Anfo

 

 

naliza ormăutilizstra

multării przării dategic

 

idimeofesiodateloce priinfra

 

 

 

 

 

ensioonaleor în luivind astruc

 

nală ae din puareainvesctură 

a eduperspa decistițiile 

ucațiepectiviziilore în 

  

1

ei și va r 

Abrevier

ARACIP 

BM 

CE 

CNDIPT 

ESPON  

E&F 

FEADR 

FEDR 

FRA 

FESI 

FR 

GR 

HEAD 

ICȘ 

IDUL 

INS 

IPC 

ÎPT 

MADR 

MDRAP 

MEN 

MFE 

NEET 

OCDE 

ONG 

PGA 

PIAAC 

PIB 

PISA 

PNDL 

PNDR 

PNUD 

POR 

PTȘ 

SIIIR 

SMIE 

ȘTM 

TIC 

TOWES 

UAT 

UE 

UEFISCD

UNTRR 

 

ri și acronim

Agenția

Banca M

Comisia

Centru

Grupar

Educaț

Fondul 

Fondul 

Agenția

Fondur

Frecven

Guvern

Proiect

Indicele

Indicele

Institut

Indicele

Învățăm

Ministe

Ministe

Ministe

Ministe

Tineri c

Organiz

Organiz

Acceler

Program

Produs

Program

Program

Program

Program

Program

Părăsir

Sistemu

Strateg

Științe,

Tehnol

Test pr

Unitate

Uniune

DI  UnitateInovări

Uniune

me 

a Română de

Mondială 

a Europeană

l Național de

rea European

ie și formare

European A

European d

a pentru Dre

rile Europene

nță redusă 

nul României

tul Holistic Ev

e capacității 

e Dezvoltării

tul Național d

e Prețului de

mânt Profesi

erul Agricultu

erul Dezvoltă

erul Educație

erul Fonduril

care nu sunt 

zația pentru 

zație non‐gu

rația maximă

mul pentru E

 intern brut 

mul pentru E

mul Naționa

mul Naționa

mul Națiunil

mul Operațio

ea timpurie 

ul Informatic

gia privind m

 Tehnologie 

ogia Informa

ivind compe

e administrat

ea Europeană

ea Executivă i  

ea Națională 

 

e Asigurare a

ă 

e Dezvoltare 

nă de Coope

e 

gricol pentru

e Dezvoltare

epturi Fundam

e Structurale

 

vidence and 

școlii 

 Umane Loca

de Statistică

e Consum 

onal și Tehn

urii și Dezvol

ării Regionale

ei Naționale 

or Europene

încadrați în 

Cooperare ș

vernamenta

ă a terenului 

Evaluarea Int

Evaluarea Int

l de Dezvolta

l de Dezvolta

or Unite pen

onal Regiona

a școlii 

c Integrat al Î

odernizarea 

și Medicină

ației și Comu

tențele la lo

tiv‐teritorială

ă 

pentru Fina

a Transporta

a Calității în Î

a Învățămân

rare Teritori

u Dezvoltare

e Regională

mentale a U

e şi de Invest

Design 

ale 

ic  

ltării Rurale

e, Administra

e 

muncă și nic

și Dezvoltare

ală 

 măsurată în

ternațională 

ternațională 

are Locală 

are Rurală 

ntru Dezvolta

al 

Învățământu

 infrastructu

unicațiilor 

cul de munc

ă 

anțarea Învăț

atorilor Rutie

Învățământu

ntului Profes

ală 

e Rurală 

niunii Europ

tiţii 

ației Publice 

ci în program

e Economică

n condiții de 

a Competen

a Elevilor 

are 

ului din Rom

urii educațion

că 

țământului S

eri din Româ

l Preunivers

ional și Tehn

ene 

 

me de educaț

cutremur 

nțelor Adulțil

ânia 

nale 

Superior, a C

ânia 

itar 

nic  

ție sau forma

lor 

Cercetării, De

  

2

are 

ezvoltării și 

 

 

Cuprins

Abrevier

1. 

2. 

3. 

3.1 Co

3.1.1 

3.1.2 

3.1

3.1

3.1

3.1

3.2 

3.2

3.2

3.2

3.2

3.2

3.2

3.3 

3.4 

3.4

3.4

3.4

3.5 

3.5.1 

3.5

3.5.2 

3.5.3 

3.5

s  

ri și acronime

INTROD

METODO

ANALIZA

ondițiile de p

Accesibi

Existenț

.2.1  Carac

.2.2  Cadre

.2.3  Progr

.2.4  Altern

Riscul de

.1  Rata d

.2  Adecv

.3  Aband

.4  Prom

.5  Rata d

.6  Rezult

Învățăm

Universi

.1  Tipare

.2  Dimen

.3  Anul c

Cererea 

Cererea 

.1.1  Oferta

Curricul

Legături

.4  Comp

e ..................

UCERE ........

OLOGIE .......

A SITUAȚIEI A

predare și înv

ilitatea și spa

a resurselor 

cterul adecva

ele didactice 

ame pentru 

native de tra

e părăsire tim

de repetenți

varea vârstei

donul școlar 

ovarea clase

de absolvire 

tatele elevilo

mântul antepr

ități .............

e de înscriere

nsiuni ale inf

construcției 

și oferta de 

de compete

a, cererea și 

um, metode

i între institu

petențe dobâ

....................

....................

....................

ACTUALE ......

vățare din șc

ațiile infrastr

în infrastruc

at al utilitățilo

....................

reducerea p

nsport .........

mpurie a șco

e ..................

i la nivelul cla

....................

ei/anului de s

....................

or .................

reșcolar: Stu

....................

e ..................

frastructurii .

și vulnerabil

competențe

ențe pe piața

deficitul de 

 de predare 

uțiile de educ

ândite în unit

....................

....................

....................

....................

colile din Rom

ructurii educ

ctura de edu

or din unităț

....................

părăsirii timp

....................

olii și rezultat

....................

asei .............

....................

studiu ..........

....................

....................

udiu de caz ‐

....................

....................

....................

itatea seism

e ..................

a forței de m

competențe

și ofertă edu

cație și form

tăți ÎPT și un

....................

....................

....................

....................

mânia ...........

aționale.......

cație ............

țile de învăță

....................

purii a școlii ..

....................

tele elevilor .

....................

....................

....................

....................

....................

....................

Cluj‐Napoca

....................

....................

....................

ică ...............

....................

uncă ............

e ...................

ucațională ....

are și angaja

iversități .....

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

ământ ..........

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

...................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

atori .............

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

  

3

............ 2 

............ 5 

............ 9 

.......... 17 

.......... 17 

.......... 17 

.......... 26 

......... 31 

......... 36 

......... 41 

......... 43 

.......... 46 

......... 49 

......... 51 

......... 55 

......... 61 

......... 64 

......... 64 

.......... 68 

.......... 71 

......... 72 

......... 78 

......... 81 

.......... 82 

.......... 82 

......... 83 

.......... 86 

.......... 87 

......... 88 

3.5

3.5.

4. 

Referințe

 

 

.4.1  Comp

.4.2  Comp

RECOMA

e bibliografic

petențe cogn

petențe socio

ANDĂRI .......

ce ................

 

itive .............

o‐emoționale

....................

....................

