Universitatea de Stiinte Agronomice si

AMENAJAREA AGROTURISTICA A TERITORULUI

a. Impactul mediului asupra teritorului .

b. Impactul turismului asupra teritorului .

c. Amenajarea turistica a zonelor montane .

d. Amenajarea agroturistica a zonelor montane .

e. Amenajarea turistica a zonelor balneoclimatice .

f. Satele turistice .

a. Impactul mediului asupra teritorului .

Mediul inconjurator il definim ca rezultatul interferentei unor

elemente naturale precum solul , aerul , apa , clima , biosfera , cu elementele

socio-genetice ale practicii sociale . Existenta si evolutia omului si a societa-

tii sunt determinate de calitatea mediului . Mediul mai poate fi definit si prin totalitatea factorilor naturali si a celor creati prin activitatile umane si care in stransa interactiune influenteaza echilibrul ecologic , determina conditiile de viata si munca pentru om si perspectivele dezvoltarii societatii . Calitatea mediului inconjurator de a fi baza tuturor activitatilor inclusiv a celor turistice , il face inseparabil de fenomenul turistic . Turismul este un generator al problemelor sale , fiind capabil sa

distruga resursele de care acesta este dependent . Acesta trebuie organizat si

practicat in asa fel incat sa utilizeze mediul , dar si sa contribuie activ la pas-

trarea calitatii lui . Un mediul inconjurator de calitate favorizeaza dezvol-

tarea turismului .

Turismul este o activitate atrasa de mediile naturale si sociale

mai ales de cele ce au calitatea de a fi unice si fragile . Analizand relatia

dintre acestea , se observa ca in cele mai multe cazuri se calculeaza benefi-

ciile economice ale turismului si nu se lasa posibilitatea cuantificarii conse- cintelor sale asupra mediului si societatii . In relatiile ce se stabilesc intre

cele doua elemente mediul inconjurator , ca factor si turismul , ca activi- tate , exista influente pozitive si negative .Valoarea calitativa si cantitativa

a resurslor naturale si atrofice este determinanta asupra turismului.

Exploatarea irationala , creeza riscul de a distruge suportul de

care orice activitate turistica este dependenta . O problema dificil de rezolvat intr-un termen scurt , care a fost semnalata in literatura de specialitate dupa anul 1990 , este aceea a relatiilor ce se vor stabili in contextul necesitatii durabile , intre mediul inconjurator si diferite activitati turistice . Mediul inconjurator a intrat in centrul dezbaterilor legate de

dezvoltarea durabila a turismului in 1992 , la conferinta de la Rio de

Janeiro , ramanand , si in prezent , in secolul acesta , o problema mereu in

atentie . O.M.T. a imbratisat acest concept si a promovat materiale in

domeniu . Exista nenumarate exemple pe glob si la noi in tara in care un

mediu natural degradat nu reprezinta o destinatie turistica , sau in orice caz ,

nu una valoroasa . Ariile cunoscute ca fiind frecvent afectate de hazarde

naturale ( seisme , activitate vulcanica , uragane , inundatii , alunecari de

teren , curgeri de teren etc. ) necesita practicarea unui turism controlat . In mediile poluate si nesanatoase activitatea turistica este slaba

si de scurta durata chiar daca exista obiective turistice valoroase ( cazul vaii

Prahovei la Comarnic sau al Cheilor Turzii , in care aerul poluat al fabricilor

de ciment reduce vizibilitatea , ingreuneaza respiratia , iar pulberile raspan- dite in atmosfera devin nuclee de condensare , sporind frecventa ploilor orografice si prin intermediul apei patrunderea lor in sol ) .

Si alte activitati , de exploatare a resurselor din subsol degra- deaza mediul , in intervale de timp ce dureaza uneori pana la epuizarea resurselor sau chiar si dupa aceea . Campurile petroliere in care poluantii se

infiltreaza in sol , ajungand prin orizonturile de roci permeabile in panza de

apa freatica ( petrolul ce se pierde din conducte ), devenind cauza unor boli

grave ( platformele de exploatare a petrolului din zonele Brazi , Moinesti ) ; regiunile de extractie a carbunilor in mine si cartiere cu intinsele halde de

steril ( zonele miniere din bazinele Motru Tismana , Berevoiesti Aninoasa

Barcau etc ) ; exploatarile de sulf din Muntii Calimani ; exploatarile de

minereuri neferoase de la Baia Mare , Rosia Poieni Valea Ariesului ; zonele afectate de industrii profund poluate : Zlatna , Copsa Mica , sunt atatea locu-

