Alphonse Mucha 24 iulie 1860 14 iulie 1939

Alphonse Mucha24 iulie 1860 14 iulie 1939 Pictor si artist Art Nouveau Ceh, cat si decorativist cunoscut dupa stilul sau distinct de reprezentare. Realizeaza numeroase tablouri, ilustratii, reclame si cartii postale.S-a nascut in Moravia, atunci o parte a Austro-Ungariei. Tatal sau facea parte din instanta, traind intr-o atmosfera stricta a religiei romano-catolice, aceasta reflexandu-se in creatiile sale. Desi avea abilitati in canto, pictura a fost hobby-ul sau din copilarie.A inceput prin a practica in Moravia arta decorativa, ca apoi sa se mute in Viena si sa-si castige traiul facand decoratiuni interioare in cadrul teatrului. Dupa un incendiu devastator s-a intors in Moravia la arta decorativa si portrete. Dupa ce a fost solicitat pentru a decora Castelul Emmahof, contele Karl Khuen-Belassi a fost de acord sa ii sponsorizeze studiile.A continuat studiile la Paris unde a inceput sa faca ilustratii pentru carti si reviste.

Litografia a fost una din cele mai iubite tehnici ale lui Alphonse Mucha. Abilitatile sale au fost dezvoltate intr-o asemenea masura incat operele sale au fost copiate si publicate in intreaga lume.Un pic despre litografie:Acesta tip de imprimare are la baza principiului fizico-chimic, ce implica imprimarea de pe o suprafat complet neteda de piatra, care, datorita unei prelucrari cu substante speciale capata proprietatea de a prelua vopsea litografic.Litografia poseda o mare libertate in transmiterea facturilor si alte mijloace de exprimare artistica, fiecare imprimare este originala si are o valoare artistica independenta. Anume datorita litografiei Mucha a reusit sa exprime frumusetea liniilor in lucrarile sale: afise, postere, etc. Proprietatea de multiplicare rapida si multipla prin litografiei a ajutat pictorul sa devina repede renumit in lume, lucrarile sale raspindindu-se foarte repede.Primul sau poster creat,care i-a adus si succesul a fost pentru o piese de teatru Gismonda, la comanta actritei Sarah Bernhardt. Posterul a fost revolutionar, aducand inovatii la arta litografica, prin unirea a doua planse, ceea ce permitea crearea pe verticala a unei ilustratii aproape de dimensiunea unui om, redactata in una sau doua culori. Mucha, care era un artist necunoscut, a fost descoperit. Sarah Bernhardt a fost atat de impreionata de munca acestuia incat i-a oferit un contract exclusiv pentru sase ani.

Gismonada (1892)

La Dame aux Camelias (1896)

Lorenzaccio (1896)

La Samaritaine (1897)Medee (1898)

Hamlet (1899)

Tosca (1899)

In 1896,Mucha a creat primele sale panouri decorative. Panourile erau in editie limitata, avind dimensiuni mari, executate pe matase sau matriale rigide, de multe ori incadrate si agatate pe pereti sau rame. In desene se observa un nivel ridicat de stilizare a naturii.

Seria Flori (1898)

Pictura

Poezie

Dans

Muzica

Seria Anotimpurile (1896) Primavara

Vara

Toamna

Iarna

ZodiacA

Doua femei nisipii

BlondBrunet

Seria Flori(1898)- Iris,Trandafir,Garoafa,Crin

Seria Pietre pretioase

Rubin

Topaz

Ametist

Smarald

Seria Luna si Stele

Luna

Stelele diminetii

Mucha a inceput colaborarea cu bijutierul parizian Georges Fouquet. Impreuna au creat o serie de piese dupa marca Mucha. Pictorul a proiectat ,de asemena, fatada si inetriorul botique-ului Fouquet, dandu-i acestuia aerul de templu extravagant.

Aceast brar a primit in Europa titlul de ,,roza miinii(1899), aur rubine i diamanteTotul a inceput cu afisele pentru Sarah Bernhardt, in care prezenta adesea bijuterii neobisnuite. Sarah l-a rugat sa ii creeze una din aceste bijuterii, si asa el a inceput sa faca crochiuri ce deveneau bijuterii realizate in parteneriat cu Georges Fouque. Lucrarile au fost inspirate in cea mai mare parte din cultura orientala si bizantina, Mucha studiind mult folclorul si istoria.

Bijuteri Chain cu pandantive,1899 - 1900 (aur, email, sidef, turmalina, granate, safire, smaralde, perle, 159 de cm)

Pieptene de par, circa 1900. (osos, lemn, opal, aur, email, 14 cm)

Brosa

Epopeia SlavaIn ultimii ani de viata era obsedat de ideia de a creea o grandioasa serie de picturi dedicate poporului slav (a realizat 20 de pinze cu dimensiunile de 6x8m). Era un vis arhiinportant spre care si-a indreptat toata atentia.A plecat in America sa deseneze portrete stringind bani pentru visul sau dar era renumit doar ca creator de afise.Face cunotsinta cu Charles R. Crane ce sustinea politica de eliberare nationala, acesta sustinindu-l financiar in ideia de creare a epopeii slovene. Mucha reintorcindu-se in Cehia incepe sa lucreze la Colectia de picturi ce se numea Epopeia Slava la care a lucrat 20 de ani.Inainte de a incepe cel de al II-lea razboi mondial Mucha a calatorit in zona tarilor cu radacini slave, stringind material pentru viitoarele lucrari, fotografiind. In 1928 Muha si-a lasat cadou lucrarile sale din Epopeia Slava orasului Praga cu conditia ca sa fie construita o cladire pentru expunerea picturilor, dar nici pin astazi aceasta nu a fost construita .

