AJWIA.1UMI BEVUTA ECOnOniCÄ POLITICA il SOCIALĂ

OEDŰCTOO' lOHEL P. JUCIU.

S U M A R Iuliu Maniu. Electrificarea Ardealului de Nord. Studenfimea română şi revizionismul maghiar. Doleanţele notarilor comunali. Problema impunerilor fiscale de dr. Gh . Ciuta. Cum sunt descrişi românii de un ziarist maghiar dela „Posti Hirlap' Noua operă a publicistului dr. Àurei Gociman. Specula cartelului de ciment din România. Proteguirea elementului românesc în întreprinderi, încasarea impozitelor în Ardeal, îmbunătăţirea legăturilor pe Căile ferate române. Datoriile de azi, răspunderile de mâine: de Pârvu Sidoniu. Există o colaborare economică între statele Micei A n t a n t e ? : d

C . Albu. Apel către notari : de dr. loan Stoica. Conferinţa ministerială în capitala Ardealului. D . prof. G h . Leon în fruntea comisiei interimare a Camerei de C o

mer} şi Ind. din Cluj.

VIAŢAARDEALULUI R E V I S T Ă E C O N O M I C Ă , P O L I T I C Ă Ş I S O C I A L Ă

Redac)ia şi Adm. .uj, C. Victoriei

Nr. 102. ii

Abonamente : Pe un an pen* tru instituţii, autorităţi, inteprin*

deri 1000 Lei. Apare bilunar la 1 şi 15 a lunei.

IULIU MANIU Focul de paie în jurul căruia faberile de oportunişti au

dansat în ultimul timp în desmăţ sardanapalic, îşi consumă chi* nuit cele din urmă licăriri iar întunerecul şi besna desnădejdii învăluie din toate părţile conştiinţa românească frământată de problema existenţei ei la acest început de marş triumfal în isfo* rie. întreagă opinia publică şi toate minţile alese sunt de acord că tensiunea dramei statale prin care trecem acum, reclamă o grabnică degajare. Necesitatea imperioasă a unei redresări îşi face cu fiecare zi ce trece, loc tot mai mare în sufletul masselor.

România este la răspântie. încotro merge România? Atmosfera de viaţă politică şi socială din ţara noastră a

pierdut demult toate acele caracteristici în baza cărora funcţiu* nile unui stat sunt determinate în cadrul suficient de elastic al principiilor fixate în Constituţie. La baza piramidei sociale, voin* ţa individuală înfrânge fot mai mult legea, în timp ce legea ră* mâne neputincioasă faţă de voinţa individuală a celor cari o reprezintă

In România este haos şi desordine organizată. Nesiguranţă şi lipsă de caracter. Teamă de ziua de mâine şi teamă de ziua de azi, pe care fiecare cetăţean o traeste în muţenie ca şi când demni* tatea lui şi a ţării nu ar fi ultragiată cu nimic şi de nimeni. Este atâta laşitate în atitudinea partidelor şi a diferitelor grupări politice încât în jurul unui simbol factice de putere, se înfiin* ţează imediat un partid de pupăcioşi. Nimic nu poartă marca durabilităţii, în afară de capriciul care stăpâneşte desfăşurarea destinelor noastre naţionale.

Pentru salvarea onoarei poporului românesc în faţa istoriei,

irebue să însemnăm aici că ioate aceste fenomene de decadentă şi de corupfie au fost prevăzute. Asemenea popoarelor biblice, conştiinja najiunii româneşti a gestat şi ea o minte luminată, un spirit ponderat, un mare bărbat de stat, ale cărui cuvinte fprofetice s'au încrucişat în biciu de foc asupra capetelor noa* sire scăldate în ţărâna nemerniciei. El singur a crezut în nece» sitatea unei orânduiri morale, superioare tuturor măruntelor in* terese de tarabă, el singur a avut curajul şi demnitatea romană de a protesta, el singur s'a izolat de ceata oportuniştilor într'o tăcere a cărei elocventă întrece mugetul mării şi orchestraţia furtunii ce se apropie ameninţătoare.

Iuliu Maniu ! U n conducător născut ! U n om ! Retragerea în sihăstrie a acestui făuritor al întregirii, nu

este tragedia lui personală aşa cum a încercat să insinueze presa românească aservită comandaturilor ei. Dimpotrivă tragicul piu* teste asupra naţiunei care s'a dovedit incapabilă să înţeleagă în aceste momente grele înaltul sens moral al unui gest care vor* beste dela sine.

Protestul lui, unic în istoria tării româneşti, nu este un gest personal. Iuliu Maniu nu mai trăieşte de multă vreme de* cât în funcjiune de naţiunea sa, căreia i*a jertfit tot ceeace per* sonalitatea sa a înmugurit mare şi frumos.

In viafa politică a fării româneşti fostul preşedinte de consiliu reprezintă nucleul elitei care va fi chemată in curând să îndrume paşii noştri pe calea luminoasă a progresului.

Drumul lui este greu. In jurul acţiunii sale nu se pot afirma decât caracterele tari şi oamenii de generoasă acţiune. El este conducătorul născut al elitei româneşti surghiunită azi în rezervă forţată.

Este imens rolul elitelor în istorie. Ele reprezintă numărul mic al celor buni în ajutorul ce*

lor multi. Ele sunt asemenea unui echipagiu încercat al unei corăbii, în care toţi ceilalţi oameni nu sunt decât pasageri.

Mult inferioare circumstanţelor actuale ale vieţii politice româneşti, desigur că mai sunt şi alte grupări, cari se pretind a fi elite. Acestea însă nu sunt altceva decât cooperative de

vanitate, de orgoliu şi de talente fugare cari nu se pot identi­fica în fotul cu aspiraţiunile colective ale poporului românesc.

In elitele de înaltă gândire morală şi de generoasă ac* ţiune, nu pot intra decât aceia cari îşi iubesc mai mult (ara de* cât pe ei înşişi şi cari au dat dovadă suficientă că s'au ridicat deasupra măruntelor chestiuni de sensibilitate personală.

Iuliu Maniu luptă azi cu toţi optimiştii oportunişti, a că* ror credinţă politică se rezumă în aceea că toate se vor îndrepta dela sine. Desemnat ca şef al elitei româneşti prin calităţile sale sufleteşti şi prin vigoarea spiritului său, Iuliu Maniu are cura* jul de a înfrunta cu seninătate realitatea cu necazurile şi cu dificultăţile ei. El nu descurajează niciodată. Spiritul timpului nostru nu mai trebuie căutat căci el este spiritul acţiunii por= nite de Iuliu Maniu.

Iuliu Maniu luptă acum pentru victoria finală a couştiinţei româneşti. P e urma succeselor lui de până acum, s'au bucurat toţi adulatorii şi toţi oportuniştii. La prima încercare mai grea însă, aproape toţi l'au părăsit. Este o notă de incomensurabilă decadenţă ardelenească faptul că Iuliu Maniu se bucură azi de mai multă stimă la adversari şi la ţărăniştii din vechiul regat decât la to­varăşii de luptă din Ardeal, pc cari i-a ridicat din anonimat, consacrându--iîn exponenţi şi în fabricanţi clandestini de opinie publică

Liniştea reconfortantă a naturii este tulburată azi de dis­cursurile stereotipe ale acestor exponenţi. Toţi vorbesc fără a şti ce vreau şi fără a şti că nu este elocvent decât omul care ştie ce vrea să spună mulţimilor.

O voce frumoasă nu poate predestina pe nimenea să fie conducător de destine naţionale.

Politica este arta de a a salva Cetatea şi de a o face să trăiască. Ea constă din fapte, din acţiuni de curaj, nu din vorbe semănate în cele patru direcţiuni cardinale.

Iată de cc victoria care trebuie să fie de durată nu va fi a oportuniştilor de moment ci a aceluia care ştie să tacă şi să aştepte trezirea bunului simţ colectiv, pe care îl reprezintă.

Iuliu Maniu este la Bădăcin. Ardealul însă unde este ? P e harta politică a ţării româneşti nu-1 mai poate desco*

peri nimenea de multă vreme. V. A.

Electrificarea Ardealului de Nord ( 2 )

In N o . 1. al revisfei „Viafa Ardealului" am arătat că soluţiunea cea mai potrivită pentru electrificarea Ardealului cu caracter definitiv ar fi traseul inelar traversând centrele de con* sumafie principale şi asigurând alimentarea lor din două părţi. Adecă : linia Centrală Aghireş, Cluj, Dej, Baia-Mare, Satu* Mare, Careii*Mari, Tăşnad, Marghifa, Oradea*Mare, Ciucea* Aghireş, cu o distanţă totală de 443 Km. , totalul investiţiilor (inel. staţiunile de transformare) fiind evaluate grosso modo la maximum 250 mii. lei. Consumaţia centrelor înşirate le*am evaluat la un total de 27,500.000 K w . ore cu un vârf de 8000 - 8 5 0 0 K w .

Rentabilitatea acestei reţele regionale în forma arătată mai sus şi pe lângă consumul amintit nu poate fi asigurată decât pe o duraiă de amortisare lungă, de 50 ani ( 2 % anual) cu o dobândă de 6 + 1 % = 7 % după capitalul investit ceeace face 22,500.000 Lei anual, respective

22,500.000 Lei n o . T . „ 27,500.000 Kw. ore

Adăugându»se apoi cheltuelile de administrare şi întreţinere 0.28 Lei pe Kw. ore, putem spune că cheltuelile de transport a ener* giei electrice se pot cifra la 0.82-{-0.28= 1.10 Lei pe K w . oră.

Din cele arătate mai sus reiese că o „ Societàfe de diS' tribune" cu un capital de i / i miliard Lei, dacă poate obţine pentru un consum de 27,500.000 K w . ore plus 7 % pierdere în reţea, deci laolaltă pentru un consum de 30,000.000 K w . ore un „ p r e ţ m e d i u " cu 1,80 Lei pe K w . oră ab centrala Aghi* reş, va putea distribui această energie cu un preţ mediu de :

1 '80 ~ + 1-10 = 3-04 Lei pe K w . oră.

