No. 124 tin nuïnr 25 ban! Mercuri, 7 (19) Iunie 1878.111111M8111

MONITORUL OFICIAIkBONAMENTUL :

PR AN, TREI-I?ECI i *1;. SE ; SE LPN!, 20 LID

Ianuarie si AmtAift lulie )

AL ROMANIEI

ANUNOTURILS

UNTA DR TEEI-pEct LITERE TREI-pa01

( ineeraree, II-a el ma! departe, 20 b.)

ARNIM

Pretul unei publicatii judiciare,oAti6 la einel-deel unii, einei lei; rul mai

mare de einci-deei liaiT, pee lei

DIRECTIIINEA :strada Germang, curtea .7,erban-Voa

Scrisorile nefrancate se refusA

Insertil i reclame , 6o b.inserarea II-a si foal departe, 30 barn' iini:

A nunciurile se prirnesc i cu an ul

SUMARPARTEA OFICIALA.Ministerul jastifiem :

Deerete.Ministerui de interne : Decrete Reetificare.Ministerul agriculturei comerciului i Nerd-

ritor publiee : Preseurtare de deeret.Ministerul de resbel: Preseurtare de deeret.

Cireulari cMre presedintil comisielor de liqui-dare a be turilor de requisitie.

Ministerul de finance : PecisiunePARTEA NEOFICIALA. CronicA. Co-

municare. Depql telegratiee. Sedinta A-dnnMei Deputatilor de la 6 Iunie.Rectificare

Ofrande.Anundurl ministeriale, judiciare, administrati-

ve ti particulate9601ilialifeil0.81/1011M0

PARTEA OFICIALA

Bucurescr , 6 lunie 1878.

MINISTEUUL DE JUSTITIE.

CAROL I,Prin gratia luI Dumuece i vointa na-i

tionalä, Doran al Românilor,La top de faci i viitorr, sángtate.Vèijênd raportul ministruluï Nostru,

secretar de Stat la departamentul de Ijustife, cu No. 5,359;

Corpurile Leginitóre aü votat i a-doptat i NoT sanctionam ce urrnéza :

L E G E.Art. unic. In virtutea art. 9 din

ConstituOune, se recumísce cualitateade cetatén roman prea santieï sale ar-chiereuluT Vladimir Irinupoleos Su-hopan.

Promulgam acésta lege i ordonamOA ea sa fie investita cu sigiliul Statu-

luT si publicata, prin Monitorul ofi-cial.

Datá in Bucuresci , la 1 Iunie1878. CAROL.

(L. S. St.)Ministru Rec, e tar de Slat

la departamentul dp justitie.Eug. Stittenn. No. 1,396.

CAROL I ,Prin gratia lui Dumnedeil si vointa na-

tionalA, Doran al Românilor, ,La top de faciá viitorr, sánNate.ATNênd raportul ministruluT Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde justitie, cu No. 5,360;

Corpurile Legiuitóre ail votat si a-doptat i NoI sanctionain ce urméza :

L E G E.Art. unic. In virtutea art. 9 din

ConstituOune, se recunósce D-luT JoanManliu cualitatea de cetatén roman.

Promulgam acésta, lege si ordonamca ea sa fie investita cu sigiliul Statulul

publicata prin MonitorulData in Bucurescï , la 1 Iunie

1878. CAROL.(L. S. St.)

Stat11Iienriastrtraumseenctrueltadre jdues

Eng Statesen. No. 1,397.

MINISTERUL DE INTERNE,

CAROL I,Prin gratia le Dumn&Jeì i vointa na-

tionalä, Doran al Românilor,La top, de facia si viitorr,shnnate.Asupra raportuluT ministruluT Nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 9,289;

Avênd in vedere art. 18 din legeaguardeT civice ;

Avênd in vedere jurnalul consi iu-luT de ministrif, incheiat in sedinta dela 29 Maia 1878, eu No. 3,

Am decretat si decretam :Art. I. Jurnalul consilinluT sus men-

tionat se aproba.Art. II. Nuniim in functiunï sir e-

rióre din guarda eivica, pe perskeleurmat6re :

La inspectoratul guarder.D. colonel Gard escu Grigorie , adju

al inspectoruld general , In loeul D-locotenent - colonel Al. Sarandi , dersionat.

La legiunea II din Bucurescr.D. Vladimir Olisevschi , comandant

companie , In loeul D-lui M. Radulesedemisionat.

La legiunea III din Buouresci.D. Nicolae Dimitrie Popeseu , comai

dant de companie, in loeul D-10 Joan Pipescu, demisionat.

La legiunea IX Focsanr.D. Petre Basturescu , comandant

companie , in locul Ignat Racovitdemisionat.

La legiunea XI Galati.D. Ghitä Dragoneseu comandant d

companie, in locul D-10 Dimitrie A. Nitesen deraisionat.

D. Nicolescu loan, comandant de coil]panie in loeul D-10 Ghitä Pope, inaintal

D. Joan SOre, coraandant de compani(in local D-lui Theodor lonescu , demisiónat.

tord

Lii

deu

8400 ONIVORULOMIAL AL ROMANW 7 (TO tunie 1818.

D. Vasile P. Ionescu , comandant decompanie , in locul D-lui Joan Antonin ,demisionat.

La legiunea XII Bérlad.D. cápitan Nicolae Dimitriu, adjutant-

major de batalion, In locul D-lui A. Pro-firiu, demisionat.

La legiunea XlV Rotoani.D. Anastase Sava , adjutant-major de

batalion, in locul D-lui Emanoil Leones-cu, demisionat.

D. Scarlat Georgescu , comanclant decompanie , în locul D-lui Anastase Sava,inaintat.

La batalionul I Turnu-Severin.D. Gheorghe Macescu , comandant de

batalion, in locul D-lui Al. Popoviel, de-misionat,

D. Eustatie Chartianu , comandant decompanie , in loeul D-lui Mih. Ghelme-geanu.

La batalionul IX Bacétu.D. Joan Tilinschi, comandant de com-

panie, in locul D-lui Luis Collen, decedat.

La batalionul X Roman.D. Grigorie Braescu comandant de

companie, in locul D-luI V. Joachim, de-misionat.

batalionul XI Pétra.D. Constantin Isacescu , adjutant-ma-

jor de batalion infiintat din not.D. George Belveanu , comandant de

companie, infiintata, din not.D. Alecu Crivetu , comandant de com-

panic, infiintata din not.D. Nicolae Soimaru, comandant de com-

panic, infiintata din not.D. Ghita Jurist, comandant de compa-

nie, infiin(ata,' din not.

Art. III. Ministru Nostra secretar deStat la departamentul de interne este in-särcinat cu executarea acestul decret

Dat in Bucuresd, la 2 Iunie 1878CAROL.

Ministru seeretar de Statla departamen tut de interne,

C. A. Bosetti. No. 1,400.

CAROL I ,

Prin gratia lui Dumnee i vointa na-tionalh, Doran al Romanilor,

La tori de facia si viitori sanétate.Asupra raportului ministrulta Nos-

tra secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 9,449;

Pe basa art. 3 din legea de la 29Aprilie trecut,

Am decretat si decret6rn

Art. I. Numim membri din parteaguvernuluT in comisiunile judetene ,

instituite dupe legea mencionatA, pen-

Membri.

D. Aostol Panciulescu.Vasile Buzdugan.G. Popov.G. Ciolac.N. Jarca.G. Georgescu (Cocias).Anast. Gusti.G. D. Camarasu.A. Cristofi.G. Misihanescu.Joan Fusea.Mih. Tomir.Tache Moscu.Gr. Arghiropolu.V. Mandinescu.I. Perieténu.Mitrache Zänescu.I. Strambénu.V. Bucsenescu.Em. Filipescu.Const. Dimitriu.Matach Nicolau.Dimitrie Ciocarlie.Alecu Orasanu.Joan Stro in.N. Mäldarescu.I. Teodorin.Csenu.G. HammPanait Goiu.N. ParManu.col. Const. Christea.Filache Vasilescu.

tru liquidarea rechisitiunilor acute, siIn posturile de secretad acelor comi-siud pe urAtórele persóne :

SecretariGr. Capitanovici.Andreia Teodor.N. Popovici.1. Climescu.Const. N. Fuca,.D. Radulescu.Ghitä Iliescu.Ioan Enächescu.Gh. Frumusanu.N. Calcantraur.loan Zenide.Petra Ghibänescu.I. Slavescu.C. Porfiriade.Teodosie Tomescu.Ceausescu.Oh. Eosin.Barbu Chiritescu.N. Saulescu.G. Lazariu.Petru Teodor.Const. Gingulescu.Nicolae Dobrojan.Joan Rusescu.Leon Romanescu.Gr. A. Bratasanu.Dimitr. Bordénu.C. Mircescu.Lascar Hrisante.N. Dospinescu.Gr. Golescu.G. Crisoscoleu.Arghiropolu.

Art. II. Ministru Nostru secretar deStat la departamentul de interne este in-sArcinat ea executarea acestut decret.

Dat in Bucuresd, la 3 Iunie 1878.CAROL.

Minis tru seeretar de Statla departamentul de interne,

C A. Posetti. No. 1,409.

Rectificare, In circulai a D-lui mi-nistru de interne, No. 9393, publicata, inMonitouul oficial cu No. 123, din 4 (10)Tunic 1878, se va ceti: Ast-fel vom aveacu totii prilegiul etc., in loo de: Ast-felvom avea en totii privilegiul etc., cum dineróre s'a publicat.

MINISTERUL AGRICULTURE!, COMER-CIULUI SI LLICRAPILOR PUBLICE.

Prin inaltul decret cu No. 1,261 ,

din 26 Maia 1878, dupa propunereafAcutA prin raport, de D. ministru se-cretar de Stat la departamental agri-

La judgeArgesi.Moan.Botgrad.Botosani.Buzet.Braila.Cahul.Covurluia.

Dorohoia.Dâmbovita.Rich%Gorjit.Ilfov.

Ialoraita.

Mehedinti.Mused.Nénatu.Olt.Prahova.Putna.Râmnicu-Sarat.Roman.Romanati.Sucéva.Teleorman.Tecucit.Tutova.Valcea.Vasluiti.Vlasca.

culturel, coMerciuld si luctirilor pu-Mice, D. D. Pondichi se numesce inpostul de sef al stalid Frkesd, in lo-cul Badilescu, transferat in altpost.

MINISTERUL DE RESBE

Prin inaltul decret cu No. 1,423,din 5 Iunie 1878, dupg propunereaacuA, de D. ministru secretar de Sta-la departamentul de resbel, operaOileconsiliuldf de revisie, pentru formareacontingentuluï 1878, din jude-tele Do-rohoin, Prahova si Patna, sunt prelun-gite 1)60 la 5 Iunie 1878.

Cireulari ea ,re preedinIiî emnisiilor de li-quidare a bonurilor do requisiVe.

Conform reglementului decretat al No.1,081 si publicat in Monitorul oficialNo. 107, anul curent, urnaéza, a se verifica

7 (19 Iunio 1 iRla O1OÎÁL ROAÑIi

si a se liquida, de catre comisiunea insti-tuita in acel judet, drepturile de despa,gubire cuvenite proprietarilor pentru fur-niturile ce all dat, prin requisitie, pentruarmata romând.

In aeest reglement sunt prev'edute Illdetail, modul intoemird comisielor, atri-butiunile lor, competinta lor si reguladap, care trebue a incheia luerarea lor.

Pentru despagubirea celor in drept, mi-nisterul de resbel este autorisat a eliberaordonancie de plata, basate pe resultatulconstatärilor facute de comisie.

Ori-cari vor fi cercetarile de detail, ceresulta din dispositiile reglementului) pen-tru a se asigura comisia de adevarateletitluri, chitante, etc., presentate de acece vor reelama despagubirea, ministruldde resbel, trebue A, se tramita, la finalefie-card saptëmânï, procese-verbale i ta-blond cu indicarile necesare spre a servide basä la emiterea ordonaucielor de plata(art. 15 si 31 din reglement):

Pentru a se evita ori-ce confusie i off-ce intardiere la emiterea ordonancielor,cand procesele-verbale si tablourile navor avea indicatiunile neeesare, conformart. 18 din reglement, n interesul servi-

s'a format un model de proces-verbal si un model de tab1o, pe care amon6re ale tramite spre ale avea in vedere lalucrarea comisiet

Pe lênga notitele i esplicatiile arilatein reglement si modelele ce ye tra'mit, v'6fac eunoscut punctele principale ce trebueobservate de comisie:

1) Procesul de constatare a drepturilorlocuitorilor sated a mad comuni, care seva tramite ministeruld de resbel, nu vacoprinde locuitori din alta eomuna, nidalï proprietaii ;

2) Pentru proprietarii de chitante, etc.,call nu sunt din clasa locuitorilor sated,se va face procese separate; se p6te ca unproces s contie, eel mult, constatareadrepturibor a patru proprietari ;

3) Pentru bonnrï cuvenite administra-tiund domenielor, se va tramite un pro-ces-verbal, fara, a figura In el dreptutilealtor pers6ne.

Tóte procesele citate vor fi tramise indubla expeditie, dupa alaturatul model;

4. Resultatul luerarilor din cursul sep-vor fi arètate lu tabloti, dupa mo-

delta ce vi se tramite. Prin euviùlnful s'etp-'64470, A, se inteléga lucrarile incep6nd

de Luni si terminându-se Duminica, candse vor incheia procesele-verbale si tablo-urile;

5) Tabloul, unde vor fi inscri7i locuito-rii sated, se coprinda numai din una sin-guilt comuna, fara, a figura aIÏ proprietaridin altä clasa ; acesti din urma vor fi co-prinsi in tablouri separate, atatea câY atifost recunoscuti in cursul sapt'e'mând;

6) Pentru sumele cuvenite domenielorStatuld, va fi un singur tabboti, fara, alÏproprietari.

Tablourile vor fi tramise ministeruld indubla expeditie, impreuna cu procesele-verbale, ale careia modele se anexkl;

7) Comisiunea, formand registrul des-pre care tratéza art. 15 din reglement, vanota acolo t6te detailurile continute inbonurile i actele cad ar justifica furnitu-rile requisitionate, spre a se plati. Pentrucontrol, trebue sa, se dea un numer de or-dine, al inregistrard in acel registru, carenumk va fi notat pe bonul de requisitiesat" pe ori-ce alt titlu, eare s'a inregistrat.Acest num'er de ordine se ede a fi aretatin colOna reservata, in tablourile ce se vortramite de comisie ministeruld de resbel;

8) Tóte bonurile de requisitie i acterecunoscute si visate de comisie, conformart. 12 si 14 din reglement, vor ramble inmana posesorilor lor,pé'ne in momenta a-chitard mandatelor de &Are casieri, earlaunt obligati, dupa reglement, ale alaturala mandat pe lenga cele-alte piese justi-ficative.

Primiti, vti rog, D-le presedinte, Mere-dintarea osebitel mele consideratiuni.

p. Ministru, G. Baroti.

COXISIA DE LIQUIDAREA REQUISMILOR

Din jucletul. . . . . .

Proces-verbal.No.

Asta-di(l) . . . . . anul 1878,la (2)

Nei membri comisiund instituita con-form dispositiilor art. 2 si 5 din regula-mental, decretat cu No. 1,081, din anulcurent, asupra legei pentru plata requisi-titinelor, facute pentru armata romana sianume :

D. (3). Presedinte,

7) .... 1 Membrii,

. . . . . . . SecretarIntrunindu-se spre verificarea si cons-

tatarea drepturilor de despagubire, cuve-

1). Luna si (pos.2). Locul unde este ineheiat.3). Numele si funetia sag tit'ul.

3401

nite locuitorilor din judetul. . . 0;Av6nd in vedere dispositiile eitatuld

reglement.Au procedat la verificarea chitantelor

de requisitiuni saa (4). . . . . .

. . . . . presentate comisiund de0/are D -nil (5)

D. . . .

, .......17

jomisiunea cercetând veracitatea acte-lor i avAnd In vedere registrele ell mat-ca, procesele verbale de requisitk, pre-cum si tarifa preturilor asa cum se pros-crie la art. 8, 10, ll si 29 din reglemen-tul asupra platei,requisitiilor citat me sus;

In basa art. 7 din acel reglement de-cide cu majoritate de . . voturi contra

. . din num'kul de . . . membri ceaq fost presenti ea :

Le BanI

D. . sa fie despagubitcu suma de. . .

D. . A- fie despagubitcu suma de. . .

D. . sa fie despagubitcil suma de. .

. sh' fie despagubitcu suma de. .

Total. ,

sail let. . . costul furniturelor requisitionae

dupa cum se specifica in tabloul No. (6). .Tot-ua-data, in conformitate, en al. 3

de la art. 8, tot din acel reglement , amconstatat ea' actele de primirea requisiti-ilor la destinatie (7) . . . sunt inain-tate comisiund mixte, prelekluta de re-glementul asupra legal de requisitie.

S'a incheiat finest proces-verbal in du-bla expeditie, spre a se inainta ministeru-lui de resbel, impreuna cu tabloul citatme sus, prevadut la art. 15 din regle-ment, pentru emiterea ordonancielor deplata.

Presedinte. .

Membri . .

Secretar. . . .....4). In lips& de chitante, sA se taeA mentiune

de eausele Upset, i despre aetele pe care s'asprijinit comisiunea la determinarea despAgm-birel (vedi art. 8 si 11 din reglement).

5). Numele i propumele cehil ce ce my inedesOgubirea; in fie-cure proces vor fi eoprinsToel mutt 4 proprietatT era cd,ed se ra faceconstatarea pentru comune, confora art. 31, vaeoprinde numaI uA eomung.

6). SA se noteze No. lablouluT luergyilor sep-tAmbmeT.

'7). SA se noteze prin euvêntul au ehd ae-tele nu sunt inaintate.

Jucle;ul1) Tablourile vor ayes liumêr de eerie ele vor fi tr5,-

miss ministeruluf2) Cand este pentru locuitorif sateni, aoi se va nota

mime numele comunelor sàoi numele loeuitori-lor In parte sunt coprinsi In tabloul presentat deprimar i reounoscut In detail de nomisie, con-form art. 31 din reglement . si care se va trA-mite ministerulul.

TABLOIT Nr")3) Numele de familie saú poreela.4) Numele de botez.5) Pentru fie-eare proprietar si proces-verbal, se va

face un total; sand va fi pentru locuitorif sA-tent, totalut este arétat pentru Intréga, comun5.

De resultatul obtinut in clilele de la pgnè la cu veriCcarea fi liquiclarea chitantelor i actelor de requisitiunifeicute in

acest judet in trebuintele armatei, romane, de catre comisiunea instituita', conform reglementului decretat cu Yr. 1,081, din luna Maid, anul curent:

Dupä constatärile %cute urmézA a se pläti sumele notate-mai jos :

,z,.,.a ..-. ..' Luna si dioa sedintelo 3.o când este dresatr... T., procesul-verbal4

Numele si pronumele'

celul ee se cuvine despfiguidrea (2)

Numele comunei si al ju-

detului unde ',,,4-are.

donlicilifi In dioa ligaiditrel

,0 ,..,.77.: ,,,, , ,,,,., ce s= 4

,. a)

ez ..; ,,,, ,c3 ; "6 Cr.

Tr; ce

ca 2,

.0 4.e.s... ao

.» a).P

'PA' i',0,,:i ..;0

Valórea ce trebue a seplAti , caleulatA. eon-form dispositiunilor

reglementulul

Numele comunefunde s'afficut requisitiile. (Nu es-te necesar a se nota aeinumele judetului fiind

pus in capul tabloului)Observa tiuni

Lei Bani------..---i

1,temi

1

IMain 15

Idem

.

Numele (3)

Pronumele (4) . . .

. . . . . . .

--Comuna . .

Judetul . . .

Grail .

Porumb

' O.

130T.

Totalul procesuluï

1

.

.

. .

1.

INo. 1

Total gr.

200

5,000

50

i

Total 5,200 50 (5)

1/000

2,000fotal 3,000

8,200 50 (5)

Total lei contine acest tablott care s'ati

recunoscut de comisie, conform dispositiilor reglementului asupra legei de platl

rechisitiilor.

CA9

Preedinte1It=i

Membri

Secretar.

CD

CO

7 (19) unie 18781 MONITORUL OPICIAL AL ROMANIEI 3403

MINISTERUL DE HNANCE,

Decisiune.

Ministru secretar de Stat la departa-mentul de finance,

Avand In vedere art. 15 al legei mono-polului vhdtrei tutunurilor, si art. 102din regulamentul de aplicatiune al aces-tel. lee;

Avênd in vedere recomandatiunpa facu-ta, de regie prin scrisorile ei No. 11,091,11,094, 11,119 si 11,143,

Decide :Art. 1. Sunt confirm-0' in posturile maï

jos arttate, posturi In care sunt numiti deregie, urmätórele persóne :

D. Mihail Floreseu, revisor pentru tu-tunuri, in judetul Némtu.

D. Iancu G. Nano liu, revisor pentru tu-tunuri in judetul Némtu.

D. Len Degeratu , revisor pentru tu-tunuri, in judetul Nératu.

D. Stefan Dimitrescu , revisor pentrututunuri, in judetul Gorjit.

D. Nae Dimitrescu revisor pentru tu-tunuri, In judetul Argesï.

D. George Tampeanu , revisor pentrututunuri, tn judetul Argesi.

D. Vasile Vasileseu, revisor pentru tu-tunuri, In judetul Romanati.

D. Sava Tarnovschi, revisor pentru tu-tunuri, n judetul Cahul.

Art. 2. Comisiunea, preve'duta,' la art.102, al. 3, din regulamentul 'de aplicatiu-ne al legei monopolului tutunurilor, se valibera fie-carei persóne, pentru a putea e-xereita functiunea ce -1" este ineredintata.

Art. 3. Decisiunea de facia se va cornu-nica regiei monopolului tutunurilor si seya publica prin Ilfonitorul oficial.

Arl . 4 si eel din urmä.Directorul gene-ral al yamilor i contributiunilor indiree-te va ingriji de executiunea decisiunei defacia.

Data In Bucuresci, la 31 Maid 1878.p. Ministru financelor, Cantaeuzino.Directorul general al vamilor i contri-

butiunilor indireete, D. Protopopescu.No. 14,323.

AM111111101111i0=111101

PARTEA NEOFICIALA

Bucurescl, 6 Iunie 1878.

