ALS.04.A01- Manual de instructiuni

DOCUMENTATIE TEHNICA

MANUAL DE UTILIZARE

ALS.04.A01

SISTEM DE TURNARE OBIECTE SANITARE

1

MANUALUL DE UTILIZARE

ALS.04.A01INSTALATIE DE TURNARE AL PRODUSELOR

SANITARE

PRODUCATOR

NIV VERONA S.r.L.Via dell’Industria, 2

37060 MOZZECANE – (VR) – ITALIA

NUMAR SERIAL

ANUL FABRICATIEI

PUBLICATA PE08.11.2004

VERSIUNEAALS 150.00.000

2

CONTINUT

1 INFORMATII GENERALE………………………………………………….….1.1 INTRODUCERE………………………………………………………………1.2 PASTRAREA MANUALULUI ……..…………………………………………1.3 CUM SA UTILIZATI MANUALUL…...………………………………………1.4 UTILIZATORII MANUALULUI……………………………………………….1.5 GARANTIE…………………………………………………………………….1.6 SUPLIMENTE…………………………………………………………………1.7 SIMBOLURI DE SIGURANTA PE MASINA SI/SAU PREZENTE IN

MANUAL.………………………………………………………………………1.8 PLACA DE IDENTIFICARE A MASINII….…………………………………1.9 ECHIPARE MASINA ..……………………………………………………….

2 CARACTERISTICI PRINCIPALE……………………………………………..2.1 DESCRIEREA MASINII………………………………………………………2.2 ETAPE DE LUCRU…………………………………………………………..2.3 COMPUNEREA MASINII ..……..……………………………………………

2.3.1 STRUCTURA FIXA …………………………………………….….2.3.2 DISPOZITIVUL DE PRINDERE ……………………………….…2.3.3CARUCIOARE SI INSOTITOARE ……………………………….2.3.4 CIRCUITUL DE BARBOTINA……………………………………..2.3.5 CIRCUIT AER/APA LA PIESA ………………………………..….2.3.6 CIRCUIT DE SERVICIU LA FORMA ……………………………2.3.7 CIRCUIT APA LA FORMA ..………………………………………2.3.8TABLOU PNEUMATIC …………………………………………….2.3.9 TABLOU ELECTROVALVE ………………………………………2.3.10 CENTRALA FLUIDE PROCES …………………………………2.3.11 PROTECTIE FIXA POSTERIOARA ……………………………2.3.12 TABLOU ELECTRIC CU PLC……………………………..….…2.3.13 TABLOU DE CONTROL..…………………………………..……2.3.14 DISTANTIER MODULAR PE TRAVERSA MOBILA SI

TRAVERSA FIXA ( OPTIONAL ) …..……………………………2.3.15 DISPOZITIV IZOBOXTM (OPTIONAL ) ………………………..2.3.16 DISPOZITIV DESCHIDERE FORME (OPTIONAL ) …………..2.3.17 BARIERA FOTOCELULE ………………..……………………….2.3.18 DISPOZITIV DE ROTIRE FORME ………………………………2.3.19 DISPOZITIV GESTIUNE INSERTII MOBILE …………….........2.3.20 DISPOZITIV GESTIONARE INSERTII ELASTICE …………….2.3.21 ALTE DISPOZITIVE OPTIONALE ………………………………

2.4 UTILIZARI PREVAZUTE , NEPREVAZUTE , INCORECTE ………...........2.4.1 UTILIZARI PREVAZUTE …………………………………….……...2.4.2 UTILIZARI NEPREVAZUTE SI INTERZISE ………......................2.4.3 UTILIZARI LIPSA SAU ERONATE …………………………………

2.5 SPECIFICATII TEHNICE ………………………………………………………2.5.1 CARACTERISTICI TEHNICE GENERALE ………………………..2.5.2 CARACTERISTICI TEHNICE PARTI OPTIONALE ………………2.5.3 SPECIFICATIILE LUBREFIANTILOR………………………………

2.6 DIMENSIUNI DE GABARIT……………………………………………………

3

CONTINUT

2.7 FUNCTIONAREA MASINII…………………………………………………2.7.1 FUNCTII DE BAZA………………………………………………..2.7.1.1 CONTROLUL PRESIUNII AERULUI COMPRIMAT DIN

PROCES …………………………………………………………2.7.1.2 ELECTROVALVA DE PILOTARE ……………………………..2.7.2 MISCARE SI INCHIDERE FORME …….………………………..2.7.3 CIRCUIT PENTRU DESERVIRE PIESA ………………………..2.7.3.1 CIRCUIT BARBOTINA …………………………………………..2.7.3.2 CIRCUIT AER SI APA IN INTERIORUL PIESEI ……………..2.7.4 CIRCUIT PENTRU DESERVIREA FORMEI …………………….2.7.4.1 COLECTOR PRINCIPAL AER SI VACUUM LA FORME …....2.7.4.2 COLECTOR AUXILIAR PENTRU VACUUM LA FORME ……2.7.4.3 COLECTOR APA LA FORME ……….………………………….2.7.4.4 VALVE DE SERVICIU LA FORME ……………………………..2.7.4.5 POMPA DE VID ……………………………………………………2.7.4.6 DECOFRATOR PIESE DE LA FORME CU CAVITATE DUBLA

SI MULTIPLA ………………………………………………………2.7.5 DISPOZITIV DE DESCHIDERE FORME ( OPTIONAL ) …………2.7.6 DISPOZITIV DE ROTIRE FORME ( OPTIONAL ) ………………..2.7.7 DISPOZITIV ISOBOX™ ( OPTIONAL ) …………………………….2.7.8 DISPOZITIV GESTIUNE INSERTII MOBILE

(OPTIONAL ) ...........2.7.9 DISPOZITIV GESTIONARE INSERTII ELASTICE

( OPTIONAL). .2.8 CIRCUITELE MASINII……………………………………………………………

2.8.1 SCHEMA CIRCUITELOR …………………………………………….2.8.2 COMPONENTELE CIRCUITELOR………………………………….

3 DISPOZITIVE DE SIGURANTA ………………………………………………….3.1 DISPOZITIVE DE SIGURANTA INSTALATE…………………………………

3.1.1 DISPOZITIVE DE SIGURANTA MECANICE……………………….3.1.2 DISPOZITIVE DE SIGURANTA ELECTRICE………………………

3.2 NORME GENERALE……………………………………………………………3.3 REGULI DE SIGURANTA PENTRU MANEVRARE…………………………3.4 INSTRUIREA OPERATORILOR ………………………………………………3.5 NORME DE UTILIZARE SI INTRETINERE………………………………….

3.5.1 AVERTIZARI GENERALE……………………………………………3.5.2 RISCURI PREZENTE IN MEDIUL IN CARE ESTE INSTALATA

MASINA.……………………………………………………………….3.5.2.1 ZONE PERICULOASE , RISCURI DE LUCRU SI CONTROL ..3.5.3 RISCURI DE NATURA MECANICA ………………………………..3.5.3.1RISCURI PREZENTE IN SISTEMUL DE TURNARE SI

DECOFRARE ……………………………………………………….3.5.3.2 RISCUL SUPRAINCARCARII MECANICE……………………….3.5.4 RISCURI DE NATURA ELECTRICA ….........................................3.5.4.1 SARCINILE PERSONALULUI I……………………………………

4

3.5.4.2 RISCUL CONTACTULUI DIRECT CU PARTILE SUB PRESIUNE ………………………………………………………….

3.5.4.3 PROTECTII IMPOTRIVA CONTACTELOR INDIRECTE ………

CONTINUT

3.5.4.4 RISCUL SUPRAINCARCARII SAU SUPRAINCALZIRII SISTEMULUI ..………………………………………………………

3.5.4.5 RISCUL REFERITOR LA SENSORI SI SEMNAL CABLURI …3.5.4.6 RISCURI DE LA ILUMINAT ………………………………………3.5.5 RISCURI DE NATURA TERMICA …………………………………3.5.5.1INCALZIRE MOTOARE , RISCURI DE ARDERE ……………….

3.6 REGULI DE SIGURANTA PENTRU OPERATII DE INTRETINERE………3.6.1 PREGATIREA MASINII PENTRU INTERVENTII DE INTRETINERE IN CONDITII DE SIGURANTA ……………………3.6.2 REGULI GENERALE…………………………………………………3.6.3 PERICOLE SI PRECAUTII ………………………………………….

4 INSTALARE4.1 TRANSPORTUL , MANEVRAREA SI POZITIONAREA ……………………

4.1.1 TRANSPORTUL MASINII ……………………………………………4.1.1.2 GREUTATE SI DIMENSIUNI… …………………………………..4.1.2 MANEVRAREA MASINII…. …………………………………………4.1.3 POZITIONAREA MASINII…… ………………………………………

4.2 LEGATURI SI SUSTINERE MASINA …………………………………………4.2.1 CONECTAREA CABLURILOR ELECTRICE………………………4.2.2 IMPAMANTAREA……. ………………………………………….…...4.2.3 LEGAREA MASINII LA RETEAUA ELECTRICA ………………….4.2.4 CONEXIUNI PNEUMATICE …………………………………………4.2.5 LEGAREA LA AER COMPRIMAT ………………………………….4.2.6 LEGAREA MASINII LA RETEAUA DE APA CALDA ……………..4.2.7 LEGAREA MASINII LA RETEAUA DE APA ……………………….4.2.8 LEGAREA MASINII LA RETEAUA DE BARBOTINA ..……………4.2.9 DESCARCAREA BARBOTINII ………………………………………4.2.10 DESCARCAREA APEI DE LA POMPA DE VID …………………4.2.11 DESCARCAREA COLECTORULUI PRINCIPAL DE AER SI

VACUUM LA FORME DE LA V90…………………………………

5 PORNIREA…………………………………………………………………………5.1 PRIMA PORNIRE SI REGLARE A SISTEMULUI……… …………………..5.2 VERIFICARI PRELIMINARE..………………………………………………….5.3 REGLAJE SI AJUSTARI………… …………………………………………….5.4 PRESCRIEREA CICLULUI DE LUCRU ……………………………………..

6 INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE…………………………………………………6.1 TABLOUL ELECTRIC. …………………………………………………………6.2 TABLOUL DE CONTROL ( IN TABLOU SAU PE CONSOLA )……………

7REGLARI ……………………………………………………………………………7.1PROCEDURI DE AJUSTARE …………………………………………………..

5

7.1.1 INVERTOR U1…………………………………………………………7.1.2 MICROCONTACTOR CU CABLU DE URGENTA SB1E…………

CONTINUT

7.1.3 TRADUCTOR PRESIUNE BP98 ,BP101, BP120, BP121, BP123, BP130 ………………………………………………………………….7.1.4 LUBRIFICATOR AER LA POMPA PNEUMATICA – L122……….7.1.5 REDUCTOR DE PRESIUNE ;A ELECTROVALVA DE COMANDA – RP50……………………………………………………7.1.6 REDUCTOR DE PRESIUNE AER LA CAMERA PASIVA VALVE DE SIGURANTA FORME – RP59M………………………………..7.1.7 REDUCTOR DE PRESIUNE AER COMPRIMAT INALTA - RP60P………………………………………………………………….7.1.8 PRESOSTAT PREZENTA AER –SP50……………………………7.1.9 PRESOSTAT PREZENTA AER IN CAMERA PASIVA VALVE DE SIGURANTA FORME –SP59M………………………………..7.1.10 PRESOSTAT MAXIMA PRESIUNE IN VASUL DE BARBOTINA

SP60M…………………………………………………………………7.1.11 SENSOR CILINDRU PRESARE SUFICIENT RETRAS SQ61A ..7.1.12 DEBIT DE APA LA POMPA DE VID SR40………………………...7.1.13 LIMITATORI REGLABILI PENTRU OPERARE CILINDRU

PNEUMATIC ………………………………………………………….7.1.14 SR121 (SR122 , SR123 )LIMITATORI REGLBIL I PENTRU

VALVELE YV121 (YV122 , YV123 ) ……………………………….7.2 AJUSTARE PARTI OPTIONALE ………………………………………...........

7.2.1 FOTOCELULA BARIERA …………………………………………….7.2.2 TRGLARE CODER - BQ8 –DISPOZITIV DESCHIDERE FORME.

7.3 REGLAJE …………………………………………………………………………7.3.1 ARANJAREA GRUPURILOR DE FORME ………………………….7.3.2 REGLARE DISPOZITIV INCHIDERE ……………………………….7.3.3 PRESARCINA DE SERVICIU………………………………………...7.3.4 RM 53 - INSUFLARE AER DE INTARIRE ………………………….7.3.5 RP30 -APA LA FORME .………………………………………………7.3.6 RP80 – GRAD DE VACUUM LA FORME …………………………..

7.4 REGLAREA PARTILOR OPTIONALE ………………………………………...7.4.1 EH54-INCALZITOR AER LA PIESE

…………………………………7.4.2 REGLARE DISTANTIER MODULAR LA TRAVERSA MOBILA …7.4.3 REGLARE DISTANTIER MODULAR LA TRAVERSA MOBILA …7.4.4 REGLAREA UNGHIULUI DE ROTIRE AL FORMELOR ………..

8 INTRETINERE……………………………………………………………………..8.1 INTRETINERE PROGRAMATA ……………………………………………….

8.1.1 TABELUL CU INTERVENTII PROGRAMATE……………………...8.1.2 VERIFICARE EFICIENTA , EVENTUALE RETINERI DE BARBOTINA IN FORME ………………………………………….…8.1.3 CONTROL SI EVENTUALE DESCARCARI DE CONDENS ALE FILTRELOR DE SEPARARE F50A , F50C , F60P……………….

6

8.1.4 CONTROLUL NIVELULUI DE ULEI IN VAS ………………………8.1.5 CONTROLUL STRINGERII CORECTE ALE SURUBURILOR , SAIBE , RACORDURI , TUBURI ……………………………………8.1.6 CONTROLUL NIVELULUI DE ULEI IN LUBRIFICATOR (L122)…

CONTINUT

8.1.7 CURATIRE SI LUBREFIERE GHIDAJE SI CARUCIOARE SUPORT FORME …………………………………………………….8.1.8 SPALARE CIRCUITE BARBOTINA ………………………………..8.1.9 CONTROLUL SI EVENTUALA CURATENIE A FILTRULUI SEPARATOR (F53) …………………………………………………8.1.10 VERIFICAREA INCHIDERII CORECTE A CONTINUTULUI …8.1.11VERIFICAREA GRADULUI DE CURATENIE A VALVELOR DE UNIC SENS ALE BARBOTINEI LA PRODUS (V74** ) SI DESCARCARE APA DIN PIESA (V76 ) ………………………..

8.1.12 VERIFICARE EFICIENTA VALVE UNIC SENS BARBOTINA LA PIESE (V74**)…………………………………………………8.1.13 VERIFICARE EFICIENTA VALVE DESCARCARE APA DE LA

PIESE (V76)……………………………………………………….. 8.1.14 VERIFICARE EFICIENTA VALVE DE UNIC SENS AER SI APA

DE LA PIESE( V54** ) …………………………………………….8.1.15 VERIFICARE EFICIENTA VALVE DE INTERCEPTARE AER SI VACUUM LA FORME (V59**)………………………………………8.1.16 VERIFICARE EFICIENTA VALVE DE INTERCEPTARE VACUUM AUXILIAR LA FORME (V80**) ………………………… 8.1.17 VERIFICARE EFICIENTA VALVE INTERCEPTARE APA LA FORME (V30** ) …………………………………………………….8.1.18 CONTROL INTEGRITATE FURTUNE FLEXIBILE ………………8.1.19 CURATIREA SI LUBREFIEREA CREMARIEREI SI GHIDAJE CAI RULARE …………………………………………………………8.1.20 CURATIRE IN INTERIOR VAS STOCARE BARBOTINA ……….8.1.21 CONTROLUL EVENTUALELOR PIERDERI PE DIFERITE CIRCUITE …………………………………………………………..…8.1.22 VERIFICARE GRAD DE CURATENIE A COLECTOARELOR DE AER SI APA LA PIESE ………………………………………….8.1.23 CURATENIA FUNDATIEI DE DEPOZITE DE BARBOTINA

…….8.1.24 CONTROL SI EVENTUALE SUBSTITUTII ALE FILTRELOR (F50A, F50C, F60P)

………………………………………………….8.1.25 GRESAREA TUTUROR ROTILOR

………………………………...8.1.26 CONTROLUL SI EVENTUALA SUBSTITUTIE A FILTRELOR PENTRU APA (F30)…………………………………………………8.1.27 CONTROLUL TENSIUNII IN CURELELE DINTATE …...............8.1.28 CURATAREA COMPLETA SI PRTEJAREA CU AGENTI OXIDANTI …………………………………………………………….

8.2 INTRETINERI SPECIALE ………………………………………………...........

7

8.2.1 SUBSTITUTIA ULEIULUI DIN CARTUSUL FILTRULUI DE ULEI F101……………………………………………………………………

8.2.2 VERIFICAREA FUNCTIONARII VALVEI PROPORTIONALE V101 SI EVENTUALE SUBSTITUTII ALE TJEI SI SCAUNULUI 8.2.3 UMPLEREA CU ULEI ALE VALVELOR PENTRU ROTIRE FORME ………………………………………………………………..

CONTINUT

8.2.4 VERIFICAREA EVENTUALEI PREZENTE A AERULUI SI A MIZERIEI DIN CIRCUITUL HIDRAULIC AL DISPOZITIVULUI DE ROTIRE FORME ……………………………………………………… 8.2.5 REINTEGRARE ULEI IN DISPOZITIV DE ROTIRE FORME …….8.2.6 INTRETINEREA FORMELOR

………………………………………..8.3 SCHIMBAREA FORMELOR ….………………………………………………...

8.3.1 DEZASAMBLAREA FORMELOR ……………………………………8.3.2 INDEPARTAREA FORMEI DE PE MASINA ……..………………...8.3.3 PREGATIREA FORMEI PENTRU INSTALARE SI PREINCARCAREA SUPORTILOR …………………………………8.3.4 INSTALAREA FORMELOR PE MASINA …………………………..

8.4 PROCEDURA DE UMPLERE A CIRCUITULUI CU APA A DISPOZITIVULUI ISOBOX TM …………………………………………… 8.5 PREGATIREA PENTRU FUNCTIONARE …………………………………8.6 REGLAREA ETANSARII NUTURILOR SI BOLTURILOR …………………

9 SCOATEREA DIN FUNCTIUNE …………………………………………………9.1 SCOATEREA DIN FUNCTIUNE A MASINII PENTRU TRANSFER ……….9.2 SCOATEREA DIN FUNCTIUNE PENTRU DEMOLAREA MASINII..………

A ANEXE ……………………………………………………………………………

8

1 INFORMATII GENERALE -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1.1 INTRODUCERE

ATENTIONARE!

Citit cu atentie intregul Manual de utilizare inainte de a efectua orice operatii asupra masinii sau coletelor . Acest manual contine informatii importante pentru protectia operatorilor, echipei de intretinere cit si a masinii.

NIV isi rezerva dreptul de a efectua modificari asupra masinii si a manualului fara a notifica in prealabil. Toate drepturile rezervate – drept de autor. NIV tuteleaza drepturile proprii asupra documentatiei tehnice in termeni legali . Solicitarile pentru eventuale copii ale acestui manual vor fi adresate serviciului asistenta clienti a lui NIV .

1.2 UNDE SA PASTRATI MANUALUL

ATENTIONARE!

Acest manual trebuie considerat ca fiind o parte esentiala a masinii si trebuie pastrat impreuna cu aceasta chiar daca masina este vanduta. Pastrati intotdeauna manualul langa masina unde poate fi consultat cu usurinta. Manualul trebuie sa fie intotdeauna la indemana astfel incat operatorul si echipa de intretinere sa fie

9

capabili sa-l consulte rapid oricand.

1.3 CRITERII DE STUDIU SI CONSULATRE A MANUALULUI

Formatul acestui manual ii permite sa fie consultat rapid deoarece toate informatiile si instructiunile oferite sunt grupate impreuna si impartite in capitole si paragrafe.


Utilizatorul trebuie doar sa studieze cuprinsul manualului. Informatiile oferite impreuna cu simbolurile de alerta, avertizare sau pericol trebuie citite cu atentie . Notele referitoare la siguranta sau sanatatea operatorului sunt date in interiorul unui bloc si sunt marcate de simboluri de alerta, avertizare si/sau pericol si sunt scrise cu caractere italice, dupa cum se poate observa dedesubt.

ATENTIONARE!

Se recomanda in particular o citire atenta si repetata a capitolului SIGURANTA care contine informatii importante si avertizari privind siguranta.

1.4 UTILIZATORII MANUALULUI

In acest manual, personalul care lucreaza in jurul masinii este impartit dupa cum urmeaza:- operator: aceasta este persoana responsabila pentru

supervizarea si operarea masinii.- Echipa de intretinere curenta .Pentru o descriere mult mai detaliata, cititi paragraful privind “INSTRUIREA OPERATORULUI” din capitolul “ECHIPAMENT SI PRECAUTII DE SIGURANTA ”.

1.5 GARANTIE

NIV poate fi facuta responsabila doar pentru masina asa cum a fost aceasta in momentul livrarii.

10

Orice modificare adusa masinii sau ciclului de lucru trebuie efectuata de catre personalul de la NIV sau de catre personae autorizate de Departamentul de inginerie a lui NIV . NIV nu poate fi facuta responsabila pentru pagube derivate din utilizarea unor piese de schimb care nu sunt originale.


IMPORTANT!

Toate operatiile de asistenta in garantie , intretinere extraordinara si reparatii nu sint in competenta nici a operatorului nici a persoanei care face intretinerea , ele sint rezervate specialistilor tehnici ai constructorului masinii . Pentru acest motiv, aceste operatii nu au de a face cu acest manual .

1.6 ANEXE

Documentatia completa a masinii cuprinde alte parti furnizate in anexa ( vezi caitolul “ anexa “ ) .Daca masina este furnizata cu accesorii , pentru instructiuni a se vedea manualele relative .

1.7 LEGENDA SEMNALELOR DE SIGURANTA PREZENTE PE MASINA SI/SAU PE MANUAL

SEMNALE DE AVERTIZARE

Pericol General sau atentie

11

Risc de electrocutare

SEMNALE ALERTA

Masina trebuie impamintata 1 INFORMATII GENERALE -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1.8 PLACA DE IDENTIFICARE A MASINII

12


1.9 ECHIPAREA MASINII

13

Masina este livrata impreuna cu urmatoarele componente:- Cheie pentru manevrarea inelului minerului de inaintare - Cheie pentru ajustarea valvei RM53 a aerului de consolidare - Doua arcuri pentru variatia si reglarea presiunii aerului valvei

RM53 - Racorduri si parti mici additional livrate in mod normal pentru

preintimpinarea diferitelor probleme de montaj .- Tuburi flexibile in adios la cele luivrate in mod normal prevazute

pentru a preintimpina diferite probleme pe parcursul montajului - Garnituri din cauciuc pentru schimb pentru V54** , V74** si V76- 1 kg vasilina rezistenta la apa si lubrificanti generali .- 2 kg vopsea zincata si 3 kg vopsea pentru intretinerea partilor

ruginite sau deteriorate .

2 CARACTERISTICI GENERALE

2 CARACTERISTICI

2.1 DESCRIEREA MASINII

14

ALS 150 este o masina de turnare pentru obtinerea produselor ceramice , adaptata turnarii la presiune a barbotinei .

Instalatia este destinata productiei articoleleor realizate prin golire si cu perete dublu , utilizind forme de rasina din doua parti pentru obtinerea lavoarelor , piedestalelor , rezervoarelor , capacelor si pieselor mici .

Pe acelasi banc este posibil sa se instaleze orice tip de forma , depinzind de articolul de a fi produs si de dimensiunile acestuia .

Formele pot fi cu o cavitate , sau mai multe in raport de dimensiunile produselor .

Formele asezate pe verticala sint dispuse in baterie , suspendate de o traversa superioara a masinii .

Decofrarea pieselor se poate face in manual , asistata sau complet automata , cu formele in pozitie verticala sau orizontala .

Operatia de decofrare este adaptata la conformatia masinii , care garanteaza o optima accesabilitate in zona formelor , facilitind chiar si alte operatii , cum ar fi spalatul formelor , inserarea bucselor sau schimbarea formelor .

Automatizarea masinii consimte sa se efectueze cicluri tehnologice diferite pentru fiecare forma , controlind toti parametrii prin PLC .

Instalatia afost studiata pentru a fi legata la o serie de echipamente optionale , gindite pentru a satisface cele mai variate exigente , derivate din diversitatea articolelor produse .


2.2 FAZE DE LUCRU - UMPLEREA FORMELOR . Este introdusa barbotina ceramica in interiorul formei poroase .

15

- FORMARE PERETE Sub efectul presiunii de turnare apa continuta in barbotina filtreaza prin intermediul porilorformei conducind la formarea unui perete din pasta ceramica .- GOLIREA Dupa un anumit timp ( timpul de formare perete ) se descarca barbotina , ramasa in interiorul piesei .- USCAREA Se trece aer in interiorul piesei .- CONSOLIDAREA Aerul din interiorul cavitatii piesei este presurizat – care se poate face cu sau fara trecerea aerului ( in cazul trecerii aerului acesta poate fi si cald ) .- DECOFRAREA Decofrarea se realizeaza prin intermediul retelei de drenaj din interiorul formei , care permite distributia aerului comprimat sau apei pe suprafata de contact cu piesa , sau se poate realize in anumite cazuri vacuum la suprafata piesei .

FIG. 2.2 – COMPOZITIA UNEI FORME

1 Jumate forma impara 2 Jumatate forma para3 Sistem de drenare vertical 4 Colector system de drenare 5 Cavitatea in piesa intarita cu barbotina de drenat 6 Alimentare si golire barbotina 7 Admise aer in piesa 8 Masa ceramica intarita 2 CARACTERISTICI GENERALE

2.3 COMPUNEREA MASINII

FIGURA 2.1 – INSTALATIA DE TURNARE

16


1 Structura fixa2 Dispozitiv de inchidere 3 Centrala pneumohidraulica

17

4 Carucioare sustinere 5 Circuit barbotina 6 Circuit aer apa la piesa 7 Circuit aer si vacuum la forma 8 Circuit apa la forma 9 Tablou pneumatic

10 Tablou electrovalve 11 Centrala fluxuri proces 12 Protectie posterioara 13 Tablou electric cu PLC14 Tablou de control 15 Dispozitiv de deschidere forme ( optional ) 16 Distantier modular ( optional ) 17 Bariera cu fotocelule ( optional )18 Dispozitiv de rotire forme ( optional )19 Dispozitiv ISOBOX ( optional ) 20 Insertii mobile ( optional ) 21 Insertii elastice ( optional )


2.3.1 STRUCTURA FIXA

18

Acest grup este constituit dintr-un cadru cu doua laterale fixe 1 si 2 .din otel inox legate intre ele prin intermediul unei traverse inferioare 3 si a uneia superioare 4 care actioneaza si ca support pentru tiranti . Legatura intre traverse se realizeaza prin intermediul unor prinderi 5 .