ri evitate de turisti . Regiunile cu taieri masive ale padurilor si activitati industriale legate de acestea ( depozitarea rumegusului si deseurilor pe malurile apelor si in albiile raurilor ) , ariile cunoscute ca locuri de depozitare a deseurilor de

de orice fel ( de la cele radioactive la gropile de gunoi ale oraselor )descura-

jeaza activitatile turistice . Avand in vedere numeroasele cauze care distrug mediul incon-

jurator , privit ca resursa de baza a turismului , in perioada actuala apare tot

mai mult necesitatea cercetarii impactului mediului inconjurator asupra

turismului .

In rezolvarea acestor probleme ,un obstacol serios este privati- zarea agentiilor de turism si procesul de dereglementare . Dintre factorii de mediu care conduc la cresterea atractivitatii

turistice amintim :

utilizarea , protectia si imbunatatirea arealelor de mare frumusete a peisajului natural , sau cu resurse turistice deosebite ; imbunatatirea transporturilor si a retelei de comunicatii prin tehnologii performante si nepoluante; realizarea de porturi si debarcadere turistice ; ospitalitatea localnicilor si diversificarea ofertei , in spatiu rural ; protejarea si imbunatarirea mediului urban ( spatii verzi , de recreere , gradini , curatenie si salubrizare etc ) ; existenta unor statii de tratare si epurare a apei dotari tehnico edilitare , comerciale , sanitare etc; Dintre elementele de mediu ce conduc la scaderea atractivitatii

pentru turism amintim :

poluarea ;

degradarea zonelor turistice prin impactul turistic ;

constructii intensive si extensive ;

lipsa unei planificari si organizari spatiale ;

lipsa unor spatii amenajate pentru agrementul cotidian si la sfarsit de saptamana ;

lipsa transportului in comun ;

In mediul inconjurator se produc si unele fenomene de risc

natural cum ar fi : - cutremure ;

alunecari de teren ;

inundatii;

prabusiri etc , ce afecteaza si turismul din regiune ; conflicte militare ;

acte teroriste ;

conflicte interconfesionale etc., cu efecte nocive asupra turismului ;

b. Impactul turismului asupra mediului inconjurator Turismul excesiv sau prost planificat afecteaza mediul natural

de destinatie , in multe areale , gandirea si exploatarea comerciala a turismu- lui au permis aparitia unor constructii neaspectoase ( hoteluri , moteluri sau pensiuni ) care nu se potrivesc cu arhitectura . Evident sunt construite pentru atragerea turistilor , dar si pentru castiguri .

Formele unui turism sarac distrug ireparabil mediile naturale,

iar adevaratul prejudiciu pe termen lung nu poate fi calculat . Turistii contribuie adesea la distrugerea mediului din ignoranta

sau cu buna stiinta . Acest lucru afecteaza recolta si utilajele fermierilor , se

decimeaza animalele , se arunca cantitati de gunoi in locurile unde poposesc

turistii . In multe locuri salbatice peisajul a fost distrus treptat prin patrunde- rea omului turist . S-a constatat ca atat turismul intern cat si cel international este in acelasi timp o forta pozitiva care poate ajuta la conservarea mediului regi- unilor cu destinatie turistica . Multe dintre dezavantajele mentionate pot fi eliminate printr-o

mai buna planificare si management si prin educarea turistilor pentru intele- gerea si pastrarea elementelor mediului inconjurator . Turistii sunt atrasi intotdeauna de locurile frumoase , de regiuni-

le cu un trecut istoric bogat , de constructile arhitectonice interesante si de areale cu o natura mai salbatica in care interventia omului este mai putin vizibila.

O parte din banii cheltuiti de turisti in regiune se utilizeaza

pentru conservare , cat si la dezvoltarea comunitatilor locale din apropiere .

