N. IORGA

ALBANIA SI ROMANIALECTIE DE DESCHIDERE

tinuta in Bucurestila Institutul pentru studiul Europei sud- ostice

In ziva de 31 Ianuar 1915.

VALENIT-DE-MUNTE

Neannil Romanesc", Tipografie si legatorie1915

Pretul: 50 de bani.

N. IORGA

ALBANIA SI ROMANIALECTIE DE DESCHIDERE

tinuta in Bucurestila Institutul pentru studiul Europei sud-ostice

in ziva de 31 Ianuar 1915.

VALENII-DE-MUNTE

Neamul Romanesc", Tipografie si leOtorie1915

Pretul: 50 de bani.

-

N. IORGA

ALBANIA SI ROMANIALECTIE DE DESCHIDERE

tinuta. in Bucurestila Institutul pentru studiul Europel sud-ostice

in ziva de 31 Ianuar 1915.

VALENA-DE-MUNTE

Neamul Romitnesc", Tipografie ai legiitorie1915

II

fc

........:-........-- ,-... - v.- -,......

IB131.1.0TECA , : .,.' ti. j, ?2IThRAi. t 1 I

t. -t. :.., .

j7;vefl ti

ALBANIA $1 ROMANIA'.I.

Un curs despre istoria Albaniel nu este unlucru neobisnuit sail de mirare aid, la Bucurestl,unde legaturile cu teritoriul albanes i cu rasacare 1-a locuit, rasa care in tnomentul de fata aajuns sa poata organist. un Stat, sint legaturldin cele mai vechl ale noastre. Lasam, ireste,la o parte aceasta o sa se vada in lectiile vii-toare legatura de singe care a putut sa existeintre not i dinsil el coboritorl autenticl si ex-clusivi, din punctul de vt dere al puritatil, al e-lementulul iliric, ear noT, coboritorl, in ceia ce pri-veste pe cel de dincoace de Dunare, al elementulul

1 Un nod ziar, el'Albanien, incepe sl opera la Lausannepentru a sprijini, in legatura cu presenta trupelor sirbe§t1in Albania, id.ia Albaniel independente. S'a vorbit in ea§i despre legaturile cu Romania. Cred ca nu e fare folosei dad, din hi, tiile mele, aceasta lectie prin care deschi-deam, in ziva de 31 Ianuar 1914, la Institutul Sud-Oat-Euro-pean un curs despre Albania.

4

tracic, iar, in ce priveste pe eel de dincolo de Du-flare, al aceluiasi element tracic, amestecat in uneleparti aromdnesti cu un puternic element iliric.Dar, si daca n'ar fi amestecul acesta romanescintre rasa tracica si rasa ilirica, legaturile sintasa de strinse, incit Albanesil el insil nu sintniste urmasI de Hill', vorbind un dialect iliric,ci sint urmasii rase ilirice vorbind ins o limbacare derive din dialectal tracic.

Deocamdata, pentru a legitima oarecum cursulacesta innaintea d-voastra, o sa ating legaturilecare ail existat intre not si Albanesl, pe timpulcind nationalitatea unora si nationalitatea celor-lalti, a for si a noastra, era pe deplin fixata, cind,prin urmare, se poate zice ca exista3 un poporalbanes, chiar daca el nu se manifesta printr'oviata politica proprie si o activitate literara §iculturala care sd-i apartie, si un popor romanesc,care stiuse salt cucereasca o viata politica a-partinindu-I numal lul o activitate culturala siliterara pe care sa n'o impart cu nimenl, bas'o poata intinde, in anumite imprejurarl, si asu-pra unora din vecinil sal.

Cunoasteti din istoria Rominilor actiunea pa-raleld de apdrare impotriva Ototnanilor pe careate avut-o, in a doua jumatate a secolulul alXV-lea, de o parte Stefan-cel-Mare si, de altparte, Scanderbeg. Stitt ca trupele care ail ata-cat la Podul-Innalt pe Stefan eran trupe carevenisera din Albania, §i Soliman-Pala Hadimbulparasise abia comanda trupelor de acolo ca sa

§1

5

opereze, in vaile inguste ale Vasluiului impotrivaostirilor moldovenesti. Scanderbeg era mort inmomentul cind s'a facut atacul impotriva Mol-dova dar rasa lui lupta si mai departe alaturide Venetieni pentru apararea teritoriulul sail.Pang. la stirsitul acestor lupte, silintele until po-por supt steagul propriu, moldovenesc, si ale ce-luilalt popor, supt steagul venetian, pentru a a-para Scutari fata de desvoltarea ImperiululOtoman in veacul al XV-lea, sint paralele.