....................

e...................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

  

4

......... 88 

......... 94 

.......... 98 

........ 105 

1. INTR

 1. Româunei abouna din în  scădeînvățămnivel scădin  Eurinfrastruacestea,cele  rurinfrastruîn cazul aprovocăși mai mpopulațiaccentuereducerede educa 2. Capadiferenținegalitade  învățtotală.  Îunități  dsupraaglfenomenexpuși fe

 3. Cu toRomâniapărăsirenivelul semnificcazul înv

               1 Analiza unui  Acoinfrastruc

ANALIZ

 DIN PE

RODUCERE 

ânia se confordări holistcele mai imere  și  îmbătânt. De asemăzut de ocupopa.  Aceastuctura educa există difererale.  Aceste uctura, facilitaltor servicii ri unice și co

mult situația, ei  în  risc  dează diferenea segregăriație printr‐o 

citatea unităelor  urban‐ate. Analiza pământ dispun  extrema  cde  învățămâlomerare  prn 24% dintreenomenului 

oate că, anala,  capacitate  timpurie  aclasei  și  abcativ cu repevățământulu

                      a fost realizaord  de  servicctura de învăț

ZA MULTIDIM

RSPECTIVA U

 PRIV

fruntă cu untice privind pmportante o rtrânită.  Acesmenea, ele apare și al unetă  realitatețională de caențe semnifidiferențe  etățile unitățipublice. Anuomplexe, prebugetul aloce  sărăcie  șițele existenti și excluziunabordare ho

ăților de înv‐rural  și  întprezentată înun de o capacealaltă,  10%ânt  deserveredomină  îne elevii din msupraaglome

lizat separatea  insuficiea  școlii,  adânbandonul  șcetenția (0,10i secundar s

                       ată de echipa cii  de  asistențământ. 

MENSIONALĂ

UTILIZĂRII D

VIND INVEST

n set unic deprioritizareareprezintă sstea  au  impau  implicațiieia dintre ceconduce  l

are să benefcative între există  la  nivlor de învățăumite grupuecum accesucat educațieii  excluziunete. Această snii. Aceste prolistică. 

vățământ dintre  niveluriln cele ce urmacitate extins% dintre unitsc  aproape n  învățămânmediul urbanerării. 

t, fenomenuntă  a  săliloncind  problecolar.  Anali2), abandonuperior. Ace

Băncii Mondnță  tehnică  p

 

Ă A EDUCAȚ

DATELOR ÎN L

TIȚIILE ÎN IN

 

e provocări  investițiilorchimbarile dpact  asupra i evidente asele mai mici la  necesitatficieze un nuregiunile și jvelul  întreguământ și perri de elevi, înul redus la sei este cel ma  socială  estsituație recorovocări  imp

n România nle  de  învățmează  aratăsă,  iar acesttățile  de  învun  sfert  d

ntul  secundan. De aseme

ul supraaglomor  de  clasă eme  precumza  arată  căul (0,099) șiest aspect es

iale,  în colabopentru  luare

ȚIEI ȘI FORMĂ

LUAREA DEC

FRASTRUCTU

care ar  trebr în infrastrudemografice populației supra pieței rate de parttea  prioritizmăr cât mai udețele țăriilui  sector  drformanțele n special elevervicii și segrai scăzut la nte  cea  mai onfirmă necepun prioritiza

nu răspunde țământ,  fap că, în Româea deservescvățământ  suin  populațiaar  din  medenea, 20% d

merării parear  putea  com:  repetențiă  supraaglo adecvarea vte confirmat

orare cu Miniea  unor  deciz

ĂRII PROFES

CIZIILOR STRA

URĂ1 

bui avute  în uctura educamajore, pe fșcolare  și  rforței de mticipare pe pzării  eficientlarg de elevii, în special îde  educație elevilor. Acevii de etnie rregare școlarivelul UE‐28,mare  la  nivsitatea unorarea  investiț

evoluțiilor dt  ce  condunia, aproapec doar 34% dnt  supraagloa  școlară  todiul  urban, intre elevii d

e să nu fie o onduce  la  cia,  adecvaremerarea  esvârstei  la nivt de analizele

sterul Educațzii  informate 

SIONALE 

ATEGICE 

vedere  în cațională, prifondul unei rețelei  de  umuncă pe  fonpiața forței dte  a  investi și studenți.între zonele în  ceea  ce 

est fapt este romă, se conră. Pentru a , în timp ce pvelul  UE‐28.r investiții efțiilor  în  infra

demograficeuce  la  inefice 60% dintredin populațiomerate,  însotală.  Fenomfiind  expușdin mediul r

problemă mcreșterea  risea  vârstei  este  corelată velul clasei (e realizate în

ției Naționale,  privind  inve

  

5

contextul ntre care populații nități  de ndul unui de muncă tițiilor  în  Cu toate urbane și privește valabil și fruntă cu complica proporția   Ambele ficiente și structura 

e în ciuda ciență  și e unitățile a școlară să  aceste menul  de i  acestui rural sunt 

majoră în scului  de levilor  la statistic 

(0,154)  în n alte țări 

,  în cadrul estițiile  în 

care relede clasă ridicată niveluri dmai  ridiînvățăminsuficiezone aleconcluzieinvestiții 4. De asinfrastruale  infradatele  oevaluaresubstanțmedii cuÎn acest utilitățiledin  școlișcoală făMai mubibliotecexistă  înmesaje pde învățși calitata diferenelevilor. elaborărsolide.  5. Diferpot influraport  eanalizei ferestrelideale, pfaptul cășcolile dvizitate funcționimplemereprezenșcoli aremobilierelevi  și cercetăr

evă că suprași calității inîn  învățămâde educație.cată.  Rata  aântul profesntă a sălilor e țării, în spee  subliniază ilor în infrast

semenea,  înucturii de edastructurii  deobținute  în e  națională țial mai ridicu 1,6 puncte sens, analizae corespunzăi. De exempără laboratorlt,  performacă  și  laboratn aproximativpredominantământ, judetea infrastrucnțelor spațiaDe  aseme

rii unor  crite

ențele obseuența procesevidențiază  eau  evidenților, calitate plus o tempeă aceste conin România aerau  aglomare  în  schimentarea  difentative la nive o sală de crului  limiteazîntre  elevi rilor anterioa

aglomerareanteracțiunii îântul  secund. La nivel națabandonuluisional, depășde clasă nu cial din prismnecesitatea

tructura edu

nvățarea, obducație, dar se  educație  aurma  analizla  clasa  a 

cate  în zonel(din 10) maia relevă faptătoare procelu, 63% dintr în comparaanța  la  evalutor  și  negatv 40% dintrete: există difț și localitatecturii de eduale  între niveenea,  amploerii de  inves

ervate  între sul de învățaexistența unat  existențaredusă a aeratură inadediții ale meda subiliniat u

merate  din  pmburi.  De  asritelor metovelul întregii lasă dotată ză simțul proși  profesori.are.  

a poate aveantre elevi și dar,  în  specițional, rata di  este  mai  mșind 15%  în  jeste larg răsma factorilora  adoptării  ucațională.  