DuminicA, 4 Iunie, a duoa di dupg,solemnitatea remiterd colanuluT Prea&Intel Anunciada, M. M. L. L. Dom-nul si Dómna ati bine-voit a intrunila pram), la Palatul de la Cotroceni ,pe D. Baron Fava, agent diplomaticsi consul general al Label, cu D-naBaronésa Fava pe D. Ristori , ata-

sat la ambasada regala a Italia laViena, D. Pirone , vice-consul al Ita-lieï, i maï mulp tnalp funcOonarl aïStatulul i persóne notabile D-nïD-ne, D. ministru ad-interim la depar-tamentul afacerilor strèine si D-na StA-tescu, ati luat parte la acest prAng.

D-nu C. A. Rossetti, ministru de in-terne , primesce in tóte gilele delucru, de la 10 One la 12 ore dimin*,la minister.

In urma atentului comis la 2 Iunie cu-rent de D. N. Vasilescu, fost caaier gene-ral de Teleorman, In anul 1861 i 1862,Out la 22 Martie acel an, contra vietei D-luf G. Focsa, consilier al inaltei curti decompturi, eirculând prin oras diferite ver-siuni asupra motivelor care ar fi Impins peacel fost easier la criminala sa fapta; cur-tea crede de datoria sa a comunica tótefasele prin care a trecut cercetarea corn-pturilor casieriei de Teleorman, pe men-tionatii ant

La 5 Main 1873, acésta carte, prin ho-tarirea No. 54, din 1873, pronuneiata a-supra gestiunei D-lui Nicolae Vasileseu,pe intervalul de la 1 Ianuarie 1862 p6n6la 22 Martie acel an, cand numitul a in-cetat din funetiunea de easier la districtulTeleorman,1 a condamnat la plata same delei 1,731, boil' 23, si la justificarea a lei128,771, hill' 31, proyenind din rtmasi-tele anului 1860 si 1861 sat la din con-tra la plata kr.

La 1 Decembre 1873, numitul Vasiles-cu, prin petitia registrata la No. 3,585, aeerut reyisuirea mencionatei hotarIri, ce-rênd a fi apèrat de rtspunderea eitatei su-me de lei 1,731, bani 23, si de justificareaOmasitelor anilor 1860 si 1861 si Inca ai s inapoia o sauna, de lei 492,752, parale33 diferinta intre Omasitele alese de curte

cele ce pretinde a se fi ales de un fostinspector al ministerului de finance, pen-tru aed 2 ani.

La 22 Deeembre acelaV an, un domnConstantinopolu, prin petitia registrata laNo. 3,816, In cualitate de garant al lui Ni-colae Vasilescu, a cerut revisuirea mend-onatei hotaria No. 54.

Acésta curte prim hotarlrea No. 5, pro-nunciata la 13 Februarie 1874, in urmareferatului registrat la No, 454 al D-lui con-

ce a fost insarcinat eu acea luerare,in care se face mentiuni de ambele ce-

rea de revisuire (In urma incheerel No. 14,din 1874 prin cares'a admis eererea de revi-suire) a reformat prima hotartre No. 54, a a-Orat pe Vasilescu de plata sumei de lei1,731, parale 23, condamnându'l name lalei 141, parale 37, apare'ndu'l si de justi-ficarea sat plata rtmasitelor anilor 1860si 1861 si ordonand a i se restitui si ga-rantia dupa ce va plati suma de lei 141,parale 37.

Ac6sta, hotärire, ca si cea cu No. 54, s'adat In primirea lui Vasilescu, dupa cumresulta din dovedile séle.D. Vasilescu a luat recurs In casatie in con-

tra acestel hotariri No. 5.Inalta curte decasatiune si de justitk, pentru motiveledin hotarirea sa N. 189, din 1874, a res-pins reeursul neadmitandul niel unul dinmotivele invocate.

Iar in ceea ce privesee cererea de reysuire facuta de Vasilescu, prin Petitia No.3,585 si repetata prin altä petitie data denumitul atât acesteicurti cat si ministeruluTde finance, acésta eurte prin hotarlrea No.105, din 1875, a respins cererea de revi-suire respingand0 in considerantele sólesi eererea de a i se restitui pretinsa dife-data, de 492,752, parale 33, intro rtrnasi-tele alese de carte si cele alese de acelfost inspector financiar, pe a caruia numallucrare, basandu-se Vasilescu, a cerutres-tituirea acelei sume.

teméza a se aduce la cunoscinta publi-cului c, curtea a ales rtmasitele anilor1860 si 1861 in suma mai sus arétat a. delei 128,771, parale 31, seadênd din debi-tele acelor 2 ani, dupa actele respectiveale ministerului de finance, sumele impli-nite dupaactele justificative presentate denumitul fost easier, in consecuenta nu p(1-te fi luat de bas ca amasitele din acel ju-det, pe acei 2 ani, ar fi cele alese de acelfost inspector financiar i mai mult de catatat, cand chiar rmie1e acelui districtar fi mal mail de cat cele alese de curte,in nici un cas Vasileseu nu ar fi putut a-yea vre-un drept la restituirea acelormasite, pe eat din aid unul din actele cea presentat, nu resulta ca. el, Vasileseu, arfi fost vre-o-data, Indatorat sa fi platit a-cele pretinse r6masite de 492,752 lei, 33parale, sat sa, le fi rtspuns vre-ua-data, ca sapea, fi in drept a le reclama,si pentru con-siderantele din hotArlrea No. 105

7din 1875

8404MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 7 (19) Iunie 1878

s'a respins precum maT sus s'a is si a-

cóstA cerere.Aeastit din urmA hotArlre, No. 105, ne

staUa mijloe a i se lAsa in persónA sad la

domiciliti, de óre-ce prefectura de Teleor-

man, prin adresa No. 9,706, din 1875, adeclarat di, nu se allA in acel district, si

politia capitaleT, prin adresa No. 1,996, din1875, di nu se afl n nicT uà colóre dineapitale, s'a publicat prin Monitorul ofi-dal, No. 109, din 1875.

Cat pentrn gestiunea acestuT fost easier

pe anul 1861 s'a pronunciat hotArirea No.36, din 1868, in contra cAreia numitul nu

a manifestat vre-o nemultumire.

iparbbli.41:3557/119.3,...a....p.COLOLC.

DEPrf.5'1 TELEGRAFICE(Savvialta privat 1 ma.domlui)

Constantinopon, 15 Janie. Ministe-rul de finance a ordonat tutulor guverna-torilor de provincie d'a stipula, n nouelecontracte privitóre la deciuiélA, eA plittilevor trebui sA se fae n aur.

Londra , 15 Tunic. Standard anun-ciA marchisul de Salisbury, inainte d'apleca la Berlin , a consultat pe maT multYbanchierT din Londra n privinta canacitA-tetfinanciare a TurcieT. Marchisul de Sa-lisbury ar avea de scop d'a stabili la Con-Stantinopolï , ea sanctiunea congresuluT,nit comisiune financiarA asemenea celeT careexistA in Egipt. Austria si Germania suntfavorabile acestuT project.

Se telegrafiazit din ConstantinopolT ca-tre Daily-News: Pórta a prescris comi-sarilor s6Y la congres d'a negocia redareaBatumuluT".

UA, telegraml adresatA catre Morning-Post spune cA lordol Beaconsfield ar fivoibit Join treeutA despre situatiunea pe-riculósA care existA, inaintea Constantino-pold si despre trebuinta uneT apropiArTintre RIO si Turd. Lordul Beaconsfield,adauge aeelasT diar, Eve fi exprimat speranta

delegatiT rusT vor paten anuncia chiarde LunT retragerea trupelor ruse.

Paris, 15 Innie. Telegrame trAmisede la B3rlin de D. Waddington lasA a seerede cA, congresul va ajunge la a soluti-une pacinicA; &IA cA desbaterile se vorprelungi asupra eestiunilor de executiune.

Viena, 15 Iunie. Se anuncit din Ber-lin cAtre Corespondinta-Politich: Nego-ciärile intre comitele Andrassy i eomitelede §uvaloff, de si sunt fórte impAciuitóre,totu-sT nu intrec ncä primele elemente aleuneT apropierT. Cu tóte c scirea publicatitIle Globe este in parte exactA, intelegereaintre Englitera si Rusia nu se considerAla Berlin ea maT inaintatA de eta intelege-rea intre Austria si Rush. Romania si Ser-bia at pueinT sogi d'ah admise la eongres;

in tot' casul acéstit admitere va trebui sitfie precedatA de recunóscerea independin-te1 lor. Partea cea maY mare din puterT parea nu se opune in principit la admitereaGreciet Lordul Beaconsfield n'ar a sista decat numaT la sedintele ee se vor tine s6,p-titmana viitóre. SortiT RomanieT on privirela conservarea BasarabieT sunt pucin f a-vorabilT".

Paris, 15 Iunie. Persia cere d'a fiadmisit la congres, de óre-ce congresultrebue neaptrat sA trateze cestiunile ori-entale care ating interesele Persid. Am-basadorele PersieT la Londra plécit astA-skit din Paris; el se dlice la Berlin spre as snstine cererea visiruluT persian , rare aseris deja principeluT de Bismar, urincipe-lui Gorciacov , comitetuluT And.rassymarchisuluT de Salisbury. In acastA epis-toll vizirul reamintesce promisiunile ces'at meat PersieT, dad, va pAstra ne-utralitatea.

Berlin, 15 Tunic. Monitorulanunciii cA, D. Hofman e insArinat

d'a n1ocui pe principele de Bismarkgerarea afacerilor. Vorbind despre silin-tele a1iante1 israelite pentru a interesa con-gresul s'a dobêndi egalitatea tutulor con-fesinnilor in Romania, Nordcleutsche-Ze-itung cere ca tóte cultele sq aibA drepturide nA, potrivA 'in Orient.

Comitele de Savaloff si D. Corti ati con-fedt astA-c,11 intre dênsiT.

Athena, 16 Iunie. Guvernul din Cre-ta a imanat consulilor s'a trAmis D-luT deBismarck, pentru a fi supus congresulnT ,un memorandum adoptat mnunanimitae deadunarea cretanA. Memorandal face isto-ricul insuleT si se silesce a demonstra cA,poporul nu va fi liniscit si fericit de catdud se va s6varsi anexarea CreteT la Gr '-cia. Memorandul incheiA dicand eit cesti-unea CreteT intereséet pe Europa, car e tre-bue sA doréscit sfarsitul luptelor periodice

sânger6se al cAror teatru e Creta.In provinciele orientale, se urmézit lup-

tA. In apropiare de Apokorona , a fost uitincAerare.

Bei lin, 16 Tunic. Rusia pare dispusAa'sT retrage trupele din Rumelia, décA Tar-ciT vor pArAsi umla i Varna.

ane, la dou6 ore, se va deschide a douasedintA a congresuluT. Principele Gorcia-koff e indispus In nicT un cas , nu se vaamana sedinta de mane.

In cercurile bine informate, se desmintesgomotul cit Grecia ar fi depus inainteacongresulul un memorandam in care eereanexarea uneT pArtT din teritoriul turcese.

Paris , 16 lunie. LTA telegramA dinRagusa, Cll d..ta de astit-dT, 6 ore séra, nuvorbesee nimic despre veun conflict intreTurcT i MuntenegrenT. AcéstA telegramAdice numaT cA tot1 eapiT insurgintT din Er-zegovina s'at intrunit astA-dT la Cettigne,dupe con vecarea Muntenegruld si e Man-

tenegrul se intitresce ca aetivitate In par-tea despre Albania.

Viena, 17 Iunie. Scirile din BerlinanunciA cit continul difilcutätile pri-vi* deqertiirft fortketelor de la Dunitre.TurciT refusA acAsta , pun6nd inainte ne-indeplinirea de ciitre RIO, a eon ditiunilortractatuluT pe pace.

MaT multe puted, carT inclinA a Impiir-tAsi acéstit din urnal apreciare car ca Ru-sia sit se angagieze a nu ocupafortAretele.in cas desertare. Se erede eacéstA, ces-dune va fi la ordinea dIlel in sedinta cecongresal va tine astA-dY.

Londra, 17 Iunie. piarele conserva-tóre blames concesiunele %cute de AngliaRusieT. Standard blamézit mai ales con-cesiunile relative la conchistele Rusilor inArmenia. El dice: Aceste concesiunT suntin contradictiune complectit cu termeniTcirculAriT marchisuluT de Salisbury". Da-ily-News O. Times exprim satisfactiuneabor.

Se telegrafiazA din Viena cAtre Daily-News: Anglia propane autonomia CreteY,sub suprematia Tumid.

Londra, 17 Tunic. Camera-lorc,lilor.Duecle de Richmond si Gordon , lordulpresedinte al consilinluT privat, dice cAmemorandum publicat de Globe, a fost co-manient de uA persónA care cunoscea do-cumentele confidentiale si cit ae stA, pu-blicatiune nu fusese autorisatA. El adaogii:Documental publicat de Globe e necom-plect. Prin urmare s'a putut declara deinesactc.

Camera-comunelor. D. Northeote facetut declaraVune analoga ea a ducelai deRichmond si Gordon. El 1.40 pe Ca-mere a nu insista ea st, aibA un r6spunsmaT anahuntit. Lordul Montaigne anuncilcA, va propane nA motiane spre a condem-na politioa expusA In memorandum publi7cat de Globe.

Londra, 17 Iunie. Cea maT mare partedin lucrttoriT tesnorT din comitatul Lan-caskire cad se pusese In grevA, at re-luat lucru cii nit reductiune de 10 la sutitasupra salariilor lor.

Berlin, 17 Iunie. Sedinta congresu-lui care a avut loc astA-dl, a inceput la 2ore. PlenipotentiariT crag in halal négrA.Principele Gorciacof asista la sedintA.

Berlin, 18 Iunie. Congresul a adop-tat, in sedinta de ierT, regulamentul pro-pus de D. de Bismarck. Cestiunea Bulga-rieT n'a fost tratatA. Congresul a discutatnumaT admiterea Greciel, dérA a amanatsPrsitul diseutiuneT, la care a dat loc a-céstit cestiune.

Londra, 18 Iunie.Morning-Adver-tiser are ratiunT de a crede cA resultatulimediat al puhlicAreT memoranduluT decAtre Globul ar fi fórte pernicios, si pótedesastruos si fatal.

ijit telegramA din ConstantinopolY, pr-mitA de Daily News, oce ä POrta a bio

7 (19) Nile 1878 111014ITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 8405

tAet sá trAmitA dour delegatr la Londra,eu misiunea de a negocia un imprunaut.Se asigurl positiv din Gallipoli cA RusirconcentrézA puterr mnsemnate la Peristaci,16E30 Bu lair. (Hams)

ADUNAREA DE PUTATILOR

SESIIINEA ORDINARA PRELUNGITA---edinta de la 6 Iunie 1878.

Presedinta D-lur vice-presedinte A. Vet-sescu, asistat de D-nir secreted I. Vila-crose, N. Cisman , G. Sefendache si D. I.Ghica.

Sedinta se deschide la 2 ore dupa améslr,fiind presentr 80 D-nr deputatr.

Nu r6spund la apelul nominal 70 si a-nume :

In coneediiiD-nir T. Bagdat, P GrAdisteanu, T. B.

LAteseu , D. Leea, G. Magheru, G Mor-tun, D. Sofronie si Gr. IsAceseu.

Para ar 'dare de motive:D-nir I. Agarier, D. Anghel, N. Atha-

nasiu, St. Becheanu, D. Berender, N. Bu-joreanu, M. Burileanu, D. Castroianu, E.Costineseu, L. Costin, Gr. Cozadini, G.Danielopolu, D. Donici, L. Eraclide, M.Ferechide, C. Fleva, G. Fulger, C. Fusea,G. N. Gamulea , D. Genescu, P. Gheor-ghiacle , A. Gheorghiu , G. Ghiteseu, C.Giuvara, N. Goren, I. Ionescu, N. Ionescu,I. Jurascu I. LAteseu, G. Lived6nu G. T.Macri, V. Maniu, I. Margiloman, D. Mk-gAritescu, C. Mateiti D. Micleseu, F. Mi-leseu, Gr. Monteor, N. Hagi Nieolau, N.Nicoreseu, R. Opran, I. Poenaru-Bordea,E. Protopopescu-Pake, G. Radovier N.Rosetti, I.Rosetti, A. Sendrea A. Stilley,I. A. Sturza, G. Tacu, C. Variam, A. Var-nali, E. Vergatti, A. Vizanti, M. Vladimi-rescu P. Zamfirescu, P Cazotti N. Lu-paseu , I. Docan, N. Fleva , A. Stolojan,C. GrAdisteanu.

Sumarul sedinter precedente se aprobA.Se acord6 coneedit D-lor deputatr G.

Magheru si P. Gheorghiade.Se trAmite la eomisiunea de petipunr

cererea D-lur B. P. HAsd6u si a D-nerMaria Zitti.

Se inscrie la ordinea cjileï dou6 rapor-turi ale comisinner financiare asupra adoue proiecte de credite.

Se comunicA AdrinArer urmAtórea adre-sA din partea D-lur deputat P. S. Aurelian.

Domnule presedinte,Subsetnnatul fiind numit in postul de

director al seMer de agrieulturA, am onórea v6 ruga sA primitr demisiunea mea dedeputat, rugind tot-d'uA-datA pe onor.CamerA se aprecieze daca mar pot pAstraacest mandat, mn cas sA primesc po'ztul dedirector,

Primitr, ye rog, D-le presedinte, lucre-dintarea prea osebiter mele consideratiunr.

P. S. Aurelian,

D. G. Vernescu. Calitatea cte profesorce a primit D. Aurelian nu este uA fune-tiune administrativA incompatibile eumandatul de deputat.

D. ministru cultelor §1 instructiu-nel publice. D-lor deputatr, D. Aurelianeste profesor la acóstA seólA, si dupl le-gea instructiuner publice unul din profe-sod sad se numesce i director. D. Au-relian fiind darA fn acéstA situatiune, pos-tul D-sale de director al acester seóle nueste un post administrativ in sensul co-mun, este numar nä priveghere pe care oesereitA unul din profesorir, cel mar aptdintre profesoril scóler. Prin urmare nucred cA D-sa trebue sA se demitA din man-datul de deputat, cAcr dad este director,e fiind-cA este profesor ; dacii nu era pro-fesor, n'ar fi fost nier director, din calita-tea de profesor '1' vine si aceia cä este di-rector.

D. A. Holban. D-lor , mi se pare cAmodul d'a interpreta al D air ministru nueste corect i iatA pentru ce seóla de a-griculturA de la Ferestrèu are un budgetcare merge la curtea de compturr, si acelcare administrézA acel budget trebue sAdea séma de dênsul, este darA un postadministrativ, cum este acela de easier,etc. nu este un post de simplu profe-sor; profesoratul este post care ar puteasA continue a'l avea i ea ministru i eadeputat, darA aci este uA nomire in fune-tiunea de director, si D. Aurelian trebuiasA demisioneze cum a demisionat i cânds'a numit ministru; atunci a demisionat fi-ind-cA a gAsit a fi incomptabilitate Intrefunctiunea de director si intre aceia deministru, si este ineompatibilitate D-lor,fiind-cA D. Aurelian ca profesor putea sAfie ministru, darA ea director de seólat nupóte sA fie ministru, fiind-cA nu pOte tot-de-ul-datA fi si superior si inferior.

Aceiasï incompatibilitate vine acumpentru calitatea D:-lur Aurelian de depu-tat ; postul acesta nu póte sA fie conside-rat de cAt ea post administrativ, este uAdirectiune care 'i s'a dat, este uA afacereadministrativA, prin urmare D-sa trebuea merge din not inaintea colegiulta si sA-'1 realégA, dar nor nu putem erea un pre-etdent care ar fi tot-d'a-una pericolos,data s'ar adopta de CamerA.

D. P. Chica. D-lor, 'mr pare cA argu-mentele invocate de D. Holban, ea sAconstate cA postul oeupat de D. Aurelianeste un post administrativ, nu stmt fon-date. D. Holban se basézA mar cu sémA peexistenta until budget pe care 'I are aceaseólA de agrieulturA, dicênd cA acel bud-get trebue sA fie administrat de directoresi prin urmare cA acesta este uà functiu-ne administrativA. 111i se pare eA nest

argument nu este cAt-si de putin fondat,did off ce institutiune in stat are un bud-get si nicï uA-dath directorele until institutnu este considerat ea un funetionar admi-nistrativ numar pehtru euvéntul cA punein aplicatiune un budget si mi se pare cAaci este uAinterpretare eronatA datA legitS'a admis uA datA in principiti cA orï ceom de profesiune liberA, off-ce profesorori ce persónA apartimInd corpulur didac-tic nu face parte din functionarir adminis-trativr. Acesta este un principiti admis siprin urmare póte sA fie deputat, psótesA fie senator. La eforia spitalelor es-te un budget in regulA pe care l"aplicAmembrir eforier, i eu tóte acestea D. Gr.Cantacuzino este deputat; principele Di-mitrie Ghica este senator, existA un bud-get al eforier care depinde de ministerulde interne si care se aplicA de cAtre eforr.

D. colonel, Ctilinescu. Si mare.D. P. Gnica. §i nu s'a gbdit cine-

va nier uA datA se conteste D-lui Gr.Cantacuzino calitatea de deputat pen-tru cA este efor si pentru cA aplicA bud-getul eforier, nicr principelur DimitrieGhica sA-T conteste calitatea de senatorpentru cA aplicA acel budget.

S'a a dmis in principiti cA orï ce institiu-ne de profesiune liberA nu formézA o functi-une administrativA si elf crecl pentru ace stemotive cA nor am face un act de injustitiesi am face mar mult , un act de asuprirecAtre acéstA ramurA , care este utilA , careeste necesarl in Stat, dacA am contestaD-lur Aurelian titlul de deputat pentru crEeste direetorele liner sale; am face ceea-ce nu s'a fAcut nieï-uA-datA. De aeeea vCrog, sA bine-voitr a nu considera acéstA in-sArcinare a nA funetiune administrativAsi a admite pe D. Aurelian intre nor, sA'sïindeplinescA mandatul cu care l'a onoratincrederea alegnorilor sCr.