Evident acest preţ va varia după natura consumului fiind mai scăzut pentru forţa motrică şi mai ridicat pentru centrele cu con* sum de luminat.

Din consumul total de 57,500.000 K w . ore putem consi» dera pentru forţa motrică 70 % , iar pentru lumină 30 %•

Admiţând că nu se distribue energia pe un preţ mai

mare de 4 Lei pe Kw. oră, tariful de vânzare ar fi următorul : 4 Lei pe Kw. oră pentru 30 % din consum lumină şi 2 '65 Lei pe K w . oră pentru 10 % din consum forţă motrică, urmând ca în centrele cu consum mixt tarifele de vânzare să fie intercalate între aceste 2 valori.

C u toate că calculul rentabilităţii s'a făcut extrem de re* dus, tarifele totuşi vor apare însă mari, în deosebi pentru cen* trele de consumaţie cu preponderanţă industrială.

Aceasta se datoreşte soluţiunii cu caracter definitiv, care este scumpă, în schimb însă prezintă avantagii mari din pune* ful de vedere al achiziţionării centrelor de consumaţie, al sigu* ranţei de exploatare şi al reducerii sarcinei simultane totale a diferitelor centre de comsumaţie, alimentate din aceiaşi reţea, pentru care astfel rezerva de forţă va putea fi mult mai redusă decât în cazul exploatărilor individuale.

Greutăţile de învins pentru executarea unui asemenea plan constau în faptul că centrele de consumaţie sunt azi alimentate prin centrale proprii învechite cu tensiuni şi frecvenţe diferite, cari condiţionează înfiinţări de regii mixte pentru pro* curarea capitalului necesar normalizării, respective uniformizării.

Municipiul Cluj, în anul 1930 prin crearea unei regii mixte a ştiut să învingă aceste greutăţi, ceeace însă nu se poate spune şi despre celelalte oraşe din Nordul Ardealului, cari încă şi azi caută să-şi stabilească o platformă electorală în funcţionarea şi administrarea uzinelor electrice comunale şi ceeace este şi mai grav de a discuta şi specula problema tari* fară pentru scopuri de pură demagogie şi interesându*se numai de crearea sau amplificarea centralelor proprii având în vedere numai economia locală neglijând cea generală nedând aten* ţiune instalaţiilor de distribuţie şi condiţiilor de exploatare prevăzute în planul general al electrificării ţării.

într 'un număr viitor vom intercala un articol în care vom arăta cum a rezolvit Municipiul Cluj, prin crearea Regiei Mixte, alimentarea oraşului cu energia electrică necesară şi vom arăta rezultatele frumoase obţinute în cei 4 ani din urmă dela înfiin* tarea ei până azi, pentruca oraşele surori din provincia de Nord să poată găsi un imbold de a da atenţiune problemelor ce tre* buie să ne frământe pentru viitorul apropiat,

Studenţimea Română şi revizionismul maghiar

Un manifest cătră toţi studenţii români dela universităţile din Europa şi America !

Propaganda ungurească care în ultimul timp a început să ia proporţii îngrijorătoare în special în Italia, Anglia şi America a pus la muncă serioasă pe studenti români dela toate universităţile din tară şi străinătate.

Magnaţii dia Budapesta prin bani storsi din sudoarea ţăranului ungur — care este un adevărat sclav — susţin dife* rite ziare redactate în mai multe limbi streine, pentru a se milogi la conducătorii statelor din Occident şi ai câştiga de partea ideii revizuirii tratatelor de pace.

Banul a avut totdeauna efect şi cu regret trebue să re* cunoaştem că această forţă de iudism a câştigat aderenţi sco* purilor ungureşti şi azi avem englezi, americani şi italieni revizionişti cu simbrie.

Studenţimea română conştientă de drepturile şi datoriile ce le are faţă de neam s'a pus în gardă, pentru a destăinui atât în ţară cât şi în streinăfate mijloacele şi modul prin care foştii asupritori — de peste o mie de ani — caută din nou să inducă în eroare opinia publică mondială în scop de a câştiga aderenţi pentru revizuirea tratatului de pace dela Trianon.

Pentru ca demascarea propagandei ungureşti să se facă cu mai multă eficacitate s'a hotărât să se pună în mişcare toată studenţimea română aflătoare la universităţile din streină* tate, căreia i*s'a trimis manifestul redactat în acest scop cup* rinzând următoarele :

C O L E G I Unitatea noastră naţională este ameninţată ! Propaganda

revizionistă ia proporţii din ce în ce mai mari. Pr in ea se urmăreşte războiul, se urmăreşte subjugarea noastră, distrugerea integrităţii noastre naţionale. In interesul păcii în interesul civi* lizatiei şi pentru prestigiul României, azi mai inulf ca ori când trebue să fim uniţi !

Colegi, acei cari apărăm patria în timp de războiu, avem datoria să o apărăm ori când unitatea ei este ameninţată.

Acest pământ ne aparţine nouă, fiindcă este locul unde ne-am plămădit leagănul de veacuri al naţiunii noastre.

Tratatul dela Trianon a consfinţit pentru totdeauna dreptu» rile noastre istorice asupra teritoriilor locuite de români. Ori ce încercare de a revizui tratatele, înseamnă războiu. In faţa acestei acţiuni revizioniste toţi studenţii români trebue să fim un singur trup şi un singur suflet. ^4vem sfânta datorie să arătăm opi­niei publice mondiale că tratatul dela Trianon este un act de dreptate istorică.

A v e m datoria de a arăta opiniei publice mondiale că tratatul dela 4 Iunie 1920 înseamnă sfârşitul barbariei, înseamnă sfârşitul unei epoci milenare de perzecuţie, suferinţă şi subju* gare. Avem datoria de a arăta lumii că la Trianon s'au eliberat toate popoarele Enropci centrale din robia seculară. Trebue să spulberăm toate minciunile, statisticile false şi toate calomniile propagate de unguri, trebue să arătăm lumii civilizate că în ziua semnării tratatului dela Trianon, începe în bazinul Dunări epoca de ordine, de libertate şi de civilizaţie.

Colegi, în momente de pericol, glasul atâtor mii de. eroi şi martiri ai cauzei româneşti ne cheamă la datorie.

Atunci când ungurii luptă pentru desmembrarea unităţii noastre naţionale, instinctul nostru de conservare ne îndeamnă la acţiune directă.

Poporul românesc, bastionul cel mai înaintat al civiliza* ţiei latine în orientul Europei, vă ch i ama , în interesul civilizaţiei în interesul păcii, să»i apăraţi drepturile.

Tineri, toţi cari simţiţi chemarea adâncă a acestui pământ, leagănul de veacuri al neamului nostru, foţi aveţi datoria de a vă în» rola in rândul apărătorilor drepturilor noastre istorice. Liga studenţea* scă antirevizionîstă Vă chiama să vă înrolaţi in primele rânduri. Ş'"[JUII|III|»!£"UII||N"^

iY^DUIIÎSNIIIÂ^

M C O N S U M A Ţ I TT D Q TT Q " î i W B E R E A » u ^ ° u ° M ffî L A B E R Ă R I A P Í A Ţ A U N I R I I | |

ISSiuîîîîiAiiiiiiîS

Colegi, formati pretutindeni sec}iuni de propagandă a Ligii. Propagaţi peste tot dreptatea cauzei noastre. Aderaţi cu toţii la marea acţiune de apărare a integrităţii noastre naţionale-Student români din toate părţile lumii, la datorie.

Credem într'un Dumnezeu. Credem în unitatea României eterne. Comitetul executiv.

Doleanţele notarilor comunali Care este situaţia acestor funcţionari

Pentru a putea cunoaşte adevărata situaţie a notarilor co* munali din ţară, ne--am adresat d*lui Dr. loan Stoica preşedin* tele Reuniunii Notarilor din jud. Cluj, cel mai hotărât luptător

tor funcţionari, dar durere, memoriile noastre au întâlnit urechi surde şi de cele mai multe ori nu am fost învredniciţi nici măcar cu un răspuns.

pentru cauza notarilor, care la întrebarea noastră, dacă este sau nu adevărat că notarii comunali nu au fost avansafi nici când dela unire încoace, a binevoit a ne da următorul răs* puns :

Dl. dr. I O A N S T O I C A Preşedintele Reuniuni notarilor

din jud. Cluj.

înainte de a vă răspunde la întrebarea pusă, permi teţi*mi să vă declar că din* tre toţi salariaţii publici, no* tarii comunali sunt singura categorie de funcţionari, cărora Statutul funcţionarilor publici, li*se aplică numai în ce priveşte obligaţiunile şi partea disciplinară. A m cerut în nenumărate me* morii, aplicarea în în* tregime a statutului şi aces*

C e e mai mult sunt, şi azi oameni cu răspundere în această {ară cari nu cunosc funcţiunea de notar, dovadă că de cele mai multe ori, notarilor din Ardeal li-se spune „notari pu* blici" deşi există o mare deosebire între aceste două funcţiuni. Este în deobşte cunoscut că notarul este baza administraţiei comunale şi ochiul ministerului de interne în comunele rurale, deci trebue să se dee o mai mare atenţiune acestei categorii so* ciale preţioase, ştiut fiind, că numai dela un corp de funcţionari disciplinat şi bine salariat depinde viitorul administraţiei aces* tei ţări.

La întrebarea pusă, durere, trebue să vă declar, după* cum am declarat*o şi cu ocazia audienţei avute la d. primmi* nistru Tătărescu că notarii şi primpreforii — cu excepţia câtor* va — nu au fost nici când avansaţi dela unire încoace, ceeace de ani de zile provoacă mari nemulţumiri în rândurile acestor funcţionari, fără a se lua vreo măsură de îndreptare.

Pentru repararea acestei nedreptăţi am cerut să se aducă cât mai curând un proect de lege, prin care notarii comunali să primească inamovibilitatea, posibilitatea să fie avansaţi în mod automat în erarchia administrativă şi o salarizare dreaptă, ţinân* du*se cont de cvalificaţie şi vechimea în serviciu.

Dar despre desele transferări ce aveţi de spus ?

