Embed Size (px)
Citation preview
1
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”
nr. ______/BMS/ 25.05.2017, comp.DAII e-mail: [email protected]
MONITORIZAREA NUTRIENŢILOR DIN RESURSELE DE APĂ
ÎN JUDEȚUL SIBIU
I. ASPECTE GENERALE PRIVIND SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SIBIU
Apa a fost şi este un element central în viaţa societăţii umane, aşezările şi civilizaţia înflorind în prezenţa resurselor de apă şi pierind adesea odată cu dispariţia sau degradarea acestora. Apa poate fi mijloc şi obiect de muncă, este o resursă reînnoibilă, dar de neînlocuit.
În cursul anului 2016, Sistemul De Gospodărire a Apelor Sibiu şi-a desfăşurat activitatea în concordanţă cu Programul de Guvernare 2013 – 2016, după cum urmează: - cunoaşterea, administrarea, gestionarea cantitativă şi calitativă precum şi valorificarea economică a resurselor de apă de suprafaţă şi subterană din bazinul hidrografic Olt, jud Sibiu; - administrarea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii de gospodărire a apelor, a reţelei de hidrologie şi hidrogeologie; - organizarea activităţii de protecţie împotriva epuizării şi degradării apelor de suprafaţă şi subterane; - organizarea activităţii de prevenire şi apărare împotriva acţiunilor distructive ale apelor, de prevenire, avertizare şi combatere în caz de poluări accidentale ; - asigurarea, colectării şi transmiterii zilnice a datelor hidrometeorologice şi de gospodărirea apelor, precum şi a altor informaţii solicitate de autoritatea centrală sau de alte autorităţi, conform fluxurilor informaţionale stabilite; - asigurarea (folosind tehnica din dotare, clasică şi modernă) legăturii cu formaţiile din teritoriu, precum şi cu alte autorităţi pentru semnalarea, identificarea sau intervenţia în cazul unor situaţii deosebite. Sistemul de Gospodarire a Apelor Sibiu administrează apele din domeniul public al statului aflate pe teritoriul judeţului Sibiu din bazinul hidrografic Olt, bunurile din domeniul public constituite din lacurile declarate de interes public naţional, digurile de apărare împotriva inundaţiilor, lucrările de regularizare a râurilor, infrastructura staţiilor hidrologice şi hidrogeologice, precum şi bunurile aflate în patrimoniu propriu, constituite din aducţiunile de apă, baza de mecanizare. In judetul Sibiu reteaua hidrografica insumeaza aproximativ 2300 km de cursuri de apa cadastrate, din care 1500 km in bazinul hidrografic Olt, administrate de SGA Sibiu.
SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SIBIU Str. Autogării, nr. 10, cod 550135, Sibiu, Sibiu, ROMÂNIA,
Tel: 0269 236726; Fax: 0269 233660, e-mail: [email protected] COD FISCAL: RO23730128; COD IBAN: RO82 TREZ 5765 025X XX00 8189
[email protected], [email protected]
http://www.rowater.ro COD FISCAL: R 18207646/12.12.2005; COD IBAN: RO 93 TREZ 7005 025X XX00 1176
2
SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SIBIU este structurat astfel :
● Staţia hidrologică - 18 Staţii hidrometrice - 46 Foraje hidrogeologice - 21 Staţii pluviometrice
● Biroul Exploatare Lucrări - Formaţia de lucru Gura Râului - Formaţia de lucru Avrig – Sibiu - Formaţia de lucru Alţâna Agnita - Formaţia reparaţii, întreţinere utilaje şi mijloace de transport
● Biroul Gestiunea resurselor de apă ● Inspecţia Teritorială a Apelor ● Biroul apărare Împotriva Inundaţiilor şi Dispecerat ● Laborator de calitatea apelor ● Birou resurse umane , relaţii cu publicul ● Birou financiar contabilitate ● Birou Juridic şi contencios Staţia Hidrologică Sibiu Activitatea de hidrologie si hidrogeologie are drept scop organizarea și efectuarea de observații și masurători pentru cunoașterea resurselor de apă și a regimului acestora. Activitățile de bază sunt: - efectuearea de observații și măsuratori la posturile hidrometrice dupa un anumit program, asupra variațiilor de nivel, debitelor de apă, debitelor de aluviuni, temperaturi, fenomene de iarna; - calcularea scurgerii apei și aluviunilor în albiile râurilor; - calculul scurgerii apei la folosinte si acumulari;
3
- reconstituie scurgerile natural ale apei la posturile hidrometrice;- asigura veghea hidrologica. Activitatea de monitorizare a scurgerii de apă şi de aluviuni pe râuri şi valorificarea fondului de date până la stadiul de studii anuale, a continuat în bazinul hidrografic Olt de pe raza judeţului Sibiu şi în anul 2016 Cele 21 staţii automate - construite în programul DESWAT începând cu anul 2009 - au funcţionat tot timpul anului la parametrii normali, informaţiile fiind transmise la sediul Staţiei Hidrologice Sibiu în vederea prelucrării datelor; Activitatea de hidrometrie a cuprins: 18 de staţii hidrometrice cu prelucrarea debitului lichid, 5 posturi cu prelucrarea debitului solid şi 14 staţii hidrogeologice cuprinzând 35 foraje şi a fost asigurată de 16 agenti hidrometrici care în cursul anului 2016 au efectuat un număr de 93 386 observaţii.
STAȚIE HIDROMETRICĂ CLASICĂ
STAȚIE AUTOMATĂ Prin proiectul WATMAN începând cu finele anului 2015 au fost puse în funcțiune la nivelul SGA Sibiu, 9 stații automate. Acestea sunt dotate cu senzori de măsurare a nivelului apei, a precipitaţiilor, a stratului de zapada, a temperaturii aerului şi a apei, precum şi a principalilor parametri de calitate ai apei.
4
Proiectul WATMAN are ca obiectiv final protejarea populației, prin modernizarea infrastructurii adecvate pentru prevenirea inundaţiilor în vederea atenuării consecinţelor distructive ale acestora și reprezintă un Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor - proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”. Beneficiarul proiectului este ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ ”APELE ROMÂNE”. Investiția totală este de 63 milioane de euro, din care 85% sunt fonduri europene, iar restul este cofinanțare de la buget. Proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivului general al POS MEDIU, respectiv acela de îmbunătățire a standardului de viață a populației, precum și la îndeplinirea acordurilor României cu UE în ceea ce privește protecția mediului. Totodată, proiectul contribuie și la îndeplinirea obiectivelor POS Mediu, axa prioritară 5 “Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc” - domeniul major de intervenţie, „Protecţia împotriva inundaţiilor prin dezvoltarea unui management durabil al inundaţiilor, în zonele cele mai vulnerabile” din cele 11 bazine hidrografice. Beneficiile implementării acestui program sunt următoarele: - Optimizarea securității și a eficienței infrastructurii lucrărilor hidrotehnice deja existente de la nivel național, aflate în administrarea A.N. ”Apele Române”; - Informatizarea sistemului de colectare a datelor provenite de la stațiile automate care vor fi montate la nivelul barajelor de importanță majoră; - Monitorizarea de la distanță, 24 din 24 h și în timp real a modului de comportare a construcțiilor hidrotehnice; - Retehnologizarea mijloacelor de intervenție: folosirea tehnologiei ”apă contra apă”; - Integrarea tuturor informațiilor la nivel electronic și comunicarea cât mai rapidă și în timp real între autoritățile responsabile; Prin toate măsurile care se vor lua, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat până în prezent în România. Lucrarile de infrastructura, echipamente si dotarile pentru realizarea obiectivelor proiectului WATMAN la nivelul SGA Sibiu, au cuprins realizarea a 9 proiecte pe rauri:
• 1 Statie automate NTP (nivel , zapada si temperatura), Acumulare Gura Raului; • 5 Statii automate PZT (pluviometrie , zapada si temperatura), Gura Raului, Balea Lac,
Paltinis, Pisc-Cibin, Agnita; • 1 Statii Automate pe aductiuni si derivatii (debitmetrie) Aductiunea Gura Raului; • 1 Statii Automate cu senzori la folosinte (debitmetrie) Folosinta Apa Canal Sibiu; • 1 Statii Automate cu senzori pentru calitatea apei, Statia hidrometrica Talmaciu pe
raul Cibin
5
Biroul Exploatare Lucrări coordonează şi îndrumă activitatea celor patru formaţii ce își desfăşoară activitatea în cadrul S.G.A. Sibiu şi anume: Gura-Râului, Sibiu-Avrig, Alţâna şi Mecanizare; exploatează, respectiv întreţine construcţiile hidrotehnice şi de apărare împotriva inundaţiilor din cadrul S.G.A. Sibiu :
► amenajarea hidrotehnică Gura Râului; ► 15 km de aducţiune de apă cu diametrul de 1000 mm, Gura Râului – Sibiu;
► acumulările nepermanente Retiş şi Beneşti de pe râul Hârtibaciu; ► digurile de apărare ale localităţilor - 44,4 km; ► diguri de apărare incinte agricole pe lunca râului Hârtibaciu – 90,12 km; ► regularizări de râuri şi consolidări de maluri – 126 km;
6
7
8
9
În cadrul biroului se elaborează şi Programul Anual de Gospodărire a Apelor. Cantităţile fizice realizate prin programul de gospodărire a apelor pe anul 2016, au fost :
- terasamente mecanice 216 mii mc - betoane 622 mc - lucrări din piatră şi anrocamente 634 mc - vopsitorii 3 117 mp - cosiri vegetative 101 ha Activitatea biroului s-a concretizat , în cursul anului trecut prin execuția următoarele
lucrări: Ø Lucrări de reparaţii curente:
- reparaţii curente ziduri parapet beton pe râul Hârtibaciu la Agnita - diguri remuu 400 m;
- reparaţíi curente regularizare r.Avrig la Avrig – apărare de mal-75 m; - reparaţii curente apărare de mal pe pr.Racoviţa la Racoviţa - 110 m; - reparaţii curente zid de sprijin pe pr.Argintului la Cisnădioara 10 m
Ø Lucrări de întreţinere şi decolmatare a cursurilor de apă : - decolmatare r. Cibin aval pod DJ 106 Agnita Sibiu; - întreţinere regularizare + îndiguire r.Hârtibaciu la Beneşti amonte pod izvor, mal stâng; - întreţinere pârâu Coveş la Coveş aval localitate; - întreţinere decolmatare pe pr.Racoviţa la Racoviţa; - decolmatare Valea Comunală la Iacoben; - întreţinere decolmatare r.Hârtibaciu la Beneşti; - întreţinere pr.Sadu la Sadu – apărare de mal+ anrocamente; - întreţinere curs de apă şi decolmatare pe pr.Brad la Bradu;
Ø Lucrări de întreţinere la construcţiile hidrotehnice din administrarea SGA Sibiu: - clapeţi batanţi; - praguri de rupere a energiei apei; - apărări de mal din gabioane; - ziduri de sprijin; - mentenanţă echipament hidromecanic baraj Gura Râului; - efectuarea conform planificării a activităţilor de umărire a comportării în timp a barajelor; Gura Râului şi Retiş prin realizarea de măsurători la deformetre , penduli, foraje, rocmetre. Toate aceste lucrări au fost efectuate cu forţe proprii, din bugetul propriu al Administraţiei Bazinale de Apă Olt- Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu, cu utilajele din dotare.