In al XVI-lea veac apoi, tocmai o suta de antde la luptele luT Stefan-celMare cu Turcil, cindMihai Viteazul incepe razboiul sail la Dunarepentru inlaturea, = n'as zice a jafului permenent,dar a stoarcerii legale permanente a terilor noas-tre de catre Turd, miscarea lui luptele lui biruitoa-re, marile lui scuccese militare, triumful lui conti-nua impotriva paginilor ail avut un adinc rasunetin Matt Peninsula Balcanica, si nu mai putin inmania Albania Izvoarele contemporane ni spunca acolo s'a produs o emotie populara, o ten-dinta de rasbunare, o dorinta de a scapa, nu dejugul religios turcesc, fiindca cea mai mare .partedin Albanesi trecusera la credinta cuceritorilor,ci de consecintele rele ale stapinirii turcesti, asacum se putea manifesta si in acele val albanese

In veacul al XVII-lea de sigur ca not am avutinca o multime de legaturr cu Albanesii, dar Al-banesii nostri nu apar, in cele mai multe casuri, decit in vesmintul grecesc, si este foate greilpentru not sa facem deosebirea. Mai ales ca le-gaturile noastre sint cu elemental orasenesc dinEpir, care era in mare parte grecisat.

6

VA vett mira poate de ce nu vorbesc de Va-sile Lupu si de Ghiculesti. Fiindca nu impar-tAsesc parerea Dore! d'Istria. in ce priveste al-banismul curat al lul Vasile Lupu, a carui o-rigine balcanica, numal in ce priveste 0.0.1,mama fiind RomincA , este evidenta, dar a cA-rul calitate nationals este foarte grea de stabilit.Este tot asa de posibil ca Aga Nicolae, parin-tele lui Vasile, sa fi fost un Aromin, cit este deposibil sa fi fost Albanes. Iar, in ce priveste peGhiculestl, el au trecut prin grecisarea totals, pAnasa ajunga, pe urma, in viata noastra.

Cu oarecare ingrijire insa, prinzind anumitenume, constatind anumite legaturi, s'ar putea faceo despartire intre ceia ce apartine Grecilor dinEpir, din pArtile sudice ale Albaniel, i ceia ceapartine elementulul indigen, trecut supt firmagreceasca.

Acelasf lucru se poate spune i pentru veaculal XVIII-lea, clad clerict epiroIT au jucat un rolde capetenie in viata noastra. Cine ar dori saaibA lAmurirl precise cu privire la inriurirea a-cestor cleric!, dintre cari unit a i ajuns §i epis-cop! la not, ba unul chiar Mitropolit, DosofteiFilitis, se poate adresa la memoriul mien recent,cetit la Academia RominA, cu privire la legato.rile noastre cu Epirul.

In sfirsit nu trebuie sa uitam ca, in acelasi veacal XVIII-lea i pans la revolutia greceasca, notam avut ca gardA a Domnilor nostri, inlocuindvechea gardA ungureascA sad germanl, AlbanesI,(ArnAutT).

--

4

7

In fruntea for stAtea un capitan lordachinascut Ins in Vlaholivadi , care a fost un ostasfoarte onorabil, ce s'a ridicat pana la eroismlucru pe care nu i-1 cerea nimeni in apArareaacelef miscari grecesti care la not n'a avut faraindoiala caracterul de seriositate tragica pe care1-a avut in Moreia si alte regiunI cuprinse derascoala.

In aceiasi vreme, cum se stie, in insast Penin-sula Balcanica, lupta pentru libertatea greceascA,inteleasa ca o luptA pentru libertatea crestina,in general, pentru restabilirea vremurilor bizan-tine, a zilelor imparatiei crucii, a cuprins peatitia Aromini si pe foarte mnitf Albanesi, cutoate ca, iarasi, este foarte greil de facut, in ceiace priveste anumite personalitati, distinctia intrepartea de singe aromanesc partea de singealbanes.

Dar, in afara de aceasta, intre not si Albanesia fost o legaturA mai noun, odata cu inceputu-rile culturil si literaturii albanese in veacul alXIX-lea. Literatura albanes a inceput si s'a des-voltat cam pe unde s'a intimplat. 0 parte in I-talia de Sudo insemnatA parte, dar o parte,nu atit de insemnata, pe departe, in Grecia, undeacesti Pelasgo-ElinI), cum li se zicea la Atena,eraii privitt cu neincredere si antipatie. Tarzid detot se intilnesc citeva carts tipArite in Sofia, inlegAturA cu anumite tendinte politice de acolo.