— Ceeace am spus*o tuturor că, transferările sunt numai un mijloc de încurajare pentru cei leneşi, incorecţi şi incorijibili şi un mijloc de a se licita posturile bune, cum s'a întâmplat în anii trecuţi în Banat şi un mijloc de şicanare a prefecţilor şi oamenilor politici faţă de notari, în urma cărora sufere mult ad* minisfraţia comunală.

E de dorit în interesul binelui mers al serviciilor publice, scoaterea cu desăvârşire a politicei din administraţie, iar ocupa* rea funcţiunilor publice să se facă pe bază de concurs, avan* sările pe baza meritelor câştigate şi muncii conştiincioase, iar nu pe baza legăturilor politice şi de rudenie. Nepotismul nu are ce căuta la numiri şi avansări în funcţiunile publice.

Desele transferări făcute între notari, dela unire încoace, au adus mult rău administraţiei, iar dacă transferările vor conti* nua şi în viitor, notarul îşi va pierde şi micul prestigiu ce*l mai

are în faţa populaţiei, fapt dăunător menţinerii prestigiului auto* rităţii statului în comunele rurale, al cărui reprezentant este notarul.

Trebue să constat că în trecut când notarul era inainovi* bil, se bucura de un mai mare prestigiu în faţa populaţiei decât mulţi prefecţi de azi.

Marile progrese realizate în trecut în administraţia din Ardeal, se datoresc în mare parte inamovibilităţii notarului. De* sele transferări au făcut din notari adevăraţi cerşetori, luându*le dragostea de muncă, împiedecând orice progres şi orice început de consolidare.

S e simte lipsa aducerii unei legi, care să pună capăt tran* ferărilor nemotivate, căci dacă cineva nu corespunde într'o co* mună, nu va corespunde nici în alta. Trebue selecţionat corpul notarial, iar elementele compromise şi indezirabile înlăturate din corp.

Este adevărat că vor fi plasaţi notari, licenţiaţii în Drept ?

— Da. înaltul guvern a luat iniţiativa de a plasa în fune* ţiunea de notar 300 licenţiaţi în Drept.

Noi am luat cu multă satisfacţie la cunoştinţă această lău* dabilă iniţiativă, însă am cerut ca înainte de a fi plasaţi în func­ţia de notar licenţiaţi în Drept, să fie plasaţi actualii notari di* plomaţi fără posturi în număr de peste 400 precum şi actualii candidaţi de notari cari urmează şcoalele de notari din Făgăraş, Lugoj şi Arad, toţi fii de ţărani şi mici funcţionari cari nu şi*au putut continua — din cauza crizei financiare — studiile universitare.

E ridicol să plasezi licenţiaţi în Drept în funcţiunile de notar, când în Ardeal şi Banat , avem un număr atât de mare de primpretori cu cvalificaţie inferioară, iar în V . Regat, în ma* jorifafe notari cu 4 clase primare, unii proveniţi din uşierii pre* feciurilor.

Trebue ca mai întâi să fie selecţionat corpul notarial din V . Regat, posturile vacante complectate cu notari diplomaţi, şi numai în urmă să fie numiţi licenţiaţi în Drept, dar şi aceştia numai după un anumit stagiu, căci altfel iniţiativa luată nu va da re­zultatul dorit.

Pentru a putea creşte un număr cât mai mare de notari diplomati, ar fi de dorit mutarea unei şcoli de notari în V . Re* gat şi una în altă parte a tării, aşa că în Ardeal să rămână o singură şcoală de notari, întrucât cele 3 şcoli dau un număr prea mare de absolvenţi, cari nu pot ti plasaţi, din lipsa locu* rilor vacante, în Ardeal având un număr prea mare de notari fără posturi.

A m încercat să viu în ajutorul acestor absolvenţi, cerând Ministerului de interne să dispună prefecţilor din V . Rega t ca în posturile vacante de notari să fie plasaţi numai notari diplo* maţi cari întrunesc condiţiunile legii. S'a şi dat un ordin în acest sens, în urma căruia am cerut prefecţilor să-mi comunice toate posturile vacante, pentru a le recomanda tineri notari di* plomaţi din Ardeal . Unii m'au şi avizat şi am şi recomandat pe cei mai distinşi, însă au fost prea puţini numiţi, faţă de nu* mărul mare de posturi devenite vacante.

La apelul meu făcut către tinerii notari diplomaţi de a merge notari în V . Regat, au răspuns un mare număr de ti* neri, pot spune aproape toţi notarii diplomati fără posturi, cari sunt sigur că şi azi, ar merge cu bucurie în V . Regat pentru a nu rămănea muritori de foame pe străzile satelor.

A r fi de dorit ca Ministerul de interne să se îngrijească cu un ceas mai de vreme de soarta acestor colegi nenorociţi şi să dispună plasarea lor pentru a-i solva dela peire.

Dar în privinţa salarizării ce aveţi de spus ?

Pot spune cu conştiinţa liniştită că dintre toţi salariaţii publici notarii sunt cei mai slab salarizaţi.

Deşi în Ardeal şi Banat au bacalaureat şi diplomă de notar, unii licenţiaţi sau doctori în Drept, totuşi sunt mai slab salarizaţi decât uşierii dela prefectură, agenţii de urmărire, sani* tari etc.

Datorită activităţii organizaţiei noastre, am putut ajunge acolo ca în anul 1930, notarii să fie încadraţi în dreptul de sa* larizare ce le compete în baza cvalificaţiei şi vechimei ce au.

Durere însă acest timp a fost de scurtă durată, deoarece la prima modificare a legii administrative, de către guvernul Iorga, fără a se ţine cont de drepturile câştigate, s'au redus

salariile astfel încât notarii se găsesc în aceeaşi situaţie de acum 14 ani.

A m făcut apel la conducătorii ţării să ne repună în drep* furile de salarizare avute în anul 1930, pentru a scoate pe notari din mizeria în care se găsesc azi.

Uniunea noastră nu va înceta lupta, până ce nu se va face dreptate notarilor.

In legătură cu noul proect de lege administrativă, ce aveţi de spus ?

— Orice lege,de organizare administrativă, menită să în* cadreze întreaga viaţă politică, să organizeze activitatea şi mun* ca unei naţiuni, nu poate fi copia vreunei legi comunale din alte ţări, nici rezultatul studiilor din cărţi, nici un elaborat artifi* cial, ci întotdeauna e impusă de condiţiunile concrete ale vieţii de stat.

Pentru a se aduce o lege bună comunală trebue să se ţină cont de mentalitatea şi obiceiurile populaţiei din dife* rite părţi ale ţării şi propunerile făcute de asociaţiile profe* sionale.

Defectele serioase ale nouilor legiuiri în mare parte se pot atribui lipsei totale de cunoaştere a adevăratei situaţii a comunelor noastre rurale şi preocuparea permanentă a partidelor politice de interesele lor speciale — pentrucă la noi — durere — ches* fiunile mari şi problemele vitale de organizare ale vieţii de sfat, prea uşor ajung probleme de refacere pentru partidele politice.

A m convingerea, că ori câte şi ori cât de bune legi vom avea, — In viaţa noastră publică nu se va schimba nimic pâ* nă când — indiferent de partidul dela putere — acelaşi politi* rianism meschin va îndrepta ritmul vieţii noastre de sfat.

Toate neajunsurile sfatului nostru, în mare parte au cauze de ordin administrativ şi îndreptarea se va putea face numai prin întronarea principiilor unei bune şi oneste administraţiuni.

Sper că actualul guvern, cu ocazia întocmirii proectului de lege administrativă, nu va mai cădea în greşelile trecutului ci la întocmirea lui va ţine cont numai şi numai de interesele generale ale ţării.

Prima dovadă este că diu comisiunea încredinţată pentru

întocmirea proecfului, s'a aprobat din partea d-lui ministru luca, să facă parte şi un delegat al Uniunii notarilor din \ară, care va aduce un bogat material practic la întocmirea acestui proect, notarii fiind cei mai buni cunoscători ai vieţii satelor.

Acestea sunt o parte din declaraţiunile făcute de d. Dr. Stoica, urmând a continua ancheta noastră în numerele viitoare.

Problema impunerilor fiscale

Dificultăfi şi nemulţumiri contra impunerilor — Cum s'ar putea îndrepta siluajia "?

Problema impunerilor fiscale, înţelegând prin aceasta, sta* bilirea venitului fiecărui contribuabil, supus impozitului agricol, pe clădiri, comercial, industrial şi profesional, formează obiec* tul discujiunilor zilnice. Fiecare contribuabil ar dori să scape de impunere sau să fie im* pus mai uşor.

Declaraţiile cerute de lege în general sunt uniforme, fără a arăta vr'un venit impozabil, rămânând ca impunerea să se facă pe baza unor cercetări, informatiuni şi prezumţiuni. Din această cauză se fac atâ* tea plângeri contra impunerilor, contribuabilii nici când nu au fost şi nu vor fi mulţumit cu impunerile fiscale, acesta este un rău care nu se poate stârpi, cu toate că fiecare ce* tăţean moralmente e dator să contribue la chelfuelile pub* lice după puterile sale.

A face o impunere cu fotul dreaptă, perfectă, este un vis imaginar. Instanfele de impunere şi mai ales Comisiunile de

D. Dr. G H . C I U T A

apel să nizuesc a jine calea mijlocie şi a stabili un venit vero* simil, aparenţa adesea înşeală şi pe cel mai înţelept om.

Impunerile fiscale după felul lor sunt următoarele :

Impunerea veniturilor proprietăţilor agricole

Evaluarea venitului la hectar (jugăr) pe comune, pentru diferite categorii de pământuri se face de către comisiunea de recensământ pe un period de 5 ani, după care instanţele de impuneri stabilesc impozitul asupra veniturilor evaluate. Nemul* ţumirile contra acestor impuneri se repetă din 5 în 5 ani, mai ales se plâng proprietarii din teritoriul Ardealului, că la evaluări nu se ţine seamă de venitul realizat din cultivarea terenurilor, că pământurile mai slabe sunt mai greu impuse, decât cele fertile situate la şes, evaluările nu sunt făcute în raport corespunzător. La recensământul din 1933, plângerile făcute de proprietarii din unele comune, în urma intervenţiilor politice au fost remediate, veniturile şi impunerile reduse, prin asta au crescut nemulţumi* rile proprietarilor din celelalte comune, în cari impunerile au ră* mas neschimbate.