Pe traversa superioara , realizata din profil HE sint doua ghidaje din inox 6 pe care se prind toate formele .

FIGURA 2.3.1 STRUCTURA FIXA

2.3.2 DISPOZITIVUL DE INCHIDERE

Un cap de impingere 1 , prins la traversa superioara , care prin intermediul impingatorului 2 preseaza formele una contra cealata , in asa fel incit realizeaza o baterie In interiorul capului impingatorului se gaseste un corp sferic 3 care se poate adapta insusi perfect la forme .

Un motor electric 4 este utilizat pentru antrenarea formelor pina se imping una in alta , dupa care se realizeaza inchiderea formelor prin intermediul unui impingator hydraulic . cilindrul este alimentat de o centrala pneumohidraulica localizata in partea din spate a traversei fixe , mcare comanda miscarea si controleaza 2 CARACTERISTICI GENERALE

19

presiunea de functionare in modul de a varia forta de inchidere a formelor in functie de presiunea barbotinei introdusa in interiorul acestora din urma . Miscarea de inchidere a dispozitivului este limitata mechanic de ghidajul 6 si tamponul 7 .

FIGURA 2.3.2 – DISPOZITIVUL DE INCHIDERE

2.3.3 CARUCIOARE SI CADRE DE SUSTINERE

Formele 1 sint sustinute de cadre 2 care le incojoara ; aceste cadre au inca si o importanta functie de precomprimare laterala a formelor insasi a deformarilor pe parcursul fazei de formare perete .

Pe ghidajele 3 de pe traversele de sustinere forme circula carucioarele la care sint legate formele prin intermediul suportilor de legatura 5 .

In cazul in care este prezent dispozitivul de rotire , suportii de legatura 5 sint fixati la cadrul furca 8 care sustin partea formei care trebuie sa se roteasca .

Rotile 6 ale carucioarelor sint reglabile prin intermediul suruburilor 7 care confera o perfecta aliniere a formelor .

Suportii de legatura 5 permit sustinerea formelor la inaltimea justa ( cu centru de greutate in axa cilindrului de presare ) si inclinate la unghiul necesar produsului pentru a fi correct golit .


20

FIGURA 2.3.3 CARUCIOARE SI CADRE DE SUSTINERE


21

2.3.4 CIRCUITUL DE BARBOTINA

Circuitul include o pompa pneumatica cu membrana 1, un rezervor 2 pentru presurizarea si reumplerea barbotinei , amplasata in unitatea de control a procesarii fluidelor, , de la colectorul de distributie 3 legat la inel , la ale acrui extremitati sint montate valve de descarcare 4 si 5 , si de toate valvele de legatura 6 ale barbotinei la forme .

Aceste valve se regleaza in asa mod incit sa permita diferentierea ciclurilor de turnare forma dupa forma . Pe anumite valve sint montate dispozitive dispozitive care impiedica amestecarea barbotinei cu apa de spalare a formelor .

FIGURA 2.3.4 – CIRCUITUL DE BARBOTINA


22

2.3.5 CIRCUIT AER/APA LA PIESA

Este alcatuit dintr-un collector de distributie a pieselor 1 alimentat cu aer prin intermediul valvelor 2 sau cu apa prin intermediul valvelor 3 , si din toate valvele de legatura 4 ( una pentru fiecare piesa ) . Unele valve sint conduse in asa fel incit sa permita diferentierea ciclurilor de turnare pe fiecare forma .

FIGURA 2.3.5 – CIRCUIT AER/APA LA PIESA


23

2.3.6 CIRCUITE DE SERVICIU LA FORME

Aceste circuite includ doua colectoare : cel principal 1 pentru aer si vacuum si unul auxiliar 2 pentru distribuirea vacuumului la jumatatile de forma decofrate ultimile . Privitor la aceste colectoare , supapele automate 3 inchid alimentarea de la sistemul de drenare care se afla in interiorul fiecarei forme .

Aceste supape sunt controlate corespunzator pentru a automatiza etapele for decofrare , spalare si reumplere a formelor .

FIGURA 2.3.6 – CIRCUITE DE SERVICIU LA FORME


24

2.3.7 CIRCUIT APA LA FORME

Acest circuit include un collector 1, alimentat de o pompa centrifugala 2 legata la unitatea de control a fluidelor procesului .

Cu privire la acest colector , supapele automate 3 opresc alimentarea de la sistemul de drenare aflat in interiorul formelor . Aceste supape sunt controlate corespunzator pentru a automatiza etapele pentru decofrare , spalare si reumplere forme .

FIGURA 2.3.7 – CIRCUIT APA LA FORME


25

2.3.8 TABLOUL PNEUMATIC

Tabloul pneumatic 1 adaposteste toate circuitele de control pneumatice atat pentru aerul de proces cat si pentru aerul de actionare (cu exceptia electroventilelor).

2.3.9 TABLOU ELECTROVALVE

In interiorul tabloului 2 sint legate toate electrovalvele pneumatice de actionare associate la inchiderea formelor . Montajul la stfel de electrovalve este facut din blocuri , fiecare bloc este asociat la doua forme . In acest tablou mai exista legate si alte electrovalve pneumatice .

2.3.10 CENTRALA FLUIDELOR DE PROCES

Unitatea de control a fluidelor procesului 4 gazduieste urmatoarele componente:- Pompa de vacuum completata cu vasul pentru apa - Pompa de barbotina cu vas - Pompa de apa

2.3.11 PROTECTII FIXE POSTERIOARE

O bariera fixa 5, amplasata in spatele masinii, previne accesul la zona periculoasa. Aceasta bariera poate fi indepartata prin utilizarea de scule speciale .

2.3.12 TABLOUL ELECTRIC CU PLC

Sistemul electronic de control, care este bazat pe PLC , careeste instalat in tabloul 3. Ca o completare tabloul gazduieste echipamentul care alimenteaza toate componentele electrice ale masinii.

2.3.13 TABLOUL DE CONTROL

In general vorbind, tabloul de control 6 prin care operatorul poate controla PLCul masinii , este amplasat pe o pozitie in care se poate vedea bine intreaga masinasi este in acelasi timp integrat in interiorul tabloului electric 3 .


26

FIGURA 2.3.8-9-10-11-12-13 – TABLOURI , CENTRALA FLUIDE PROCES SI PROTECTIE FIXA POSTERIOARA

2.3.14 DISTANTIER MODULAR LA ( PLACA ) TRAVERSA FIXA SI LA TRAVERSA (PLACA ) MOBILA

Intre cilindtrul de impingere si traversa mobila este posibil sa se monteze distantierele 1 care permit sa se insereze mai putine forme cu o lungime mult inferioara lungimii masinii .

Atunci cind se doreste sa se insereze un numar de forme cu o lungime inferioara lungimii masinii impreuna cu distantierul la traversa mobile , este posibil sa se adauge un distantier ulterior montat pe traversa fixa .

Acest diistantier este compus dintr-o placa 2 si din unele distantiere 3 , care se monteaza o data cu distantierele de pe placa mobile ., putind asigura in aceste conditii functionare cu o forma pentru cazul masinei celei mai lungi .


27

FIGURA 2.3.14. – DISTANTIERE MODULARE

2.3.15 DISPOZITIVUL ISOBOX™

Acest dispozitiv, care este patentat, consta dintr-un cadru 1 care sustine marginile formei s si, prin intermediul unui dispozitiv de control 2, controlat la randul sau de PLC, balanseaza presiunea interna de turnare din forma .

FIGURA 2.3.15 - DISPOZITIV ISOBOX™


28

2.3.16 DISPOZITIV DE DESCHIDERE FORME ( OPTIONAL )

Este alcatuit dintr-un carucior 1 motorizat 2 pe care sint legate dispozitivele pneumatice 3 . Aceste dispozitive sustin cadrele support in asa fel incit caruciorul sa fie apt sa deplaseze atit forma cit si cadrul ei .

FIGURA 2.3.16 – DISPOZITIV DE DESCHIDERE FORME


29

2.3.17 BARIERA FOTOCELULE ( OPTIONAL )

O bariera fotoelectrica 1 inchide dinspre partea operatorului zona periculoasa . Ea este constituita dintr-un emitator 2 , fixat pe traversa fixa portcilindru , si un receptor 3 , fixat pe partea opusa .

FIGURA 2.3.17 – BARIRA FOTOCELULE


30

2.3.18 DISPOZITIVUL DE ROTIRE FORME ( OPTIONAL )

Dispozitivul de rotire consta dintr-un ansamblu modular care este aplicat fiecarei forme . Acest ansamblu include un actuator rotativ 1 care este fixat pe suportul furcilor de sustinere a formelor si care este cuplat la un butuc 2 care este solidar la forma pe parcursul rotirii .

Doi suporti 3 conecteaza formele la suportii furca permitindu-le astfel rotirea . Un system de control unic 4,comandat de la PLC, permite actionarea tuturor actuatorilor .

Un collector 5, pozitionat in partea superioara a masinii leaga dispozitivul de control cu actuatorii aflati pe forme .

FIGURA 2.3.18 – DISPOZITIVUL DE ROTIRE FORME ( OPTIONAL )


31

2.3.19 DISPOZITIV DE GESTIONARE INSERTII MOBILE (OPTIONAL )

Acset dispozitiveste compus din cilindrii pneumatici 1 fixati pe cadrele formelor si permit sa se miste eventualel insertii mobile prezente in forme .

Un grup de colectoare 2 , plasate in partea inferioara a masinii , alimenteaza cilindrii si insertiile cu fluide de proces necesare .

FIG. 2.3.19 - DISPOZITIV DE GESTIONARE INSERTII MOBILE (OPTIONAL)

2.3.20 DISPOZITIV DE GESTIONARE INSERTII ELESTICE (OPTIONAL)

Insertiile elastice , legate in interiorul formelor , sint dispozitive de top brevetate care asigura realizarea de gauri in pies ape directie perpendicular ape cea de decofrare .

Grupul de gestionare este alcatuit dintr-o serie de dispozitive 3 aflate in interiorul tabloului pneumatic al masinii , care controleaza presiunea fluidelor de comanda ale miscarilor insertiilor prin intermediul unor echipamente 4 aflate sub cadrul fiecarei forme . 2 CARACTERISTICI GENERALE

32

FIG. 2.3.20 - DISPOZITIV DE GESTIONARE INSERTII ELESTICE (OPTIONAL)

2.3.21 ALTE DISPOZITIVE OPTIONALE

Pentru toate partile optionale nedescrise in acest capitol , cum ar fi dispozitive de predeschidere forme , rezistenta de incalzire aer la piese , valva dubla de aer si apa la piese si pompa de drenare apa de la forme se vor vedea in paragraful “FUNCTIONAREA MASINII “ .


33

2.4. UTILIZARILE PREVAZUTE , NEPREVAZUTE SI INCORECTE

2.4.1 UTILIZARI PREVAZUTE

Acestea masina a fost proiectata si construita pentru a produce produse ceramice cu ajutorul turnarii la presiune, utilizind forme realizate pentru a fi introduse pe suportii de sustinere forme. Masina trebuie sa functioneze cu circuite de deservire prevazute de proiect si cu bune conditii de debit .

Formele pot sa realizeze diferite forme care se regasesc in limitele prezentate in paragraful DATE TEHNICE .

2.4.2 UTILIZARI NEPREVAZUTE SI NEPERMISE

Nu este prevazuta nici o alta utilizare . De aceea Constructorul este exonerat de orice raspundere derivata din neobservarea acestor prescrieri .

2.4.3 UTILIZARI INCORECTE SAU ERONATE

Producatorul nu va putea fi facut responsabil pentru consecintele derivate din utilizarea incorecta sau eronata a masinii. In general vorbind, cauzele cele mai comune ale utilizari incorecte sunt prezentate in continuare:- personal insuficient instruit pentru a efectua operatiile cerute- oboseala (cel mai adesea in timpul schimbului de noapte) sau

distragerea atentiei - neglijenta cauzata de superficialitate sau aptitudini eronate .

Amintiti-va ca masina trebuie controlata si utilizata exclusiv de personal expert si bine instruit care este capabil sa:- utilizeze corect masina in conditii normale- si ( foarte important !) sa faca fata oricaror urgente, trecind

peste orice actiuni instinctive si urmind procedurile corecte .


34

2.5 DATE TEHNICE

2.5.1 CARACTERISTICI TEHNICE GENERALE

BANCUL DE TURNARE UM EXTRA SCURTA

SCURTA MEDIE LUNGA

PRESIUNE MAXIMA DE TURNARE

bar 15

LUNGIME PACHET FORME STANDARD

mm 2640+100/-

500

2960+100/-

500

5280+100/-

500

6600+100/-

500

LUNGIME PACHET FORME CU ROTATIE

mm 2040+100/-

500

3360+100/-

500

4860+100/-

500

6000+100/-

500

N0 MAXIM FORME LEGATE PAS 330

8 12 16 20

N0 MAXIM FORME LEGATE PAS 440

6 9 12 15

DIMENSIUNI MAXIME FORME (1) mm 1000x1000DISPOZITIV DE INCHIDERE CURSA DESCHIDERE FORMA STANDARD

mm 1400

CURSA DESCHIDERE FORMA CU ROTATIE

mm 2000

CURSA CILINDRU DE INCHIDERE

mm 100

FORTA DE INCHIDERE MASINA kN 1200PRESIUNE MAXIMA CILINDRU HIDRAULIC

bar 315

AER INALTA PRESIUNEPRESIUNE NECESARA bar 18(2)

DIAMETRU LEGARE LA RETEA ¾’’CONSUM AER APROXIMATIV Nm3/ciclu 0.8 1.4 2.0 2.8DEBIT NECESAR Nm3/ciclu 1.0 1.0 1.5 2.4AER JOASA PRESIUNEPRESIUNE NECESARA bar 7(3)

DIAMETRU LEGARE LA RETEA 1’’1/2CONSUM AER APROXIMATIV Nm3/ciclu 18 25 32 39DEBIT NECESAR Nm3/ciclu 2.4 3.6 4.8 6.0


35


SCURTA MEDIE LUNGA

APA DE SPALARE FORME PRESIUNE NECESARA bar 0-0.5DIAMETRU LEGARE LA RETEA

2’’

CONSUM AER APROXIMATIV

dm3/ciclu Vezi Manualul de utilizare forme

DEBIT NECESAR dm3/ciclu Vezi Manualul de utilizare formeGRAD DE FILTRARE MINIM

m Vezi Manualul de utilizare forme

DURITATE MAXIMA ( mg/dm3 de CaCO3 )

Vezi Manualul de utilizare forme

ALTELE Vezi Manualul de utilizare formeAPA DE SERVICIU PRESIUNE NECESARA bar 3DIAMETRU LEGARE LA RETEA

G3/4’’sau d=20mm

CONSUM AER APROXIMATIV

dm3/ciclu 0-150

DEBIT NECESAR dm3/ciclu 15PUTERE ELECTRICA MOTOR DISPOZITIV DE INCHIDERE

kW 0.37

MOTOR POMPA APA ( A 50 HZ )

kW 4

MOTOR POMPA VACUUM ( A 50 HZ )

kW 5.5

PUTERE TOTALA INSTALATA ( A 50 HZ )

kW 14

TENSIUNEA ELECTRICA (4)

ALIMENTARE MASINA V la cerereTENSIUNE ELCTROVALVE V 24TENSIUNE CIRCUITE AUXILIARE

V 110/220

FRECVENTA (5) Hz la cerere

DIMENSIUNI vezi paragraful “ Dimendiuni “ MASACORP MASINA (fara forme si conexiuni )

kg 8000 8400 9000 10000

TABLOURI SI CENTRALA FLUIDE PROCES

kg 800-600


36

1 Cind este necesar aceste valori pot fi depasite ; in caz de necesitate consultati oficiul nostru tehnic2 Presiunea minima admisa : 16 bar ( chiar in conditiile unui debit maxim ) . Presiune maxima acceptata : 25 bar3 Presiunea minima admisa : 5.5 bar ( chiar in conditiile unui debit maxim ) . Presiune maxima acceptata : 8 bar .4 toleranta valori : +/- 5% 5 toleranta valori : +/- 2%

2.5.2 SPECIFICATIILE COMPONENTELOR OPTIONALE


SCURTA MEDIE LUNGA

MOTOR DISPOZITIV DESCHIDERE FORME

kW 0.37

MOTOR POMPA DRENARE APA DIN FORME

kW 4.5

REZISTENTA INCALZIRE AER DE LA O IESIRE AER DE LA PRODUS

kW 0.2

2.5.3 SPECIFICATIILE LUBREFIANTILOR

TIPUL DE LUBREFIANT

MARCA/TIP SI CARACTERISTICI

DOMENIUL DE APLICARE

A ULEI ESSO-Spartan EP320230E-500C ISO 3498

C320 (320 cSt – 400C )

Lubrefiere generica

B ULEIINSTALATIE PNEUMATICA

ESSO-Spinesso 10100 cSt – 400C

- Dispozitiv rotire forme - Lubrificator instalatie

pneumatica

C ULEI HIDRAULIC ESSO-Nuto H46 Centala pneumohidraulica

D VASELINA ESSO-Beacon 3 Ungere cuzineti

Pentru alegera lubrefiantilor a se vedea “ Schema de comparare lubrefianti “ . ATENTIONARE!Nu amestecati niciodata tipuri diferite de lubrefianti impreuna. Intotdeauna studiati specificatiile date in tabelele din anexa.

Cantitatea de lubrefiant necesara este data in capitolul de INTRETINERE.2 CARACTERISTICI GENERALE

37

2.6 DIMENSIUNI DE GABARIT

VALORI(mm)

VERSIUNEA MASINIIFOARTE MICA

MICA MEDIE MARE

A 2640/2040+100-500 3960/3360+100

-500 5280/4680+100-500 6600/6000+100

-500

B 5260 6580 7900 9220

C 6160 7480 8800 10120

D 9625 10945 12265 13585

E 2500 2500 2500 2550

F 2750 2750 2750 2880

G 3040 3040 3040 3090

FIGURA 2.6 – DIMENSIUNI DE GABARIT


38

2.7 FUNCTIONAREA MASINII

Multitudinea de functii ale masinii este impartita dupa cum urmeaza:- functii de baa- miscarea si inchiderea formelor - circuite pentru deservirea pieselor - circuite pentru deservirea formelor

Pentru informatii mai detaliate, consultati paragraful intitulat “Circuitele masinii”.

2.7.1 FUNCTII DE BAZA

2.7.1.1 Controlul presiunii aeului comprimat din proces

Masina este alimentata cu aer atat la presiune ridicata (aproximativ 18 bar, valva de alimentare 1), cat si la presiune joasa presiune ta (aproximativ 7 bar, valva de alimentare 2).

Controlul presiunii aerului comprimat al procesului se realizeaza prin intermediul unui reductor RP121, care poate fi alimentat in doua moduri :

- cind presiunea solicitata dupa RP121 este mai mica de 6 bar dupa RP121, electrova YV60P este dezergenitizata si V60N este deschis in timp ce V60P este inchis. Aerul care vine de pe traseul principal este filtrat de catre filtrele F50A si F50C si este trimis la RP121 prin V60N.- cand presiunea necesara dupa RP121 este mai mare de 6 bar, YV60P este energizata , V60N este inchis si V60P este deschis. Aerul la presiune inalta livrat de catre traseul principal este filtrat de F60P si atinge maximul de presiune monitorizat de RP60P relevat prin N60P. Ajunge apoi la RP121 prin V60P.

Circuitele de inalta si joasa presiune sunt unite impreuna printr-o valva manua la 3. Multumita acestei setari, masina poate functiona chiar si atunci cand aerul la inalta presiune nu este prezent deoarece aerul din linia de productie alimenteaza atat circuitele de inalta presiune cat si cele de joasa presiune.


39

Datorita marimii reductorului RP121, acesta este capabil sa genereze debitele de aer tuturor punctelor de utilizare atat in timpul alimentarii cat si a descarcarii (de exemplu, in timpul decompresiei). Presiunea de iesire a reductorului este data pe indicatorul N121. Transducatorul BP121 inregistreaza de asememenea presiunea si transmite valoarea la PLC.

Valva proportionala YV121 conduce reductorul , care este apt sa furnizeze o presiune de la 0 la 16 bar in accord cu semnalul analog primit de la PLC . YV121 este conditionata intern prin intermediul unui traductor de presiune incorporate . Restrictorul reglabil SR121 si capacitatea A121 au functia de a evita ca reglarea interna a lui YV121 sa nu genereze oscilatii cauzate ca rezultat rapid al raspunsului sistemului de control .


40

FIGURA 2.7.1.1 – CONTROLUL PRESIUNII AERULUI COMPRIMAT AL PROCESULUI


41

FIGURA 2.7.1.2 – ELECTROVALVELE DE ACTIONARE


42

2.7.1.2 ELECTROVALVELE DE ACTIONARE

Controlul presiunii transmise la toate electrovalvele de actionare se realizeaza prin intrermediul reductorului si este vizualizata prin intermediul manometrului N50. Presostatul de minim SP50 previne functionarea masinii atunci cand presiunea este prea mica.

Toate electrovalvele de actionare asociate la o forma sint grupate impreuna in tabloul aflat plasat langa tabloul electric . Ele sint montate astfel incat sa formeze o baterie pentru fiecare doua forme . Aceasta solutie permite accesul usor la supape in acelasi timp simplificand notabil cablajul si imbunatatind modularitatea masinii. Exista electrovalve si valve legate independent la fiecare parte singulara a formei (YV30xx si YV59xx) si altele la fiecare forma (YV54xx, YV74xx si YV80xx).

Numarul de identificare al electroventilelor si supapelor sunt date in continuare:

-electrovalvele 30 si 59 care corespund ultimelor doua numere de pe siglele valvelor de comanda impare (ele au aceleasi doua numere impare ) a jumatatilor de forma de pe traversa fixa ;

-electrovavlele 30 si 59 care corespund ultimelor doua cifre de pe siglele valvelor de comanda pare (ele au aceleasi doua numere pare ) a jumatatilor de forma de pe traversa mobile ;

-electrovalvele 54, 74 si 80 au ultimele doua cifre de pe sigle intotdeauna pare prin conventie si comanda valvele ( semnate cu aceleasi doua cifre pare ) sa se predeschida de semiformal la care sint legate .

-numerotarea formelor este intotdeauna crescinda plecind de la traversa fixa si numarul de ordine a fiecarei forme sau dublura semiformei se obtine divizind pe doi numarul format de ultimele doua cifre pare a electrovalvelor si valvelor legate ( sau mai bines pus legate la semiformal corespunzatoare traversei mobile ).

Exemplu:YV5907 comanda valva V5907 legata la semiforma de la traversa fixa a a formei a patra ( putind fi numarata de la traversa fixa ) ;YV5908 comanda valva V5908 legata la semiforma de la traversa mobile a celeiasi forme . forma in discutie este patru pentru ca V5908 -> 08 impartit la 2=4.2 CARACTERISTICI GENERALE

43

In acest tablou sint continute si alte electrovalve de comanda : sigla oricarei din ele fiind egala aceleia a valvei de comanda cu adaugarea unui Y in fata .Pentru a asocia correct electrovalvele la actionarile care comanda se poate studia inca si schema “ELECTROVALVE DE COMANDA“

FIGURA 2.7.2/A – MISCAREA SI INCHIDEREA FORMELOR


44

2.7.2 MISCAREA SI INCHIDEREA FORMELOR

Dispozitivul de inchidere consta dintr-un cap de impingere 1 , in interiorul caruia se regaseste un cap sferic de legatura 2 pentru a permite adaptarea perfecta la forme . Un ghidaj 3, reglabil pe lungime prin intermediul unei ghiare filetate 4 (lungimea de reglare = 200 mm) in asa fel incit sa se poata adapta continuu la lungimea pachetului de forme . Acest ghidaj intra intr-o deschidere din interiorul traversei fixe cind se doreste sa se deschida formele , in timp ce constituie o prelungire scurta pentru cilindrul hydraulic 5 cind se vrea sa se blocheze formele Capul de presare si ghidajul sint antrenate de un motoreductor M1 actionat de un inverter prin intermediul unei cremariere . Sensorii SQ1A si SQ1C constituie respective sfirsitul decursa de deschidere si de inchidere a formelor , in timp ce senzorul SQ1L comanda incetinirea cursei traversei pe parcursul inchiderii .

Cilindrul hydraulic cu cursa rapida este inseriat numai cind traversa este pe sfirsit de cursa a formelor inchise si este antrenat de cilindrul pneumatic 6 actionat de electrovalva YV62. Microcontactele SQ62A si SQ62C individualizeaza pozitia cilindrului dezinserat si cilindrului inserat .

Senzorul SQ61A stabileste cind este terminate cursa de deschidere a cilindrului hydraulic si cind da consemnul de inserare al cilindrului insusi .

In interiorul tabloului localizat sub latura posterioara a traversei fixe se gaseste cetrala pneumohidraulica cu toate dispozitivele apte sa comande cilindrul hidraulic cu cursa rapida .


45

FIGURA 2.7.2/B – MISCAREA SI INCHIDEREA FORMELOR


46

Miscarea de inchidere a cilindrului hydraulic este comandata la o presiune egala cu cea a aerului comprimat al electrovalvei de actionare excitind electrovalva YV61C , care presurizeaza vasul A61C si descarca vasul A61A. Vasul este golit prin intermediul valvei de descarcare VS61A care are functia de a evita ca uleiul sa poata patrunde in circuitul de aer .

Valva de maxim RM61C are functia de agaranta ca presiunea din vas nu depaseste pentru nici un motiv valoarea prestabilita .