biectivul  finasunt diferenau  impact  azei  comparaVIII‐a  și  bae urbane. D mari decât eul că școliloresului de  învtre elevii dinație cu 19% duarea  naționiv  cu  existee  școlile din ferențe seme, și mediu uucație. Conclelurile de  învoarea  diferetiții  la  cea m

factorii de care în Românor  condiții na  unei  luminrului care  înecvată în sălidiului restricțutilizarea necpunct  de  vesemenea,  s‐ode  de  predțări, datele acu mobilier oprietății asu.  Acești  fact

a un impact cadre didactal  în  claselede repetențiemare  la  nivjudețele Telspândită, acer care sporesunei  abordă

al al educațiețe semnificaasupra  rezulttive  a  mediacalaureat. De exemplu,  îelevii din mer din mediul vățare, ceea n  învățământdintre elevii nală  la  clasanța  grupurilmediul ruranificative prurban‐rural; uziile analizevățământ, daențelor  regiomai mică un

calitate a mnia. Analiza hnecorespunzni  naturale nregistrează le de clasă. Sționează procorespunzătoedere  al  mo‐a  constat  lidare.  Având analizate la nprecar. Utiliupra   spațiutori  sunt  im

negativ asuptice. În Rome  a  V‐a  și  a e depășește velul  învățămeorman, Căleasta constitsc riscul de pri  strategice

ei, este  influative la niveltatelor  eleviiilor  obținutPerformanțeîn  județul Brediul rural la rural tind săce este  în dtul secundardin învățămâa  a  VIII‐a  seor  sanitare al. Analiza reivind rezultarezultatele eei subliniază ar și diferenonale  între itate  admin

ediului  și utholistică a fazătoare  în  anslabe  în  ciuvalori de COStudiul HEADocesul de învoare a spațiiobilierului,  ppsa  unor  zoîn  vedere  fnivel naționazarea spațiului de  învăța

mportanți  pe

pra mediuluânia, rata deIX‐a,  în  tran6%, în anum

mântului  secărași și Giurtuie o problepărăsire timp  și  holistice 

uențată de elul întregii țăilor,  afirmațe  de  aceștiele  la  amberașov, elevii examenul d

ă le lipseascădetrimentul r din mediul ântul secunde  corelează exterioare. ezultatelor eatele elevilorelevilor se conecesitatea țele regionajudețe  evidistrativă pen

tilizarea spațctorilor de mnumite  săli dda  dimensiuO2 aproape dD realizat în Mățare. În plulor sălilor deprobabil  pe one  de  învățfaptul  că  școal relevă că cului din sălileare  și calitatntru  progre

i de învățaree repetenție nziția  către mite județe fcundar,  în  srgiu. Deși caemă acută înpurie a școlii  privind  prio

existența  și ări. Diferiteleția  fiind  susța    la  examele  examenedin mediul 

de evaluare nă facilitățile dmediului derural  frecve

dar din medipozitiv  cu  aToaletele  e

elevilor prezir  în funcție dorelează cu considerăriile privind redențiază  imntru  care  ex

țiilor sălilor mediu inclusăde  clasă. Reunilor  rezonduble  față deMarea Britanus, analiza ree clasă. Sălilefondul  mo

țare  care  săolile  vizitatecel puțin unae de clasă și tea  interacțiesul  elevilor 

  

6

e din sala este mai diferitele iind chiar special  în pacitatea  anumite . Această oritizarea 

calitatea e aspecte ținută  de enele  de ene  sunt urban au națională. de bază și   învățare entează o ul urban. accesul  la xterioare ntă două de nivelul existența  explicite ezultatele mportanța xistă date 

de clasă ă în acest ezultatele nabile  ale e valorile nie relevă ealizată în e de clasă odului  de   permită   nu  sunt a din zece calitatea unii  între conform 

 6. Acceselevilor.socioecoexistențaȘcolile dsituație aspect dși  perfonaționalaccesul luând  înDe asemle lipsesc 7. Multegrupurilonegativ sursele deșeuriloutilizeazcalitateaprocesulrurale,  ncomparacanalizarbacalaurde  învățcare șco 8. Moduurban în(REP)  essuperiorcererea, grădinițeinstituțiiinvestiții

 9. Alterzonele  rrural  suprobabilÎnsă școlatât  în importan

 

sul  la  facilită Pe de altă ponomici  le  aa facilitățilordin  regiunile ce dezavantdeoarece anarmanțele  eleă  la clasa a la  laboratoa considerare

menea, acestc aceste faci

e școli din Ror sanitare îasupra medde  încălzireor  și  autoriă  sobe  ca  sa  aerului.  Stl de  învățarenu  au  grupuație cu existere  este  correat. Pentru țare,  criteriillile dispun d

ul de distribn ceea ce priste  destul  dr și școlile pr după cum sele din medi din zonele ilor în infrast

rnativele  de rurale  și navnt  mai  puțitatea ca prolile urbane înceea  ce  privnt atunci cân

ăți,  inclusiv parte, accesau  asupra per între și în cmai puțin dtajează  şi maliza  indică oevilor.  AnaliVIII‐a este coare  (0,142). e diferențeleea indică nelități, cu prec

România, în sîn interiorul diului de  înve,  existența zație  sanitaursă  principudiile  elaboe. Cu  toate uri  sanitare  îența grupurirelată  statisa ține cont e de priorite utilități ad

buție al  cadrivește condie mic  în  geofesionale. Ese observă dul rural au ururale. Acesttructura de e

transport  pvete  lungi  înin  accesibileofesorii să fanscriu mai mvește  duratand se iau dec

 

biblioteci,  lul inegal la aerformanțelcadrul județedezvoltate ecai mult  elevo  legătură seza  relevă  faorelată statiDin  nou,  ace dintre și  încesitatea decădere în loc

special din mșcolii, încălzățare. Utilităgrupurilor ră.  Peste  unală  de  încălrate  în  acescă este o coîn  interior, ilor sanitare tic  semnificde diferențeizare  a  invesecvate care s

relor didactțiile de predeneral,  el  arEste posibil cdin valori man REP destulte constatăreducație. 

pentru  elevin  cele urbane  și  dispun acă naveta emulți elevi caa,  cât  și  discizii privind in

laboratoare aceste facililor  elevilor.elor, deși priconomic au vii din  acele emnificativă aptul  că  perstic semnificceste  date  sun cadrul  judee a viza în mocalitățile mai

mediul rural,zire centralăățile  luate  însanitare,  can  sfert  dintzire,  ceea  cst  sens  evidondiție  legalăiar  un  sfert în  interioru

cativ  pozitivele în accesustițiilor  ar  trsă conducă l

ice din Romdare și învățre  valori maca multe școari are REP  îl de ridicat, pri arată cât d

i  români  sune,  ceea  ce de  mai  pu

este mult mare, în mediestanța.  Tocmnvestițiile în 

și  săli de  sptăți poate aAnaliza  a  inn lege școlileadesea maizone.  Este între existenrformanța  ecativ pozitiv ubliniază  neețelor și celeod explicit aci puțin dezvo

, dispun de uă și colectaren consideraranalizare  și tre  școli  (în e  limitează ențiază  faptă, o  treime nu  au  sistel  școlii, raco  (0,131)  cul la utilități crebui  elabora eficientiza

mânia evidențare. Deși în ari  pentru  goli din mediuîn zona urbaprobabil din de  important

nt  insuficienlimitează  ac

uține  variantai mare în zo, fac navete mai  de  aceeinfrastructu

port  influențccentua efecndicat diferee sunt obliga puține biblimportantă nța biblioteclevilor  la  excu accesul  lacesitatea  pr dintre nivecele unități doltate.  

utilități inadeea deșeuriloe  în cadrul aalimentare special  celecontrolul  tetul  că  ambiidin  școli, maem  de  colecordarea  la sisu  performancu impact difate holistic, rea mediilor

nțiază difereRomânia raprădinițe,  învl urban să nană.  Însă și  șcauza număt este REP‐u

nte,  cu  foarccesibilitatete  de  transonele rurale dmai lungi căa  transportura de educaț

țează perforctele pe carențe  evidentate să aibă bioteci  și  labomenționarecilor și  laborxamenul  de a biblioteci (rioritizării  invlurile de  învde învățămâ

ecvate, precor, situație cacestei analicu  apă,  co

e  din  zonelemperaturii  și  factori  inflajoritatea dctare  a  deșestemul centrnța  la  examferit asupra   evaluând mr de învățare

ențele dintreportul elevi‐vățământul u poată țineșcolile profesărului mic de l pentru prio

rte  puține  oea.  Școlile diport.  De  asdecât în celeătre și dinsprul  elevilor  eție din Româ

  

7

rmanțele e factorii e privind biblioteci. oratoare, a  acestui atoarelor evaluare (0,087) și vestițiilor vățământ. nt cărora 

cum lipsa u impact ze  includ olectarea e  rurale) și  reduce uențează in  zonele urilor.  În ralizat de menul  de mediului 

măsura  în . 

e  rural  și profesori secundar e pasul cu sionale și astfel de oritizarea 

opțiuni  în n mediul semenea, e urbane. re școală, este  și  el ânia. 

