lazio, dei Castelli Romani. Spesso mi capita dicantare anche le canzoni legate alla storia tradizio-nale di Roma, agli stornelli.

So che si occupa anche di volontariato attra-verso l'INMP. Ci può parlare anche di questo?

- Innanzitutto si tratta di una struttura pubblica perl'assistenza socio sanitari rivolta a tutti i cittadini ita-liani e stranieri che vivono in condizione di povertàassoluta. La sigla sta per Istituto Nazionale per la pro-mozione della Salute delle popolazioni migranti e lasede è a Roma in via S. Gallicano dove c'è l'ospedale.Lo scopo è quello appunto di venire incontro a coloroche non possono pagare le visite mediche attraversoil nostro interessamento possono ottenere un tesse-rino per poter accedere alle strutture sanitarie. Iosono assistente amministrativa dopo essermi occu-pata di prevenzione”.

Cosa è bello in Italia e cosa vorresti cambiare?

- L'Italia è stupenda, mi ci trovo molto bene, tuttavianoto che, per quanto riguarda la musica popolare, èmolto disinteressata e questo secondo me è sbagliato.Il canto di un popolo fa conoscere la sua storia e con-tribuisce a integrare la sua gente, ma credo che tuttociò dipenda da come i media gestiscono questo set-tore, e se vi sono dei vuoti in tal senso è perchèmanca molto il patriottismo.

La Romania e l'Italia hanno molto in comune, e ilcanto è già un primo passo per cementare l'integra-zione, avendo la stessa melodia e lo stesso ardoresentimentale. Per quanto mi riguarda ho un sogno:partecipare a spettacoli in Romania, e mi auguro dipoterlo fare presto.

PAGINA

15

Il canto come segno di unitàtra i popoli

il ROtaliano

Intervista alla cantante tradizionale romena Rodica Chircu

◼ di Lorella Lattavo

Conosciamo tutti il valore storico e cul-turale delle musiche popolari, il loro si-gnificato nel contesto sociale esoprattutto il messaggio di unità chetraspare dalle musiche che non hannotempo.

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

PAGINA

16

Oggi tra gli stranieri soggiornanti in Italia la comu-nità romena è quella più numerosa.Tra loro esistono persone semplici e umili da cui puoiimparare un'infinita' di cose. Tra loro ci sono anchepersone normali che hanno rischiato la loro vita peruna buona azione.

Florian Vasile Nicolae ha 38 anni e vive da quasi 11anni in Italia. E’ arrivato dalla Transilvania (Roma-nia), più precisamente dalla città di Zalau e adessoabita a Genova. Florian è una persona che lavora one-stamente, una persona integra e ricca di valori. Unanno fa ha fatto fallire una rapina nel quartiere geno-vese di Sampierdarena, mettendo a repentaglio lapropria vita.

Le persone che stanno emigrando sono completa-mente insoddisfatti dal livello di sviluppo economicoraggiunto dal loro paese, sono persone che vanno in

cerca di una vita migliore. Spiegaci quali sono stati imotivi che ti hanno portato a questa decisione, quelladi lasciare la Romania?

- Sono partito dalla Romania perché mi trovavo inserie difficoltà economiche. Mio padre era malato dicancro e per far proseguire le terapie di cui aveva bi-sogno ci servivano molti soldi. Prima dell’Italia sonostato anche in Grecia e Germania, poi mi misi in con-tatto con un mio cugino che viveva a Milano e decisidi andarci a vivere. Ho vissuto per cinque anni a Mi-lano e adesso da quasi sei anni sono a Genova, unposto dove mi trovo davvero molto bene.

Che lavoro svolgi?

- Lavoro da tantissimi anni nel settore edilizio, costru-zione e ristrutturazione.

In tutti questi anni come sei stato trattato dagli ita-liani?

- Sin dall’inizio ho lavorato solo con italiani, cosi hoimparato subito la loro lingua. A dire la verità ho piùamici italiani che romeni perché qui nella mia zonanon ci sono tanti romeni.

Come si sono svolti i fatti e che cosa è successo nellanotte della rapina che hai sventato?- Il 21 maggio sarà già trascorso un anno dall’acca-duto. Quella sera mentre ritornavo a casa verso le4,00 del mattino ho visto un ragazzo dominicano cheio conoscevo vicino ad un’officina di riparazione scoo-ter e motocicli. Quest’officina appartiene a un mioamico, e a volte di pomeriggio per arrotondare qual-cosa vado anch’io lì a dare una mano di aiuto. Hovisto che questo ragazzo dominicano stava cercandodi rubare una moto, mi sono avvicinato a lui chieden-dogli cosa stesse facendo ma in quell’istante ha tiratofuori un coltello che teneva nelle tasche. Ho sentitocaldo, e mi sono ritrovato un coltello da cucina pian-tato nello stomaco. Cosi ferito, sono riuscito ad arri-vare fino alla porta dell’appartamento dove viveva lamadre del ragazzo che mi ha colpito, ed è stata lei achiamare l’ambulanza e la polizia.

Le nostre azioni sono un riflesso di ciò che siamo inrealtà. Ci sono persone che a volte hanno paura diagire perché c’è di mezzo una situazione pericolosada gestire. Non hai pensato che è rischioso metterticontro a chi non ha niente da perdere?

- Ho agito d’istinto poi conoscendolo non credevo cheavrebbe fatto una cosa del genere. Io ho solo volutofare un'azione, un gesto, qualcosa per non restare in-differente davanti a una cosa che potrebbe far staremale gli altri. Pensavo al mio amico dell'officinaquando avrebbe scoperto che gli mancava la moto.

Sappiamo che in Italia i nostri connazionali sono chia-mati ladri, tu hai rischiato la tua vita per compiere ungesto umano, per fermare un furto. Oggisono poche le persone che riescono ad avere questaqualità che tu possiedi, cosa dovrebbero imparare lepersone dal tuo gesto?

- Prima di giudicare una persona bisogna conoscerla,non tutti i romeni sono ladri o zingari. Anche tra noici sono persone leali che sanno cosa sia il rispetto al-

trui, anche noi rischiamo la vita per un’idea, per con-tribuire a rendere migliore la nostra vita e quelladegli altri.

So che sei stato ferito in quest’azione, quanto eragrave la ferita?- La ferita è stata grave, c'è voluto un anno di cure eriabilitazione per poter guarire anche se ne resta ilsegno e il ricordo. Ho ripreso a lavorare solo da poco.

Ti chiedi cosa faresti se oggi succedesse di nuovo?- Farei la stessa cosa di un anno fa, anche se adessoho meno fiducia nelle persone, di conseguenza sareipiù cauto ma mai indifferente.

E’ venuto qualcuno dalle’autorità a congratularsi conte per quello che hai fatto?- Non è venuto nessuno, a parte i miei amici italiani eromeni che sono sempre stati presenti e che adessomi chiamano con tenerezza “Cicci - l’eroe”.

“Prima di giudicare una persona bisognaconoscerla, non tutti i romeni sono ladri ozingari”.

IL CASO

il ROtaliano

Viviamo in un mondo dove i pregiudizi si sono largamente diffusi e per questo che talvolta mettono a repen-taglio i rapporti interumani. In questa società dominata dall'indifferenza è difficile far capire ad altri che unapersona conta per quello che è, che è importante chi sei non da dove vieni. Purtroppo oggi i rumeni sono eti-chettati dall'opinione pubblica come “ladri” e pagano le conseguenze delle azioni di un gruppo ristretto dipersone.

Cicci - l’eroe

Ingredienti:600 gr di petto di pollo, 800 gr di patate, 700 gr di carote,1 kg di cetrioli, peperoni sottaceto, una scatola di piselli,limone, 800 ml di maionese, sedano, olive, senape, pepe,sale, prezzemolo

Per guarnire (a piacere): cetrioli e peperoni sottaceto eolive.

Preparazione:La prima cosa si prende il petto di pollo, si mette in unacasseruola dell'acqua fredda e si bollisce la carne a fuocomoderato. Quando la schiuma del bollore è limpida, siversa un pò di sale e si lascia il tutto a bollire a fuocolento. Dobbiamo mettere un coperchio sopra la pentolalasciando un'apertura di un dito in modo che il vapore fuo-riesca. Alla fine della cottura, si lascia la carne raffreddaree poi si taglia a dadini. Poi si prendono le verdure, lavate,e si portano a bollire. Finita la cottura, si lascia tutto a ra-freddare e poi si tagliano a pezzetti. Fatto questo, si mettetutto in una ciotola e si aggiunge un può di pepe, sale,senape, limone e 600 gr di maionese. I sottaceti si de-vono tagliare molto prima a pezzettini, che poi si aggiun-gono con gli altri ingredienti, mescolando molto bene.Alla fine con un coltello, si livella il resto della maionesesu tutta la superficie del composto e si decora a piacerecon qualche oliva, sottoaceto e prezzemolo.