Uleiul trece prin intermediul filtrului F101, sub care este amplasat indicatorul de retinere SP101, si prin pompa P101 misca cilindru comandind miscarea .

Inchiderea formelor are loc presurizind uleiul in camera posterioara a cilindrului hydraulic prin intermediul pompei pneumohidraulice P101 care are un raport de multiplicare de 61:1 si care furnizeaza uleiului o presiune de 61 de ori superioare a celei a aerului cu care este alimentata .

Aerul la pompa este furnizat de un redactor de presiune RP122 comadat de o valva proportionala pneumatica YV122.

YV122 este reactionata intern prin intermediul unui traductor de presiune incorporate ; reductorul reglabil SR122 si capacitatea A122 au functia de a evita ca reglarea interna la YV122 previne oscilatiile cauzate de excesiva rapiditate de raspuns a sistemului de controlat .

Presiunea de iesire a lui RP122 este vizibilala manometrul N122. Inainte de a junge la pompa aerul este lubrefiat cu lubrificatorul L122 .

In acest mod presiunea de ulei poate variata direct de la PLC. Care este informat de presiunea reala de catre traductorul BP101 . Presiunea cilindrului hidraulic este vizibila sip e manometrul N101 pe conexiunea 7 dispusa in imediata apropiere a traductorului .

Decompresia uleiului hydraulic se realizeaza prin intermediul valvei de descarcare proportionala V101 care este comandata pneumatic intotdeauna de la YV122. Descarcarea uleiului poate avea loc numai daca este excitata electrovalva YV11 . Aceasta electrovalva elimina riscul de scapari de la V101 cind ciclul lucreaza , in cazul blocarii momentane sau a caderii de tensiune , mentin blocate formele .


47

Miscarea de deschidere are loc dezexcitind electrovalva YV61C si excitind YV11. In acest mod este presurizat vasul A61A si in timp ce vasul A61C este descarcat prin intermediul valvei VS61C. Uleiul din camera posterioara cilindrului hydraulic trece prin YV11 si V101 si relueaza in vasul A61C permitind miscarea .

Valva de maxim RM61A are functia de a garanta ca presiunea din vas nu depaseste sub nici un motiv valoarea prestabilita .Solutia adoptata cu o centrala pneumohidraulica permite de a nu avea consum de energie ( si deci necesitatea de araci uleiul ) pe parcursul inchiderii formelor , consimtind un control continuu al fortei de inchidere a formelor , care in acest mod poate fi proportionala cu presiunea barbotinei din interiorul formelor .


48

FIGURA 2.7.3.1/A – CIRCUITUL DE BARBOTINA


49

2.7.3 CIRCUITE PENTRU DESERVIREA PIESELOR

2.7.3.1 Curcuitul de barbotina

Pompa P70 este de tipul pneumatic cu membrane ( vezi documentatia tehnica ) cu alimentare controlata de circuitele din interiorul tabloului . Aerul trece prin reductorul RP121, ghidat de valva proportionala YV121. si de aici ajunge la pompa daca este deschis V67 , excitind YV70. Excitarea lui YV70 provoaca inca deschiderea valvei V70, amplasata dupa pompa . Aceasta solutie permite de a varia presiunea de alimentare a pompei pe parcursul ciclului chiar in interiorul unei faze tehnologice . Permite spre exmplu de a efectua spalarea traseelor de barbotina la o presiune superioara celei de umplere marind eficienta si viteza fazei de spalare . Permite printre altele sa inceapa umplerea cu o viteza scazuta de pompare , evitind evitind deteriorarea formelor, ca dupa aceea sa se creasca presiunea pe masura ce forma se umple . Valva de unic sens din amonteul pompei impiedica ca in cazul ruperii unei membrane a pompei barbotina sa patrunda in circuit si valva de maxim RM70 impiedica ca pompa sa ajunga la presiuni de alimentare prea mari .

Vasul S si componentele legate la el , fiind in comunicare pe de o parte la circuitul de barbotina si pe de cealata parte la circuitul de aer si apa din tablou , permite realizarea urmatoarelor functii : ,- Eliminarea pulsatiilor pompei . - Acumularea de barbotina pentru umplere pe durata fazei de

formare perete . - Presurizarea barbotinei pe durata fazeide formare perete .

Aerul trece prin reductorul RP121, ghidat de valva proportionala YV121, si de aici ajunge la vas , daca este deschis V60 , excitind YV60. Aceasta solutie permite sa se varieze presiunea din vas pe parcursul ciclului , chiar in interiorul unei faze tehnologice .Permite spre exemplu de a urma mai intii o faza de formare perete pe baza presiunii ( circa 2.5 bar ) pentru a proteja forma impotriva sarcinilor excessive , sau impotriva unei excessive compactari a stratului extern al piesei , pentru ca apoi sa realizeze o rampa lenta pentru a adduce presiunea la valoarea dorita . Controlul presiunii prin intermediul YV121 si RP121 permite inca urmarirea rampei de decompresie la viteza controlata prin impunerea de valori pe PLC .


50

FIGURA 2.7.3.1/B – CIRCUITUL DE BARBOTINA


51

- Presiunea barbotinei este masurata de catre urmatoarele dispozitive:

- Traductor de presiune BP120 furnizeaza partii de logistica a msinii , valoarea presiunii a aerului din vas ;

- Presostatul SP60M de maxima presiune semnaleaza eventualele anomalii ;

- Manometrul N60 situat la partea de sus a vasului , permite o vizualizare comoda si imediata a presiunii aerului in vas ;

- Valva de siguranta RM60M reglata pentru 16 bar descarca eventuale suprapresiuni care se formeaza in vas , din orice motiv accidental .

- Descarcare aer pe parcursul fazei de consolidare cu trecerea aerului .Aerul care este in interiorul vasului , prin intermediul filtrului F53 care separa eventuale impuritati , ajunge la valva V53, care se deschide excitind YV53 , si permite aerului aeului sa iasa prin valva de maxim RM53.; tarind aceasta valva se poate varia presiunea si debitul de aer din interiorul piesei la aceasta faza . - Presurizarea aerului pentru curatire traseelor cu aer . Cu circuitele goale de barbotina si inchise , vasul este umplut lapresiune de aer prin intermediul V60. Apoi se deschide unventil si aerul acumulat in vas iese violent antrenind cu el o mare parte din reziduurile lichide prezente in circuit .- Spalarea circuitului de barbotina cu apa , deschizind valva manuala amplasata sub vas .

Colectorul de distributie a barbotinei C este realizat din otel inox . Pe traseul de legatura dintre vasul de colectare este amplasat un traductor de presiune BT120 in grad sa informeze PLCul de valoarea reala atemperaturii a barbotinei pentru a evita sa se distruga formele cu o temperatura excesiva , cit si pentru a da operatorului o informatie utila pentru a impune timpii ciclului .

La extremitatea opusa vasului este instalat valva V79,actionata de YV79, pentru descarcarea barbotinei si recirculare la inceputul ciclului . Pentru a facilita golirea vasului si a pieselor , in apropierea vasului se gaseste descarcarea auxiliara interceptata de V77 actionata de YV77.

Sub actionarea V79 and V77 este montat un valva reglabila care are functia de a incetini deschiderea valvelor de descarcare pe parcursul golirii si in acest fel pentru a evita sgerea ( vidarea ) pieselor .2 CARACTERISTICI GENERALE

52

Valvele pneumatice V74** intrerup legatura dintre collector si forme . aceste valve sint actionate independent forma dupa forma de respectiva YV74** si permit astfel diferentierea partilor ciclului tehnologic personalizind functie de articolele de pe fiecare forma .

Pe corpul valvelor sint instalate valve de descarcare apa in fundatie (V76 actionate de YV76) . Aceste valve realizeaza o functie extreme de importanta din punct de vedere tehnologic ; legatura cavitatii formei cu exteriorul , permitind sa se elimine apa de spalare forme sau de decofrare care se acumuleaza pe conductele de barbotina . avantajele se traduc in reducerea barbotinei descarcate din piese r , si in stabilitatea procentului de apa din barbotina de unde apare posibilitatea de reducere a barbotinei retur de la fiecare ciclu succesiv .


53

FIGURA 2.7.3.2/A – ACIRCUITE DE AER SI APA LA PIESE


54

2.7.3.2 CIRCUITUL DE AER SI APA DIN INTERIORUL PIESEI

Aerul si apa sint distribuite la piesa prin intermediul colectorului 1 din otel inox .

Pentru alimentarea colectorului cu apaeste excitata electrovalva YV41, care deschide V41 .

Pentru alimentarea colectorului cu aer , este excitata electrovalva YV51 care deschide contemporan valva V51 si ambele valve V52. , punind in comunicare RP121 cu colectorul .

Excitarea electrovalvei YV51 provoaca si deschiderea lui V52 care are in mod essential functia impreuna cu valvele de retinere montate in amonte , de a proteja impotriva apei circuitele pneumatice .

Valvele pneumatice V54** intrerup legatura dintre collector si forme . Aceste valve sunt pilotate individual de catre YV54** corespunzator. Drept rezultat, o mare parte din ciclul de lucru poate fi diferentiat corespunzator articolului corespunzator fiecarei forme .

Aerul trece prin reductorul de presiune RP121, actionat de valva proportionala YV121 si ajunge la colector daca valvele V51 si V52 sunt deschise, energizind V51.

Acest setare permite presiunii din interiorul piesei de lucru sa fie modificata in timpul ciclului de lucru, chiar si in timpul aceleasi faze de lucru. De exemplu, permite ca drenarea sa aiba loc la o presiune initiala care este ridicata (pana la 6 bar pentru a reduce decompresia barbotinei si a grabi golirii din piesa de lucru ) pentru a o diminua apoi in timp la citeva decimi de bar cind aerul comunica la iesire cu ultimile picaturi de barbotina ( in modul de a evita excitarea zonelor de intrare si iesire a aerului din piesa )

Permite printre altele urmarirea fazei de consolidare la presiune sau cu rampa .

Presiunea este controlata de catre YV121 si RP121. Aceasta permiteurmarirea de rampe de decompresie cu viteze controlate impuse de catre PLC . Anumite rampe nu pot fi prin colectorul de aer la piesa din cauza retinerilor 2 si 3 care impiedica aerul sa riflueze spre RP121. Pentru decompresie se utilizeaza de aceeea legatura lui RP121 la piese prin intermediul vasului si a colectorului de barbotina .


55

Pentru a reduce intervalul de timp necesar pentru a indeparta apa din colectorul de aer la piese sau pentru a usura spalarea doar a anumitor piese, poate fi furnizat ca OPTIUNE un collector auxiliary de apa la piese si o serie de valve cu trei cai ( una pentru fiecare forma ) care selecteaza daca se alimenteaza la V54 a colectorului de aer sau cel de apa . In acest caz , YV41 deschide una sau mai multe valve V41.

Anumite forme sint prevazute cu doua puncte de alimentare aer de golire pentru care este oportun ca cele doua legaturi cu colectorul sint separate . In aceste cazuri poate fi furnizat OPTIONAL un grup de dublare V54 . Aceste valve V54 sunt controlate in paralel cu cu valvele duble V54 pentru aceeasi forma

Daca cele doua valve V54 trebuie pilotate individual pentru a inchide aerul de golire , acolo unde nu trebuie si de al lasa deschis acolo unde trebuie , poate fi furnizat un alt OPTIONAL de adaugat la grupul precedent care include o electrovalva YV54K si un numar devalve logice “AND” egal cu numarul perechilor de V54 care sunt pilotate in mod diferentiat. Electrovalva livreaza semnalul de deschidere pentru V54. Aceasta valva ar trebui sa stea deschisa pentru un timp foarte mic. Pentru a deshide aceasta valva, atit semnalul cit si comanda pentru deschidereavalvei duble trebuie furnizata .

Daca este utilizat aer fierbinte pentru intarirea piesei , incalzitorul de aer EH54 poate fi furnizat optional pentru fiecare orificiu de evacuare in parte si de aceea, doar unde este absolut necesar. Incalzitorul include un element de incalzire de aplicat pe colectorul situat inaintea valvei V54. Temperatura este reglata manual cu un termostat plasat pe incalzitor.

Apa este trimisa din reteaua de apa rece si este inchisa cu ajutorul valvei manuale 5 si ajunge la colector prin valva V41. Aceasta apa este utilizata in principiu pentru spalat care leaga colectorul cu formele . Aceste furtune au nevoie de spalare doar dacain interiorul formelor nu sint amplasate retinatoare de barbotina 6 .

Aceasta apa poate fi de asemenea utilizata pentru curatarea interiorului pieselor care au fost golite de reziduuri de barbotina. In completare In citeva cazuri speciale acest circuit poate fi utilizat pentru spalarea formelor cu apa in contracurent, de exemplu apa trece din cavitatea formei spre sistemul de drenare fata de sensul opus cum este prevazut normal . 2 CARACTERISTICI GENERALE

56

FIGURA 2.7.4/A – CIRCUITELE PENTRU DESERVIREA FORMELOR


57

2.7.4 CIRCUITELE PENTRU DESERVIREA FORMELOR

Fiecare forma este formata din doua parti : prima sustine piesa in timpul decofrarii in timp ce a doua parte o indeparteaza.

Vacuumul va fi furnizat primei parti in timpul decofrarii , in timp ce aerul este trimis in cea de a doua parte a formei . Simultan, formele decofrate pot fi spalate cu apa . Trei traseie de distributie sint utilizate pentru a alimenta cu aer apa si vacuum .

2.7.4.1 COLECTORUL PRINCIPAL DE AER SI VACUUM LA FORME .

Acest collector este localizat la partea de jos a masinii si are doua orificii de evacuare pentru fiecare forma controlat de valvele V59**. Fiecare V59** este pilotata individual de YV59** corespunzator.

Aerul sau vacuumul poate fi trimis la acest collector sau poate fi pus pe descarcare .

Aerul trece prin reductorul de presiune RP121, pilotat de valva proportionala YV121 si ajunge in colectorul principal daca valva V59 este deschisa, energizind YV59. Aceasta setare permite fiecarei forme sa fie decofrata la o presiune diferita care poate fi reglata dupa cerinte. In completare, formele pot fi uscate cu aer , fiecare la alta presiune care poate fi de asemenea reglata dupa cerinte. Valva de maxima presiune RM59, localizata pe collector , supravegheaza ca formele sa nu fie afectate de presiunile excesiv de mari.

Vacuumul ajunge in collector prin deschiderea lui V80 (pilotat de YV80) care este legat la pompa de vacuum .

Colectorul este descarcat prin valva V90, localizata pe partea opusa celei din care sint alimentate utilitatile , si pilotata de YV90. Aceasta valva permite vacuumul sau presiunea din collector sa fie eleiminate . In plus, apa acumulata in timpul ciclului de lucru este drenata .

Daca trebuiesc evacuate cantitati considerabile de apa din sistemele de drenaj intern ale formelor , poate fi furnizat ca OPTIONAL o pompa centrifuga P31, conectata la colectorul principal prin V31 .


58

FIGURA 2.7.4/B – CIRCUITELE DE DESERVIRE ALE FORMELOR


59

2.7.4.2 COLECTORUL AUXILIAR DE VACUUM LA FORME

Este amplasat in zona posterioara si baza masinii este legata la semiforma care antreneaza piesa pe parcursul decofrarii permitind sa se practice asupra lor vaacum in timp ce pe semiformal care se decofreaza sa alimenteze cu aer .

Acest colector are cite o iesire la fiecare forma controlata de V80**. Fiecare V80** este actionat individual de YV80** corespunzator. Colectorul este conectat direct la pompa de vacuum .

2.7.4.3 COLECTOR APA LA FORME

Acest collector este localizat in zona posterioara a masinii si are doua orificii de evacuare pentru fiecare forma controlat de valvele V30**. Fiecare V30** este pilotata individual de YV30** corespunzator.

Apa fierbinte, filtrata si tratata , este acumulata intr-un rezervor (fara presiune ) amplasat inaintea masinii (nivel maxim 5m). Apa este Apa este asirata de catre pompa P30, actionata de motorul M30, prin filtrul de siguranta F30. Este apoi directionatala collector prin reductorul RP30 care verifica presiunea sa (valoarea presiunii este data pe manometrul N30).

Traductoarele de presiune BP130 si temperatura BT130, localizate dupa reductor , transmit informatii privind apa trimisala forme la PLC pentru a asigura spalarea eficienta a formelor .

2.7.4.4 VALVE DE SERVICIU LA FORME

Camerele pasive ale valvelor au simplu efect ca intercepta fluidele pentru fiecare forma , in loc sa elibereze direct in mediul ambiental , sint legate la un sistem de presurizare , amplasat in tabloul pneumatic , care protejeaza interiorul de posibile oxidari cauzate de patrunderea aerului sau apei murdare .

Valoarea de presurizare este reglata de la reductorul de presiune RP59M si de manometrul N59M . Valva de maxima presiune RM59M impiedica ca sa se poata prescrie o valoare a presiunii prea inalta si impiedica deschiderea valvelor de serviciu la forme si presostatul de maxim SP59M semnaleaza anomalia la PLC .2 CARACTERISTICI GENERALE

60

FIGURA 2.7.4.4 – VALVELE DE SERVICIU

2.7.4.5 POMPA DE VACUUM

Pompa de vacuum P80 este o pompa cu inel lichid actionata de motorul M80. Pentru ca aceasta pompa sa functioneze, trebuie alimentata permanent cu apa. Apa estealimentata din rezervor prin valva V40P (pilotata de YV40P). Nivelul apei in acest rezervor este restabilit prin valva V40 (pilotata de YV40) care este controlata de sistemul logic si senzorul de nivel SL40.

Pe de alta parte, senzorul de nivel SL40V semnaleaza atunci cand apa depaseste nivelul minim permis. Gradul de vacuum generat de pompa este reglat prin limitatorul de vacuum RP80. Valoarea este data pemanometrul N80.


61

FIGURA 2.7.4.5 – POMPA DE VACUUM


62

2.7.4.6 DECOFRAREA PIESELOR DE PE FORMELE CU CAVITATE DUBLA SAU MULTIPLA

Pentru ca piesele sa fie indepartate individual de pe formele cu cavitate dubla , instalatia este prevazuta cu o valva de excludere (V58**) Actionata de o electrovalva speciala pentru fiecare forma in parte (YV58**).

Aceasta valva, care intrerupe alimentarea sistemului de drenare relative la doua piesa de decofrat , ramane deschisa de-a lungul intregului ciclu si de aceeaeste ca si cum nu ar fi ; numai pe parcursul decofrarii primei piese este inchisa pentru a preveni indepartarea celei de a doua piese in acelasi timp. Valva este deschisa la decofrarea celei de-a doua piese . .

Cand sunt utilizate forme cu cavitati multiple , o valva suplimentara este prezenta pentru fiecare cavitate . Operatorul foloseste apoi aceasta valvapentru a decofra piesa.

2.7.5 DISPOZITIV DE DESCHIDERE FORME ( OPTIONAL )

O data ce traversa mobila a fost deschisa, deschizatorul de forme ,coordonat cu dispozitivul de rotatie al formei si cu circuitele de serviciu ale formei , incepe procesul de decofrare in urmatoarea ordine :

- Indepartarea primei jumatati de forma cu aer in timp ce vacuumul este aplicat in cealalta jumatate de forma numai daca acesta a fost impus in pagina de decofrare . Este posibil inca sa se realizeze desfacerea contemporana a primelor jumatati de forma de la toate formele montate ( decofrarea industriala ) .

- Pozitionarea dispozitivului de deschidere la cota de prelevare forma : motorul M8, controlat de un inverter misca caruciorul pe un ghidaj cu o viteza care poate fi reglata .(vedeti pagina pentru reglarea vitezei motoarelor, capitolul « Instructiuni de utilizare »). Pozitia dispozitivului este monitorizata constant de catre PLC prin intermediul coderului BQ8. Pozitionarea este facuta cu viteza ridicat pina la o anumita distanta ( impusa in pagina Configuratie sistem 2 ) , din punctul de preluare al formei ( impus in pagina Tabel cote de decofrare ) , apoi dupa o rampa de incetinire ( impusa in


63

reglare viteza motoare ) , avansarea va putea fi facuta cu viteza scazuta pina la atingerea pozitiei relative optime dintre carucior si cadrul formei , semnalata intreruperea fascicolului unei fotocelule SQ8 .- Blocarea suportului la cadrul formei dispozitivul pentru blocarea cadrului, constand din doi cilindri pneumatici actionati de electrovalva YV68C care sint activati pentru acest scop. Raza de lumina a fotocelulei SQ68A este intrerupta atunci cand dispozitivul a fost activat si astfel in forma este blocat.- Pozitionarea formei pina la cota de decofrare : motorul M8 este pornit si lucreaza in directia de deschidere a formei . Miscarea este efectuata la viteza mare pana la o anumita distanta (prescrisa pagina Configuratie sistem 2) din punctul in care are loc decofrarea (prescrisa in Pagina de decofrare ) apoi dupa o rampa pentru incetinirea dispozitivului (impusa in In pagina de reglare viteza motoare), dispozitivul avanseaza la o viteza mica pana cand atinge pozitia necesara.- In acest punct, dispozitivul de rotire al formei devine operativ (vedeti paragraful 2.7.6) decofratorul extern ajunge la decofrarea piesei iar in jumatatea formei cu piesa se introduce aer

- Pozitionarea formei pina la cota de decofrare : motorul M8 este pornit si lucreaza in directia de deschidere a formei . Miscarea este efectuata la viteza mare pana la o anumita distanta (prescrisa pagina Configuratie sistem 2) din punctul unde forma este decofrare al formei (prescrisa in Pagina de decofrare ) ,apoi dupa o rampa pentru incetinirea dispozitivului (impusa in In pagina de reglare viteza motoare), dispozitivul avanseaza la o viteza mica pana cand atinge pozitia necesara.- Eliberarea cadrului de catre dispozitivul de deschidere : aceasta este efectuata prin activarea electrovalvei YV68A. Fotocelula SQ68A este deenergizata pentru a semnala eliberarea formei si si caruciorul se poate deplasa . Valvele cu descarcare rapida VS68A si VS68C, montate pe cilindrii pneumatici ai dispozitivului, fac mai rapida miscarea de pridere si desprindere a formelor.

- Repozitionarea dispozitivului de deschidere forma pe forma urmatoare pentru decofrare . .


64

Pentru a ajuta detasarea formelor pe parcursul decofrarii industriale , cind formele si continutul sint in mod particular grele , este furnizat un dispozitiv optional de predeschidere forme , compus dintr-o serie de arcuri atasate la partea superioara a suportului .Presurizarea actuatorilor este comandata de electrovalva YV64 amplasata in tabloul de electrovalve la ca si reductoarele de presiune RP64 si manometrul N64 , prin care este posibila reglarea si citirea deschiderii dispozitivelor .Acest dispozitiv se utilizeaza in mod special la formele macroporoase .

FIGURA 2.7.5/A– DISPOZITIVUL DE DESCHIDERE FORME (OPTIONAL)


65

FIGURA 2.7.5/B– DISPOZITIVUL DE PREDESCHIDERE FORME (OPTIONAL)

2.7.6 DISPOZITIVUL DE ROTIRE AL FORMEI

Din moment ce dispozitivul de deschidere forme a adus forma ( sau semiformal ) impreuna cu piesa de indepartat in pozitie de decofrare , dispozitivul de rotire este activat.Procesul de decofrare este efectuat prin urmatoarea secventa de operatii:- Forma este rotita in pozitie orizontala (este rotit cu

aproximativ 90 dar se poate ajusta – vedeti capitolul Ajustari). Piesa de decofrat este adusa in jos sub forma .Pentru a efectua aceasta miscare, sunt dechise doua valve V69**. Acestea sunt controlate de electrovalvele YV69** si sunt conectate la cele doua iesiri ale servomotorului care conduce rotirea formei . In acelasi timp, electrovalva YV69A, ce se gaseste sub dispozitivul de control al rotatiei, este actionata. Ultima determina presurizarea camerei inferioare a unuia dintre

66


cei doi cilindri schimbatori aer/ulei 1 pozitionati sub dispozitivul de control al rotatiei. In acest timp, camera inferioara a celuilalt cilindru este descarcata Cei doi cilindri sint legati impreuna si fiecare dintre cele doua camere superioare, care sunt pline de ulei, sunt conectate la unul din cele doua colectoare 3 care alimenteaza servomotoarele 2 montate pe marginea formei . Cei doi cilindri lucreaza sincron pentru a produce fluxul de ulei necesar rotirii servomotoarelor si, in consecinta rezultat, a formelor .Limitatorii SQ68**, montati pe furcile de sustinere a cadrului formei , sunt utilizati pentru a verifica ce forme sunt deschise sau inchise si pentru a se asigura ca este suficient spatiu pentru ca forma in discutie sa fie rotit fara a atinge in alte alte din apropierea sa.Limitatorul SQ69A, montat pepe furcile de sustinere a cadrului formei indica cand ultima a ajuns in pozitie orizontala.

- Decofrarea piesei din a doua semiforma utilizand aer dupa ce decofratorul (care nu este inclus in masina) a fost plasata suprafata suportului de decofrare sub piesa de indepartat .

- Rotirea formei pina in pozitie verticala dupa ce demolderul a fost coborit, piesa a fost indepartata si mutata departe de masina.Aceasta miscare este efectuata prin deschiderea a doua valve V69**. Valvele sunt controlate de catre electrovalvele YV69** conectate la cele doua iesiri ale servomotorului care conduce rotirea formei . In acelasi timp, electrovalva YV69C, aflata sub dispozitivul de control al rotatiei, este activat.Limitatorii SQ69C, montati pe furcile de sustinere a cadrului formei montat , indica momentul in careultima forma a ajuns in pozitie verticala .

- In acest punct, dispozitivul de deschidere intra in operare inca o data (vedeti paragraful 2.7.5) si operatiile descrise mai sus sunt repetate la urmatoarea forma care urmeaza a fi decofrata .

Urmatoarele componente sint de asemenea incluse in dispozitivul de rotire al formei :Valva proportionala YV129, care se afla in dulapul pneumatic, controleaza fluxul de aer de la cilindrul schimbator care este


67

descarcat prin YV69A sau YV69C. Aceasta valva poate de aceea regla viteza de rotatie a formei in ambele directii. Coderul BQ9 detecteaza pozitia celor doi cilindri schimbatori si, deoarece uleiul poate fi considerat incompresibil, masoara de asemenea fluxul de ulei procesat de catre sistem.