La not insa este o intreagl literature albanesacare a trait, parte prin ingrijirile societAtii cDrita,,

--

s§i. ,

8

cu sprijinul societAtil si al Statului romin, care,acum in uring.,1i-a dat, pentru slujba, una din bi-sericile noastre, ce dateaza din epoca lul Brinco-veanu, fiind facuta de insasi Doamna lui. In 1886

Drita", Lumina', mutata din Constantinopol 1,incepe aici lucrdrile sale. La 1892 ea intemeiazdInstitutul cultural albano - romin', a anti istorie

n'a fost scrisd iucg.La 1898 apare in Bucuresti chiar o lucrare

literara cu privire la Scanderbeg, in limba alba-nesd, a lul Naum-bel Fraseri 2. Si adaug in trea-cat cg, precum Bonifaciu Florescu si poetul luliuC. Savescu se gindisera a traduce in limbanoastra, din italieneste, o istorie a literaturii al-banese, de Stratico 3, acuma doug veacuri o lucrareitaliand cu privire la Scanderbeg a fost tradusd.in temnita din Milano, de un logofat romin, VladBotulescu de Malaiesti, care sustinuse pretentiilede stapinitor in Serbia ale unuia din fill lul Ste-

, fan-Voda Cantacuzino, Constantin, ca si care aPost prins si inchis.

In acelasi an 1898 intilnim statutele societatilmacedo-romine si albanese Ajutorul, din Cons-tanta. Bibliografia se opreste la 190o.

Tot aid la 1899 se tiparise cunoscutul (Appel

1 V , in aceasta privinta, si lamuririle din izvor alba-nes In l'Albanie, no 6. leaf" notele bibliografice din lu-crarea lui Emile Legrand, completata de Gays, Bibliogra-phie albanaise (Paris 1912).

2 L'Albanie (1. c) o socoate o opera poetica admirabill".3 Apar 16 pagini. Originalul in Manualele Hoepli (Milan

1896).

9

a nos freres albanais t, alcatuit de G h. Mexi,Dervis Hima si un al treilea.

Prin urmare legaturile noastre cu Albanesilnu slnt nisi not, flier putine, nict uniforme, cifoarte vechl, incepind chiar innainte de preci-sarea nationalitatil unora si altora, continue, va-riate si de o apreciabild important pentru unpopor ca si pentru altul.

II.

Acum, innainte de a trata insect istoria Al-baniel, este bine sa ne lamurim intaiu asupra im-prejurarilor in care s'a desteptat un interes pen-tru poporul albanes.

Avem a face cu o literature putina, rare, ca-pricioasa, aparind intimplator intr'un loc sau altulcu privire la poporul albanes, sate cu scrieri al-banese incepatoare Inca. N'avem a face la Alba-nest cu ce se intimpla la 'alte popoare avind o con-stiinta nationals intreaga,ceia ce ar fi fost foartegred la un popor impartit in tree religii si cu douldialecte deosebite si traind, apor, in regiuni, intrecare nu este de de multe on decit o comunicatiefoarte dificila. La alte popoare se alcatuieste oconstiinta nationals unitara, aceasta constiintdstapineste poporul intreg, care simte nevoia dea o exprima in cintece, in cart!, in reviste, inziare. Se produce astfel o intreaga miscare lite-rara ; si, pe de alta parte, aceasta miscare, princaracterul ei interesant, prin nota eT originald,prin faptul ca exprima o natiune noua, ceia ce

10

este totdeauna menit sa atraga luarea aminte,ajunge sa trezeascg simpatii aiurea.

Pentru intAia oarg cuvinte albanese au lostcuprinse intr'o lucrare menita sa aparA foartetarziii, in zilele noastre, de si a fost scrisA cu400 de ani si mai bine innainte, in descrierea decalatorie a cavalerulul din Colonia Arnold, Rittervon Harff, care a mers in Locurile Sfinte gi, cuocasia acestel calatoril, omul 6 invg tat si aceleciteva cuvinte albanese. Cartea a aparut insA,acolo, la Colonia, numal in 186o. Iar acum citevalunI (1915) am dat eu lacuna, intr'un tratatitalian de la stir ,itul aceluiasl veac, formula alba-nesa a botezului 1.