D. N. Furculescu. D-lor,, vè'd cit dis-eutiunea a degenerat mn ETA discupune marmult de cuvinte. Lucrurile este cat sepóte de simple; si tot-d'uA-datA cAese pótede importante i v'as ruga sA'mr dap eA-teva momente de a tentiune.

EatA cum stA lucrul si cum trebue sAfie inteles, dupe cum s'a votat Constitu-tiunea nOstrA. Constitutiunea face Ell es-ceptiune la un principitl pus in ale ic. 42care 4iee cA, ori-c efunctionar salariat, fiedin ordinea adwinistratil A, fie din ordineajudiciard....

1.1d, voce. Nu este asa.D. N. Fureulescu. Onor. D. deputat

de la Ploesci, ar face bnie sA aseulte siatuner va putea mar bine intelege (ilari-tare).

Articolul din ConAitutiune dice cA, orïee functiune salariatA , putin importA dece ramurA este, fie judiciarA , fie adminis-trativA, fie militarA, articolul este generalorr-ce asemenea functiune s'arprimi de undeputat, aeésta aduce dupA sine anularea

2408 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIFI

mandatuld de delutat (Sgomot). Lacestit dispodtiune este ua singuia eseep-

tiune , c ea cote se face in fav6rea prole-s orilo r.

Principiul pus in articolul 42, care estecel maY siinatos si fitra care regimul par-lamentar divine u torbà Yana, cadeste de esenta regimuld parlamentar ca

trebue s esiste un control din parteareprescntatiuniT nationale asupra puteriTesecutive. In adevar la acest pincipitI s'aadus nà excep(iune , dark sa yedem penala ce punct putem impinge acea excep-tiune, si ce intindere putem da, cad amyadut, cu parere de ratí, c s'a ntins preamult exceptiunea aceea , s'a intins de laprofesorT mult maï departe; noT astä-dT negasim in fata uneï exceptiunT pe care voima o generalisa si ne gasim fata unuYarticol, care este tot ee p6te sit fie me sa-natos, care este parghia sistemuld repre-s entativ. Nil voiii sit intiu ca sa diseut a-cea exceptiune, insa fac observatiunea ur-matóre : póte , cum a observat grte bineD. Holban , sa fie profesor i sa se ga-sésea in exceptiune; insa, afara din acéstaexceptiune, daca se gasesce a fi direetoresub controlul ministruld, si deputat carecontroleze pe ministru, nu vedetT D-v6s-trit la ce anomalie atT da lee prin acésta ?VedetT darti n ce positiune '1 punetY, ve-deti ca 'Y este eu neputintii a mal pastraindependenta sa in positiunea in care segasesce. Constitutiunea a prevadut anume

persóna care se gasesce in positiunede a fi controlatä de ministru, sa nu OMcontrola si ea pe ministru.

Ast-fel trebue sa fie inteles art. 42. Sinu noT , ci Constitutiunea este care dice

Inteun asemenea cas colegiul se de-clarä vacant.

Asa darit biuroul trebue sa, declare co-legiul vacant, cad alt-fel este a ne punealaturT cu Constitutiunea, este a da ua, in-terpretare prea larga.

D. G. Cantilli Cer cuve'ntul.D. N. Furculescu. i nu so póte credeD. Cantilli, cu tót autoritatea D-sale

de profesore, (ilaritate), va da uh alta, ex-plicatiune Constitutiunit

D. D. Giani. D-lor, tin sa, arat inainteaCamera ceea ce se intelege prin incom-patibilitate in sensul acesta In care .1 sus-tin onor. domnY, cari yoesc sigintinda preamult acéstit incompatibilitate.

Este incompatibilitate cand este vorbade ul functiune, fie administrativa, fie ju-diciara, saä oil cum vetY voi, insä atunddud deputatul cal e primesee acea func-tiune este prin acésta i depositar al undmid particele s'ét marT a puteriT publice.Acésta este adevarata ineompatibilitate.Iat sensul adevarat si singurul rationalin care se p6te erea n incompatibilitate.

ApoT st vedem acorn specia nóstra pOteea sit creeze vreua-data, incompatibilitate ?Pe unde vine funetiunea acésta, déca func-

thine o numitT D-vóstra, funetiunea de di-rectore ? Ea vine de la calitatea de profe-sor; nume calitatea de profesor a adusaci dupit sine ,si calitatea de director; estechiar imposibil sit admitem contrariul.InsusT D. ministru al instructiuniT publicev'a spus ca calitatea de profesor a D-luiAurelian a atras dupa sine pe aceea dedirector al seóleT, si acésta este chiar Inratiunea lucrurilor asa. In adeyar, ce ardice D. Holban cand un ora strain ar fi a-colo director ? Ce ar fi el? Ar fi un fel dezapciu, un fel de prefect. Nu puteti dar,D-le Ronan, sà dicetT cä este ua fune-tiune administrativä i s intindetT acéstaincompatibilitate la profesorT, pang a facedinteansii" nisce subalternT aT puterd exe-cutive, declarandu'T ineompatabilT cu man-datul de deputat. Calitatea de directoreste un compliment al calitatff de profe-sor, si nu noT vom crea nä incompatibili-tate intre profesorele directore i manda-tul de deputat.

Trebue sA distingem bine D-lor, fune-iuniIe salariate de funqiunele propria

dise administrative, adica de acelea carefac din un functionar un aginte direct alputereT executive. Sunt functiunT salariateprin diurne sat prin salarie propriä disesi care nu sunt administrative, si stintalte functiuni care, fail sit fie salariate,aa un caracter pur administrativ.

Ceea-ce conduce pe legiuitor la crea-rea incorapatibilitatilor nu este salariul,ci consideratiunea, ca persóna nuraita, sanu fie un depositar al forteT publice, cadatuncT libertatea si independenta, prinurmare dreptul de control al deputatuluT,ar ti sugrumate prin faptul ca, ea deputatse an in fata en un superior al sat.

In ceea-ce privesce functiunele sala-Hate, s'a dat un exemplu fericit de D. P.Glica, ea respuns D-luT Holban, careeea c budgetul acestel se6le se aduce laCamera, Camera '1 controtéza, si c prinurmare D. Aurelian ea deputat ar aveaaerul sh se controleze prin sine insusT.Aci D. Ghiea a dat un exemplu ferieit,respundand D-luT Holban : dara budgetuleforid spitalelor ni se aduce la Camera ?Negresit ca da, si cu t6te acestea princi-pele Dimitrie Ghica si D. Grigore Canta-cuzino, alesT tot d'a-una deputati, a ince-tat vre-ua-data din esereitiul mandatuluTD-lor de deputatT flind-ea, eraä adminis-tratorT la eforia spitalelor?

Nu, nid-ua-datit. [Mai Wm merge maIdeparte, la ua, cunoseinta maT de aprópea D-lui Holban, voiti intreba, budgetulspitaluluT St. Spiridon nu se aduce Ina-intea eamerel? Negresit da, i ca tOte a-testea D. Gheorghin, care este membru inacea administratiune, n'a ineetat un mo-ment de a face parte si din Camera. Etadart D-lor, ca, nu póte sa esiste ineompa-tibilitate Intro acestT functionarT si manda-tul de deputat, pentru ea, el' nu suut nisee

7 (19) Innie 1878

agentl administrativi, nisce depositarT di-recIT al putereï publice. Incompatibilitatenu póte sa, se creeze numal pentru sim-plul en-ant ca u pershA primesce sola-ria de la Stat, cad daea ar fi ava, atundar trebui se R. incompatibilitate Intreprofesor si mandatul de deputat, i eu tóteacestea nu este, inu este pentru c dimsunt funclionarT administrativl, agentl di-recti aT putereT executive. Profesori pot fidar deputatT, sunt chiar multI in acéstaCamera, si sunt independe4 si contro-troléza fórte bine pe D. ministru de eulteInca maT bine de cat ceY earl nu sunt pro-fesorï.

Asemenea mediciT de districte i alpfunctionarT de diferite categoriT. Prin ur-mare dar, D-le preqedinte, pentru consi-derattunile ce s'at pus inainte, ya rogpe D-v6stra si pe onor. Camera sit bine-voiasca a respinge demisiunea D-luT Au-relian, ca nefiind ineompatibilitate Intremandatul safi de deputat çi functiu-nea sa de profesore i directore la scólade agrieultura.

vocx. Inehiderea diseutiund.D. T. Maiorescu. D-lor, am cerut cu-

v4ntul contra inchiderd discutiund, pen-tru ea, cestiunea nu e Inca bine lamurita ;este important de a se sci daea eine-vapóte se me fia deputat dupe co a prim*urt functiune salariata de la guvern. VedetTdar ca ad nu e cestiunea de incompatibi-litate, i m mir ea s'a pus cestiunea peacest tärêm. Art. 42 din constitutiune4ice : Un deputat care e nurnit In ea.functiune solaria* orT-care ar fi, perdemandatul, remAind sit se presinte din noiiInaintea alegètorilor ca sit fia reales. Va-se dica póte se fiä compatibila sat incom-patibila functiunea sa eu calitatea de de-putat; nu aci e cestiunea. Cestiunea e dacafiind numit Inteua functiune salariata, pótesa'Opästreze mandatul Oa de deputat.

Acésta, D-lor, nu se pOte admite inprincipia, pentru ca sa, nu se dea gayer-nuluï puterea de a Induri asupra deputa-tilor prin numirl In functiunY.

D. G. Cantilli. D-lor, cui c-r sa conti-nue discutiunea pentru cit, din moment ces'a permis D-luT Maiorescu vorvésea,contra inchiderel diseutiuneï, 0 tot de-uitdata 0 In fonclul cestiunel, apol sa'mY fia

mie permis ca vorbind. pentru Inehide-rea discutiunel, sa slie 0 ea doua cuvinteIn fondul cestiund.

Ell cred, D-le presedinte, ca Adunareap6te sa mnehiçiä discutiunea qi Wit de ce: Ca-mera a priceput fórte bine cestiunea ridi-cata de D. Maioreseu, ca adica nu e vorbade incompatibilitate, ci de numirea D luiAurelian inteua functiune salariata. La a-eésta efi respundprin na, Intrebare : Ce pre-feriti D-v., principalul care domina totul,sag aecesoriul care urméza *principalului ?Apol D-lor, In specie, ealitatea de profe-sore D-luI Aurelian e principalul i fqnc,

7 (101 Tunic% TAU MONITOR-M. olflfllAT. AT, ROM ANITI 3407

tiunea de directore este accesoriul; carese absórbe de principalul. D. Aurelian caprofesore p6te sit fie deputat, acesta esteincontestabil; de ce dar n'ar putea sa fiasi ea directore, când direetoratul nu e decat ea ue, consecinta a profesoratului?

Mara de acésta, ar trebui sA doved6scAAdunitrei cA este salariata functiunea dedirectore, care nu are de cat ua singuradiurnA ; cacT eeea-ce se platesee D-lui Au-relian ea directore vine de se confunda insalariul de profesore. Dar mi se pare caAdunarea este edificatit i póte inchideacésta discutiune, ne maT putend avea keiiA controversit In acesta privinta.

Se pune la vot inehiderea discutiuneisi se primesee.

D. vice-pre§edinte. Fiind cA aprecia-rile asupra casului de facia sunt diverse,rog pe onor. Camera sa, bine-voiasca a sepronuneia dace. functiunea de director eeste compatibilA cu mandatul de deputat...

D. G. Vernescu. Nu este eestiunea deineompatibilitate ; nimenT nu a tratat ces-tiunea ast-fel. Cestiunea este de a se scidaca, conform eu Constitutiunea, D. Aure-relian, care a primit tilt funetiune salariata,va trebui sa, mérga. din not inaintea ale-getorilor seT. -

D. vice-pre§edinte. Cestiunea acéstase va transa prin admiterea sa respin-gerea demisinneT.

D. N. Furculeseu. Ve rog, D-le pre-sedinte, sa nu se fad, confusiune; sa nuse punit la vot primirea sat respingereademisiuneT. Cestiunea cum a pus'o D. Ver-neseu implica faptul urmator dad seresolvA in mod afirmativ, este ea Consti-tutiunea cere ea funetiunea de directore sa-lariat sit fie incompatibilA eu mandatul dedeputat. Bine-voiti dara a pune cestiuneaast-fel la vot : functiunea de directore esteeompatibila eu mandatnl de deputat, dasat nu ?

D. P. Ghica. Camera este sesisatA denA petitiune a D-lui Aurelian, care *sT

da demisiunea credend ca functiunea sa dedirector este incompatibilA cu mandatulde deputat. NoT am diseutat si ne-am pro-nuntat asuprx demisiuna D-lui Aurelian,prin urmare Camera are sa hotarasca acumde primesce sat nu demisiunea.

Acésta este cestiunea. Prin urmare ,

conform regulamentuluT, rog pe D. prese-dinte sa bine-voiasca a pune la vot demi-siunea D-lui Aurelian, sa vedem dace, seprimesce sat nu.

D. G. Vernescu. Eta , D-lor, ce diceD. Aurelian; dice : dat demisiune, find-cA m'a numit guvernul directore. Dar nueste numai atat , D-sa lasa la aprec'ereaióstrA Goa acéstA imprejurare trebue sAisilesea, a'sT da demisiunea. Va ,

D-lui nu dit ua demisiune curat si simplu,ei supune casul la apreciarea Camera.

Eta cum trebue sa se se punit votul ;1

décit D. Aurelian, in urma acesta numiri,mai póte avea mandatul de deputat.

D. D. Giant. SA distingem bine ob-jectul care '1 punem la vot de consideran-tele care intemeiaza acel vot. UniT at dis:

plimim demisiunea D-lui Aurelian ,pentru cA functiunea sa este salariata ;altil at gis : sA nu'T primim demisiunea,pentru ca functiunea nu este salariata. A-cestea sunt considerante. ApoT nu consi-elerantele se pune la rot, se pune tot-d'aunala vot lucrul care este adus inaintea Ca-mera. Demisiunea este luerul. Apoi In-data ee noT respingem demisiunea D-luiAurelian prin acesta am dis In mod vir-tual eit functiunea D-sale nu este salaria-tit. Asa dar sA nu punem la vot cestiuneade principit, ei demisiunea, pur i simplu,primirea sari respingerea ei.

D. vice-pre§edinte. Se pune dara lavot demisiunea D-lui Aurelian.

Adunarea procede la vot si resultatulscrutinului este eel urmator

Votanti 64Maj. regulamentara . 39

. Bile albe 20Bile negre 44

D. vice-pre§edinte. Adunarea a res-pins demisiunea D-lui Aurelian.

D-lor deputati, D-nul representant alGermanieT doresee sa aduca, la cunoseintaD-vóstre cA este insareinat de PrincipeleImperiale al GermanieT sA arate viile salemultumiri AdunArii deputatilor din Ro-mania pentru manifestArile sale simpaticece at aretat In urma atentatule de al duo-ilea ce s'a facut asupra Majestatiï Sale Im-peratului Germania. (Aplause).

Amin la ordina dileT avem votarea dinnot a projectului de lege relativ la eredi-tul de 39,000 lei, pentru confectionareamedalieT AperatoriT Independintei."

Adunarea procede la vot i resultatulscrutinului este eel urmator

votanti 64Maj. reglementara . . 39Bile albe pentru . . 58Bile negre contra . . . 6

D. vice-pre§edinte. Adunarea a adop-tat projectul de lege.

D. ministrn de interne si presedinteal consiliului ad-interim, da, citire me-sagiului Domnese, pentru prelungirea se-sinniT actuale One la 15 Iunit curent.

D. vice-pregedinte. Procedem minala votul ce ne a remas din sedinta trecutaasupra conclusiunilor raportului comisin -nei de verificare relative, la alegerea de PtCahul.

Adunarea procede la vot i restate-tul scrutinului este eel urmAtor :

Votanti . . . 63Majoritate reg. . 39Bile albe. . . 55Bile negre . 8A btianti, .

D. vice-pregedinte. Adunarea a pri-mit eon elusiunile comisinnei de verificare.

Acum avem la ordinea dileT alegereapresedinteluT Camera.

Adunarea procede la vot i resultatulscrutinului este eel urmAtor

Votanti 62Bile albe 13Maj. absolutA . . . . 25

A intrunit D. G. Verneseu 47 voturi.D. vice-pregedinte. Proclam pe D

Vernescu presedinte al Adunara. (Aplauseprelungite).

D. G. Vernescu. D-lor deputati, et yemultumese de Increderea ce mi-ati aretat,

re fagaduese ea si acum, ea si In treent ,voin face ee va sta prin putinta ca sAmerit acesta Incredere. (Aplause)§edinta se radiel la 4 ore dup. amédi,anuntându-se cea viit6re pe a doua 1i 7Iunie.

RECTIFIC ARE

In discursul D-lui Aurelian, din sedintade la 1 Iunie, publieat in Moniterul ofi-cial No. 121, la pagina 3324, col. 3, en-durile 10-7 de jos, sa se eitésea preeumurméza :

EY bine, care a fost resultatul ? Re-sultatul a fost cA asta-di sunt factorT pestradele Bucureseilor, cad ofer vinuri un-guresei en 12 fraud vadra ; pe cAnd vinulnostru platesee vamA 30 lei la radii."

LocuitoriT maT jos notati , din comunaForesci, plasa Moldova , districtul Sua-ve, oferind pentru Intretinerea soldatilorraniti suma de leT 70 ee li se euvinea pen-tru transportul a 35 chile orz din aceaeomuna la gara Dolhasca, si ale caror nu-me urméza, mai jos :

D-nii Vasile Stan 4 leT , §tefan Codan4 leT, Th. Simion Bursan 4 lei, Constan-tin Chiriae 4 lei , Vasile Chitaseu 4 lei ,

iffia. V. Nieolae 4 lei , Th. laeuta 4 lei ,1Dumitru Bolohan 4 leT , Joan Dascalu 4leT, Th. loan Blaga 4 leT, er TAnase 4lei, Icob Cotac 4 la , Gh. I. Munteanu 4leT, Vasile Pavel Florea 4 la , GheorgheBlaga 4 leT, Gheorghe Dumitrn Grigore 4lei , Vasile Pavel Ciobanu 2 lei , Gh. aPopi 4 lei.

Ministerul le esprima multumirile sale.

ANUNCIURI MINISTERIALEMINISTERUL DE INTERNE.

Loealul penitenciarului VAcareseT arenecesitate de óre-earT reparatiuni indis-pensabile, care trebuese ¡Acute imediat.

Pentru executarea kr, pe de nit parte s'aIntocmit un devis In regulA de tóte aceler eparatiunT, éra pe de alta se publiel spreeu noseinta amatorilor de a Ina acesta an-treprisa, Ca, la 23 Iunie, di fixata, In vir-tutea art. 50 din legea comptabilitatei ge,

3408MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 7 (19) Iunie 1878

nerale a StatuluY, sA se presinte eu o!.erte

si gal-1110Y In regulA pentru a concura.Devisul i conditiunile se pot vedea in

tóte dilele de lucru , In cancelaria direc-tiund generale a serl iciuluY penitenciarcentral, unde are A, se tie licitatia, la divafixatl, Intre orele 1 t3i 2 dupt am0Y.

No 2,246.Eforia spitalelor dyne.

Se publicA anularea recepiseY casieru-luï eforiel spitalelor cu No. 435, din 1877,eliberatà pentru ut, valóre nominalt de leY900, in scrisurY fonciare-rurale , garantiaprovisorie depusA de D. P. Aslanovid,pentru mosia CiomAgesci , din districtulOltu, pe periodul 1878-1883.

No. 3,839. 1878, Iunie 1.

MINISTERUL CULTELOR SI AL INS-TRUCTIUNEI PUBLICE

In administratiunea :centralA a acestuYminis ,er, devenind vacant un post de co-pist, se publicA concurs pentru ocuparealui, p c,lioa de 20 Iunie curent.

Conditiunile de admisibilitate la con-curs sunt:

1. A fi roman sat naturalisat.2. A poseda diploma de bacalaureat.3. A avea etatea de 21 anY implinitY

biletui cA, a satisfAcut legeT de recrutare.Concursul se va tinea in localnl minis-

terulur, din strada ColteY.No. 5,184. 1878, Iunie 1.

Licitatiunea tinutA in dioa de 1 Iu-nie curent , pentru zidirea In paiantt siInveli .ea en table de fer, dupA devisul In-tocmi , a haleY de gimnasticA din curteabisericeï Stravopoleos din Bucurese, ne-dând resultat avantagios , ministerul pu-blicA uà nouà licitare pentru darea in in-trepri idere a exesut4rei acelor luertri pedioa de 20 Iunie curent.

Lidtatiunea se va tine prin oferte sigi-late in pretoriul ministeruluY, orele 2 dindioa ar6tatA, intre coneurentiT ce vor de-pune cautiunea provisorie cerutA de legeacomptabilitAtel.

Devisul se p6te vedea in orY-ce di delucru, in cancelaria divisiune scólelor, dela ore Le 10-4 p. m

No. 5,197. (3-3) 1878, Iunie 2.

In j idetul FàlcTh, Inffintându-seincomu-nele Rosiesci, Podoleni, Basesci, Vetris6esi Bos a, scólele rurale de bletY, call se vorintret ne de primAriile respective, mini-sterul , audind pe consiliul permanent alinstru3tiund, publict concurs pentru ocu-parea acestor Rae pe iva de 30 Julieviitor.

Concursul se va tine in urbea HusY, inpresenta comisiund ce se va constitui,conform art. 369, al. 1, din legea instruc-tiune

AspirantiY, spre a fi admisÏ la concurs,trebue st, justifiee et posedt:

1. Cunoscintele prescrise de art. 375,al. a, din lege;

2. Cnalitatea de RomanY, nAscuti sat na-turalisatY si

3. Ceraficat de tragere la sortI pentruarmata permanent:1,, in casul cândaspiran-tul va fi adjuns etatea de 21 anY.

No. 5,145. 1878 Iunie 1.

In judetul Prahova, devenind vacantA,sc6la ruralt de fete din comuna Telega ,plaiul Prahova, sc616, retribuitt de prinat-ria respectivA, ministerul, aucJind pe con-suini permanent al instructiund, publict,concurs, pentru ocuparea aceste seóle, pediva de 1 Julie viitor.

Concursul se va tine in urbea Ploese,In presenta comisinne ce se va constitui,conform art. 369, al. 1, din legea instruc-thine.