Ø Lucrări cu terți:
- Rc.echipament hidromecanic baraj Gura Râului; - Rc. canton avrig la Avrig; - Rc. modernizare canton hidrotehnic Alţâna; - Rc. modernizare canton hidrotehnic Brădeni; - Sediu SGA Sibiu;
10
PREZENTARE LUCRĂRI EXECUTATE:
Rc. ZIDURI DE SPRIJIN PE Pr.RACOVIŢA LA RACOVIŢA La viitura produsă în data de 17.07.2016, protecţia de mal din gabioane, de pe malul stâng al pr.Racoviţa, amonte de podul de pe Dj Tălmaciu – Avrig, s-a răsturnat pe o lungime de 110 m iar fundaţia (salteaua din gabioane), a fost distrusă pe o lungime de cca.40 m.
11
12
13
14
Rc. ,,REGULARIZARE RÂU AVRIG LA AVRIG – APĂRARE DE MAL ” Ca urmare a caracterului torenţial al pârâului Avrig, la viiturile din perioada 11.04. -12 .04.2016, primul tronson de protecţie de mal din capătul amonte al lucrării a suferit degradări importante prin subspălare fundaţie şi răsturnarea unui tronson de gabioane cămăşuite cu beton în lungime de 75 m.
15
16
17
LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI DECOLMATARE A CURSURILOR DE APĂ
18
ÎNTRȚINERE ȘI DECOLMATARE PR. BRADU LA BRADU
19
ÎNTREŢINERECURSDEAPĂŞIDECOLMATAREPER.CÎRȚIȘOARALACÎRȚA
20
21
ÎNTREŢINERECURSDEAPĂŞIDECOLMATAREPER.SADULARAUSADULUI
22
ÎNTREŢINEREREGULARIZARER.PORUMBACULAPORUMBACUDESUS
23
24
Reparaţie curentă " Echipament hidromecanic baraj Gura Râului " reparaţia vanei de revizie din plotul 13 - execuţie cu forţe proprii şi terţi
25
26
Modernizare canton Alţâna, lucrare executată cu terţi
27
Modernizare canton Brădeni, lucrare executată cu terţi
28
SEDIUL SISTEMULUI DE GOSPODĂRIRE A APELOR SIBIU, executat cu terţi Inspecția teritorială a apelor Câteva dintre activitățile desfășurate în acest compartiment sunt următoarele:
Ø Controlează pe teritoriul bazinul hidrografic Olt respectarea de către persoanele juridice sau fizice a legilor şi reglementărilor în vigoare din domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a apelor, precum şi al siguranţei barajelor şi altor construcţii hidrotehnice;
Ø Constată contravenţiile la normele legale în vigoare; Ø Aplică sancţiunile contravenţionale în domeniul apelor şi sesizează organele de cercetare
penală potrivit prevederilor legale; Ø Efectuază împreună cu celelalte servicii ale Administraţiei Bazinale de Apă Olt,
controale de fond la sistemele de gospodărire a apelor din bazinul hidrografic Olt; Ø Participă la acţiuni de control împreună cu Garda de Mediu etc.
La nivelul anului 2016, Compartimentul I.T.A. din cadrul S.G.A. format din doi inspectori a realizat un număr total de 247 de contorale după cum urmează:
Situația privind controalele efectuate pe tipuri de activități este următoarea :
Nr. Crt.
Tip control Total Planificat Neplanificat
1 80 167 247
Nr. Crt.
Tip activitate Nr. Controale
1 Balastiere 42 2 Acumulări /iazuri 14 3 Salubrizari 30 4 Alte situații 161
Total 247
29
Controalele neplanificate au fost reprezentate după cum urmează:
Au fost aplicate la S.G.A. Sibiu in anul 2016 un număr de cinci sancțiuni contravenționale și două avertismente în valoare totală de 75 000 lei. Apărare Împotriva Inundaţiilor şi Dispecerat Biroul Dispecerat este o verigă a sistemului informaţional-decizional al apelor, fiind dotat cu mijloace şi tehnologii corespunzătoare pentru urmărirea permanentă a regimurilor hidro-meteorologice şi de exploatare a lucrărilor hidrotehnice în vederea reglementării operative a posibilelor perturbaţii ale regimului normal de manifestare a parametrilor ce caracterizează activitatea A.N. “Apele Române” cât şi pentru declanşarea stărilor de avertizare sau alarmare caracteristice. Împreună cu activitatea de aparare împotriva inundaţiilor, se asigură buna gestionare a actiunilor preventive, operative şi de refacere în cazul manifestării fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi monitorizarea continuă a parametrilor hidrometeorologici şi a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare.
Nr. Crt.
Tip inspecție Nr. Controale
1 Inspecții pentru respectarea condițiilor din actele de
reglemntare
121
2 Inspecții în urma autosesizării 1 3 Inspecții pentru rezolvarea unor
reclamații 34
4 Inpecții tematice 10 5 Inspecții cu alte autorități 1
Total 167
30
31
In anul 2016 pe teritoriul administrativ al judeţului Sibiu au fost emise Rapoarte de Sinteză cu privire la evenimentele hidrometeorologice periculoase (inundaţii) din 16 localităţi. Centrul operativ al SGA a colaborat cu dispeceratul ISU - Sibiu şi CLSU pentru gestionarea informaţiilor şi elaborarea strategiei de interveţie în teritoriu.
SGA Sibiu a intervenit astfel: - în comuna Râu Sadului - râul Sadu, cu utilaje terasiere (excavator, buldozer şi o basculă) şi 7 agenţi hidrotehnici coordonaţi de şeful de formaţie Sibiu –Avrig; - în comuna Racoviţa- pârâul Racoviţa, cu un buldoexcavator şi 7 agenţi hidrotehnici coordonaţi de şeful de formaţie Alţâna; - în localitatea Bradu- pârâul Bradu, cu un excavator şi 7 agenţi hidrotehnici ; - în municipiul Sibiu a intervenit formaţia Sibiu –Avrig la subtraversările digului râului Cibin, pentru protecţia platformei industriale Sibiu Est cu 60 saci umpluţi cu nisip; - în localităţile Arpaşu de Sus, Porumbacu şi Avrig, 5 agenţi hidrotehnici coordonaţi de şeful de formaţie, au intervenit cu utilaje terasiere (excavator, buldozer şi buldoexcavator) au intervenit pe râurile Arpaşu Mare, Arpăşel Porumbacu şi Avrig pentru limitarea efectelor inundaţiilor, îndepărtarea blocajelor din albii şi readucerea râurilor în albii. In perioada premergătoare intervalului de manifestare a fenomenelor hidrometeo -rologice periculoase precum şi în timpul manifestării acestora, au fost primite şi transmise, conform fluxului informaţional operativ decizional, aprobat în caz de situaţii de urgenţă.”Atenţionări Meteorologice-ANM-CMR Transilvania Sud, Atenţionări Hidrologice INHGA Bucureşti şi Informări de precipitaţii şi depăşiri de cote de apărare , elaborate de SGA Sibiu. De asemenea s-a realizat o gestionare eficientă a apei din acumularea Gura Râului, ţinându-se cont de necesarul de apă, de graficul dispecer şi prognozele meteo de scurtă durată şi de lungă durată. Laboratorului de Calitatea Apei
• Laboratorul de calitate a apei a fost infiintat in anul 1953. In prezent, isi desfasoara activitatea in sistem de asigurare a calitatii rezultatelor analizelor, recunoscut de organismul de acreditare RENAR prin acordarea Certificatului de Acreditare in anul 2002, reinnoit periodic in urma auditurilor de reacreditare.
• In laboratorul de analize fizico-chimice se aplica metode electrochimice, volumetrice, gravimetrice si optice (spectrometria de absorbtie in vizibil); in laboratorul de biologie se executa analize microscopice pentru determinarea microfitobentosului (alge bentonice) si analize stereomicroscopice pentru identificarea organismelor bentonice.
• Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor implica urmarirea prin analize fizico-chimice, biologice si bacteriologice a caracteristicilor apelor de suprafata (rauri, lacuri), apelor brute pentru alimentari cu apa, apelor subterane si apelor uzate (ape fecaloid-menajere orasenesti, efluenti industriali, zootehnie).
• Astfel, se evidentiaza in mod sistematic si permanent gradul de poluare a apelor si tendintele sale evolutive sub influenta unor factori de mediu.
• Tipurile programelor de monitorizare sunt in concordanta cu cerintele Directivei Cadru, precum si cu cerintele celorlalte Directive Europene in domeniul apei.
• Rezultatele analizelor efectuate de laborator se valorifica in studii anuale pe bazine hidrografice, care contin prezentarea dinamicii calitatii apelor in cadrul fiecarui bazin.
32
• Cunoasterea calitatii apelor constituie punctul de plecare in stabilirea masurilor necesare pentru protectia acestora si pentru verificarea sistematica a masurilor aplicate si corectarea lor pe parcurs.
• In laborator sunt 7 persoane (ing. chimisti, tehnicieni si biolog) care isi desfasoara activitatea in confomitate cu Manualul de Operare aprobat anual de catre ANAR si ABA Olt.
Activitatea din cadrul sistemului, în anul 2016 se prezintă, în felul următor:
Au fost monitorizate prin analize de laborator: - 23 de corpuri de apă de suprafață (douăzeci de râuri și trei lacuri) în 35 de secțiuni; - 18 foraje aparținând celor 5 corpuri de apă subterană; - 49 de surse de poluare; - 9 secțiuni, în cadrul programului de potabilizare.
Numărul de analize fizico – chimice efectuate se ridică la 8180, iar de analize biologice la176.