In acest fel, utilizatorul poate afla pozitia (unghiul) formei in timpul rotatiei.Valva V69T, controlata de YV69T, compenseaza orice scurgere mica care ar putea avea loc din camerele servomotoarelor din forme prin transferarea uleiului dintr-un cilindru in altul.Limitatorul SQ69D indica o eroare si conduce la oprirea masinii daca se gaseste prea mult ulei in circuit sau daca sint detectate bule de aer.Limitatorul SQ69U indica o eroare si conduce la oprirea masinii daca se gaseste prea mult ulei in circuit sau daca sint detectate bule de aer.Daca apar aceste erori, cititi paragraful 8.2.5 Completarea uleiului in dispozitivul de rotire al formei din capitolul de Intretinere pentru a putea readuce dispozitivul la conditiile normale de utilizare.


68

FIGURA 2.7.6 – DISPOZITIVUL DE ROTIRE A FORMELOR


69

2.7.7 DISPOZITIVUL ISOBOX (OPTIONAL )

Dispozitivul utilizat pentru sustinerea formelor include un cadru 1 si o serie de furtune 2 instalate intre forma 3 si cadru. Furtunele sunt conectate la dispozitivul de control prin intermediul unui colector 4 localizat in partea superioara a masinii. Dispozitivul de control este localizat in unitatea de control a fluidelor procesului din spatele dulapului pneumatic si include un acumulator 5 care are o camera conectata la circuitul de alimentare cu apa al furtunelor.

Alimentarea cu aer este facuta prin valva proportionala YV123 localizata in tabloul pneumatic. Linia care conecteaza aceasta valva la acumulator este inchisa de catre electrovalva YV63P. Presiunea este indicata pe manometrul N123.

Acumulatorul utilizeaza presiunea aerului pentru a crea presiunea apei care este citita de catre PLC datorita traductorului BP123. Presiunea este de asemenea indicata pe manometrul N43. Valva V43, controlata de YV43, localizata in tabloul electrovalvei , reumple circuitul din reteaua principala pentru a compensa orice scurgere.

O valva manuala, localizata in partea superioara a acumulatorului, este folosita pentru ventilarea aerului .

Colectorul de distributie a apei la furtunele 4 este pozitionat astfel incit trece usor in sus . O valva manuala 6 este instalata in extremitatea cea mai inalta pentru a asigura ventilarea ( aerisirea ) aerului .


70

FIGURA 2.7.7 – DISPOZITIVUL ISOBOX


71

2.7.8 DISPOZITIV DE GESTIONARE INSERTII MOBILE (OPTIONAL)Fiecare insertie singulara prezenta in forme este miscata de

un cilindru pneumatic 1montat sub rama cadrului de sustinere .Miscarea tuturor insertiilor este comandata de electrovalva

unica YV99AC in spatele tabloului , dar este posibil sa se regleze deschiderea singular prin intermediul restrictorilor SR99A montati sub fiecare servomotor . Insertiile sint deservite cu aer si apa prin intermediul unui colector care este amplasat in lungul masinii , in partea inferioara si care sete alimentat in functie de necesarul valvelor V59I (aer ) si V36I ( apa ) , comandate de respectivele electrovalve (YV59I ) si YV36I ) . Valva V90I legata la V90 , permite sa aduca in faza de descarcare colectorul de serviciu .

FIG. 2.7.8 DISPOZITIV DE GESTIONARE INSERTII MOBILE


72

2.7.9 DISPOZITIV DE GESTIONARE INSERTII ELASTICE (OPTIONAL)

Insertiile elastice ale fiecarei forme sint legate la vadul pentru apa A98 , care sete montat pe cadrul ramei formei .

Valva speciala V98K , integrata sub fiecare vaseste actionata de electrovalva YV98K amplasata in tabloul electrovalvelor , realizeaza alimentarea insertiilor .

Grupul de control al circuitului este amplasat in interiorul tabloului pneumatic .

Insertiile sint presurizate prin intermediul valvei V98P actionata de electrovalva YV98P si valoarea presiunii este citita de PLC prin intermediul unui traductor BP98 si de operator prin intermediul unui manometru N98 .

Viteza de presurizare a insertiilor este reglata prin intermediul restrictorului RP98 . Valva de maxima presiune RP98 protejeaza circuitul de suprapresiuni care pot deteriora insertiile elastice .

Decompresiunea circuitului se realizeaza prin intermediul valvei V98D care este comandata de electrovalva YV98D . Deschiderea insertiilor este realizata punind in depresiune circuitul cu ajutorul ejectorului P98V comandat de electrovalva YV98V . Viteza de depresurizaredin circuit este reglata prin intermediul restrictorului SR98V.

Filtrul F98 asigura protectia ejectorului .


73

FIG. 2.7.9 DISPOZITIV DE GESTIONARE INSERTII ELASTICE


74

2.8 CIRCUITELE MASINII

2.8.1 SCHEMA CIRCUITULUI

Schemelereferitoare la functionarea masinii sinr prezentate la capitolul Anexe .

2.8.2 COMPONENTELE CIRCUITULUI

COD DESCRIERE FUNCTIE OPTIONALA61A Capacitate Rezervor de ulei, camera anterioara a

cilindruluiA61C Capacitate Rezervor de ulei, camera posterioara a

cilindrului A98 Capacitate Rezervor apa comanda insertii elastice L

A121 Capacitate Amortizor oscilatii presiune YV121A122 Capacitate Amortizor oscilatii presiune YV122BP 98 Traductor de presiune Presiune in circuitul de comanda insertii

elastice L

BP101 Traductor de presiune Presiune in cilindrul de presare BP120 Traductor de presiune Pressure in circuitul de barbotina BP121 Traductor de presiune Presiune dupa RP121BP123 Traductor de presiune Presiune apa pentru presurizarea dispozitiv

ISOBOX F

BP130 Traductor de presiune Presiune circuit apa la forme BQ8 Coder absolute Miscare longitudinala dispozitiv deschidere

forme C

BQ9 Coder absolute Rotire forme GBT120 Termorezistenta Temperature barbotina BT130 Termorezistenta Temperatura apa la forme EH54 Rezistenta Incalzire iesire aer la piesa AF30 Filtru Apa la forme F50A Filtru Aer de 7 bar de la retea – prefiltrare F50C Filtru Aer de 7 bar de la retea – filtrare fortata F53 Filtru Protectie circuit barbotina retur de la vas

spre tablou F60P Filtru Aer de 17 bar de la retea F98 Filtru Protectie P 98F101 Filtru Ulei la multiplicatorul de presiune P101HA200 Clopotel Semnal sonor HL200 Lampa luminoasa Alarma luminoasa L122 Lubrificator Aer la multiplicatorul de presiune P101

75

M1 Motor Inchidere si deschidere traversa M8 Motor Miscare longitudinala dispozitiv deschidere

forme C

M30 Motor Actionare pompa apa la forme M31 Motor Evacuare apa din colectorul principal EM80 Motor Pompa vacuum N30 Manometru Alimentare apa la forme N43 Manometru Presiune apa in vasul dispozitivul ISOBOX FN50 Manometru Aer la electrovalva de comanda N59M Manometru Aer in camera pasiva valve de serviciu la

forme N60 Manometru Aer in tankN60P Manometru Air inalta presiune N64 Manometru Aer la arcurile de predeschidere forme ON80 Vacumeteru Vacuum la forme N98 Manovacumetru Presiune in circuitul de comanda insertii

elastice L

N101 Manometru Presiune in cilindrul de presare N121 Manometru Presiune dupa RP121N122 Manometru Presiune dupa RP122N123 Manometru Presiune aer la dispozitivul ISOBOX FP30 Pompa Apa la forme P31 Pompa Evacuare apa din colectorul principal EP 69 Pompa Completare ulei in circuitul de rotire forme KP70 Pompa Pompa barbotina P80 Pompa Pompa vacuum P101 Pompa Presurizare cilindrul principal RM53 Valva de maxim Insuflare aer consolidare RM 59 Valva de maxim Aer de decofrare la forme RM 59M Valva de maxim Aer camera pasiva valve de serviciu la

forma RM60M Valva de maxim Presiune maxima in vas RM 98 Valva de maxim Presiune in circuitul de comnada insertii

elastice L

RP30 Reductor de presiune Apa la forme RP50 Reductor de presiune Aer la electrovalvele de comanda RP 59M Reductor de presiune Aer camera pasiva valve de serviciu la

formaRP60P Reductor de presiune Aer de inalta presiune RP 64 Reductor de presiune Aer la arcurile de predeschidere forme ORP80 Valva rupere vacuum Vacuum la forme RP121 Reductor de presiune Reductor pilotat principal RP122 Reductor de presiune Reductor pilotat pentru presiunea de

76

inchidere forme .SB1E Trip wire Bloc extern in partea anterioara a masinii SB59 Telecomanda Confirmare pentru efectuare decofrare SL40 Senzor nivel Nivel apa in vasul pompei de vacuum SL40V Senzor nivel Alarma nivel minim apa in vasul pompei de

vacuum SP50 Presostat Prezenta aer in circuitul de control SP59M Presostat Prezenta aer in camera pasiva valve de

serviciu la formeSP60M Presostat Presiune maxima in vas SP101F Presostat Filtru F101SQ1A Limitator Sfirsit cursa deschidere traversa SQ1C Limitator Sfirsit cursa inchidere traversa SQ1L Limitator Miscare lenta traversa SQ8 Fotocelula Dispozitiv de deschidere forme pozitionat

sub o forma C

SQ61A Limitator Cilindru presare deschis SQ62A Microcontact Cilindru presare extras SQ62C Microcontact Cilindru presare inserat SQ68** Limitator Forma ** +2 este inchisa in forma ** KSQ68A Fotocelula Dispozitiv de stringere forme eliberat CSQ68E Limitator Prima forma este inchisa pe traversa fixa KSQ69A Limitator Una dintre forme este in pozitie orizontala KSQ69C Limitator Toate formele sint in pozitiie verticala KSQ69D Limitator Bloc cilindri comanda rotire prea joasa (nu

ulei sufficient in circuit ori sint prezente bule de aer )

K

SQ69U Limitator Bloc cilindri comanda rotire prea sus (cantitate de ulei in circuit excesiva ori prezente punga de aer aer )

K

SR40 Restrictor ajustabil Apa la pompa de vacuum SR98P Restrictor ajustabil Aer de presurizare circuit comanda insertii

elastice L

SR98V Restrictor ajustabil Aer la pompa de vacuum circuit comanda insertii elastice

L

SR 99 Restrictor ajustabil Miscare deschidere insertii NSR121 Restrictor ajustabil YV121 amortizor de oscilatii presiune SR122 Restrictor ajustabil YV122 amortizor de oscilatii presiune SR123 Restrictor ajustabil YV123 amortizor de oscilatii presiune FU1 Inverter Miscare traversa mobile (M1) si eventual

dispozitiv de miscare forme (M8) V30** Valva Apa la semiformal **V31 Valva Evacuare apa din colectorul principal EV40 Valva Apa la vas pompa de vacuum

77

V40P Valva Apa de la vasul pompei de vacuum V41 Valva Apa de spalare tuburi aer la piese V43 Valva Umplere cu apa vas dispozitiv ISOBOX FV51 Valva Aer la collector aer la piese V52 Valva Intrerupere aer al colectorului de aer la

piesaV53 Valva Insuflare aer de consolidare V54** Valva Aer la piesa continut in forma **/2V58** Valva Intrerupere serviciu la o parte a semiformei

**V59 Valva Aer la colectorul de aer al formelor V59** Valva Aer la semiformal **V60 Valva Aer la vasul de barbotina V60N Valva Presiune joasa la reductorul RP121V60P Valva Presiune ridicata la reductorul RP121V67 Valva Aer la pompa de barbotina V69** Valva Abilitare rotire forma ** KV69T Valva Valva de by-pass intre cilindrii de comanda

rotire K

V70 Valva Intrerupere alimentare barbotina la masina V74** Valva Intrerupere alimentare barbotina la forma **V76 Valva Descarcare apa din interiorul piesei V77 Valva Descarcare barbotina sub vasV79 Valva Descarcare barbotina traseu principal V80 Valva Vacuum la colectorul principal V80** Valva Vacuum la jumatatea de forma **/2V90 Valva Apa drenare de la colectorul de aer la

forma V90I Valva Descarcare apa din colectorul deservire

insertii N

V98D Electrovalva Decompresie circuit comanda insertii elastice

L

V98K Electrovalva Intrerupere insertii elastice LV98P Electrovalva Aer de presurizare circuit de comanda

insertii elastice L

V101 Valva Proportional pneumatic ape circuitul de ulei 350 bar

VS 68A Valva descarcare rapida

Accelerare deschidere dispozitiv de prindere forme

C

VS 68C Valva descarcare rapida

Accelerare inchidere dispozitiv de prindere forme

C

YV11 Electroventil Intrerupere ulei inainte de V101YV30** Electroventil Apa la semiforme ** YV31 Electroventil Evacuare apa din colectorul principal E

78

YV40 Electroventil Apa la rezervorul pompei de vacuum YV40P Electroventil Apa de la vasul pompei de vacuum YV41 Electroventil Apa de spalare tuburi aer la piese YV43 Electroventil Umplere cu apa vas dispozitiv ISOBOX FYV51 Electroventil Aer la collector aer la piese YV53 Electroventil Insuflare aer de consolidare YV54** Electroventil Aer la piesa continut in forma **/2YV58** Electroventil Intrerupere serviciu la o parte a semiformei

**/2YV59 Electroventil Aer la colectorul de aer al formelor YV59** Electroventil Aer la semiformal **YV60 Electroventil Aer la vasul de barbotina YV60P Electroventil Presiune ridicata la reductorul RP121High

pressure to reducer RP121YV61C Electroventil Inchidere cilindru de presare YV62A Electroventil Extractie cilindru de presare YV62C Electroventil Inserare cilindru de presare YV63P Electroventil Abilitare la variatia de presiune in

dispozitivu ISOBOX F

YV 64 Electroventil Comanda arcuri de predeschidere forme OYV68A Electroventil Deblocare dispozitiv prindere forme CYV68C Electroventil Blocare dispozitiv prindere forme CYV69** Electroventil Abilitare rotire forma ** KYV69A Electroventil Rotire forme in pozitie orizontala KYV69C Electroventil Rotire forme in pozitie verticala KYV69T Electroventil Valva de by-pass intre cilindrii de comanda

rotire K

YV70 Electroventil Intrerupere alimentare barbotina la masina YV74** Electroventil Intrerupere alimentare barbotina la forma **YV76 Electroventil Descarcare apa din interiorul piesei YV77 Electroventil Descarcare barbotina sub vasYV79 Electroventil Descarcare barbotina traseu principal YV80 Electroventil Vacuum la colectorul principal YV80** Electroventil Vacuum la jumatatea de forma **/2YV90 Electroventil Apa drenare de la colectorul de aer la

forma YV 94K Electroventil Deschidere diferentiata a ventilelor duble

V54 si V74B

YV98K Electrovalva Intrerupere insertii elastice LYV98P Electrovalva Aer de presurizare circuit de comanda

insertii elastice L

YV98V Electrovalva Aer pompa vacuum circuit de comanda insertii elastice

L

YV99A Electrovalva Deschidere dispozitiv miscare insertii N

79

Yv99C Electrovalva Inchidere dispozitiv miscare insertii NYV121 Reductor de presiune

proportionala Pilotaj redactor RP121

YV122 Reductor de presiune proportionala

Pilotaj redactor RP122


Presurizare vas dispozitivului ISOBOX F


Comanda viteza rotire forme G

LEGENDA COMPONENTELOR OPTIONALE

COD DESCRIEREA Incalzire aer la piese B Pilotaj diferential al valvelor duble V54* C Dispozitiv deschidere forme E Pompa evacuare apa de la forme F Dispozitiv ISOBOX K Dispozitiv rotire forme L Dispozitiv gestionare insertii elasticeN Dispozitiv gestionare insertii mobile O Dispozitiv predeschidere forme

3 DISPOZITIVE DE SIGURANTA

80


3.1 DISPOZITIVE DE SIGURANTA INSTALATE

ATENTIONARE!

Cateva dintre ilustratiile oferite descriu masina sau componente ale acesteia, fara aparatorile de protectie instalate sau cu aparatorile indepartate. Aceasta este facuta doar pentru a intelege mai bine masina. Masina nu trebuie niciodata folosita fara aparatori sau cu aparatorile inactive.

3.1.1 DISPOZITIVE DE SIGURANTA DE TIP MECANIC

Masina este oferita cu dispozitive de siguranta mecanice care includ bariere fixe sau aparatori mobile (care pot fi accesibile cu usurinta fara a folosi scule sau chei).Protectii fixe

Toate aparatorile, placutele sauretele de cabluri fixate de masina si/sau de fundatie cu bolturi sau cuplaje rapide pot fi indepartate doar cu scule sau chei speciale.Usile de acces la tablouri

Acestea includ de obicei panori antiincendiu care pot fi deschise cu usurinta.

Usa nu poate fi deschisa in timpul utilizarii masinii daca piese in miscare sau piese sub presiune sunt gazduite in interior si pot fi atinse.

Usile folosite pentru a accesa componente nepericuloase nu sunt blocate. In orice caz, aceste usi ar trebui pastrate inchise in timpul functionarii masinii.


81

FIGURA 3.1.1 – DISPOZITIVE DE SIGURANTA TIP MECANIC

1 Protectii fixe2 Usi


82

3.1.2 DISPOZITIVE DE PROTECTIE ELECTRICA

Comanda cu doua butoane cu actiune mentinuta Comanda de miscare a capului de inaintare a dispozitivului

de inchidere forme si al caruciarelor de deschidere a lor (daca este oferit) sunt actionate tinand apasate cele doua butoane de pe panoul de control de-a lungul intregului stagiu. Ca rezultat, operatorul este fortat sa stea inafara zonei periculoase. In orice caz, el/ea trebuie sa se asigure ca nu exista persoane in zona inainte de a efectua orice operatie.

Butoanele de oprire de urgenta existente pe dulapul electric si panoul de control

Aceste butoane ar trebui apasate doar in cazul unei urgente.Actionarea manuala a acestor dispozitive are ca efectoprirea imediata a masinii . Ciclu de lucru este intrerupt; totusi ciclul poate fi continuat din punctul in care s-a oprit.frinarea motorului care misca cilindrul de impingere este cel al carucioarelor de deschidere forme ( daca este present ) sint blocate pentru trei secunde , dupa care se deblocheaza . Butonul de pe dulapul electric trebuie sa fie eliberat cu o cheie si apoi resetat de pe panoul de operare , in timp cel de pe tabloul de control cu o rotatie si reset .FIGURA 3.1.2/A – DISPOZITIVE DE SIGURANTA ELECTRICE


83

Oprire de urgenta ( de blocare ) cu cablu Un cablu rosu, conectat la un dispozitiv de blocare, este

amplasat in lungul masinii pe partea de operare , la inaltimea unui om. Cablul rosu este tras numai in cazuri de urgenta efectiva

Tensionarea , chiar si atingerea cablului acelasi efect ca butoanele de oprire de urgenta. Dispozitivul de blocare este resetat prin rearmarea minerului plasat pe dispozitivul de blocare si resetarea de la tabloul de control .

FIGURA 3.1.2/B – DISPOZITIVE DE SIGURANTA ELECTRICE

1 Oprire de urgenta cu cablu2 Dispozitiv de blocare3 DISPOZITIVE DE SIGURANTA

84

Bariera cu fotocelula (optional)O bariera cu fotocelula poate fi montata la postul de control in locul celor doua butoane cu actiune mentinuta si a cablului rosu . Aceasta bariera previne ca zona periculoasa in care se afla formele sa fie accesata de operatori. Intreruperea fascicolului barierei provoaca oprirea motorului care actioneaza impingerea , la fel ca si cel pentru cilindrul pneumatic care actioneaza cilindrul de apasare hidraulica daca sint in faza de lucru , altfel ciclul automat continua fara intrerupere doar cu resetarea din tablou atunci cind ciclul nu are in faza miscarea echipamentelor sus mentionate .

FIGURA 3.1.2/C – BARIERA CU FOTOCELULA (OPTIONAL)

1 bariera cu fotocelula


85

3.2 REGULI GENERALE

AVERTIZARE!

INSTALAREInstalati masina urmand instructiunile oferite de producator si

aplicand reglementarile de siguranta in vigoare din tara dumneavoastra.Este extrem de important ca masina sa fie conectata corespunzator la o impamintare adecvata . NIV nu poate fi facut responsabil pentru pagube produse masinii sau raniri ale personalului ce rezulta din instalarea necorespunzatoare.

DISPOZITIVE SI APARATORI DE SIGURANTAMasina vine echipata cu dispozitive de siguranta mecanica

si/sau electrica care protejeaza atat masina cat si operatorul. Dispozitivele si aparatorile de siguranta livrate NU TREBUIE indepartate sau dezactivate oricare ar fi imprejurarea. NIV nu poate fi facut responsabil pentru pagube produse masinii sau raniri ale personalului daca operatorul masinii ignora aceste precautii. Daca un dispozitiv de siguranta a fost activat, asigurati-va ca nimeni nu se gaseste in zonele periculoase sau zonele de risc inainte de a reporni masina.

VERIFICARI, REPARATII SI INTRETINERENu efectuati nici o verificare, reparatie sau lucrare de

intretinere asupra componentelor in miscare. Folositi semne foarte vizibile pentru a avertiza personalul asupra unui pericol posibil. Inainte de efectuarea acestor operatii, deconectati alimentarea electrica prin actionarea intrerupatorului principal. Intrerupatorul principalva fi blocat pe pozitia “alimentare electrica oprita f” astfel incat masina sa nu poata fi pornita accidental. Pentru a asigura eficienta generala a masinii si operarea fara probleme , este esential ca directivele oferite de NIV sa fie urmate si ca operatiile generale de intretinere sa fie executate .Este recomandabil sa verificati periodic toate dispozitivele de siguranta pentru o functionare corespunzatoare si pentru izolatia cablurilor electrice. Acestea din urma trebuie inlocuit daca este stricat.3 DISPOZITIVE DE SIGURANTA

86

COMPONENTE ELECTRICE ACTIVEEste complet interzis sa lucrati in apropierea componentelor

electrice active.Usile dulapului electric trebuie tinute incuiate si semne de avertizare semnalizand pericol potential trebuie plasate pe ele. Inainte de a deschide dulapurile electrice , deconectati alimentarea electrica din intrerupatorul principal.

PERSONAL CALIFICATAsamblarea, dezasamblarea si servisarea masinii trebuie

efectuate de personal calificat. Cand efectuati aceste operatii, folositi intotdeauna echipament adecvat si urmariti instructiunile oferite.

MASINA NEUTILIZATADaca masina nu va fi utilizata pentru o lunga perioada de

timp, trebuie facuta inoperanta prin deconectarea cablului de alimentare de la retea si aplicarea tuturor dispozitivelor de siguranta necesare.

3.3 REGULI DE SIGURANTA PENTRU MANEVRARE

AVERTIZARE!

TRANSPORTUL INCARCATURILOR Pentru a ridica si manevra corect si sigur masina, intotdeauna:- folositi echipamentul care se potriveste cel mai bine

caracteristicilor si care are o capacitate de ridicare adecvata;- acoperiti toate marginile taioase;- asigurati-va ca dispozitivele de siguranta pentru carligul de

ridicare functioneaza corespunzator;Inainte de ridicare:- asigurati-va ca tot personalul este la o distanta sigura si ca

nimeni nu poate intra in zona in care a fost mutata masina;- asigurati-va ca incarcatura este stabila;- asigurati-va ca nu exista nici un material care ar putea cadea

atunci cand componentele sunt ridicate;- lucrati vertical pentru a evita banging the parts.3 DISPOZITIVE DE SIGURANTA

87

RIDICAREA Pentru a facilita operatiile de ridicare si manevrare folositi

bare , leviere si planuri inclinate . Nu va folositi niciodata mainile. Persoana insarcinata trebuie sa:- cunoasca calea de urmat si sa fie capabil sa o vada cu claritate;- sa ofere informatii operatorului macaralei dintr-o pozitie in care

el/ea poate fi vazut(a) cu claritate;- opriti imediat daca apar conditii periculoase.

PLASAREInainte de amplasarea masinii asiurati-va ca podeaua este

perfect plana si este capabila sa suporte greutatea masinii. Nu amplasati incarcaturile langa iesirile fabricii, echipamentul de stingere al incendiilor, pasaje de trecere, panouri de control si linii de tensiune.Masina trebuie amplasata astfel incat sa fie stabila iar chingile sa poata fi indepartate cu usurinta. Nu amplasati containere uzate sau cu materiale din masina in exteriorul lor . Nu plasati masina la o inaltime periculoasa.

3.4 INSTRUIREA OPERATORULUI

AVERTIZARE!

Compania care utilizeaza echipamentul trebuie sa se asigure ca operatorii masinii:- indeplinesc cerintele listate in continuare;- citesc si inteleg manualul in intregime;- sunt instruiti corespunzator pentru indeplinirea in siguranta a

sarcinilor primite;- sunt instruiti corespunzator pentru a utiliza corect masina.

Operatorii trebuie cel putin:- sa inteleaga tehnologia implicata si sa aiba experienta specifica

in utilizarea acestui tip de masina;- sa fie bine educati si capabili sa citeasca si sa inteleaga

complet continutul acestui manual , la fel ca si sa interpreteze corect schitele oferite;


88

- sa aiba bune cunostinte tehnice (in domeniul electric, mecanic si pneumatic) astfel incat sa fie capabili sa efectueze in siguranta operatiile pentru care sunt responsabili asa cum este specificat in manual;

- sa cunoasca toate regulile si standardele de siguranta:- generale (igiena si siguranta in timpul lucrului, prevenirea accidentelor);- specifice (pentru tipul de produs manevrat de masina).In vigoare in tara unde este instalata masina.

Echipa de intretinere trebuie selectata folosind aceleasi criterii.In plus, ei trebuie instruiti si specializati in zone tehnologice specifice (mecanice, electrice, pneumatice) astfel incat sa poata efectua operatiile pentru care sunt reponsabili (dupa cum se specifica in manual) in completa siguranta.