Si serve dopo circa 2 ore dalla preparazione, e poi si con-serva in frigo per una notte.Buon appetito!

Irina Tirdea

Cucina romenaInsalata Boeuf (Salata de boeuf)

◼ di Alina Breje

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

Prin bunăvoinţa Curiei romano-catolice şi în special a episcopului Debernardi,au fost alocate fonduri de aproximativ 110 mii de euro pentru această intervenţie.Părţii ortodoxe - reprezentată de Pr. paroh Sorin Petre şi ajutat de geom. MarcoBounous - i-a revenit sarcina de a găsi şi propune firma de construcţii care să

execute lucrarea, obiectiv dus la bun sfârșit, fiind depăşite dificultăţile specificecazului. Firma câștigătoare a concursului legal - la care au participat alte câteva- a reuşit să se încadreze în bugetul alocat, chiar dacă amploarea lucrărilor şiintervenţiile suplimentare proiectului apărute pe parcurs necesitau un cost multmai mare, ținând cont că proiectele şi estimările financiare au fost făcute cu circacinci ani în urmă.Iarna deosebit de bogată în ninsori a îngreunat într-o oarecare măsură avansarealucrărilor, însă previziunile în ceea ce privea consemnarea lucrării au putut fi re-spectate.Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, ocrotitorul parohiei, s-a arătat încă o dată cafiind “mare ctitor de lăcaşuri sfinte”, făcând posibilă realizarea acestei opere dereînnoire a acoperământului viitoarei sale biserici, acolo unde resursele omeneştipăreau insuficiente - așa cum am arătat mai sus.

Slavă Lui Dumnezeu şi sfinţilor Săi pentru toate!

Protopop Pr. Sorin Petre

Sâmbătă, 19 mai 2012, a avut loc la Frosinone inau-gurarea Expoziţiei de icoane „Icoana - o fereastrăcătre cer” organizată de către Parohia Ortodoxă Ro-mână „Sfântul Ignatie Teoforul” din Frosinone șiAsociaţia „Insieme onlus romena”.Cei prezenţi au avut bucuria de a-l avea în mijlocul lorpe Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Or-todoxe Române a Italiei care a rostit un cuvânt despreicoana ortodoxă, lămurind celor de faţă că icoana nueste un obiect de artă, ci o prezenţă vie, prin DuhulSfânt, a persoanei reprezentate în mijlocul nostru.Cele 70 de icoane care alcătuiesc Expoziţia aparţinatât parohiei din Frosinone, cât și unor parohii din zonaRomei (Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de laCentrul eparhial din Roma, Parohiile: Gaeta, La Rus-tica-Roma, Ladispoli, Viterbo) și unor pictori din Fălti-ceni, Judeţul Suceava (Brajinca Mihaela și Marius).În deschiderea evenimentului, Corul „Armonia” al Pa-rohiei „Zămislirea Maicii Domnului” din Roma-La Rus-tica a susţinut un concert religios cuprinzând cântăridedicate Învierii Domnului.Expoziţia va fi deschisă în fiecare zi până Duminică,27 mai, între orele 9.30-13 și 16-19.30.

Părintele Ciprian - Frosinone

PAGINA

17ACTUALITATEA RELIGIOASĂ

Sâmbătă, 19 mai 2012, a avut loc la Frosinone inaugurarea Expoziţiei de icoane „Icoana - o fereastră cătrecer” organizată de către Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Ignatie Teoforul” din Frosinone și Asociaţia „In-sieme onlus romena”.

Icoana - o fereastră către cer

Lucrări la PineroloCu ajutorul Domnului, lucrările de refacere integrală ale acoperișului și turnului clopotniţă original al viitoarei biserici din Pinerolo(To), începute în noiembrie 2011, au fost finalizate în luna aprilie 2012.

În urma cutremurului care a zguduit în aceste zile zona de Nord-Esta Italiei, clerul și credincioșii Episcopiei Ortodoxe Române a Italieiîși exprimă compasiunea față de toți cei afectați de acesta, rugând

pe Dumnezeu să-i păzească și să le redea liniște și răbdare, pentru aputea depăși dificultățile prin care trec.

Îndemnăm pe preoții și pe toți credincioșii din toate mănăstirile șiparohiile episcopiei noastre să se roage pentru încetarea cutremuru-

lui, spre liniștirea și siguranța tuturor celor care se află în zoneleafectate de acesta, precum și pentru odihna sufletelor celor care aupierit sub dărâmături și pentru mângâierea și ajutorul îndureratelor

lor familii.

Să rostim cu toții, în aceste zile, rugăciunea pe care înaintașii noștrio rosteau în vreme de cutremur:

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte,miluiește-ne pre noi!

Dumnezeu să ne aibă pe toți în paza Sa și să ne ajute!

Cu arhierești și părintești binecuvântări,

† Episcopul SILUANal Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei

Clerul și credincioșii ortodocși români din Italiase roagă pentru cei afectaţi de cutremur

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

În cadrul ceremoniei inaugu-rale a standului Românieide la Salonul Internaţionalde Carte de la Torino, atâtPiero Fassino, primarulorașului Torino, cât și Ro-lando Picchioni, președin-tele Fundaţiei pentru Carte,Muzică și Cultură, au fostdecoraţi cu “Ordinul MeritulCultural în Grad de Ofiţer”,

conferit de președintele României.Insignele au fost înmânate de Horia-Roman Patapievici,președintele Institutului Cultural Român din București.Monica Joiţă , director adjunct la Institutul român de culturăși cercetare umanistică de la Veneţia: “Un parteneriat se-rios cu autorităţile italiene reprezintă una din cheile succe-sului românesc în orice domeniu. Am început prin a face opropunere chiar la președinţia României, prin înalta autori-tate a domnului Patapievici, ca anumite personalităţi, nunumai din domeniul cultural, să fie decorate cu o distincţiedin cel mai înalt grad, oferită de președitele României. Amînceput acum doi ani prin decorarea primarului de atunci alVeneţiei, Massimo Cacciari; anul trecut o asemeneadistincţie a primit-o directorul teatrului “La Fenice” dinVeneţia, iar în septembrie, când am primit oficial vesteastatutului României de ţară invitată de onoare la Salonuldin Torino, am început demersurile pentru ca primarulorașului Torino și președintele Salonului Internaţional deCarte să obtină o astfel de distincţie”. Făcând un tablou alSalonului, Monica Joiţă subliniază faptul că “în ultimii cinciani, la nici un salon de carte din toată lumea la care a par-ticipat România nu a fost prezent fizic un număr atât demare de scriitori ca anul acesta, și anume 23. Sper caaceastă participare a României să fie un moment de coti-tură pentru literatura română pe piaţa italiană și mă referla numărul de contacte, contracte și traduceri care se vorivi după această ediţie. După participarea de anul trecut auapărut un număr record de traduceri, 23 mai exact, faptcare plasează Italia pe primul loc în traducerile din întreagalume de literatură română”.Institutul de la Veneţia a început să-și extindă activitateaîn tot nordul Italiei, iar mulţumită interesului demonstratde comunitatea din Torino și Piemonte pentru evenimenteleculturale de calitate, Institutul Cultural Român are în ve-dere, “începand cu 2013, o prezenţă constantă la Torino, cao subfilială a Institutului de la Veneţia.”

Anca Manolea

Cum de ai ajuns la Roma?

- A fost întâmplător; după facultate doream să-miîmbogăţesc experienţa și am trimis C.V. la Londra și laRoma; Universitatea de la Roma a fost cea care mi-a răs-puns cel mai rapid, după zece zile, iar cea de la Londrami-a răspuns după o lună, când eu făcusem deja toatedocumentele pentru Roma; din punct de vedere formativpoate că ar fi fost mai bine Londra, dar e bine și aici laRoma.

Ești doar de trei ani la Roma, timp în care ai reușitdeja să-ţi iei licenţa de masterat cu nota maximă(110 e lode) la Universitatea Roma Tre și nu numai,de curând ai fost aleasă de actorul-regizor Ales-sandro Gassman să joci în filmul "Roman e il suocucciolo". Cum ai reușit?