Cel mai bun sistem de impunere ar fi, dacă s'ar face pe baza unui cadastru fiscal, întocmit şi ţinut la zi de organele fis* cale, care să cuprindă proprietarii, întinderea proprietăţii, cu in* dicarea categoriilor, venitul mediu la hectar (jugăr) pe categorii. Printr 'un astfel de cadastru, mai mulţi proprietari scapă de im* punere, deseori contribuabilii înscrişi în roluri sunt necunoscuţi sau nu posed nici un fel de avere, impunerea fiind făcuta pe baza unor vechi lucrări, copiate cu ocaziunea recensământului.

Impunerea veniturilor proprietăţilor clădite

Stabilirea veniturilor se face pe o perioadă de 5 ani de către o comisiune de recensământ, la faţa locului după contracte de închiriere, iar în lipsa lor sau dacă se constată că sunt eco* nomicoase, evaluarea venitului se face prin apreciere, în corn* paratie cu imobilele similare din vecinătate. Contra acestor eva* luări se fac plângeri pentru motivul că, evaluarea nu corespunde realităţii, deoarece clădirea, obiectul impunerii, nu e similară cu aceea, cu care s'a făcut comparaţia. Nedreptăţile dovedite în mare parte au fost îndreptate de către comisia de apel.

- - • VtAŢX X b î W A t î t H î t 1 . 5 —

Pentru ca nici o clădire să nu scape de impunere şi ca impozitul să fie stabilit în sarcina proprietarului de drept, în co* munele urbane ar fi potrivit, să se facă un cadastru fiscal, cu concursul Primăriei, care de asemenea este interesată, despre toate clădirile din cuprinsul comunei, arătând numele proprietà* rului, felul clădirii, situaţia, numărul încăperiler. Acest cadastru ţinut la Ad*ţia financiară să fie controlat la faţa locului în fie* care semestru.

Impunerea veniturilor întreprinderilor comerciale şi industriale

întreprinderile mici, cu venit până la 150.000 lei, împăr* ţite în 10 clase, se impun pe o perioadă de 3 ani la un im* pozit fix, corespunzător patentei vechiului Regat, clasificarea în* treprinderilor se face de către o comisiune specială.

Acest fel de impunere pare a fi foarte potrivit, nu se poate aplica asupra marilor întreprinderi, obligate a ţine în re* gulă registre, venitul acestora diferă dela caz la caz, urmează a se stabili din registre.

Plângerile contra impunerii fixe, tind mai mult la reduce* rea impozitului, lucru firesc.

întreprinderile mari din punct de vedere fiscal sunt de două feluri : întreprinderi particulare şi societăţi anonime.

întreprinderile particulare se impun după venitul constata din registre, dacă registrele nu sunt regulat ţinute, venitul se stabileşte prin apreciere, în comparaţie cu alţi contribuabili de aceeaşi categorie. Venitul minimal este fixat prin lege, la între* prinderile comerciale acest venit nu poate fi mai mic decât va* Ioarea locativa a stabilimentului, în care se exercită întreprinde* rea, înmulţită cu 1'5— 2'5% la întreprinderile industriale venitul minimal este egal cu 2% din valoarea totală a investiţiunilor imobiliare şi mobiliare. Impozitul minimal la întreprinderile parti* culare nu poate fi inferior sumei de 18.000 lei şi superior su* mei de 75.000 lei.

Aceste întreprinderi se plâng că anual sunt molestate cu cercetarea registrelor, cu citaţiuni, expertize contabile şi în urmă fără a le lua în seamă, se impun la impozitul minimal de 18.000 lei, deşi întreprinderea a încheiat bilanţul cu pierdere. S e mai

plâng că impoziful minimal al întreprinderilor particulare e cu mult mai greu decât al societăţilor anonime, de aceeaşi natură şi importanţă, astfel o întreprindere particulară cu un capital de 2,000.000 lei, este impusă la un venit de 180.000 lei, iar dacă ar fi societate anonimă venitul minimal ar fi numai 1% adică 20.000 lei. Sunt de părere că, ar fi potrivit să nu se facă distincţiune între întreprinderi particulare, cu registre regulat ţinute şi societăţi anonime, impunerile să se facă după aceleaşi norme.

Societăţile anonime, în general se impun după bilanţul fiscal asupra venitului constatat din registre, adică asupra veni* tului realizat.

Aceste "întreprinderi se plâng în contra expertizelor fiscale delegaţilor încredinţaţi cu cercetarea registrelor şi contra greşeli* lor făcute de instanţele de impunere, cari plângeri sunt judecate de comisia de apel şi îndreptate dacă se bazează pe dovezi.

4. Impunerea veniturilor din profesiuni şi ocupaţiuni neim* puse la celelalte impozite

Meseriaşii sunt impuşi la fel ca micii comercianţi şi in* dustriaşi cu un impozit fix, redus cu 20% nemulţumirile sunt tot aceleaşi.

Profesioniştii liberi sunt impuşi după anumite reguli, ve* nitul minimal nu poate fi inferior sumei rezultată din valoarea locativa a locuinţei, inclusiv biuroul profesionistului, înmulţită cu T 5 — 2 ' 5 % pe categorii, fiind împărţiţi după mărimea valorii lo* cative în 6 categorii.

Plângerile contra acestei impuneri sunt de o importanţă mai mică, cu tendinţa de a micşora impozitul.

Constatarea veniturilor supuse impozitului comercial, industrial şi profesional

S e face de un delegat al fiscului, sub supravegherea in* spectorilor financiari, asistat de un delegat numit de Camera de, comerţ şi industrie, şi un delegat al organizaţiilor profesionale )

constituind Instanţa primă de impunere. Contra hotărârilor de impunere, atât contribuabilul cât şi fiscul poate face apel, care se judecă de către Comisiunea de apel, deciziunea acestei co* misiuni putând fi atacată cu recurs la Casaţie.

— V T X Ţ A A R D E A L U L U I IF —

S e plâng contribuabilii că comisiunea de apel judecă ape* Iul numai pe baza referatului verbal al apărătorului fiscului, ne* având timp să consulte actele dela dosar şi că deciziunea co* misiunii se pronunţă fără a se comunica motivarea în scris.

Pentru evitarea plângerilor de această natură, ar fi potri* vit a obliga pe apărătorul fiscului ca în fiecare caz să studieze dosarul şi să depună un referat în scris, contrasemnat de dele* gatul fiscului, membrul comisiunii de apel. Hotărârea instanţe' de impunere, alăturată la apel în fiecare caz să se înapoieze contribuabilului, rectificată conform deciziunii comisiunii de apel, punându*i în vedere că în caz de recurs, e în drept a cere Administraţiei financiare să*i comunice motivarea deciziunii.

Cum s'ar putea remedia nemulţumirile contribuabililor contra impunerilor

Este notoriu că nu există lege fiscală, în contra căreia să nu se facă plângeri. Legea pentru unificarea contribuţiunilor di* recte din anul 1923, este una dintre cele mai bine studiate legi, toate observaţiile făcute contra proectului de lege au fost desbă* tute, proectul a suferit mai multe schimbări, dificultăţile obser* vate în aplicarea legii au fost îndreptate, reformându*se dispo* ziţiunile nepotrivite. Cauza plângerilor, ce se fac în contra im* punerilor fiscale, nu e legea, ci modul cum se aplică, o lege nu* mai atunci poate deveni bună, dacă se aplică bine.

S e cere ca impunerile să se facă după dreptate, în ra* port cu posibilitatea de plată a contribuabilului. S e cere ca ori* ce plângere să fie judecată şi dacă e vorba de exces de putere sau de abuz din partea unor delegaţi fiscali, să se ia imediate măsuri pentru înlăturarea acelora dela actele de impuneri , fă* cându*i responzabili pentru faptele incorecte.

Dr. George Ciuta

C E f l Ş E E E E T I Z I A N = = cele mai reuşite la 1 1 fa ' " ' ^ CLUJ

Din presa ungurească

Cum sunt descrişi românii de un ziarist maghiar

dela „Pesti Hirlap" Tra tamentu l minor i tar i lor unguri în România

după presa din Budapesta . Af irmaţiuni minc inoase .

Opinia publică românească — în special din Ardeal — cunoaşte duşmănia nemărginită a presei din Budapesta îndrep* tată contra tării noastre în ultimul timp.

La început această presă conducea atacuri nedrepte numai pe chestiunea anlirevizionistă, în ultimul timp însă au schimbat metoda şi pentru a discredita poporul românesc nu se sfiesc de a descrie na}iunea noastră în chipul cel mai ordinar şi barbar.

In ziarele ungureşti de dincolo de graniţă apar zilnic arti* cole kilometrice consacrate ponegririi poporului românesc. Această presă ne tratează ca pe ultimii barbari, inculţi, zdrenţoşi, lipsiţi de orice maniere şi bună creştere.

Pentruca cititorii să*şi facă o ideie despre necuviinţa presei ungureşti vom publica în rezumat un articol apărut în ziarul „Pest i Hir lap" N o . 88 din 20 Aprilie 1934, cu titlul Balcanii scris de Markus Laszlo.

Articolul în chestie începe cu descrierea studenţilor români din Paris prin cuvintele următoare :

„ A u forfotit acolo, în cârciumile studenţeşti din Paris . Ghetele lor sunt murdare, cu vârfuri ascuţite ca ale francezilor, însă lărgite şi noduroase. Sunt bruneţi, cam murdari, cu unghii îndoliate, nespălaţi, pudrafi, fardaţi, parfumaţi, mirosind totodată şi a usturoi, gălăgioşi, agitaţi, plescăiesc cu limba, coiful batistei cu dantelă este afară din buzunar, dar de fapt, în loc de ba* listă folosesc degetul arătător cel mare, se scarpină, scuipă de obiceiu şi sunt unşi cu pomadă. Sunt plebei în antreul patro* nului, sunt împopoţonaţi, linşi ca şi domnii Dumineca, fiind descendenţii legionarilor barbari romani şi ai servitorilor slavi din

colţul Europei, sunt îmbrăcaţi în hainele uzate ale domnilor şi neîndemânatici faţă de cabinetele de toaletă. Tinerime din Bal* cani, rămăşiţele amintirilor mele din Paris şi îmi reamintesc de băeţii englezi, cari s'au îngrozit de ei ca de nişte insecte.