Sarcini pentru care operatorul si echipa de intretinere sunt si nu sunt responsabiliOperatiile pentru utilizarea si intretinerea masinii pentru care este responsabil personalul (utilizare, intretinere de rutina, intretinere speciala) sunt impartite in numeroase parti in acest manual.Este fundamental ca membrii echipei sa efectueze doar sarcinile in zonele pentru care sunt responsabili (mecanice, electrice, pneumatice).

ATENTIONARE!

Impreuna cu respectarea cerintelor de mai sus, operatorul si angajatii de intretinere trebuie sa frecventeze un curs de instruire si sa obtina experienta la lucru inainte de a fi autorizat sa foloseasca aceasta masina. Scopul acestuia nu este doar de a instrui operatorul despre cum sa foloseasca masina si sa execute operatii de intretinere sub conditii normale de operare, dar si:- sa-i invete precautiile de siguranta care vor fi urmarite tot timpul si

folosirea diferitelor mecanisme- cum sa recunoasca, controleze si sa remedieze defectiunile

masinii si situatiile riscante descrise in acest manual, in afara de acelea descrise in acest capitol.


89

3.5 REGULI DE SIGURANTA PENTRU UTILIZARE SI INTRETINERE

3.5.1 AVERTIZARI GENERALE

Riscurile potentiale apar in general la sistemele mecanice si electrice ale acestei masini. Unde este posibil, pericolele potentiale din domenii diferite au fost neutralizate:- in mod direct, folosind solutii proiectate special;- indirect, utilizand bariere, aparatori si dispozitive de siguranta.Erorile sunt semnalate prin mesaje afisate pe ecran. In timpul efectuarii intretinerii, cateva situatii potential periculoase pot aparea fara a putea fi eliminate. Precautiile si masurile specifice trebuie luate cand se lucreaza in aceste zone.

ATENTIONARE!

Este strict interzis sa utilizati masina daca barierele, aparatorile si dispozitivele de siguranta au fost indepartate, schimbate sau modificate in orice fel. Aceasta nu trebuie facuta niciodata. Inainte de efectuarea oricarei operatii cu masina, consultati intotdeauna manualul pentru informatii despre cum sa efectuati corect procedurile. In plus, manualul contine informatii importante privind siguranta. Va rugam retineti ca sunt folosite volume separate din motive de organizare. Totusi, volumele trebuie pastrate, consultate si considerate parte a unui singur manual de instruire. Manualul trebuie tinut langa masina unde poate fi gasit cu usurinta. Manualul trebuie sa fie la indemana permanent astfel incat operatorii si echipa de intretinere sa fie capabili sa-l consulte cu rapiditate.

3.5.2 PERICOLE CARE POT FI INTILNITE IN ZONA DE LUCRU

Cand in zona in care este instalata masina, la fel ca si in zona din jurul masinii operatorii pot aluneca , impiedica sau cadea atat in timpul utilizarii masinii, cat si a intretinerii acesteia.

90


In proiectarea masinii, a fost lasata libera o buna cantitate de spatiu in jurul masinii pentru a reduce riscurile.Zonele de trecere si zonele inconjuratoare masinii trebuie sa fie intotdeauna:- libere de obstacole (cum ar fi scule, containere);- curate si uscate (curatati imediat rezidurile de barbotina, petele

de ulei, etc).

3.5.2.1 LUCRU PERICULOS SI ZONELE DE CONTROL

Zonele periculoase Orice zona in interiorul si/sau langa masina unde o persoana

este supusa riscului trebuie considerata periculoasa pentru siguranta si sanatatea persoanei respective . Urmatoarele zone ar trebui considerate periculoase:- in interiorul barierelor fixe;- in interiorul aparatorilor mobile;- suprafete saurafturi folosite necorespunzator , sau pentru alt

scop decit cel initial .PERSOANA EXPUSA este orice persoana care se afla complet sau partial in interiorul unei zone periculoase.

Zona periculoasa Marcheaza distanta la care operatorul sau orice alta

persoana trebuie sa stea departe de masina in timpul utilizarii normale, pentru a evita sa fi raniti de catre componentele mecanice ale acesteia. In mod normal, jumatate de metru este considerata o distanta sigura. Cand intrati in aceasta zona pentru a face ajustari sau a servisa masina, urmati intotdeauna cu atentie precautiile de siguranta detaliate in acest manual.

Zonele de lucru Zonele de lucru:Pentru operator:- zona in care se gaseste dulapul electric;- zona in care se gasesc formele timpul decofrarii ;- ocazional intreaga zona din preajma masinii este considerata

zona de lucru cand componentele sunt reglate si functiile masinii sunt verificate.

91


Pentru echipa de intretinere:- zona in care este localizat dulapul electric si intreaga zona din

jurul masinii.

Zona de control Operatorul este capabil sa indeplineasca urmatoarele sarcini

in zona dulapului electric incluzand:- controloeaza direct toate functiile si alarmele de la dulapul

electric;- actioneaza comenzile manuale;- primeste mesaje de la microprocesor;- fixeaza ciclul automat.Operatorul este capabil sa controleze la distanta toate functiile decofrarii din zona de decofrare .

3.5.3 RISCURI DE NATURA MECANICA 3.5.3.1 RISCURI PREZENTE IN SISTEMUL DE TURNARE SI DECOFRARE

Sistemul de turnare si decofrare expune operatorul la urmatoarele riscuri:- riscul de a fi strivit si ranit grav.DESCHIDEREA SI INCHIDEREA MASINII

Este strict interzis sa lucrati langa forme atunci cand aceste operatii sunt efectuate.IN TIMPUL UTILIZARII

Rezervorul de presurizare indeplineste si depaseste toate standardele de securitate si este echipat cu o valva de siguranta reglata la o valoare acceptabila si testata. Nu indepartati niciodata valva sau modificati echipamentul in nici un caz. Toate circuitele care implicaprocese mecanice cu fluide sunt echipate cu valve sau dispozitive de siguranta care protejeaza operatorul si instalatia in cazul unei erori de functionare.

3.5.3.2 RISCUL SUPRAINCARCARII MECANICE

In cazul supraincarcarii mecanice din cauza unei avarii in sistemul de transmisii sau din alte cauze, urmatorul dispozitiv de protectie va fi activat:a) Inverterul va intra in actiune.

92


Localizati si eliminati problema dupa care reporniti masina.

ATENTIONARE!

Aceasta operatie poate fi efectuata doar de catre personalul de intretinere (studiati instructiunile privind riscurile electrice).

3.5.4 PERICOLE PREZENTE IN SISTEMUL ELECTRIC 3.5.4.1 SARCINILE OPERATORULUI

SARCINILE OPERATORULUI

ATENTIONARE!

Operatorul nu trebuie niciodata sa lucreze la nici unul din echipamentele electrice.

Operatorului ii este strict interzis sa acceseze echipamentul electric instalat in dulapul electric si sa indeparteze aparatorile care previn accesul la componentele electrice active al masinii, de exemplu:- Blocarile terminalelor motorului ;- Blocarile terminalelor electrovalvelor si a valvelor

servocontrolate ;- Blocarea terminalelor cutiilor conexiunilor electrice ;- Presostate ;

Operatorul este autorizat sa foloseasca doar comenzile si instrumentele montate in dulapul electric.

SARCINILE DE RUTINA ALE ELECTRICEANULUI Persoana care se ocupa cu intretinerea de rutina este face

parte din personalul clientului si este responsabil pentru repararea si intretinerea sistemului Personalul trebuie sa fie calificat si instruit special din moment ce lui/ei ii sunt date cheile si sculele necesare

93


sa acceseze componentele acticve, dupa cum se stipuleaza in standardul EN6004-1, paragraful 5.1.1.1, punctul A.Echipa de intretinere este responsabila pentru repararea si resetarea dispozitivelor de siguranta, cum ar fi:- sigurante fuzibile;- resetarea intrerupatoarelor magnetotermice ;- resetarea semnalizarilor ( lampi , etc . ) - inlocuirea componentelor defecte .

Componentele defecte trebuiesc inlocuite cu unele care au aceleasi specificatii. Cateva componente cum ar fi: releiele termice , intrerupatoarele termomagnetice , presostatele , etc trebuiesc reglate la aceleasi valori la fel ca si piesele originale.

ATENTIONARE!

Persoana care se ocupa cu intretinerea de rutina nu trebuie sa modifice conexiunile si cablurile electrice .

SARCINILE ELECTRICEANULUI RESPONSABIL CU INTRETINEREA SPECIALA .

Electricianul producatorului este responsabil pentru intretinerea speciala. Tehnicianul este autorizat sa modifice cablurile si conexiunile electrice si poate inlocui componentele si instrumentele cu unele care au specificatii diferite de cele care au fost inlocuite.

Orice schimbari facute trebuie inregistrate si o copie a documentatiei trebuie data clientului.

3.5.4.2 RISCURILE DATORATE CONTACTULUI CU PARTILE SUB TENSIUNE

ATENTIONARE!

Pericol de soc electric!

94


Tabloul electrictabloul electric poate fi accesat in timp ce sistemul este

alimentat cu electricitate. Dupa cum stipuleaza standardul EN 60204-1, trebuie incuiat si de aceea poate fi accesat dor cu o cheie sau dispozitiv. Doar personalul autorizat si instruit special pentru a accesa componentele active ar trebui sa aiba cheia.

ATENTIONARE!

Atunci cand efectuati operatii pentru a inlocui o piesa din interiorul sau exteriorul dulapului electric, persoana de intretinere trebuie sa inchida instalatia prin aducerea comutatorului principal localizat pe panoul de control In pozitia INCHIS si blocarea cu o cheie. Cheia poate fi indepartata pentru a preveni pornirea accidentala. INSTALATIA MASINII Toate partile sub tensiune sunt protejate impotriva contactului direct.

ATENTIONARE!

Este strict interzis sa indepartati orice aparatoare de protectie inainte de a opri sistemul dupa cum este descris mai sus.

3.5.4.3 PROTEJAREA IMPOTRIVA CONTACTULUI INDIRECT

Clientul trebuie sa verifice periodic ca intrerupatorul de inchidere si impamintarea sint corespunzatoare pentru a evita riscul de a veni in contact cu conductorii ce pot fi sub tensiune daca componentele electrice nu sunt suficient izolate sau impamantate necorespunzator.

95


3.5.4.4 RISCUL SUPRAINCARCARII SAU SUPRAINCALZIRII SISTEMULUI

Suprasarcina mecanica a motoarelor .Toate motoarele sunt protejate impotriva

supraincarcariireleie termice (sau prin intrerupatoare termomagnetice ) . In cazul suprasarcinii, aceste dispozitive intra automat in actiune intrerupand alimentarea electrica a motorului.

Dispozitivele sunt resetate prin apasarea tastei “RESET” instalata pe dispozitivul montat in interiorul dulapului electric. Inainte de resetarea dispozitivului de siguranta,, remediati defectul care a cauzat intreruperea .

Este strict interzis sa modificati valoarea la care a fost reglat dispozitivul astfel incat motorul sa poata functiona cu o suprasarcina mecanica.

Protectie impotriva scurtcircuitelorSigurantele sau intrerupatoarele magnetice sunt oferite

pentru a proteja masina impotriva scurtcircuitelor. Ele sunt dimensionate in concordanta cu sectiunea si lungimea cablului, dupa cum este stipulat in standardul CEI 64-8, articolul 6.6.03. Daca sectiunile cablului sunt inlocuite, folositi cabluri care au aceleasi specificatii si urmeaza aceeasi cale.

3.5.4.5 RISCURI REFERITOARE LA SENZORI SI CABLURI DE SEMNAL

Masina este echipata cu tipuri variate de senzori cum ar fi cei magnetici de proximitate, de presiune, etc. care citesc datele procesului. Specificatiile cablurilor folosite pentru a le conecta cat si calea de urmat sunt bazate pe functia dispozitivelor.

96


ATENTIONARE!

Este strict interzisa inlaturarea sau modificarea pzoitiei senzorilor sau schimbarea tipului sau drumului cablului, daca este inlocuit.

Este de asemenea interzisa rularea cablurilor de electricitate in aceleasi drumuri ca si cablurile de semnal sau instalarea echipamentului care poatee crea interferente electromagnetice langa senzori sau drumurile cablurilor. Interferentele electromagnetice pot influenta citirile si pot cauza avarieri ale masinii si ale ciclului de productie..

3.5.4.6 RISCURI DATORATE TRASNETELOR Clientul trebuie sa instaleze un paratrasnet adecvat pentru a

proteja masina impotriva transnetelor.

3.5.5 RISCURI DE NATURA TERMICA 3.5.5.1 MOTOARE FERBINTI , RISCUL DE A SE ARDE

Motoarele electrice, in timp ce functioneaza, pot atinge temperaturi care pot cauza mici arsuri . Evitati contactul direct si luati masurile preventive deja mentionate.

3.6 REGULI DE SIGURANTA PENTRU OPERATII DE INTRETINERE

Masurile de siguranta ce trebuiesc urmate in timp ce se efectueaza intretinerea sunt indicate in acest capitol. Procedurile si orice precautii suplimentare pentru fiecare operatie in parte sunt oferite in capitolul “INTRETINERE”.

Inainte de efectuarea intretinerii, asigurati-va ca masina este intr-o stare sigura. Indata de operatiile de intretinere au fost indeplinite, asigurati-va ca masina este capabila sa functioneze in siguranta, si in particular, ca dispozitivele de siguranta si protectie functioneaza corespunzator.

Nerespectarea acestor masuri poate cauza raniri grave personalului.

97


3.6.1 STAREA MASINII PENTRU A EXECUTA INTRETINERE IN CONDITII DE SIGURANTA

Luati toate masurile necesare pentru a preveni pornirea accidentala a masinii:- pozitionati comutatorul principal de pe dulapul electric in pozitia

“INCHIS” si blocati-l in aceasta pozitie.- Cheia de siguranta (care blocheaza comutatorul principal)

trebuie indepartata si pastrata de omul de intretinere care lucreaza la masina.

- Apasati butonul de oprire de urgenta de pe dulapul electric.- Alimentarea cu aer, apa si barbotina este intrerupta si circuitele

sunt golite.

3.6.2 REGULI GENERALE

Intretinerea corespunzatoare necesita urmatoarele:- utilizarea doar a pieselor de schimb originale, a sculelor

adecvate pentru sarcina de indeplinit, pastrarea sculelor in bune conditii;

- efectuarea operatiilor la intervalele programate, dupa cum se specifica in manual;

- sa acorde atentie oricaror semnale de avertizare cum ar fi zgomotul excesiv, supraincalzirea, scurgerea, etc…Personalul responsabil pentru intretinere trebuie sa fie bine

instruit si sa cunoasca si sa inteleaga bine standardele privind siguranta si prevenirea accidentelor la fel ca si cum sa le aplice.

Toate persoanele neautorizate trebuie sa stea departe de zona in care se lucreaza in timp ce se desfasoara lucrarile de intretinere. Daca aparatorile de siguranta trebuie indepartate, blocati zona si afisati semne pentru a preveni intrarea persoanelor neautorizate.

3.6.3 PERICOLE SI PRECAUTII

Ca o completare la precautiile generale de siguranta, urmatoarele trebuie studiate:- cablurile electrice si tabloul de comanda: precautiile date in

paragraful “PERICOLE PREZENTE IN SISTEMUL ELECTRIC “ trebuie sa fie luate in considerare

98


- Miscarea componentelor mecanice: precautiile date in paragraful “PERICOLE PREZENTE IN SISTEMUL MECANIC “ trebuie studiate;

- Nu dezactivati niciodata dispozitivele de siguranta si aparatorile instalate pe masina;

- Nu folositi produse toxice sau inflamabile pentru a curata masina sau pentru orice alta operatie;;

- daca o parte trebuie sa functioneze cat timp se executa operatii de intretinere pentru a o ajusta sau testa, prima data asigurati-va:

- tot personalul de intretinere se afla la o distanta sigura de piesele in miscare sau zonele periculoase;- nici o scula sau material nu a fost lasat langa componentele in miscare sau in zone unde ar putea deveni periculoase;- purtati intotdeauna echipamentul necesar de siguranta pentru ceea ce trebuie facut (de exemplu: ochelari de protectie, masti, manusi de protectie rezistente, incaltaminte de protectie, etc).

ATENTIONARE!

Indata ce operatiile s-au terminat, asigurati-va ca toate aparatorile care acopera componentele in miscare au fost montate corect la loc si firmly secured.

99

4 INSTALAREA

4 INSTALARE

4.1 TRANSPORTUL MANEVRAREA SI POZITIONAREA 4.1.1 TRANSPORTUL MASINII

Sistemul este furnizat preasamblat pe cit posibil . Ambalarea poate fi prevazuta in cutii , containere , etc. . La sosirea marfii prima data se va proceda la verificarea integritatii bunurilor , inainte de a le despacheta.

Daca bunurile au fost stricate in timpul transportului , contactati imediat agentul de transport si informati inginerul nostru, daca se afla la fata locului pentru a instala masina. Daca nu acesta este cazul, adresati-va in scris la NIV, dand o descriere completa a stricaciunilor suferite.

In plus, atunci cand descarcati, asigurati-va ca livrarile contin bunurile detaliate pe packing list.

4.1.1.2 GREUTATI SI DIMENSIUNI

Greutatile si dimensiunile date sunt aproximative deoarece sunt oferite doar in scop de referinta.

In ceea ce priveste partile principale care compun masina sint corespunzatoare , exceptii pentru cazuri particulare , masina ffind livrata dupa cum urmeaza ( intotdeauna consultati packing listul disponibil .

MODEL DIMENSIUNILxlxI

GREUTATE CONTINUT

ALS 150 extrascurta

6160x1500x2750 8000 Structura fixa

Dispozitiv de inchidere

Colectoare

Centrala pneumohidraulica

ALS 150 scurta

7480x1500x2750 8400

ALS 150 medie

8800x1500x2750 9000

ALS 150 lunga

10520x1500x2800 10000

TOATE 1700x1500x2000 600 Centrala fluide proces

TOATE 2600x600x2200 800 Dulapuri

100

4 INSTALAREA

4.1.2 RIDICAREA MASINII

Folositi doar echipament aprobat si potrivit atunci cand descarcati bunurile pentru a evita distrugerea lor. Nu apasati sau trageti coletele. Ridicati cu atentie folosind punctele de ridicare indicate pe fiecare lada .

ATENTIONARE!

Folositi intodeauna echipament de ridicare potrivit pentru greutatea lazilor s dupa cum este indicat in paragraful “”GREUTATI SI DIMENSIUNI”. Asigurati-va ca sistemele de ridicare sunt in conditii bune si eficiente.

ATENTIONARE!

Persoanele care manevreaza bunurile ar trebui sa poarte intotdeauna manusi de protectie rezistente.

101

4 INSTALAREA

ATENTIONARE!

Oricind se ridica sau misca orice parte aveti grija sa aveti spatiu liber suficient in jurul obiectului pentru a evita daune aduse persoanelor sau animalelor sau obiectelor aflate pe raza de manevra .

Cand transportati masina in afara fabricii, folositi o macara pentru piesele de mari dimensiuni urmand indicatiile date in figura. Folositi un motostivuitor pentru piesele mai mici.

FIGURA 4.1.2/A – RIDICAREA MASINII

102

4 INSTALAREA

FIGURA 4.1.2/B –RIDICAREA UNITATII DE CONTROL FLUIDE PROCES

1 Puncte de agatare chingi pentru ridicare cu macara 2 Puncte pentru introducerea ghearelor motostivuitorului .

FIGURA 4.1.2/C – RIDICAREA DULAPURILOR

1 Urechi agatare cablu

103

4 INSTALAREA

4.1.3 POZITIONAREA MASINII

Masina trebuie transportata in interiorul fabricii si plasata pe fundatii de catre inginerii NIV sau, in orice caz, de catre personal autorizat de catre NIV.Doua motostivuitoare trebuie folosite pentru a muta masina inauntrul fabricii. Echipamentul trebuie sa aiba o capacitate de ridicare de cel putin 6 tone. Masina trebuie ridicata de dedesubt cu dou traverse externe .

FIGURA 4.1.3/A – POZITIONAREA MASINII

Inainte de instalarea masinii, asigurati-va ca fundatiile au fost construite si indeplinesc cerintele necesare. O functie importanta a fundatiei in afara de cea de sustinere trebuie sa fie capabila sa evacueze apa folosita la spalarea formelor care se culege sub masina .

Plasati componentele masinii in zonele proiectate prezentate in planul de amplasare .

Montati placile structurii aferente structurii 1.Ele trebuie sa fie sudate la fundatie sau prinse de placile fundatiei cu buloane . Fixati pe planseu insertiile cuprinse in furnitura , colectorii , centrala fluidelor procesului si protectiile .

In pozitionarea panourilor de protectie care inchid zona de lucru in jurul masinii , verificati ca nu exista parti periculoase pentru operatori .

104

4 INSTALAREA

FIGURA 4.1.3/B – POZITIONAREA MASINII

105

4 INSTALAREA

4.2 CONECTAREA MASINII

ATENTIONARE ! Cablurile trebuie sa fie conectate doar de ingineri NIV, sa in orice caz sub supravegherea lor, pentru ca masina este complexa si operatiile sunt dificile.

4.2.1 CONECTAREA CABLURILOR ELECTRICE

Componentele masinii dezasamblate pentru ratiuni de livrare sunt de asemenea deconectate. Ele trebuies conectate dupa cum se arata in diagrama de cabluri . In orice caz, cablurile sunt numerotate identic cu blocul conexiunilor terminale pentru a ajuta conectarea lor .

4.2.2 IMPAMANTAREA

Masina trebuie sa fie conectat la un punct de electricitate impamantat corespunzator. Punctele de impamantare se gasesc sub traversa cilindrului si cadrul unitatii de fluide de proces. Sunt marcate cu urmatorul simbol :

Inlaturati orice vopsea in punctele de contact intre masina si conexiunile cablurilor de impamantare inainte de a strange suruburile.

ATENTIONARE!Impamantarea necorespunzatoare a partilor indicate poate cauza raniri ale personalului si avarieri ale masinii..

106

4 INSTALAREA

4.2.3 CONECTAREA MASINII LA RETEAUA ELECTRICA

Asigurati-va ca toate cablurile sunt conectate, aparatorile sunt instalate si limitatoarele functioneaza corespunzator. Odata ce s-au efectuat verificarile, conectati cablul de tensiune la blocul conexiunilor terminale RST gasit pe partea stanga la baza dulapului electric a se lega cele trei faze si impamintarea ) .

FIGURA 4.2.3 – CONECTAREA MASINII LA RETEAUA ELECTRICA

107

4 INSTALAREA

4.2.4 CONEXIUNI PNEUMATICE

Componentele masinii care sunt separate din motive de livrare sunt deconectate de la sistemul de alimentare cu aer. Conectati componentele dupa cum se arata in schitele circuitului. Tuburile traseelor de pilotare sunt numerotate la fel ca si echipamentul pentru a face instalarea mai usoara. 4.2.5 CONECTAQREA MASINII LA RETEAUA DE AER

COMPRIMAT

Clientul este responsabil pentru conectarea masinii la reteaua de aer in conformitate cu standardele actuale. Masina trebuie conectata din exteriorul peretelui dulapului pentru componente pneumatice. Folositi un furtun cu diametrul de 1 ½”” (valva 1) pentru a conecta masina lareteaua de aer de 7 bar. Folositi un furtun cu diametrul de ¾”” pentru conectarea la linia de inalta presiune (valva 2).

FIGURA 4.2.5 –CONECTAREA MASINII LA RETEAUA DE AER

108

4 INSTALAREA

FIGURA 4.2.5 –CONECTAREA MASINII LA RETEAUA DE AER

109

4 INSTALAREA

4.2.6 CONECTAREA MASINII LA LINIA DE APA FIERBINTE

Conectati masina la conducta de aspirare 1 a pompei P30 care se gaseste in unitatea de control a fluidelor de proces din spatele tablourilor. Un tub cu diametrul de 2” trebuie sa fie folosit pentru a furniza apa fierbinte.

4.2.7 CONECTAREA MASINII LA RETEAUA DE APA

Conectati masina la valva 2 care se gaseste in unitatea de control a fluidelor de proces din spatele dulapurilor . Un tub cu diametrul de ¾” trebuie sa fie folosit pentru a furniza apa.

FIGURA 4.2.6-7 CONEXIUNILE LA APA

110

4 INSTALAREA

4.2.8 CONECTAREA MASINII LA LINIA DE ALIMENTARE CU BARBOTINA

Conectati masina la conducta de aspiratie 1 a pompei P70 care se afla in unitatea de control fluide proces din spatele dulapurilor. Un furtun cu diametrul de 2” ar trebui folosit pentru alimentarea cu barbotina.Desi pompa este capabila sa creeze o cantitate considerabila de vacuum atunci cand aspira, barbotina trebuie sa ajunga la pompa la presiunea mica datorita inaltimii rezervorului de langa masina. In plus, cand tubul care leaga masina de rezervorul incalzit nu este excesiv de lung, barbotina ajunge la masina fara a fi racita prea tare.

FIGURA 4.2.8 – CONECTAREA MASINII LA LINIA DE ALIMENTARE CU BARBOTINA

111

4 INSTALAREA

4.2.9 GOLIREA BARBOTINEI

Barbotina este golita prin valvele 1 si 2 plasate in sectiunea inferioara a unitatii de control a fluidelor de proces. Barbotina care este in plus va fi transportata la rezervorul de reechilibrare prin doua conducte separate care au diametrul de 2”. Este extrem de important ca aceste conducte sa nu fie prea lungi si sa fie drepte (fara sifoane), curbandu-se spre bazinul de stocare .

4.2.10 DRENAREA APEI DE LA POMPA DE VACUUM

Folositi un tub cu diametrul de 2” pentru a transporta apa care iese prin canalul de scurgere 3 de la pompa P80 direct la conductele de la fundatie.

FIGURA 4.2.9-10 – GOLIREA (DESCARCAREA )

112

4 INSTALAREA

4.2.11 DESCARCAREA COLECTORULUI PRINCIPAL CARE FURNIZEAZA AER SI VACUUM LA FORME (V90)

Furtunul 1 cu diametrul 30 mm ar trebui utilizat pentru a transporta materia descarcata de valva V90 spre o zona a fundatiei unde apa sau mizeria nu pot fi absorbite inapoi (acest lucru se poate intampla cand colectorul este decompresat dupa ce a fost furnizat vid pentru forme). Acest tub trebuie sa nu fie prea lung (3 – 4 metri maxim) sau restrictionat in vreun mod.