Biroul Gestiunea Resurselor de Apă
Efectuează acțiuni privind monitoringul calitativ și cantitativ al calității apelor, acțiuni de verificare realizare a abonamentelor cu frecvenţă lunară, trimestrială şi anuală, în baza abonamentelor pentru contribuțiile specifice de g.a., verificări pentru reactualizarea dosarelor de obiectiv, emiterea de acte de reglementare privind gospodărirea apelor, conform competențelor prevăzute de Ordinul M.M.G.A. Nr.662 /2006, efectuează acțiuni hidrometrie de exploatare la utilizatori de apă în colaborare cu Compartimentul hidrologic; emite penalităţi pentru depăşirea valorilor indicatorilor specifici la evacuare în emisar. Infrastructura serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare, epurare din bazinul hidrografic Olt judeţ Sibiu este formată în principal din: - 15 staţii de tratare a apei în scop potabil; - 1107,54 km reţea de aducţiune şi distribuţie a apei potabile; - 827,689 km reţea de canalizare; - 19 staţii de epurare cu o capacitate corespunzătoare pentru 388590 locuitori echivalenţi. Acest compartiment îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu Laboratorul de Calitatea Apei şi Inspecţia Teritorială a Apelor. Situaţia volumelor de ape uzate evacuate (epurate şi neepurate) : - a fost evacuat un volum de 26,339 mil. mc/an ape uzate; Aportul preponderent de ape uzate evacuate în emisar provine din activitatea de gospodărie comunală, respectiv 97,69 % din volumul total de ape uzate evacuate. In anul 2016 nu au fost înregistrate poluări accidentale.
33
În B.H. Olt - judeţ Sibiu sunt un număr de 35 unităţi administrativ teritoriale organizate în 30 de aglomerări umane conform Planului de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, în bazinul hidrografic Olt – judeţ Sibiu din care: - 4 aglomerări cu peste 10.000 locuitori echivalenti (l.e.)
Nr.crt. Denumire aglomerare
Localităţi componente Nr. de staţii de epurare existente
Lucrării de investiţii în derulare
1 Sibiu
Sibiu, Selimbar - Bungard, Mohu, Vestem –
Cisnadie, Poplaca, Rasinari, Sura Mare
1 -
2 Avrig
Avrig, Marsa, Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus,
Bradu, Sacadate, Glamboaca
1 -
3 Agnita Agnita,Coves, Ruja 1 In promovare –
realizarea treptei tertiare
4 Talmaciu Talmaciu, talmacel 1
- 26 aglomerări cu mai putin de 10.000 l.e (inclusiv cele < 2000 l.e.)
Nr.crt. Denumire aglomerare
Localităţi componente
Nr. Staţii epurare
existente
Lucrării de investiţii în derulare
Lucrări propuse în curs de obtinere finantare
1 Saliste Saliste,Tilisca, Gales, Vale 1 Extindere treptă
biologică 2 Sibiel Sibiel 1
3 Nocrich Nocrich, Hosman Fofeldea, Ghijasa de Jos, Tichindeal -
Statie de epurare finalizata, nepusa in
functiune
4 Marpod Marpod , Ilimbav
5 Turnu Rosu Turnu Rosu + Sebesu de Jos 1
6 Arpasu de Jos
Arpasu de Sus, Arpaşu de Jos, Nou
Roman - In executie statie de epurare comună
7 Cartisoara Cartisoara 8 Orlat Orlat 1 9 Gura Raului Gura Raului 1 10 Cristian Cristian 1
34
11 Sadu Sadu 1 12 Rosia Casolt, Cornatel,
Daia, Nou, Nucet - In executie statie de epurare
13 Sura Mica Sura Mica Rusciori 1
14 Barghis
Barghis, Apos, Ighisu vechi,
Pelisor, Vecerd, Zlagna
1 -
15 Boita Boiţa,Lazaret, Lotrioara, Paltin 1
16 Bradeni Brădeni 1 Nepusă în funcţiune
17 Carta Carta, Poenita 1
18 Racovita Racovita , Sebesu de Sus 1
19 Jina Jina 1 Nepusă în funcţiune Retele de canalizare
20 Chirpar Chirpar, Sasausi, Vard,Veseud 1 Nepusa in funcțiune
21 Mergindeal Mergindeal, Dealu Frumos - -
22 Rau Sadului Rau Sadului -
SEAU şi retele canalizare
avizate de SGA
23 Altana Benesti, Ghijasa de Sus
SEAU şi retele canalizare
avizate de SGA
24 Vurpar Vurpar - -
Depus proiect în vederea obtinerii finantarii
25 Bruiu Bruiu, Somartin, Gherdal - -
26 Iacobeni Movile, Netus, Noistat, Stejărişu - -
Probleme importante în managementul apelor
• Aglomerările umane/localităţile: - gradul de racordare la canalizare redus deşi lucrările la SEAU sunt finalizate în anumite situații (ex. Bârghiş) - evacuari directe de pe neepurate sau indsuficient epurate
• Industria - unităţi care nu dispun de instalaţii şi tehnologii conforme cu reglementările europene în ceea ce priveşte prevenirea şi controlul poluării resurselor de apă.
• Agricultura - unităţi agricole ce nu sunt conforme cerinţelor europene în ceea ce priveşte existenţa unei tehnologii prietenoase cu mediul precum şi aplicarea codului bunelor practici agricole.
• Construcţiile şi lucrările hidrotehnice • Alte activităţi antropice precum: piscicultura/acvacultura; extragerea balastului si nisipului din
lunca raurilor; exploatările forestiere. Aceste aspecte au ca efect următoarele:
35
• Poluarea cu substanţe organice: exces de subsţante organice datorită apelor uzate neepurate, care afectează viaţa acvatică şi starea/potenţialul ecologic al apelor;
• Poluarea cu nutrienţi: cauzată de apele uzate neepurate corespunzator, practicilor agricole neadaptate noilor cerinţe, industriei şi transportului, toate acestea ducând la fenomene de eutrofizare a apelor;
• Poluare cu substanţe prioritare: cauzată de prezenţa micropoluanţilor organici, metalelor grele, produselor petroliere, pesticidelor, practici agricole neadaptate, poluări accidentale, creând probleme chiar la concentraţii mici;
Impactul presiunilor generate de aglomerările umane
• Apariţia fenomenelor de eutrofizare; • Modificarea calităţii apelor de suprafaţă/subterane; • Imposibilitatea utilizării apelor ca sursa de apă potabilă; • Scăderea biodiversităţii, mortalitate piscicolă; • Scăderea concentraţiei de oxigen; • Producerea de efecte negative asupra sănătaţii umane; • Bioacumularea, persistenţa şi toxicitatea unor micropoluanţi.
II. MONITORIZAREA NUTRIENŢILOR DIN RESURSELE DE APĂ DIN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
I. ASPECTE GENERALE
Rezultatele analizelor efectuate de laborator se valorifică în sintezele anuale anuale, întocmite în cadul biroului de Gestiune a Resurselor de Apă, care conțin prezentarea dinamicii calității apelor.
36
De asemenea, se evidențiază în mod sistematic și permanent, gradul de poluare a apelor și tendințele sale evolutive, sub influența unor factori de mediu (noi surse de poluare, amplificări sau diversificări ale celor existente, construirea sau extinderea de stații de epurare, lucrări de amenajare de diferite categorii).
Una dintre formele de poluare a apelor de suprafață și subterane, cu consecințe majore asupra stării de sănătate a ecosistemelor, dar și a populației, o constituie poluarea cu nitrati. Din cauze naturale sau antropice, apa este adesea supusă fenomenului poluării, devenind dăunătoare pentru sănătatea populațieie, neadecvată pentru întrebuințarea în scopuri economice și recreative, sau incompatibilă cu viața florei și faunei acvatice. O cauză importantă a poluării apei o reprezintă nitrații și fosfații – substanțe nutritive care pot provoca fenomene de eutrofizare a apelor curgătoare line, ori a lacurilor. Excesul de nutrienți provoacă o proliferare a algelor care, descompunându-se, consumă cantități importante de oxigen, situație în care apa poate deveni un mediu favorabil pentru procesele de descompunere și fermentație. Prezența nitaților în ape se datorează atât cauzelor naturale, dar mai ales celor antropice, provenind în principal din agricultură (îngrăşăminte) şi din creşterea intensivă a animalelor (dejecţii).
Sursele naturale provin din : • precipitatii: Oxizi de azot din atmosfera, produsi de fulgere si de arderea combustibililor fosili; Aportul prin spalarea din roci si cenusa de vegetatie arsa ajunsa in ape; • nitrificarea amoniului (prin microorganismele Nitrosomonas si Notrosococcus) și a nitritilor (prin Nitrobacter); • izvoare în urma dizolvarii lor la adâncime, în roci (nitratul având solubilitate crescută în apă); • eroziunea solurilor ce conțin azotat. Aceste surse "naturale" sunt adesea indirect tot antropice.
Sursele antropice sunt reprezentate de:
• Aglomerarile umane - deversările menajere din marile oraşe şi o serie de industrii;
• Surse antropice "directe" punctiforme (deversări de ape uzate conținând azotați) și ”difuze” – apele din precipitații care cad pe suprafața depozitelor de deșeuri; apele din precipitații și/sau irigații care se infiltrează și percolează terenuri agrigole pe care se
37
aplică îngrăsăminte sau pesticide în cantități neraționale; apele uzate folosite la irigarea terenurilor agricole; depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor În apele subterane, agricultura şi creşterea animalelor antrenează o poluare importantă,
cel mai adesea cumulativă şi persistentă în straturile de apă.
Monitorizarea regimului “Nutrienţi” din resursele de apă permite identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări şi stabilirea unor programe corespunzătoare de monitorizare şi control.
Prin Ordinul nr 1552/2008 au fost identificate în BH Olt- jud. Sibiu, următoarele localităţi ca Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi:
• Cârţa • Cârţişoara • Şelimbăr • Racoviţa • Cristian • Şura Mică • Porumbacu de Jos • Arpaşu de Jos
38
• Avrig
w SISTEMUL DE MONITORING BH OLT- SGA SIBIU Monitorizarea resurselor de apă are la bază Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR), reprezentat de 7 subsisteme:
râuri;
lacuri naturale şi de acumulare; ape tranzitorii;
ape costiere; ape subterane;
zone protejate; ape uzate.
In judeţul Sibiu – BH Olt, având în vedere specificul resurselor de apă, sistemul de monitoring a inclus subsistemele: râuri, lacuri naturale şi de acumulare, ape subterane, zone protejate şi ape uzate. In anul 2016 activitatea de monitorizare a calităţii apelor la nivelului Bazinului Hidrografic Olt - jud. Sibiu a fost realizată conform Sistemului Naţional Integrat al Apelor realizat în baza Directivei Cadru Apă şi Directivei 2006/118EC privind protecţia Apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 449/2013 şi Hot. nr. 882/2013.
Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring, pe anul 2016, în BH Olt - jud. Sibiu au fost monitorizate:
Ø Subsistemul ape curgătoare de suprafaţă (râuri) cu 17 de corpuri de apă în 30 secţiuni de control, după cum urmează:
o 11 secţiuni în programul O (SO,N,SP) o 18 secţiuni în programul S o 8 secţiuni în programul P o 2 secţiuni de referinţă R o 3 secţiuni EIONET o 4 secţiuni CAPM
Ø Subsistemul lacuri cu 3 acumulări o 2 lacuri artificiale: Arpaş-Olt şi Gura Râului-Cibin – cu câte 2 secţiuni (baraj şi
mijloc lac); o 1 lac natural: Bâlea - cu o singură secţiune ( mijloc lac).