- Într-o zi de marţi, am fost contactată de impresarul meu,care m-a întrebat dacă doream să particip la selecţiileacestui film, unde normal că m-am prezentat. Aveamocazia de a cunoaște și lucra cu un mare actor, care esteprotagonistul filmului. Am trecut peste prima fază aselecţiilor, iar la a doua fază, după probă, chiar Alessan-dro s-a apropiat și mi-a spus: „Bine ai venit în trupa mea!”Și încă ceva: în aceeași zi am avut practic două contracte,pentru că am fost și cea care s-a ocupat de dicţia actoriloritalieni pentru a pronunţa în limba română anumite părţidin film. Și uite așa a început experienţa mea cu Alessan-dro și cu toată trupa, din care a făcut parte și o altă ro-mâncă, Mădălina Diana Ghenea, foarte cunoscută depublicul din Italia ca model dar și pentru spoturile publi-citare. Cu ea am împărţit aceeași cabină pe platoul de fil-mare și sunt foarte încântată de-a o fi cunoscut mai

îndeaproape, pentru că este foarte timidă, foarte simplăca persoană și mereu cu zâmbetul pe buze.

În schimb Alessandro Gassman cu ce te-a impre-sionat?

- Alessandro m-a impresionat cu generozitatea și cu fap-tul de a fi umil și respectuos cu cei din jurul său. Are multrespect și stimă pentru toţi cei care lucrează împreunăcu el. La sfârșitul filmărilor care s-au desfășurat la Latinași Roma, devenisem cu toţii o mare familie în care seîmpărţeau aceleași sentimente: emoţii, zâmbete și vese-lie, sfârșind cu o mare petrecere.

Ce rol interpretezi în film?

- Interpretez rolul unei prostituate vesele, care de multtimp este împăcată cu viaţa ei și nu se simte folosită debărbaţi ci dimpotrivă, este ea cea care îi folosește pebărbaţi.

Alături de care actori italieni ţi-ar place să joci?

- Știu că sunt doar la început, doar dacă vreodată va fiposibil, mi-ar place să joc alături de Roberto Benigni saude Nanni Moretti, dar și de mulţi alţii.

De ce te simţi mai atrasă: de teatru, de cinema saude regie?

- Teatrul și cinema-ul îmi plac amândouă în aceeași mă-sură, pe când regia am descoperit-o aici la Roma și îmiplace la fel de mult.

Ce anume are în plus teatrul italienesc faţă de celromânesc din punct de vedere tehnic?

- Teatrul românesc are la bază școala rusă și este foartebun în domeniul prozei, în schimb cel italian este foartebun pe commedia dell'arte, unde Veneţia este cel mai re-numit loc.

Ce pregătești în momentul de faţă?

- Peste puţine zile, pe 27 mai, voi debuta aici la Roma caactriţă și regizor de teatru în piesa „Marinarul” de Fer-nando Pessoa la Accademia di Romania din Roma în ca-drul celei de-a X-a ediţii a Festivalului „Spazi aperti” și aFestivalului ProPatria, cu un cast internaţional: Italia (CarloNesler, Alessia Colibazzi și Lorenza Offeddu), România(Teodora Elena Madășa), Camerun (Fèlicité Mbezele) șiChina (Lei Huang).

Ce proiecte ai pentru viitor?

- În curând voi face un stage în Danemarca, iar în sep-tembrie voi fi la Veneţia pentru prezentarea filmului„Roman e il suo cucciolo". Tot din septembrie, împreunăcu trupa începem să pregătim o altă piesă în cadrul pro-iectului TeatROmania tot la Accademia di Romania, unproiect de promovare a dramaturgiei românești în Italia.

Îţi dorim mult succes și realizarea cât mai multordorinţe!

- Și eu vă mulţumesc, dar mulţumesc mai ales publicului,fără de care noi nu am exista!

COMUNITATEPAGINA

18

O româncă alături de Alessandro GasmanTeodora Elena Madășa este o tânără actriţă de 32 de ani care locuiește la Romade aproape trei ani; a venit în 2009 cu o bursă de studiu pentru a face un mas-ter în teatru, muzică și dans. Pe care l-a terminat în aprilie la UniversitateaRoma Tre și a jucat deja cu Alessandro Gassman și Mădălina Diana Ghenea înfilmul „Roman e il suo cucciolo”. La momentul actual pregătește piesa de tea-tru „Marinarul” de Fernando Pessoa, a cărei premieră va avea loc pe 27 mai laAccademia di Romania din Roma. Și-a petrecut copilăria în satul Minișul de Susal Comunei Tăut, judeţul Arad, unde și acum locuiește mama sa. A studiat laArad, Timișoara și la București, unde a terminat cursurile la clasa de actorie alui Damian Crâșmaru și Victor Moldovan. A fost premiată pentru multe specta-cole și a lucrat cu mulţi actori de renume din România.

◼ de Gabriela Lavinia Ninoiu

Premiul a fost acordatpentru “reprezentareanarativă a conceptului destrăină, făcând referințăla persoane, lucruri, ima-gini, gânduri.”“Nu este vorba despreexperienţă personală,pentru că publicul nueste interesat deexperienţa personală, deproblemele, durerile saufericirea celui care scrie.Textul este scris la per-soana întâi, dar este oalegere forţată. Când selasă propria casă, ţară,limbă, cultură şi se întâl-nesc altele noi, diverse,neînţelese, totul devinestrăin: locurile, mirosu-rile, viaţa. Atunci, secaută familiarul, cunoscu-tul, iar uneori acesta nu

este decât prin amintiri.Întoarcerea acasă este ocăutare a acelor amintiricare, din păcate, nu semai regăsesc. Timpul seschimbă, oamenii seschimbă şi, fără să vrem,chiar şi noi, emigraţii.Aşadar, nu ne mairecunoaştem în locurilepe care le-am purtat înamintiri prin străinătate.Despre asta este vorba întextul meu şi cred că sepotriveşte oricăruia din-tre noi”, spune Irina. Câtdespre semnificația sin-tagmei “a fi străină”susține că “nu maiînseamnă nimic… uneori.A însemnat la început:imposibilitatatea şi inca-pacitatea de a fi înţelea-să, de a mă exprima şi, la

rândul meu, de a-iînţelege pe ceilalţi.”

Vorbind despre darul eide a scrie, a amintit că“am început în Româniaşi mi-a plăcut să creezpersonaje, lumi şi aven-turi încă din clasele pri-mare. În şcoala generalăşi în liceu am fostîndrumată de scriitorulCristian Simionescu de laclubul elevilor din Bâr-lad.” Ajunsă în Italia în2002 nu a mai scris pânăîn 2011, când a început

să participe la numeroaseconcursuri. "Cea maiimportantă este publica-rea, posibilitatea de aînvălui cititorul într-untext scris de mine. Nu ţinsă public o carte cu oricepreţ sau, mai bine zis, nucu preţul plătit de mine.Dacă va merita, se va pu-blica, altfel… mă voistrădui mai mult”.

Cariera ei este abia la în-ceput, având în vizormulte alte concursuri șiparticipări. Ne-a dezvă-luit ceva și în particular,prin care demonstreazăcă știe să și piardă cuzâmbetul pe buze,făcându-și și mai multcuraj: “Aseară am primitun răspuns de la concur-sul Immicreando. Nu suntdecât la menţiuni, dardupă ce am luat locul Ianul trecut, anul acestaam fost generoasă: ammai lăsat loc şi altora!”

Anca Manolea

Luni, 14 mai, în cadrul SalonuluiInternaţional de Carte de la Torino a avutloc premierea concursului Lingua Madre,ajuns la cea de-a șaptea ediţie. Printrecâștigătoare, pe locul trei, se află IrinaȘerban, autoarea textului “Lo sguardo delpassato”.