Aspirantele, spre a fi admise la concurs,trebue sà justifice ct, posedt :

1. Cunoseintele prescrise de art. 375,al. a, din lege ;

2. Cualitatea de Române, nAscute sat na-turalisate.

No. 5,142. 1878 1 Iulie.

Societate pentru invetatura popo-rului roman.

Sectiunea centrala

Programa de ilele si oree, In eare ail sa setn examenele generale ale sedleI normale asoeietatel pentru Inv6tatura poporuluI roman.

Iunie 6, class I matematica, clasa II is-toria, clasa III pedagogia.

Iunie 7, clasa I religiunea, clasa II lim-ba românt, clasa III matematica.

Iunie 8, clasa I istoria, clasa II mat.Iunie 9, clasa I limba romant, clasa III

istoria.Tunic 10, clasa III fisica.Iunie 11, clasa I geografia, clasa II re-

ligiuneea, clasa IlL limba românt.Iunie 12, clasa II geogratia, clasa III

religiunea.Iunie 13, clasa I istoria naturalt.Iunie 14, clasa I musica vocalt, clasa II

istoria naturalt, clasa III geografia.Tunic 15 clasa I, II, IiI vi6ra.Iunie 16, clasa II igiena, clasa III mu-

siea bisericesct.Iunie 17, clasa I economia vitelor, clasa

1I musica vocalt, class III igiena.Iunie 18, clasa 1 musica biAericéct, clasa

II orticultura, clasa III musica vocalt.lunie 19, clasa 1I musica bisericéscA,

clasa III practica pedagogict.Iunie 20, clasa I, II, III desemnul si

caligrafia, clasa I, II, III gimnastica si e-sercitiul militar, clasa III agricultura.

Orele de examinare vor fi Satre 9-12Inainte de amécJ.T.

Pre timpul durate examenelor va fi o

expositiune de desemn si caligrafie precumsi de objectele confectionate de elevI in a-telierul de ptlArlY, sosonY i *le alesale.

MINISTERUL AGRIC., COMERCIULUILUCHARILOR PUBLICE.

Se dit prin Intreprindere reconstructiauntil' pod de piatrA la kilomntrul 227 delângà bariera orasuluTFAlticenl, cu condi-tiunile urnatt6re :

CantitAtile lu..rArilor de eseentat pre-cum si preturile lor aunt cele prevtduteprin estimatiunea mnseratt, in josul acestepublicatiunt

Termenul stvaIrsire complecte a luerA-rilor se fixázt, de sése luni de la data In-cheereY a contractuluY, órA, termenul pen-tru intretinerea garantarea ler va fi deun an de la data receptiel provisorit

Licitatiunea se va tinea la acest ministersi la prefectura judetulul Sueéva ,In clioa de 26 Iunie eurent ; ea se va deschi-de la orele 4 dupt, amed.T. Ofertele vor fi si-gilate i vor precisa atAt in litere cât i Incifre scAdemantul sâti sporul la sun, asu-pra devisulut OrT-ce ofertt, formulatt, inmod si conditiunï diferite, va fi respinstsi nu se va lua in consideratiune.

Se pune in vederea D-lor concurentï art.40-57 inelusiv din legea comptabilitategenerale a StatulnY.

D-niT concurentï sunt tinutl a lua eu-noscintA In privinta aceste licitatiuni malinainte de dioa concurentiT despre projectsi conditiunile generale pentru Intreprin-dell de lucrArl publice, inserate in Moni-torul oficial cu No. 188, din 1874.

In privinta garantie si a avansuluT seva urma conform art. 2, 4, 5 si 11 din con-ditiunile generale care fac parte intregi-Ore din acéstA intreprindere.

Garantia provisorie va fi de 5 la sutt a-supra sumel devisulul.

In urma adjudecatiun,A, concurentil vorfi (Mori a lua singuri cunoscintA, din bin-rourile ministerulul, sag ale prefecture.Sucéva, despre resultatul aprobärel lici-tatiune.

In termen de 10 dile de la aprobareaadjudecatorul care nu va depune

garantia definitivA , va perde pe eea pro-visorie si luerarea se va Rae in adjude-catiune. OrY-ce intârdiere sat justificarenu va mal putea fi primitt.

Dupt depunerea garantie definitive intermen d(4 dece dile cel antrPprpro-rul se va presenta la mini-ter, spre a sub-scrie contractul;in cas contrar,lucrarea se vapune in regie sat in nout adjudecatiune in

7 (19) Iunie 1878 MONITOR(.JL OFICAL AL ROMANIEI 3409

co mptnl acestei garantii, Wit a fi neeesitatede veri-uit alta, formalitate sat somatietre antreprenor i fara a mai avea dreptnumitul de a face veri-ua pretentinne, ori-gare 'T ar fi motivele.

Déca n cursul duratei acestui contract,ministerul nu ar usa de prescriptiunile art.33 din conditiunile generale, in privintaactivari luerarilor, $i luerarea nu ar fi nicijumatate esecutata la espirarea termenuluiprevadut prin contract; prin singurul acestfapt, contractul se va considera de:fiintat

ministerul , fara judecat i frill soma-tiune, va fi indrept a esecuta lucrarea incomptul garautieT sale. Când insä esecu-tarea prin regie sat licitatiune nu ar ne-cesita atacarea garantiei, antreprenorul vaperde garantia in proportiune cu restullucrarilor neesecutate 4e el.

In casul când, in timpul esecutarei lu-erarilor,antreprenorul va cere ver-ul pre-lungire peste termenul prevèdut prin a-cest contract si ministerul o ar aproba, a-césta, aprobare va fi considerata ca ua so-matiune facuta antreprenorului, si cândnieT dui:4 acésta prelungire de termen lu-crarile nu ar fi terminate definitiy, minis-terul va fi in drept a le eseeuta in regiesat prin Ilona adjudecatiune, In comptulintreprenorului si a garantieT depuse, faràa mai fi necesitate de A, alta somatie. Innici un cas prelungirea de termen acorda-ta nu dispenséza pe entreprenor de pena-litatea prevNuta me sus pentru perdereagarantiei.

Déca insu la expirarea termenului con-tractului , lucrarea nil va fi terminata sirestul lucrarilor ar necesita modifi ;ail inpreturi, in quantitati sat in natura lor inmai mult sat in mai puein, din causa ne-esecutärei lor la timp, ministerul va fi indrept a le esecuta in comptul antrepreno-lui si al gantiei depuse, ea numitul

aiba vr'un drept de pretentiune.Déca insa la espirarea anului de intre-

tinere , lucrarile nu vor fi in stare bunddupa project si conditiuni, spre a li se pu-tea face receptia definitiva ministerul vafi in drept, fait nici ua alta somatiune satformalitate , sit le aduca la Indeplinire instarea contractata, in comptul antrepreno-rului si a i etinerilor ce i se face, fara, eaD-sa sä, póta avea vr'un drept de reclamatie.

Pentru forma si osebitele clause ale con-tractului, concurentii vo l. putea lua infor-matiuni de laminister, sat de la prefectu-ra de Sucéva, cu dece c,lile inainte de li-

Se pune in vederea D-1er concurenti, eaofertele primitä in ulna incheiarei pro-cesului-vetbal, de licitatiune, vor fi res-pinse.

No. 6,320, 1878 Malt 26.

Estimatia poduluT de la bariera oraplui fIlticent

Lucrárile a se face.

10 I I 0 VI Li 6 SIM el 61 I MI

1. Derâmarea podului vechit . 32. Terasementea). Sapatura 4b). Ramblee 5

3. Zidariaa). Zidarie en piatra bruta la fondatii 6b). Zidarie de parament. . . . . . 7

c). Zidarie de umpluturä cu piatra veche. 8d). Zidarie de umpluturä eu piatra nouä. 9e). Captusala bond (chopa) . 10f). Cimentarea rosturilor. 114. Lemnarie de stejara). Pari la radier. . . 12

b). Lemnarie ciop1ití. , 13

5. Payagit ca fondatii de beton 15

6. Lemnarie de brad cioplita (tipare). 16Dulap de brad (tipare) 17Ferarie in bulóne idem 18Ferarie in bulóne idem 19

Total . .

Se da, in intreprindere aprovisionarea a91 stAnjeni lemne de foe, necesarii minis-terului si localurilor depen dinte si an ume:

Pentrut localul ministerului lucrarilorpublice, 20 stAnjeni.

Pentru sc6la de agricultura da la lie-raskrat, 50 stânjeni.

Pentru sceda de poduri sosele, 6 stall-jeni.

Pentru serviciul hidraulic, 3 stânjeni.Pentru gradinele publice, 12 stânj eni.-

Total : 91.Conditiunile de receptiune ale acestor

lemne aunt :Art. 1. Calitatea aeestor lemne va fi nu-

mai cer curat avAnd ua grosime potrivita;nu vor fi nici prea useate nici verdi(WO), si vor fi asedate in stânjenT cubicinumai en un cArlig.

Art. 2. Predarea lor tota1 se va faceOne la 1 Septembre viitor, in curtea fie-carui loeal indicat mai SUP.

Art. 3. Plata lemnelor se va efectua intrei rate prin emitere de mandate catretesaurul public si dupa chitantele ce vapresenta D. antreprenor de la seful de biu-rot respectiv c. ele sunt in conditiunilestipulate in art. 1.

Art. 4. La cas de abatere din partea an-treprenorului, ministerul va cumpëra lemnepe comptul i garantia depusa fara nialuIt somatiune sat judecatä.

Art. 5. Licitatiunea se va tine la minis-terul lucrarilor publice, In dioa de 30 Pa-

asC-)

[1:7:

PRETURI.

elemen- totale.tare. I

83,197 106 88,19

612,610 0,54 330,81131,822 0,61 80,41

71,553 38,52 2755,31126,705 54,46 6900,3580,000 14,15 1132,0060,431 40,39 2440,8160,79 2,01 122,55

271,19 1,73 469,16

6 piese 2,771 16,62M. C.

1,262 54,44 68,70M. p.

25,33 10,96 277,62M. C.

5,740 23,75 136,3258,420 0,81 47,327,439 0,60 4,46

12,500

1

0,75 9,3714880,00

nie viitor. Ofertele se vor primi sigilate, elevor trebui s. contie pretul fie-carui stAn-jen in litere si tifre.

Amatorii de a procura aceste lemne suntoblieeati a educe ate un stAnjen dreptproba in curtea ministerului cu einci dileinainte de tinerea 1icitaiel. Lemnele de-puse ea model vor fi re'dicate dupa lieb-tatie de fie-care, cunoscAnd ca ministe-rul nu le platesee. EY vor depune IA dataou ofertele nit garantie de 10 la Rita, a-supra intregei eantitati de lemne ce ur-méza, a se aprovisiona.

No. 6,717. 1878, Mail 31.(30 Iunie).

- La 19 Iunie 1878, se va tine licita-tie la ministerul agriculturei, comerciuluisi luerarilor publice si la prefectura judo-tului Iaï, pentru constructia a 3 podete delemn, pe calea mixta Iasi-Sculeni.

Valórea 4,811 lei 30 bani.Detaliuri pentru acésta lucrare se póte

vedea in publicatinnea cu No. 5,823, in-serata In Monitorul oficial No. 122.

(19 Iunie).

-Ministeral publica ua nouà lieitatiunepentru arendarea venitului din taxa de ju..,m4ate la suta a porturilor din judetulDoljit.

Termenul pentru care se arendéza a,cest yenit, i conditiunile dupa cari se a,rendéza, sunt aceleasi coprinse in pubU

3410voNrTORUL OrmAL AL F.OMA N181

neMemer..7.0

catinnea ministerialA eft No. 4,374, din 15

A prilie trecut, inseratA in Monitorul ofi-cial No. 92, de la 26 Aprilie.

AcéstA licitatiune se va tine in dioa de8 Iunie 1878, atat la acest minister eitsi la resedinta comitetuluT porturilor dinjudetul Doljit , (prefectura de Doljit)presenta membrilor comitetuluï.

No. 6,418. 1878, Mait 27.(8 Iunie).

La 131unie 1878, se va tine licitatiunela ministerul agricultureT , comerciuluTlucriirilor public() si la prefectura judetu-luT Vasluitl, pentru reparatia a doue po-durT de lemn situate pe calea nationalaMóvila-Vasluit, intre SolescT si Valea-Rea.

Valórea 1,545 leT, 82 twig.DetaliurT pentru acéstä lucrare -se pot

vedea in publicatiunea cu No. 5,527, in-serata In Monitorul oficial No. 118.

(13 Iunie.)

Licitatia pentru resfaurarea soseldGalatT-RenT, anuntata pentru qioa de 24Maiti pdn publicatiunea cu No. 4,539, in-seratA prin Monitorul oficial No. 111, a.c., se amá.nA i va avea loe in dioa de 23Iunie, atAt la acest minister cat 0 la pre-feetura jadetu 1111 Covurluill.

No. 6,123 1878, Mait 22.(23 Iunie).

Se scóte din noti In licitatiune, pentrudioa de 9 Iunie 1878, reparatia i conso-lidarea podulul Bragadiru i reconstrue-tia podulul SAbArel, ambele pe calea Bu-eurescT-Alexandria.

Licitatiunea se va tine la minister, p(basa publicatiuneT No. 4,234, din 13 A-prilie, inseratA In Monitorul oficial No. 92

No. 6,010. 1878, Mait 20.( 9 Iunie).

Se se(Ste din noti in licitatie aprovisio-narea soseleT Vêrciorova-Filias din eh-cumseriptia I, in conformitate eu disposi -tiele coprinse prin publicatia No. 4,209 siconditiunile inserate prin Monitorul oficial No. 86 a. c.

Concurenta se va tine atilt la acest minister efit si la prefectura judetuluTDoljirin dion de 8 Iunie.

No. 6,448. 1878, Mait 27.(8 Iunie).

Se seóte din not In licitatie, pentrudioa de 9 Iunie 1878, reeonstructia podu-luT Cotmeana, calea nationalA PitescT-Sla-tina , licitatia se va tine la minister si laprefectura de Arges.

Valórea lucrArel 18,353 leT 20 'me.Pentru detaliurT, se va vedea publica-

tiunea No. 4232, InseratA In Monitorul o-ficial No. 88, din anul curent

No. 6012, 1878, Malt 20.

7 (19, lunie 1878

MINISTERI1L DE FINANCE.

Directia general& a vimilor §1 Con-tributiunilor indirecte.

In magasia biurouluT vamal de la punc-til MihAilenT, se gAsesc de me mult timp2 sad, contiand marfa notati maT jos, pA-rAsiti fArA declaratiune.

Destinatoril acestor sad nearètându-sepên6 acum, spre a plAti drepturile vamalesi retrage, sunt invitati, sA se presintein termen de nA lunA de la data asestiala expusul biurod de vamA, pregAtig cutitlurile trebuitóre, spre a retrage marfadupA achitarea drepturilor vamale etcDaca in ar6tatul termen nu se va ivi nicTnA reclamatiune, marfa se va vinde prin li-eitatie,conform prescriptiunilor beget gen e-rale a vAmilor.

AcéstA publicatiune se face pentru in -deplinirea art. 218 al sus eitatel legi.

Num&ul i felul objectelor.3 bucAtele mid tAlpT de funt pentru cis-

me, in greutate de 2 chilogr. 500 grame.1 siteulet de pânzit rupt, in care se MIA

20 entice eicóre ordinal* in greutate de1 chilogr. 650 grame.

6 legtiturele mid bumbac in greutate de100 grame.

SApun ordinar 2 ehilograme.23 perechT cored ordinari de sticIA

tinichea, in greutate de 6 grame.20 duzinT boldurT sat ace eu gAmAlie midordinare in greutate de 4 grame.

Vax pentru cisme in greutate de 1 chi-logram 315 grame.

16 pachete mid Ultra-Marin ordinar,No. 7, in greutate de 2 chilugrame.

17 creióne imbrAcate cu lemn, in gren-tate de 27 grame.

9 pApuse de atA albA de cusut, in gre-utate de 10 grame.

2 prostirT de cânepA vechT tArAnesd, ingreutate de 3 chilograme.

Casieria general& de Mehedintl.

La licitatia tinutA in dilele de 22, 23 si 24Maiti curent, neputându-se vinde din lipsede coneurentl producteleD-lor arendasT du-pe mosiile Statulul, arètate mal urmAritepentru neplatA de asciurT, s'a adjurnatv(indérea kr la 19, 20 si 21 Iunie 1878, o-role 10 dimin6ta, ptin6 la 4 dupe amédI inSeverin, pinta principal A :

200 chile porumb si 5 chile orz, ale D-luiG. Munténu , arendasul mo0eT Pristolele.

30 chile orz, ale D-lui R. Popescu, idemmosia Burila-Deveselu.

200 ehile porumb, ale D-luT C. N. Mi-hail, idem mosia Rogova.

100 chile porumb , ale D-luT Gr. Arge-toian, idem mo-:,ia Orevita.

12 chile porum, ale D,luT M. Isvoranu,id em HotArani,

8 chile ghireA, ale D-lui Ioan kileseu,idem Miluta.

2 chile rapitA, 2 chile orz, 10 chile ghir-cA si 2 si junanate chile porumb, ale D-luiloan Hristescu, fost arendas la mosia Pi-ria Ciorani.

65 chile gilt si 2 chile orz, ale D-luiC. Tamara idem mosia Albulesci.

271 chife grail, 10 chile orz 0220 chileporumb, ale D-lor Const. Seafes si loan Io-nescu, arendasiT mosieT Vatra Strehaia.

600 chile porumb, 550 chile grAt si 40chile orz, ale D-lui Const. Seafes, idemmosia Cusmiru-Punghina.

280 chile grM, recolta 1875, ale D-luiConst. SeafesT, fost arendas in periodul1871-76,1a mosiile Cusmiru i Punghina.

300 chile grab' , recolta 1877, al D-luiV. Papadopolo, arendasul mosieT Slaoma,(inmagazinat la mosia Batoti-Radu-VodA,port la Dunäre).

56 chile porumb, ale D-luT Stefan Bar-boveseu, fost arendas la mosia Cerneti-§i-mianu-Malov6tu, periodul 1873-78, in-magasinat la Severin, in magasia fratilorBarbovescu.

35 chile porumb, ale D-luT Joan I. Hâr-got, arendasul mosid Plostina, periodul1876-86.

DoritoriT d'a cumpera aceste producte,sunt invitati a se presenta in ar6tate1e duesi loc, pregAtitT cu banT spre a depune in-ate cautiune de 5 la sutti, din valóreapresumtl, si apol indatA dupe adjudicarepretul Intreg la casa de consemnatil undevor sta baniT pé'n6 dugm6surAtóre 0 pre-darea produetelor de cAtre agentul de ur-märire la locurile i in starea in care seaflu ele, dupA care se vor innsa la StatbaniT euvenitT in comptul datoriilor.

Vêndérea este perfectA din momentulsubscriereT actuluT de licitatie 0 pun ereapretulul.

D-niT arendasT debitori sunt invitati aasista i D-lor la licitatie, old nefiind ur-mAtorT, se va executa vêndérea in lipsA-lepe ori ce pret ar esi la licitatie, fArA ea inurmA sA maT aiblveun drept de contesta tie.

Li se reservA insA pn atuncT dreptuld'a contracta vendérea productelor de bunävoie, eu conditiune d'a depune contractelesi a v6sra pretul la easierie, dupe aproba-rea onor. administratiï a domenielor.

(3-3)Jot

Casieria general& de Doljitt.

Averile debitorilor de maT jos, urmAritepentru neplata de arendi i rate cAtreStat, s'at pus in vândére prin licitatie pu-blicA.

V6ndérea productelor se va face in pintaElea, din orasul Crajova, faciA cu probelece se vor expune, In qioa de 15 Janie 1878,la orele 11 a. m., érA a vitelor, , fjneteloretc.

'In facia loeuluT, fie-care acolo unde

se gAsese, Trit 4joa de 17 Tunic,

(10) hide 1878Oseassomme.

MONITORUI OPICIAL AL AOMANIfil 3411

Averile se vend in starea in care se gg-sese farä, nieï un angagiament &Are Stat,asupra calitätilor etc., ea conditiune pen-tru cumpfiratori a bate porumbul, a treeragrâul, orzul, metal etc., acolo uncle nu vorfi treerate , i a transporta fara, amânareproductele ce se vor adjudeca asupra-le oumidlócele lor acolo unde vor voi.

Concurentii ea sa póta fi admisi la Nei-tatie, sunt obligati sa depuna u garantiede 51a sut,1 din valórea presumpta a ave-rei push' in vêndére, la inceputul licitatiu-nei conform legei.

Pretul se va depune imediat dupa eon-firmarea venderii2 i pe suma chilelor esiteprin mèsuratóre In cat privesce produetele,&a eel neconsecinti vor perde garantiile inprofitul fiscului.

Se publica acésta spre generala cunos-

Debitorii i averile stint:1. D. N. Secsoreanu , mosia Plosca , 49

chile grab, 40 chile orz, 520 chile porumb,170 porci.

2. D. Grigorie Argintoianu, mosia Ma-laiea, 65 chile grail, 207 si jumétate chileorz, 105 chile porumb 2 boi 1 cal, 6 sirefen.

3. Fratiï Theodori, mosia Trochesci, 50chile grâfi , 250 chile orz, 600 chile po-rumb.

4. D. Grigorie Argetoianu , mosia Bis-tretu, 2 sire fen.

5. D. N. Costopolu , mosia Segarcia ,2,200 chile porumb 24 sire (porumb), fen.

,

6. D. T. N. Isvoranu , mosia Strâmbasah Catanele , 180 chile grail' , 450 chileorz, 26 biol.' si vacT, 5 bivoll' i bivolite, 19cai i epe, 11 sire fr-At, 1 locomobilä, 1 ba-toza de grab, 1 idem de porumb, 1 ma-thing de venturat.

7. D. P. Branetu, mosia Lipovu-Rado-vanu, 250 chile porumb.

8. D. C. Parasehivescu, mosk Bucove tu-Virvoru, 93 chile grab, , 25 chile orz, 50chile porumb, 18 boi i vaci, 36 pore, 50IA, 2 sire si 50 clai fen , 2 machine desecerat, 1 machina de sernänat, 2 pluguricu câte 5 brazde, 1 batoza de porumb.

9. D. N. IL Marinescu , mosia Ciutura,200 chile grill, 15 chile orz, 50 chile po-rumb, 2 boY, 50 porci, 8 sire fen, 1 loco-mobill, 1 treeratóre Clayton.