Ø Subsistemul zone protejate o zone vulnerabile la nitraţi (ZV) - 7 secţiuni; o zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic( IH )
- 7 secţiuni pe râuri; - 5 secţiuni pe lacuri
o zone pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important ( IH, HS) - 4 secţiuni pe râu Ø Subsistemul ape subterane cu 18 foraje;
Evaluarea stării ecologice/potenţial ecologic şi stării chimice a apei, s-a realizat pe corpuri de apă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborată în baza Directivei Cadru a Apei.
Banca de date care a stat la baza elaborării sintezei este reprezentată de rezultatele analizelor fizico - chimice şi biologice procesate de programul ARQ (Analysis and Reporting for Water Quality).
39
In conformitate cu anexa V din Directiva Cadru, informaţiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor de suprafaţă sunt necesare pentru: · Clasificarea stării corpurilor de apă (având în vedere atât starea ecologică, cât şi starea chimică); · Validarea evaluării de risc; · Proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring; · Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorită cauzelor naturale; · Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorate activităţilor antropice; · Stabilirea cauzelor datorită cărora corpurile de apă nu vor atinge obiectivele de mediu.
A. APE DE SUPRAFAŢĂ 1.SUBSISTEMUL RÂURI
Evaluarea stării apelor de suprafaţă s-a făcut conform „Metodologiei de evaluare globală a stării/potenţialului ecologic al apelor de suprafaţă”. Pentru evaluarea stării ecologice/potenţial ecologic pentru corpurile de apă naturale/ puternic modificate, s-au luat în considerare elementele de calitate biologice, elementele de calitate fizico-chimice generale, poluanţii specifici, precum şi elementele de calitate hidro-morfologice. Elementele de calitate biologice sunt: Fitoplancton, Fitobentos şi Macrofite, Nevertebrate bentice, Peşti. Elementele biologice sunt luate în considerare în definirea celor cinci clase de calitate: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă, având la bază principiul conform căruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni. Elementele de calitate fizico-chimice şi poluanţii specifici, suport pentru starea biologică sunt:
o Condiţii termice: temperatură apă, temperatură aer o Nutrienţi: N-NO3, N-NO2, N-NH4, P-PO4, Ptotal o Condiţii de oxigenare:oxigen dizolvat, grad de saturaţie, CBO5, CCOCr o Starea acidifierii (pH) o Condiţiile de salinitate : reziduu fix, conductivitate o Poluanţi specifici : - Sintetici (substanţele organice şi anorganice - concentraţia
totală în coloana de apă - PCB-uri, acenaften, toluen, fenol, xileni, cianuri) - Nesintetici (metale - concentraţia fracţiunii dizolvate în
coloană de apă - cupru, zinc, arsen, crom) Pentru elementele fizico-chimice generale şi poluanţi specifici pentru care s-au elaborat limite, s-au stabilit trei clase de calitate: foarte bună, bună şi moderată. Starea finală pentru elementele fizico-chimice suport, se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz”.
40
Corpuri de apă naturale monitorizate în 2016
In urma monitorizării nutrienţilor pentru 17 corpuri de apă naturale de suprafaţă (râuri) s-au obţinut următoarele rezultate:
Ø 14 corpuri de apă s-au încadrat în stare ecologică bună şi anume:
- MÂRŞA – Mârşa izvoare – confl. Olt - CIBIN – izvoare – amonte Acumulare Gura Râului - COVEŞ – izvoare – confluenţă Hârtibaciu - AVRIG – Avrig şi afluenţii Jibrea şi Moaşa - SĂLIŞTE ( VALEA MARE) – Sălişte şi afluenţii - ARPAŞ şi afluentul Arpăşel - CÂRŢIŞOARA şi afluenţii Laita, Seaca - SADU – aval acumulare Negovanu – confluenţă Cibin - SEBEŞ şi afluentul Valea Caselor (Strâmbu) - SEBEŞ şi afluentul Moaşa - CIBIN – am. confluenţă Sălişte – aval confl.Valea Lupului - OLT – aval acumulare Avrig – amonte acumulare Robeşti - VALEA SATULUI – izvoare – confl. Hârtibaciu - PÂRÂUL NOU ( Şomartin) – Pârârul Nou şi afluenţii
Ø 3 corpuri de apă s-au încadrat în stare ecologică moderată şi anume:
- CIBIN - aval confluenţă Valea Lupului – amonte confluenţă Olt - CISNĂDIE – Cisnădie şi afluentul Valea Popii - RUSCIORI – Rusciori şi afluenţii
STAȚIA DE EPURARE A MUNICIPIULUI SIBIU
Tabel centralizator privind evaluarea stării/potenţialului ecologic şi stării chimice pentru corpurile de apă de suprafaţă naturale şi puternic modificate, este prezentat mai jos.
41
Den
umir
e co
rp d
e ap
a
C
odul
cor
pulu
i de
apa
Cod
tipo
logi
e
Elemente biologice Conditii fizico-chimice generale Poluanti specifici
Star
e ec
olog
ica
Corp de apa artificial si puternic modificat
St. chim
Pest
i
Nev
erte
brat
e be
ntic
e
Fito
bent
os si
Mac
rofit
e
Fito
plan
cton
Eva
luar
e el
emen
te b
iolo
gice
Con
ditii
term
ice
(tem
pera
tura
)
Con
ditii
de
oxig
enar
e (o
xige
n di
zolv
at)
Salin
itate
(con
duct
ivita
te)
Star
ea a
cidi
fieri
i (pH
)
Nut
rien
ti (N
-NO
3, N
-NO
2, N
-NH
4, P
-PO
4, P
tota
l)
Eva
luar
e el
emen
te fi
zico
-chi
mic
e ge
nera
le
Polu
anti
spec
ifici
(pen
tru st
area
/pot
entia
l ec
olog
ic)
CA
Art
ifici
al (D
a/N
u)
Cor
p de
apa
put
erni
c m
odifi
cat (
Da/
Nu)
Pote
ntia
l eco
logi
c
Star
e ch
imic
a (s
ubst
ante
pri
orita
re)
OLT/av.Ac.Avrig-am.Ac.Robesti RORW8.1_B8 RO05 Z B B B Z B B FB B B B B Z
Avrig-Avrig si afluenti Jibrea si Moasa RORW8.1.116_B1 RO01 Z FB FB FB Z B B FB B B B B B
Mârşa-izvoare-confl. Olt RORW8.1. 117_B1 RO01 Z B FB B Z B B FB B B Z B Z Cibin /izv-am.ac.G.Râului si afl. RORW8.1. 120_B1 RO01 Z FB FB FB Z B FB FB FB B Z B Z
Cibin / av.ac.G.Râului -am.confl.Saliste RORW8.1. 120_B3 RO01 Z Max Max PeM Z B B Max B B Z Da PeB Z
Cibin-am.cf. Saliste- av. Cf. Valea Lupului RORW8.1. 120_B4 RO02 Z B FB B Z B B FB B B Z B Z
Cibin/av confl.V.Lupului-amonte confl. Olt RORW8.1. 120_B5 RO02 Z M FB M Z M B FB M M B M B
Sălişte(Valea Mare)- Saliste si afl. RORW8.1. 120.4_B1 RO01 B FB FB B Z B B FB B B FB B B
Cisnadie si afluentul Valea Popii
RORW8.1. 120.10_B1 RO01 Z M B M Z M B FB M M Z M Z
Rusciori si afluentii RORW8.1. 120.6_B1 RO04 Z M FB M Z M B FB M M FB M Z Hârtibaciu/izv.-confl.Cibin
RORW8.1. 120.11_B1 RO04 Z B Max PeB Z B B Max B B Max Da PeB Z
Coves Izv- confl.Hartibaciu
RORW8.1. 120.11.8_B1
RO04 B B FB B Z B B FB FB B Z B Z
Sadu Av ac. Negovanu-confl.Cibin
RORW8.1. 120.14_B3 RO01 Z B FB B Z B FB FB FB B B B B
Mag Izv-confl. Saliste RORW8.1. 120.4.3_B1 RO04 Z B Max B Z Mod Bun Max B Mod Z Da Mod Z
42
FB = foarte buna; M = Moderată; B = Bună; S = Slabă; P = Proastă; PEB = Potenţial Ecologic Bun; PEMo = Potenţial Ecologic Moderat
Sebes (Strambu) si afluentul Valea Caselor RORW8.1.120.9_B1 RO01 Z FB FB FB Z B FB FB FB B B F
B B
Sebes si afluentul Moasa RORW8.1.119_B1 RO01 Z FB FB FB Z B FB FB FB B FB B B
Cartisoara si afluentii RORW8.1.109_B1 RO01 Z FB FB FB Z B FB FB FB B FB B B
Arpas si afluentul Arpasel RORW8.1.106_B1 RO01 Z FB FB FB Z B FB FB FB B FB B B PARAUL NOU (SOMARTIN) si afluentii
RORW8.1.108_B1 RO04 Z FB FB FB Z B B FB B B B B B
VALEA SATULUI izv – conf. Hartibaciu
RORW8.1.120.11.5_B1
RO04 Z FB FB FB Z B B FB B B B B B
43
I. EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC ŞI A STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE SI ARTIFICIALE IN ANUL 2016
In judeţul Sibiu aferent bazinului hidrografic Olt - au fost delimitate şi monitorizate 3 corpuri de apă puternic modificate cu 3 secţiuni de monitorizare.
Două dintre corpurile de apă monitorizate se încadrează în potenţial ecologic bun şi unul în potenţial ecologic moderat.
B. Corpuri de apă puternic modificate şi corpuri artificiale monitorizate pentru stabilirea potenţialului ecologic
Pentru stabilirea potenţialului ecologic au fost monitorizate 3 corpuri de apă naturale de
suprafaţă (râuri). Rezultatele obţinute sunt următoarele: Ø 2 corpuri de apă se încadrează în potenţial ecologic bun
o CIBIN aval acumulare Gura Râului o HÂRTIBACIU – izvoare – confluenţă CIBIN
Ø 1 corp de apă se încadrează în potenţial ecologic moderat
Ø MAG - izvoare – confluenţă Sălişte
MONITORIZAREA SECŢIUNILOR SITUATE ÎN ZONE VULNERABILE ÎN ANUL 2016 Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienţi (ZV) s-a aplicat în acele zone unde a
existat suspiciunea că, respectivele corpuri de apă sunt vulnerabile sau sunt cu risc de a fi poluate cu nitraţi din surse agricole.