 10.  Univinclusiv pentru aacestea.elevi dinvin din aprezintă universitsuplimenrisc seism

 11.  Avânsă  priorcorespuforței  deconommuncă rdizabilităformarealinierea

 12.  Existsolicitatelipsesc crezolvarecompetemanagerrealizatăînscriși înce  înseafluent  șiînvățăm

 13.  Per așapte supatru  dinevoile condițiilesocioecosubdimedupă cum

 

 

 

 

 

versitățile dinevoia de a a crește num Cererea cren zone ruralealte  județe  ș  un  risc  ridități, aceștia ntare se nummic ridicat.  

nd în vedereritizeze  invend nevoilor e  muncă  eice care necrămâne scăzăți  și  tinerii .  De  aceea, a la nevoile d

tă un decalae de  angajacompetențeleea de probleențelor  cognri,  lucrători ă în vederea n ÎPT: 92% damnă  că elev automat unânt cu o ofer

ansamblu, aubdimensiunimensiuni  supieței  forței e de predareonomic; ampensiuni stratem indică și co

n România île oferi stud

mărul  locuriloescută pentrue  înscriși  în  își  care  intră cat  de  abanreprezintă p

mără și facilit

e tendințele estițiile  în  apieței forțeste  concentcesită forță dută  în rânducare nu suninvestițiile 

de competen

aj semnificatatori. Angajae socio‐emoeme și lucrulnitive,  precuîn  vânzări  șpregătirii acintre elevii tvii  încă  învațn  text. Acestrtă limitată d

analizele reani strategice unt:demograde muncă. e și învățare;plasarea; alteegice sunt reonstatările a

 

întâmpină pdenților cazaor de cazareu locuri de caînvățământucu  rezultate

ndon,  un  riscpeste 30% dtățile depășit

demograficecele  unității de muncă.trată  disprode muncă  înaul grupurilor t  încadrați  înîn  infrastru

nțe de pe pia

tiv  între comatorii din Rooționale, incll în echipă. Dum  comunici  în  servicii. estui raport testați au obțță  să  citeascte constatărde competen

alizate până pentru prio

afia,  nevoile Subdimensiu; riscul de păernativele deelevante penanalizei. 

rovocări în care. Există o e pentru studazare este gaul terțiar. Nee  slabe, avâc  ce  poate  fdin  totalul  cete, un aspec

e și scăderei  de  învățăm Conform anoporționat  înalt calificată marginalizan muncă și ctura  de  învța forței de 

mpetențele domânia  consusiv competDe asemenecarea  în  limCu  toate  aca demonstraținut cel macă  și nu  stăpi sugerează nțe ar putea 

în prezent soritizarea  invunităților  dunile strategărăsire timpue transport șntru diferite 

ceea ce privnevoie clarădenți  în camarantată, în cvoile sunt șind note micfi  contracaraelor  înscriși  ît extrem de 

a forței de mmânt  secunnalizei realizan  anumite .  În același tate,  în specianu urmează vățământ  armuncă.  

deținute de ideră  că  abstențele de coa, angajator

mbi  străine, cestea,  o  teat lipsa acesti scăzut nivepânesc  comcă direcționcontribui la 

subliniază  imvestițiilor  în de  învățămâgice sunt urmurie a școlii; și  legăturile niveluri de î

ește infrastr de investiții

mpusurile uncontextul nui mai mari  înci  la bacalauat  prin  acceîn primul anproblematic

muncă, este dar,  profesiate, creștereregiuni  ale timp, rata deal populația niciun progr  trebui  făcu

elevii și studsolvenților  șiomunicare, dii acordă o imîn  special stare  a  comtor competel de competpetențele nearea  investițreducerea ac

mportanța ainfrastructunt,  alternatimătoarele: eperformanțecu piața forțînvățământ ș

ructura de tri în cămine, îiversitare  și umărului main rândul elevureat. Acești s  la  cazare. n. Printre prc în special în

necesar ca ional  și  terea ratei de oțării  și  în 

e ocupare a romă, perso

gram de eduute  având  î

denții româi  tinerilor  ande a învăța smportanță dpentru  prof

mpetențelor ențe în rândutențe (niveluecesare pențiilor către ucestui decala

a patru dimeura de educaivele  de  traevoluția demele elevilor; cței de muncși surse de f

  

8

ransport, în special pe  lângă i mare de vilor care studenți În  unele ovocările n zone cu 

România țiar  care ocupare a sectoare forței de oanele cu cație sau n  vedere 

ni și cele ngajați  le să învețe, deosebită fesioniști, cognitive ul elevilor l 1), ceea tru  a  citi unități de aj. 

ensiuni  și ație. Cele nsport  și 

mografică; contextul ă. Aceste finanțare, 

 

2. MET

14. Analprocesuretențiaeducațieinfluențeelevi  înslegăturilCalitateavedere cși prin  aminime acustica,reflectă holistic cinfrastru

 15. Deciluați  în celevi și  lde procetoți ceila 16. Meteducațioanalitic utilă în dalte  unitlucreazăinteracțisisteme (ieșiri), f

 17. Confresursă coroboratransformdidactic și resursa cursurau  un  romotiv, usau dobâ 18. Unitecosisteamplasa

TODOLOGIE 

lize  și  studiilui educațio,  motivația e se referă laează: distanțscriși pe bazae dintre unia  infrastructcă acest concalinierea mocare  vizează, au efecte dprincipiile dcare încorpoucturii educa

iziile  privindconsiderare egăturile dinese decizionaalți factori. 

todologia  utonală  din  Rmultidimensdescrierea fetăți  de  E&F   împreună ionează în mdeschise preedback și m

form acestufizică  cheieat  cu  alte mare  de  prși auxiliar), ele financiarilor, claselorol  importantun alt rezultaândirea com

tățile  de  E&melor de corea școlilor, 

i  internaționonal,  care  arși  perform

a amplasareața pe care una populației itățile  de  E&urii de educcept este dedului de proă  factorii  cadirecte asupe învățare, prează factorționale. 

d  investițiilefactorii conntre unitățileale, iar tendi

tilizată  pentomania  se sional  realizaenomenelor sunt  exempîntr‐un  mo

măsuri diferitin  cinci elemmediul extern

i cadru, infrae  în  orice  sresurse  penredare  și  înmaterialele re. Rezultater și a ciclurilot  în  socializaat al procesupetențelor n

&F  deservescompetențe.  Îprecum și a

nale  arată  cre efecte dirmanțele.  Doua și la calitatn elev trebuidin grupa d

&F  și  instituțație  influențfinit prin conoiectare  a  falitativi  de mra performapot ajuta la oi pedagogici 