Româna e limba ei maternă, dar câștigăLingua Madre scriind în italiană

PE SCURT

Piero Fassino – ofiţer cultural al României

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

Dan Grecu, Petre Mi-hăiuc, Mircea Ghe-orghiu, Nicolae

Oprescu, Constantin Pre-descu, Csaba Gal, Gheor-ghe Păunescu. Suntnumele unei generaţii decare orice român pasionatde sport își aduce amintecu mare plăcere. Anii '70în special, dar în generalcei de dinaintea revoluţieiau reprezentat perioadaboemă a gimnasticii, eraromantică a sportului îngeneral, care totodată auadus și realizări impor-tante ale unor tineri ce auintrat în cărţile de istorieale sportului. Acela a fostdeceniul care o făcea peNadia Comăneci cel maiimportant ambasador alRomâniei în străinătate,devenind prima gimnastădin lume care a primitnota zece într-un concursolimpic; iar la băieţi, DanGrecu se încununa în pos-tura de campion mondialla inele. Gheorghe Pău-nescu nu numai că a făcutparte din echipa Românieicare participa la celedouă ediţii ale Campiona-

telor Mondiale de la Lju-bljana (1970) și Varna(1974), cele două euro-pene de la Madrid (1971)și Grenoble (1973) sau laOlimpiada de la Munchendin 1972, dar a și obţinutperformanţe notabile cuechipa, cum ar fi locul 6din Bulgaria. A fost multi-plu campion naţional șicampion balcanic, iar listarezultatelor ar putea con-tinua. "Noi am fost ex-trem de norocoși.Majoritatea proveneamdin familii sărace, dar amtrăit foarte bine, deoarecepropaganda comunistăfăcea ca țările socialistesă se axeze mereu peperformanță și nu pemunca de masă. Pasiuneaera uriașă și tot ce amcâștigat a fost pe merit,datorită dorinței de a neafirma. Noi eram patruacasă și muncea numaitata, dar o duceam foartebine din banii câștigați.Acum nu mai există așaceva, copiii trebuie să plă-tească pentru a puteaface gimnastică", îșiaduce aminte acesta.

A ales Italia pentrutot restul vieţii

Fiind un sportiv extrem detalentat, la 14 ani era dejacomponent al naţionaleide juniori. Știa că viitorulîi rezervă ceva frumos șiva fi cu siguranţă mem-bru al unuia dintre celedouă mari cluburi bucu-reștene, Steaua sau Di-namo, și va câștiga banisuficienţi cât să-și poatăasigura un trai cel puţindecent în ţara natală, dara ales altceva. A fost săfie Dinamo în cele dinurmă, 14 ani frumoși deechipă naţională ca spor-tiv, iar după retragere unpost de antrenor al echi-pei naţionale masculinede juniori. Sistemul însport al perioadei comu-niste i-a oferit trei oportu-nităţi de a-și continuacariera: un post la cate-dră, ofiţer în cadrul inter-nelor sau antrenor. Fiind ofire care-și dorea maimultă libertate de miș-care, a ales ultima va-riantă. Nu a fost niciodatămembru de partid și nu l-

au interesat beneficiileacestui lucru. A decis săemigreze și să-și încercenorocul într-o altă ţară."Am ales Italia deoarece ocunoscusem bine din pe-rioada când eram sportiv.Am venit în primă fază caturist, apoi l-am sunat pepreședintele federației deaici și l-am întrebat dacănu are ceva de muncăpentru mine. Cum relațiilelor cu România eraufoarte bune, a cerut o re-comandare de la ai noștriși după câteva zile mi s-aoferit postul de responsa-bil al Centrului Federal deGimnastică din regiuneaLazio, în cadrul CentruluiOlimpic Aqua Acetosa.Rapid mi-am rezolvat șiactele și am decis că numai vreau să plec nicio-dată din țara aceasta.Apoi m-am mutat la Ri-mini, unde am antrenatechipa națională femininăa Italiei și în scurt timp amdevenit și cetățean ita-lian. M-am căsătorit cu oitaliancă și ni s-a născutprimul copil", dezvăluiePăunescu.

Viaţa liniștită de laPadova

Timp de cinci ani a antre-nat naţionala de fete aItaliei, printre cele mai im-portante realizări fiind ca-lificarea a trei gimnaste laOlimpiada de la Seul, din1988. Cum timpul treceași se apropia de vârsta de40 de ani, a decis să sestabilească într-o zonă li-niștită, unde să-și conti-nue cariera de antrenorfără prea multă presiune.Legăturile cu Padova leavea de mai mult timp șia primit o ofertă de la clu-bul Ardor, pe care a ac-ceptat-o după ce s-aasigurat că și soţia sa îșiva găsi un loc bun demuncă. Apoi s-a născut șial doilea fiu al familiei. Decincisprezece ani acti-vează la acest club și esteresponsabilul tehnic algimnasticii artistice mas-culine. "Am o viață ex-trem de liniștită. Pot aveași alte activități și lucrez

ca antrenor de gimnasticămai mult de plăcere, câtedouă ore pe zi. În Italia, îngeneral, nu se pune ac-cent pe performanță înacest sport și nu existăstimulente și condiții ca înRomânia. Totuși, nu m-amgândit niciodată să mă în-torc, deoarece aici amparte de tot ceea ce îmidoresc. Ambii fii ai mei facsport, cel mare de la 16ani este alături de mine șiantrenează gimnaștii, iarcel mic face tenis. Suntfoarte fericit aici", maispune Gheorghe Pău-nescu. Ajuns la 64 de ani,având o situaţie materialăfoarte bună, își petrecemajoritatea timpului înconcedii alături de familieși profită de toate lucru-rile frumoase pe care i leoferă viaţa. "Nu mai ampentru ce să mă stresez,încerc să mă bucur de totce am, alături de ceidragi", încheie fostulmare sportiv.

SPORTPAGINA

20

Gheorghe Păunescu, o viațădedicată gimnasticii

Povești adevărate

A făcut parte dintr-una dintre cele mai bune generaţii de gimnaști ai României,alături de Dan Grecu sau Csaba Gal. În urmă cu 25 de ani, imediat după ce s-a re-tras din activitatea de sportiv, a decis să emigreze definitiv în Italia. GheorghePăunescu a stat de vorbă cu ziarul nostru pe tema unei vieţi întregi petrecute îngimnastică.

◼ de Robert Gal-Pal

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

SPORTPAGINA

21

România pe prima treaptăa podiumului, la Bruxelles

Victorii internaționale de palmares

Jos pălăria, sus tricolorul! Așa se poate rezuma performanţasportivă de la Bruxelles. Anul acesta gimnastele noastre auadus România pe prima treaptă a podiumului la Campiona-tele Europene de la Bruxelles, după o pauză de patru ani.Echipa României, formată din Sandra Izbașa, Cătălina Ponor,Larisa Iordache, Diana Bulimar și Raluca Haidu, Alina Stănilă,Silvia Zarzu, Andreea Munteanu, a cucerit în doar câteva zile12 medalii, detronând Rusia și Italia.

După o pauză de 4 ani, Cătălina Ponor impresionează încă o dată prin performanţasa de la bârnă și sol, obţinând medaliile de aur, respectiv argint.

„Sunt foarte bucuroasă pentru victoria de la bârnă și mă bucur că am reușit să-mimențin titlul de campioană europeană. Este al 4-lea titlu de campioană europeanăla bârnă și îmi doresc, de ce nu, să îmi păstrez și titlul olimpic la acest aparat. Nueste ușor să te menții în vârf, mai ales după pauza pe care am făcut-o. Sunt foartemotivată pentru Londra, plecăm de aici cu capul sus și asta este cel mai impor-tant”, a declarat Cătălina Ponor duminică 19 mai a.c pentru Radio Reșiţa.

De altfel, colegele sale încheie competiţia europeană astfel: Sandra Izbașa - aurla sărituri, Larisa Iordache - aur la sol și argint la bârnă, Alina Stănilă - argint la să-rituri, Andreea Munteanu - argint la bârnă, iar Silvia Zarzu - argint la sol. De altfel,tot la Bruxelles, echipa de senioare a ridicat drapelul românesc la cel mai înaltnivel, prin medalia de aur, în timp ce echipa de junioare a obţinutul doar bronzul.Pentru prima dată în istorie, membrii Guvernului s-au gândit să recompenseze ogimnastă, respectiv Cătălina Ponor, cu gradul de subinspector in cadrul Ministe-rului Administraţiei și Internelor, iar premierul Victor Ponta, printr-o ședinţă de gu-vern, a decis dublarea remuneraţiilor sportivelor pentru victoria de la Bruxelles.

DigiMobil a sponsorizat echipa de gimnastică a României.Cornelia Crîșmaru

COMPETIŢII

Echipa de fotbal românească din Roma, “Dacica”, a câștigat campio-natul categoriei a treia și a fost promovată în categoria a doua.

Duminică, 20 mai, a avut loc ultimul meci din campionatul federal de categoriaa treia și, pentru a 20-a oară, victoria a aparținut echipei românești “Dacica”.Băieții noștri au câștigat 20 din 24 de meciuri, iar patru dintre ele s-au încheiatla egalitate. Deși erau fruntași în clasament și promovarea în categoria a douale era deja asigurată, jucătorii de la “Dacica” au vrut să le ofere sutelor de su-porteri veniți să-i susțină pe stadionul de la Borghesiano o nouă victorie.