Secţiunile din jud. Sibiu care constituie zone vulnerabile la nutrienţi, conform Manualului de Operare sunt: - Olt Cârţa; (corp de apa Olt- am. ac.Voila, Vistea, Arpas, Scorei şi av.Ac. Avrig)
- Olt Sebeş – Olt; (corp de apa ( aval acumulare Avrig – amonte acumulare Robeşti) - Avrig amonte confluenţă Olt; - Cibin amonte confluenţă Sălişte – aval confluenţă Valea Lupului; - Cibin aval Sibiu; - Cibin aval Tălmaciu; - Rusciori amonte confluenţă Cibin; Pentru aceste secţiuni au fost monitorizaţi toţi indicatorii din grupa nutrienţilor, obţinându-se
următoarele rezultate:
Corp Apa N-NH4 N-NO2 N-NO3 N total P-PO4 P total Stare/
Potential
Final Stare/
Potential Stare/
Potential Star/
Potential Stare/
Potential Stare/
Potential Stare/
Potential
Avrig si afluentii Jibrea, Moasa Foartebuna
Foartebuna Buna Buna Buna Buna Buna
CIBIN - am. conf. Saliste - av. conf. Valea Lupului Buna Buna Buna Buna Buna Buna B CIBIN - av. conf. Valea Lupului - am. conf. Olt Moderata Moderata Moderata Moderata Moderata Moderata M
44
MONITORIZAREA ŞI CARACTERIZAREA SECŢIUNILOR DE POTABILIZARE IN ANUL 2016
Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring, în cadrul programului de
potabilizare au fost monitorizate nouă secţiuni: - Acumulare Gura Râului – baraj fereastră captare;
- râul Cârţişoara – amonte priză captare; - râul Avrig - amonte priză captare; - râul Sadu - priză acumulare Sadu II; - râul Sebeş-amonte captare Sebeşul de Jos; - râul Arpăşel –amonte priză captare; - râul Tilişca – amonte priză captare; - râul Sebeş (Strâmbu) – amonte priză captare; - râul Orlatel – amonte priză captare;
Parametrii fizico-chimici şi bacteriologici analizati au fost: pH, temperatură, suspensii, conductivitate, miros, azotaţi, fier dizolvat, cupru, zinc, nichel, cadmiu, plumb, mercur, arsen, cobalt, crom total, sulfati, cloruri, bariu, bor, seleniu, detergenţi anionici, fosfaţi, fenoli, CCOCr, CBO5, grad de saturaţie, conductivitate, azot Kjeldahl, amoniu, azotiţi, coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, Salmonella.
Încadrarea în clase de calitate s-a făcut conform NTPA 013, privind normele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare, aprobate prin HG 100/2002, modificate cu HG 567/2006.
În toate secţiunile de prelevare, calitatea apei brute corespunde tehnologiei staţiei de tratare.
Nr. crt.
Nume corp de apă Secţiune de prelevare
Tipul captarii conform HG
100/2001
Categoria obtinuta
Indic. depăşiţi
1
SALISTE (VALEA MARE) - Saliste (Valea Mare) si afluentii Valea Drojdiei, Tilisca, Tiliscuta, Sibiel, Orlat
Tilisca - am. priza captare A2 A2
2
SALISTE (VALEA MARE) - Saliste (Valea Mare) si afluentii Valea Drojdiei, Tilisca, Tiliscuta, Sibiel, Orlat
Orlatel – am priza captare A2 A2
3 ARPAS - Arpas si afluentul Arpaşel (Arpasul Mic)
Arpăşel am.priza captare (Viromet)
A1 A1
4 CARTISOARA - Cartisoara si afluentii Laita, Seaca
Cartisoara Am. priza captare
A2 A2
Rusciori si afl. Valea Salcii,Paraul Stramb,Valea Serpuita,Valea Popilor Moderata Moderata Buna Buna Moderata Moderata M
OLT - am. Ac. Voila, Vistea, Arpas, Scorei si av. ac. Avrig Maxim Bun Moderat Moderat Bun Moderat M OLT - av. ac. Avrig - am. ac. Robesti Buna Buna Buna Buna
Foarte buna Buna B
45
5 SADU -aval acumulare Negovanu- confluenta Cibin
Sadu-priza acumulare Sadu II
A2 A2
6
SEBES - Sebes si afluentul Valea Caselor
Sebes (Strambu) amonte priză
captare
A2 A2
7 AVRIG - Avrig si afluentii Jibrea, Moasa
Avrig-am. priza captare
A2 A2
8 SEBES - Sebes si afluentul Moasa
am.priza captare Sebesul de Jos A2 A2
9 CIBIN - Acumulare Gura Raului
Gura Raului - fereastra captare A2 A1
II.SUBSISTEMUL LACURI
In anul 2016,conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring, au fost monitorizate: - un corp de apă - lacul natural Bâlea, de tipologie ROLN17, în secţiunea mijloc lac. -două corpuri de apă în cadrul subsistemului lacuri de acumulare, respectiv cinci secţiuni şi anume:
1. Pe corpul de apa OLT - Amonte acumulare Voila, Vistea, Arpas, Scorei şi aval Acumulare Avrig, tipologie ROLA07, a fost monitorizată Acumularae Arpaş în secţiunile de supraveghere (S) - baraj şi mijloc lac.
2. Pe corpul de apă Cibin – acumulare Gura Râului, de tipologie ROLA08 a fost monitorizată acumularea Gura Râului, în secţiunile: baraj şi mijloc lac pentru supraveghere (S) şi priză acumulare (pentru potabilizare P).
Evaluarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic, s-a facut conform „Metodologiei de
evaluare globală a stării/potenţialului ecologic al apelor de suprafaţă” pe baza: - elementelor biologice: macronevertebrate (doar pentru lacul natural Bâlea), fitoplancton şi
fitobentos ; - elementelor fizico-chimice generale: regimul nutrienţilor, concentraţie oxigen dizolvat şi starea acidifierii (pH) elementelor fizico-chimice generale: indicatorul fosfor total, concentraţie oxigen dizolvat şi indicatorul pH şi a poluanţilor specifici (pentru lacurile de acumulare):
o sintetici (substantele organice- concentratia totala in coloana de apa- PCB-uri, acenaften, toluen, fenol)
o nesintetici (metale- concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana de apă)
II.1 EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE ŞI A STĂRII CHIMICE A LACURILOR NATURALE
Lacul natural Bâlea cel mai mare lac glaciar din Munţii Făgăraş, se află la 2040 m altitudine, are o suprafaţă de 46,508 mp şi o adâncime de 11,35 m. Principala folosinţă a lacului este de agrement.
Încadrarea lacului Bâlea, pentru anul 2016 din punctul de vedere al elementelor biologice este bună.
Din punct de vedere al elementelor fizico – chimice, starea ecologică este bună. Starea ecologică corpului de apă este bună.
46
Ø Evaluarea potenţialului ecologic şi a stării chimice a corpurilor de apă – lacuri de acumulare
1.Olt - amonte acumulare Voila, Viştea, Arpaş, Scorei şi aval acumulare Avrig
Acumularea Arpaş - amplasată pe râul Olt, de tipologie ROLA07 s-a încadrat în anul 2016 în potenţial ecologic moderat, atât pentru elementul biologic monitorizat, fitolplancton, cât și prntru elementele fizico-chimice generale, ca urmare a valorilor obţinute pentru regimul nutrienţi și regimul oxigenului.
Evaluarea integrată a elementelor de monitorizare pentru corpul de apă Acumulare Arpaş indică un potenţial ecologic moderat, ceea ce reprezintă o stare satisfăcătoare pentru acest corp de apă.
2.Cibin – acumulare Gura Râului
Acumularea Gura Râului de tipologie ROLA08 a fost monitorizat în secţiunile: - baraj acumulare Gura Râului în cadrul programului de monitoring de supraveghere (S); - mijloc lac în programul de pentru potabilizare.
Elementele biologice indică potențial ecologic maxim pentru acest corp de apă. Elementele fizico-chimice încadrează acumularea Gura Râului în potențial ecologic bun.
47
Din punct de vedere al regimului oxigenului şi stării acidifierii, potenţialul ecologic este maxim.Regimul nutrienţilor indică potenţial ecologic bun.
Poluanţii specifici au aratat o încadrare în potenţial ecologic bun. Starea chimică a lacului indică de asemenea potenţial bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate indică un potenţial ecologic bun.
ACUMULAREA GURA RÂULUI
48
• APE SUBTERANE EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ SUBTERANE IN
ANUL 2016 1. ASPECTE GENERALE
Pe teritoriul BH Olt - judeţul Sibiu au fost identificate, delimitate şi descrise 4 corpuri de ape subterane:
Corpul ROOT05 (Depresiunea Sibiu) Corpul ROOT06 (Lunca pârâului Hârtibaciu ) Corpul ROOT07 (Depresiunea Făgăraş) Corpul ROOT12 ( Nocrich-Buneşti )
Conform Metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a corpurilor de ape
subterane, corpurile de apă de apă se află în stare chimică bună. DIRECTOR SGA SIBIU Ing. Sandu Mircea BÎRS
49
III. ASPECTE GENERALE PRIVIND SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR MUREŞ- SISTEMUL HIDROTEHNIC MEDIAŞ
SISTEMUL HIDROTEHNIC MEDIAŞ – reprezintă o subunitate a Administraţiei Bazinale de Apă Mureş; aceasta îşă desfăşoară activitatea în cadrul bazinului hidrografic al râului Mureş şi are o suprafaţă de 28.310 kmp, o lungime a reţelei hidrografice de 10.861 km, cu o densitate medie de 0,39 km/kmp .
În calitate de subunitate a Administraţiei Naţionale "Apele Române", Administraţia Bazinală de Apă Mureş reprezintă autoritatea investită cu aplicarea unitară a strategiei naţionale în domeniul gospodăririi resurselor de apă, pe teritoriul bazinului hidrografic Mureş, având ca atribuţii principale:
• monitorizarea hidrologică, hidrogeologică şi de calitate a resurselor de apă, precum şi elaborarea diagnozelor şi prognozelor • administrarea şi exploatarea infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor • avertizarea şi realizarea măsurilor de prevenire, combatere, şi înlăturarea efectelor inundaţiilor, a fenomenelor hidro-meteo periculoase, a secetei şi a poluărilor accidentale • aplicarea programului naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a apelor • gestionarea şi valorificarea resurselor de apă, de suprafaţă şi subterane, cu potenţialele lor naturale şi fondul de date din domeniu
50
• avizarea , autorizarea şi controlul folosinţelor de apă, al lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele şi asigurarea activităţii de inspecţie • asigură dezvoltarea unitară a informatizării în domeniul gospodăririi apelor Administraţia Bazinală de Apă Mureş este organizată să funcţioneze cu patru subunităţi teritoriale ( Sisteme de gospodărire a apelor ) localizate în: Târgu-Mureş, Alba-Iulia, Deva şi Arad, desfăşurându-şi activitatea pe teritoriul a nouă judeţe.
Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş(S.G.A.Mureş) , subunitate teritorială a Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, administrează cantitativ şi calitativ bazinul hidrografic superior al râului Mureş, pe o suprafaţă 11.865 kmp, reprezentând circa 43 % din totalul bazinului.
Lungimea totală a reţelei hidrografice din bazinul superior al râului Mureş este de 4.701 km din care:
• curs de apă amenajat 589,0 km • curs de apă îndiguit 379,0 km
S.G.A. Mureş îşi desfăşoară activitatea pe raza a şase judeţe ( MS, HR,SB, BN, BV,CJ ) şi are în structura sa următoarele subunităţi:
• Sistemul Hidrotehnic Târgu Mureş -Târgu-Mureş • Sistemul Hidrotehnic Reghin -Reghin • Sistemul Hidrotehnic Târnava Mare -Albeşti(Sighişoara) • Sistemul Hidrotehnic Târnava Mică - Târnăveni • Sistemul Hidrotehnic Ighiş – Mediaş • Sistemul Hidrotehnic Gheorghieni • Staţia hidrologică Târgu-Mureş • Staţia hidrologică Sighişoara • Staţia hidrologică Topliţa • Baza de producţie Târgu-Mureş
Sistemul Hidrotehnic Mediaş, subunitate a Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, administrează cantitativ şi calitativ bazinul hidrografic al râului Tîrnava Mare aferent judeţului Sibiu, cu o reţea hidrografică de 560 km.
51
Activitatea Sistemului Hidrotehnic Mediaş este structurată pe mai multe domenii de activitate, şi anume:
• activitate de control pe linie de gospodărire a apelor; • realizarea de lucrări de exploatare, întreţinere şi reparaţii la lucrările hidrotehnice din
administrare (Acumularea permanentă Ighiş, Acumulare nepermanentă Nemşa, baraj de priză Copşa Mică, Staţia de pompare Copşa Mică, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor: diguri, regularizări şi lucrări de apărări de maluri);
• efectuarea de lucrări de întreţinere, reparaţii şi decolmatări pe cursurile de apă aflate în administrarea Sistemului Hidrotehnic Mediaş (566 km cursuri de apă cadastrate)
• colaborare cu cele 22 de U.A.T.-uri aparţinând S.H.Mediaş (Hoghilag, Laslea, Dumbrăveni, Alma, Biertan, Aţel, Brateiu, Dîrlos, Mediaş, Tărnava, Copşa Mică, Valea Viilor, Mihăileni, Şeica Mare, Micăsasa, Şeica Mică, Ocna Sibiului, Loamneş, Slimnic, Axente Sever, Moşna, Blăjel) în vederea întocmirii şi respectării Planului de apărare împotriva inundaţiilor/ participare la acest gen de activităţi;
• monitorizarea cantitativă şi calitativă a freaticului precum şi a cursurilor de apă cadastrate. Activitatea de control pe linie de gospodărire a apelor cuprinde următoarele activităţi : • controale tematice privind igienizarea malurilor şi cursurilor de apă, staţii de epurare,
agenţi economici potenţiali poluatori, balastiere, iazuri; aceste controale au fost realizate împreună cu Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Sibiu, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Instituţia Prefectului jud.Sibiu;
52
• controale de fond, realizate lunar împreună cu reprezentanţii A.B.A.Mureş/ S.G.A.Mureş, pentru verificarea respectării de către agenţii economici a prevederilor actelor de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor, emise de Administraţia Bazinală de Apă Mureş;
• vcerificări trimestriale privind stadiul realizării lucrărilor pentru epurarea apelor uzate la localităţi şi a capacităţilor de execuţie puse în funcţiune;
• verificări trimestriale privind stadiul realizării lucrărilor pentru epurarea apelor uzate la agenţii economici de tip industrial;
• inventarierea folosinţelor nou apărute; • urmărirea realizării Programelor de etapizare şi a lucrărilor de investiţii derulate pe raza
Sistemului Hidrotehnic Mediaş.
IV. MONITORIZAREA NUTRIENŢILOR DIN RESURSELE DE APĂ DIN BAZINUL HIDROGRAFIC HIDROGRAFIC MUREŞ
II.1. ASPECTE GENERALE
Nutrienţii – sunt diversele forme ale azotului şi fosforului (nitraţi, nitriţi, amoniul, azotul organic din resturile vegetale sau alţi compuşi organici şi fosfaţi); aceştia se găsesc natural, în mediul înconjurător şi în anumite concentraţii sunt necesari dezvoltării plantelor şi animalelor.
Poluarea cu nutrienţi reprezintă acumularea substanţelor nutritive în concentraţii ce depăşesc gradul de suportabilitate a ecosistemelor; în acest sens se poate vorbii de poluare asupra sănătăţii omului, a vegetaţiei, a apelor de suprafaţă sau a celor subterane.
Efectele poluării cu nutrienţi asupra sănătăţii omului
Sănătatea oamenilor este afectată în principal de excesul de nitraţi în apa subterană sau de suprafţă, apă utilizată pentru băut. Apa nu este bună de băut dacă conţine peste 50 mg/litru nitraţi sau microorganisme şi paraziţi. Niveluri ridicate de nitraţi în apa potabilă afectează nou-nascuţii putând genera “boala albastră”.
Efectele poluării cu nutrienţi asupra vegetaţiei Aşa cum lipsa nutrienţilor limitează capacitatea de dezvoltare a plantelor, prea mulţi nutrienţi au un efect negativ, deoarece slăbesc sistemul imunitar al plantelor, făcându-le mai vulnerabile la boli şi dăunători. În acelaşi timp, nutrienţii în exces reduc rezistenţa plantelor la caldură, secetă sau frig excesiv; în agricultură, poluarea cu nutrienţi duce la scăderea producţiei şi a calităţii recoltelor.
Efectele poluării cu nutrienţi asupra apelor de suprafaţă
Pe lângă riscurile pentru sănătatea umană, asociate cu utilizarea ca sursă de apă potabilă, poluarea cu nutrienţi conduce la dezvoltarea explozivă a organismelor acvatice; atunci când aceasta populaţie nenatural de mare de alge moare şi începe să se descompună, oxigenul din apă este consumat iar peştii şi alte specii dependente de oxigen mor. Fenomenul este cunoscut sub numele de eutrofizare.
53
Efectele poluării cu nutrienţi asupra apele subterane- acestea sunt cele mai vulnerabile la poluarea cu nitraţi prin surse difuze; odată infectate, perioada de autoepurare a apelor subterane poate dura şi 30 de ani după încetarea sursei.
Cele mai importante surse de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi a apelor din fantani o reprezintă latrinele neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor şi substanţa provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd.
Sursele nutrienţilor din sol sunt atât nitraţii şi fosforul din surse naturale, cât şi ingrăşămintele chimice (anorganice) sau cele organice (ureea), organice naturale (provenite din sectorul zootehnic) sau organice vegetale (provin de la plante verzi).
Cum am văzut la sursele de provenienţă a nitraţilor, apele uzate menajere provenite de la gospodării joacă un rol important. Această problemă este de mult timp în atenţia instituţiilor specializate; în acest sens, în ultima perioadă s-a pus un mare accent pe finanţarea proiectelor şi a lucrărilor hidroedilitare, respectiv alimentări cu apă, reţele de canalizare şi staţii de epurare.
În prezent, în mare parte a sectorului urban, descărcarea nutrienţilor se realizează concentrat, prin staţii proprii de epurare.
În sectorul rural această problemă a fost ridicată abia cu ocazia procesului de aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană; din acestă zonă poluanţii ajung în mediu sub formă difuză şi tot aici este prezentă şi sursa de poluare rezultată din agricultură.
Aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile agricole este indispensabilă pentru completarea rezervelor de nutrienţi din sol şi asigurarea suplimentului necesar unor recolte mari, dar aplicarea incorectă sau excesivă a acestora conduce la poluarea mediului.
Scăderea nivelului de concentraţie la nitraţi se pot realiza prin două căi, şi anume:
• investiţii în sistemele de canalizare şi staţii de epurare; • investiţii în tehnologie şi echipamente la fermele zootehnice.
Pe raza Sistemului Hidrotehnic Mediaş sunt inventariate fermele zootehnice dar menţionăm că acest proces fiind continuu; şefii de formaţii, de pe raza fiecărui UAT verifică lunar existenţa în teren a unităţilor nou apărute.
La fermele unde se constată neconformităţi faţă de prevederile Codului de Bune Practici Agricole se prevăd măsuri pentru realizarea unor platforme pentru stocarea gunoiului de grajd şi a bazinelor etanşe vidanjabile pentru colectarea mustului de grajd şi a levigatului de pe platformele de gunoi.
54
II.2.SISTEMUL DE MONITORING B.H. MUREŞ- S.H.MEDIAŞ
Activitatea de monitorizare presupune urmărirea calităţii şi cantităţii de apă prelevată din suse (subterane sau de suprafaţă) precum şi evacuarea apelor uzate, epurate sau nu, în emisari sau bazine decantoare.
II.2.1. MONITORING CALITATIV
În anul 2016, prin activitatea de monitorizare a calităţii apelor, la nivelul judeţului Sibiu, aferent bazinului hidrografic Mureş, au fost urmărite:
• râul Tîrnava Mare în secţiunea prizei Mediaş şi în secţiunea aval pod DN 14 Mediaş- Tîrnăveni (anexa 1)
• 1 lac de acumulare: Ighiş cu monitoring de supraveghere (anexa 2)
• 6 foraje hidrogeologice (anexa 3)
• 18 surse de poluare (anexa 4) II.2.2. MONITORING CANTITATIV
Pentru monitorizarea cantitativă s-au prevăzut:
• pentru subsistemul " ape curgatoare de suprafaţă" : 3 statii hidrometrice (Laslea, Mediaş, Şeica Mare)
• pentru subsistemul "lacuri naturale si artificiale ": 1 statie hidrometrică la Mediaş
• pentru subsistemul "ape subterane freatice şi izvoare - foraje reprezentative” - au fost alese un număr de 17 foraje (5 la Mediaş, 3 la Copşa Mică, 7 la S.C.Sometra S.A.Copşa Mică, 1 la Dumbrăveni, 1 la Buia), cu frecvenţa de monitorizare detaliată în tabelul următor:
Tab.1
Nr crt.
Denumire foraj
Denumire Corp de apa
Nr. Foraje
Jud. pH oxigen
dizolvat amoniu azotiti azotaţi fosfaţi
1 COPSA MICA
ROMU05 F3 SB 2 2 2 2 2 2
2 MEDIAS ROMU05 F5 SB 2 2 2 2 2 2 3 DUMBRAV
ENI ROMU24 F1AD SB 1 1 1 1 1 1
4 BUIA ROMU24 F1 AD SB 1 1 1 1 1 1 5 SOMETRA
SA ROMU05 F3 SB 2 2 2
ROMU05 F4 SB 2 2 2
55
În ceea ce priveşte volumul de apă prelevat la nivelul judeţului Sibiu -BH Mureş, în anul 2016, acesta a fost de 6290,97 mii mc.