Exista numeroase exemple in care practicile turistice sunt bune

sau rele ; din pacate se acorda foarte putina atentie necesitatilor si dorintelor populatiei locale . Deciziile sunt luate , prea des , de politicieni si planifica- tori in termenii perceptiei lor , in interes national , mai mult decat in interes local . Finantatorii pun pe primul plan recastigarea investitiei lor si nu

investitiile in reabilitarea mediului . Dezvoltarea accelerata a turismului din ultimile decenii impune o

abordare in concordanta cu preocuparile tot mai concrete pentru pastrarea

mediului inconjurator . Diversitatea impactului mediului asupra turismului variaza din

punct de vedere georgrafic din mai multe puncte de vedere , in primul rand

trebuie sa tinem cont de natura turismului si degradarea efectelor lui . In al doilea rand este important sa tinem seama de dimensiunea

temporala . In al treilea rand , diversitatea impactelor depinde de natura destinatiei . Impactul turismului asupra mediului are adesea un efect cumula- tiv , in care procesele secundare intaresc si dezvolta consecintele schimbari-

lor in moduri de neprevazut , astfel ca , tratand problemele individuale izolat,

se ignora legaturile reciproce care compun impactul total , ce poate fi mai

mare decat suma partilor individuale decat suma partilor individuale . Asupra mediului natural , efectele negative , se refera la urbani-

zarea intensiva a zonei si degradarea ei ; presiuni speculative asupra terenu- rilor agricole ; modificarea ecosistemelor terestre , in special a litoralului muntilor si zonelor periurbane ( flora , fauna , apa , solul etc ), poluarea ape- lor marine ; eroziunea tarmurilor marii , a lacurilor si fluviilor , poluarea ae- rului ; consumul excesiv de apa ; poluarea apelor de suprafata ; masive defri- sari de paduri ; Dintre efectele pozitive , se remarca imbunatatirea arhitectu-

rala si peisagistica ; construirea de zone protejate ; construirea de zone pro- tejate ; reconstructii ecologice ; dezvoltarea economico sociala etc .

Asupra mediului socio-cultural , efectele negative se refera la

pierderea identitatii si traditiilor culturale ale comunitatilor locale; disparitia

ocupatiilor traditionale ; slaba motivatie profesionala ; subordonarea culturii

locale , obiectivelor , industriei turistice ; imigrarea unor categorii locale ,

obiectivelor , industriei turistice ; imigrarea unor categorii sociale marginali-

zate care desfasoara activitati ilegale sau partiale ilegale ;

probleme de securitate sociala etc. Efectele pozitive privesc : cresterea veni-

turilor rezidentilor ; oportunitati mai bune pentru munca , cat si pentru afa-

ceri conexe turismului ; contactul cu alte culturi ; imbunatatirea standardelor

culturale si educationale ; posibilitati mai bune de refacere a fortei de munca

si a sanatatii oamenilor etc . Asupra mediului urban , efectele negative , se refera la : urbani- zarea supraintensiva ; uniformitatea structurilor turistice construite ; supra- incarcarea capacitatilor de primire turistica ; trafic excesiv ; cladiri ilegal

construite ; degradarea mediului urban si a structurilor turistice datorita neintretinerii ; poluarea prin inestetic; poluarea sonora , cu gaze , cu praf

etc ; conservarea si pastrarea identitatii arhitecturii locale ; refacerea cladi-

rilor avariate si a zonelor deteriorate etc . c. Amenajarea turistica a zonelor montane

Muntele , ca destinatie de vacanta , s-a situat intotdeauna in to-

pul preferintelor turistilor , locul sau in traficul turistic , fiind determinate de plurivalenta acestuia si de accesibilitatea in tot cursul anului .

Cererea pentru turismul montan s-a manifestat , de la inceputu-

rile sale si pana la jumatatea secolului nostru , in sezonul cald.

Muntele era solicitat pentru sejurul de vara , motivatia cliente-

lei fiind aceea de a beneficia de conditiile climatice pentru odihna si trata- ment , pentru practicarea drumetiei si alpinismului . Sporturile de iarna , ca mod de petrecere a vacantei , au aparut

relativ recent , iar practicarea lor in statiuni de tipul celor mentionate era o

activitate neglijabila in anul 1930 . In sezonul de vara turistii practica drumetia , alpinismul sau se-

dentarismul , diverse sporturi : tir , calarie , golf , tenis etc. , iar in sezonul

de iarna ei practica schiul , patinajul , alpinismul , saniute , bob sau

sedentarismul .

Amenajarea zonelor montane s-a confruntat , datorita particu-

laritatilor si implicatiilor sale cu numeroase si dificile probleme , fapt ce a

favorizat prezenta , in teoria si practica de specialitate , a unei varietati de

solutii si modele . Modelele de amenajare a zonelor montane se diferenti- eaza , in raport de conditiile existente : peisaj , clima , flora , fauna , for-

me de relief , zapada , etc si de posibilitatile de acces . In relatie cu condi- conditiile naturale , localizarile , in functie de specificul lor , sau destinatia

dominanta : vara , iarna , urmaresc valorificarea la parametri superiori a resurselor existente . Distribuirea in teritoriu a echipamentelor de cazare si alimentatie , precum si tipologia acestora , reteaua de drumuri si mijloacele de transport , dotarile de agrement etc , sunt adaptate caracteristicilor

resurselor .