Apoi îmi aduc aminte de noua frontieră maghiară. Numai de o jumătate de oră a trecut trenul pe liniile ferate ruinate ale Transilvaniei nefericite şi compartimentul este murdărit deja de grămada hârtiilor unsuroase şi cojilor de carnati, ghetele trântite pe jos aburesc deja sub bănci, picioarele transpirate şi umflate se simt deja, în vagonul restaurant chelnerul cu părul sburlit, îmbrăcat cu o bluză jerpelită, pantaloni vechi de călărie, poartă moletiere şi pantofi femeeşti şi se scobeşte teribil în nas.

Pardoseala culoarului vagonului e plină de noroiu, prefu* tindeni bolboroseşte o gălăgie înăbuşită, răguşită, răbufnind din gât. O naivitate pafriarchală în ce priveşte gustarea plăcerilor instinctive şi îmi aduc aminte de sărmanul decedat Dl. Duca , care înainte cu câţiva ani a rostit un discurs mare în Parlamen* tul românesc, spunând, că funcţionarul de stat are drept să pre* tindă, ca publicul să*i plătească munca depusă, adecă corupţia care este forul legal şi de drept al guvernării. îmi aduc aminte de jandarmii înveliţi în zdrenţe, de dedectivii cu aspect de bri» ganzi, de ofiţerii fardaţi extraordinar şi de soţia preşedintelui de Tribunal care cu bucurie a constatat că abstrăgând de sifilis slavă Domnului, băiatul său e sănătos.

îmi aduc aminte de pământul săcuiesc acoperit cu mur* darie, de poliţiştii îmbrăcaţi în tundră, cum au pălmuit dealun* gul străzii pe un flăcău legat, îmi aduc aminte de liceenii, elevi cu chipiu francez şi de maestrul Zelea Codreanu, care cu iz* mene albe şi cu cămaşa scoasă afară din brâu. a apărut la masa din bodegă, ca şi fantoma sufletului de moţ, necunoscut şi nepriceput din Balcani .

Europa ştie programul gărzii de fier: Transilvania nu poate fi mai cultă decât patria mumă, deci trebuie să decadă la nivelul Regatului. Şi liceenii au crescut deja, devenind gardişti de fier, iar Europa află deşteptarea bucuroasă a sufletului naţio* nai, cunoaşte forma în care se arată natura sa adevărată şi descătuşată. Congresul studenţesc din Roma, facturile de hotel neachitate, lipsa frapantă a tacâmurilor dela restaurante, traiul

caracteristic fericit al acestui popor, rezultat de pe urma devas* tării oraşelor ungureşti, extaz patriotic, care totuşi niciodată nu uită favorul indiscutabil al înstrăinării proprietăţii mobile a altuia, faja de sgomotul sterp şi fără rost. Unguri torturati, aproape morţi, femei batjocorite, hoardele bandiţilor de studenţi, cultura franceză, purlându*o pe trupul lor de mocan, ca şi jobenul. In* chisori pline cu insecte, urletul oamenilor traşi pe banca schin* giuirii, împărţeală gălăgioasă, târg de ţigani, ură de asasini, cruzime laşă: acesta e Balcanul.

Balcanismul grozav îl găsim în pătura domnească, în îm* părţeala lacomă a politicianilor. Acel naţionalism sângeros, care agită poporul românesc şi sârb de fapt este o furie revoluţionară care îşi caută un obiect. Aceste popoare însă nu*şi dau seama, că nu iredentismul maghiar este duşmanul lor, pericolul distrugă* tor, ci Balcanul nemilos, ai cărui domni, şefi de partide, boieri cari se ceartă pentru noua pradă. Beţia nouei bogăţii, a como* rilor noui şi jefuirile noui, bântuie în acest carnaval balcanic şi poporul înfuriat presimte că victoria va fi pentru el un blestem nou al lui Dumnezeu, un impozit nou, o mizerie nouă şi o dis* perare nouă. Tot ce au câştigat este prada nouă a Balcanului, a sufletului care lepădând instinctul moral al poporului şi disci* plina culfurei organice, descompun nefericitele societăţi, fransfor* mându=le în hoarde de tâlhari. Popoarele clocotesc în revoluţie. Aceasta e revoluţia poporului domnitor împotriva minorităţilor asuprite. Insă numai până atunci, până când poporul înfuriat nu va recunoaşte adevăratul obiect al urii sale, acel Balcan, care după sfâşierea trupului maghiar cu o poftă nouă sanguinică, atacă chiar propriul său popor. Dar ce va fi până atunci cu sărmanii unguri, până când garda de fier nu va recunoaşte duşmanul său adevărat? A c u m se vede, că în istoria Europei n'a mai fost o astfel de ruşine, ca şi această pace, care nu nu* mai pe cei învinşi, ci şi pe cei învingători, i*a aruncat în mâna acestui Balcan nou şi smintit. Baccilii Balcanului năpădesc sân* gele Europei şi provoacă umflături în creerul său îmbătrânit. Noua litanie a popoarelor strigă după ajutor : Doamne fereşte*ne de putrezirea noului Balcan".

Din articolul de mai sus reiese ura nemărginită cu care tratează presa ungurească poporul şi naţiunea română.

A N T I R E V I Z I O N I S M U L

Noua operă a publicistului dr. Aurel Gociman

TENDINŢELE REVIZIONISTE UNGARE S'AU MANIFESTAT PUŢIN TIMP DUPĂ ÎNCHEIEREA TRATATULUI DE PACE DELA

D. Dr. A U R E L G O C I M A N

TRIANON, PRIN PROPAGANDA PU* TERNICĂ DESLĂNŢUIIĂ DE POLITICIANII BUDAPESTEI ÎN ANGLIA, AMERICA ŞI ITALIA. ^Ţ'Tsihi

PROPAGANDA REVIZIONISTĂ ŞI IRE* DENTISTA A TRECUT ŞI PESTE GRANI* ŢELE ŢĂRII NOASTRE, UNDE ANUMITE ORGANE CARI STAU ÎN SERVICIUL BU* DAPESTEI AU ŞTIUT SĂ EXECUTE IN* STRUCŢIUNILE PRIMITE DE PESTE HOTARE.

LA ÎNCEPUT ORGANELE NOASTRE DE STAT NU AU REACŢIONAT CONTRA ACESTEI PROPAGANDE — DESPRE CARE SE CREDEA CĂ ESTE O ACŢIUNE NESERIOASĂ.

PUBLICISTUL DR. AUREL GOCI* MAN PRIN ZIARUL „UNIVERSUL" ANI DEARÂNDUL A ARĂTAT ŞI A DOCU* MENFAF TEMEINIC PROPAGANDA DE* ŞANŢATĂ CE SE FACE DIN PARTEA UNGARIEI PENTRU REVIZUIREA TRATA* FELOR DE PACE.

PENFRUCA OPINIA PUBLICĂ ROMA* NEASCĂ SĂ*ŞI POATĂ FORMA O IDEIE DESPRE ACŢIUNEA UNGARIEI IMPO* TRIVA PĂCII, D. DR. AUREL GOCI* MAN A REDACTAT O NOUĂ VOLUMI* NOASĂ LUCRARE : „ROMÂNIA ŞI R E * VIZIONISMUL MAGHIAR" ÎN CARE

Necuviinţa, minciuna, ura şi răutatea ţâşneşte din partea ungurilor ca apa dintr'o fântănă arteziană.

POPORUL ROMÂNESC DIN FIRE NU ESTE RĂZBUNĂTOR DAR TREBUE SĂ ÎNSEMNĂM O ASTFEL DE NECUVIIN(Ă A VECINILOR NOŞTRI CARI SUNT CERŞETORII OCCIDENTULUI PENTRU REFACEREA UNGARIEI DINAINTE DE RĂZBOI.

se oglindeşte în mod cronologic toate străduinjele vecinilor noştri pentru a determina pe conducăto* rii statelor europene să consimtă la revizuirea tratatelor de pace.

Autorul în cele 410 pagini ale acestei importante lucrări dis* cută toate problemele în legătură cu propaganda revizionistă ma* ghiară, analizează şi documen* tează amanunfit mijloacele prin care Ungaria caută să inducă în eroare opinia publică mon* diala pentru a cauza un nou cataclism.

Lucrarea d*lui dr. Aurel Goci* man este o adevărată operă, care consfitue o puternică dovadă a talentului d*sale de ziarist în* cercat şi scriitor.

„România şi Revizionismul maghiar" este unica lucrare în-limba română în acest domeniu, prin care d. dr. A u r e l ^ o c i m a n a făcut un mare serviciu atât statului cât şi întregului popor românesc.

Lucrarea d*lui dr. A . Gociman este o carte preţioasă şi trebue citită cu atenţie de orice român.

Specula cartelului de ciment din România

Construcţiile în România de câţiva ani încoace stagnează din cauza speculaţiei ce se face cu materialele de construcţie : ci* mentul şi fierul. Preţurile ci* mentului sunt dictate de cartel care în ultimul timp s'a dedat la o adevărată speculă fără să ţină cont de preţurile curente mondiale.

După cum se ştie fabricile de ciment din România în mare parte sunt în mâni streine apar* ţinând unor consorţii în majori* tate belgiene.

Actualmente în ţară fune* ţionează şase mari fabrici de ciment cari prin cartelul lor die* tează preţurile, restul sunt numai

nişte uzine mici fără mare im* portantă. Motivul desvoltării fab* ricilor de ciment din România se explică prin faptul că la noi în ţară se află material brut abundent şi de prima calitate, deasemenea şi munca necesară este foarte eftină. Din aceste motive ar trebui ca la noi ci* mentul să se vândă pe preţul cel mai eftin în comparaţie cu preţurile mondiale. Ori la noi se întâmplă tocmai contrarul, cimentul este vândut pe un preţ adevărat de speculă.