10. D. Ioan P. Theodor, mosia Perisoru, 40chile grári, 30 chile orz, 300 chile porumbafiate in mosie, 2 tapi, 1 acov nemtesc, 1putiná, 1 caldare de 1 vaclrä, 1 ventuta-Ore stricata , 4 pluguri nemtesci cu ate3 brasde, 2 paturï de lemn, 1 saltea Lana,2 perne de perete, 2 macaturi verdi, 1oglinda, 2 dulapurï, 1 móra eu uä, piatraClayton, 3 vênturatori vechl , 1 pompa

ua rót, 4 grape de fer, 1 machinaveche 4e secerat, 1 plug ell 8 brasde,1 decimal cu 5 greutati, 2 lag cu pi-ese de la machina argicola , materialulunui cuptor de zid strieat 1 batoza, de

porumb, 1 caldare de 15 oeale, 1 hârdatl,1 dulap mare de brad, 1 idem mic, 2 mesede seris, 3 paturi de scânduri, 1 saltea depae, 1 idem de pfir, 1 macat de damasca,3 perne de perete, patru scaune de pae,2 sobe de fer afiate la comuna Sälcuta.

11. D. N. N. Terpu , mosia Lazu-Tei-sani, 17 chile grail 200 chile porumb, 80porci, 3 sire si 7 (46,1: fen , 1 machina deventurat.

12. D. Tassie Beeu , mosia Cetiguia, 5ere de fen.

13. D. G. Colibäsanu, mosia Verbicióra,500 chile porumb, 200 pore.

14. D. C. I. Geblescu, mosia Velcomu,50 chile grab, 550 porei, 4 clia fen, 1 ma-china' de treerat Clayton cu locomobilä, 1pompi, 1 herastrali.

15. D. G. Anastasiu, mosia Murgasu, 2 ca.,rodul a 100 pogóne grâh' si 15 pogónera-pWt recolta anului curent.

16. Mosia Columbu, cantata in regie, 5sire fen.

17. D. Dimitrie iomänescu, mosia Ba-Iota, 6 chile grab, 4 chile orz, 6 boï si vaci,4 cal' si epe, 15 pore( si pured, 12 sirefen, 1 caruta, 1 plug, 1 car, 1 venturat(5re,1 revolver cu 6 focuri, 1 caldare de amnia,1 oglinda de perete , 4 butóie, 1 putina,rodul a 50 pogúne grâul recolta anuluTcurent.

18. FratiT Theodoru, arendasï, mosiaCiupereeni, 500 chile seeara, 1 sill meittnetreerat.

19. FMB' Theodori , mosia Comani, 2caldäri de fer, 2 idem de arama, 1 plapa-mä, si 1 pernä (16 MIA', 1 masa de brad, 1sit% meifi netreerat.

20. FratiT Theodori, mosia Rudari , 50chile grab., 120 chile orz, 509 chile po-rumb, 50 chile orz, ailat acesta In Calafat.

21. D. M. Dräguleseu i Drincénu, mo-sia Piscu-Gibru-Ciuperceni, 1,525 chilegrail, 300 chile orz, 300 boi si vaci.

22. D. G. Colibasianu, mosia Plenita,1,650 chile porumb, 1 locomobila, 1 tre-eratóre de grâh , 1 batoz de porumb euaccesoriile eï.

23. D. N. Anastasia, mosia Marta, 105chile porumb, 4 boi i vacï, 6 bivolï si bi-volite, 6 caT si epe, 12 sire fen.

24. D. Epaminonda Valsamaehe, mosiaSadova, 250 chile grâti 300 chile snila,250 chile orz, 3,000 chile porumb, 20 boisi Arad, 6 cal' si epe.

25. D. Ivan Gheorghiu, mosia Róba, 440chile porumb , 2 boi , 1 cal , 35 pord,34 capre i oi, 1 sanie de caï.

26 .D. N. Sterie, mosia Bechetu-Calarasi,350 chile seeara, 1,000 chile porumb, 100porel.

27. D. Vasile C. Vasiliu , mosia Ostro-veni, 30 chile porumb, 3 cal, 10 porei, 1 ca-ruta fericata.

28. D. I. Dimitriadi, mosia Zavalu, 370chile porumb, 90 pord.

29. D. I. Strihaianu, mosia Balta-Verde

54 porei, 4 plaste film, 2 machine de yen-tu rat.

30. D. Grigorie Popescu , mosia Podan,8 dal fen, rodul a 50 pogóne grâfi reeoltaanului curent.

31. D. N. Sterie , mosia Fratosila 16boi si vacï, 6 bivoll bivolite, 8 caY siepe, 28 poreï, 1 magaritä, 10 care fen, 15stánjeni lemne.

32. D. Tase Becu , mosia Dosu-Sandi, 25chile porumb, 1 elae fen, rodul a 2 pogónerapita recolta anului curent.33. D. Amza Protopopescu si Ioan Varvo-

reanu, pentru ratele mosiei Urzica, 30chile gilt, 10 chile orz, 60 chile pc rumb.

34. D. Pera Opran, pentru mosia Cerne-lele, 30 chile porumb.

35. D. Th. Peia, Varvoru-Bucovfiti pen-tru arencla, rodul a 500 pogóne gia re-colta anulnï eurent.

No. 7,781. 1878, Mahl 27.

Casieria general& a judetului Te nuclei

La 22 Tunic 1878, unand a se line li-eitatie in localul acestel casierii, pentruvênderea productelor a rendasilor mosiilorCorbésea , Tepóia si Baicani, din acestudet.

Pentru mosia Corbésca: 115 chile gran,184 chile porumb, 8 boï.

Pentru mosia Tep6ia: 100 chile porumb,80 chile orz, 80 chile grah.

Pentru mosia Baicani : 100 chile po-rumb ne batut.

Se publica spre cunoseinta celor ce Toroi a cump6ra asemenea producte si vite,

sit se presinte In arRata 4i la acésta ca-sierie, in3ocitY de garantiile cerute de legespre a concura.

No. 2,859. 1878, Matfi 30.

Casieria judetului Ismail.

Individul loan Buzoianu, fost serD. Radu Ionescu din comuna FetEeste condamnat la amenda de lei 51sentinla tribunalulul Ialomita cu N(din 1877, pentru furt de oT, fiincunde nu se scie, casieria, in consecit74 si 75 din procedura civi1, pdespre azésta si r6ga, tot-d'ua-dataritatile competinte a cereeta i arëtlunde se va fi aflând numitul peatpune in urmarire.

No. 3,920. 1878, Maiil

Casieria general& a judetulM B

Individii Rentel Reiter, Dumitrucache, G. Calinescu Nicolae I. 01Titnase Constantin fancu lonescu PZavos si Lisa Papadopolu, coudamnd'ântâití de curtea de apel din Foesamenda de lei 100, si cei-lalti 7 denalul de Braila, la diferite amendï,tatându-se de agentiï in drept a fi

dtor lasci, ce0, prin). 905,

do sitIta art.ublicaauto-

1. loudu a se

30.

rMla.

Paras-teanu,erieli,at eelaril', latrib u-eons -

dosi

3412AORaOli,UL

se publicA de casierie pentru aflarea lor,

spre indeplinirea dispositiilor art. 74 si75, § 6, din codul procedure ciyile.

No. 4,268. 1878, Maifl 26.

MINISTERUL DE RESBEL.

girnentu1 dorobany.

In basa ordinului acestui miniser No.8,116, comunicat cu resolutia intendenteidivisid I teritoriale No. 4,558, urmând ase yinde prin licitatie, in profitul mesade intretinere a corpuluï, 110 mantale, 12perechi itari, 100 bluse, 23 caciulïbucata,galeme de lAnA (I. M. 420 M. M.),tOte afara din seryiciti i degradate cutotul.

Doritorii de a cumpèra asemeuea efectesunt invitati ca, mn dioa de 28 Iunie 1878,orele 10 de diminéta, sa se presinte inpiata numitA TOrgul-d'afarA, in Crajova,uncle are a se tine licitatia prin sunare detobA.

No. 2,075. 1878, 'Wahl 31.

Administraya generala a domenie-lor §i padurilor Statului.

In dioa de 1 Iunie curent, confirmându-se definitiv vAndérea de ved a trel bunuriale Statului, notate in tabloul de mai jos,cad s'ati adjudecat in gucuresei i pe laprefecturile respective, in qina de 5 Maiti.1878, in yirtutea lege din 22 Februarie1873, administratiunea publicA acOsta spresciinta D-lor cumpgrAtorl, rugandu'i a sopresenta la casieriele respective sati la a-céstA administratiune, pentru a achita pre-tul bunurilor cumOrate, conform dispo-sitiunilor art. 4 din legea citatA, adielimediat (1110 confirmare.

Tabloul bunurilor confirmate la 1 tunic 1875.

1. GrAdina cu pruni de la Nita PopaMihaih , din comuna NAmtiesci, judetulMuscel, fostA a schitului NAmAesci, in in-tindere ca de trel prijini, evaluatA eu 58lei, s-a confirmat asupra D-lui colonel A.Budijténu, pentru Glafina Antonésca, su-perióra schitalui NAmAesci, cu 60 lei.

2. En loc infundat numit Strâmbeni,din judetul Prahova, plasa Tergsoru, co-mma Stu âmboni, fost al Mitropolie, inintindere. ea de 50 pogOne pAdure, eva-hat cu lei 3,638, s'a confirmat asupi aD-lui Panait Cantili cii lei 21,550.

3. Via .numitA Glavaciocu, din judetulPrahova, plasa Podgcuiei, comuna Valea-CAlugkéscA, fosti a monastirel Glavaciocu,in intindere ea de 2 pogóne, -evaluata cule 728, s'a confirmat asupra D-lui I6nMarinescu le 735.

No. -18,563.

AL 11(Ailigil1

CumpgrAtorii bunurilor notate in ta-bloul de mai jos, vêndute in virtutealegedin 6 Martie 1875, ne achitand phi24 inpresent, treimea din preciul mosiilor satía taxelor indicate in urmAtorul tabloti, ad-ministratiunea domenielor, In temeiul art.21 din lege, 90 din regulament si conformdecisiunel comitetului insArcinat cu vên-dérea bunurilor Statului, publicA revinde-rea acestor bunuri pe comptal D-lor cum-p6rAtori, in dioa de 3 Iulie 1878, la orele12 din i, In centrul Bucuresci, localuladministratiund domenielor, caka Mogo-s6i, si rógA pe D-nii amatori a se presintapregAtiti de garantii in regulA spre a pu-tea concura, ennoscênd cA, conditiunile cuearl' se vênd aceste bunuri, sunt cele pre-vOdute de art. 49 7

lit. a, b, c, d i e dinregulamentul lege din 31 Martie 1868,pentru vêndérea bunurilor Statulni.

Tabloti de bunurile Statului decise a se revindepe comptal 1,-lor cump6tg,torT, In dioa de 3tulle 1878, la orele 12 din i, in central Bu-caresel, loca ul administratiunei domenielor,ealea Mogovícï.

Judetul Buzgc.1. Mosia Caldaresci, set Caldarésca, din

comuna Caldarésca, pendinte de episcopiaBuzt, in Intindere ca de 3,338 pogOne,evaluatA cu lei 184,800, si v6ndutA D-hiTIulian VrAbiescu cu lei 185,000 , se re-vinde pentru neplata treime in sumA de61,666 lei, 67 bani.

udetul hârnbova.2. Mosia MAruntisul , in intindere ca de

100 pogóne, din comuna Costesci, plasaBolintinu, pendinte de mitropolie evalu-atA cu lei 18,600, si vêndutA»-V,rei Ma-ria Carpenisénu cu lei 75,100, pentru ne-plata taxelor de inregistrare si timbru, insumA de 1,885 lei, plus ratele anului 1877

Ianuarie 1878, in sumA de 9,012 lei, enprocentele bor.

Judetul Olt.3. Mosia IlAnesci, in intindere ca de 450

pogúne, din comuna Cacueti, pendinte domonastirea Brancoveni , evaluatA cu lei24,913, si vAndutA D-lui Ilacik ahirn cu42,600 lei, se revinde pentru neptata tre-imei in sunal de 14,200 lei.

No. 11,154. 1878, Martie 24.(5-5 la 10

Fiind-cA cump6rAtoriï bunuriior no-tate in tabloul de mal jos, vbdute in vir-tutea lege din 6 Martie 1875, n'ail achitatOne' in present ratele sati treimea , dupAcum se notézA in tabloul co urmézA, ad-ministratiunea domenielor, in temehil arL21 din lege, 90 din regulament si conform

eisiuneti comitetului, instircinat eu Yen-Orea bunurilor Statului, publicA re \ in-derea acestor bunurI pe compta D-lor cum-pèrAtori, in dios de 18 fulie 1878,1a orele

7 (19) Junk 1878

12 din di, In centrul Ial, localul prefec-ture judetulni IaY, i invitA pe D-niT ama-torr a se presenta pregAtiti de garantiT inregull spre a putea coneura, cunosendcA conditiunile cu cad se vOnd aceste Mi-nna sunt cele preve'dute de art. 49, lit.a, b, c, d i e din regulamentul legal din31 Martie 1868, pentru vênclérea bunuri-lor Statului.

Tabloil de bunurile Statulal deeise a se revindepe eomptul D-lor cumpgrAtoff, tn c,lioa de 18Iulie 1878, pentru neaehitarea ratelor sag tre-imelor notate in dioa de 18 Julie 1978, la o-ral() 1 2 din di, In central Iai, localul pre-fecturei judeOluI

..Tudetul

1. Mosia Peienii, ca de 529 ale si 34präjini, din comuna Grozesel, pendinte deepiscopia Roman, vêndutA D-lui MajorCiuhurénu cu lei 95,050, si care datorescesuma de lei 31,690 , treimea pretului a-costei mosii.

Judetul2. Trupul de mosie Roiul, parte din

Carnieeni, ea de 47 fAlci, din comuna Car-niceni, plasa Turea, pendinte de monasti-rea Trei-Erarchi, vhdutA, D-10. GeorgeVelciu ea 11e16,100, si care datoresce su-ma de lei 1,288, ratele Julie 1877 si Ia-nuarie 1878.

No. 11,140. 1878, Martie 24.(5-5 la 10 dile).

cumphatorii locurilor notatein tabloul de mai jos , v6ndute in virtutealegal din 31 Martiti 1868, n'ail achitat pO'nin present ratele ce datorese, notate in ta-bloul ce urmézA; administratia domeniilorin temeiul art. 21 din lege , 90 din regu-lament si conform decisiund comitetululinsArcinat cu ve"ndérea bunurilor Statului,publicArevinderea acestor bunuri pe comptaD-lor cumperatori , Iii ioa de 2 August1878, la orele 12 din di , in centrul Cra-jova, localul prefecture judetulul DoTjiti,

invitA pe amatori a se presentapregAtiti de garantii in regula, spre a pu-tea coneura, cunoscAnd cA, conditiunile eucari se vênd aceste bunurT, sunt cele pre-Odute de art. 49 , lit. a, b, c, d si e dinregulamentul lege din 31 Martiti 1868,imam vhdérea bunurilor Statului.

Tablo4 de bunurile Statului decise a se revindepe comptul D-lor cumOritoripentru ne achi-tarea ratelor ce datoresc In dioa de 2 Au-gust if578, la orele 12 din di, In centtul Cra-joya, localul prefectut el judetului Doljiti.

Jucletul DoljiìLMosia Cracovita-Cernelele, ca de 1000

pogóne, din comuna Cernelele, plasa Oco-lul, pendinte de monastirea llorezu , On-dutà D-lui Pera Oprán, cm lei 350,100 sicare datoresce suma de lei 98,028, corn-puso, din 7 rate i anume : ratele Ianuarie

7 (19) tank 1878 NONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3413

si Lille 1875, ratele Ianuarie i Julie 1876,tanuarie i Iu lie 1877 si rata Ianuarie 1878.

2. Mosia Urzica-Mare , ca de 1300, dincomuna Urzica-Mare, pendinte pe monas-tirea Ramnicu véndutá D-lor I. G. WI--vorénu si Amza Protopopescu, cu 391,100lei si care datorese alma de lei 195,550,compusä dinrest 12 rate si anume: rest dinrata Ianuarie 1872 , ratele Ianuarie si Iu-lie 1873, Ianuarie , Iulie 1874 , Ianuarie,Iulie 1875, Ianuarie, Julie 1876, Ianuarie,Iulie 1.677 si rata Ianuarie 1878.

3. Mosia Valuta sari_ Cárpeni, ea de 330pogéne, din co muna Merea - Birnici , pen-dinte de monastirea Jitia , véndutá, D-luïScarlat Paris , cu lei 80,500 si care dato-resce suma de lei 12,864 , compusá, din 4rate si anume ; rata Julie 1876, ratele Ia-nuarie, Julie 1877 si rata Ianuarie 1878.

4. Mosia Fárcásénea, ca de 44 pogóne,din comuna Dobresci, pendinte de episco-pia Rzlianica , vandutá locuitorilor StefanChircioiu, Marin Mazilusu, Anghel Vasilesi George Vasile , din comuna Locusteni,ea lei 220,100 si care datoresc suma delei 31,513 compusA dia 3 rate si'restanume : restal din rata Julie 1876 , rateleIanuarie, Julie 1877 si rata lanuarie 1878.

Arleta Gorjifi.5. Mosia Piriul, ea de 2043 pogéne,

prájini, din comuna Cáleesei , plaiul Wi-leana , pendinte de monastirea Tismana,vénduta D-lai Rafail Hagiade, cu 193,250leï, compusárie 1877, rata Iulie 1877 si rata Ianua-rie 1878.

O. Mosia Ceauru - Corbesci, ea de 1201pog6ne, din comuna Ceaura-Corbesci, pen-dinte de monastirea Tismana , vêndatá luïConstantin N. Mihail , eu 228,000 lei sicare datoresee suma de lei 18,827 , corn-pusá, din uá, rata rest si anume : restul dinrata Julie 1877 si rata Ianuarie 1878.

7. Mosia Bobul sail Dármocul , ea 1628pogéne, din comuna Bobul, pendinte demonastirea Tismana , vendutá D-Ini PetroMainescu i Nicolae Mihail , 7,00200 u.lei, si care datoresce suma de leT 49,680,compasá din 6 rate si anume : rata Julie1875, ratele lanuarie , Julie 1876, Ianua-rie, Tillie 1877 si rata lanuarie 1878.

8. Parte de mosia din hotarul Ttirceni,ea de 511 pogóne , dia comuna Turceni-de-Sus, pendinte de monastirea Tismana,véndutá, D-lui Zamfir C. Broscénu, eu lei53,200 si care datoresce suma do lei 2128,rata Ianuarie 1878.

Jucletul Meheclin0.

9. Proprietatea numitá Isvorul-Barzei,ea de 270 pogéne , din cemuna Isvorkl-Barzei, pendinte de monastirea Tismana,vêndutá D-lul Gr. Niculescu, eu 100,000lei si care datoresce suma de lei 28,000compus4 din 7 rate si anume ratele Ia-nude, Iulie 1875 7 Ianuarie, Julie 1876,

Ianuarie, Julie 1877 si rata lanuarie 1878.10. Trupul numit Steieu, parte din pro-

prietatea Cátunu, ea de 96 pogéne, 12 prrt-jini din comuna CAtunele , pendinte deMitropolie, venduta D-lui Mihail Steicenu,cu lei 65,000 si care datoresce suma delei 5200 , rata Julie 1877 si rata Ianua-rie 1878.

11. Mosia Stignita , partea ce apartinemonastirei Bistrita si episcopia Ramnieu,ea de 1230 pogéne, din comuna Stignita,-vêndutá, D-lui D. Burilénu, cu 281,000 leisi care datoresee suma do lei 139,375, b.33, compusá din 12 rate si restal anume:restul din rata Ianuarie 1872 , rata Julie1872, ratele Ianuarie, Iulie 1873 ,

Iulie 1874 , Ianuarie, Julie 1875, Ia-nuarie, Iulie 1876, Ianuarie, Julie 1877 sirata lanuarie 1878.

12. Trupul ipotul din mosia Apa-Né-gérá; ca de 170 pogéne , din comana Po-mésele, pendinte de schitul Baia-de-Ara-

vêndutá D-luiLuta Popesen, cu 12,000lei si care datordsce suma de lei 4,880,compusá din rate si anume : rata Julie

11873, ratele lanuarie, Indio 1874, Ianuarie,Julie 1875, Ianuarie, Julie 1876, Ianuarie,Iulie 1877 si rata Ianuarie 1878.

13. Trupul Tarnita, din mosia Apa-Né-grá, ea de 116 pogéne , din comuna Baia-de-Arainá, pendinte de schitul Baia-de-Aramá, vêndutte D-lui I. Horgan10,000 si care datoresce suma de lei 400rata Ianuarie 1878.

14. Mosia Cacoti, (partea Statului), ca.de 484 poginae, din comuna Cacoti , plasa

pendinte de monastirea Bistrita,vêndutá D-lui N. Georgia, en lei 113,000si care datoresce suma de lei 9040, rataIulie 1871 si rata Ianuarie 1878.

Judetul RomanctP.15. Mosia Mirila, ea de 650 pogéne,din

comuna Leotesci, pendinte de schitul Ma-ma, véndutá D-lui George Chita , eu lei210,100 si care datoresce suma de 29,253lei, 59 bani, compusä din 3 rate si restulsi restul din rata Iulie 1876, ra-tale Ianuarie , Julie 1877 si rata Ianuarieanul 1878.

16. Mosia Colibasi, ea de 1600 pog6no,din comuna Colibasu , plasa Oltu-de-Sus,pendinte de schitul Dintfun-Lemn vén-dutá D-lui C. Tarnevénu , ea lei 251,100si care datoresee suma de lei 17,707, b.65, restul din rate Julie 1877 si rata Ia-nuarie 1878.

17. Mosia Rosieni, trapul de léngA Do-breni, ea de 150 pogéne, din comuna Do-breni, pendinte do monastirea Brancoveni,vêncluta Marin Dobrescu, en 60,110lei si care datoresce suma de lei 24,044,compusA din 10 rate si anume : rata lulie1873, ratele Ianuarie, Julie 1874, Ianna-rie, Iulie 1875, Ianuarie , Iulie 1876, Ia-/made Julie 1877 si rata Iannarie 1878. 1

18. Moyia Balsiu saì Gorganesci ea de

562 pogéne, din comuna Baliu, pendintede episcopia Râmnieu, vêndutá D-lui Eli-odor Vergati, eu lei 140,010 si care dato-resee suma de lei 16,741, b. 80, compusadin 3 rate si anima : ratele Ianuarie, Iulie1877 si rata Ianuarie 1878.