Cind intilnim iarasI cuvinte albanese, le ggsimaltfel, din intimplare, in legAtura cu propagandacatolicA, si nu se poate spune in de ajuns citde mult a gent propaganda catolicA, fart voia ,

ef, de sigur, pentru trezirea constiintei albanese.Nu se poate zice acelasi lucru pentru Bise-rica ortodoxg, fiindcg aceasta represinta natiu-nea greceascA, care cauta sa aducl disparitianatiunii albanese. In legatura cu propaganda ca-tolica, sustinuta de o organisatie misionara, apare,la 1685, doi ani dupl incunjurarea Vicar!, intr'nnmoment cind Venetienif atacati pe Turd in Mo-reia, cind se astepta, ca pe vremea lui Mihal Vi-teazul, ca Imperiul Otoman sl fie aruncat din-colo de Bosfor, un =Cuneus prophetarum Si a-

I Notes et extraits pour servir a l'histoire des croisadespV, p. 195.

-

'

11

nume datorita initiative! until episcop de Scutari,administrator de Antivari, Petru Bogdan. La in-ceput sint citeva dedicatil, in limba slava, iaraltele, catre Andrei Zmaievici, episcop de An-tivari, si catre Bogdan insult, sint in versurralbanese. De fapt, 1685 este data cind apar pen-tru int is oars versuri albanese.

Interesul acestel propagande latine a dat sialte lucrarl in limba albanesa. Innainte de a sefi tiparit o gramatiaa, un abecedar, o bucoavna,se publics un catehism latin, cuprinzind cele

adevarurl ale credintel.Ar parea de mirare un lueru : de ce n'avem,

cum este casul la Romini, la inceputul literaturil,scrierile de cuprins religios, traducerea cartilorsfinte si a cartilor liturgice in limba albanesa.Explicatiunea se poate gasi foarte usor: in cepriveste pe Apuseni, el nu aveaii nevoie de asaceva, limba Latina fiind de intrebuintare generals,iar, in ceia ce priveste pe Rasariteni, ei impuneatilimba greceasca. Asa ca bietil oameni, onceconfesiune ar fi avut, erau de o potriva lipsitide mingiierea de a auzi cuvintul lui Dumnezedin limba lor.

Nu mai vorbim de musulmani, cari aveau asingura limba literara, a Coranului, limba araba.

Publicatiuni bisericesti in limba albanesa segasesc in secolul XIX-lea de abia. Totusl cate-chismul de care am vorbit, al lui Bellarmino, edin 1664 (din not la J4.85, la 1856, la 1868) :el s'a tiparit in Italia. In ce priveste cartile bise-

d'in-taia

ricesti. intilnim traducerile Evangheliilor,dar nua tutulor Evangheliilor impreuna si Psaltiril.Apar astfel, pe rind, Evanghelia dupa Matei, E-vanghelia dupd Ioan, Evanghelia dup5. Marcu, dela 1868 innainte,una din ele in legatura cu gus-turile filologice ale luI Lucian Bonaparte. IarPsaltirea apare la 1868.

Innainte de aceasta, din partea Grecilor se in-tilnesc anumite cuvinte risipite prin vocabularelecare sint tiparite ca mijloc de comunicatie intredeosebitele popoare, precum sint cartile lui Cava-lioti si ale luI Daniil de Moscopole, cunoscute noundin punctul de vedere al dialectulul macedonean.La 1827 se dal, in stirsit, un Noil Testament, caremi se pare ca este complect ; acel care punela cale publicatia este arhiepiscopul de Eubeia,Grigore, iar locul de tiparire, Cefalonia.

In legAtura cu cartile acestea bisericesti joacaun rol de capetenie Constantin Cristoloridi -dinElbasan, El a editat o multime de 'carp : la 18,66apar cele d'intaid publicatii ale luI: Psaltirea vinela 1868, Faptele Apostolilor la 1872. Altir tipd-resc. in Constantinopol, la 1879, Evanghelia luIMatei, cele patru Evangheli1 tot in 1879. Asaincit, in trecere de citiva anI; s'a ajuns sa se aibltoatg. Scriptura, dar nu in acelasi timp si litur-ghia, in tipar albanes.

Din alt punct de vedere, Albanesii pot sa fieinteresanti pentru folklorul lor. Si sa incepem cufolklorul, ca sa trecem pe urmd la studiile degramatica. etnografie.limb*

1?

13

Lucrarile de folklore albanes era natural sdvie la inceput din Italia sudica, unde, de multavreme, se gaseste o colonic albanesd foarte nu-meroasa, trdind in imprejurdrI de cultura cu multsuperioare imprejurdrilor de care se pot impar-tasi Albanesit rdmasi in Peninsula Balcanica.