Defalcarea pe surse de apă se prezintă astfel: -5092,85 mii mc din surse de suprafaţă
- 1198,12 mii mc din surse subterane
II.2.3. MONITORIZARE EVACUĂRI APE UZATE În ceea ce priveşte evacuarea apelor uzate, în anul trecut, pe raza noastră de activitate s-au monitorizat 18 de surse de poluare. Frecvenţa şi indicatorii fizico–chimici analizaţi, în funcţie de tipul şi specificul folosinţei de apă, au fost stabilite în conformitate cu HG 188/2002, modificată şi completată cu HG 352/2005 , respectiv HG 351/2005 şi este redată în tabelul de mai jos (tab.1).
S-a efectuat supravegherea calitativă şi cantitativă atât a apelor uzate epurate cât şi a celor neepurate, evacuate în sursele naturale de apă, cu sau fară o prealabilă epurare. Astfel au fost monitorizaţi efluenţi proveniţi din următoarele tipuri de activităţi:
- colectare şi tratarea apelor uzate - 4 unităţi - din industrie 11 unităţi - din alte activităţi – 3 unităţi.
56
Tab.2
Nr. crt Sursa de poluare Evacuare
Cod
act
ivita
te
Rec
epto
r
Nr.
auto
riza
tie
Deb
it m
ed
auto
riz
l/s
Frec
vent
a re
c.
Tot
al
dete
rminăr
i
1 ASOC.MEDICAL CRESTINA LUKAS Spital, Laslea
fec men 9001 Laslea 165 / 2013 0,11 2 14
2 Centru de Ingrijire si asistenta BIERTAN
ape fec.men. pr.
Richis 275/2015 0,35 2 12
3 APA TARNAVEI MARI SA -SUC. DUMBRAVENI
Statie epurare 9001 T-va
Mare 294/2013 3,68 4 32
4
APA TARNAVEI MARI SA -SUC. DUMBRAVENI-loc ALMA
St epurare 9001 T-va Mare 11/2014 0,10 4 28
5 APA -CANAL SA - EV ORAS Ocna Sibiului FS 9001 Visa 164/2015 0,90 2 16
6
SC LACURILE NATURALE OCNA SIBIULUI SA Ocna Sibiului
Lac Avram Iancu pr.Sarat 269 /
2014 1,97 1 7
7
SC LACURILE NATURALE OCNA SIBIULUI SA Ocna Sibiului
Lac Rosu pr.Sarat 269 / 2014 1,97 1 7
8
SC LACURILE NATURALE OCNA SIBIULUI SA Ocna Sibiului
Lac Verde pr.Sarat 269 / 2014 1,97 1 7
9 SC APA-CANAL SA SIBIU- ST. EP LOAMNES
ST Ep 9001 Hasag 28/ 2015 1,10 4 28
10 SC APA TÂRNAVEI MARI SA, MEDIAŞ
Statie epurare 9001 T-va
Mare 26/ 2015 85,7 12 184
S.C. GEROMED S.A. MEDIAS
ape uzate ind. 2611 T-va
Mare 234/2013 2,9 4 28
12 S.C. EMAILUL S.A.Medias
Ape uzate tehn. 2 24 T-va
Mare 410/2012 2,2 2 20
13 SN GN ROMGAZ S.A.MEDIAS-BAZNA
ape fec.men. 5521 pr. Sub
Lohac 381/2013 0,5 2 14
57
14 SN GN ROMGAZ S.A.MEDIAS-BAZNA
ape uzate+pluv. 2251 pr.Bazna 381/2013 0,05 2 6
15 S.C. SOMETRA S.A. Copsa Mica
Ape uz tehn 2743 T-va
Mare 347 / 2015 5,3 12 156
16 SPGCL Copsa Mica ape fec.men. 9001 T-va
Mare 348 / 2015 6,3 6 48
17 Primaria Comunei Slimnic ape fec ,en 9001 pr.
Slimnic 213/2015 2,0 4 28
18 Comuna SEICA MARE Evac directa 9001 Visa 89/ 2014 4 28
Conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2016, volumul total de ape uzate evacuate este de 4,494 mil. mc/an, din care
• volumul de apa epurata- 3,60 mil. mc/an • volumul de apa care nu se epureaza (piscicultura)- 0,892 mil. mc/an
Aportul preponderent de ape uzate evacuate în emisar provine din activitatea de gospodărie comunală 3,1 mil. mc/an, reprezentând 70 % din volumul total de ape uzate evacuate. Pentru depăşirea indicatorilor de calitate în apele uzate evacuate, admişi prin actele de reglementare din domeniul gospodăririi apelor, în anul 2016 au fost aplicate penalităţi la următoarele unităţi:
Tab. 3
58
Nr. crt.
Unitate Denumirea indicatorilor depăşiţi
1 SPGCL COPSA MICA
suspensii, substanţe organice, amoniu
2 S.C.Apollo Probalast S.R.L. Valea Lungă, jud.Alba suspensii 3 S.C. APA T-VEI MARI SA-SUC.DUMBRAVENI amoniu 4 S.C. APA TARNAVEI MARI S.A.-MEDIAS amoniu 5
S.C. APA CANAL S.A.-OCNA SIBIULUI Suspensii, substante organice, amoniu, extractibile
6 SC APA T-VEI MARI SA -MEDIAS amoniu 7 S.C. Drasib Construct S.R.L. Şeica Mică
suspensii 8 AS.MED-CRESTINA LUKAS LASLEA
Suspensii, substante organice, amoniu
9 S.C. APA T-VEI MARI SA-SUC ALMA
suspensii, substanţe organice, amoniu
10 S.C.SIMEC S.A.SIBIU suspensii
11 COMUNA ŞEICA MARE amoniu 12 PRIMARIA SLIMNIC substanţe organice, amoniu 13 COMUNA LOAMNES Amoniu, substante organice
Cantitatea de poluant evacuat în apele uzate aferente activităţilor economice din anul 2016, este prezentat în anexa nr. 5 În ceea ce priveşte poluările accidentale, în cursul anului 2016 nu a fost înregistrată nicio poluare de acest tip. Analizând situaţia globală, la nivelul S.H.Mediaş putem identifica punctele tari şi punctele slabe în ceea ce priveşte activitatea de a gestiona cantitativ şi calitativ resursa de apă.
Puncte tari
• toate primăriile de pe raza noastră de activitate deţin sisteme de alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare, în diverse faze: în funcţiune, în execuţie sau au întocmite proiecte/ studii de fezabilitate; situaţia la finalul trim.I 2017 este prezentată în tabelul de mai jos:
59
Tab.4
Nr.crt.
U.A.T. Alimentare cu apă Canalizare Staţie de epurare
1 Mediaş în funcţiune în funcţiune în funcţiune 2 Copşa Mică în execuţie în execuţie în execuţie 3 Dumbrăveni în funcţiune în funcţiune în funcţiune 4 Ocna Sibiului în funcţiune în execuţie în execuţie 5 Alma în funcţiune în funcţiune în funcţiune 6 Aţel proiect proiect proiect 7 Axente Sever în execuţie în execuţie nu- proiect de
racordare la staţia de epurare Copşa Mică
8 Biertan în funcţiune nepusă în funcţiune
în execuţie
9 Brateiu proiect proiect proiect 10 Dârlos în execuţie în execuţie nu- racordare la staţia
de epurare Mediaş 11 Hoghilag proiect proiect proiect 12 Laslea în execuţie proiect proiect 13 Loamneş în funcţiune în funcţiune în funcţiune 14 Micăsasa în execuţie nepusă în
funcţiune în execuţie
15 Mihăileni proiect proiect proiect 16 Moşna în funcţiune în execuţie în execuţie 17 Şeica Mare în funcţiune nepusă în
funcţiune nepusă în funcţiune
18 Şeica Mică proiect în execuţie în execuţie 19 Slimnic în funcţiune în funcţiune în funcţiune 20 Târnava în execuţie în execuţie nu- proiect de
racordare la staţia de epurare Copşa Mică
21 Valea Viilor în execuţie în execuţie nu- proiect de racordare la staţia de epurare Copşa Mică
• 42,8% din primării sunt racordate la sisteme centralizate de alimentare cu apă;
• 47,6% din primării au în execuţie sisteme de canalizare şi staţii de epurare;
• 19% deţin proiecte pentru alimentare cu apă şi canalizare Puncte slabe
• număr redus de lucrări finalizate şi puse în funcţiune, respectiv 23,8 % din UAT-uri au în funcţiune sistemul integrat respectiv reţea de apă, canal şi staţie de epurare;
• 19% din primării au în funcţiune sisteme de alimentare apă fără canalizare şi staţii de epurare
60
• număr redus de racordări la reţeaua de canalizare ceea ce duce la funcţionarea defectuoasă a staţiei de epurare deci la deversări de ape uzate a căror indicatori de calitate depăşesc limitele maxime admise de legislaţie provocând astfel o polare a cursului de apă;
• evacuări necontrolate de ape uzate fecaloid- menajere în cursuri mici de apă care duc, în timp, la poluarea freaticului şi accentuarea permanentă a gradul de colmatare şi blocare a secţiunii cursului de apă; acest aspect duceşi la creşterea pericolului de inindaţii;
Conform legislaţiei, Administraţia Bazinală de Apă intervine în gestionarea situaţiilor menţionate mai sus prin activităţi specifice de gospodărire a apelor ca de exemplu:
• controale comune cu alte instituţii ale statului: garda de mediu, ISU, Instituţia Prefectului privind stadiul de igienizare a malurilor;
• aplicarea de penalităţi pentru beneficiarii care evacuează ape cu conţinut depăşit ale concentraţiilor maxime admise prin actele de reglementare; situaţia este prezentată în tabelul nr. 2
• după finalizarea lucrărilor de canalizare, la nivelul fiecărei primării, împreună cu reprezentanţii acesteia, se vor inventaria toate evacuările în curs de apă iar cele care nu tranzitează doar apa pluvială se vor blinda, după care, cursul de apă va fi decolmatat de către instituţia noastră astfel încât să se asigure secţiunea optimă de scurgere a apelor la debite medii şi mari iar gradul de colmatare în timp să fie relativ scăzut; menţionăm că aceste lucrări de decolmatare şi reprofilare a albiei sunt lucrări scumpe care implică forţă de muncă, în general, cu calificare înaltă, transportul şi activitatea unor utilaje de mare gabarit (excavatoare, buldozere, etc).