FIGURA 4.2.11 – DESCARCAREA COLECTORULUI PRINCIPAL CARE FURNIZEAZA AER SI VACUUM LA FORME (V90)

113

4 INSTALAREA

4.2.12 LEGAREA LA DISPOZITIVUL DE ROTIRE FORME

Pentru o corecta functionare a masinii legaturile trebuie sa fie facute dupa urmatoarea procedura :

- cilindrul 1 trebuie legat la colectorul extern 4 ;- cilindrul 2 trebuie legat la colectorul intern 5 ;- colectorul extern 4 trebuie sa fie legat la camera centrala 6 al servomotorului 3 ;- colectorul intern 5 trebuie sa fie legat la camerele superioare si inferioare 7 al servomotorului 3

FIG. 4.2.12. – LEGAREA LA DISPOZITIVUL DE ROTIRE FORME

114

5 PUNEREA IN FUNCTIUNE

5 PUNEREA IN FUNCTIUNE 5.1 PRIMA PORNIRE SI REGLARE A SISTEMULUI

Inginerii NIV special instruiti sunt responsabili pentru prima pornire si reglare a masinii. Inginerul nostru va instrui de asemenea operatorul despre cum sa utilizeze masina.

5.2 VERIFICARI PRELIMINARE

Efectuati urmatoarele verificari inainte de a porni masina (specificatiile de observat sunt date in paragraful “SPECIFICATII” in capitolul “CARACTERISTICI PRINCIPALE”):- conectarea la reteaua electrica : trebuie sa fie potrivita pentru

puterea necesara masinii;- golirea apei utilizata pentru spalare : asigurati-va ca evacuarea

apei de la fundatii este adecvata si exista circulatie ;- conectarea la reteaua de apa : debitul necesar trebuie sa fie

prezent ;- conectarea la reteaua de apa pentru deservirea formelor ;

debitul de apa solicitat trebuie sa fie existent , trebuie de asemenea asigurata duritatea si nivelul de filtrare prescris pentru aceasta ;

- conectarea la reteaua de aer comprimat de inalta presiune : debitul necesar trebuie sa fie prezent ;

- alimentarea cu barbotina: barbotina trebuie alimentata la o temperatura si presiune controlata de 0-0.5 bar. Debitul necesar trebuie sa fie prezent (pana la aproximativ 180l/min).

- barbotina recuperate : traseele trebuie sa aiba o usoara contrapanta pe cit posibil ( traseul nu trebuie sa fie mai lung de 10 m ) , pentru a transporta barbotina retur in vasele prevazute ;

- Circuitele hidraulice : indepartati aerul din circuit (vedeti instructiunile in paragraful 8.2.1 “Schimbarea uleiului si cartusului filtrului de ulei F101”) ;

- Circuitul de ulei al dispozitivului de rotire : indepartati aerul din circuit (vedeti instructiunile in paragraful 8.2.4 din capitolul « Intretinere « );

- Circuitul de apa la dispozitivul ISOBOX : alimentati circuitul (vedeti paragraful 8.4 “Procedura pentru umplerea circuitului de apa in dispozitivul ISOBOX”).

- Asigurati-va ca masina are toate partile inpamintate efficient .

115

5 PUNEREA IN FUNCTIUNE

5.3 REGLAJE SI AJUSTARI

Inainte de pornirea masinii, faceti toate ajustarile necesare dupa cum este descris in capitolul corespunzator. Cateva din aceste ajustari (in special reglajele) au fost facute inainte ca masina sa fie livrata clientului.

In particular, este fundamental ca piulitele inelare pentru echipamentul de stringere a formelor (vedeti capitolul “AJUSTARI”) sa fie ajustat conform cerintelor. Pentru a vedeadaca partile opereaza correct , efectuati cateva rulaje de proba si testati functiile principale in modul manual inainte de a incepe un ciclu automat. 5.4 REGLAREA CICLULUI DE LUCRU

Cand reglati primul ciclu, utilizati datele de ciclu oferite de NIV ca punct de plecare. Inserati discheta in panoul de control (vedeti capitolul “INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE”). Fixati toate datele in diferitele pagini (vedeti capitolul “INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE”).

116

6 INSTRUCTIUNI DE OPERARE

Partea electronica si toate organelle electrice de comanda sint legate la tabloul electric si la tabloul de comanda . Toate informatiile referitoare la programare , ciclul si utilizarea masinii sint sint prezentate special in capitolul « Manual de utilizare «

6.1. TABLOUL ELECTRIC

Tabloul electric este disponibil in doua configuratii . Prima configuratie prevede tabloul si un pupitru extern cu interfata de operare , a doua configurare prevede PLCul cu interfata de operare in interiorul tabloului electric .

HL200 Semnalare luminoasaHA200 Semnalare acusticaHL220 Semnalare acusticaLampa de prezenta tensiune

auxiliare 2200VHL110 Semnalare acusticaLampa de prezenta tensiune

auxiliare 110VHL24 Semnalare acusticaLampa de prezenta tensiune

auxiliare 24VQS1 Intrerupator general

Acest dispozitiv este “Tensiune oprita” pentru a evita ca cineva sa-l poata pune sub tensiune cind este efectuata intretinerea.

FA1 Instrumente diferentiale Acest dispozitiv permite relevare eventualelor scurgeri de tensiune in pamint . In cazul in care intervine acesta actioneaza asupra intrerupatorului general taind alimentarea cu energie ; este necesar inainte de toate sa se caute sis a se elimine scurgerea dupa care sa se reintre in functionare normala .

SB1E Buton oprire de urgenta Butonul are o cheie pentru siguranta pentru a putea fi blocat cand masina este reparata.

SB4A Resetare

117


FIG. 6.1/A – TABLOU ELECTRIC CU CONSOLA EXTERNA

FIG. 6.1/B – TABLOU ELECTRIC CU PC IN INTERIORUL CABINETULUI

118


6.2. TABLOUL ELECTRIC

Tabloul de control poate fi instalat in interiorul cabinetului sau pe un pupitru exterior

FIG. 6.2/A – PUPITRU EXTERIOR

FIG. 6.2/B – TABLOU IN INTERIORUL CABINETULUI


119

1 - TABLOU COMANDA 2 - TASTATURA 3 - DISPLAY 4 - BUTON OPRIRE DE URGENTA

1- TABLOU COMANDA 2- TASTATURA3- DISPLAY

Taste pentru comanda ciclului ( vezi paragraful functionarii in automat ) SB1 Oprire ciclu SB2 Oprire fazaSB3 Initiere cicluSB4 Resetare alarme SB5 Repozitionare

Taste pentru comanda miscarilor ( vezi paragraful functionarii in manual )SB6 Consimtire deschidere SB7 Consimtire inchidere

Taste functionale : semnificatia acestor taste este legata de pagina prezenta pe display si de starea selectorului MAN/AUT/SETUPSA161 Selector START

Activeaza dispozitivele de siguranta . pentru a putea porni masina , acesta trebuie adus in pozitia START

SA160 Selector modal MAN/AUT/SETUPPermite setarea masinii pe tipul de functionare dorit :- In MANUAL pentru a comandda toate miscarile si

functiile de serviciu forme si piese ; in manual nu sint consimtite manevre care pot aduce daune masinii sau formelor ;

- In AUTOMAT pentru a porni ( o repornire in caz de intrerupere ) a ciclului in automat

- In SETUP pentru a comanda toate miscarile fara nici un control asupra sigurantei formelor si masinii .

SB101 Buton pentru a abilita miscarile periculoase cu comanda la doua miini

SB3E Buton de blocareAcest dispozitiv este dotat cu cheie pentru a putea bloca masina in cazul in care trebuie sa se intervina asupra ei


120

FIG. 6.2/C – TABLOU DE COMANDA

7 REGLARI

121

7 REGLARI Sint doua tipuri de reglari :- Prescrierea partilor care lucreaza la valori fixe ( masina este

furnizata cu aceste componente deja setate ) - Reglarea partilor care lucreaza la valori variabile in functie de

parametrii tehnologici , sau de conditiile particulare impuse .Procedurile corecte de urmarit sint descrise in ordine alfabetica a siglei componentelor interesate ; pentru lubrefierea masinii se va vedea capitolul « CARACTERISTICI « - paragraful «Functionarea masinii «

7.1 SETAREA 7.1.1 – U1- INVERTER

Pentru setarea inverterului se va vedea foaia de setare anexata la documentatia furnizata .

7.1.1 – SB1E – MICROCONTACTUL LA CABLUL DE ALARMA

Reglarea tensiunii cablului se face prin intermediul ochiului 1 montat pe partea opusa microcontactului , pina cind extremitatea indicatorului 2 a intreruptorului ajunge la circa jumatate a inelului verde 3 . La acest punct se trage minerul de reset 4 pentru a inchide contactul de siguranta . Sub miner se descopera un alt inel verde 5 . Daca lungimea cablului nu este suficienta sau este prea mare , se va actiona asupra prinderilor 6 pentru a ajusta la lungimea prescrisa .

7.1.3 BP98, BP101, BP120, BP121, BP123, BP130 – TRADUCTORI DE PRESIUNE

Acesti traductori de presiune pot fi setati pe zero. Acest lucru este necesar cand traductorul nu se seteaza pe zeo chiar daca presiunea masurata este cu siguranta 0. In plus, aceasta procedura trebuie sa fie executata cand presiunea masurata de traductor este tot timpul mai mica decat cea actuala (cu aceeasi diferenta) si astfel o presiunea egala cu zero este citita chiar cand o anumita presiune este prezenta.

7 REGLARI

122

Procedura de setare:- asigurati-va ca presiunea care va fi masurata este de fapt

zero.- asigurati-va ca suprafata senzorilor traductorului nu este

murdara (daca este, curatati-o cu mare grija).- inlaturati surubul mic care se gaseste in spatele

traductorului, avand grija sa nu pierdeti sigiliul.- Folositi o surubelnita foarte mica plata pentru a invarti

dispozitivul de reglare din gaura din care a fost inlaturat surubul.

- Setarea corecta este atinsa prin inceperea de la situatia in care traductorul masoara o presiune de zero, dar de fapt citeste o valoare mai mare decat 0. Invartiti dispozitivul de reglare pana cand traductorul citeste 0 fara a iesi din pozitia lui (decat foarte putin).

- Puneti surubul inapoi.

FIG. 7.1.2 - SB1E – MICROCONTACTUL LA CABLUL DE ALARMA

7 REGLARI

123

7.1.4 L122 - LUBRIFICATOR AER LA POMPA PNEUMOHIDRAULICA

Trebuie sa fie reglata in asa fel incit sa injecteje in aer o cantitate minima de ulei , dar nu de loc .

7.1.5 RP50 – REDUCTOR DE PRESIUNE AER LA ELECTROVALVELE DE COMANDA

Presiunea de setare este 6 bar. Presiunea impusa se poate citi pe manometrul N50

7.1.6 RP59M – REDUCTOR DE PRESIUNE AER LA CAMERA PASIVA VALVE DE SIGURANTA LA FORME

Presiunea de setare este 2 bar. Presiunea impusa se poate citi pe manometrul N59M

7.1.7 RP60P – REDUCTOR DE PRESIUNE AER INALTA PRESIUNE

Presiunea de setare este 16 bar. Presiunea impusa se poate citi pe manometrul N60P

7.1.8 SP50 – PRESOSTAT PREZENTA AER

Presiunea de setare este de 5 bar in coborire .- Pentru efectuarea setarii se actioneaza asupra partii de sus a presostatului .- Pentru a verifica presiunea de setare se inchide robinetul care inchide alimentarea cu aer de la retea si se descarca presiunea prin operarea unor electrovalve pneumatice ( spre exemplu toate V76 ) pina cind presostatul este activat punind in blocaj masina .- La acest punct presiunea care este setat presostatul se poate citi pe manometrul N50

7.1.9 SP59M – PRESOSTAT PREZENTA AER LA CAMERA PASIVA VALVE DE SIGURANTA LA FORME

Presiunea de setare este de 1 bar in coborire . Pentru efectuarea setarii se actioneaza asupra partii de sus a presostatului .7 REGLARI

124

Pentru a verifica presiunea setata se scade gradual presiunea actionind asupra reductorului RP59M , pina cind intervine presostatul si se citeste valoarea ajunsa pe manometrul N59M .

7.1.10 SP60M – PRESOSTATUL DE MAXIMA PRESIUNE IN VASUL DE BARBOTINA

Presiunea de setare este de 16 bar in crestere .- Pentru efectuarea setarii se actioneaza asupra surubului situat in partea de sus a presostatului .- Pentru verificarea presiunii de setare se inchide robinetul de admisie aer la vas si se introduce presiune legind cu un racord in T un furtun tip RILSAN D=6mm cu o sursa de presiune mai mare de 16 bar.- Se ridica presiunea pina cind SP60M este activat oprind masina . Se releveaza presiunea moment cu moment din tabloul de operare prin intermediul traductorului BP120 . Din motive de siguranta pe parcursul acestei masuratori a nu se depasi presiunea de 18 bar .- Sfirsita setarea se redeschide robinetul care alimenteaza cu aer rezervorul .

7.1.11 SQ61A – SENSOR CARE MONITORIZEAZA CIND CILINDRULUI DE PRESARE SUFICIENT RETRAS

Se misca traversa mobila spre inchidere cu pasi mici in asa fel incit sa poata fi oprit cind se apropie cind senzorul SQ1C a fost inactivat . In aceasta situatie senzorul SQ61A ar trebui sa fie activat numai daca cilindrul este sufucient retras , astfel incit sa garanteze inserarea sa fara nici o interferenta cu tachetul cind se misca in el ; acest joc nu trebuie sa fie excesiv in ceea ce constituie cursa moarta a cilindrului si deci timp de ciclu pirdut .

7.1.12 SR40 – DEBITUL DE APA LA POMPA DE VID

- Se porneste pompa de vid facind-o sa functioneze la conditiile normale de lucru.- Pornind de la conditia de total deschis , se reduce gradual fluxul de apa prin intermediul valvei care face admisia intre tanc si pompa de vacuum, pina cind aspiratia pompei ,

125

7 REGLARI

- relevabila de manovacumetru N80 , devine iregulat si pompa rumuroasa .- Se revine la crestere pina cind presiunea se stabilizeaza si rumoare devine normala .

7.1.13 SR62A SR62C – RESTRICTORI REGLABILI INSERARE CILINDRU HIDRAULUIC .

Se vor regla cit mai deschis posibil pentru a reduce timpul de ciclu , mentinind in acelasi timp o miscare dulce si regulata . Pentru a evita lovituri asupra opritorilor de sfirsit de cursa , impreuna cu SR62A si SR62C este oporun sa se regleze inca frina cilindrului pneumatic actionind asupra suruburilor din capul cilindrului .

7.1.14 SR121(SR122 , SR123 ) – RESTRICTORI REGLABILI PENTRU AMORTIZAREA VALVEI YV121(YV122 , YV123 )

SR121( SR122 , SR123 ) trebuie sa fie setat pentru ca YV121-RP121( YV122-RP122 , YV123-RP123 ) si in acelasi timp conexiunea dintre YV121 (YV122, YV123 ) si RP121 (RP122 , RP123 ) sa nu fie prea directa.

Procedura de setare- Invartiti manerul in sensul acelor de ceasornic pana cand

restrictorul este complet inchis; invartiti manerul de 8 ori in cealalta directie.

- Daca RP121(RP122 , RP123 ) raspunde prea incet, invartiti manerul in sensul invers acelor de ceasornic, deschizand restrictorul.

- Daca presiunea citita de RP121 a fost evident incorecta (acest lucru poate fi cauzat de variatiile incontinue ale YV121(YV122, YV123), invartiti maneurl de cateva ori in sensul acelor de ceasornic, inchizand astfel restrictorul.

7.2 SETARE PARTI OPTIONALE 7.2.1 BARIERA FOTOCELULE

126

Alinierea acestui dispozitiv trebuie sa fie facuta la faza de instalare . Poate fi necesara repetarea procedurii in cazul in care in care a fost compromisa alinierea din oricare alt motiv .7 REGLARI

Bariera de fotocelule este aliniata cind apasind pe butonul de reset este admisa rearmarea dispozitivului de siguranta si deci miscarea traversei mobile .Se procedeaza in acord cu urmatorii pasi :

- Se ajusteaza emitatorul , oglinzile si receptorul in asa fel incit sa fie perfect verticale ;- Aducerea receptorului si emitatorului la aceeasi inaltime ( se utilizeaza o mivela sau se masoara daca planseul este perfect plan ) - Pornind de la emitator , se rasucesc oglinzile astfel ca fascicolul urmeaza calea dorita , fiti siguri ca intregul receptor este vazut in oglinda cind se priveste dinspre emitator si invers .- In acest moment , procedind prin incercari , se roteste receptorul si emitatorul in raport cu verticala si se urmareste resetarea cel mai adesea pina cind nu se rearmeaza bariera .

Pentru a facilita operatiile prezentam in continuare semnificatia ledurilor situate in partea superioara a emitatorului si receptorului .Emitator E1 Lumina galbena

Indicator tensiune alimentatE2 Lumina galbena

Indicator receptie semnal de sincronism . Se aprinde daca nivelul semnalului de sincronism este regular .

127

NOTA E2 ramine in mod normal aprins daca intruziunea in zona protejata are loc in apropierea emitatorului .

7 REGLARI

ReceptorR1 Lumina rosie

In mod normal stinsa . Se aprinde cind intensitatea razei receptionate este foarte joasa . Este fixa pe parcursul fazei de test sau pe parcursul interceptarii razei in apropierea receptorului sau in cazul unei grave nealimentari .

R2 Lumina rosie Alarma de raza intrerupta ; este fixa cind releiele sint dezexcitate

R3 Lumina verde Indica bariera libera ; este libera cind releiele sint excitate .

R4 Lumina galbena In mod normal stinsa ; aprinsa indica activarea in zona de test .Pe parcursul testului este aprinsa si lumineaza daca bariera de siguranta trebuie sa fie rearmata .

7.2.2 CODERUL DISPOZITIVULUI DE DESCHIDERE FORME

In cazul in care se prezinta necesitatea de4 setare a coderului , se indeparteaza acesta si se rasuceste axul pina cind valoarea afisata pe displayul tabloului de control corespiunde cu pozitia reala a caruciorului dispozitivului de deschidere forme . in figura este reprezentata cota X masurata de coder .

128

7 REGLARI

FIG. 7.2.2 – BQ8 – CODERUL DISPOZITIVULUI DE DESCHIDERE FORME

7.3.1 – COMPOZITIA PACHETULUI DE FORME

Pachetul de forme trebuie sa fie compusa in asa mod ca lungimea sa X inclusiv eventuale distantiere modulare ( X=B+C ) , va fi cuprinsa in urmatoarele valori caracteristice fiecarei versiuni de masina :

CURSA DE DESCHIDERE 1400 mm 2000mmALS150 EXTRA SCURTA 2140-2740mm 1540-2140mmALS150 SCURTA 3460-4060mm 2860-3460mm

129

ALS150 MEDIE 4780-5380mm 4180-4780mmALS150 LUNGA 6100-6700mm 5500-6100mm

7 REGLARI

FIG.7.3.1 – COMPOZITIA PACHETULUI DE FORME

7.3.2 REGLAREA DISPOZITIVULUI DE INCHIDERE

Reglarea dispozitivului de inchiderea are ca scop de a evita ca in cazul unei functionari necorespunzatoare , sistemul de control al presiunii de ulei, sa aiba ca consecinta o stringere excesiva a formelor . Acesta siguranta se poate realiza facind in modul ca cilindrul hidraulic inchide formele cind se gaseste la putini mm de la sfirsitul curaei sale . Acest reglaj trebuie sa fie efectuat dupa ce au fost montate formele pe masina si ori de cite ori au loc modificari in structura pachetului formelor . Verificata corespondenta lungimii pachetului de forme cu valorile indicate , se poate proceda la reglarea dispozitivului de inchidere .

NOTA Prezenta sau nu a distantierului , nu influenteaza modalitatea de executie a pasilor prezentati Nu miscati protectia de siguranta a cilindrului hidraulic utilizat pentru inchiderea formelor .

130

7 REGLARI

Procedura de reglare - Se inchide traversa mobila ;daca nu se ajunge capatul de cursa , se opreste comanda si se reduce lungimea cursei dupa cum este prezentat mai jos :

- Se slabeste surubul 1 aflat in partea de jos a inelului 2 pe care este montat burduful 3 ;- Se stringe bucsa de bronz 4 , utilizind o cheie potrivita in asa fel incit sa se scurteze lungimea cursei ( daca nu se reuseste sa se roteasca bucsa , slabiti dar nu complet , si banda 5 de fixare a burdufului in jurul inelului ) . Pe parcursul rotirii bucsei , fiti atenti ca inelul mentine corecta sa pozitie , fara a forta asupra bucsei insasi .

- Realizat sfirsitul de cursa a traversei, inserati si inchideti cilindrul hidraulic cu valoarea impusa a presiunii de preincarcare ;- Cilindrul hidraulic trebuie sa ajunga la sfirsitul cursei, ceea ce inseamna sa se verifice ca este spatiuldintre traversa si forme sau ca cursa cilindruluieste complet afara ( cota L>120mm ) ;- Se stringe pachetul de forme manual , slabind bucsa de bronz, fiind atenti ca toate formele sint bine inchise intre ele . In aceasta pozitie cota L trebuie sa ramina in continuare >120 mm ; ceea ce semnifica ca cilindrul continua sa ramina mecanic la sfirsitul cursei .- Se deschide cilindrul hidraulic si se pune in pozitia de deschidere forme ;- Slabind in continuare bucsa de bronz , se lungeste cursa cu o valoare egala cu 2 mm pentru fiecare forma montata ( firecare rotire a bucsei corespunde la 6 mm ) - Se blocheaza surubul inelului ( se stringe inca si banda burdufului care a fost relaxata ) .

Pe parcursul primei turnari pe productie , se verifica ca in faza de formare perete , si anume in faza in care se exercita forta maxima de inchidere a formelor cota L ramine intotdeuna inferioara cu cel putin citiva milimetrii in raport cu sfirsitul de cursa al cilindrului ( 120 mm ) .

Daca se intimpla , va fi necesara modificarea lungimii tachetului , lungind cu o cantitate prescrisa , urmind indicatiile descrise inainte . Trebuie sa se noteze ca , pe parcursul ciclului

131

masinii , cu cit cota L este mai aproape de 120 mm cu atit se apropie mai mult de sfirsitul cursei cilindrului , cu atit mai mare

7 REGLARI

este siguranta ca formele nu sint strivite de cilindrul hidraulic in cazul unei functionari defectuoase .

FIG. 7.3.2 – REGLAREA DISPOZITIVULUI DE INCHIDERE

132

7 REGLARI

7.3.3 PREINCARCAREA OPRITORILOR

Pentru procedura de adoptat in preincrcarea opritorilor a se vedea capitolul “ INTRETINERE – Montare forme “

7.3.4 RM53 – INSUFLARE AER IN CONSOLIDARE

- Verificati daca o presiune mai mare decat cea setata pentru RM53 este prezenta in rezervor si deschideti V53 de la panoul de control (consultati capitolul “Instructiuni de operare”)- Slabiti capacul supapei si intariti sau slabiti piulita folosita pentru a pre-incarca arcul cu mecanismul de strangere 1 furnizat; intarirea mareste presiunea de ventilare in timpul slabirea o micsoreaza; presiunea poate fi citita fie pe barometrul de deasupra rezervorului sau de pe panoul de control. Cu arcul montat normal in interiorul valvei este posibil sa se regleza presiunea aerului de insuflare de la 1.6 bar la 4 bar . Sint furnizate deasemenea alte doua arcuri mai scalbe care substituind pe cel anterior permit reglarea presiunii de la 0.4 la 0.8 bar sau de la 0.8 la 1.6 bar.

Cu cat este diferenta mai mare inter presiunea de descarcare (controlata de RM53) si presiunea setata pentru ciclul de prelucrare (si in consecinta YV121), cu atat o cantitate mai mare de aer va fi ventilata prin valva RM53.

Fig.7.3.4 – INSUFLAREA AERULUI DE CONSOLIDARE

133

7 REGLARI

7.3.5 RP30 – APA LA FORME

Presiunea trebuie sa fie setata pentru reductorul de presiune RP30 dupa pornirea pompei de apa P30. de la tabloul masinii si s-a deschis oricare V30** . Presiunea atinsa poate fi citita de pe manometrul N30 sau panoul de control cu ajutorul BP130.

7.3.6 RP80 – P NIVELUL DE VID LA FORME

- Se porneste pompa de vid;- Se slabeste contrapiulita si insurubeaza sau se slabeste

bucsa pentru intrerupatorul de vid RP80. Cantitatea de vid atinsa este data pe vacumetrul N80.

7.4 REGLAREA PARTILOR OPTIONALE

7.4.1 EH54 – INCALZIREA IESIRII AERULUI LA PIESE

- Deconectati tbulul care conecteaza valva V54** la forma din partea fomrei.- Porniti incalzitorul dupa verificarea ca termostatul este setat pe valoarea minima.- Setati RP121 la 1 bar.

134

- Dati drumul la aer din tub prin pornirea YV51 si YV54** care deschidele valvele respective.- Setati termostatul pana cand cind se simtiti cu mina ca temperatura aerului este cea dorita (este fundamentala experienta) - Se inchide furnizarea de aer si se inchide incalzitorul.- Se conecteaza tubul la forma.

7.4.2 REGLAREA DISTANTIERULUI MODULAR LA TRAVERSA MOBILA

Urmatorul tabel indica lungimea maxima B admisa pentru distantierul modular de la traversa mobila . Doi din trei distantieri L=200 mm sint intotdeauna in dotarea masinii, in timp ce ceilalti indicati in tabel fac parte din distantieri optionali care pot fi furnizati in functie de solicitarile masinii .

7 REGLARI

MASINA Cursa deschidere

forma [mm]

Lungime max.