19. Mosia MiriIia, trup separat al mo-iei Dranovetu , ca de 51 pogóne, din co-

muna Baliu, pendinte de monastirea Bis-trita, vêndatá D-lui Maria Chr. Popescu,cu lei 11,730 si care clatoresce suma delei 469, bani 20, rata Ianuarie 1878.

20. Moia Valsanesei saMatoiul, ca de400 pogéne, din comuna Párscoveni, pen-dinte de monastirea Butoiu,vêndutaPetra Hagiopolu ca lei 154,800 si caredotoresee suma de lei 12,774, restul dinrata Ianuarie 1877, rata Iulie 1877 si rataIanuarie 1878.

21. Mosia lingureni, ea de 906 pogéne,din comuna Ungureni, pendinte de schitulDintetin-Lemn, vêndutá D-lui Vasile Pi-sa cov, cu lei 250,000 si care datorescesuma de lei 87,041, b. 50, compusá din 8tate i restal si anume restul clin rata Ia-nuarte 1874, rata Iulie 1874, ratele Tana-aria, Iulie 1875, Ianuarie , Julie 1876, Ia-nuarie Iulie 1877 si rata Ianuarie 1878.

22. Mosia Mamura , ea de 200 pogéne,din comuna Rimer", pendinte do episcopiaRamnieu , vêndutá Nicolae Mihail,cu lei 42,610 si b. 50 si care datoreseesuma de lei 3,404, compusA dln 3 rate sirest si anume restul din rata Julie 1876,ratele Ianuarie, Iulie 1877 si rata Ianua-rie 1878.

Judqul Vcileea.23. Mosia Ulicioiu, ea de 200 pogéne

din comuna Baleesci, plasa Oltetu-de-Jospendinte de monastirea Caluiu , vêndutáD-lui Alexe Pazu eu lei 34,100 si caredatoresce suma de lei 1364 , rata Ianna-rie 1878.

24. Mosia Risipiti , ea de 539 pogéme,din comuna Locusteni , plasa Oltetu-de-Jos, pendinte de episeopia Ramnieu, vên-data' D-lai C. N. Otetelisanu , eu 46,100lei si care datoresca suma de lei 5532,compasá din 3 rate si anumen ratele Ianu-arie, Julie 1877 si rata Ianuarie 1878.

25. Mosia Milesei , ca de 812 pogéne,din comuna Fauresci-de-Jos, pendinte deMonastirea Zlátari , venduth" D-lui loanCrapaturénu , ea lei 91,000 si care dato-resee suma de lei 9209, compusA din res-tul din rata Ianuarie 1877, rata lulie 1877si rata Iunuarie 1878.

No. 11,152. 1878, Martie 24.(5-5 la 10 q.)

cunipérátoril bunurilor notatein tabloul de maï jos, vtIndute in virtutealegei din 31 Martie 1868, n'ai1 achitat pênéin present ratele notate in tabloul ce nr-mézá, administratianea domenielor te-mpled art. 21 din lege, 90 din regulament

3414MONTTORUL OFICIAL AL itOMANIEI 7 (10) funM 1887

si conform decisiunel comitetului Insirci-nat eu vadarea bnnurilor Statului, pn-blicA revinderea aeestor bunurt pe comptulD-lor, In 4iva de 1 Iulie 1878, la orele12 din di, In centrul Bucuresci, localuladministratiund domenielor, calea Mogo-s6ei si invitA pe amatorii a se pre-,- 7

senta pregAtiti de garantii In regulA sprea coneura cunosend el conditiunile cucare se and aeeste bunuri sunt cele pre-veclute de art. 49, lit. a, b, c,el si e, din re-gulamentul legei din 31 Martie 1868.

Tablob de bunurile Statulta decise a s vindepe eompta cumpiirAtorilor, pentru neaehitarearatelor, in diva de 1 Iulie 1878 la orele 12din di, In centrul Bucuresei, localul adminis-tratiunei domenielor, calea MogoOeT.

Judetul Arges.1. Mosia Cerbul sari GrAdistea, ei de,

374 pogóne, din comuna Cerbul-Albotaplasa Pitesci, pendinte de monastirea Ar-nota, vtIndutA D-10 Mihail Vasilescu cu45,000 lei si care datoresce suma de lei2,933, compusA din restul din rata Iulie1877 si rata Ianuarie 1878.

2. Mosia Lazurile cu 259 pogóne dincomuna Salatrucu, plaiul Lovistea, pen-dinte de monastirea Cotména , vendutAD-lut IonitA C. OdorógA eu lei 26,000, sicare datoresce suma de lei 1,040, rata Ia-nuarie 1878.

3. Mosia Slohozia-Ciobanu, ca de 1,404pogóne , din comuna Slobozia-Ciobanu ,plasa Cotmeni, pendinte de monastirea Sna-gov, vêndutA D-lui Teodor Naum cu lei143,000, si care datoresce suma de lei17,160, compusA din 3 rate si anume: ra-tele Ianuarie i Iulie 1877 si rata Ianua-rie 1878.

4. Mosia Vlaseuta, ea de 255 pogóne,din comuna HerAsci-V1a3cuta, plasa Cot-meni, pendinte de monastirea Sehitul Bes-teleiu vendutA D-lui Mihail Vasilescu, eulei 16,000, si care datoresee suma de lei640, rata lanuarie 1878.

5. Mosia Butoianea ca de 486 pog6ne,din eomuna Ionesci, T:lasa Cotmeni, pen-dinte de monastirea Butoiu, vêndutA D-lorNicolae Popa Nisan, Bueur Bailescu, StanStAneseu i preotul Teodor MArgAritescucu lei 60,060 si care datoresce suma delei 7,319, compusl din 3 rate rest si a-nume : restul din Ianuarie 1876, ratele Ia-nuarie i Iulie 1877 si Ianuarie 1878.

6 Mosia Funia-DomnéseA, ca de 762pogóne, din comuna Teiu, plasa GA1Asese1,pendinte de episeopia Arges, vendutA D-luiIón Hagi Dimitriu cu lei 56,020, si caredatoresce suma de lei 2,241, rata Ianua-rie 1878.

7. Mosia Zama-Reee, ea de 409 pogóne,din eomuna Prundu, plasa Pitesci, pen-dinte de monastirea Cozia, vendutA D-lorI6n Baden, Radu Marin si Diaeonu Simaeu lei 44,760, si care. datoresce suma delei 1,791 rata Ianuarie 1878.

8. Mosia Bereasca, ea de 475 pogóne,comuna Ciutesci, plasa Topologu, pen-dinte de monastirea Cozia, vendutA D-luiMihail Vasileseu eu lei 72,400, si caredatoresee suma tie lei 6,842, compusA dinrest de doml rate si anume: restu din rataIanuarie 1877, rata Iulie 1877 si rata Ia-nuarie 1878.

Judetul Buzgì9. Mosia Gageni eu sforile, ea de 72

pogóne, din comuna Gageni-Vintilenca,plaiul Tohailoru, pendinte de schitul Cio-lanul, vêndutA D-lui C. Velara eu lei13,610, si care datoresee suma de lei2,722, compusl din 5 rate si anume : rataIanuariei Julie 1876, Ianuarie, Iulie 1877

Ianuarie 1878.10. Mosia Gageni-Vintilenca , ea de

429 pogóne, din comuna Vintilenca, pla-sa Tohani, pendinte de monastirea VAcA-resci, vAndutit D-lui stefan Dancovieï culei 86,000, si care datoresce suma de lei3,440 rata Ianuarie 1878.

11. Proprietatea numitA TArcoru, ea de67 pogóne, din comuna TAreoru, pendintede schitul BrAtesci, vendutA D-10 Dimi-tile Vasilescu cu lei 11,110, si care dato-resce suma de lei 1,778, compuse din 4rate 0 anume: rata Iulie 1876, Ianuarie siIulie 1877 si Ianuarie 1878.

Jucletul Covurluiii12. Mosia Beresci, ea de 120 falee, din

comuna Beresci, pendinte de monastireaFloresci, vendutA D-lui Procopie S. Sgru-mala cu 26,000 lei, si care datoresce su-ma de lei 1,040 rata Ianuarie 1878.

13. Mosh parte din FôntAna-Gerului,ea de 431 falce, din comuna MAnjeana,pendinte de sehitul CetAtuia , vêndutAD-lui N. G. Pesacov cu lei 115,100, sicare datoresee suma de lei 23,030, corn-pusA din 5 rate si anume : ratele lama de,Iulie 1876, Ianuarie, Julie 1877 si Ianua-rie 1878.

14. Mosia Zimbru , ea de 73 falce, dincomuna Bursucani, pendinte de schitulZimbru, vêndutA D-lui Hagi Nieolae Chi-dam eu lei 18,400, si care datoresee su-ma de lei 736, rata Ianuarie 1878.

15. Mosia BAgAóni, ea de 89 falee, dincomuna Zoresci, pendinte de monastireaVAratecu, vendutl D-lui Nicolae Chiriaceu lei 22,150, si care datoresce suma delei 886, rata Ianuarie 1878.

16. Mosia Oncani sé CAlugAra, ca do142 falce, din comunu CrAesei, pendintede monastirea Adam v6ndutit D-lui Nico-lau Ión Vlaieu eu lei 31,200, si care da-toresce suma de leI 1,248, rata Ianuarie1878.

Judetul Ddiabovita17. Mosia BAjesci, ea de 491 pogóne,

din comuna VAeAresci, plasa Délului, pen-dinte de monastirea Délu, vendutA Preo-

tuba.): N. BolovAneanu eu lei 133,050, sicare datoresce suma de lei 10,644, com-pasA din ratele Iulie 1877 0 lanuarie1878.

18. Sfóra Bratesci, ea de 69 pogóne,din comuna Cazaei, pendinte de Metro-polie , vendutA D le George Nicules-cu cu 14,500 lei, si care datoresce sumade lei 580 rata Ianuarie 1878.

19. Mosia Gherganii, ea de 288 pogó-ne, din comuna GherganiY, pendinte demonastirea Sf. Sava, vendutA D-lui IónGhiea, eu lei 81,160, si care datoresce su-ma de lei 12,986, compusit din 4 rate sianume: rata Iulie 1876, Ianuarie si Iulie1877 0 Ianuarie 1878.

29. Mosia Podu-BArbierului, ca de 137pogóne, din:comunaTodu-BArbieruld,pla-sa Ialomita i Bolintinu, pendinte de mo-nastirea Sf. Gheorghe, vAndutA D-lui IónGhica eu lei 145,010, si care datorescesuma de lei 23,200, compusA din 4 ratesi anume: rata Iulie 1876, Ianuarid, Iulie1877 si lanuarie 1878.

21. Mosia Códa-Isvorulul si Jugureni-Stavropoleos, ea de 330 pogóne, din co-muna Uliesci, plasa Cobia, pendinte demonastirile VAcAresei i Stavropoleos ,vendutit D-lor Toma si Christache Tigaraeu lei 168,050, si care datoresee suma delei 40,531, compusl din 6 rate rest si a-nume: rest din rata Ianuarie 1875, rataJulie 1875, Ianuarie, Iulie 1876, Ianuarie,lulie 1877 si rata Ianuarie 1878.

Judetul ilfov22. Mosia Bolintinu séti Spirea-Veche,

ca de 121 pogóne, din comuna Poenari,plasa Sabaruluï, pendinte de monastireaSpirea-Veche, vendutA D-luiTache Anas-taseseu cu lei 51,050, si care datorescesuma de lei 2,042, rata Ianuarie 1878.

23. Mosia CAltuna, ea de 570 pogene,din comuna Domnesei-CAltuna, plasa Sa-barn, penclinte de Sf. Ecaterina, v AndutAD-nei Elena Teoharide eu lei 300,000,0 care datoresce suma de lei 66,436, com-push din 5 rate rest si anume: rest dinrata Iulie 1875, rata lanuarie, Iulie 1876,lanuarie Iulie 1877 si Ianuarie 1878.

24. dosia StAnesei ea de 1,000 pogene,din comuna Vasilesci2Popesci, plasa Nego-esci, pendinte de monastirea VAcAresci,vendutA D-lui Lazar §abeca ca lei 300,600,si care datoresee suma de lei 36,072, com-push din 3 rate si anume: rata Ianuarie,Iulie 1877 si Ianuarie 1878.

25. Mosia Netedesei-Nuci, ea de 1'56pogóne, din comuna Meri-Petchi, pendin-te de monastirea Sf. I6n din Foesani, yen-dutA D-luI C. Velara: eu lei 31,920, sicare datoresee suma de lei 4,600, compu-s1 din rest de 3 rate si anume: restu dinrata Iulie 1876, ratele Ianuarie, Iulie 1877,si Ianuarie 1878.

(Suplimen):

7 (19) Innie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

26. Mosia Mariuta ca de 1,227 pog6ne,din comuna Mariuta-Crângurile , plasaMostistea pendinte de Mitropolie, vendu-ta D-lui George Daniilopolu cu lei 240,050,sicare datoresee suma de lei 38,408, com-push din 4 rate si anume: rata Iulie 1876,ratele Ianuarie, Iulie 1877, si rata Ianua-rie 1878.

Judetul lalomita28. Mosia Colórea, ea de 116 pogóne,

din comuna Bozianca, plasa Câmpului,pendinte de monastirea Znagovu, vhdutaD-lui Panait Mihalescu cu 14,600 lei, sicare datoresce suma de lei 4,088, compu-sit, din 7 rate si anume: rata Ianuarie, Iu-lie 1875, Iannarie, Iulie 1876, IanuarieIulie 1877, si lanuarie 1878.

29. Mosia Ciulnita ca de 2,776 pogóne,din comuna CiulnitajLivedea, plasa Ialo-mita, pendinte de monastirea Sloboc,lia,vAnduta D-nei Zoe Brâncovenu cu lei136,100, si care datoresce suma de le lei10,888, compusa din 2 rate si anume: rataIulie 1877, si rata Ianuarie 1878.

30 Mosia Larga, Yadu-Pedei, ca de2,512 pogóne, din comuna Ivanesci-Sarga,pendinte de monastirea Radu-Yoda, vón-dut D-lui Ión Ghica cu 88,000 lei, sicare datoresce suma de lei 14,080, corn-pu sh din 4 rate si aname: rata Iulie 1876,Ianuarie, Iulie 1877, si rata Tanuarie 1878.

31. Mosia Nenisoru, ca de 442 pogóne,din comuna Armasesci-Radulesci, plasaCâmpuluï, pendinte de monastirea Cheia,vênduta D-lui Dimitrie Steriadi cu lei86,100, si care datoresce suma de lei3,444, rata Ianuarie 1878.

Judetul Teleorman32. Mosia Ciupercénea, ea de 400 po-

góne, din comuna Merisani, plasa Teléje-nul, pendinte de monastirea Vieäresci,vênduta D-lor I. Popescu si D. Iliescueu lei 81,100, si care datoresce suma delei 10,258, compusa din 3 rate si anume:rata Ianuarie si Iulie 1877, si rata Ianua-rie 1878.

33. Mosia Raca, ca de 410 pogóne, dincomuna Bucova-Adunati, plasa Teleor-man, penclinte de monastirea Pasarea,vênduta D-lui Parvu RMulescu, cu lei83,500, si care datoresce suma de lei40,080, cumpusa din 7 rate 0 anume: ra-tele Ianuarie si Iulie 1874, Ianuarie, Iulie1875, Ianuarie Julie ,1876, Ianuarie, Iulie1877, si Ianuarie 1878.

34. Mosia Sitisasea, ea de 420 pogóne,din comuna Balaciu, plasa Teleorman,pendinte de monastirea Bascovu, vêndutaD-lui Dimitrie Polimeride cu lei 130,1000 care datoresce suma de lei 5,204, rataIanuarie 1878.

35. Mosia Virtópele, ea de 700 pogo-ne, din comuna Vartópele-de-Jos, plasaT6rguluï, pendinte de monastirea Glava-elocu, vênduta D-lui C. Butculescu eu lei

30,200, si care datoresce suma de lei12,028, rata Ianuarie 1878.

36. Mosia Góla, ea de 560 pogóne, dincomuna Merigoleni, plasa T6rgului, pen-dinte de monastirea Sânti-Apostoli, vén-dutà D-luI G. Antonescu cu lei 173,100,si care datoresce suma de lei 20,772, corn-push din 3 rate 0 anume: ratele Ianuarie

Iulie 1877, si Ianualie 1878.37. Mosia Pärul-Rotund, ca de 220 po-

góne; din comuna Pärul-Rotund, plasaT6rgului,pendinte de monastirea Dinteun-Lemn , vênduth D-lui Christ Radoiu ,cu lei 72,000, si care datoresce suma delei 17,280, compusa din 6 rate si anume:rata Iulie 1875, Ianuarie si Iulie 1876,Ianuarie si Iulie 1877, si Ianuarie 1878.

38. Mosia Pârlita, ca de 840 pogone,din comuna Caeen, pendinte de monasti-rea Aracaresci, vêndutä D-lui ConstantinFurculescu eu lei 209,000, si care dato-resce suma de lei 17,720, cornpusa din uarata i restan i anume : rest din rata Iu-lie 1876, rest din ratele Ianuarie i Iulie1877 si rata Ianuarie 1878.

39. Mosia Blesturile, ca de 965 pogóne,din comuna Ptrul-Rotund , pendinte demitropolie, vénduta D-lui Christache Ra-doha cu lei 260,000, si care datoresce su-ma de lei 64,400, compusa din 6 rate, rest

anume : rest din rata lanuarie 1875,rata Iulie 1875, ratele Ianuarie si Iulie1876, ratele Ianuarie i Iulie 1877 si rataIanuarie 1878.

40. Mosia Serióscea, ea de 750 pogóne,din comuna Scrióscea, pendinte de mitro-polie, vênduta D-lui colonel G. Mann culei 95,950, si care datoresce suma de lei3,838, rata Ianuarie 1878.

41. Mosia Ciochina, ca de 600 pogóne,din comuna Atarnatii, pendinte de monas-tirea St. George-Not,16nduta D-lor fratiiRacota cu lei 180,050, si care datorescesuma de lei 50,414, compusa din 7 rate

anume : ratele Ianuarie, Iulie 1875, ra-tele Ianuarie, Julie 1876, Ianuarie, Iulie1877 si rata Ianuarie 1878.

42. Mosia Foiasca, ea de 1,559 pogóne,din comuna Atârnatii, pendinte de monas-tirea Vacaresci , vênduta D-lui GeorgeScarlatescu cu lei 248,000, si care dato-resce suma de lei 19,840, ratele Iulie 1877si Ianuarie 1878.

43. Mosia Radesci sat Mozacenii, ca de400 pogóne, din comuna Mozaceni, plasaTeleorman, pendinte de mitropolie , vén-duta Eracle Dumba cu lei 133,000,qi care datoresce suma de lei 10,934, com-push din rest si clout rate qi anume : restdin rata Ianuarie 1877, rata Iulie 1877 sirata Ianuarie 1878.

Judetul44. Mosia parte din R. aclacinesci, ea de

156 falce, 29 prajini, din comuna Corbita,plasa Zeletinu, pendinte de monastireaSt. Mormênt vênduta, D-ei Elena Plitos

Supliment 3415

cu lei 28,200 si care datoresce suma de lei1128, rata Ianuarie 1878.

45. Mosia Tiganesci, ca de. 200 falce'din comuna Godinesci, plasa Berheciululpendinte de monastirea Rachitósa vén-duta Petru Ciuca cu. lei 62,200 ,

care datoresce suma de lei 2,480, rata Ia-nuarie 1878.

46. Mosia Benesci ea de 350 falce, 12prajinï, din comuna Craesei, pendinte demonastirèa Rachitósa, vêndutii D-lui Pe-tri]. Ciuct cu lei 64,000, qi care datorescesuma de lei 3,560, compusa din rest diurata Iulie 1877 si rata Ianurie 1878.

No. 11,149. 1878, Martie 24.(5-5 la 10 dile.)

ANUNCIURI JUDICIARE

LICITATIUNI

Tribunalul Ilfov, sectia III.

D. prim-presedinte al tribunaluluT Ilfor,sectia I civila, prin adresa No. 4,180, din1878, si in basa jurnalului acelui tribunalNo. 2,010, din 1878, a cerut punerea invêndére cu licitatie voluntara a caselor culocul lor din comuna Bucuresci, suburbiaOlteni, strada Olteni, No. 62, averea mos-tenitorilor decedatului Dimcea liagi Si-mi on.

Aceste case sunt construite de zid indoug etage, av6nd etagiul de sus sése ca-mere, done antreuri, ua sala i ua, euhnie,jos don() camere, u sala qi ua cuhnie, subaceste case se afla un beci i doué piv-nite boltite mari, invelite cu sindrila, infundul curtei alte case tot de zid, invelitecu olane, compuse din ua camera si uabucatarie, done grajduri mari de zid, in-velite eu indril, si un sopron de scan-duri, invelit cu scânduri, curtea spatiósa,si gradina cu pomi roditori; se inveci-nesce pe de ua parte cu proprietatea D-neiElena Comanescu, 611 pe de alta cu stradaZaverea, in fund cm proprietatea D-noiFrusina Mihaescu, qi in facia cu stradaOltenil.

Asupra acestui imobil nu se mal aflaalta impregiurare, era concurenta se vaincepe de la suma de lei noui 15,000.

Se face déra cunoscut in general ea a-césta, licitatie se va urma in pretoriul a-cestui tribunal, in dioa de 16 August1878, la 11 ore dimineta, avénd in vedereea toti acei cari ar pretinde veri-un dreptde proprietate, usufruct, servitute, chirie,privilegit, ipoteca sat veri-ce alt dreptasupra imobilului in cestiune, sa se aratela tribunal inainte de c,lioa fixata pentrulicitatiune , spre arata pretentiunile;caci in cas contrarit, veri-ce cereri se vorivi nu se vor mai considern

No. 8,127. 1878, Iunie 1.