  în  infrastrutextuali și de de E&F și pințele demog

tru  analizarbazează  pe at  în  conformnaturale, fiziple  clare  de od  coordonte cu mediul mente de ban (Scott și Da

astructura, csistem  de  întru  a  prodvățare.  Resde predare ș importante or de învățămarea  și  pregului educaționecesare pen

c  comunitățiÎn plus, autolocarea resu

că  infrastrucrecte asuprauă  categoriitea infrastrue să o parcude vârstă corțiile de pe pțează motivanformitatea acilităților  șcmediu,  precunțelor eleviloptimizarea și de mediu 

uctura  educde mediu. Depiața forței dgrafice repre

rea  provocăaceste  con

mitate  cu price și sociale  sisteme  sonat  pentru  extern (Norază:  resurse avis 2007). 

caracterizatăînvățământ.duce  rezultaursele  educși  învățare, e ale sistememânt, precugătirea  elevilonal este trantru accesul 

ile  în  care  soritățile  locaurselor financ

ctura de  edua  rezultatelomajore  de

cturii. Amplargă de acasărespunzătoapiața  forței dația elevilor cu standardcolare  la prium  calitatea or. Proiecte procesului deste util pen

cațională  nue exemplu, ade muncă suezintă un asp

ărilor  cu  cansiderente. rincipiile  teoe, inclusiv a pciale  deschia  atinge  orlin 2009). U(intrări), pro

ă prin ampla  Unitățile  date  pentru caționale  incechipamentelor de învățăm și rezultatlor  pentru  panziția cu sucși succesul p

sunt  amplasale  iau decizciare pentru 

ucație  este uor elevilor,  i  date  privinasarea infrasă până la școre din circumde muncă,  înși procesul dele minime ncipiile de  înaerului,  temmoderne dede predare șntru evaluare

se  iau  izolaalternativeleunt factori fupect transver

are  se  confMetodologiaoriei  sistemeproceselor edse,  în  care  gobiective  conitățile de Eocese de  tra

sare și prin cde  E&F  utilibeneficiari clud  resursaele, mobilierământ includte educaționpiața  forței  dcces către  înpe piața forțe

ate  și  contrzii  importantcheltuieli re

un  factor  esinclusiv partnd  infrastrustructurii de oală; numărumscripțiile  șn  special  ande  învățare, pentru infranvățare.  Stamperatura,  le  infrastructși învățare. Uea calității ge

at;  dimpotre de transpoundamentalirsal care infl

fruntă  infrasa  cuprinde  uelor,  care  s‐aducaționale.grupuri  de omune,  în E&F pot fi deansformare, 

calitate, repizează  infraprintr‐un  pa  umană  (prul, programd finalizarea cnale mai bunde muncă. Dnvățământulei de muncă.

ribuie  la  dezte privind nuecurente. Un

  

9

sențial  al ticiparea, ctura  de educație l total de colare;  și ngajatorii. având  în structură andardele lumina  și tură, care Un model enerale a 

ivă,  sunt rt pentru i  în astfel uențează 

structura un  cadru a dovedit Școlile și persoane timp  ce escrise ca rezultate 

prezintă o structura roces  de ersonalul a școlară cu succes ne. Școlile Din  acest superior  

zvoltarea umărul  și nitățile de 

E&F  sundemograinstituțio 19. Cadrcheie și o

C 20. Un cunor deare  la bacentrul ainteracțisau chia 

F

21. Metcalitativgrupurileși ale stuși secund

nt  de  asemeafice,  care  ponale specifi

rul analitic uo componen

Dimensiuni: 

- Nevoînvăcalitdesecate

- Alteșcola

- Nevoterți

Componenta

cadru care ccizii  informaază principiianalizei  și  reionează consr internațion

igura 1. Cad

todologia ute.  Au  fost  ce cu angajatoudenților, și dare, prezen

enea  influenpot  afecta  tce. 

utilizat pentrntă transvers

oile  unitățiloțământul  pratea  infrastervesc  grupuegorii) au fostrnativele  dearizare. oile pieței foiar și de învă

a transversal

captează  infate privind  ile  teoriei siseprezintă unstant cu forțenal. 

rul analitic u

ilizată a  inclcolectate  daorii, prin testprin consultntate în Tabe

nțate  de  fatoate  unităț

ru analiza sitsală: 

or  de  E&Freșcolar  la  întructurii  caurile  dezavat luate în cone  transport 

orței de munțare pe tot p

lă: tendințele

ormații  și  teinvestițiile  îstemelor estnitatea de ane din mediul

utilizat pentr

lus colectareate  primare tarea compeările publicelul 1. 

ctori  externțile  dintr‐o  a

tuației preze

pentru  asignvățământuresursă  ch

antajate  (elensiderare înpentru  elev

ncă (pentru uparcursul vie

e demografi

endințe din în  infrastructe prezentat naliză, dar el în care func

ru analiza in

ea  și analizaprin  intervietențelor coge cu actorii c

ni,  precum  manumită  zon

entate în ace

gurarea  unul  terțiar,  coheie.  Nevoilevi  romi,  elmod explicitvi,  care  influ

unitățile de îții), care infl

ce care influ

afara unitățtura educațîn Figura 1.ste  importacționează, fie

frastructurii

area unui vourile  și  vizitgnitive și socheie interesa

mediul  econnă,  indiferen

est raport inc

ui  învățămânncentrându‐e  specifice evi  cu  nevot, dar non‐exențează  acc

învățământ uențează ofe

ențează cere

ților este esională. Aces. Unitățile dent de  subline la nivel loc

 de educație

olum mare dele  realizatecio‐emoționaați. Au fost u

nomic  și  schnt  de  caract

clude trei dim

nt  de  calita‐se  pe  amplale  unităț

oi  speciale, xclusiv. cesul  la  opț

profesional ertele educa

erea de E&F.

sențial pentrst  cadru anae E&F se  regniat  faptul  căal, regional, 

e din Român

de date cante  în  școli,  pale ale eleviloutilizate date

  

10

himbările teristicile 

mensiuni 

te  de  la asarea  și ilor  care sau  alte 

iunile  de 

și tehnic, ționale. 

.  

ru  luarea alitic  care găsesc  în ă acestea național, 

nia 

 

titative  și rin  focus or din ÎPT e primare 

 

Surse de

SistemulÎnvățăminformat

SistemulInformatProgrammanagemnaționalprogram

Edusal (b

UEFISCDÎnvățăm

Chestion

Direcția 

ARACIP (Învățăm

Ordinul privind c

MinisterFonduril

Atlasul zzonelor 

Agenția (ANCPI) 

Institutu

Centrul B

22. Metla bază sBritanie a școliloclasă dinfost  asorezultat de carac 23. Eșannaționaltimp, auprofesorcelor  mromânes

T

e date 

l SIIIR al MENântului din Rtic de manag

l PMIPN al Mtică pentru Omelor Naționament al rezue (în principa

mele național

baza de date

DI (Unitatea Eântului Supe

nar privind in

Generală Bu

(Agenția Romântul Preuni

Universității codul de pro

rul Dezvoltăror Europene

zonelor ruralurbane marg

Națională de

ul Național de

Bugetar de A

todologia incstudiul dezvoîn anul 201r asupra rezn 27 de  școlociate măsural acestei ancteristicile fiz

ntionul școlill. Tehnicile uu fost observrii, după caz.ai  bune  dasc. În proces

Tabelul 1. M

N (Sistemul InRomânia), regement al ed

MEN (PlatformOrganizarea ale), reprezinultatelor obțial), certificate 

e a MEN cu s

Executivă peerior, a Cerce

nfrastructura

uget Finanțe 

mână de Asigiversitar) 