In privinta posibilitatilor de acces , se tine seama de faptul ca

muntele , prin natura sa , este un spatiu de circulatie mai dificil , atat in

zonele sale periferice , dar , mai ales atunci cand este vorba de microcirculatie interioara . Amplasarea viitoarelor statiuni se va face in functie de permeabilitatea zonelor respective si de mijloacele prin care se asigura accesul :cale ferata , sosea , mijloace mecanice de urcare , poteci si marcaje adecvate . Pe langa conditionarile de permeabilitate si elemente naturale , in amenajarile montane mai trebuie sa se tina seama si de optiunea intre concentrare si dispersare . Din acest punct de vedere se disting doua tipuri de localizari : sub forma punctelor izolate , centre de receptie turistica de mici dimensiuni , distribuite in jurul masivului , de-a lungul vailor sau in interiorul acestuia.

sub forma statiunilor , localizare concentrata , cu functionalitate complexa , destinate unui numar mare

de turisti . Raportandu-se acestor cerinte de ordin general , in literatura de

specialitate se opereaza cu trei tipuri principale de localizari pentru statiunile

montane , criteriul de diferentiere fiind amplasarea echipamentelor fata de masiv :

localizare periferica , la marginea masivelor montane si in imediata vecinatate a unor localitati ;

localizare liniara , de-a lungul culoarelor naturale de patrundere in masiv ;

localizare terminala , in zone inalte sau adanci , dincolo de limita asezarilor umane ;

Localizarea periferica se caracterizeaza prin situarea in apropi- erea masivului sau la contactul cu acesta , dezvoltandu-se sub forma unui centru economic si social important prin integrarea unor localitati existente , de care infrastructura beneficieaza . Aceasta poate fi :

localizare periferica limita exterioara , in care statiunile sunt amplasate la cativa kilometri de munte ;

localizare periferica de contact ;

localizare periferica limita interioara , in care centrele turistice sunt amplasate in interiorul muntelui ;

Localizarea liniara este caracteristica vailor de penetratie largi, cu posibilitati de amenajare a cailor de acces si realizarii de echipamente turistice , ea putand lua forma unor statiuni izolate sau grupate in functie de dimensiunile culoarelor .

Localizarea terminala se refera la statiunile de altitudine inalta

sau la cele amplasate in extremitatea interioara a culoarelor de pentratie .

d. Amenajarea agroturistica a zonelor montane Agroturismul reprezinta actiunea de deplasare a unei persoane

intr-o localitate rurala nepoluata , pitoreasca , avand un specific agrar finali-

zata prin sederea , sejurul , pentru o durata de cel putin 24 ore intr-o gospo- darie taraneasca , consumul de produse locale alimentare si nealimentare si coabitarea , observatia , asistenta si coparticiparea in comunitatea sociala locala , prin respectarea normelor ce fac posibila intreaga actiune.

Agroturismul montan presupune o valorificare superioara a va- lentelor economice naturale si atropice ale zonei montane si prin turism ,

punandu-se accentul pe o interconditionare a laturii traditionale cu cerintele

turismului modern , competitiv , coparticiparea si coabitarea reciproca fiind

elemente definitorii . Agroturismul trebuie inteles ca un pachet de servicii socio-

culturale , sportive si activitati specifice mediul geografic , puse la dispozitia

turistului , avand in vedere ca acestea sa se desfasoare in conditiile unor

investitii individuale si de conservare a naturii . Climatul si peisajele , etno- grafia si folclorul , ceramica si artizanatul , fondul cinegetic si pescuitul , fon- dul pomicol si viticol etc , existente in mediul rural fac ca Romania sa dispu- na de multiple posibilitati pentru dezvoltarea agroturismului . Obiectivele agroturismului sunt urmatoarele :

lichidarea sau limitarea migratiei populatiei din mediul rural spre cel urban si stimularea revenirii , a populatiei din zonele urbane care este originara din cele rurale .

asigurarea conditiilor de trai si civilizatie in mediul

rural stimuland stabilitatea populatiei active in mediul

rural.