Dacica – Eur Municipio XII: 2-1

La sfârșitul meciului, conducerea Societății sportive “Dacica” a dorit să pre-mieze toți jucătorii, precum și ceilalți membri din staff pentru eforturile de-puse. La festivitate a fost prezent și Federico Rocca, delegatul la PrimăriaRomeni pentru relațiile cu comunitățile de străini aparținând Uniunii Euro-pene. Bordian Claudiu și Alexandru Grecu au fost premiați ca fiind cei maibuni jucători ai echipei. Din nefericire nimeni din partea Consulatului sau Am-basadei României nu a fost prezent.“Noi încercăm, prin sport, să ducem pe culmile cele mai înalte numele Româ-niei, dar politicienii defilează doar atunci când este campanie electorală”, ne-au declarat cu o umbră de tristețe jucătorii români.Și meciul precedent a fost un adevărat spectacol pentru suporteri: meciul pecare echipa românească l-a disputat împotriva echipei italiene Gds Royal , câs-tingându-l cu 9 la 1. Grecu Alexandru Marius a încris 3 goluri spectaculoaseîn poarta adversarilor, iar Laurențiu Ionescu și Ciprian Zaharia câte 2 goluri,în timp ce Corneliu Mitrea și Dorin Rus au dat câte un gol.Un meci extrem de emoționant la sfârșitul căruia Dacica s-a impus campioană,dând o adevărată demonstrație de sport și de fotbal bine jucat adversarilor.Cu atât mai mult cu cât deseori jucătorii români au trebuit să se concentrezepe joc sub flurierăturile și corurile xenofobe ale suporterilor echipelor adver-sare. Dar băieții români au știut să mențină fair-playul care-i caracterizeazăși să se impună prin merit.

Nicola Panetta

Ultima oră

Dacica a câștigatcampionatul!

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

ROMÂNIAPAGINA

22REVISTA PRESEI

Gâlceavă la nivel înalt

De când a devenit Victor Ponta premier nu există zi lă-sată de la Dumnezeu fără să auzim de certurile salecu președintele Traian Băsescu. Șeful Statului a plecatla Chicago pentru a participa la Summitul NATO. Casă nu se simtă prea singur, premierul i-a pus în cârcăși doi miniștri USL: Andrei Marga (Externe) și CorneliuDobriţoiu (Apărare).“Pe domnul Andrei Marga l-am rugat să meargă la Chi-cago, împreună cu președintele ţării, pentru că știţi căpreședintele ţării merge în general în străinătate și nureprezintă pe nimeni, decât pe el. M-am gândit sa fieacolo doi miniștri - dl. Marga și dl. Dobriţoiu - ca să în-ţeleagă partenerii noștri internaţionali că există oa-meni serioși în România. Așa că vă rog să-l scuzaţi, evina mea că nu se află aici în acest moment. Sunt con-vins că drumul până la Chicago va fi extrem de lungpentru domnul președinte Băsescu", s-a grăbit Pontasă explice pe Agerpres.

Un alt motiv de ceartă dintre cei doi este și reprezen-tarea la Consiliul European din 28 iunie. Atât Ponta câtși Băsescu vor să reprezinte România, numai căautorităţile de la Bruxelles au stabilit un singur scaunpentru fiecare ţară. Cum nu este cale de împăcareîntre cei doi, Ponta s-a adresat Parlamentului.

“Aștept ca cele două Birouri permanente să stabi-lească ziua și ora la care va avea loc această reuniunea Camerelor reunite, evident așteptând ca Parlamen-tul să dea un mandat celui care va reprezenta Româ-nia la Consiliul European oficial din 28 iunie, în așa felîncât poziţia României să aibă toată legitimitatea șitoată puterea de aplicare necesară”, a spus premierulVictor Ponta, după ședinţa de Guvern în care s-a adop-tat scrisoarea către Legislativ, potrivit ziarului “ZiuaVeche”.

În ajutorul lui Băsescu a sărit președintele Curţii Con-stituţionale, Augustin Zegrean, care a declarat că lalucrări ar trebui să meargă președintele, așa cum afăcut și până acum, fapt necontestat de nimeni pânăîn prezent, precizând că răspunsul se găsește în Con-stituţie. „Răspunsul se găsește în Constituţie. Șefulstatului a fost până acum, nimeni nu a contestat acestlucru, nu știu de unde a apărut această discuţie”, aafirmat Zegrean, potrivit ziarului “Curentul”.

Până se decid, au reușit totuși să ne facă de râs la Bru-xelles. Nu mică a fost mirarea purtătorului de cuvântal Consiliului European când s-a trezit întrebat: “ce seva întâmpla dacă vor sosi amândoi?”. Elegant acestaa răspuns: “nu pot veni amândoi, iar care dintre ei -președinte sau premier - va reprezenta România e unlucru care trebui lămurit la București”.

Potrivit ziarului “Libertatea”, când a fost întrebat ce seva întâmpla în situaţia în care atât președintele TraianBăsescu, cât și premierul Victor Ponta vor ajungte lasummitul informal de la Bruxelles, purtătorul de cu-vând al Consiliului European a spus că ambii lideri voravea voie să intre în clădire, dar în sala de ședinţe vafi un singur scaun rezervat României.

Elena Udrea dă beri

Doamna Udrea a reușit să ne uimească, demonstrândun simţ al umorului aproape de invidiat. Pe bloguldomniei sale a propus următorul concurs cu premii:“Spuneţi ce taxă credeţi că ar urma să mai introducăGuvernul Ponta și puteţi obţine în fiecare zi o navetăde bere, încă fără taxă.”Încă nu a fost stabilit câștigâtorul dar fostul ministrual turismului s-a grăbit să precizeze: “PS. Promisiuneareferitoare la naveta de bere trebuie, în mod evident,interpretată ca fiind o glumă.”

“Nu mai veniţi acasă că n-aveţi ce să faceţi aici”

Cam așa ar putea fi interpretat răspunsul dat depreședintele Traian Băsescu unui tânăr român angajatîn domeniul IT în Statele Unite care i-a cerut trei mo-tive pentru care ar merita să se întoarcă în România.

"Toţi ne iubim ţara, dar viaţa nu e numai dragoste deţară, e și viaţa de zi cu zi. În momentul de faţă, Româ-nia nu este în masura să asigure cetăţenilor ei salarii,respectiv un nivel de trai, ca statele care nu au trecutprin comunism", a răspuns Traian Băsescu, potrivitsite-ului antena3.ro.

„Big brother” în școli

Ministrul educaţiei, Liviu Pop, a declarat pentru Reali-tatea TV că până în 2013 va fi instalat un sistem desupraveghere în toate centrele din ţară. Acest sistemva permite părinţilor să vizualizeze online clasa în carecopilul învaţă.

"La nivelul ministerului educaţiei va începe o campa-nie de prevenţie a violenţei în școli, care va fi imple-mentată cu ajutorul camerelor folosite la Bacalaureat.Vom instala un sistem de supraveghere, ca să moni-torizăm ce se întâmplă în clase. La București, încă deanul acesta va fi instalat acest sistem, unde se vavedea la ministerul educaţiei ce se întâmplă în fiecareclasă. Încă nu avem banii necesari pentru toate cen-trele. În 2013, părinţii cu un singur click vor vedea cese întâmplă în clase" a mai spus acesta.

de Alina Harja

România, țara tuturorposibilităților... absurde

O retrospectivă a evenimentelor din România

REVISTA PRESEI FESTIVAL

A 11-a ediţie a Festivalului Internaţional de FilmTransilvania, un eveniment cinematografic de am-ploare, așteptat anual atât de cinefilii clujeni, cât șide amatorii de film din Europa, va lua startul chiarde Ziua Copilului, 1 iunie. Ca în fiecare an, TIFF apregătit numeroase surprize pentru publicul său,de la ateliere și workshopuri, concursuri, până laproiecţii speciale sau concerte live.