Distantier B [mm]

Compozitie distantier DistantierL=200mm

DistantierL=600mm

DistantierL=1200mm

DistantierL=2400mm

ALS150 EXTRASCURTA

1400 2400 3 1 12000 1800 3 2

ALS150 SCURTA

1400 3400 2 1 22000 1800 3 2

ALS150 MEDIE

1400 4600 2 1 1 12000 1800 3 2

ALS150 LUNGA

1400 4600 2 1 1 12000 1800 3 2

In compozitia distantierelor trebuie sa fie respectate indicatiile prezentate in continuare :

- A se respecta limita maxima de lungime a distantierului admis .- Compozitia distantierelor modulare de lungime maxima trebuie sa fie facuta utilizind distantiere ( trebuie respectata atit tipologia cit si cantitatea ) indicata in tabel .- Orice alta compozitie a distantierelor chiar si de lungimi mai mici decit maximum trebuie sa nu utilizeze niciodata un numar mai mare de 5 distantiere .

135

- In montajul distantierelor sa se aiba in particular grija la imbinarea intre flansele distantierelor care trebuie sa se alature perfect pe toata suprafata . Nu este admis sub nici un motiv sa se introduca garnituri de reglare intre suprafetele flanselor .- Se vor inseria distantierele intre ele utilizind toate suruburile de stringere .

Instalarea incorecta a modulelor distantiere poate cauza deteriorarea masinii si pune in pericol siguranta operatorilor .

NIV isi declina orice responsabilitate pentru incidentele derivate din utilizarea de distantiere care nu sint din productia lor sau dintr-o montare a distantierelor care nu respecta regulile descrise mai sus .

7 REGLARI

FIG. 7.4.2 – REGLAREA DISTANTIERELOR MODULARE LA LATURA MOBILA .

7.4.3 REGLAREA DISTANTIERELOR MODULARE LA TRAVERSA FIXA .

Acest distantier este compus dintr-o placa 1 de grosime de 300 mm si din distantierele 2 de lungime de 600 si 1200 mm . Placa trebuie sa fie intotdeauna prezenta pentru a sprijini prima forma .

Nu sint limitari in compozitia distantierului in ceea ce privestenumarul si secventa distantierelor .

136

In compozitia fiecarui distantier trebuie sa se tina cont de indicatiile de mai jos .

- In montarea distantierelor trebuie sa se aiba grija in particularde imbinarile dintre flansele distantierelor care trebuie apropiate perfect pe toata suprafata . Nu este admis sub nici un motiv sa se introduca garnituri de reglare intre suprafetele flanselor .- Se vor inseria distantierele intre ele utilizind toate suruburile de stringere .

Instalarea incorecta a modulelor distantiere poate cauza deteriorarea masinii si pune in pericol siguranta operatorilor .

NIV isi declina orice responsabilitate pentru incidentele derivate din utilizarea de distantiere care nu sint din productia lor sau dintr-o montare a distantierelor care nu respecta regulile descrise mai sus .

7 REGLARI

FIG. 7.4.3 – REGLAREA DISTANTIERELOR MODULARE LA LATURA FIXA .

7.4.4 REGLAREA UNGHIULUI DE ROTATIE AL FORMEI .

137

Servomotorul utilizat prntru rotirea formei permite se efectueze rotirea cu un unghi cuprins in intervalul 820-920 . procedura urmatoare trebuie sa fie urmata cind se vrea sa se regleze unghiul de rotire a formei , spre exmplu dupa ce s-a schimbat o forma .

- Cu masina cu selectorul modal in manual se urmareste rotirea formei pina la pozitia orizontala .- Se apasa pe butonul de avarie .- Se deschide valva V69** excitind-o manual prin electrovalva corespunzatoare YV69** referitoare la forma care se regleaza .- Se deschid cele doua valve manuale 1 care aduc pe golire cilindri dispozitivului de control .- Se indeparteaza cele doua contrapiulite 2 avind grija sa nu se distruga garniturile 4 , si se actioneaza asupra suruburilor 3 pentru reglarea unghiului de rotire a servomotorului .- La reglarea efectuata se va verifica ca ambele suruburi de reglare 3 sint impotriva pistoanelor servomotorului ..- Se citeste apoi unghiului de rotire la interfata de operare pentru a o introduce aqpoi in parametrii ciclului in automat .

7 REGLARI

FIG. 7.4.4 – REGLAREA UNGHIULUI DE ROTIRE A FORMELOR

138

8 INTRETINERE

8 INTRETINERE

139

In acest capitol sint prezentate sau descrise operatiile de intretinere cele mai comune pentru care trebuie sa fie necesara executia cu o frecventa mai mare . Pentru alte intretineri sau reparatii mai complexe , nedescrise se sfatuieste sa se utilizeze personal calificatsi instruit preventiv . In orice caz este preferabil sa se ia legatura cu oficiul Asistenta Tehnica NIV .

ATENTIONARE!Este important inainte de a efectua orice operatie de intretinere sa se citeasca cu atentie capitolul “ SIGURANTE “ si sa se urmeze normele de comportament descrise .

8 INTRETINERE

FIG. 8 – INTRETINERE

140

8 INTRETINERE

141

ATENTIONARE!inainte de a efectua orice operatie de intretinere se recomanda sa se izoleze masina de surse externe de energie dupa cum urmeaza : .

- puneti intrerupatorul principal 1 pe pozitia OFF (= deschis ) ; cheia de siguranta (care blocheaza intrerupatorul principal ) trebuie sa fie inlaturata si tinuta de persoana care lefectueaza operatile de intretinere pe masina ;- se inchide valva de apa 2 ;- se inchid valvele de aer comprimat 3 si 4;- se goleste circuitul de barbotina prin deschiderea valvelor V74** si V79 (sau V77)- se goleste aerul din circuitul de inalta presiune prin deschiderea valvei V60P , care se lasa deschisa ;- se goleste aerul din circuitul de joasa presiune prin deschiderea valvei 5 (care face legatura intre circuitele de inalta presiune si joasa presiune ) si se lasa deschisa .

8.2 INTRETINERE PROGRAMATA

In tabelul urmator sint indicate interventiile periodice de intretinere si periodicitatea lor la care trebuiesc executate .

Este extrem de important ca aceste operatii sa fie executate la intervalele date pentru a avea masina in conditie perfecta de functionare si pentru ca orice defectiune sa fie depistata inainte ca masina sa fie avariata.

PROCEDURA DE INTERVENTIE Consultati informatiile necesare , legate de intretinereOperatiile care trebuie efectuate si intervalele cerute sint prezentate in capitolul 8 -INTRETINERE - in cu operatiile periodice ce trebuie efectuate .

8 INTRETINERE

142

INTERVENTII OPERATIVE Se executa interventiile operative urmarind instructiunile date in manualul de instructiuni si se iau in seama toate regulile de siguranta si masurile de protectie .

8.1.1 TABELUL INTERVENTIILOR PROGRAMATE

INTERVENTIA Vezi paragraful

8 ore

100 ore

500 ore

3000 ore

1 an

Verificarea eficientei eventualelor retineri de barbotina in forme

2.7.3.28.1.2

X

Controlul si indepartarea condensului din filtru separator de ulei F50A , F50C , F60P

2.7.18.1.3

X

Controlul nivelului de ulei din rezervoare ( A61A , A61C)

2.7.28.1.4

X

Controlul stringerii corecte a suruburilor, piulitelor, armaturilor si conductelor

8.1.5 X1 X

Controlul nivelului de ulei in lubrificatorul ( L122 ) 2.7.28.1.6

X

Curatirea si lubrefierea ghidajelor carucioarelor suportforme

2.3.38.1.7

X

Spalarea circuitelor de barbotina 2.7.3.18.1.8

X

Controlul si eventuala curatare a filtrelor separatoare (F53)

2.7.3.18.1.9

X

Verificarea inchiderii corecte a dispozitivului de blocare

2.3.38.1.10

X

Verificarea curateniei valvelor de interceptie barbotina la piesa (V74**) si descarcare apa din piese ( V76)

2.7.3.18.2.11

X

Verificarea si eventuala curatire sau substituire a filtrului de apa (F30)

2.7.4.38.1.26

X

Gresarea tuturor rolelor 2.3.38.1.25

X

Verificarea eficientei valvelor de interceptie barbotina la piesa (V74**)

2.7.3.18.1.12

X

Verificarea eficientei valvelor de descarcare apa de la piese ( V76)

2.7.3.18.1.13

x

Verificarea eficientei valvelor de interceptie aer si apa la piese ( V54**)

2.7.3.28.1.14

X

Verificarea eficientei valvelor de interceptie aer si vacuum la forma ( V59**)

2.7.4.18.1.15

X

8 INTRETINERE

143

INTERVENTIA Vezi paragraful

8 ore

100 ore

500 ore

3000 ore

1 an

Verificarea eficientei valvelor de interceptie vacuum auxiliar la forma (V80**)

2.7.4.28.1.16

X

Verificarea eficientei valvelor de interceptie apa la forme (V30**)

2.7.4.38.1.17

X

Verificarea integritatii tuburilor flexibile 8.1.18 XCuratarea si lubrefierea cremariei si a ghidajului de glisare

2.3.28.1.19

X

Curatarea rezervorului de barbotina in interior 2.7.3.18.1.20

X

Controlul prezentei eventualelor pierderi in diferite circuite

8.1.21 X

Verificarea si curatarea colectorului de aer si apa la piese

2.7.3.28.1.22

X

Verificarea si curatarea colectorului auxiliar de vacuum la forme

2.7.4.28.1.22

X

Curatarea fundatiei de barbotina2 8.1.23 XControlul si eventualele inlocuiri a filtrelor de separare a uleiului (F50A, F50C, F60P)

2.7.1.18.1.24

X

Controlul tensionarii curelelor dintate 8.1.27 XCuratirea completa a masinii si protejarea ei impotriva agentilor oxidanti

8.1.28 X

Inlocuirea bateriei 8.1.29 X3

2 Dupa cum este cazul , atunci cind au loc scurgeri de barbotina3 La fiecare doi ani

8.1.2 VERIFICAREA EFICIENTEI EVENTUALELOR RETINERI DE BARBOTINA IN FORME

Daca sint prezente dispozitive de retinere barbotina in forme , este necesar sa se controleze curatenia si perfecta eficienta , pentru a preveni infundarea traseielor pentru alimentarea la piese.

8.1.3 VCONTROLUL SI INDEPARTAREA CONDENSULUI DIN FILTRU SEPARATOR DE ULEI F50A , F50C ,F60P

Iperiodicitatea acestei operatii depinde mult de caracteristicile aerului din retea . Se deschide ventilul amplasat de sub filtru si apoi se inchide.

8 INTRETINERE

144

8.1.4 CONTROLUL NIVELULUI DE ULEI DIN REZERVOARE

Nivelul uleiului in rezervoarele A61A si A61C trebuie sa fie in asa fel incit sa asigure miscarile de inchidere si deschidere a cilindruluihidraulic fara ca nici unul din cele doua rezervoare sa se goleascasau se reumple pina la virf.

Este important sa se tina sub control aceste niveluri pentru ca , in cazul in care se deterioreaza garnitura de etansare a cilindrului hidraulic , uleiul pe parcursul ciclului va tinde sa treaca din rezervorul A61C in rezervorul A61A prin efectul vaselor comunicante . Daca se observa ca trebuiea adaugat ulei in rezervorul A61C si descarcat din rezervorul A61A , acest lucru indica necesitatea demontarii cilidrului hidraulic pentru inlocuirea garniturii .

In figura se indica nivelurile teoretice cu care este furnizata masina . Daca este necesar se va aduga ulei de tip C ( vezi capitolul “ CARACTERISTICI “ paragraful “ caracteristici lubrifianti“)

FIG. 8.1.4 NIVELUL DE ULEI IN REZERVOARE

A – Nivelul de ulei cind cilindrul este extins B – Nivelul de ulei cind cilindrul este retras C – Nivelul de ulei cind cilindrul este retras D – Nivelul de ulei cind cilindrul este extins

145

A A

B

C A

D

8 INTRETINERE

8.1.5 CONTROLUL STRINGERII CORECTE A SURUBURILOR , PIULITELOR , ARMATURILOR SI CONDUCTELOR

Paragraful 8.4 prezinta cuplurile de strangere .

8.1.6 CONTROLUL NIVELULUI DE ULEI IN LUBRIFICATOR (L122)

Daca este cazul se va aduga ulei de tip B ( vezi capitolul “ CARACTERISTICI “ paragraful “ caracteristici lubrifianti“) .

8.1.7 CURATIREA SI LUBREFIEREA GHIDAJELOR CARUCIOARELOR SUPORTFORME

Pentru a imbunatati miscarea formelor este oportun sa se curate cu grija ghidajele si rotile carucioarelor suportforme . Daca sint utilizati solventi aveti foarte mare grija pentru a nu murdari formele ; o cantitate inca minima de solvent poate sa deteriorezeireparabil suprafata de formare a peretelui .

Se recomanda sa se utilizeze o curpa umezita cu i de apa si detergent .

Dupa curatire este oportun sa se aplice un strat subtire de ulei de viscozitate joasa cu o bucata de cirpa preventiv grasa .

Chiar si in aceasta faza aveti foarte mare grija sa nu murdariti forma .

8.1.8 SPALAREA CIRCUITELOR DE BARBOTINA

Aceasta operatie trebuie facuta regulat cat timp masina functioneaza pentru a inlatura barbotina in plus care se aduna in colector sau in alte parti ale circuitului. De asemenea , circuitul trebuie sa fie spalat ori de cate ori masina ramane oprita pentru mai mult de 24 ore.

Pentru perioade mai scurte de timp, asigurati circulatia barbotinei inainte si dupa oprirea masinii lasand conductele pline.

Procedurde interventie ::NOTA Pentru informatii mai detaliate legate de controalele mentionate mai jos consultati capitolul “UTILIZAREA MASINII” – paragraful “Functionare pe manual “

146

8 INTRETINERE

a) Incepeti cu conditia unde toate valvele automate sint inchise.b) Inchideti valva manuala care furnizeaza aer la rezervor si

deschideti-o pe cea care furnizeaza apa pana cind manometrul N60 indica o presiune de aproximativ 1 bar ; apoi inchideti si deschideti valva de apa .

c) Presurizati rezervorul cu aer pana cand se atinge valoarea de 2-3 bari. Deschideti valvele de scurgere a apei de la piesa (V76).

d) Deschideti si inchideti repede valvele folosite pentru a furniza barbotina pentru piesa (V74**) pina cand apa curata iese din forme. Dupa ce incepe sa curga apa curata, inchideti V76. Evident, daca nu mai este apa in rezervor,se repeta pasii a),b),c) .

e) Deschideti si inchideti repede colectorul principal de scurgere (V79) si cel auxiliar (V77), daca este furnizat. Faceti acest lucru pina cand curge apa curata. Evident, daca nu mai este apa in rezervor,se repeta pasii a),b),c) .

f) Dupa spalarea circuitelor cu apa, goliti orice apa a mai ramas inauntru prin deschiderea unei scurgeri deodata dupa presurizarea rezervorului cu aer.

g) Este recomandata spalarea conductelor dinaintea rezervorului de barbotina si a pompei periodic. Acest lucru se poate face prin inlocuirea barbotinei cu apa din rezervorul incalzit cu care este dotata masina .

8.1.9 CONTROLUL SI EVENTALA CURATARE A FILRELOR SEPARATOARE (F53)

Controlati indicatorul de nivel al filtrului pentru a vedea daca trebuie golit condensul. Acest lucru poate fi realizat prin folosirea unei piulite de la baza vasului . Daca indicatorul transparent de nivel este murdar , este necesar sa demontati vasul filtrului pentru al spala si curatati filtrul sinterizat.

8.1.10 VERIFICAREA INCHIDERII CORECTE A DISPOZITIVULUI DE BLOCARE

Pentru a evita rupturi ale formelor este necesar ca dispozitivele de blocare sa fie corespunzator preincarcate pe forme in modul de a termina in mod deplin propria actiune de presare .

147

8 INTRETINERE

Modalitatile corecte de preincarcare sint ilustrate in capitolul “ INTRETINERE “ paragraful “ Schimbarea forme “ .

Este oportun sa se verifice dupa o onumita perioada de la punerea in functiune ( circa 100 de cicluri ) , ca presarcina nu s-a incetinit din cauza din cauza unor posibile expansiuni a formelor sau opritorilor .

Pentru a conduce aceasta verificare asigurativa ca temperatura ambientului si temperatura formei sint cit mai mici posibile ( cu circa 100C inferioara la temperatura minima a formei in conditii operative ) . Controlati deci ca toate suruburile dintre opritor si forma sint bine prinse .

148

8 INTRETINERE

FIG. 8.1 – INTRETINEREA PROGRAMATA

149

8 INTRETINERE

8.1.11 VERIFICAREA CURATENIEI VALVELOR DE INTERCEPTIE BARBOTINA LA PIESE( V74**) SI DESCARCARE APA DIN PIESE (V76)

Intervalul de timp la care trebuie facuta aceasta operatie este determinat de experienta operatorului pentru ca este legata de tipul de barbotina folosita si de ciclul de turnare prescris . Scoateti capacul 1 de pe valva si spalati interiorul valvei cu apa folosind pistolul cu apa din dotarea masinii.

8.1.12 VERIFICAREA EFICIENTEI VALVELOR DE INTERCEPTIE BARBOTINA LA PIESE (V74**)

Pentru a verifica daca valvele de barbotina la piese au scurgeri, furnizati aer la colectorul de barbotina si verificati daca sint scurgeri la punctele unde intra barbotina in forme cu toate valvele V74** inchise si formele deschise. Cand verificati valvele pentru a vedea daca sint infundate, deschideti o valva odata si vedeti daca iese o cantitate mare de aer. Curatati valva daca gasiti scurgeri sau daca este infundata. In cazul unei defectiuni, verificati dispozitivul si anume cauciucul de etansare 2. Inlocuiti-l daca este stricat. Inainte de a pune dispozitivul la loc, operati mecanismul de actionare cu aer comprimat pentru a preveni ca ventilul sa exercite presiune asupra dispozitivului de etansare, pentru a putea fi instalat corespunzator.

8.1.13 VERIFICAREA EFICIENTEI VALVELOR DE DESCARCARE APA DE LA PIESE (V76) .

Pentru a vedea daca valvele de scurgere ale apei de la piese au scurgeri, asigurati-va ca nu curge barbotina in timpul formarii peretelui . Cind verificati valvele daca sint infundate, inchideti grupul de forme si furnizati apa la forme cu toate valvele V76 deschise si verificati daca o cantitate considerabila de apa iese din fiecare V76. Curatati valva daca este infundata sau daca sint scurgeri. In cazul unei defectiuni, verificati cauciucul de etansare 3. Inlocuiti-l daca este stricat. Inainte de a pune inapoi dispozitivul de etansare, operati mecanismul de activare cu aer comprimat pentru a preveni ca ventilul sa exercite presiune asupra dispozitivului de etansare, pentru a putea fi instalat corespunzator.

150

8 INTRETINERE

8.1.14 VERIFICAREA EFICIENTEI VALVELOR DE INTERCEPTIE AER SI APA LA PIESE (V54**) .

Pentru a verifica daca valvele de pe colectorul de apa si aer pentru piese au scurgeri, furnizati aer la colector si verificati daca sint scurgeri in punctele unde intra aer in forme cu toate valvele inchise. Cand verificati daca sint infundate valvele, deschideti o cite o valva si verificati daca o cantitate considerabila de aer iese afara. Curatati valva daca este infundata, sau daca exista scurgeri. In cazul unei defectiuni, verificati cauciucul de etansare 4. Inlocuiti-l daca este stricat. Inainte de a pune inapoi dispozitivul de etansare, operati mecanismul de activare cu aer comprimat pentru a preveni ca ventilul sa exercite presiune asupra dispozitivului de etansare, pentru a putea fi instalat corespunzator.

8.1.15 VERIFICAREA EFICIENTEI VALVELOR DE INTERCEPTIE AER SI VACUUM LA FORME (V59**).

Pentru a verifica daca valvele care transmit aer si vacuum la forme au scurgeri, umpleti formele cu apa si furnizati aer la colector. Inchideti toate valvele si verificati formele daca au loc scurgeri de apa sau daca apar bule de aer.

8.1.16 VERIFICAREA EFICIENTEI VALVELOR DE INTERCEPTIE VACUUM LA FORME (V80**)

Pentru a verifica ca valvele de vacuum auxiliar la forme nu pierd , se da aer la respectivele parti de forma si se observa daca de la descarcarea pompei de vacuum iese aer . Pentru a face mai rapida proba este convenabil sa fie facuta pe toate formele in acelasi timp , pentru ca apoi sa se treaca la forma dupa forma doar in cazul in care s-a evidentiat o anomalie .

8.1.17 VERIFICAREA EFICIENTEI VALVELOR DE INTERCEPTIE APA LA FORME (V30**)

Pentru a verifica daca valvele care transmit apa la forme au scurgeri, puneti sub presiune colectorul. Inchideti toate valvele si verificati toate formele pentru a vedea daca iese apa.

151

8 INTRETINERE

8.1.18 VERIFICAREA INTEGRITATII TUBURILOR FLEXIBILE

Verificati toate tuburile cand masina este oprita si cInd functioneaza. In special, verificati tuburile de presiune mare care conduc ulei la cilindrii hidraulici si toate tuburile din circuitul de barbotina.

8.1.19 CURATAREA SI LUBREFIEREA CREMALIEREI SI A GHIDAJULUI DE GLISARE

Lubrefierea cremalierei se va face cu vaselina rezistenta la apa .

8.1.20 CURATIREA REZERVORULUI DE BARBOTINA LA INTERIOR

Intervalul la care se va face aceasta operatie este determinat de experienta operatorului si este strict legat de tipul de barbotina folosita si de ciclul de turnare prescris . In orice caz, trebuie executata cel putin o data pe an, inainte de spalarea circuitului de barbotina cu apa deschizind rezervorul pe deasupra.

8.1.21 CONTROLUL PREZENTEI EVENTUALELOR PIERDERI IN DIFERITE CIRCUITE .

Daca gasiti scurgeri in orice circuit, eliminati problema, procedind in functie de tipul de scurgere prezenta.

8.1.22 VERIFICAREA SI CURATAREA COLECTORULUI DE AER SI APA LA PIESE

Cind verificati colectorul care furnizeaza aer si apa la piese , inlaturati orice sedimente prezente si indepartati valva V41 care se gaseste la capatul colectorului.

8.1.23 CURATIREA FUNDATIEI DE BARBOTINA

Daca barbotina curge pe fundatie, este esential ca sa fie inlaturata repede pentru a permite acces facil la valve si armaturi. Daca barbotina se usuca, va fi foarte greu de lucrat la valve si armaturi. In plus, fundatia se va infunda mai repede.

152

8 INTRETINERE

8.1.24 CONTROLUL SI EVENTUALELE INLOCUIRI ALE FILTRELOR DE SEPARARE A ULEIULUI (F50A , F50C , F60P)

Intervalul de timp la care trebuie sa fie facuta aceasta operatie este legat strict de caracteristicile aerului transmis de la retea . Cu toate acestea, aceasta operatie trebuie sa fie executata de cate ori se observa pierderi relevante de presiune dupa filtru pentru anumite debite solicitate . In orice caz, aceasta operatie trebuie executata cel putin o data pe an.

Procedura de inlocuire

- Inchideti supapele de aer 1 si 2.- Goliti circuitul de barbotina prin deschiderea valvelor V74** si

V79 (sau V77).- Scoateti aerul din circuitul de inalta presiune prin

deschiderea valvei V60P pe care o lasati apoi deschisa.- Scoateti aerul din circuitul de joasa presiune prin

deschiderea valvei 3 (care leaga circuitul de inalta presiune cu cel de joasa presiune ) pe care o lasati apoi deschisa .

- Inlocuiti cartusele filtrului avind grija sa nu schimbati cartusele filtrelor F50A (portocaliu) si F50C (albastru) intre ele pentru ca au grade diferite de porozitate .

8.1.25 GRESAREA TUTUROR ROLELOR

Toate rolele caruciarelor suportforme sint dotate cu gresator si sint lubrefiate cu vaselina de tipul specificat in capitolul “ CARACTERISTICI “ . Se greseaza si rolelesuportilor caii de glisare . Se va avea multa atentie pe parcursul acestei operatii pentru a evita caderea de vasilina pe forme cit si pentru a indeparta cu grija toate cantitatile excedentare .

153

8 INTRETINERE

FIG. 8.1.24 – CONTROLUL SI EVENTUALELE INLOCUIRI ALE FILTRELOR DE SEPARARE (F50A , F50C , F60F)

8.1.26 VERIFICAREA SI EVENTUALA CURATIRE SAU SUBSTITUIRE A FILTRULUI DE APA (F30 )

Intervalul de timp la care trebuie facuta aceasta operatie este legat strict de caracteristicile apei furnizate de conductele din retea Cu toate acestea, aceasta operatie trebuie sa fie facuta ori de cate ori presiunea scade (valoarea data de manometrul N30) cind este furnizata apa formelor.

Procedura de inlocuireInchideti supapele de dupa si inainte de filtru. Deschideti

supapa de scurgere 4 in cupa filtrului pentru a lasa sa iasa orice

154

8 INTRETINERE

Cantitate de apa care a ramas. Desfaceti cupa 3 si scoateti cartusul 7. Tineti dispozitivul de inchidere 6 de pe capul cartusului si arcul de sub cupa. Spalati cartusul cu apa combinata cu aer pana cind este curatata complet. Pentru o curatare mai avansata , imbibati intr-o solutie de acid clorhidric diluata 8-9%. Inlocuiti cartusul cand nu mai poate fi curatat corespunzator. Spalati cupa si dispozitivul de inchidere 5 de pe capul 1. Puneti cartusul inapoi in cupa, asigurandu-va ca arcul este pus inapoi la locul lui. Daca este inlocuit cartusul, tineti dispozitivul de inchidere 6 (care va fi inlocuit doar daca este uzat) si instalati unul nou. Insurubati cupa inapoi si strangeti pana la capat. Asigurati-va ca este pozitionat corect cartusul in cap. Deschideti incet valva din fata pina cind filtrul este umplut cu apa. Inchideti valva de scurgere 4 doar daca iese apa si apoi deschideti valva de dupa filtru.

FIG. 8.1.26 CONTROLUL FILTRULUI DE APA

1 Capul filtrului2 Racord alama 3 Cupa 4 Robinet de descarcare 5 Garnitura capac 6 Garnitura cartus7 Cartus filtrant

155

8 INTRETINERE

8.1.27 CONTROLUL TENSIUNII CURELEI DINTATE

Daca este prezent dispozitivul de deschidere forme este necesar sa se verifice justa presiune a curelei dintate 1 pentru transportul carucioarelor .