Tehnice de iectare seism

rii Regionale,e (MDRAPFE)

e marginalizginalizate din

e Cadastru și

e Statistică 

Administrare

clude o analoltat în cadr5. Studiul HEultatelor eleli primare enrării  variațiilonalize este căzice ale sălilo

lor primare dutilizate pentvate  îndeapr. Acest fapt telor  științifsul de eșantio

atricea date

nformatic Inprezintă sistducației din R

ma Metodoloși Desfășurantă sistemul nute la examtele profesio

alariile perso

ntru Finanțaetării, Dezvol

a universități

din cadrul M

gurare a Cali

Construcții nmică 

, Administraț) 

ate din Romn România 

i Publicitate 

e Creșe Cluj‐N

iză pe un eșrul proiectuluEAD s‐a concvilor. Studiungleze. Aplicor  elementeă 16% din varor de clasă. 

din Româniatru studiul dioape practica permis o efice  disponibonare s‐a țin

elor utilizate 

tegrat al temul România 

ogică și area informatic dmenele onale și 

onalului) 

area ltării și Inovă

ilor 

MEN 

ității în 

nr. 2645/201

ției Publice ș

ânia; Atlasul

Imobiliară 

Napoca 

șantion de șui Holistic Evcentrat pe izl a analizat rcând analizaelor  fizice  alriația progre

a a fost selecin Marea Britcile și modulevaluare strubile,  prezennut cont de p

pentru fund

Date

Uco

Elpe

de 

Penaex

Ca

ării)  St

St

Abel

Tr

13  Ha

și  Coad

l  M

Lite

Dadi

Cr

școli primarevidence and zolarea imparezultatele a  statistică mle  fiecărei  săesului educaț

ctat pentru atanie au fostl de utilizareucturată,  infntând  în  aceparametrii ge

damentarea 

nități de învăondiția fizică

evi (exclusiv erformanțele

erformanțeleațională la clxamenul de b

adre didactic

tudenți   

tarea infrastr

bonamente devii care fac 

ransport 

azard seismi

odurile (idendministrativ‐

Marginalizare 

mitele unitățeritoriale 

ate demogran 2011) 

reșe 

e cu caracterDesign (HEA

actului eleme3.766 de ele

multinivelară,ăli  de  clasă țional al elev

a fi cât mai rt aplicate și îe a spațiilor șormată, a spelași  timp  senerali ai pro

SMIE 

ățământ (inc) 

v datele privie elevilor) 

e elevilor: evlasa a VIII‐a șbacalaureat 

ce 

ructurii unive

de transport naveta 

ic 

ntificarea) un‐teritoriale 

   

ților adminis

afice (Recens

ristici diferitAD) realizat îentelor de pevi din 153 d, aceste  rezîn  parte.  P

vilor poate fi 

reprezentatiîn România. Își au fost  intpațiilor fizicespecificul  coocesului edu

  

11

clusiv 

nd 

valuarea și 

ersitare 

t pentru 

nităților 

strativ‐

sământul 

te, având în Marea roiectare de săli de ultate au rincipalul explicată 

v la nivel În același tervievați e pe baza ontextului ucațional, 

precum urban dioferit o rural. Deși,  în  geparcursuBucureștsituație funcționsunt pre 

Nr.  Am

1 Bu

2 Bu

3 Bu

4 B(u

5 B(

24. Studnaturalenecesităcalitateaadaugă proprietvizuală ș   

               2 Modul ddin învăță

vârsta, capain Brașov  și bună diverse exemplu, șeneral,  se  coul vizitelor, vti și de 8o–10fiind  aplicaează  în  schizentate în Ta

mplasare 

Zona ucurești  

Î

Zona ucurești  

Î

Zona ucurești  

Î

Brașov mediu urban) 

Î

Brașov mediu rural) 

Î

diul HEAD arete  (SIN)  suățile de învăța mediului/ următoareleate  și conexși de culoare.

                      de funcționarământul prim

acitatea  și amo  școală dinitate  în privicolile din Bronfruntă  cu vremea a  fo0oC în Brașovabilă  și  pentmburi. Caraabelul 2.  

Tabelul 2

Nivel de înv

Învățământ pprimar și gi

Învățământ gimnaz

Învățământ gimnaz

Învățământ gimnaz

Învățământ gimnaz

re la bază ununt  determțare de bazăclimatului  ine  două  dimexiunea  și niv.  

                       re în două schar dimineața 

mplasarea. An mediul rurnța caracterașov și din ao  vreme mst  închisă, cv. Școlile 1 șitru  o  clasă cteristicile g

. Caracterist

ățământ 

preșcolar, mnazial 

primar și zial 

primar și zial 

primar și zial 

primar și zial 

Sursa: SIIIR

n model ceninați  în  maă. În cadrul fantern, precuensiuni:  indivelul de  stim

himburi presuși de elevii din

Au  fost selecral din apropristicilor școlapropierea aai  rece  decâu precipitații 2 din Bucurdin  Școala

generale ale 

ticile genera

Anul cons

Clădirea AClădirile B ș

(locație d

196

Clădirea AClădirea B(aceeași Renovare

199

Clădirea AClădirea BGrădiniță(locație d

R și document

trat pe elevare  măsură actorului „nam  căldura,  lividualizarea

mulare, care 

pune că, de on învățământu

ctate  școli dipiere de Brașlare, diferencestuia suntât  școlile  dinii  și  temperarești funcționa  3;  cele  doșcolilor  sele

le ale școlilo

strucției 

A – 1896 și C – 1898 diferită) 

67 

A ‐ 1946 B – 1970 locație) în 2015 

93 

A – 1879 B – 1903 ă ‐ 1938 diferită) 

te ale MEN. 

, în care facde  nevoile

aturalețe”, mlumina,  sune,  care  incluse  referă  la 

obicei, aceeașul gimnazial d

in București,șov  (Tabelul țelor climatisituate la o n  București aturi de apronează în dououă  școli  viectate, pe ba

or primare 

Număr elevi înscriși 

857 

636 

488 

579 

330 

torii stimulae  umane  amodelul incluetul  și  calitade  flexibilitanivelul adec

i sală de clasăupă‐amiaza. 

, o  școală di 2). Acest eșice și mediilo altitudine mși  din  aprooximativ 11o

uă schimburi2

izitate  în  Braza datelor 

Supraconst

(metri p

Clădirea AClădirea Clădirea 

Informinexis

Clădirea Clădirea 

47

Clădirea Clădirea Grădiniț

 

are, individule  copiluluiude aspectelatea  aerului. atea,  sentimcvat de com

ă este utilizată

  

12

n mediul șantion a or urban‐mai mare, piere.  Pe o–13oC  în 2, aceeași rașov  nu din SIIIR, 

afața truită pătrați) 

A – 3.033B – 121 C – 850 

mații tente 

A – 648 B – 377 

75 

A – 870 B – 420 ță ‐ 712 

alizare și   sau  de le privind Modelul 

mentul  de mplexitate 

ă de elevii 

 25. Acesși  are  înprogresuunei șconivel adesunt  unRomâniapentru  tprocesulasemeneproprietmetoda  26. Pe psunetul,timpul  pposibilitamăsurătventilațitemperaspațiilor a  ilustracuprinzăsfârșitul pedagog 27. O altcuprins oun studiadaptatisocio‐emprivind  ide  focucompetecerere. emoționgeneral. elevilor dsituații nrol impo 28. Un cmai mulcu 350 dpartenerde munceconomacoperin

st model a fon  vedere  peul educaționli care: asiguecvat (mediuniversal  aplica. Apecte  prtoți  elevii.  Sl de  învățareea, asociată ate  asupra pedagogică.