3416 MONrroittl OFICIAL AL BOMANIEI

D-na Ecaterina Mavroeordat, nás-cutä princesa Ghica, de profesie rentierä,(1omiciliatä, in capitala Bucuresci, subur-bia Biserica-Eni, strada Pensionatu, No.27, colórea Galbenä, in basa actului deimprumutare legalisat de acest tribunalla No. 429, din 1876, si investit cu for-mula esecutorie, a cerut punerea in vén-Ore cu licitatie a caselor eu locul lor,din comuna Bucuresci, suburbia Co ltea,(biserica Eni) strada Pensionatu, No. 6,averea D-lui En I. Grädisténu, de pro-fesiune inginer, domiciliat In capitals Bu-'curescl*, suburbia Coltea, strada Pensio-natu, No. 6, eäruia s'a Scut i comanda-mental prealabil No. 527, din 1877, con-form art. 496 si 497 proc. civilä, si n'afost urmátor a achita sus mentionata ore-ans.

Aceste ease sunt de zid solid in doneetage, av6nd atat sus cdt si jos maï multecamere si de desubtul caselor pivnitä bol-titä, invelite eu tinichea, n carte uä, altä,casä, de zid, compusä din uä, bucätärie siuä odae, invelite eu sindrilä veche, ungrajd si sopron de zid solid, invelitóreajumOtate ca tinichea, érä, jumëtate numaiea scânduri,nefiind incg, terminatil, eurtesmare si imprejmuitä cu zid ; se invecineseeeu pensionatu: central de fete, proprieta-tea Statulaï, ea proprietatea decedatuluiR. Rusescu, cu proprietatea D-lui Stefanlónidi si in faciä, ea strada mentionatä.

Asupra acestul imobil s'a gäsit urmä-tórele sareini : dos. No. 1,858, din 1876,P. A. Bra'néna a cerut vênderea prin bici-tarp a imobilalul in cestiune, pentru a seputea despAgubi de banii continuti mn sen-tinta tribunalulul Ilfov , sectia comerciaM,No. 188, din 1867, sentinta tribunaluluiIlfov, seetia II, No. 92, din 1870, si deci-siunea curtei de apel, sectia II, din Baca-resem, No. 202, din 1867, care vêndóre s'asuspendat prin jurnalul incheiat sub No.2,858, din 1877, pe motiv eh" D. I. I. Gil-disténu face parte din armata concentrata,si dos. No. 1434, din 1876, este eel Incestiune.

Se face dérä eunoscut ha general di a-céstä licitatie se va urma in pretorial a-cestui trib., in dioa de 21 Oetombre 1878,la 11 ore diminéta, avônd in vedere c totiacei carï ar pretinde vre an drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-

ipoteca sari veri-ce alt drept asupraimobilului in cestiune sä se aréte la tri-bunal inainte de cilioa fixatä pentru licita-

spre a aróta pretentiunile, cAei Incas contrar verï ce cereri se vor ivi nu sevor mai considera.

No. 8,154. 1878, lunie 2.

- D. Dimache Serachetopolu, de pro-fesiune rentier, domiciliat in capitala Bu-curesci, suburbia Popa-Herea, strada Po-long, No. 22, in basa actului de ipoteeäinscris de tribunalul Teleorman la No. 60,

din 1874, si investit cal formula esecuto-de, a cerut punerea In vôndére cua mosiei Päru-Rotund, din districtul Te-leorman, plasa Têrguluï, comuna Pärti-Rotund, avere a D-lui Hristache Rädoï, deproiesiane proprietar, domiciliat chiar laacestä, mosie.

Acéstä, mosie se invecinesce la rèsäriteu proprietatea debitorului Bleoturile, laapus cu mosia Plosea, numità Castricióia,la médä-di cu capurile mosielor PloseaBleoturile, si la méc,1A-nópte cu mosia Li-curiciu a Statului, pe care moE,de se aflälocuri de aratui si putina' fânka, precumsi urmatórele ecarete :

Ub pereche case de zid cu doue eamere,saM la mijloc i un antral', invelite cu

aMturi un bordeit care serva de euh-nie, 116 magazie de lemne cu dotiA ochiuripentru conservat bucate, invelite cu tini-chea, un grajd de gard, incApötor de optcal', sub acelas acoperemênt, i opron dedoug träsuri, doue pätule pe fuel de sek-dull de brad de conservat porumb, hive-lite cu i u mórá %GM pe apa Vedi,Cu dou6 perechi petre $i ut magazie cudoug ochiuri.

Asupra acestei mosii, dupa incredinta-rea data de tribunalul Teleorman, prinadresa No. 8,938, din 25 Aprilie, sarci-nile ce esista asupra isei mosii sunt ur-mAtórele : 1) ipoteca in cestiune; 2) ipo-tect, catre D. Dimitrie Hagi Vasile, pentrusuma de 3,500 napoleoni cu actul lega-lisat la No. 61, din 1874, Noembre 23, si3) ipoted, cAtre comp. Aser Solomon, pen-tru suma de 900 napoleoni, eu actul le-galisat la No. 18, din 1876, 5 Martie.

Se face dérà cunoscut in general eä a-céstä licitatie se va urma in pretoriul a-cestui trib., in clioa de 21 Octombre 1878,la 11 ore diminéta, avónd in vedereace. earl' ar pretinde vre un drept de pro-prietate, usufruct, servitut', chide, privi-

ipoteca sn veri-ce alt drept asupraimobilului in cestiune

'sä se arate la tri-

bunal inainte de dioafixatä pentru licita-time, spre arna pretentiunile, cAci incas contrar veri ce cereri se vor ivi nu sevor mai considera.

No. 8,178. 1878, Iunie 2.

Tribunalul Prahova, seetia I.

La 30 Iunie curent, orek 10 diminéta,s'a decis a se vinde eu licitatie, la acesttribunal, averea imobilá r6masä de la de-functul D. Teodorescu, eerut le D-naLénca Antonesen, de profesiune menagera,si Anton Georgescu, de profesiune pro-prietar, ca tutori: ai numitului defunct, au-torisata, de consiliul de familie i apro-batt de tribunalul local, care avere secompune din :

TA, cash cu faciada In strada Tôrgsoru,cu u prAvtlie ca patru camere, cuhnie,

parate cele douë din curte printeut, sard,

7 (19) Innie 1878

ave'nd pivnitä de desubt, constructie inpaente invelite ea sindrilii si tot locul kr,din sUburbia Sf. Haralambie, aeest oras,invecinate cu proprietAtile D-lor GeorgeBostint, si preotul George Beldic, evaluateaceste case, prAvAlie i locul drept leivechi 8,000.

Descrisul imobil, dupà atestarea grefei,nu s'a gisit afectat la niciut impregiurarepopritóre.

Se publict, de acésta si se somézá, Ottaceia care ar pretinde ver-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-

ipoteca, sail ofï ee alt drept asupraacestul bun urmarit ca, inaintea Oki deadjudecare, sA vie la acest trib. spre a'si a-rata pretentiunile lor, sub pedépsa de a nuli se mai tine in sémä, conform. al. III desub art. 506 pr. c.

No. 11,811. 1878, Mait 30-

Tribunalul de Vla§ca.

In urmarea adresei D-10 prefect al a-cestui district, No. 1,679 , cu care a tri-mis acestui tribunal copie dupà ordinulD-lui ministru iinancelor No. 3170 idu-pIt

-jurnalul onor. consilit de ministri din

25 Ianuarie 1877.Tribunalul, prin procesul verbal dresat

sub No. 1,053, dispune din not ea vênc,16-rea imobilelor notate maï jos ale debito-rilor contribuabili notati mai jos , pentrudespagubirea fiscului , sá se facà in pre-toHul s6ll in dioa de 24 Iunie 1878, la o-rele 10 dimineta, in localul din Giurgiu,adich

1. Fondul caselor din strada Peiu, No.6 , orasul Giurgiu , avere a D-10 Hie G.Craiu pentru suma de lei 136 bani 93,dAri fiscale, judetene i comunale pe anil1875 si 1876.

2. Sése stânjeni facia din locul in stra-da Bucuresci, No. 51, avere a D-lui Hris-tea Ion, idem pentru lei 235 b. 42 , idempentru anii 1875 si 1876.

3. Un bordeit cu loeul in strada PetalNo. 6 , idem al Simion G. Craiu ,pentru lei 108 WO 58 , idem pe 1875 si1876.

4. Feudal caselor cu locul din stradaFoisoru, al D-lui Nisim Marcan Ciacaru,pentru lei 56 bani 40, idem pe anii 1874,1875 si 1876.

5. Un loc viran in strada Cherasman ,No. 14, al D-lui State Stefan, idem pen-try_ lei 188 bani 76 , idem pe anfi 1874,1875 si 1876.

6. Fondul caselor dupa; bulevardul &del'ferate , No. 13 , ale D-lui Nedea VAduva,pentru lei 47 b. 45, fonciert, pe anii 1873pên6 la 1876.

7. Un loc viran de 8 stânjeni facia, instrada Capitan Marcu, No. 5, averea D-neiDenca VAduva, pentru lei 196 b. 20, fon-cierà i metri pe anil 1874, 1875 si 1876.

Dupà clutarea registrelor de inscrip.

7 (19) funk 1878MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

3417Ounl de care D. suplininte local asistattn cas contrarit, verï ee eered se vor ivi ,

na se vor mal considera.No. 8,670. 1878, Mait 29.

de D. grefier, s'a gAsit imprejudrile ur-raltóre :

1. In registrul No. 2 , sub No. 50, din1864, Denca VAduva a ipoteeat dare Ata-nasie Stanov 2,500 stanjenï cuadrap inanul 1862.

2. Idem, sub No. 88 , aeelas registru,Denca Ionésea s'a imprumutat ea 200 gal-benT, de la A. Stanov, prin ipoteearea lo-mild din Giurgiu.

3. In registru No. 7 , pe anul 1874, lalitera 11, Ilristea Ion este poprit a instrei-na imobilul din acest oras pentru suma delel 12,000 ce s'a imprumutat de la D. C.Cochino.

4. In registru No. 1 , pe anul 1858 , lalitera S, Solomon Eschinazi, a druia casAcu keul el din Giurgiu, se secuestrézA deState Anton pentru datorie, érA, asupra ce-lor-alte imobile nu s'a *gAsit niel un caspopritor.

Cu acestg. ocasie se soméd toST aeeiaearl ar pretinde vre-un drept de proprie-tate, usufru et, servitute, chirie,privilegiti,ipoteca sat orI-ee alt drept asupra imobi-lelor puse in vêndére, ea, inaintea adjude-caSiunei, sa se presinte la aeest tribunalspre arèta preterrOunile kr; del', con-trarit, nu li se vor mal Sine in sérd.

No. 10,600. 1878, Mait 31.

Tribunalul de Ialomita.

Prin jurnalul cu No. 2,086, incheiat decomplectul acestuT tribunal, in sedinla dela 18 Mali! 1878, disposandu-se vandereaeu licitaOune a imobilulul D-lui Joan Cam-pertu, din comuna Lupsaim , pentru des-plgubirea Statulul eu suma de leT noul1,209 ban). 49, ea garant al D-luI TeodorT. Jegalénu, dud a ocupat fundiunea deeasier general al acestul district , cerutgacéstA véndére de casieria generalg localA,prin adresa cu No. 3098 si acesta urmatAdui:a ordinul D-luT ministru financelor cuNo. 4,782, din 7 Aprilie 1878.

CalitAtile acestul imobil sunt urnigtó-rele : 236 stanjeni din trupul mosie, Fin-Sésea-Lupsan, plasa Borei, districtui ralo-mita, ce se invecinesee pe laturea J.e lavale eu D-lul Andreit Dobrovid pe la-turea de sus cu preotul Stoica, la capuldespre eddrit cu Piersiea, a D-10 Grigo-rie Florescu, la capul despre apus cumo-ia Lupsanu a Statulul.Se face dérl cunos cut in general d acestAlicitaSie se va urma in pretoriul aeestuTtribunal , in dioa de 15 Iulie 1878 , la10 ore diminéta, avénd In vedere c tollace earl ar pretinde ver un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-legit, ipoted sat ver ce alt drept asupraimobilulul in cestiune, sl se arate la tri-bunal inainte de dioa fixatA pentru licita-

Siune, spre a argta pretenSiunile;

Prin jurnalul cu No. 2,011, incheiatde complectul acestul tribunal, in sedin-Sa de la 15 Malt 1878, disposandu-se yen-(Area cu licitaSiune a imobilulul case)! de-cedatulul Costache Ionescu, din acest oras,pentru despAgubirea StatuluI de snma delei nod. 18,091 banl 60 , datoritit acéstAsurd, de D. C. Pega , din arenda mosiilorOtopeni, a monastird Radu-Vodii, si SantuSava, rest din castul IV pe anul 1874 siintréga arena, pe anu11875, plus procen-tele euvenite i pentru care numitul Cos-taehe Ioneseu, acum decedat a garantatcAtre Stat prin actin legalisat de acesttribunal la No. 7, din 1869 , ineuviintatA,acestá vendére i prin jurnalul consiliululde ministri sub No. 8, din3 Ianuarie 1877.

CalitAtile acestul imobil sunt cele ur-naltóre :

1.!Un loc eompus de 140 stanjenT si 7palme.

2. Pe aeest loc se ggsesce clAdite easeeu 2 etage de zid , in grosime zidul eta-giulul de jos pen6 la 25 Son si eel de suspénè la 16 Soli eu aproximaSie. Construi-rea kr este in modul urmAtor :

Etagiul de jos are 6 prAvAlil si 4 odAl,prAvAliele la facia stradelor principale, dincare una la colt, adieg, 4 pill/1ff cu faciala strada principalA eu eea de la colS ca-re aparSin i stradel de la apus; érA 2 prg-OUT eu facia la strada de la apus, odAilein fund avénd antreurile grin prAvAliTpe din launtru prin curtea ee compuneclAdirea caselor si un zid nalt de la nordsat médti-népte. PrAvAliile i odAile suntspaSióse , avénd ferestre marl de un stilobicinuit , la tóte acestea in fine sunt 30nouï, din care 8 eu cate 2 canaturI i O-mar)", 9 in ate 2 canaturl frft génauff si10 &Ate un eanat WA, gémurT , inteacéstaintrg, si ale prAvAliilor dupl din afara, 3ferestre eu eate 2 rand uri gémurl, 8 cu cateun rand, 7 obléme iu canaturi, desehic,lAn-du-se in douè parST , tóte cu balamaleineuetori, 2 porti care due in curtea dinlAuntru pe sub un gang , unde face posi-bill pe u parte urearea la etagiul de suspe ug, searA cu trepte cAptusitA ca scan-duri i in curte al drui spaSiti este mie incat ill trAsurg, nu póte traversa , aeolo segAsesee ug, comoditate de zid in 2 etage,avénd fie-care etagit ate 4 ochiuri cu u-ile kr.

3. Etagiul de sus se eompune din' 9 o-dai insg, :

1. Un salon eu facia la strada principa-1A, apartinênd puSin si stradel de la apuseu un balcon de fer la colS.

2. Doug odAi eu fada la strada de laapus.

3. Doue odAï cu facia la strada princi-palA.

4. Patru odAY care sunt inAuntru lipitecu cele din facil sitrespunde cu facia Incurte.

Acest imobil are 27 ferestre, din care 17eu ate doue randuri gémuri si 10 eu &ateun rand, in care intrit i eele care inchidegaleria despre nord ; pe langg, ferestrelemiscAtóre sunt i altele nemiscAtóre toteu gémuri. A césta galerie, mergênd spreSud a se intruni balcon mare de fer d'a-supra gangulul sari porOlor lui de la eta-giul de jos ; la tóte camerile si galeria dela acest etagit se afig, 19 us)! , din care 4eu ate 2 canaturi cu &lull, 9 ea cate 2canaturl fad génaurl, 2 eu un canat si ge-muri si 4 eu un eanat fArA géinuri , tóteprAvMiile camerilor zugrAvite, usile i fe-restrele cum si oblónele vopsite , la eta-giul de jos 2 sobe de fer i ug, masinA debuditArie, la etagiul de sus, 8 sobe de fersat tucit i una de zid , invelitórea case-lor cu Sine alb sat fer alb.

5. Sub pAmént tóte aceste ease sunteonstruite pe u pivnISA de zid in grosi-mea etagiulul de jos impArSitA prim 2 pi-cióre grése de zid si 12 cercurl , la 8 o-chiurl , care acum all comunicaSia liberA,unul cu altul dintrInsele, Twit in dreptulgangulul Incepe utt hrud in lungime de 8stanjent pe sub strada prineipalr spre sudboltitit eu cAdmidg.,, adancimea il4imeahrubel ate un stanjen.

Vecingtatea, capul despre MsArit se in-vecinesee cu casele lui IoniSA Popa Nis-tase, acum decedat, despre Nord eu En-du CAruSasu si Dina Teodoreseu , cele-alte fete cu strada principal i cea de laapus.

Acest imobil eu aproximatie mai pro-duce un venit anual de galbenT 500 k. k.

Idem dupA lista dati de D. grefier estesupus la urmAtórele sarcini:

1. C. Ionescu, prin aetul ipoteear No. 7,din 1869 ipotecézA cAtre Stat 2 locurT dindespArSirea VI si VII, colórea Rosie , dinacest oras , péne la suma de 174,262 leivechi, in scopul d'a lua in arena, mosiT sipAdurl! d'ale Statuluï.

2. Idem garantézA in anul 1871 cu su-ma de leT nod 6,150, remasg, disponibiládin acea coprind in adul No. 7, din 1869.

3. Idem garanted eu suma de lei noel3,075, remasg, tot disponibill din actulNo. 7, din 1869.

4. Idem eu suma de lei noui 25,500,remasg, asemenea din actul No. 7 , din1869.

5. Tot acest imobil mal este afeetat laStat i pentru mosia CAlArasi si a monas-tire MArcula, prin jurnalul acestul tribu-nal, No. . . . asupra druia mal figured'astg,d1 ea reniAsiSA suma de leT noul 1537banl 50, din castiul IV pe and 1875, eaprocentul de 10 la sutg, de la 1 Ianuarie1876 si One la refuire.

Se face Ur . cunoscut In gneral cA, ad-stA, licitaSie se va urma in pretoriul acestul

8418MONITORCI OFICIAL AL ROMANIE1 '7 (19) Innie 1878

tribunal , in dioa de 8 Julie 1878 ,la 10 ore le dimineatt, avénd n vedere el,top' acei cari ar pretincle veri-un drept deproprietate, usufruct, servitute, chide, pri-vilegid, ipotect, sat ver ce alt drept asu-pra imobilului in cestiune, st se arate latribunal, inainte de dioa fixatt p entru li-eitatiune, spre a aréta pretentiunele,

in cas contrarit, veri ce cereri se vorivi, nu se vor mai considera.

No. 8,659. 1878, Malt 29.

Tribunalul de Museel.

Pe basa sentintei acestui tribunal No.97, din 1877, Investite cu titlul P s e cut o -riii No. 85, din anul 1877, si dupt, inde-plinirea dispositiunilor eerute de proce-dura civilti, prin jurnaluldresat de tribunalsub No. 2,095, din 1878, s a hottrât ea, Indioa de 16 Septembre viitor, la orele 10a. m., st, se yéndl cu licitatiune, in preto-riul acestui tribunal, imobilele jos notate,avere a D -lui Mihaiii Stan Buflea, de pro-fesiune agricol, domiciliat in comuna VI-leni, plaiul Dâmbovita, spre despAgubireaD-lui Dinu Gabrea de profesiune propri-etar, din comuna Vitleni, de sumele ce area primi dui)/ aretata mal sus sentintt.

Acéstt yêndére se publict spre generalacunoscintt, ca toti aceia ce vor avea asu-pra acestor imobile ver-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chink, privi-legit, ipotect sat ori-ce alte drepturi, sitse aréte la tribunal, mai inaintea termenullui de adjudecatiune; del', in urmit, nu lise va mai admite nid ut, pretentiune ; éritaeeia ce yor voi st cumpere aceste imobile,sit se presinte la tribunal , la dioa si oraindicat/ mai sus, spre a concura.

Deserierea imobilelor ce se vinde, con-ditiunile vénderii i diferite sarcini si im-prejurtri ale imobilului One acum cunos-cut e :

I. 136 cast cu locul ei, construitit debârne, cu 2 inetperi si pivnitl de-desubtneispravitt, in velitl eu sitt, In curtea ca-sei se mai aliti ut odae de barne, ut satrtpe hard' Mug/ east, Invelit6 cu sindrill,si un cosar invelit cu plisi i coceni, sigrAdina de 16110 cast in marime ea la 2pogón e loc aréturt, in care se alit, pruniroditori, meet', peri si stleii, inchisit cugard de jur-Imprejur, aflatt in comunaVtleni, plaiul Dâmbovita, judetul Muscel,si se invecinesce despre réstrit eu drumulSumedeuii, despre médt-di eu grAdina luiDina Bufiea, despre apus eu a lui Nitt Par-vu i despre méda-nópte cu locul lui Ni-colae Miricl.

II. Un loe arlturt, fânete i pueint pl-dure, in märime ea la un pogon :numit lalocul Franghii, aflat in comuna Vtleni,plaiul Dâmbovita, judetul Museek, si seinvecinesce despre réstrit cu drunaul pä-durci, despre médt-di cu Ión Lunca Vra-bie, despre apus cu Muchea Chiciuri

despre médt-nópte cu locul liii PavelLunea Pitdure.

Pe care imobile dupe constatarea fAcuttde portdrel la localitate prin D. primarlocal, numitul debitor a avut si are pas-nich posesiune art sl fie supuse la ver-ut dare anuall sett embatie, ci supuse nu-mal la plata impositulul fonciar catre fisc.

D. grefier local prin incredintarea datala dosar atest/ et :

I. In opisul anului 1871, Buflea dineomuna Valeni, a véndut dminul sat decast, catro Ion Gheorghe Vrabie , dinVAleni.

II. Idem In opisul anulul 1873, lit. M,No. 5, Mihat Buflea, din comuna VälenT,a Ondut luT NO Ion Ivascu un petie deptmént ea 12 pr6jini, din hotarul comunei

III. Idem in anul 1874, Mihait StanBuflea a vêndut lui Dinu Gabrea 2 po-góne marl i noue prAjinY loe fânétl.

No. 10,965. 1878, Magi 24.