CONCLUZII:
Evaluarea stării ecologice,a potenţialului ecologic şi a stării chimice a cursurilor de apă monitorizate în anul 2016 este prezentată în tabelele de mai jos, respectiv pe tronsoanele monitorizate Tîrnava Mare prezintă o stare ecologică bună şi un potenţial ecologic variabil, de la moderat la bun.
61
Evaluarea stării ecologice/Potențialului ecologic și Stării chimice a corpurilor de apă monitorizate - 2016
Elemente
biologice Elemente fizico-chimice generale
ABA
Bazin
Curs Apa Corp Apa Cod Corp Apa
Sist
em M
onito
riza
re
Tip
Cor
p A
pa
Tip
olog
ie
Num
ar O
rdin
e
Lun
gim
e C
orp
Sect
iuni
Fito
-pla
ncto
n
Fito
bent
os
Mac
rofit
e
Mac
rone
vert
ebra
te
Pest
i
Ele
men
te b
iolo
gice
Tem
pe-r
atur
a
Con
ditii
term
ice
Oxi
gen
dizo
lvat
co
ncen
trat
ie
CB
O5
CC
O C
r
Con
ditii
oxi
gena
re
Con
duct
ivita
te
Con
ditii
salin
itate
p H
Star
ea a
cidi
fieri
i
N N
O2
N N
O3
N N
H4
N to
tal
P PO
4
P to
tal
Nut
rien
ti Fi
zico
chi
mic
e ge
nera
le
Polu
anti
spec
ifici
pe
ntru
star
ea
pote
ntia
l eco
logi
c
Eva
luar
e in
tegr
ata
MURES
MURES
TARNAVA Tarnava Mare - conf. Cris - conf. Paucea
RORW4.1.96_B5
Rauri
Natural
RO05a 5 42,7
9 Medias priza B B B B F
B B Mo
Mo B B F
B FB
Mo B B F
B B FB
Mo
Mo FB B
MURES
MURES
TARNAVA Tarnava Mare - conf. Paucea - conf. Vorumloc
RORW4.1.96_B6
Rauri
CAPM
RO05a 6 14,6
6 Tarnava pod
PEB
PEB
PEMx
PEB
PEB
PEB
PEMo
PEMo
PEB
PEB
PEMx
PEMx
PEMo
PEB
PEMx
PEMx
PEB
PEMx
PEMo
PEMo
PEMx PEB
MURES
MURES
TARNAVA Tarnava Mare - conf. Vorumloc - conf. Mures
RORW4.1.96_B7
Rauri
CAPM
RO05a 7 63,3
5 Mihalt, Blaj
PEMo
PEB
PEB
PEMo
PEB
PEB
PEMo
PEMo
PEB
PEB
PEMx
PEMx
PEB
PEB
PEMx
PEB
PEB
PEMx
PEB
PEMo
PEMx PEMo
FB - stare ecologica foarte buna
B - stare ecologica buna
Mo - stare ecologica moderata
PEMx - Potential ecologic maxim
PEB - Potential ecologic Bun
PEMo - potential ecologic moderat
62
Evaluarea starii ecologice - potentialului ecologic pentru corpurile de apa LACURI DE ACUMULARE
Date generale Elemente biologice Elemente fizico-chimice generale
Poluanti specifici pentru starea
potential ecologic
Eva
luar
e in
tegr
ata
ABA
Bazin Curs Apa Corp
Apa Cod Corp
Apa Si
stem
Mon
itori
zare
Tip
Cor
p A
pa
Tipologie
Num
ar O
rdin
e
Lun
gim
e C
orp
Sect
iuni
Fito
-pla
ncto
n
Fito
bent
os
Mac
rofit
e
Mac
rone
vert
ebra
te
Pest
i E
lem
ente
bio
logi
ce
Tem
pe-r
atur
a C
ondi
tii te
rmic
e O
xige
n di
zolv
at
conc
entr
atie
CB
O5
CC
O C
r
Con
ditii
oxi
gena
re
Con
duct
ivita
te
Con
ditii
salin
itate
p H
Star
ea a
cidi
fieri
i
N N
O2
N N
O3
N N
H4
N to
tal
P PO
4
P to
tal
Nut
rien
ti
Fizico chimice generale
MURES
MURES
IGHIS (LACUL)
IGHIS, ac. Ighis
ROLW4.1.96.42_B2
Lacuri
CAPM
ROLA05
2 0,91 Ighis mijloc lac
PEB
PEB
PEMx
PEMx
PEMx
PEMx
PEMx
PEMx
PEB
PEMx
PEMx
PEMx
PEB
PEB
PEB
PEB PEMx PEB
63
ANEXE
Anexa 1
Nr.
Crt
Nume râu Denumire sectiune
QE2 QE 3-1 Indicatrori generali
Deb
ite
QE 3-1-3 Conditii de oxigenare
QE 3-1-5 Stare acidifiere
QE 3-1-6 Nutrienti
O2d
iz
CB
O5
CC
O-C
r
CC
O-M
n
CO
T
CO
D
pH
N-N
H4+
N-N
O2-
N-N
O3-
N to
tal
N K
jeld
ahl
P-PO
43-
P to
tal
SiO
2
1 TÂRNAVA MARE
Mediaş priză RO05a 12 12 12 12 4 12 12 12 12 12 12 12 12
2 TÂRNAVA MARE
Târnava pod RO05a 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
64
Anexa 2
QE 3-1 Indicatori generali
QE 3-1-3 Conditii de oxigenare
QE 3-1-5 Stare acidifiere
QE 3-1-6 Nutrienti
O2d
iz
CB
O5
CC
O-C
r
CO
D
pH
N-N
H4+
N-N
O2-
N-N
O3-
N to
tal
P-PO
4
P to
tal
1 Ighiş, ac. Ighiş Ighiş 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Anexa 3
Cod Foraj
Oxigen dizolvat (conc)(mgO2/l) NH4(mg/l) NO2(mg/l) NO3(mg/l) PO4(mg/l)
MIN MA MAX MIN MAX MIN MA MAX MIN MA MAX MIN MA MAX MIN MA MAX
45126653605 2,22 2,22 2,22 0,244 0,35 0,456 0,012 0,039 0,066 3,72 8,46 13,2 0,025 0,0575
0,09
45119352977 3,7 4,315 4,93 0,016 0,0335 0,051 0,066 0,1015 0,137 38,8 115,4 192 0,034 0,047
0,06
45111852717 1,98 1,98 1,98 0,016 0,016 0,016 0,049 0,0645 0,08 0,25 3,18 6,11 0,053 0,0675 0,
65
082
45112852823 1,45 1,475 1,5 2,07 2,255 2,44 0,011 0,068 0,125 0,266 0,508 0,75 0,043 0,059
0,075
45097352892 1,74 1,74 1,74 0,296 0,296 0,296 0,026 0,026 0,026 0,886 0,886 0,886 0,122 0,122
0,122
45125053132 2,57 2,57 2,57 0,771 0,771 0,771 0,076 0,076 0,076 16,3 16,3 16,3 0,085 0,085
0,085
• MA-media aritmetică
66
Anexa 4
Nr. crt Sursa de poluare Evacuare
Cod
act
ivita
te
Rec
epto
r
Nr.
auto
riza
tie
Deb
it m
ed
auto
riz
l/s
Frec
vent
a re
c.
Tot
al
dete
rminăr
i
1 ASOC.MEDICAL CRESTINA LUKAS Spital, Laslea
fec men 9001 Laslea 165 / 2013 0,11 2 14
2 Centru de Ingrijire si asistenta BIERTAN
ape fec.men. pr. Richis 275/2015 0,35 2 12
3 APA TARNAVEI MARI SA -SUC. DUMBRAVENI
Statie epurare 9001 T-va
Mare 294/2013 3,68 4 32
4
APA TARNAVEI MARI SA -SUC. DUMBRAVENI-loc ALMA
St epurare 9001 T-va Mare 11/2014 0,10 4 28
5 APA -CANAL SA - EV ORAS Ocna Sibiului
FS 9001 Visa 164/2015 0,90 2 16
6
SC LACURILE NATURALE OCNA SIBIULUI SA Ocna Sibiului
Lac Avram Iancu pr.Sarat 269 /
2014 1,97 1 7
7
SC LACURILE NATURALE OCNA SIBIULUI SA Ocna Sibiului
Lac Rosu pr.Sarat 269 / 2014 1,97 1 7
8 SC LACURILE Lac Verde pr.Sarat 269 / 1,97 1 7
67
NATURALE OCNA SIBIULUI SA Ocna Sibiului
2014
9 SC APA-CANAL SA SIBIU- ST. EP LOAMNES
ST Ep 9001 Hasag 28/ 2015 1,10 4 28
10 SC APA TÂRNAVEI MARI SA, MEDIAŞ
Statie epurare 9001 T-va
Mare 26/ 2015 85,7 12 184
11 S.C. GEROMED S.A. MEDIAS
ape uzate ind. 2611 T-va
Mare 234/2013 2,9 4 28
12 S.C. EMAILUL S.A.Medias
Ape uzate tehn. 2 24 T-va
Mare 410/2012 2,2 2 20
13 SN GN ROMGAZ S.A.MEDIAS-BAZNA
ape fec.men. 5521 pr. Sub
Lohac 381/2013 0,5 2 14
14 SN GN ROMGAZ S.A.MEDIAS-BAZNA
ape uzate+pluv. 2251 pr.Bazna 381/2013 0,05 2 6
15 S.C. SOMETRA S.A. Copsa Mica Ape uz tehn 2743 T-va
Mare 347 / 2015 5,3 12 156
16 SPGCL Copsa Mica ape fec.men. 9001 T-va
Mare 348 / 2015 6,3 6 48
17 Primaria Comunei Slimnic ape fec ,en 9001 pr.
Slimnic 213/2015 2,0 4 28
18 Comuna SEICA MARE
Evac directa 9001 Visa 89/ 2014 4 28
68
Cantităţi de poluanţi pe activităţi economice - autorizat (tone/an) - 2016
Anexa 5
Amoniu (NH4)
Arsen Azot total (N)
Azotati (NO3)
Azotiti (NO2) CBO5 CCO-Cr Fosfor total (P)
Alte activitati 0,14563 0,047058 0,199563 Captare si prelucrare
apa pt. alimentare
22,346386 20,145622 39,315492 7,543743 64,290628 173,10278 2,262803
Comert si servicii pentru
populatie
0,229387 0,213761 1,870668
Industrie prelucrare
lemn
0,000123 0,013888 0,09947
Invatamant si sanatate
0,051503 0,452428 1,229999
Prelucrari chimice
0,030907 0,000454 4,118388 0,01012
TOTAL 22,803936 0,000454 20,145622 39,315492 7,543743 65,017763 180,620868 2,272923 ŞEF SISTEM HIDROTEHNIC MEDIAŞ
ING. STROI RODICA