TIFF 2012 va fi inaugurat, așa cum ne-a obișnuit,în Piaţa Unirii, prin proiecţia unei comedii inspiratădin realitate și realizată de Tudor Giurgiu, directorulfestivalului. “O istorie amuzantă, inspirată de în-tâmplări reale, „Despre oameni și melci” relateazăpovestea unui grup de muncitori care lucrează într-o fabrică aflată în faliment, în România de la înce-putul anilor '90. Totul se schimbă când unul dintrebăieţi găsește o soluţie inedită menită să-i salvezecolegii de la șomaj și să scoată uzina din faliment”,precizează organizatorii.În ton cu tendinţele în cinematografie lansate princâștigarea Oscarului în 2012 de către „The Artist”,filmul aproape în totalitate mut al regizorului litua-nian Michel Hazanavicius, TIFF a pregătit o proiec-ţie cu totul specială. Este vorba de o călătorie întimp realizată prin intermediul capodoperei lui Ge-orges Méliès, „Le voyage dans la lune”, care va fivizionată în premieră în România, într-o versiunecolor restaurată. „Un program exclusiv de filme alecineastului va fi acompaniat live de muzică origi-nală compusă și cântată la pian de Lawrence Lehé-rissey. Alături de el, Marie-Hélène Lehérissey vanara povestea, așa cum se întâmpla în cafenelelede la 1900, la proiecţiile de film”, completează or-ganizatorii.În cadrul TIFF 2012, actorul, regizorul și managerulcultural Ion Caramitru va primi premiul pentru în-treaga activitate, iar Geraldine Chaplin, fiica mare-lui artist Charlie Chaplin, actriţă la rândul ei, vaprimi premiul pentru întreaga carieră oferit uneipersonalităţi din cinematografia mondială.Ca de obicei, nu au fost lăsate la o parte nici „Zilelefilmului românesc”, secţiune cu tradiţie în cadrulTIFF care va avea loc în perioada 7-9 iunie și careaduce premiera a numeroase producţii, printre careultimul film al lui Florin Piersic Jr., Killing Time”, pa-rodie a filmelor noir cu asasini plătiţi, și al treilealungmetraj realizat de Dan Chișu, „Și caii sunt verzipe pereţi”.Printre invitaţii celei de-a 11-a ediţie a FestivaluluiInternaţional de Film Transilvania se numără numeinternaţionale din lumea filmului ca Dieter Kosslick,directorul Festivalului Internaţional de Film de laBerlin, Pen-Ek Ratanaruang, unul dintre cei maiimportanţi regizori din noul val al cinematografieithailandeze sau Christine Vachon, fondatoareacasei de producţie Killer Films.

TIFF 2012 se va încheia în data de 10 iunie, dar clu-jenii cărora nu le-au fost suficiente cele 10 zile deproiecţii pot face un drum până la Sibiu, acolo undefestivalul, ajuns la a 6-a ediţie, se va desfășuraîntre 13 și 17 iunie.

de Oana Capustinschi

TIFF 2012 se pregătește să rulezeZece zile de proiecții la Cluj

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

COMUNITATEPAGINA

24Actualitatea

magazin

26 mai - 8 iunie 2012

REVISTA PRESEI

Ce este mediereași cine este me-diatorul?

Potrivit DEX, acțiuneade a media se numeștemediație, mediere, mij-locire și este definităca fiind acțiunea princare o terță persoană(un stat, o organizațieinternațională sau opersoană oficială) in-tervine pentru rezolva-rea pașnică aconflictelor dintrestate, luând parte latratative și uneori fă-când propuneri). A mij-loci, potrivit DEX,înseamnă a stărui pelângă cineva în favoa-rea cuiva; a interveni,a intermedia.Se apelează la me-diere, pentru aînțelege mai bine sen-surile pe care lepoartă, în momentulîn care apare un con-flict care, apelând dinnou la DEX, consta-tăm: conflictul estedefinit drept oneînțelegere, un deza-cord, o ciocnire de in-terese, un antagonism,o ceartă (diferend,discuție).Din perspectiva socio-logică, prin conflict seînțelege o opoziție, oluptă între persoane,grupuri sau partide,clase sociale,comunități sau state.Conflictul, lupta,opoziția au la bazădiferențele privitoarela interese contrare,interese ce pot fi denatură economică saupolitică, de natură et-nică sau rasială.Cauzele conflictuluisunt multiple. Se potdatora discriminăriisau inegalității sociale,incapacității părțilorde a ajunge la un com-promis reciproc legatde poziția lor în socie-tate. De asemenea,conflictul poate luanaștere și dincompetiția pentru con-trolul resurselor finite,din competiția privind

accesul laoportunitățile cres-cute, dar și din dorințade dominare, de pu-tere, de prestigiu. Înfuncție de cum este elabordat, conflictul re-prezintă și un indicatoral caracterului său de-mocrat și totodată, alnivelului de dezvoltarela care a ajuns societa-tea în ansamlul ei.Așadar, conflictul nutrebuie văzut întot-deauna ca o parte dis-tructivă ci și ca o parteconstructivă asocietății în care trăim.Iată de ce, este foarteimportantă mediereadar și mediatorul care,în funcție de pregăti-rea sa profesională,trebuie să fie foartebine instruit în astfelde situații, pe bazaaltor experiențe acu-mulate în diferite sis-teme sociale, pentru aaplica diverse metodede soluționare a con-flictelor și a găsi întot-deauna soluțiile celemai plăcute celor careapelează la el, alteledecât cele pe cale juri-dică, astfel încât sărestabilească situațiade armonie anterioară.Ceea ce, nu se va în-tâmpla niciodată,odată cu soluționareaunui litigiu în instanță,deoarece părțilerămân pe poziții con-trare, conflictuale, fiin-dcă soluția este datăpotrivit legii unde oparte pierde, altacâștigă, fapt care nueste de natura să res-tabilească armonia

dintre părți. Mai multdecât atât, se ajunge lao cheltuială foartemare, atât de timp câtși economică, ceea ceîngreunează ambelepărți, indiferent departea care câștigă, săajungă la un rezultatamiabil, având în ve-dere că de-a lungultimpului, pentru asigu-rarea drepturilor șilibertăților persoanei,s-au prevăzut anumitereguli general valabileîn diferite sisteme dedrept – garanții proce-suale – care îngreu-nează procedurilejuridice.

Care este rolul me-diatorului?

Rolul mediatoruluieste acela de a vă faci-lita negocierea dintrepărți și de a vă sprijiniîn soluționarea conflic-tului, pe o cale cât maiamiabilă (energiile ne-gative sunt îndreptatespre găsirea soluțiilorreciproc avantajoase)și mai optimistă posi-bil. Ei vă ajută sacomunicați deschisdespre conflictul dum-neavoastră și să găsițio solutie reciproc con-venabilă, eficientă șidurabilă care să satis-facă toate părțile. Me-diatorii au obligația dea vă explica încă de laînceputul proceduriide mediere toate fa-zele ei și de a răspundela întrebările puse dedumneavoastră.

Mediatorii sunt neutri,nu decid cu privire lacine are dreptate, nujudeca ce s-a întâmplatși nu caută vinovați.Mediatorii sunt ceicare în final, vor ajutapărțile să redacteze unacord cu privire laînțelegerile la care auajuns, explicându-văcu calm și mare tact caîntre o procedură demediere și un procesjuridic, calea cea maiplauzivă, facilă și maipuțin costisitoare estemedierea.

Recapitulând, medie-rea este o proceduraextrajudiciară desoluționare a conflicte-lor de orice tip, amia-bilă, confidențială, lacare părțile apeleazăîn mod voluntar și carese derulează într-unclimat de încrederefață de mediator, careeste și rămâneimparțial și neutru petot parcursul procedu-rii de mediere, orien-tând părțile în găsireasoluțiilor reciprocavantajoase, potrivitpropriilor lor voințe(din momentul în caremediatorul încalcăaceste principii de ne-utralitate sauimparțialitate, părțileau libertatea de a-șialege un alt mediator).Medierea se deruleazăîntr-un timp relativscurt ( nu trebuie sădepășească patruluni), în funcție decomplexitatea cauzei,natura litigiului șivoința părților, estemai puțin costisitoare,în comparație cu ceajuridică, iar ea, medie-rea este singura caleprin care se pot resta-bili relațiile existenteîntre părți, înainte dedeclanșarea conflictu-lui, fapt deloc de negli-jat.