Dacă analizăm situaţia fabri* cilor de ciment vedem că ma* joritafea acţiunilor sunt în mâni streine cari nu au nimic comun

cu interesele româneşti, deci prin cartel ridică preţurile după bu* nul lor plac.

Fabricile mari cari domină piaţa şi dictează preţurile la noi, sunt următoarele :

1) Soc. de Ciment loan G . Cantacuzino. Această fabrică se află în Brăila şi majoritatea ac* ţiunilor le deţine Trustul Belgian (Anvers) Soc. de ciment din Europa Orientală Portland Ar* tificial S . A .

2) Fabrica de ciment „Azuga" fot proprietate belgiană.

3) Cimentul Titan. Această întreprindere are fabricile în Titan şi Turda, majoritatea ac* ţiunilor le deţine Banque de Par is şi un alt consorţiu fran* cez.

4) Fabrica de ciment „Pu tna" Cernăuţi. Majoritatea acţiunilor sunt în posesia Băncii de Credit Român şi a unei fabrici de ci* ment franceze.

5) Fabrica de ciment Braşov fostă Kugler & C o . Majoritatea acţiunilor acestei fabrici sunt în posesia unui consorţiu german, cetăţeni streini.

Cele cinci fabrici arătate mai sus formează cartelul şi dictează preţurile cimentului.

Costul cimentului După experţi fabricarea unui

vagon de ciment în România

costă maximum 4500—5000 lei. Aceasta se adevereşte prin faptul că fabricile de ciment din Jugoslavia, Cehoslovacia, Un* garia şi Polonia oferă vagonul de ciment la graniţă cu preţul de 6000 lei, deci preţul unui vagon de ciment pe piaţa mon* dială este mai scăzut de 6000 lei.

In raport cu cele de mai sus ci* meritul fabricat în ţară se vinde din partea cartelului cu 23.000 lei vagonul cuprinzându*se în acest cost şi preţul sacilor. Deci vagonul de ciment din România se vinde de patru ori mai scump ca în sfreinătale.

Faptul că cimentul, continuă să fie vândut din partea cartelului cu un preţ de speculă, a de* terminai asociaţiile de construcţii din ţară să intervină pe lângă guvern să pună capăt acestor stări de lucruri.

Pent ru a se cunoaşte ce profit au realizat fabricile de ciment din România — a căror acţiuni în majoritate sunt în mâni streine — este de ajuns să amintim bilanţul de sfârşit de an al Soc. Belgiene de Ciment din Europa Orientală Portland Certificial S . A . care a plătii acţionarilor în urma rea* Uzărilor fabricilor din România un dividend de 20 la sută.

Credem că guvernul în urma acţiunii începute pentru înce= tarea speculei cu cel mai ne= cesar material de construcţie,

va lua toate măsurile punând capăt acestui mod neomenesc de a păgubi cetăţenii români în favorul unor venetici.

Proteguirea românesc în

— Proectul In ultimul timp s'au făcut dife*

rite discuţiuni în presă, ba chiar şi în parlament cu care ocazie s'a arătat cum elementul românesc este înlăturat în special — dela întreprinderile particulare.

Pentrucă guvernul să pună capăt acestor anomalii s'a eia* borat un proect de lege care reglementează, cu toată severi* fatea, participarea personalului străin în întreprinderi şi se su* pune tot personalul întreprinde* rilor în legătură cu apărarea na* (ională, unui control permanent al Ministerului de industrie şi corner}.

Proectul guvernului prevede că întreprinderile industriale, mi* niere, comerciale şi bancare, funcţionând în (ară, sunt obli* gafe să aibe personal român într'o proporţie de cel puţin optzeci la sută. Deasemeni, cel puţin jumătate din membrii con* siliului de administraţie, ai comi-

elementului întreprinderi

guvernului — teiului de direcfie şi al cenzori* lor. Preşedintele consiliului de administraţie trebue să fie, obli* gaforiu român.

Totalul salariilor apunfamen* felor, grafificatiilor, jeloanelor de prezenjă, indemnizaţiile de trans­port, cheltuelile de reprezentare, şi a oricăror alte indemnizaţii — în afară de dividende — acor* date de întreprinderi personalului străin de toate categoriile, nu pot întrece global 30 la sută din totalul sumelor plătite întregului personal.

Dispozitiunile de mai sus întră în vigoare imediat.

Numai întreprinderilor noui, cari s'ar înfiinţa după promul* garea legii şi, cari prin im* portanta lor economică excep* tională, ar necesita vremelnic o proporjie mai ridicată de per= sonai străin, se poate acorda pe baza unui jurnal al consiliului de miniştri, un termen de doi ani dela înfiinţare, termen după

care proporţia personalului ro* mân va trebui să fie adusă la normal.

Proectul mai prevede că în interesul siguranjei Statului, în* cadrarea întregului personal al întreprinderilor şi industriilor cari prin natura lor, sunt în legătură cu apărarea Sfatului, va trebui să fie autorizată de Ministerul de industrie.

Mai târziu printr'un jurnal al Consiliului de miniştri se va sta­bili ce categorii de întreprinderi vor fi în legătură cu apărarea naţională.

In ceeace priveşte funcţionarii streini (cetăţeni streini) nu se ţine seamă de drepturile câş* tigate.

Numai funcţionarii cu contract încheiat înainte de promulgarea legii, vor putea rămâne în fune* ţiuni până la cel mult doi ani dela promulgare.

Proectul nu prevede nici un fel de cale de apel împotriva

unui eventual refuz de încadrare a personalului de către Ministe* rul de industrie.

întreprinderile cari vor contra* veni dispoziţiunilor proectului pentru utilizarea porsonalului român în întreprinderi, vor fi pedepsite cu :

Retragerea avantagiilor de orice fel pe cari întreprinderea le are dela Sfat sau întreprinderi con* troiate de Stat.

Excluderea dela furnituri pub* lice.

Suspendarea temporară a fune* (ionării.

Sancţiunile de mai sus se vor da printr'un jurnal al Consiliului de miniştri.

*

De acesie dispoziţiuni era nevoie mai cu seamă că toate întreprinderile atât particulare cât şi de stat erau ticsite în ultimul timp cu streini.

STOFE ŞI PARDESIURI DE P R I M Ă V A R Ă la Firma

lANOVICZ ŞI FIUL Calea Regele Ferdinand No. 24

^ ® y ? s y c ^ f a ^ y rays ©•nnn.crwTagreyTsyc^fo'»^ rá

încasarea impozitelor în Ardeal

De vorbă cu d. Juliu Toşa inspector regional financiar

Problema încasărilor fiscale în urma crizei financiare atât de simfitoare, în toate domeniile, formează o încercare foarte grea pentru guvernele de azi.

Având în vedere timpurile excepţionale, Ministerul de Fi» nanfe a hotărât ca Administra» Jiile Financiare de încasări şi plăji să fie inspectate şi supra» veghiate de cei mai pricepuţi şi încercaţi funcţionari ai Statului.

Executarea acestei grele mi­siuni pe raza Directoratului Reg. Cluj i»a revenit d. dr. Juliu Toşa, inspector regional finan* ciar al A d m . Financiare de în» casări şi plăţi.

D . dr. Jul iu Toşa este unul din cei mai valoroşi funcţionari financiari care dela preluarea im* periului a îndeplinit funcţiunea de Sub»director General în care calitate era substitutul Direcfora* tului General al finanfelor pen* tru Ardeal, iar dela desfiinţarea acestui Directorat — din anul 1926 — îndeplineşte serviciul de Inspector în judeţele din Ardeal .

Pentru a cunoaşte situaţia

reală a încasărilor impozitelor în Ardeal ne*am adresat d. dr. Juliu Toşa, ca unuia dintre cei mai autorizaţi a da lămuriri în această privinţă.

D. dr. J U L I U T O Ş A Inspector Reg. Financiar

„Fără îndoială — a spus d. J . Toşa — încasările fiscului niciodată nu au întâmpinat atâtea obstacole ca în zilele noastre. Criza financiară şi greutăţile sur*

venite din pricina stagnării a* proape generale a economiei noastre, pune pe gânduri seri* oase pe cetăţeni.

Sperăm însă că prin reorga* nizarea şi îmbunătăţirea apara* tului financiar toate greutăţile mari vor fi învinse.

Noi — a încheiat d. Juliu

Toşa — cari suntem destinaţi pentru aceste posiuri cu mare răspundere morală, ne dăm toată silinţa şi muncim desin* teresaţi pentru a ajuta cu un ceas mai devreme ca ţara să ajungă la o consolidare, se* rioasă.

îmbunătăţirea legăturilor pe Căile Ferate Române

Schimbare în mersul trenurilor dela 15 Maiu 1934 In legătură cu schimbările

mersurilor de tren internaţionale Administraţia C . F . Româneşti a trebuit să aducă oarecari mo* dificări şi pe reţeaua din Ardeal.

C u aceasta ocazie şi luând în consideraţie nevoile publicului care din ce în ce mai mult se manifestă în sensul iuţelei de transport a legăturilor bune şi a confortului, Administraţia a în* ţeles să facă o serie întreagă de sacrificii numai pentru ca-şi în* ţelege menirea sa de a satisface nevoile publicului.

Condusă de -aceste conside* rente, Administraţia a pus cu în* cepere dela 15 Maiu 1934 în circulaţie o serie de trenuri în plus.

In regiunea noastră comuni* caţiile pe calea ferată, s'au în* mulţii prin circulaţia zilnică a

trenului rapid Bucureşti —Oradea în loc de 3 ori pe săptămână ca până acum, prin punerea în circulaţie a unei perechi de tre* nuri personale în plus pe linia Teiuş — Cluj, cu care s'a făcut legătură în st. Teiuş la trenul accelerat 23 care pleacă din Bucureşti, ora 23.35, dând po* sibilitate călătorilor plecaţi cu acest tren din Bucureşti, să so* sească la Cluj la ora 12.19.

Perechea contrară a acestui tren cu plecarea din Cluj, ora 4.25, realizează legături spre Turda —Abrud, T g . Mureş—-Uioara şi Alba Iulia cu sosirea la Turda, ora 7.45 ; la Abrud, ora 13.45; la Tg . Mureş , ora 8.37; la Uioara, ora 7.14; la Alba Iulia, ora 8.19.