CITATIUNI

Tribuna1u1 de Ia1omita.Sofroni Târponi, din acest oras, este

citat ea, in diva de 9 Iunie 1878, ora 10de diminétit, sl se presinte la acest tribu-nal , spre a se cereeta ea ineulpat in pro-cesul pentru Mae; cunoscénd c, la ne-urmare, se va judeca In lipsA, conformlegei.

No. 6,344. 1878, Aprilie 22.

Tribunalul Prahova, seetia II.D. Dobre Niculae, din comuna Ploesel,

este citat ca, In c,liva de 15 Iunie viitor,orele 10 de diminétl, st, vie la aeest tri-bunal, spre a se cerceta In procesul Incare este inculpat pentru bltae; cunos-chid el, nefiind urnattor, se va judeca inlipst, conform art. 147 pr. cod. penal.

No. 10,483. 1878, Aprilie 27.

C. N. Frigescu, din comuna Star-chiojdu, acum cu domieiliul necunoscut,este eitat ea, in dioa de 9 Iunie viitor,orele 10 de diminétt, sit yie la aeest tri-bunal spre a se cerceta ea inculpat pen-tru insulta; cunoscônd el, nefiind urml-tor, se va judeca In lipsä, conform art. 147pr. cod. penal.

1878, Aprilie 11.No. 9,760.

D-na Zoe A. Anion, lin comuna Bu-curesci, este citatt ca, in c,lioa de 10 Iunieviitor, orele 10 de diminétA, st. vie la a-cest tkbunal spre a se cerceta ca ineulpatitpentru furt prin efractiune i sustragerede objecte secuestrate; cunosand c, ne-fiind urmätóre, se va judeca in lipsa, con-form art. 183 cod. penal.

No. 9,405. 1878, Aprilie 10.

ESTRACT DE DECISIUNE.

TrIbunalul Ilfov, sectia I civild,.Prin sentinta cu No. 3, pronuntatit de

acest tribunal , in procesul dintre MarinRosculescu si N. Rosculescu, s'a hottalturnaltórele :

In numele legel hottraseeOrdont, ca, Marin Roseulescu sit nu mal

fie liber a pleda , a se invoi, a se impru-muta, a primi un capital nici a da chitan-t6 de primirea lui , a In sträina nici ipo-teca averea sa art, asistenta D-lui G. Stra-tilat , care se numesce consilit al D-luiRosculescu.

Sentinta se pronuntt cu drept de apel,conformându-se art. 445 si 477 cod. civil.

Datl si cititl in sedintl publica, astä-qi 4 Mait 1878.

No. 5,730. 1878, Mat 31.

OBSERVATIUNI METEOROLOGICE.

Pe 4ioa de 5 Iunie 1878.Câmpina. Plóe, 19 gr. plus.

plbe, 20 gr. plus.Vérciorova.Putinti plóe 22 gr. plus.Jiu.Plóe, 18 gr. plus.Alexandria.PutinA plóe, 22 gr. plus.C.-Lung.Plóe generalt, 17 gr. plus.Beket.Plbe, 22 gr. plus.

Roman.Furtunl cu plóe.PAscani.P16e, 16 gr. plus.Fälticent Plóe torentialt.Gtesci.Nor, Oat, 20 gr. plus.Oltenita. Ph5e, furtunA, 20. gr. plus.

Senin, 24 gr. plus.FAlciti.Variabil, 18 gr. plus.Urlatt Senin, 20 gr. plus.Ploescl.Variabil, 14 gr. plus.Baca. Senin, 24 gr. plus.TecuciA.Nor, 12 gr. plus.

pke, 17 gr. plus.Botosani. Plóe abondentà.Husi.Senin, 18 gr. plus.Buzét.Senin 20 gr. plus.Zimnicea.Plk 19 gr. plus.Bérlad.Senin, 19 gr. plus.Focsani.Senin, 17 gr. plus.

Leova.Variabil, 20 gr. plus.Mizil.Variabil, 21 gr. plus.Thgovisee.Senin, frumos.Vasluiti.Senin, 22 gr. plus.Urziceni.Senin, 23 gr. plus.VAlcea.Frumos, 24 gr. plus.DrAgAsanY. Vênt, 19 gr. pl.Riul-VaduluT.PutinA plbe.Arge0.PutinA plóe.BrAlla.PutinA plóe, 20 gr. plus.T.-Frumos.Furtunit eu plbe.Dorohoiti.Plóe generall.CAlAras1.Vênt, 25 gr. plus.Jiu.Nor, furtunA.Crajova.PutinA pl6e.

7 (19) Iunie 1878 MONITORUL OFICIAL AL 3419

CURSUL BUCURESCI

PRIMA CASA DE SCIIIMBBURSA"

No. 68. Strada Lipscani. No. 68.6 Iunie 1878, de la amec,11

10s/o Oblig. rurale . . .

esite la soil):8% domeniale . .

esite la sorp, Case pens.300 1.

Cump.

9896i/2941/498

Vdu t98v,971/4941/498'/2

dob. fr. 10 f. c. 153 1567% Se's. func. rurale . . 88 881/2

urbane. . 75 751/28% Imp. municipal . . . 89`/2 90

97 eu pr.Bue.(bil.201.) 21T/2 22%Actiun1 Dacia" . . . .

Romania" . . 50 55upóne rurale exigibile 2 Vo

domenialeserisurT

2% 1 /2

Argint contra aur 11/4 1°/Rubla hartie 2 55 2 56Florinn 2 14 2 15Cursul Viena, 18 Iunin

Napoleonul 9 39 fiorin1Ducatul 5 58Cursul Berlin, 17 IuninOblig. cii. ferate române . 82 mardAc#unile 34 70Prioritatl » 85 50OppePheim . fär eupon 95 50Ruble hârtie 209

Cursul Paris, 17 Iunin!Renta romana fara. cupon 56 Oa, fr.

ISAC. M. LEVY. ,1

CURSÙL BUCURESCI

CASA DE SCHIMBI. N. FERMO

LA

013Et 33 -CT _A_ -CT RNo. 48. Strada Lipsani. No 48.

6 Iunie 1878.10% Oblig. rurale . . .

evite la sort8% domeniale. .

esite la sort8°/0Imprumut municipal7°, o Scrisur1 func. rurale

» urbaneOaf a pens.(300) dob. fr 10ío-e comunale (fr. 20) .

Ne; iun1 Dacia (fr. 500) .Romania (fr.100)

Cu ¡Vine rurale exigibile .

domeniale .

func. rurale exig.urbane

At gint contra aur . .

Cumph. Vendut.

98 98t/2

941/4 941/4

891/2 9088 881/275

15021

45

11/40/0

751/2160

22

55

10/6

CURSUL BUCURESCI

ASA DE SCIIIMBTOMA TAM

No. 60. - Strada Lipscani. - No. 60.

Pe glioa de 6 Iunie 1878

Oblig. rurale . fara cup.domeniale .

1 easa pensinnilorde (300 leT bucata) .

'Scrisurl funcia re rurale.urbane.

lImprumut municipale .

eu prime Bu-eurese (20 lei bueata)

imprumut Oppenheim .tern. . .

Renta romana . . .

letiile Dacia (500 1. b.)România(1001.b.)

ObligatlY esitm la sortRurale. . .

Domeniale .

enptineDe oblig. rurale exigib.

domenialeseris. funciarerurale exigib.seris. fundareurbane exigib

Impr.municipal

DivorneArgint pe aur .

;Florian val. Austriaca.Rubla de &Artie . .

Cump4 Vendute

98 98 "294 94 Tf2

155 16088 1/4 88 1/751/2 7690 901/2

21 2295 1/2 96.90,

55 55 1/2180 19050 55

96 L/2 9798 981/2

1T/4

2.142.551/2

10/2.152.56

-De arendat saride vêndut.

Mosia Ulmeni, in judetul Teleorman, inapropiere ua orit de Turnu-Mägurele, amoscenitorilor C. M. Sutzu-Dudescu, estede dat In arendit de la Sf George vii-tor 1879.

Amatoril se pot presinta la D. ErnestGoodwin, la Banca Romania , in tóte sli-lele de la 10 pên6 la 4 ore.

Acestä mosie , n ntindere de peste4,000 pogne este si de vandere. (8)

Bi-dizestivti a lei

CHASSAINGPEPSINX SI 711 DIASTASE

agina natural tiindiepaneabnY alDIGESTIUNSI

11.2 ani de anooesUin contra

DICESTIUNELORO DIFICILESO INCOMPLETE,

DURERILORil DE STOMACHII,DISPEPSIELORILGASTRALDIELORD

PEND ERILDRO POFTEIDE MENCARE VA PUTERILORO,

SLEBICIUNEr,

CONSUMPTIUMET,

CONVALESCENIELONI LENTE,VIRSITUREL0110...

Euus, 6, Avenue Victoria, 6Se gismo in principalele pbarmaciT.

LIBRARIA SOCEC et Ci°A eSit de sub tipar

ANTJNCIURIPARTICULAREI OS T AS II N S TRIPoesiI si u Seed, fn versuri cu oca-

siunea r6sboiu1ul contra Turcielde

V. ALEXANDRI.ETA OIL* MIRTH TH ERMAL

(Francia, departament de l'Allier)PROPRIETATD A STATULUI FRANCES*

ilasiaistrcsaaa : Paris, 22, Ind ReaTIMPULLT BiLILORII

La Stabilintentula de la Vichy,unula din cele mai bine insalatdle Europei, se gasesca Bai i Dude PA felula de specii pentru trata-rea bólelora de atenasou, de Beata,

tc ba§leei, nisipa, elbabbtoguata, pbtra, etc.

De la 15 mar la 15 septembre, rn&is dilele : Theatru, Concerte

Casino. !quaint,. in Parcu. Ca-hinete de citire. Salon reservat"Damelorii. SalOne de jocurr, de covorbire si de Billiarde.

TE CALLS WAVE CONDUCU LA-AMNIA

Pretul 50 ba ni.

inscris al D-lui capitan Grigore Mo-ra, cu data 12 Main 1878, prin care

'ml datora suma de lei noui 11,000, dincare 'mi a plätit lei nouT 3,000, '1 am perdut,

Cine va fi gäsit acest inscris este rugata'l aduce la subsemnatul, strada IeóneT,No. 13, de uncle va primi ua buna recom-pensa, neputêndu-se servi alta persOna dedênsul, fiind eti singurul in drept.

(1-2z) C. A. Petre8cm

,420 .W41101101, 0 TOTAL Al, 11.0MANIlti 7 (19) Tunic 1878

NOVA CASSA DE SUM

I. COHEN & M. NACHMIAS

Casa de schimb ce am avut'o situata in

strada Zarafilor, No. 13, am mutat'e Infacii aceld strade, pe strada LipseanY,No. 57, 'In fosta prAvAdie de marchitAnie

a D-luT Petro Stoianovid, i ne ocupAinen aceleasT operatiunT cu cad ne-am ocu-pat pAn6 acum, de cumpèrArT si vinderT deefecte de stat, precum obligatiunT rurale,dom,niale, comunale, pensiuni, obligatiuniesite la sortT, scrisurT funciare turale siurbade, cup6ne, mandate, bonurl de te-saur, bancnote i orT-ce fel de efecte destat, asemenea i cu schimb de raonedT,aur si argint.

Ad ev6ratul curs al çlileT se póte afta InoT In t6te dilele de la 7 ore de diminéthIAA l a 8 ore séra.

Col espondentiT din districte se pot a-dresa prin telegrame numaT Cohen, Nach-mias. (2-3z)

Nu ral suutit tunturepentru perIalbI

a doctoreluiJAMES SMITHSONono singura tlacenoSpr4-a reda indatä

Pérulul i Barbel co16.-rea lora naturale inkite nuanIele.

Nu maI este nevoie d'a se spälacapula nicI innainte nid in IIIurma; aplicare simpiä, resultatiairnmediatii; nu pätezà" pelea i ¡if

n'aduce niel nä data vätiirnaresänetatiï.L. LEGRAND, parfurnora..

PARIS.

Ete véndut.Casa din strada CraioveT, No. 50, fostà

a luT Ioan Mihgescu , proprietate a mos-ceni'orilor luT C. M. Sutzu-Duclescu cu

0du etage, avend 20 camere spati6se ,

grajd i curte au gradina, sunt de vên-dére.

lt,sernenes suit de vêndére treT prhvA-liT 1 AngA, aceste case, pe calea CraioveT.

l'oritoriT se jot adresa la D-nu ErnestGoodwin, la Banca RomânieT, de la 10pêa6 la 4 ore. (6)

SIROP si VIN DE

QUINQUINA FERRUGINOS

PHILADELPHIA 1876

DE

GRIMAULT & C'e

Medicamegi tonici, febrifugi,reparatort §i reconstituang

De multd timpd, chimitií i

imvatatii ingeniatii d'a gassiu. combinare ce medicii dorescdcu ardóre §i care aril putea per-mitte intrebuintarea concura-mente a FeruluI, ce este elemen-tuld principald aRi sangelui nos-tru §i Quinquina care este agin-tele tonidi febrifugid prin ex-cellenta.

D. D. Grimault et C'e, ail corn-pusù subtù forma de Sirop 5i deVin, und rnedicamentil care re-solvA problema Oa. la complectasatisfactiune a corpuluI medicald.

Siropuli este specialmente re-commandatd pentru copil tineri §idamele delicate. Vinun, pre-paratii cu Vilna vechiù §i gene-rosd de Malaga , este luatil depreferenta de &Ore persónele marl.Amëndoua contine Phosphatulade ferd care este cell'''. mai esti-matil dintre medicamentele fer-ruginósase §i Quinquina galbenl,regall, care este cal mai actiftldintre quinquinile §i contine ceamai mare cuantitate de sulfatdde chinina §i principuri tonice.

Siropula i Vinula de quin-quina ferruginos de Grimault& c, sunta prescrire in totii de-una cu succesu, in tóte maladiiledatorate anemieI , inslrAcireIsangeluI. EI suntil tonici, febri-fugi,reparatori §ireconstituanti;ei combatte atonia stomachuluiSi a intestinelorti, provenita fied'ua rea alimentatiune, d'ua §e-dere prelung Rd in Teri caldurósse

humede, sail fie resultatulilgurilorit intermittente saU acute ;a diarrhei rebelle sail a convales-centei de lungi maladit. In tótecasurile uncle trebue excitatd poftade mAncare, prevenirea accessi-loru febrile, combatterea sudori-lorft nocturne, redarea corpuluIbolnavd principurile alterate saúperdute, sustinerea hatrAnilora, afemeiilorü delicate §i a copiiloritdebili, , aceste doua preparatiunisuntd in totii dé-una minunate.

La Paris, cassa

V ENNA 1873

a SIROPULil FERRUGINOS de GRIMAULT Esteuna din preparatiunile pharmaceutice dincells mai bine reulite, unil medicarnentiiferruginos intr'adevara sciinliuìcù , produ-candid resultatele multa mai rapide de alacelle lalte yreparaliuni ferruginossé dinpharmacopea. Asta-fela se aflá resolvataproblema therapeuticd de multa timpu cau-tata : d'a administra ferrula i quinquina,acestf doul agenti d'ua activitate remarca-

subtü ua, forma placutl. bolnavilora.VINCENT KLETZINSKI,

Professor de chimie, Expert(' ala tribuna-leloril, Chimist ala spitaluluI imperialsi regal de Wieden (Austria).

Ela produce constamente resultatelecelle mai fericite in casurile de dispepsie,chlorosei, amenorrhed, hemorrhagic, leu-corrheil, frigurl typhoïde, diabetä §i in tótecirconstanlile unde este necessaria d'a ridicafortele bolnavulul i d'a restitui sängehifprincipurile sölle alterate saO perdute.

D ARNAL,Mediculil Imperatorulta.

* Amù fOrte multi' a v'S multumi pentruexcellenta D`yreparatiune cu fera i quin-quina, m'amui gässitii farte bine prin luareaei in dose de la lingurä intre ambele re-passuri, si comptedil a reincepe usula.

0. baron DE LARROQUE,Cavalera de la Legiunea d'honnóre.

11 D. Ler.... in etate de patru deci annI,attinsa de dyspepsie cu debilitate, flatulen/astomacala t vörsaturi frequente, aü fostiisupusa usulul QUINQUINE1 FERRUGINÓSSE 3dupe cinci spre dece ijille, binele aU fostudeja simlibila, foriele, pofta de mäncare,vesselia reveniail. Dupe doua luni d'intre-buintare 'a medicamentulia, D. Ler.., ailfosta cu totula curarissita. »Bulletin general de therapeutica din Paris.

Acéstä preparaliune, care permitte a-seda bolnavilorü douä medicamente impor.tante subtil uS forrnä placuta, este fOrte lesnede digeratil.

CHARRIER,§efula clinicer de la Facultatea din Paris.

(1 De la 1856; intrebuin(4.1 cu success('SIROPULA DE QUINQUINA. FERRUGINOS DE Gar-MAULT Si In considera ca nä innovgiunefOrte fericita.

D' CH'ASSAIGNAC,Chirurg ala Spitaluluf Lariboissiere, Paris.

Acesta medicament(' in tot(' dé-una bineprimita de &are bolnavI, mi at' data in tot('dé-una resultaturile celle mai avantagióssedintre celle ce se putea adesta de la doufelemeny care II faca basa.

D' HERVEZ DE CHÉGOIN,Membru de la Academia de medecina

din Paris.

Rustula lui placuta, exempt(' de ori cesavóre neplacutä a feruld si mai allessa in-lesnirea cu care acestä preparatiune estesupportata de caitre bolnavil col mai delicay,faca din ea una medicamenta atata d'effica-chi precuma pläcuta.

D' MONOD,Ch1rurgalil spitaletoril din Paris.

GRIMAULT et Ci», 8, rue Vivienne.PRINCIPALELE PHARMACIi DIN FRANCIA SI DIN STREINdTATE.

7 (19) hide 1878 NITORUL OFICIAL Ali kOMA/41H

BILETE DE DIVIDENDEALE

CALET FERATA ROMANAen No. 7, din anul 1877,

se plätesce dupe cursul 4i1el la easade banch GEORG SACEUR

(1-dm) E3 1:1T-41101"N. W. Mittelstrasse 14.

301

EDICT.Din partea C. si r. consulataluT austro-

ungar din Braila, sunt somap totT acearl', in insusirea lor ca creditori, aì óre,-care pretenti asupra avere %sate de ni -mitul Petre Boucek, supus austro-ung r

negutator de sticMrie i portelanurì ,care a decedat fai testament la 19 Apri-lie, anul curent, de a apare la 30 mull/ ,anal curant, la orele 11 ante-meridiamla acest c. si r. consulat, spre a anuncia ia dovedi acolo ale lor pretentiunT wise ;cad, la din contra, adica, in casul c aye-.rea remasg, s'ar epuisa prinplatile datoriilor ce ar fi fost anunciate, apol atund nuvor avea nid un drept, afara ca când ar fidob6ndit dreptul de amanet.

Braila, 27 (8) Iunie(L. S.) (Semnat) C. si R. Consul.No. 1,009. (I )

COMPANIA CALEI FERATE ISMBERG-CERNAUTHA SI.

Furnitura a 40,000 metri cubi lemne de foc safi 8,000tone cárbuni de piatrá pentru trebuintele liniilor románepe anul 1879, se da prin ofertare.

Ofertele cari trebue sh indiee si termenile de predarea cuantumului de mai sus, se vor trámite franco sigi-late cu inscriptia : Ofertà pentru furnitura de lemne defoe" sail' de cárbuni de piatrd" la coinitetul dirigent inBucuresci saii la directiunea de exploatare in -NO, pênéla 3 (15) Julie a. c., o;ele 11 a. m., depunéndu-se la casaunuia din aceste locuri drept garantie 5 la sutá din va-l6rea furniturei.

Compania reservá dreptul a primi intregul cuantoferit de chtre ofertanli nurnai parte dintr'ênsulsaú a nu accepta nici 'una din ofertele incurse.

Conditiunile cari vor servi clJ basd la incheihrea con-tractuluf de furniturd se pot vedea la unul din sus aré-tatele locuri sail primi de la dênsele, facéndu-se cererifrancate.

COMITEM DIRIGrEN T.

3422 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 7 (19) Innie 1878

MINISTERUL PINANCELORDIRECTIITNEA COMPTABILITATEI GENERALE.

Ministerul financelor aduce la cunoscinta publicd cáreduce la 10 °Io dobêncla bonurilor ce tesaurul va emitede la 15 Iunie inainte, pentru bite sumele ce se vor oferiin vérsare in comptul imprumutului provisoriii.

Actualii detentori de bonuri scádute saú cart vor ajungela scadentá, Oa la áioa fixatá m'al sus, sunt invitati a sepresinta la casieria centralá péné la 15 Iunie cel mat tár-diii, saü pentru a li se achita bonurile, sari pentru a pre-schimba, de vor voi sá se bucure si pe viitor de dobéndade 12 °O.

Se face asemenea cunoscut cá bonurile scádute cari nuse vor presinta Oa la epoca fixatá, nu vor beneficia decat de 10 °¡0 dobéndá pentru -bite dilele de intArdiere de

5

la 15 Iimie inainte si Oa la achilare.MINISTER-IA lOE INTERNE

Directiunea generalit a telegrafelor Ø postelor

Intre gara Janca si Mile de la Balta-albá s'a infiintat,cu incepere de la 1 (13) Iunie i One la 1 (13) Sep-tembre, un serviciii dilnic de curse cu deligenta pentrutransportul de pasageri si a pastel usóre.

Plecarea deligentelor din gara Janca pentru Balta-Albáva fi la orele 4 3, sé;a, adicá duph sosirea trenului de per-sóne , care pornesce din Bucuresci la 10 diminéta ; éráplecarea din Balta-Albá va fi la 5 30 diminéta si va sosi

5

la 9 30 diminéta la gara 1-nnea, uncle este in coincidentácu trenul de Persóne ce vine din Galati pentru Bucuresci.

Taxa unui loc la deligentá este de lei 4 bani 50 ; fie-care pasager are dreptul a transporta cu deligenta gratis20 kilograme; prisosul de bagagiii ce va trece peste a-céstá greutate se va pláti conform legei taxelor postale.

Acésta se publicá spre generala cunoscintá.IMPRIMERIA STATULUI DIRECTOR N. T. ORA§A.NU