- conservarea si protectia mediului rural , factori de

atractie a populatiei autohtone si a strainilor spre

mediul rural .

Motivatiile agroturismului sunt urmatoarele :

revenirea omului la natura nemodificata , motivatie

valabila pentru toate categoriile de varsta , sex , socio-

profesionale , statut social , rezultat al trebuintei de

conservare , sanatate , confort fizic si spiritual a omu-

lui modern care nu se poate rupe de cadrul originar de

viata .

- cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de

apartenenta specifice zonelor rurale , dintre care se

desprind : familia de tip patriarhal , comunitatea loca-

tiva , grupul de munca , grupul folcloric , etc . In acest

cadru , turistul isi recapata conditia de membru al co-

munitatii , reputatia , prestigiul , consideratia celorlalti

precum si posibilitatea de a participa la activitati co-

mune creatoare .

cunoasterea , intelegerea , inventarierea si elaborarea

contactului nemijlocit cu obiecte ale tezaurului istoriei nationale , folclorului ocupatiilor traditionale si obice-

iurilor populare , transforma vacantele rustice intr-un proces de asimilare a unor noi si numeroase cunos-

tinte , precum si dobandirea unor noi deprinderi .

- motivatii estetice ce decurg din nevoia de frumos , or-

dine , puritate , armonie , care indeamna pe majorita- tea turistilor sa se considere privilegiati pentru posibi- litatea de a vizita locuri atractive prin farmecul si pito- rescul lor.

curiozitatea , satisfacuta prin informatii asupra ospita-

litatii populare , obiceiurilor gastronomice , artizana-

tului si rituarilor satesti. -

- odihna , cura de aer si de fructe , consumul de alimente proaspete si terapia ocupationala .

sportul , vanatoarea , pescuitul sportiv , ascensiunile si drumetiile , capata o nota autentica , lasand loc

initiativei , imaginatiei si inclinatiilor individuale .

Analiza evolutiei localizarii echipamentelor turistice in spa-

tiul rural , in diferite tari ale lumii , a permis identificarea a doua etape :

- prima etapa implantarilor individuale , se caracterizeaza printr-o

evolutie oarecum anarhica a echipamentelor , acestea fiind amplasate si

concepute fara a se tine seama de particularitatile mediului economic si social .- a doua etapa , denumita amenajare concertata , in care noile implantari

se raporteaza imperativelor dezvoltarii complexe zonelor rurale si sunt concepute intr-o viziune integrata , produsele turistice astfel create avand ten-

dinta de a se completa reciproc .

Implantarile individuale sunt reprezentate de :

- resedintele secundare , amplasate initial in preajma marilor aglomeratii urbane , pe distante variind intre 20 80 km , ulterior aceste echipamente s-au

distribuit , tot mai mult , in teritoriu , inaintand spre zonele de liniste absoluta si cu vegetatie bogata , spre cele cu destinatie turistica .

- locuinte rurale si pensiuni , echipamente turistice realizate prin adaptarea

si modernizarea unor gospodarii taranesti

- mica hotelarie rurala , constituita in principal din hanuri , obiective cu functi-

onalitate complexa , ce asigura deservirea calatorilor si in afara sezonului

turistic , amplasate cu prioritate in localitatile izolate .

In ceea ce priveste amenajarea concertata , aceasta raspunde

necesitatilor unei coordonari a actiunilor de organizare a teritorului si implantare a echipamentelor , in conditiile multiplicarii relatiilor dintre colec-

tivitati determinate de dezvoltarea turismului de masa . Amenajarea concertata , prin formele pe care le imbraca : statiuni verzi , parcuri naturale

regionale , oglinzi de apa si baze sportive , locuinte familiale si sate de locuinte noi , camping-uri rurale etc , contribuie la atenuarea efectelor grave provocate asupra mediului de receptia unui numar de turisti in permanenta ascensiune .

Statiunile verzi reprezinta formula adecvata de amenajare a localitatilor cu peste 10.000 de locuitori , situate intr-o zona cu vegetatie bogata.

Parcurile nationale si regionale , prin modalitatile de organi-

zare si gestionare au ca obiective : protejarea peisajului , mentinerea vietii rurale si satisfacerea nevoilor de destindere ale orasenilor .

Oglinzile de apa si bazele de agrement nautic , amenajari realizate prin utilizarea unei resurse naturale : izvor , rau , lac , etc . ori prin construirea unui baraj sau lac artificial , reprezinta un element ce evita proliferarea anarhica a resedintelor secundare , prin coordonarea si dirijarea diverselor initiative privind implantarea de noi obiective .