Pentru a se regla se actioneaza asupra surubului 2 al prinderii ajustabile 3 montata pe caruciorul la care este montata capatul curelei dintate .

FIG. 8.1.27 CONTROLUL TENSIONARII CURELEI DINTATE

8.1.28 CURATIREA COMPLETA A MASINII SI PROTEJAREA EI IMPOTRIVA AGENTILOR OXIDANTI

Aceasta operatie trebuie sa fie executata datorita conditiilor de mediu dure la care este supusa masina. Dupa curatarea in profunzime a masinii si uscarea tuturor suprafetelor, tratati diferitele zone dupa cum urmeaza : Suprafetele imbinate (de exemplu filetarea si acele) :

- aplicati un strat de grasime care sa reziste frecarii avind grija sa acoperiti toate suprafetele.

Suprafetele nevopsite sau ruginite- aplicati un strat de protectie impotriva ruginii (de exemplu

Ferox sau Antox)- aplicati un strat de amorsor sau de prevenire a ruginei in 24

de ore- vopsiti odata ce amorsorul este uscat complet. Culorile

standard sint gris RAL7032 si rosu RAL3020 .

156

8 INTRETINERE

8.1.29 SCHIMBAREA BATERIEI

In tabloul de comanda sint pozitionate in spatele grupului de continuitate 1 sint amplasate bateriile 2 care trebuie substituite .

FIG. 8.1.29 – SUBSTITUTIA BATERIEI

157

8 INTRETINERE

8.2 OPERATIILE DE INTRETINERE EXTRAORDINARA

8.2.1 INLOCUIREA ULEIULUI DE DIN CARTUSUL FILTRULUI DE ULEI F101

Indicele cel mai important asupra susbstituirii si instalarii filtrului F101 , este semnalat de presostatul SP101 .

In cazul in care se prezinta mesajul de alarma relativa la infundarea filtrului , este necesara substituirea cartusului si inca a intregii cantitati de ulei . Utilizarea uleiului de tip C ( vezi capitolul “ CARACTERISTICI “ – paragraful “ Caracteristici ale lubrefiantilor “) in cantitate de 15l . Cantitatea exacta este determinata umplind circuitul pina se obtin nivelurile indicate in fig. 8.1.4- NIVEL IN REZERVOARE ( capitolul “INTRETINERE “ paragraful “Controlul nivelului de ulei in vas “ ).

In efectuarea operatiei indicate este oportun sa se incerce vacumarea posibila a circuitelor in asa fel incit sa se elimine tot uleiul uzat .

O data reumplute rezervoarele cu ulei nou se va efectua evacuarea aerului din urmatoarele zone :

- cilindrul hidraulic : slabind suruburile de aerisire existete la partea de sus a celor doua camere .

- filtrul F101: slabind presostattul SP101 amplasat la partea se sus ;

- valva proportionala V101 ; slabind racordul de la partea de sus 1 pentru legarea la pompa .

Scoaterea aerului ar trebui sa aiba locin mod natural , cind acea ramura a circuitului este la o presiune de 6 bar si cind este necesar in simultan cu aerisirea sa se comande in mod oportun deschiderea sau inchiderea cilindrului hidraulic .

158

8 INTRETINERE

FIG. 8.2.1 – SCHIMBAREA ULEIULUI DIN CARTUSUL FILTRULUI DE ULEI F101

8.2.2 – VERIFICAREA VALVEI PROPORTIONALE V101 SI EVENTUALELE SUBSTITUIRI ALE TIJEI SI SCAUNULUI

Pentru a urma aceasta verificare se inchid formele la presiunea de preincarcare . Se deschide manual valva de interceptare YV11 apasind energic pe scaunul 1 al comandei manuale legata incap la valva .

Daca in aceste conditii presiunea ramine indeajuns de stabila si pompa pneumohidraulica incepe sa pompeze cu cel putin o cadenta la 5 secunde , atunci valva V101 functioneaza bine si deci fara scapari excesive .

159

8 INTRETINERE

FIG. 8.2.2 – VERIFICAREA VALVEI PROPORTIONALE V101

160

8 INTRETINERE

In schimb daca pompa P101 incepe sa pompeze la o cadenta mai mare si presiunea oscileaza , atunci este necesar inlocuirea garniturii de etansare , urminde indicatiile :

- YV61C si YV11 trebuie dezexcitate .- detasarea furtunului 2 de la racordul 3 si descarcarea uleiului din valva si ridicati-l in asa fel incit este deasupra nivelului de ulei din vas in modul in care din el nu iesa ulei .- indepartarea cilindrului pneumatic 4 impreuna cu tija 5 .- demontarea flansei din bronz 6 , etansarea 7 si garnitura din spatele ei 8 .- se are grija sa nu se introduca in interiorul valveinici cea mai mica impuritate , se reinsereaza o noua garnitura , etansarea noua si flansa din bronz , dupa ce s-a examinat calitatea garniturilor 9 si 10 ( iar daca este necesar se inlocuiesc ) .- se monteaza cele trei suruburi de etansare 11 a flansei fara insa a le stringe .- Slabiti contrapiulita 12 de pe cilindrul pneumatic de la capatul cursei , si apoi mufa 13 in asa fel incit sa se slabeasca arcul de preincarcare .- Se demonteaza tija 5 a mufei 13 . Inainte se scoate segmentul elastic de fixare 14 si apoi se demonteaza suruburile posterioare 15 .

ATENTIONARE!Tija si scaunul sint impreuna si nu se poate monta tija veghe cu un scaun nou sau invers . Nu se poate monta de asemenea tije si scaune luate de la doua ferechidiferite furnizate ca piese de schimb . .

- Se instaleaza tija pe ghidajul 16 cu surub si se pune acesta in mufa . Se reinstaleaza segmentul elastic de fixare avind grija sa se mentina articulatia sferica 17 in pozitia corecta . - Se stringe mufa pe filetul corpului cilindrului pina cind arcul de pretensionare este de 1-2 mm .- Avind grija sa nu se introduca in interiorul valvei nici cea mai mica urma de impuritate , se introduce tija in valva si se fixeaza cilindrul pe suport .

161

8 INTRETINERE

- Se plaseaza tija in scaun in asa fel incit se centreaza perfect si apoi se string - numai dupa aceasta operatie - cele trei suruburi ale flansei din bronz care blocheaza scaunul pe pozitie Pentru a aduce tija in sustinere , se schimba provizoriu tuburile de pilotaj ale cilindrului pneumatic aplicind presiune asupra fundului cilindrului . Un alt mod poate fi acela de a inchide aerul de alimentare de la retea si descarcarea completa a presiunii aerului in circuit ; in acest mod este posibil sa se miste la mina tija in cilindru .- Se releaga tuburile pneumatice 2 la racordul de descarcare ulei 3 de la valva .- Se verifica buna functionare ale valvei in acord cu procedurile indicate mai sus .

8.2.3 UMPLEREA CU ULEI A SERVOMOTOARELOR PENTRU ROTIREA FORMELOR

Inainte de ase efectua prima montare a servomotoarelor de pe suportii tip furca ale formelor , acestia trebuie umpluti corect cu ulei .Pentru a efectua aceasta operatie se procedeaza dupa cum urmeaza :

- Se umple camera centrala prin intrarea 1 fiind atenti sa nu ramina pungi de aer , si apoi se umplu camerele laterale prin intrarea 2 .- Se mentine servomotorul in pozitie verticala pentru a curata fiecare camera , in timp ce se fac cicluri de deschidere si inchidere , se slabeste contrapiulita 3 avind atentie sa nu se distruga garnitura 4 .- Se utilizeaza ulei de tip B ( vezi capitolul “ CARACTERISTICI “ – paragraful ‘ Caracteristici fluidificanti . )

162

8 INTRETINERE

FIG. 8.2.3 – UMPLEREA CU ULEI ALE SERVOMOTOARELOR PENTRU ROTIREA FORMELOR

8.2.4 CONTROLUL EVENTUALEI PREZENTE A AERULUI SI CURATAREA CIRCUITULUI HIDRAULIC AL DISPOZITIVULUI DE ROTIRE FORME .

Aerul eventual prezent in circuit tinde sa ajunga in cele doua colectoare dispuse in partea de sus a masinii . pentru a curata circuitul , si anume pentru a scoate aerul din fiecare colector prin

163

valvele speciale 13 , se va actiona dupa cum este descris in continuare pentru ambele ramuri ale circuitului :8 INTRETINERE

- Se leaga tubul transparent la racordul 12 dispus sub valva 13 , de ajuns de lung pentru a putea descarca intr-un recipent amplasat pe pamint care are o capacitate de cel putin 3 litri .- Se verifica ca vasul 1 contine ulei pentru nu mai putin jumatate din capacitatea sa .- Se elibereaza cureaua 6 slabind prinderea 8 dupa ce s-au reglat suruburile 4 de prindere la dispozitiv .- Se deschide valva 2 de descarcare a camerei inferioare ( la aer ) a cilindrului corespunzatoare colectorului care se doreste a fi curatat .- Se deschide valva 3 de legatura la camera superioara (la ulei) cu rezervorul .- Terminata miscarea se inchide valva 3 - Se inchide valva 2 .- Se deschide valva 11 .- Se comanda manual valva YV69A ( sau Yv69C a doua a colectorului care se doreste a fi curatat ) care pune in presiune camera inferioara a cilindrului , face sa se ridice tija si face sa treaca uleiul spre colector .- Se deschide partial valva 13 si se curata colectorul ( va iesi natural inca si uleiul ) - Se inchide valva 11 pentru oprirea miscarii , inainte ca tija sa aiunga la sfirsit de cursa .- Se dezexcita valva YV69A ( sau valva YV69C ) si se decomprima camera inferioara al cilindrului deschizind valva 2 .- Se repeta operatiile descrise mai sus pina cind din colector numai iese aer , ci numai ulei curat .- Se filtreaza uleiulcules in recipient si se varsa apoi in rezervorul 1 .

O data efectuata curatarea celor doua colectoare este nevoie sa se sa se introduca in dispozitiv conditiile corecte de lucru .

- Se pozitioneaza cilindrii la jumatatea fantei 5 intre suruburile de reglare 4 - Se pozitioneaza tijele la cotele indicate in figura urmind miscarile ca si in operatiile de curatire . Aceste pozitii corespund cu cele ale formelor in pozitie verticala .

164

- Se roteste fulia 10 legata la coder pina se citeste 00 ( +/- 30 ) pe displayul tabloului de operare . Pe fulie este prezenta o crestatura care trebuie sa fie in pozitie verticala .

8 INTRETINERE

- Se fixeaza cureaua prin intermediul prinderilor 15 . Pentru a facilita aceasta operatie se recomanda sa se ridice usor cilindri actionind asupra suruburilor de reglare 4 .- Se indeparteaza suruburile de reglare 4 in afara cadrului dispozitivului cu o valoare superioara cursei permisa de fanta 5 .- Se deschide valva 11 de interceptare spre colectoare .

FIG. 8.2.4 – CONTROLUL SI CURATAREA AERULUI DIN CIRCUIT

165

8 INTRETINERE

8.2.5 ADAUGAREA ULEIULUI IN ECHIPAMENTUL DE ROTIRE A FORMELOR

Adaugarea de ulei in dispozitivul de rotire a formelor trebuie sa fie urmarita in urmatoarele cazuri :

- La prima pornire a masinii cind toata instalatia trebuie sa se umple cu ulei ;- Cind se doreste cresterea numarului de forme si deci numarul de servomotoare .

166

- Cind se verifica o alarma pentru cantitatea de ulei in circuit insuficienta ( senzor SQ69D ) .

Pentru a umple circuitul instalatiei la punerea in functiune tineti cont inainte de toate ca pentru fiecare servomotor instalat este nevoie de o cantitate aproximativa de 5 litri . Se utilizeaza ulei de tip B ( vezi capitolul “ CARACTERISTICI “ – paragraful “ Caracteristici lubrefianti“) .

Pentru adaugarea uleiului se procedeaza dupa cum urmeaza :- Se blocheaza masina cu ajutorul butonului de avarie ;- Se caontroleaza ca rezervorul 1 contine o cantitate de ulei suficienta .- Se deschid cele doua valve manuale 2 care descarca circuitul de aer comprimat din dispozitivul de control;- Se actioneaza asupra suruburilor de reglare 3 care pun in legatura rezervorul la cilindri ;- Se actioneaza asupra suruburilor de reglare 4 pentru a aduce cilindrii la pozitia nominala ( corespunzatoare centrului 5 ) si in acelasi timp se mentine tensionata cureaua 6 utilizind pirghiile 7 pentru coborirea cilindrilor ;- Se inchid valvele de interceptie a rezervorului si valvele de descarcare ale circuitului de aer ;- Se slabesc suruburile in asa fel incit sa nu atinga suprafata ;- Se apasa pe butonul de resetare pentru a permite dispozitivului sa se repozitioneze pe zero .

In cazul in care s-a adaugat prea mult ulei , conditie semnalata de senzorul SQ69U , este nevoie sa se goleasca uleiul in rezervor procedind dupa cum urmeaza :

- Se deschid valvele manuale care mentin in comunicatie rezervorul si cilindrii - Se slabesc suruburile de reglare 4 si se actioneaza asupra pirghiei 7 pentru a cobori cilindrii ;- Se apasa pe butonul de rest pentru a aduce dispozitivul in zeo .

8 INTRETINERE

FIG. 8.2.5 ADAUGAREA DE ULEI LA DISPOZITIVELE DE ROTIRE FORME

167

8.2.6 INTRETINEREA FORMELOR

Intretinerea formelor trebuie efectuata urmind indicatiile din manualul de utilizare al formelor de rasina .

8 INTRETINERE

FIGURA 8.3 – SCHIMBAREA FORMELOR

168

8 INTRETINERE

8.3 SCHIMBAREA FORMELOR

169

8.3.1 PREPARAREA FORMEI LA DEMONTARE

- Se demonteaza valva de barbotina 1 de la cadrul 2 si se golesc tuburile de serviciu forma si piesa .- Se utilizeaza suruburi cu ureche si bare filetate de legatura pentru a prinde cele doua parti ale formelor 3 si 4 ce trebuiesc inlocuite .- Se utilizeaza suruburi cu ureche si bare filetate de legatura pentru a prinde cele doua parti ale formelor adiacente 5 si 6 partial sustinute in timpul operatiilor regulare , de la formele care trebuiesc inlocuite .- Se detaseaza legaturile 7 dintre forma mascul 4 a formei de domontat si caruciorul 8 a formei adiacente ;- Se detaseaza legaturile 9 dintre caruciorul formei de demontat si partea mascul a formei adiacente ;- Se detaseaza cele doua parti ale formei de demontat de la respectivele parti ale formelor adiacente ( blocajele 10 ) ;

NOTA Ultimile patru operatii nu sint necesare daca una din parti este sustinuta de carucioare independente , cum se intimpla de obicei cind este prezent un dispozitiv de rotire forme .

8.3.2 DEMONTAREA FORMELOR DE PE MASINA

Executarea acestei operatii rezulta a fi mult mai usoara si sigura , daca se dispune de un carucior special pentru schimbarea formelor 11 furnizat de NIV . In acest caz sustinerea formelor se face cu doua bare cilindrice 12 si 13 in gaurile speciale aflate pe cadrul de sustinere . Datorita faptului ca acest dispozitiv este compact schimbarea formelor se poate face fara nici o problema in zona dintre masina si conveior fara a fi nevoie sa se demonteze furtune si traseie ca in cazul partii din spate a masinii .

In aczul in care nu se dispune de un dispozitiv se poate utiliza un stivuitor cu lungimea furcilor adecvata formelor ce trebuiesc demontate . De asemenea va fi necesar , din partea operatorilor ca acest dispozitiv sa asigure sustinerea , transportul si manevrarea in siguranta a formelor .

8 INTRETINERE

Pentru demontarea formelor este necesar :

170

- Detasarea celor doua carucioare de sustinere a formelor 15 de pe cadrul 16 sau a cadrului 16 de pe cornisa 2 .- Detasarea celor doua role de sustinere 14 si a servomotorului pentru rotire 20 de pe suportul furca 19 ( in cazul formelor cu rotatie )

8.3.3 PREGATIREA FORMEI PENTRU MONTARE SI PREINCARCAREA PE CADRU

- Se monteaza pe forma cele patru placi de inox 17 care servesc pentru prinderea suruburilor de sustinere de cadrul formei - Introducerea formei in cadrul de sustinere si pozitionarea in raport cu ea prin reglarea celor 18 suruburi in legatura cu cadrul de sustinere fara nici o fortare .- Dupa ce toate suruburile s-au pozitionat , se poate trece la faza de preincarcare forma , rotind in acelasi unghi toate suruburile in asa fel incit aplica aceeasi presiune asupra formei . presiunea exercitata depinde de o suma de factori cum ar fi : morfologia piesei , peretii formei , rigiditatea cadrului , presiunea de turnare , etc. In mod general cu suruburi standard cu pas de inaintare de 2mm , este corecta o rotire de ½ tura la o inaintare de 1 mm

8.3.4 MONTAREA FORMEI PE MASINA

Ca si pentru demontarea formelor , aceasta operatie rezulta a fi foarte usoara si sigura , daca se dispune de un carucior special pentru schimbarea formelor furnizat de NIV . In caz contrar , in caz contrar utilizatorul masinii va trebui sa asigure un echipament corespunzator ca si in cazul deformarii formelor , pentru a asigura transportul si siguranta acestora :

- Se insereaza forma pe pozitie in pachetul de forme ;- Se leaga cadrul 2 la carucioare ;- Se leaga cele doua role de sustinere 14 la servomotorul de rotire 20 la furcile suport 19 ( in cazul in care sint forme care se rotesc )- Reglarea formei in asa fel incit partea sa posterioara ajunge in pozitie verticala si paralela la cele doua forme adiacente , actionind asupra suruburilor caruciorului 21 .

8 INTRETINERE

171

- Se verifica ca comprimind si relaxind pachetul de forme nu se noteaza miscari ale formei de montat ;- Daca cele doua parti nu au carucioare independente , se procedeaza la legarea celor doua semiforme cu cele ale formelor adiacente prin intermediul blocajelor 10 si apoi se indeparteaza tijele filetate care tin unite cele doua parti ale aceleiasi forme intre ele .- Se verifica ca inchizind si deschizind forma abia montata si cle vecine , centrajul permite o usoara manevrare la mina ; in caz contrar se urmeaza reglajele formei prin intermediul suruburilor 21 - Se monteaza valvele de barbotina si tuburile de serviciu la forme si piesa .

Se executa daca este necesar reglarea unghiului de rotire asa cum s-a descris in paragraful 7.4.4.

8.3.4 MONTAJUL FORMEI PE MASINA

8 INTRETINERE

172

8.4 PROCEDURA DE UMPLERE A CIRCUITULUI CU APA A DISPOZITIVULUI ISOBOX TM

Procedura va fi urmata la prima punere in functiune a masinii si de fiecare data cind sint adaugate sau substituite forme dotate cu dispozitivele ISOBOX TM .

1. Cu circuitul de aer fara presiune si electrovalva YV63P inchisa ( si anume neexitata ) , se deschide valva manuala 1 de evacuare , aflata deasupra acumulatorului .2. Se deschide valva manuala 2 de by-pass a valvei V43 , legata la reteaua de umplere a cumulatorului , pina cind apaiese prin valva 1 .3. Se inchide valva 2 de alimentare cu apa si aerisirea 1 4. Se procedeaza apoi la umplerea masonului urmind operatia pentru fiecare forma ;5. Se deschide valva manuala 3 asupra mansonului si se ataseaza tubul de legatura la colector tinindu-l pe pozitie cu mina , fara al bloca cu racordul sau ;6. Se deschide , dar numai partial , valva manuala 2 si se unfla amnsonul ;7. Se scoate tubul dupa citeva secunde si se lasa sa se dezumfle mansonul ; aerul va iesi mai rapid decit lichidul ;8. Se repata de ami multe ori operatia pina cind din manseta numai iese aer ci numai apa ;9. Se inchide valva 3 pe manseta ;

10. Se inchide valva 2 de alimentare cu apa ;11. Se repeta procedura de la punctul 5 la punctul 10 si asupra celorlalte forme ;

12. Se leaga toate tuburile intre colector si mansoanele tuturor formelor , dar de aceasta data fix ;

13. Se deschide , dar numai partial , valav manuala 2 , pentru a realiza o usoara presiune in colector ;

14. Se deschide si inchide de mai multe ori valva de aerisire 4 , amplasata la colector , pina la curatarea circuitului ;

15. Se inchide valva 2 de alimentare cu apa ;16. Se deschid toate valvele manuale 3 amplasate sub mansoane ;

Dupa citeva cicluri probabil inca o mica cantitate de aer se va aduna in colector . Se deaceea este oportun sa se repete curatarea dupa procedura de la punctul 13 la 15 . In cazul in care trebuie sa se

8 INTRETINERE

173

adauge una sau mai multe forme , este necesar sa se procedeze la reumplerea acumulatorului .

12 PROCEDURA DE REUMPLERE A CIRCUITULUI DE APA A DISPOZITIVULUI ISOBOX TM

8.5 PREGATIREA DE FUNCTIONARE

- Inainte de a porni masina, asigurati-va ca datele setate pentru “Setarea sistemului” si “Configurarea masinii” se potrivesc formei instalate.- Asigurati-va ca debitul de apa si de aer este cel necesar.- Daca forma a ramas inoperativa pentru o perioada mai mare de timp, faceti operatiile necesare de intretinere (consultati “Manualul de intretinere pentru formele de rasina ”).

8 INTRETINERE

174

8.6 VALORILE DE SETARE ALE STRINGERII PIULITELOR SI SURUBURILOR

S.R. = Sectiunea de rezistenta (mm2)MS = Cuplul de strangere (kg)V = Preincarcarea (care corespunde cuplului de strangere) (kg).

NOTA Suruburile de clasa 12K trebuie sa fie stranse cu o cheie pentru clasa 10K.

Exemplu: un surub cu diametrul de 12 mm, filetul de 1.75, clasa 12K trebuie sa fie strans la 12.28 kg in loc de 14.74 kg.

SURUBURI CU FILET NORMAL

Diametrul mm 4 5 6 8 9 10 12 14 16 18 20 22 24Pasul mm 0.70 0.80 1.00 1.25 1.25 1.50 1.75 2.00 2.00 2.50 2.50 2.50 3

S.R. mm2 8.11 13.31 18.68 34.57 45.77 55.28 79.92 110.16 150.49 185.16 236.52 294.16 338

5 S MS= Kgm 0.22 0.43 0.73 1.81 2.33 3.23 5.46 8.33 12.72 16.02 24.88 33.10 44.00

V = Kg 227 373 523 978 1282 1548 2238 3084 4212 5184 6823 8436 9880

8 G MS=Kg 0.34 0.69 1.16 2.90 3.73 5.18 8.74 13.32 20.36 25.63 35.81 43.36 60.5

V = Kg 363 596 837 1549 2050 2477 3580 49.35 6742 8295 10596 13178 15800

10K MS 0.49 0.96 1.64 4.07 5.25 7.28 12.28 18.74 28.63 36.04 50.36 66.97 85.3

V 511 839 1177 2178 2884 3483 5035 6940 9481 11665 14900 18532 21740

12K MS 0.58 1.16 1.96 4.89 6.30 8.73 14.74 22.49 34.36 43.25 60.43 73.16 100.9

V 613 1006 1412 2613 3460 4179 6042 8328 11377 13998 17830 22238 26000

SURUBURI CU FILET FIN

Diametrul mm - - - 8 - 10 12 14 16 18 20 22 24Pasul mm - - - 1.00 - 1.00 1.50 1.50 1.50 1.50 1.50 1.50 2S.R. mm2 - - - 37.14 - 61.87 83.83 119.42 161.29 209.44 263.86 324.58 374.55 S MS = Kgm - - - 1.92 - 3.52 5.68 8.83 13.37 17.48 27.16 35.81 45.7

V = Kg - - - 1040 - 1732 2347 3344 4516 5864 7688 9388 108008 G MS=Kgm - - - 3.8 - 5.63 9.09 14.12 21.39 27.96 38.65 52.10 66.00

V - - - 1664 - 2772 3756 5350 7226 9383 11821 11541 1720010K MS - - - 4.33 - 7.91 12.78 19.86 30.08 39.32 54.36 73.82 91.00

V - - - 2340 - 3898 5281 7523 10161 13.195 16623 21249 2430012K MS - - - 5.19 - 9.50 15.34 23.83 36.09 47.18 65.23 88.79 110.0

V - - - 2808 - 4677 6338 9005 12194 834 19948 21538 29200

8 INTRETINERE

175

ATENTIONARE!Valorile date in aceste tabele se refera la setarile pentru piulitele si suruburile de pe cadrele de metal. Aceste valori nu sunt valabile pentru forma retinuta .

9 DEMONTAREA

176

9 DEMONTAREA

9.1 DEMONTAREA MASINII PENTRU TRANSFER

Pentru ca aceasta operatie este extrem de complexa, contactati Departamentul de Inginerie NIV pentru instructiuni despre cum sa dezasamblati masina, precum si cum sa obtineti o lista cu componentele de rezerva care vor fi inlocuite si cum sa re-asamblati masina.

9.2 SCOATEREA DIN FUNCTIUNE A MASINII

NIV recomanda refolosirea oricaror parti care sunt in stare buna, cum ar fi motoarele, unitatile de reducer, vetilatoare etc. In ceea ce priveste celelalte parti, separati bunurile in functei de tip, de exemplu, fier, aluminiu, plastic, lana minerala etc. Strangeti uleiului si alte produse chimicale si contactati o firma specializata si autorizata pentru a arunca produse speciale. Respectati cu atentie toate legile din tara unde este aruncata masina.

A ANEXE

177

A . ANEXE

Schemele circuitelor masinii :

- Schema a circuitelor de aer, apa, vid si barbotina

- Schema legaturilor electrovalvelor de pilotaj

- Schema dispozitivului de deschidere forme

- Schema dispozitivului de rotire forme

- Schema dispozitivului ISOBOX TM

- Schema circuitului de gestionare insertii mobile

- Schema circuitului de gestionare insertii elastice

- Schema parti optionale a circuitului de aer si apa la piesa

178

Documents

ALS.04.A01- Manual de instructiuni