Deasemenea, s'a mai pus în circulaţie o pereche de trenuri

— . 2 8 - V I A Ţ A A R D E A L U L U I

în plus pe linia Răsboieni—Tg. Mureş în scopul de a face le* găiură spre Tg . Mureş la toate trenurile depe linia principală.

S'a îmbunătăţit legătura între oraşele Cluj şi Galaţi, vagoanele directe fiind ataşate în Cluj la trenul accelerat ce pleacă la ora 1 2 . 2 0 frecând prin Răsboieni — T g . Mureş cu sosirea în st. Tg . Mureş la ora 1 5 . 3 8 şi în Ga* lati la ora 5 . 3 8 .

La înapoiere plecare din Ga* lati, ora 14. If, trecerea prin Tg . Mureş , ora 5 . 2 1 şi sosirea la Cluj cu acceleratul de ^dimineaţă la ora 8 şi 19 m.

S 'au realizat legături directe fără transbordare între Cluj*Bis* trita .Bistriţa—Bârgăului şi Cluj* Beclean—Sângiorz Băi—Rodna Veche ambele prin Dej.

In acest program de mers nu s'au neglijat localităţile balneare şi climaterice, căutând a se rea* liza legături cât mai bune. Ca exemplu pentru staţiunea Sovata, plecarea din Cluj se poate face

f ie cu trenul rapid la ora 9 . 1 2 cu sosirea în Sovafa la ora 1 5 . 4 2 , fie cu trenul personal 3 2 4 cu plecarea din Cluj, ora 1 3 . 3 5 şi sosirea la Sovafa, ora 2 1 . 5 0 (aceste legături prin Blaj). Iar prin Răsboieni Bereni cu pleca* rea din Cluj la orele 1 3 . 3 5 şi sosi* rea la Sovafa Băi, ora 2 1 . 2 2 .

Tof pentru a veni în ajutorul publicului, A d m . C . F . R . a scos o ediţie oficială a tuturor mersu* rilor de tren cuprinzând toate trenurile din Ţară cât şi mersul trenurilor internaţionale, cur* selor de vapoare pe Dunăre şi Mare şi a principalelor linii de autobuze care leagă localităţi ne* deservite de calea ferată, această ediţie cuprinde totodată şi un extras din regulamentul şi tari* ful C F R călători, bagaje şi mesa* gerii, atât cât e necesar să cu» noască persoanele ce vin în con* tact cu calea ferată. Această ediţie a mersului de trenuri mai are un mare avantaj prin schimbă* rile ce eventual se vor aduce

lnscrieţi-vă imediat în Liga Antirevizionistă Română.

Sediul Calea Regele Ferdinand Nr. 110.

mersului de trenuri în cursul anu* apărute. Trebuie adăugat că, lui, nu devine inutilizabilă, căci mersul este redactat şi aranjat în schimbul cuponului ce*l poartă cu multe îngrijire şi oferă un penultima foaie a livretului se mijloc sigur de călăuzire, obfine în mod gratuit textele —

Datoriile de azi răspunderile de mâine

Dacă în trecut tineretul nu a fost obiectul unor perpetue pre* ocupări în Stat, astăzi el este şi constitue cea mai arzătoare pro­blemă a epocei, de soluţionarea căreia depinde în mare parte consolidarea viitorului. E pro* blema ce frământă întreaga gân* dire politică şi nu mă îndoesc că ea va fi rezolvată de împre* jurări, dacă cei chemaţi să o cerceteze nu se vor sesiza.

La noi această problemă pre* zintă din nefericire, mai multe aspecte.

In general, putem spune că între tineret şi cei bătrâni există un antagonism atât din punct de vedere al concepţiei, cât şi din cel al susceptibilităţilor de adaptare la tendinţele noui de viaţă publică.

Discordia ce există azi între aceste două generaţii (tineret şi bătrâni) e în măsură să preju* dicieze atât liniştea generală cât mai ales interesele noastre de viitor. D e aceia trebuesc cerce­

tate toate posibilităţile de a în*

druma tineretul pe căile bine» făcătoare de construcţie so« cială.

D. P Â R V U SIDONIU

Ritmul nou de existenţă po* litica ce se manifestă pe întreg globul, e nevoie să fie luat în consideraţie cu atât mai mult cu cât curentul a eşit, nu din

V I A Ţ A A R D É A L U L Ù Ì

interesele meschine ale unei ge*

neraţii, ci, din imperativele eco* nomico*sociale de azi ce se im* pun dârz pretutindeni.

E nevoie ca toţi matadorii si* tuaţiilor materiale cari constituc şi stăpânirea politică actuală, să facă loc elementelor tinere, dacă nu prin adaptare la noua pul* saţie a vremii, cel pufin printr'o înţelegere reală a stărilor de fapt.

Răspunderea istorică a tuturor greşelilor politice, cari se înmul* fese mereu şi din nenorocire mai mult în chestiunile de vii­tor, — va fi a acelora ce azi sunt chemaţi a conduce desti* nele neamului.

Genera la tânără de azi îşi iroseşte forţele în van, împinsă de ademenirile demagogice ale unui politicianism strein de nă* zuinţele mulţimii fără a putea înţelege zbuciumul îngrijorărilor ce frământă spiritele într'o ne* siguranţă ucigătoare a zilei de mâine.

Simţuri!* oţelite ale generaţiei tinere de azi, călite la fo* cu mizeriilor ce i*au acompaniat adolescenţa, şi puterea de rezis* fentă eşită din laboratorul tuturor reformelor postbelice, al cărui element de experienţă a fost, — cer dreptul la viaţă şi vreau să*şi asume răspunderea unui viitor pe care înţeleg să*l fon*

deze pe temelii durabile cari să asigure, celor din urmă, un me* diu mai prielnic de desvolfare.

Tineretul de azi, devenit ma* fur înainte de vreme, tinerei să* rac şi idealist, asupra căruia a* pasă greu atâtea rele, azi şi*a dat seama că nu este îndrumat politiceşte pe căile bune, pen* truca lipsesc conducătorii cari să se identifice cu aspiraţiunile şi tendinţele noui 'de viaţă socială.

Acest tineret sprijinit de un profund simţ al realităţilor, re* prezintă o forţă, care va dărâma blocul de ghiaţă al oamenilor vechi de azi cari domină mate* rialiceşfe, deschizând astfel poarta unei conduceri spirituale pe care o credem singura în măsură să restabilească armonia socială şi un echilibru economic în Stat.

In vremurile aceste în cari corijarea democraţiei este un im* perafiv, când sub perfidia poli­ticianismului vechiu şi anchilozat se înăbuşe atâtea dureri şi stri* găte şi când se macină un în* treg sistem de structură socială, se impune ca elementul de con* ducere neputincios şi deteriorat de intemperiile vremii, să fie eli* minat din organismul social.

N u cu răutate ci cu durere trebue să denunţăm această ne* leguită situaţie în care se gă* seşte întreagă generaţia tânără despoiată de cele mai elementare

v i a ţ a a r d e a l u l u i ,31

drepturi, apreciată uşuratic toc* mai de aceia cari ar trebui să*i fie oblăduitorii de toate zilele.

Desigur că între rândurile ge* neraţiei de bătrâni sunt şi oa* meni de bună intenţie cu suflet şi entusiasm tineresc, însă ma* joritatea lor constitue un bloc contra vlăstarelor dornice a face ceva pentru această Ţară care

mâine va fi pusă sub răspun* derea lor.

N u de transacţiuni între ge* neraţii e nevoie azi, ci de înţe* legerea şi adaptarea celor puţini, apropiaţi de sfârşit, pentrucă viitorul are întotdeauna garanţia generaţiilor ce se succed.

S. Pârvu

Există o colaborare economică între statele Micei Antante ?

Dela faimoasa carte a lui Delaisi „Cele două Europe" am acceptat cu toţii ideea că într'adevăr Europa se împarte în două, o împărţire care nu este în funcţie numai de trecut, de situaţia politică, socială şi culturală ci şi de cea economică, Continentul nostru fiind, la Vest, o vastă regiune industrială, bine organizată, furnizatoare de produse tehnice, necesare vieţii moderne, pe câtă vreme spre Est există un bloc de state agrare, mai înapoiate, mai rudimentare, cu popoare cari asudă din greu deasupra braz* dei fără a putea să*şi creeze un standard superior de viaţă şi fără a se putea emancipa de sub tutela economică a statelor in* dustriale.

S 'au făcut, ce e drept, suficiente încercări din partea sta* telor agrare spre a se ieşi din acest impas. In primul rând s'a emis ideea aplicării tarifelor preferenţiale dar ea a trebuit aban* donată pentru că statele industriale din Apus , cari sunt totodată şi mari puteri coloniale, s'au grăbit să demonstreze că pot re* nunta la Europa agrară.

Şi astfel tarifele preferenţiale au rămas o simplă utopie so* cială şt economică, fără putinţă de a fi traduse în realitate.

S'a încercat atunci ceva care să impresioneze. S'a încer* cat constituirea „Blocului economic al statelor agrare europene" care trebuia să*i impună punctul său de vedere Europei indus* triale. Şi astfel nu mai târziu decât anul trecut, la Bucureşti,

reprezentanţii celor 8 siate agrare şi anume : România, Jugo* slavia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Letonia şi Estonia, au discutat şi fixat un punct de vedere unitar, ce a fost prezentat apoi Conferinţei Economice Mondiale dela Londra care şi*a deschis lucrările în ziua de 12 Iunie 1933.

Blocul putea să devină, aşa cum a fost conceput, o mare realitate economică, dacă nu intervenea politicul. Intre cele 8 state agrare era însă aşa de puţină putinţă de colaborare din acest punct de vedere ! De o parte se găseau Ungaria şi Bui* gada cari socoteau primejdioasă o încercare de a ieşi din sfera intereselor economice pe cont propriu şi o bună vecinătate cu Germania iar statele baltice sunt, de ani de zile, animate de ideea înfiinţării unui bloc aparte care să apere interesele lor po* litice şi economice faţă de Rusia Sovietică.