Abolirea iobgiei

Mucha isi imagina tabloul ca unul vesel, asa cum eliberarea avea un rol simbolic important pentru sloveni, dar atunci cind a ajuns in Moscova a ramas dezamagit vazind multa lume inculta, superstitioasa si o tara ce degradeaza. Pentru acest tablou, ca si pentru urmatoarele ce urmau a fi create a facut o schita de dimeniunile unui A3 cu acorela si guas dupa care a trecut la pictura pe marea pinza

Slovenii pe patria lor originala

In prim plan sunt desenat doi tineri, cu subinteles de Adam si Eva ce se ascund de vrajmasii ce le-au ars satul in dorinta de acaparare a teritoriului( sec III- V). Cele 3 figuri din dreapta simbolizeaza paginismul, baiatul intruchiparea razboiului, fata intruchiparea pacii, acestea trimitind rugaciuni.

Sarbatoarea Svantovit

Sarbatoarea Svantovit semnifica alungarea slovenilor de pe insula balica Riughen. Locuitorii acestei insule s-au impotrivit la primirea crestinismului pina in sec 12. Arco- cetatea de pe firful insulei , era casa dumnezeului Svantovi, pina la venirea teftonilor. Tor si lupii lui prind acaparatorii ce in timp vor distruge aceasta frumoasa cultura sudica. Jos e reprezentata o foarte realistica sarbatoare, in centrul scenei fiind o tinara mama slava cu o privire ce prevede necazurile care vin, si cind dumnezeii merg spre razboi, salvarea poate fi gasita doar in arta.

Uniiunea dinastiei slave

Este reprezentat regele Ottokar al II-lea al Boemiei ( actuala regiune din Cehia)

Ivancita -tabloul destinat localitatii sale natale unde se spune ca a fost tradusa pentru prima data bibia in ceha

Regele Simion Bulgarul

- Simion e recunoscut ca cel care a unit si a adus scrisul in cultura slava- Simion e recunoscut ca cel care a unit si a adus scrisul in cultura slavaRege recunoscut ca cel care a unit zone sloave si a adus scrisul in cultura slava

Apoteoz a istoriei slavilor

Lucrarea reflecta ideile pictorului, Patru epoci , dintre care fiecare e desenata pe tablou cu culoarea ei: cea albstruie reprezint perioada veche a istoriei slavilor, culoarea neagra - vestitor de nrobire , auriul simbolizind libertatea si fericirea oamenilor.

Introducere n liturghie slav

Regele husit George Podbrady.

ntlnirea de la KkuJan Milic de la Kromerzhirzha.

Stefan DusanJan Amos Comenski - ultimele zile din Naarden

Muntele Athos

Predicarea Jan Hus n Capela Betleem.

Jurmntul societatii Omladina

Dup Btlia de la Grunwald

Tabloul povesteste despre sfirsitul erei de cruciati si eliberarea tarilor ca Polonia si Latvia. El in deosebi reaminteste de stradaniile prin care li-au trecut cehii si celelalte popare slave in timpul razboaielor.Dup Btlia de la Vtkov

n aprilie 1420 Papa Martin V i mpratul Sigismund a declarat o cruciad mpotriva Republicii Cehe. Cruciatii au asediat Praga, dar au fost distrusi de husiii sub conducerea lui Jan Zizka pe dealul de la VitkovPetru Chelcicky

Corpurilor dezgolite li se atragea o atentie maxima, acestea fiind goale maxim pentru acele timpuri. Sunt reprezentate scene dezastruase pentru a face oamenii sa se gindeasca la consecintele razboiului. Apararea Sighetului

Pictura povesteste despre cum poparele slave luptau cu cele turcesti, curajul i sacrificiul lor. Strasnicia jertvei umane si anume sacrificiul se poate vedea prin fumul negru de pe planul din spate. Acest efect Mucha nu l-a utilizat In zadar, caci anume explozie de praf de puc la depozitul de armament a ucis impreuna cu acaparatorii si slovacii luptatori pentru pace in potriva turcilor. Acest tablou facind si referire la I razboi mondial, perioada cind picta tabloul.Autoportret

Noapte de iarna

Tabloul reprezinta o femeie care nu se opune propriei sorti. Crochiurile pentru acest tablou au fost facute in Rusia, modelul din imagine fiind sotia sa. Probabil acest tablou a fost reactia lui Mucha la suferintele poprului rus in timpul revolutiei bolsevice.

Doamna in rosu

Madona cu crini

Portretul lui MaruscaSoarta

Mucha credea in faptul ca viata sa este condusa de soarta. In acest tablou Soarta are e intruchipata printr-o femeie slava in costum popular, ce are ochi patrunzatori si zimbet enigmatic. Intr-o mina ea are un vas de sticla decorat cu inimioare , fiind izvorul vietii, cealalta miina fiind ridicata pentru binecuvintare.Portret de fat cu vsc

Portretul lui IaroslavaFetele pictorului Eroslava si Djiri

Fata n costum Moravian

Craciunul in America

Femeia cu lumnarea arzind

Bibliografie:http://alphonsemucha.ru/http://www.abcgallery.com/M/mucha/mucha.htmlhttp://www.abcgallery.com/M/mucha/mucha.htmlhttp://en.wikipedia.org/wiki/Alphonse_Muchahttp://www.muchafoundation.org/gallery/the-mucha-trust-collectionhttps://www.youtube.com/watch?v=LU5gCPQaW3g&list=PL43A0144BA35CEA62 - Alphonse Mucha Art Nouveau

Va multumim!Alexandrescu SilviaSirbu MihaelaAn III