Mediator cultural,civilși comercial

Prof. Gianina InaGhiuta

Mediatorii civili: ce suntși cu ce se ocupă

Vă ajută să comunicați deschis despre conflictul dumneavoastră și să găsiți o soluție reciproc convenabilă

CONSULTANT

ROMÂNIA

Despre ardeleni se ştie, printre altele, că suntoameni chibzuiţi, harnici, care fac din nimic lu-cruri minunate. Un ardelean a decis să facădin nimic un brand, astfel că, după ce l-a înre-gistrat la Oficiul de Stat pentru Invenţii şiMărci (OSIM), a devenit proprietarul branduluiNIMIC. Laurenţiu Olaru, din Alba Iulia, este şiun cunoscut inventator, din moment ce careare deja 12 brevete înregistrate la OSIM.Unele dintre aceste invenţii se referă la con-servarea energiei, iar Laurenţiu Olaru a inven-tat, printre altele, un nou sistem de construirea clădirilor care adăpostesc centralele ter-mice, dar şi o membrană permeabilă care arerolul de a păstra energia termică.

Dat fiind că, după cum se observă, l-au preo-cupat în permanenţă lucruri care nu se văd,pasul spre un brand consistent cum este“Nimic” a fost uşor. El spune că ideea de a în-registra bandul ”Nimic” i-a venit dintr-oglumă. ”Am mulţi prieteni care, atunci cândvin la mine acasă şi îi întreb cu ce să îi servescrăspund: ”Cu nimic!”. Aşa că am înregistratbrandul comercial, am confecţionat etichetepe care le pot lipi de sticle de vin, de afinată,de ţuică. Pot să ofer oricui dreptul să folo-sească acest brand, însă nu vreau să îl comer-cializez.”

Ca să fie consecvent până la capăt, LaurenţiuOlaru a declarat hotărât: “Nu vreau, de fapt,să fac nimic cu brandul ”Nimic”.” Este păcat,deoarece, odată răspândit, brandul “Nimic” arputea fi folosit într-o mulţime de feluri. Deexemplu, ar completa fericit crâşmele cu de-numiri cum ar fi “La servici” sau “La birou”.Astfel, mulţi bărbaţi ar putea răspunde cumâna pe inimă la interogatoriile soţiilor:“Dragă, am fost la birou! Cum adică ce ambăut? Nimic!”. Sau: “Mă jigniţi, domnule poli-ţist, am băut un suc şi altceva, nimic!”

Laurenţiu Olaru este hotărât, deocamdată, sănu folosească brandul în scopuri comerciale.Om cu simţul umorului, inventatorul nu poatesau nu vrea să explice de ce a transformat oglumă într-o marcă înregistrată. El spune că aînregistrat brandul “Nimic” pur şi simplu, casă fie stăpân pe nimic. Ce să mai zicem, fie-care cu plăcerea lui!

G.B.

Brandul “NIMIC”, originaldin Ardeal

Un ardelean a înregistrat nimicul la Oficiul deStat pentru Invenții și MărciÎnainte de a ajunge la un mediator, fiecare dintre părți are obligația de a se inte-

resa cine este, și mai ales dacă face parte dintr-un Organism de Conciliere, atâtprivat cât și de stat. Important este să fie recunoscut de Ministerul de Justițiedin țara din care face parte, sau locul de rezidență. Dar, pentru o mai bună cu-noaștere a acestui domeniu nou, pentru multe țări din Europa, am să pornesc dela câteva întrebări.

MONDENPAGINA

25

Paradă românească la ErbaCulorile pline de viaţă și croiurile lejere te duc cu gândul lajoc și relaxare

Director generalCristiano Acquaroli

Director editorialAlina Harja

Secretar redacţieMarius Lupu

RedacţiaAlina Breje, Lorella Lattavo,

Anca Manolea, GhighiPuieșteanu, Arsenio Silupescu,

Irina Țîrdea

ColaboratoriCostel Adjudeanu, Raisa Am-bros, Cornelia Crîșmaru, Ro-

bert Gal-Pal, GiancarloGermani, Adrian Ioan Grigor,

Ioana Grigore, Adalbert Gyuris,Adania M., Iulian Manta, Ga-briela Lavinia Ninoiu, Nicola

Panetta, Adina Pop, Jenica Ră-chinoiu, Corina F. Vătavu

Art director & DTPMarius Lupu

Editat deNoesis Media SRL

AdministratorIoan Adrian Grigor

Redacţia și administraţiaCluj-Napoca, Piaţa 1 Mai nr.

4 Tel. +40 264 333 507

TipografiaTelestampa Centro Italia srl

Località Casale Marcangeli67061 Oricola (AQ)

***Actualitatea Magazin nu își a-

sumă responsabilitatea în ceeace privește conţinutul reclame-lor și nu garantează veridicita-

tea mesajelor publicitareaferente. Actualitatea Magazineste un ziar editat în Româniași se supune legilor românești

în materie.

***Publicitate :

tel. (0039) 339 41 42 640

ISSN 2248 – 0803

Lecţii de stil

Dacă trăiam cu impresia cădoar italienii pot organiza pa-rade de modă impresionante,ne înșelăm! Iată că și româniisunt în măsură să pună lascenă înaltă o întreagă sceno-grafie fashion.

Evenimentul a avutloc în nordul Italiei, laErba (provinciaComo), în incinta dis-cotecii de lux “ClubModa”. Proprietaramagazinului de îm-brăcăminte şi acceso-rii Bobită din Lecco, otânără întreprinză-toare româncă, Vio-leta Bobita, si-a văzut

visul împlinit, organi-zând prima sa paradăde modă în Italia.

Alegerea locaţiei, de-corul amenajat spe-cial ocaziei, plin deelemente florale,prestaţii live de hairstyling şi prestaţiamodelelor româncepe podium au creat o

atmosferă unică.Au fost prezentatecolecţiile noului sezonestival: o amplă gamătentantă, în vestimen-taţii şi accesorii pen-tru toate gusturile.Stilul “Bobita” ne-apropus o femeie plinăde viaţă, liberă şi me-reu în pas cu moda.Au predominat tonu-

rile pastelate sau cu-lorile tari şi o paletălargă de imprimeuriflorale, care atrag prinsimplitate şi emanădelicateţe şi femini-tate.

“Culorile pline deviață și croiurile lejerete duc cu gândul lajoc și relaxare”,

afirmă Violeta Bobita.A fi în pas cu moda în-seamnă "să te îm-braci așa cum tesimți", declamă Bo-bita, "fiind atentă lapropunerile designeri-lor și, cu siguranță, îțivei găsi propriul stil!"

de Irina Țîrdea

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

Luna trecută (aprilie 2012) într-unshopping center din Hong Kong a fostprezentat lumii întregi ultimul dintreandroizii pe care japonezul Hiroshi Is-higuro îi realizează încă din 2006. Nu-mele său este Geminoid F. Roboata,pentru că de un android-femelă estevorba, a fost construită cu scopul de afuncţiona ca infirmieră, dar și ca ste-wardesă sau manechin. Ea era gata din2010, dar nu era încă pregătit "uterul"industrial care să o poată clona, multi-plica și livra. Preţul de vânzare este laîndemâna tuturor: numai 110 000 $.

Aoleu, mișto gagică - Doamne, păzește-măde gândurile păcătoase! Exact cum îmiplace mie: părul negru și lung, ochii vii și pătrunzători (normal, de unde atâta sfialăla o mașină?), un năsuc din ăla numai bun de mușcat și o guriță perversă carezâmbește enigmatic à la Gioconda. Of, of ! Și când te gândești că are 12 motorașe,pentru a se putea mișca în toate sensurile (!!!) iar cele 65 de expresii pe care lepoate afișa o fac să poată exprima orice emoție (emoții la comandă, nu la bunul eiplac!) - nu-ți vine s-o iei razna? Ba îți vine. Vârsta? Ce mai contează? Are oricumpeste 20 de ani. E majoră din naștere.Am devenit brusc gelos pe cei pentru care 70-80 de mii de euro sunt bani de buzu-nar - sau "fond de rulment", cum se mai spune. Și pe cei care posedă garanții - nucașbeci ca mine - pentru contractarea unui împrumut bancar. Pentru că mașinuțaasta nesuferită va salva cu siguranță sistemul bancar mondial din criza economicăînspăimântătoare pe care o traversăm.Auzi, dom'le, la ce s-a gândit omul atunci când a programat jucăria: la infirmiere,hostesse sau modele! Păi dumneavoastră știți în ce le deghiza Berlusconi pe fetecând le invita la bunga-bunga? Nu știți? Vă spun eu: în infirmiere. Și mai știți careeste primul criteriu ce stă la baza alegerii celor ce vor deveni stewardese ori mane-chine de modă? Nu? Vă spun tot eu: să fie sexy! Dac-ar fi făcut un bărbat, pregătitpentru a lucra în industrie, japonezul și-ar fi pus în cap toate sindicatele de pe Pă-mânt, ar fi dat naștere unei noi revoluții proletare. Dar așa? Numai pace și priete-nie!Ba nu-i așa. Zău, pe bune! Pentru că, oi fi eu puțin gelos pe cei care o vor avea saudeja o posedă pe Geminoid F, dar vă dați seama ce sentimente nutresc pentru dum-neaei conaționalele mele, nu numai cele din diaspora: infirmierele, badantele, vân-zătoarele, modelele, escort-esele etc. etc. Cred că vă puteți închipui incertitudinea,teama, ura, spiritul de vendetă care vor infecta iremediabil lumea serviciilor. Păzea,Hiroshi Ishiguro!

