ALFABETUL GERMAN
ALFABETUL GERMAN
A (a)B (be)C (te)D (de)E (e)F (ef)G (ghe)H (ha)I (i)J (iot)K
(ca)L (el)M (em)N (en)O (o)P (pe)Q (cu)R (er)S (es) (es tet)T (te)U
(u)V (fau)W (ve)X (ics)Y (psilon)Z (tet)
In plus mai sunt si vocalele cu umlaut: , ,
NUMERELE
1 = eins2 = zwei3 = drei4 = vier5 = fnf6 = sechs7 = sieben8 =
acht9 = neun10 = zehn
ZILELE SAPTAMANII
Luni = MontagMarti = DienstagMiercuri = MittwochJoi =
DonnerstagVineri = FreitagSambata = SamstagDuminica = Sonntag
Toate zilele saptamanii se termina in "tag", de la der Tag =
ziua.
Aici puteti sa ascultati si pronuntia:ZILELE SAPTAMANII
PRONUNTIA
-b, d, g- la sfarsitul cuvantului si inaintea unei consoane
surde se pronunta p, t, k.
Exemple: schreib, sind, Mdchen
-ch- se pronunta ca in "sah", daca este precedat de a, o, u, au:
lachen (a rade), macht (de la verbul machen = a face), noch (inca),
Buch (carte)
-chs- se pronunta ks: sechs (sase)
-ig- final sau inaintea unei consoane se pronunta "ich" (fertig
- gata, richtig - corect)
-g + e/i- se pronunta ca g in "gara", "gura": gern (cu placere),
geben (a da)
-h- la inceputul cuvantului si in cuvintele compuse in a caror
compunere intra un cuvant cu h initial se pronunta ca in "ham":
haben (a avea), hundert (100), wohin (incotro)
-h- intre vocale, precum si intre vocala si consoana este un
semn ortografic care nu se pronunta, dar arata lungimea vocalei
precedente - aceasta se va citi mai lung: Lehrer (invatator), sehen
(a vedea), gehen (a merge), fahren (a merge cu un mijloc de
transport)
-j- se pronunta ca i in "iarba": ja (da), Jahr (an). In
cuvintele de origine negermana se pronunta ca j din "jurnal".
-k- se pronunta c, la fel ca si in "care": kalt (rece), Kind
(copil), Park (parc)
-ck- se scrie in loc de kk: stecken
-p, t, k- se rostesc de obicei aspirat, dupa ele auzindu-se un
usor h.
-ph- se pronunta f: Physik (fizica)
-s- inainte de vocala sau intre vocale se pronunta sonor, ca in
zumzet: sagen (a zice), sehen (a vedea), lesen (a citi), September
(septembrie)
-s- final sau inainte de consoana surda se pronunta ca si in
"casa": das (aceasta), was (ce), ist (este)
-st- la inceputul unui cuvant sau al unui element component
dintr-un cuvant compus se pronunta "st": Student (student),
Bleistift (creion),
-sp- la inceputul unui cuvant sau al unui element component
dintr-un cuvant compus se pronunta "sp": Sport (sport),
-ss- se pronunta s: lassen (a lasa), Genosse (tovaras)
-sch- se pronunta s: schwartz (negru), Schlerin (eleva)
-v- in cuvintele germane si in cele asimilate se pronunta f:
Vater (tata), vier (patru)
-w- se pronunta v: wann (cand), zwei (doi)
-z- se pronunta t: ziehen (a arata)
-tz- se scrie dupa vocalele scurte in loc de zz: Platz (loc),
sitzen (a se aseza)
Sursa:LECTIA 2 - ALFABETUL GERMAN, NUMERELE, ZILELE SAPTAMANII,
PRONUNTIA - Lectia de
germanahttp://forum.7p.ro/LECTIA-2---ALFABETUL-GERMAN-NUMERELE-ZILELE-SAPTAMANII-PRONUNTIA.aspx?g=posts&t=8659#ixzz26lBJfRI5Reguli
de citire n limba german
(I)=================================================================
NOIUNI DE BAZ
Reguli de citire- respect-le i vei putea citi corect (aproape)
orice n limba german! (spre deosebire de limba englez:-D)
V O C A L E L E
A, E, I, O, U - se citesc normal, ca n limba romn
EI= "AI" - Exemple:NEIN ("nain") = nu;EI("ai") = ou;EIS ("ais")
= ngheat, ghea;
EINS("ain") = 1; ZWEI("vai") = 2; DREI("drai") = 3;
HEIDI ("Haidi") = nume de fat; FEIN ("fain") = fain, excelent,
fin
MEIN ("main") = al meu; DEIN ("dain") = al tu; SEIN ("zain") =
al lui
EU= "OI" - Exemple:NEU("noi") = nou; HEUTE ("hoite") = azi; NEUN
("noin") = 9;
FREUND ("froind") = prieten;EUROPA ("oiropa");EURO ("oiro");
DEUTSCH ("doici") = limba german; nemesc, german;
DEUTSCHLAND ("doiciland")=Germania; LEUTE ("loite")=oameni
IE= "ii", adic un "i" mailung - Exemple: SIE("zii") = ea, ei,
ele, dumneavoastr;
SIEBEN ("ziibn") = 7; WIE("vii") = cum; WIEN ("viin") =
Viena;
VIER ("fiir") = 4; VIEL ("fiil") = mult; BIENE ("biine") =
albin;
FOTOGRAFIEREN ("fotografiirn") = a fotografia
= "E" deschis - Exemple: MDCHEN ("med-hin") = fat; KSE
("che-ze") = brnz;
RZTIN ("er-tin") = doctori; LNDER ("len-dr") = ri;
PRSIDENT ("prezident") = preedinte
= "OE", ca n francez, se deschide gura ca pentru "e", dar se
pronun "o", sau se pronun succesiunea "eo" ca n cuvintele leoarc,
beofsau feon.
- Exemple: SCHN ("eon")= frumos; FHN ("feon") = vnt cldicel;
MHRE ("meo-re") = morcov; HREN ("heo-rn") = a auzi;
KNNEN ("keo-nn") = a putea; LWE ("leo-ve") = leu
= "UE", tot ca n francez, se deschide gura ca pentru "u", dar se
pronun "e". Atenie! Nu se nmoaie sunetul ca n diftongul romnesc iu,
ci se pronun cele dou sunete simultan, ca unul. Este suficient s
auzii o dat reclama de la lactatele Mller i vei simi diferena.
- Exemple: FR("fuer") = pentru; SCHLER ("ue-lr") = elev,
colar;
BCHER ("bue-hir") = cri; FNF ("fuenf") = 5;
GRN ("gruen") = verde; MTZE ("mue-e") = cciul, fes
U= "OI", ntruct se citete "e", iar grupul EU se citete "oi" -
(+U = E+U = "OI")
- Exemple: HUSER ("hoi-zr") = case; MUSE ("moi-ze") = oareci