0 femeie plecata din mijlocul societAtiI roma-nest!, prin anii 1830-1840, se gaseste la incepu-turile acestui folklore albanes. Este fata boieruluiMihalachi Ghica, maritata cu Coltov-Masalschi,pe care 1-a lasat : Dora d'Istria. Pe linga carteaeI italiand, Albanesi in Rumenia 3., in careface istoria propriel sale familii, sprijinindu-se pedocumentele tiparite pAnd in 188o, ea publica,la 1867, t La nazionalita albanese secondo i cantipopolari, lucrare care 1-a adus omagiile uneisumedenil de invatati italieni ce se ocupad de.Albania si de Albanesi.

Dupe aceasta semnalare intilnim o intreaga li-teraturd privitoare la cintecele populare ale Al-bania

La 1871, publicatia lul Giuseppe Jubany, a Rac-colta di canti popolari e di rapsodie di poemi alba-nesi ); i un frate al 14 Antonio-Elia, face pu-blicatil privitoare la Albanesi.

Dar in 1873 isI incepe activitatea un om, careel insusi a stiut sa dea un vesmint popular poesielalbanese, Girolamo di Rada ; el a propus si unuldin multele alfabete albanese ce s'aii alcdtuit incursul veaculul al XIX-lea.

Goffredo Ruggiero stringe apoI si el baladelealbanese. Mentionam traducerea povestilor alba-

cGli

.

.

14

nese in frantuzeste de Dozon (1861), poesiile lufGiuseppe &hire (1887) §. a. m. d

In sfirsit din al treilea punct de vedere puteailsa intereseze Albanesii: din punctul de vedereal limbil si al natiuni! lor. Pentru aceasta tre-buia Ins ca filologia moderns sa-si fi alcatuitmetodele i planul sad de lucru, si mai trebuiasl se recunoasca in limba albanesa partea, atitde interesanta, de originalitate ce o cuprinde, sase gaseasca legatura intre limba albanesa §i limbalatina, care §i ea a dat in tesaurul de cuvinte alAlbanesilor o parte asa de larga esentiala, incitunii au mers pang s'o numere intre limbile pejumatate latine. Terminii principal!, termini! de

terminii fundamental! sint, de sigur, ter-mini ilirici, dar multe cuvinte latine li sintadause si tratarea acestor cuvinte din punctulde vedere fonetic este de sigur tot ce poate fimai interesant. Si, mai tarzit, cind s'a descoperitlegAtura sintactica ce exista intre toate limbilebalcanice, s'a vgzut c acele forme sintacticenu apartin nici Latinilor, nici Slavilor, ci sub-stratului primitiv traco-iliric.

Atunci ate aparut lucrarile, fundamentale in cepriveste limba albanesa i natiunea albanesa, caresint datorite lui Hahn si lui Gustav Meyer. Fap-tul ca Germanic din Austria se ocupA de limbasi de poporul albanes este, de altfel, in legaturacu intentiile cunoscute ale Austrie! in PeninsulaBalcanica. Stiint4 despre Albania are birouri laMinisteriul de Externe din Viena.

,

gi

usagiii,

7

15

In afar de aceste lucrArl fundamentale avem,in ceia ce priveste gramatica limbil albanese,o serie de lucrarl noua, facute si in Anglia sirAspindite acum pretutindenl. SA pomenim sigramatica tosca a lul Cristoforidi. 0 gramaticagenerals albanesa o tipari Giuseppe Schire, iaruna in frantuzeste, la Londra, in 1887, un scri-itor care se ascunde supt initialele P. W. Peurma de la 1890 incoace gramaticele se inmul-tesc : a lul di Rada, care dA si o antologie, alta-betul lul Lorecchio, care in Italia a jucat unmare rol, alfabet publicat la Corigliano, unul dincentrele albanese din Sudul italian. SA nu uitamManualul de literature, cu notiuni de limba, allul Stratic6. Si, in stirsit, putem adAogi ca, invremurile din .urma, d. Weigand, care a inceputprin a studia limba rominA si care a continuatstudiind limbile slave din Peninsula Balcanica,a dat altabetul

Acestea eraii de spus la inceput. Din ele amvazut ce relatiuni am intretinut in cursul veacu-rilor cu AlbanesiT si din ele am vazut §i lega-

Albanesilor cu lumea cults europeana.Abia acum a inceput insa, pentru tot ce se

tine de Albania, fasa

r . fJ

turile

tiin(ifica.

san.