Locuintele familiale , sunt grupuri de unitati mici fara serviciicolective , create sau amenajate in constructii existente , deci o formula in care

sunt mai bine valorificate dotarile prezente , indiferent de destinatia lor initiala .

Satele de locuinte noi , sunt ansambluri de factura eterogena , cu destinatie de vacanta , construite in intentia de a repopula unele zone .

O forma particulara a amenajarilor rurale este generata de turismul silvestru . Arealele forestiere exercita o puternica atractie turistica atat pentru odihna , recreere , week-end , cat si pentru vanatoare .Tipologia

implantarilor , ca si solutiile de amplasare a dotarilor , se diferentieaza in raport cu forma de turism dominanta .

In cazul turismului de vanatoare amenajarile sunt mai complexe vizand pe de o parte , crearea conditiilor pentru habitatul si hrana animalelor,protectia vanatului si conservarea echilibrului natural si , pe de alta parte , realizarea echipamentelor destinate satisfacerii nevoilor generale si particulare ale turistilor vanatori si anume : terenuri de vanatoare , castele ( case ) de vanatoare , puncte de observatie , locuri de panda , suprafete ( platforme ) destinate expunerii vanatului si desemnarii castigatorilor , locuri pentru organizarea de focuri de tabara etc .

e. Amenajarea turistica a zonelor balneoclimatice Statiunile termale , functionand ca centre turistice complexe si

de multe ori ca centre urbane , destinate unei clientele de mare eterogenitate ,

necesita o conceptie de amenajare adecvata , o organizare a teritorului intr-o

viziune regionala , integrata , care sa asigure coordonarea spatiala a tuturor

activitatilor turistice si neturistice . Avandu-se in vedere motivatia principala

a vacantelor in aceste statiuni , cura balneara , elementul de referinta , in dimensionarea si localizarea amenajarilor , il constituie factorii naturali de cura: varietate , capacitate , calitate , distributie in teritoriu etc. In procesul de amenajare a arealelor balneare se impune :

- delimitarea zonelor functionale ( a perimetrelor balneare ) in care sa se asigure exploatarea optima a factorilor naturali , amplasamentele cele mai

favorabile si materializarea masurilor de protejare a mediului ;

- dimensionarea constructiilor balneare si de alta natura , in raport cu volumul

capacitatea si calitatea resurselor ;

- structurarea echipamentelor intr-o conceptie unitara ;

- amenajarea unor spatii libere si utilizarea lor in scopuri terapeutice ( parcuri ,

terenuri de sport , zone pentru cura de teren etc );-utilizarea judicioasa a factorilor de cura si implementarea progresului tehnic in activitatea balneara si de exploatare a resurselor ( tehnologii moderne , instalatii balneare de inalta tehnicitate , conservarea resurselor etc . ) Pentru determinarea marimii viitoarelor localizari se porneste de la :

- evaluarea capacitatii factorilor naturali de cura : izvoare minerale , ape termale , emanatii de gaze , namoluri etc. precum si a suprafetei totale posibil de amenajat ;- stabilirea modalitatilor de utilizare a resurselor , cura interna sau externa , si a necesarului pentru o procedura , in cazul fiecarui tip de tratament ( stranduri , bai la cada , impachetari , inhalatii , buvete etc. ), determinari care se fac pentru fiecare statiune si resursa in parte ;

- stabilirea raportului intre curanti si cei veniti pentru alte destinatii : odihna , recreere , miscare , diverisment , informare cultural-stiintifica etc.

In functie de configuratia zonelor si cerintelor urbanizarii , se pot delimita mai multe solutii de amplasare a echipamentelor :

localizarea sub forma tabla de sah in care dotarile turistice si balneare alterneaza cu echipamentele urbane si edilitare ale asezarilor umane ;

localizarea in forma de panza de pianjen , adecvata implantarilor in vai largi , marcate de inaltimi sau cursuri de rauri , este conceputa intr-o organizare radiala a echipamentelor , oferind avantajul unui punct de concentrare a activitatilor ;

localizarea radiocentrica reprezinta modelul cel mai evoluat al amenajarilor balneare , fiind prezent in aproape toate statiunile noi , care are o desfasurare in plan circular sau , mai frecvent , de amfiteatru cu un element de atractie in jurul caruia graviteaza toate activitatile ;

Tara noastra dispune de un bogat si variat fond natural

terapeutic reflectat prin : ape minerale , ape si namoluri terapeutice , emanatii de gaze , etc. , care a permis crearea de staiuni balneoclimatice pe tot curpinsul tarii , inca din timpuri stravechi , azi acestea gasindu-se intr-un proces de dezvoltare si modernizare . f. Satele turistice .