parcursul vizi dioxidul deprogramuluiatea de a intori  ale  spața  și  au  fost atură.  În  acepentru a eva  principalelător. Au fost vizitei  în  s

gice.   

tă componeo evaluare au de focus gv de evaluamoționale.  Cimportanța cs  grup  a  foențe,  precumEvaluarea  onale,  care,  înEvaluarea cde a citi, ci șnefamiliare. Îortant în cola

chestionar ote baze de dde companii riate cu unităcă. Firmele aiei  și  de  tond toate sect

ost inițial deerspectiva  ual al elevilorură un mediuu) de stimulacabile  nevorivind  nevoilSimilar,  este e  să  fie un  fcu o nevoie sălii  de  clas Aceste prin

itelor în școle carbon  (CO  școlar  pentervieva cadțiilor  și mobrealizate m

elași  timp,  aalua nivelul dle  aspecte  irealizate  in

sala  de  clasă

entă a analiza cererii de cogrup, și o evare a competChestionarul competențeost  concepum  și  eforturifertei  de  con  secolul  21ompetențeloi capacitateaÎn plus, elevaborarea cu c

nline adresadate. Surselefurnizată deățile de ÎPT șu fost selectoate  dimenstoarele  impo

ezvoltat penunui  elev  dir este  influenu natural bunare. Aceste pilor  tuturor e  de  bază, foarte  probfactor  imporumană imposă;  însă  acescipii pot fi tr

lile din RomâO2), umiditatntru  a  obserele didacticilierului  și  d

măsurători  alau  fost  făcude stimulareidentificate terviuri de 5ă)  pentru  a

ei a privit ceompetențe, caluare a ofertențelor cogonline  a  folor cognitiveut  pentru  aile  angajatorompetențe  s1,  au  un  rol or cognitive a lor de a înțvii trebuie săceilalți, în înd

at angajatorie de date pene asociațiile și o bază de dtate așa încâtiunile.  Au  fortante ale e

ntru școlile bin  învățămânțat  în maren (sănătos), sprincipii au fcopiilor  în

precum  lumbabil  ca  un rtant  și  în  cortantă, în sst  principiu anspuse în p

ânia au fost tea  și  tempeerva  modul ce și directordispunerea  ae  nivelului  dute  observațe. În final, a fîn  urma  an5–10 minutea  afla  opinii

ererea și ofecare a inclusrtei de compnitive  și a uost  concepue,  socio‐emoa  surprinde rilor  de  a  fas‐a  concentrimportant nu a fost coțelege și de aă  își dezvoltedeplinirea ob

ilor a fost trntru acest chstudențești,date cu 100 t să includă fost  primite economiei și

britanice, cadântul  primae măsură de sprijină indivfost testate   context  ed

mina  adecvatnivel  adecvontextul Ropecial pentreste mai  co

practică print

măsurați dieratura. Vizide  utilizare

rii școlilor. Înacestuia,  a  fde  CO2,  de ții  privind  cofost evaluatănalizei,  a  foe cu fiecare ple  privind  m

erta de comps un chestionpetențe, carenui chestiont  pentru  a oționale  și  teincidența,  iace  educațiaat  asupra  cope  piața  forncepută doaa extrapola de competențbiectivelor sa

imis la aproxhestionar au  o bază de dde companiangajatori rerăspunsuri  toate categ

drul de bază r.  Studiul  Hcaracteristic

vidualizarea scu succes în ducațional, tă,  sunt  cu  sat  de  stimumâniei.  Indivu promovareomplex  și  imtr‐o varietate

feriți paramitele  la  școli e  a  spațiilon timpul vizitfost  verificatsunet  și  lumomplexitatea individualizst  realizat  uprofesor de mediul  de  în

petențe. Ananar online ade a inclus adar general pînțelege  peehnice ale anintensitatea a  și  formareaompetențelorței  de munar pentru a sdin documenele socio‐emau în gestion

ximativ 950 inclus: ListaFdate cu 300 i care publicăeprezentativde  la  firme

goriile ocupa

 este centraHEAD  a  confcile de proiespațiului și a Marea Britainclusiv  copsiguranță  imulare  care  săvidualizarea ea unui sentmplică  o  coe de metode

metri, precum au  fost efeor  și  pentrutelor au fost tă  căldura,  lmină,  de  uma  vizuală  și zarea spațiiloun  album  fla clasă  (de nvățare  și  a

aliza competdresat angajaministrarea privind compercepția  angngajaților,  iași  natura 

a  inițială  seor  cognitive ncă  și  în  socsurprinde cante scrise carmoționale, canarea emoțiil

de firme exFirme, o bazăde companiă pe site‐uri i din toate see  din  întreaaționale. Che

  

13

at pe elev firmat  că ectare ale sigură un anie, însă piilor  din mportante ă  sprijine este, de 

timent de relare  cu e. 

m lumina, ctuate  în u  a  avea realizate lumina  și iditate  și coloritul 

or. Pentru fotografic obicei  la 

aspirațiile 

ențelor a atorilor și unui test petențele ajatorilor ar  studiul lipsei  de nsibile  la și  socio‐

cietate  în pacitatea re descriu are au un or. 

xtrase din ă de date ii care au de locuri ectoarele aga  țară, estionarul 

a  solicitocupațiide  tip  Coperatorcompeteimportan

Compe

Abilitat

citi lim

calccu 

citi lim

citi lim

 29. În acde comptotal,  39Bucureștgrupuri angajațilgrupuri responsamultor ceconomfiecare  oși/sau a a fost exdin  fiecaeconomfocus  grsectoare

Tabelul 

Cluj‐Na

Timișoa

Iași 

Brașov 

Bucure

tat  angajatole de tip A (mC  (lucrători ri  la  instalațențe  cognitinte pe piața 

entențe cogn

tea de a : 

  și  de  a  sba română; 

cula  și  de  acifre; 

  și  de  a  sba engleză; 

 și de a scriebă străină. 

celași timp, petențe pe p9  de  angajatti) au fost sea  fost  coleclor, nevoile dau participaabili de  formcaracteristiciice și categooraș,  au  fosnumărului dxtras din bazaare  oraș.  Peice. În fiecarrup,  obiectivele economic

3. Sectoare 

apoca  Firm

ara  Firm

Firm

Firmde se

ești Firmtermactiv

orilor  informmanageri, prcalificați  înții  și mașini ive,  socio‐emforței de mu

nitive  Co

scrie  în 

a  lucra 

scrie  în 

e în altă 

Ab

a fost organpiața forței dtori  din  cincelectați aleatctarea  și  sinde competent manageri 

mare, precum.  În primul rorii ocupațiot  identificatede firme carea de date Lisntru  fiecaree oraș, au fovul  a  fost  asce selectate 

economice 

me din  transp

me din  agricu

me din  inform

me din  comeervicii admin

me din industmică, gaze și avități de spec

mații  privindrofesioniști șagriculturăși  asamblomoționale  șuncă, precum

mptetențe s

bilitatea de a 

găsi noi molucrurile; 

persevera sarcinile 

continua în

colabora și

se adapta și la schimb

fi tolerant 

nizat un studde muncă și ci  orașe matoriu pentruntetizarea  pențe pentru nde  resurse m  și proprietrând, au fostnale pentru e  activitățilee activează însta Firme (1.0  focus  grup,ost selectatesigurarea  papentru studi

acoperite în

port și depoz

ultură, indust

mații și comu

rț cu ridicatanistrative și a

ria extractivăaer condiționctacole, cultu

d  importanțași tehnicieni),  silviculturări;  ocupații și  specifice m: 

socio‐emoțio

: 

odalități de 

și  de  a  fi

n situații dific

i de a comun

ușor la sarcibări; 