de Ghighi Puieșteanu

CALEIDOSCOPPAGINA

26

◼ scenetă satirică de Ghighi Puieșteanu

- Alo! Aloo! Alo!- Pronto! Cine cavolo mă cheamă cu numărulascuns? Pronto, da!- Saveto, tu ești? Alo, m-auzi?- Te-aud, băi nefericitule. La ce mă mai dis-turbezi, când ţi-am ordinat să-mi dimenticitelefonu?- Să-l uiţi. Să-l cancelezi din capul tău celboţit. Că dacă știam că ești tu, îţi băgam se-cretăria în bot, da' n-am văzut niciunnumăr...- Îhî. N-are, fă, cum să-ţi apară număr deţară...- Cum, n-are cum?- Că te sun de la noi din sat, de pe fixu' mă-tii! Nu, Saveto, sunt la voi, la socrii mei, laședinţă.- Bă, golane, tu pentru mine ești un ex,capiși? Părinţii mei, dacă-s socrii tăi, îi daula vale și pe ei. Și de câte ori vrei să-ţi amin-tesc că pe mine mă cheamă Elisabeta și nuSaveta?- Ha, ha! E-li-sa-be-ta! De ce nu te uiţi, fă, înoglindă să vezi...- Ce să văd?- Ai tu meclă de regină? Tu ai meclă de fese-nistă. De-asta te sunam. Lasă tot și vino-ncoace!- Mio Dio! S-a-ntâmplat ceva rău?- S-a-ntâmplat, dar de bine.- Adică?- O chicat Ungureanu, ș-o venit ai tăi la pu-tere!- Care ungurean, băi ciobane? Ăla care voiasă-l omoare pe cel moldovan și l-a pârâtoaia? Mioriţa?- Lasă, fă, miștoul. Ceala era de-al nostru.- Cum așa?- Păi pe tine unde te-o fă... pardon, mă-ta?Nu la Adjud?

- Da, și ce-i cu asta?- Ungureanu nu era prieten cu vrânceanu ?Cu străbunică-tu?- Aha... da' voiau să-l omoare pe ăl moldo-van, nu? Oi fi io vrânceancă, da-s și moldo-vancă. Cum vine asta, că nu mai înţelegnimic?- Nu, Eli... saveto, pe moldoveanu de pestePrut voiau să-l facă, că se dăduse cu sovie-ticii și le-a confiscat oile să le ducă la cea-peu. Nu vezi că nici azi nu vor să recunoascăcă-s români, chit că le-a dat Băsepașapoarte comunitare la toţi.- Mmm. Hai, zi-i de celălalt ungurean.- Primu ministru, sereistu'. O chicat guver-nu', fată, și vin la putere ai tăi. Vină acasă,să nu scapi din nou alviţa.- Care ai mei, băi ratatule?- De-alde Iliescu. Ți-amintești ce-i mai pupaitabloul? Noul prim-ministru este... știipoanta?- Nu știu.- Ponta! Că pe Ungureanu l-a manevrat douădin ălea, cum puteai s-ajungi și tu, care aiavut funcţii și la utece și la fesene; că erais-ajungi primăriţă, da' te știa comuna că aicam dat-o la toţi: Plăcintă cu Urdea.- Băi cozonac alterat, io sunt plăcintă cuurdă, 'tu-ţi pasticeria mă-tii și a soacră-tii...- Nu, fă! Simona Plăcintă și cu Elena Urdea,aia cu palmierii la ghiveci.- Aha. Elena Udrea, voiai să spui.- Ce mi-e crocodil, ce mi-e cocodril; că doaram fost și io în Italia, dar am plecat să nu temai văd ce combini, că făceam și eu vreocrimă ca ungureanu și vrânceanu din ba-ladă. Înţelegi? Capi...- Pii, pii, pii, pii...- Ai închis, Saveto, în pi...

Nota autorului Rotaliana, deja des întâlnită în conversațiile conaționaliornoștri, este - în cazul acestei rubrici satirice - o "bază de atac" împotriva "bi-lingvilor" care dau adesea cu... oiștea-n gard !

Nu zău, pe bune !?

^ Berbec

Nu te mai hazarda, ca-n alte dăți;Regenerezi conflicte, contestații...În dragoste te-așteaptă noutăți:Schimbări, puneri la punct, alte senzații!

_ Taur

Venus, intrând în semn, dă pasiune!Clarifică-ți problemele mai vechi;Și-n muncă, și-n alcov dă-le "pe bune"Pe cei obraznici trage-i de urechi!

` Gemeni

Mai ține-ți, bre, nervii în frâu!Pentru că n-ai de ce te plânge;Totul nu curge ca un râu ?Nu ai decât din dinți a strânge!

a Rac

În sfârșit, ești la recuperare!Și lucrul poate fi recreativ;Dar ține cont, când tinzi spre "la mai mare"Că adevărul este relativ!

b Leu

Aștepți vești noi în muncă și nu vin?Emoții noi se lasă așteptate?Nici cerul, știi, nu e mereu senin;N-ai cum trăi doar chestii programate!

c Fecioară

Toate căile îți sunt larg deschiseDe-o propice situație astrologică;Transformă-n fapte planuri, mofturi, vise...Dar fugi de falsitatea demagogică!

d Balanță

Vei depăși criza datorită unui amic;Prietenii contează mult în viața privată.Cere ce meriți, nu mai tăcea chiticTristețea trece-o la "a fost odată"!

e Scorpion

Zici c-ai depășit "aria nocivă"Și te simți din nou în mare formă?Jupiter îți este încă împotrivă;Mai ai de tras pân' să ajungi "la normă"!

f Săgetător

Cadou întâmplării nu-i lăsa nimicCu prudență cântărește și gestioneazăInițiative. Ca într-un alambic,Tot ce vrei să faci curăță, filtrează!

g Capricorn

E timp de renaștereȘi-n muncă și-n amor;De învins, de cunoaștereA tot ce-nsoțea "îmi e dor"!

h Vărsător

După ce prestigiul ți-a crescutȘi inimii i-ai dat tot ce-ți cerea,Te vei ciocni iar de neprevăzutVei primi două vești: bună, și rea!

i Pești

O perioadă particulară va urmaPrivind în special la sentimente;Doar Rațiunea focul va curmaȘi toleranța; să nu fie-absente!

Horoscopul rimat a' lu' Ghinea

A căzut guvernul !Sexy-roboțica

PAMFLET

Teatrul Ignoranţei

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

AAAnunţuri

DIVERTISMENTPAGINA

27

Actualitatea Magazin caută în toată Italia corespondenţi de presă

profesioniști sau amatori. Pentru informaţii suplimentare trimiteţi un

email la: actualitateamagazin@gmail.com (puteţi atașa și un CV)

sau telefonaţi la +39 339 4142640.

Anunţuri gratuite ! Vrei să publici un anunţ de micapublicitate în ziar ? Trimite acum textul anunţuluitău prin email la: actualitateamagazin@gmail.com

Dat fiind faptul că definiţiile acesteigrile sunt aproape "mură-n gură" :)dezlegătorului îi este necesar - dar nuobligatoriu - numai un dicţionar român-italian pentru a găsi cu facilitate cuvin-tele preluate din limba "verișorilor"noștri.

Rebusistice | INTEGRAMA RO & IT

Zodii (I) ◼ de GhighiPuieșteanu

◼ Dezlegarea din numărul trecut: IDRAULICO, MECI, NAS, RIME, CS, SI, MOTAN, RADIU, ZUGRAV, RR, ZIAR, ILAR, SPUMOS, ZIDARI, EMU, EDITATI, UN, REDUCE, OTI, TRAP, LA, CRIC, VI, TARG, AA, EO, EGO, CHIRII, ORARE, EVA, NAN, ELETTRICISTA

Actualitateamagazin

26 mai - 8 iunie 2012

Î N F A M I L I E