Preocuparea pentru gasirea unei noi formule de vacanta , in care sa se reflecte , cat mai fidel posibil , preferintele turistilor , si care sa satisfaca cerintele unui turism de masa , s-a bucurat si se bucura de atentia cuvenita din partea organizatorilor de turism , din tara si de peste hotare . Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti , bine constituite , situate intr-un mediu nepoluat , pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric care , in afara functiilor politico administrative , economice , sociale si culturale proprii , indeplinesc , sezonier sau in timpul anului , si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinita. Satul turistic reda specificitatea si originalitatea spiritului local

sau zonal ale tarii ( etnografica ) si de aceea trebuie sa fie promovat ca produs turistic global ; Acesta este compus din mai multe subproduse turistice - , respectiv pensiunile turistice rurale , care particularizeaza oferta turistica locala , o diversifica in raport cu profesionalismul , traditia si ospitalitatea gospodareasca ( satele turistice : Bran , Moeciu , Brasov , Vama , Sibiel , Sibiu etc. ) care reprezinta specificitatea etnografica zonala si in care comerciali- zeaza o serie de gospodarii ca pensiuni turistice rurale . Resursele naturale : asezare geografica , relief , clima , peisaj , flora si fauna etc. , cat si cele umane : obiective cultural-istorice , monumente

muzee , ospitalitate , limba , mentalitate , obiceiuri si datini , etnografie si folclor , arta , cultura , etc ., sunt cele care genereaza diverse forme de turism .

De exemplu , litoralul , cursurile de apa si in general , orice oglinda de apa , sunt folosite pentru promovarea turismului de odihna si recreere , pentru diversificarea paletei de servicii de agrement ; de asemenea fondul cinegetic si piscicol , genereaza vanatoarea si pescuitul sportiv . Padurile din zonele montane si submontane , frumusetea peisajului, rezervatiile naturale etc., favorizeaza drumetia , turismul itinerant sau turismul de sejur intr-un cadru natural nepoluant .

TIPURI DE SATE TURISTICE Din punct de vedere teoretic , problema tipologiei satelor turistice poate fi abordata ca o chestiune de natura optionala , insa decizia aplicarii ei in practica , determinarea tipului de sat turistic este de natura obiectiva . Pentru aceasta , este necesar ca , alaturi de dorinta si intentia organizatorilor , satul turistic sa intruneasca un cuantum de conditii naturale , cultural-istorice si social economice obiective , care sa fie definitorii si caracteristicile care pot fi luate in considerare in tipologia satelor turistice sunt numeroase si variate de la o zona geografica etnografica la alta . In continuare , vom prezenta o tipologie generala a satelor turistice , care se regaseste si in unele tari europene cu traditie in turismul rural :

a. Sate turistice enografice- folclorice ; In aceasta categorie se pot incadra satele in care portul traditional , arhitectura , mobilarea si decorarea interioarelor in mod rustic , muzica si coregrafia populara predomina si se impun ca insusiri esentiale ale satului respectiv . In aceste sate pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa in conditii autentice ( mobilier , decor si echipament de pat in stil popular , meniuri traditionale servite in vesela si cu tacamuri specifice farfurii si strachini din ceramica , linguri de lemn etc.), ceea ce nu exclude , desigur posibilitatea utilizarii , la cerere si a tacamurilor moderne . In aceste sate din care fac parte : Bogdan Voda , Botiza (Maramures ) , Sibiel , Gura Raului (Sibiu ) , Vama Moldovita , Putna (Suceava), Vaideeni ( Valcea ) etc. , se pot organiza expozitii artizanale permanente ( cu vanzare ), iar pentru turistii care nu raman in localitate , ci numai viziteaza , se pot amenaja una sau mai multe gospodarii , ca muzeu etnografic in aer liber . De asemenea , in aceste sate pot fi identificati si stimulati rapsozi populari ( vocali si instrumentali ) , permanentizate hore duminicale si , la sarbatori : targurile , alte obieiuri si traditii locale , la care sa participe efectiv si turistii . b. Sate turistice de creatie artistica si artizanala Aceste sate ofera posibilitatea practicarii unui turism de sejur,

in cadrul caruia in ateliere special amenajate si sub indrumarea unor artisti si mesteri populari renumiti , turistii s-ar putea initia in arta , si tehnici arhaici populare ca : pictura iconelor pe sticla , pictura naiva , sculptura in lemn si piatra , tesatorie populara , confectii si cusaturi populare , ceramica , muzica

si dansuri populare etc . Aceste sate detin ateliere artizanale sau au creatori populari renumiti : Tismana (Gorj ) , Marga ( Caras Severin ) , Marginea (Suceava ) , Vadu Izei si Dragomiresti (Maramures ).