In felul acesta blocul statelor agrare din Europa Estică a eşuat. Care era într'o astfel de împrejurare situaţia statelor din Mica An tan t ă?

In primul rând acest minunat organism politic, creat de minţi luminate, în primii ani după încheerea păcii, a fost şi con* tinuă să fie, un admirabil organism politic. N u odată am avut ocazie să auzim, prin glasul celer trei miniştri de externe, dar mai ales prin al dlor Titulescu şi Beneş , rostindu*se^ la Geneva şi în altă parte, cuvinte cari au cântărit greu în balanţa politicei internaţionale.

C e au făcut însă cele trei state spre a putea stabili între ele şi o rodnică colaborare economică ?

A m putea spune că s'a vorbit mult şi nu s'a făcut aproape

• a a a a o a o D a a o a a a a a a a D D = = a • • • • • • • • • • • • • • • a a c m a

g C R O I T O R I A U L T R A M O D E R N Ă g

! J E L M Ä R E A N l a a S «ff 3 a a

l C L U J , P I A Ţ A U N I R I I g g [ÎN CURTEA BERĂRIEI U R S U S ] o a a o a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a = a a a D a a a a a a a D a a a a a a a a a

nimic. Aceasta, din motivul că în evoluta lor economică a exis* tat, mai ales în Cehoslovacia, un puternic curent autarhic care a dus la un surd răsboiu vamal. Zadarnic s'a încercat semnarea de convenţii de acorduri economice, căci statele respective au continuat să se suspecteze, să se invidieze, şi sa-şi pună stavile de aşa natură încât multe din ramurile de comerţ, cari înainte erau foarte desvoltafe, între cele trei ţări, au fost aproape para* lizafe.

Aceasta era situaţia când s'a emis ideea semnării unui pact fundamental care avea să realizeze pe teren economic ceeace se realizase, de ani de zile, pe teren politic.

Pactul semnat la 16 Februarie 1933, cuprinde 11 articole şi ţinteşte la : unificarea acordurilor economice, existente la acea dată ; încheierea de acorduri noui : crearea unui Consiliu Eco* nomic Superior : crearea de sub comisii de studii şi în fine, cimentarea şi desăvârşirea raporturilor economice în vederea or* ganizării unei rezistenţe absolut necesare menţinerii prestigiului Micei Antante.

A trecut de atunci mai bine de un 'an . S'a făcut între timp vre*un pas înainte ? Nici unul, absolut nici unul, ci din contră s'a înregistrat un regres general care a mers până acolo, încât, datorită politicei economice a agrarienilor cehoslovaci, co* merţul de porci, spre pildă, în Cehoslovacia, a fost în primele luni ale anul 1934, cu desăvârşire desfiinţat.

Credem că a venit vremea ca această situaţie să înceteze. Dacă România are cam aceiaşi srucfură economică ca şi J u * goşlavia, în schimb ea cumpără mari stocuri de produse textil e maşini şj alte prqduse industriale din Cehoslovacia, având pentru aceasta dreptul de a pretinde un egal tratament în ceeace pri* xeşie .plasarea produselor noastre pe piaţa cehoslovacă.

Suntem legaţi de această ţară prin tratate politice excelente, ne leagă de ea o întregă epopee de suferinţe comune, de ide* aluri, urmărit cu dârjenie dealungul veacurilor, ne leagă măreţe, clipe de însufleţire şi de colaborare spirituală în cursul marelui răsboiu şi mai ales sprijinul ce ni l'am dat reciproc prin viteze ţegiuni de voluntari eroi.

Faţă de toate acestea, realităţile politice şi economice din jur îndeamnă la strângerea rândurilor. D e aceea punerea în

V I A Ţ A Ä R Ö f e A L Ü L U t

prac t ică^ Paet^Iuij,semnat |n f z iua de, 16, ,Febr„ ,1933, credem că nu mal pdáte IWàrzia. Guve rnu l român ' a ie datoria să facă din aceasta o j | y | g j i ^ ( ^ I ţ ş â ţ g i u fşaf ŞWW 1^

Tara înFreagă dar mai ales Ardealul, ce sufere enorm de pe urma ^tì^ìm§aimf^fi^ié^ti Ctek©6lOvaa4''?âştcaplă ca oamenii noşfrii politici cu răspundere să sondeze până la pro* funzime sinceritatea ßrteieniei'cehoslovace. P a

Apel către notari Reyis(a „Via}a Ardealului" înţelegând importanţa pe earj

o au notarii comunali în viaţa, administrativă şi gospodărească a satelor noastre şi apreciind nevoile acestei preţioase categorii de funcţionari de care depinde desvoltarea primei celule a Statului, va face loc în, coloanele sale unei rubrici permanente, întitulată „ Viaţa notarilor comunali". ,

Notarii vor putea publica în cuprinsul ei toate dezideratele lor, vor găsi loc pentru toate problemele administrative şi gos* podăreşfi şi vor avea la îndemână cel mai eficace mijloc de contact cu viata publică.

Recomand deci cu toată căldura această revistă, tuturor colegilor din tară.

. Dr. IOÀN STOICA preşedintele Reuniunii Notarilor

din jud. Cluj.

Abonamentul anual pentru notari şi fuuejiotlciri ^dwiuìl

nistrativi Lei 400.

V T A Ţ A & . P r V R A T TTT TTT

Conferinţa ministerială n în ; capitala Ardealului

Soluţionarea problemelor ardeleneşti

Proectul guvernului naţionaUliberal prevedea ca toate pro* vinciile să fie vizitate de MINIŞTRI departamentelor respective pentru rezolvirea doleanţelor excepţionale ale populaţiei.

D . prim*ministru Tătărescu examinând situaţia provincii* lor, a găsit necesar ca prima descindere?să o j a 0 în Ardeal, unde plângerile şi nevoile sunt din cele rriaiMrijpOTiarite.

Raportul depus de dl. ministru Al . Lapedafu a convins pe şeful guvernului ca în primul rând să fie'examinată şi situ* diată problema ardelenească — în specia! situaţia nenorocită a moţilor — care perzistă ca o veche rană din depărtatul trecut al acestei provincii.

In acest scop dl. prim*ministru Tăfărescu, a hotărât sa*se întrunească Consiliul de Miniştri la Cluj, unde de acord cu foţi prefecţii au discutat problemea moţilor care* este atât de acută.

După desbaterile ce au avut loc Iá Cluj; Consiliul de Miniştri s'a deplasat la faţa locului în ţinuturile moţilor la Câmpeni şi Huedin unde s*au ţinut consfătuiri cu cei intere* saţi pentru soluţionarea acestor probleme.

Prima consfătuire a avut loc la Câmpeni unde reprezen* fanţii acestor ţinuturi au expus amănunţit doleanţele popu* laţiei.

A doua mare întrunire a avut loc la Huedin, unde au fost de faţă foţi reprezentanţii guvernului cât şi prefecţii, şi di* feriţi parkmentari.^, partidului natiönakÜheral,.... „:

*

èri ^ W M D L ^ p é d r ì c e 1 i l é TÓEPPVÓVWCII1 vőY Á ton»

ä ^ t t b t t ^ ^ ^ 1 V t a r i f f

.00Î'-'- b . . i r/ììhiìAiì

_ 3 Ó _ V I A Ţ A A R D E A L U L U I

Vizitele ministeriale în Ardeal

•* . i T T » JS - i - '

, 1 1 TiH'Mi ; 3 Ili K §f| *IHBASBFIRA IS : fii

PRIMUL- CONSILIU DE MINIŞTRI IN C A P I T A L A A R D E A L U L U I Dl. G H . T Ă T Ă R E S C U preşcd. Cons, de miniştri d»nii miniştri S A S U ,

L A P E D A T U şi FRANOSOVICI .

Dl. prim ministru T Ă T Ă R E S C U împreună cu d^nii miniştri F R A N A S O * VICI A L E X . L A P E D A T U şi dl. D U N C A prefectul jud. Cluj.

V I A Ţ A A R D E A L U L U I — • n , . 3f

MINIŞTRI L A HUEDIN. Dl. prim*minisin; Tătărcscu, d-nii miniştri Sasu, Franasovici, Lapedatu, M. Constantinescu subsecretar de Stat la Finanfe dr. Dunca prefectul jud. Cluj şi chestorul poliţiei din capitala Ardealului,

9m

D. ministru al sănătăţii C O S T I N E S C U vizitând Institutul de Cancer „IULIU. M A N I U " , îl vedem în momentul câ nd iscăleşte cartea de aur; Lângă dsa sunt prezenfi dr. C. S T A N C A , prof. Gàne secretar ge* neral al* Ministerului sănătăţii, Inspector gen. M A R T I N E S C U , dr. B A R I Ţ I U med. şef al Casei CercualeCluj şi C A R O L MOZES. ,

MAREA ADUNARE DELA HUEDIN. DI. prinvministru vorbind mul|imii.

DL Prof. Gh. Leon în fruntea comisiei interimare a Camerei de

Corner} şi Ind. din 1 capitala Ardealului

Marţi d. m. la orele 5 a avut loc în sala Camerei de comerţ şi industrie dio localitate, instalarea nouei comisii inte* rimare prezidată de dL prof. G h . Leon. 1 ' >'

C u această ocaziune au fost prezenţi primul*preşedinte al Tribunalului Cluj şi membrii comisiei interimare: Dnii dr. Partenie Dan , Senator Mircea, Diamand dir. general la Ind. Sârmei, dr. Ştef. Borbély, Romanovici, Aurel Petricaş, Andrei Fărcaş şi Mauriţiu Rozsa.

C u ocazia instalării nouei comisii s*a discutat problema întocmirii bugetului instituţiei pe anul cutenţ şi preluarea pa*

frimoniului dela celelalte camere care vor fi înglobate acestei insfitufii.

In numărul viitor ne vom ocupa amănunţit de problemele cari privesc această instituţie şi de proectele cari trebuesc realizate.

C A P I T O L cinematograful cel mai modern şi frecventat din Cluj.

Locul de întâlnire al lumii selecte.

P r o g r a m variat cu ultimele noutăţi ale ecranului.