c. Sate turistice climaterice si peisagistice O caracteristica predominanta a acestor sate , adecvate

turismului de sejur , este cadrul natural si pozitia geografica izolata de centreleaglomerate si de marile artere de circulatie . Satele de deal si de munte cu casele raspandite pe vai si coline , la o oarecare distanta unele fata de altele , cu pajisti , fanete , livezi , satisfac motivatia fundamentala a numerosi turisti de reintoarcerea la natura - . Localitati ca : Fundata si Sirnea ( Brasov ), Leresti ( Arges ) , Botiza ( Maramures ) , Agapia ( Neamt ), Sibiel (Sibiu ), Soveja (Vrancea ) etc ., intrunesc asemenea conditii de odihna si recreere .

d. Sate turistice pescaresti si de interes vanatoresc

In afara posibilitatilor de cazare si de organizare a pescuitului

vanatorii sportive , in aceste sate se pot oferi si servicii culinar gastronomice pescaresti ( indeosebi in Delta ) si vanatoresti . Populatia locala poate organiza in limitele legale pentru turisti , unele forme de agrement specifice , pescaresti si vanatoresti , ca in Murghiol , Crisan si Sfantul Gheorghe ( Tulcea ) , Ciocanesti ( Suceava ) , Botiza ( Maramures ) , Tismana ( Gorj ) . e. Sate turistice viti-pomicole In satele in care predomina cultivarea pomilor fructiferi si a

vitei de vie , activitatile turistice sunt posibile pe toata durata anului , atat in perioada recoltarii , cat si dupa aceea , prin oferta de fructe , struguri si a preparatelor realizate pe baza lor . Pot fi avute in vedere multe alte preparate culinare comune sau dietetice , pe baza de fructe . In aceste sate , o atractie deosebita si , in acelasi timp , o sursa principala de venituri , poate sa o constituie bauturile racoritoare si reconfortrante preparate din fructe sau degustarile de vin : Recas si Gearmata ( Timis ) , Agapia ( Neamt ), Leresti (Arges), satele din podgoriile Vrancei , Cotnari , Niculitel, Jidvei etc .f. Sate turistice pastorale

In aceasta grupa pot fi incluse satele de munte ,in care

preocuparea de baza a localnicilor este cresterea oilor si a vitelor , si care pot sa atraga turistii , prin meniuri bazate pe produse lactate . Aceste meniuri pot fi completate cu oua , carne de pasare , de ovine si de bovine , iar pentru divertisment , pot fi organizate ospete ciobanesti ( cu batal la protap , berbec haiducesc , balmus , urda si jantita ), programe legate de petrecerile specifice si traditionale ale oierilor , ca la Vaideeni (Valcea ), Jina , Sibiel si Gura Raului (Sibiu ), Huta Certeze ( Satu Mare ), Prislop ( Maramures ) , Polovragi , Baia de Fier ( Gorj ). g. Sate turistice pentru practicarea sporturilor

Numeroase localitati rurale prezinta excelente conditii pentru

practicarea sporturilor de iarna ( satele montane si de deal ) si nautice ( litoral, Dunarea si Delta Dunarii , raurile interioare , lacuri de acumulare ), fara amenajari speciale si costisitoare . Acest tip de sat poate sa atraga doua categorii de turisti , in general din randul tineretului : sportivi amatori , initiati , dar dornici sa invete sa le practice . Pentru aceasta din urma categorie , pot functiona ca : instructori , sportivi de schi , inot etc ., recrutati in randul populatiei locale . De asemenea , in aceste sate pot functiona puncte de inchiriere a echipamentului sportiv . Spre exemplificare , citam satele : Fundata Sirnea si Bran ( Brasov ) pentru sporturi de iarna , Murighiol si Crisan (Tulcea), Limanu - 2 Mai si Vama Veche ( Constanta ) pentru plutarit , canoeing, rafting etc.