și empatic.

diu de focuspentru a aflri  din  Româ

u acest studiercepțiilor  aoii angajați șumane, mantari ai  firmelt extrase datanul 2015 de  economicen sectorul ec064 firme) în,  au  fost  grualeatoriu 10articipării  a ul de focus g

n discuțiile dicompetențe

zitare și infor

tria prelucră

unicații și  int

a și cu amănuactivități de s

ă, producția nat, învățămurale și recre

a  diferitelor), de tip B (luă  și  pescuitelementarelocului  de 

onale  Commun

a face 

inaliza 

cile; 

nica; 

ini noi 

Abil

 grup pentrula cererea dânia  (Cluj‐Nau. Obiectivuangajatorilorși cererea annageri  respolor. Angajatotele privind din baza de de  dominanteconomic respn funcție de aupate  firme 00 de IMM‐ucel  puțin  ungrup.  

in cadrul foce  

rmații și com

toare, distrib

termedieri fi

untul, hoteluservicii supo

și furnizareamânt, sănătateative. 

r  tipuri  de ucrători în se;  lucrători  c).  Evaluarea muncă,  ca

mpetențe  spncă 

itatea de a: 

utiliza  tehnocomunicații

face prezenbaze de date

demonstra c

u a fundamee competenapoca,  Timișl principal aprivind  lips

nticipată de consabili de  reorii au  fost snumărul de date TEMPOe  pe  baza  nupectiv. Apoi, activitățile ecdin  una  pâri și 10 firmenei  firme m

cus grupurilo

municații. 

buția apei și 

nanciare și a

uri și restaurart.  

a de energie te și asistență

competențeervicii și în vcalificați  și   a  inclus  o re  sunt  con

pecifice  loc

ologia  informlor (TIC); 

ntări  și de a e; 

competențe

enta analizanțe a angajatșoara,  Iași, l discuțiilor sa  de  compcompetențe.ecrutare  și mselectați pe angajați pe 

O online a INumărului  deun eșantionconomice donă  la  patru e mari. Pentrmari.  Tabelul 

or privind ce

construcții.  

asigurări.  

ante și  activ

electrică și ă socială și 

  

14

e  pentru vânzări) și asimilați; serie  de nsiderate 

cului  de 

mației  și 

gestiona 

tehnice.

nevoilor torilor. În Brașov  și din focus petențe  a . La focus manageri baza mai activități S. Pentru e  angajați  de firme ominante activități ru fiecare 3  indică 

rerea de 

vități 

 30. Penta compea  identifsocio‐emeșantionmenționtesteze ueșantionde proienivel de caracteremoțion 31. Datecompetemetodolîntrebăraceastă adaptaticompetematrici  dCompetefiind com 32. Cheseducațiecompeteadministmonitorprivind cinformațutilizate 

Modul 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

tru a fundametențelor pefica procentumoționale, can  de  unități nat faptul că un număr mn de unități aectare a  conjudeț și UATistici  colectanale. 

ele  privind ențelor  fundlogii  de  testile afișate pemetodologieve),  deoareențe  cognitivde  evaluareențelor Adumparabile. 

stionarul gene  și  în  ocuențele  sociotrat  eleviloizarea  chestcompetențelțiilor  relevanîn chestiona

Ta

Formular 

Modulul e

Modulul pemoționa

Modulul spreferințe

Modulul lmembrilo

Modulul ape parcur

Modulul ccare le‐au

menta analizntru 800 de ul elevilor caare să  îi ajutde  ÎPT  a  fnumărul ele

mai mare de a căror probadus  la estimT. De asemeate  printr‐u

competențedamentale  ptare  adaptae ecran eleve, respondence  parcurg ve.  Scorurile  ca  și  scalelților  (PIAAC

neral a fost parea  forțeo‐emoționaleor  printr‐o tionarului.  Cle pentru annte de  la eșaarul adaptat.

abelul 4. Mod

de consimță

educație – co

personalitateale, care conț

sănătate și  pele de viață a

imbă și famior familiei etc

angajare – elrsul studiilor.

competențe u obținut la lo

za ofertei deelevi din 50 are ar puteate să se pregfost  selectatevilor selectaelevi. Eșantiabilitate de smări  reprezenenea, acest mn  chestiona

ele  cognitivepentru  locuativă.  Acest vilor  în funcțnților le pot fo  varietate e/rezultatelele  de  perforC) al Organiz

conceput peei  de  munce  în  cazul  eplatformă 

hestionarul ngajabilitate antionul de 

dule de testa

ământ și inst

onține întreb

e și comportține întrebăr

preferințe deale elevilor.

lie – elevii inc. 

levii complet.   

– elevii suntocul de mun

e competenț de unități da beneficia dgătească pet  aleatoriu ați per unitatoanele represelecție a refntative  la nimod de proir  general,  i

e  au  fost  cul  de  muncătest  utilizeaie de răspunfi oferite estmai mare  de  generate  îrmanță  ale ația pentru 

entru a captaă,  dacă  estelevilor  însc

electronicăa  fost  adapși productivelevi din Ro

are a compe

Descr

rucțiuni. 

bări despre p

ament – mori despre cele

e viață – conț

ndică limbile 

tează acest m

t întrebați decă sau acasă

țe, în mai 20de ÎPT din Rode  îmbunătăntru piața  fopentru  aceate a variat, uezentative dflectat număivel naționaliectare a connclusiv  la  m

colectate  ută),  un  instruază  conexiunnsul  la  întrebimări mai prde  întrebări n  urma  testProgramuluiCooperare  ș

a informații te  cazul,  prriși  în  unităă,  administptat  din modvitate  (STEP),omania. Tabe

etențelor soc

riere 

parcursul edu

dul complexe „5 mari” di

ține întrebăr

pe care le vo

modul doar d

espre citire, să.  

17, a fost adomânia. Obieățirea compeorței de munastă  testarenitățile mai me elevi au forul total al în ale  competndus  la estimmăsurarea  c

ilizând  testuument  infornea  la  internbări – corectecise (compacare  coresptării  cognitivi  Internaționși Dezvoltare

privind experecum  și  peățile  de  ÎPT.tratorii  fiindulele  Anche, pentru a aelul 4  listeaz

cio‐emoționa

ucațional al e

x privind commensiuni co

ri despre săn

orbesc, nivel

dacă lucrează

scriere și alte

dministrată ectivul a fostetențelor concă  în secolu.  Este  impomari având nost selectatenscrierilor. Atențelor  cogmări ale unecompetențelo

ul  TOWES rmatic  care net  pentru t sau greșit. arativ cu tespund  nivelulve  utilizeazănal  pentru  Ee Economică

eriența anteercepția  lor.  Chestionard  prezențietei  Băncii Msigura doar ză cele  șapte

ale  

elevului. 

mpetențele soomportamen

nătatea și 

lul de educaț

ă cu normă r

e competenț

  

15

o testare t acela de gnitive  și ul 21. Un ortant  de nevoie să e dintr‐un cest mod gnitive,  la ei serii de or  socio‐

(testarea permite a  adapta Utilizând tele non‐ui  lor  de   aceleași Evaluarea ă  (OECD), 

erioară în r  privind rul  a  fost 

pentru Mondiale captarea e module 

ocio‐tale. 

ție al 

redusă 

țe pe 

 33. Memoționinclus  upsihocomagreabilideciziiloîntrebăranalizeleprecum 

 

odulul 3 al cnale ale elevun  set  mamportamentitatea  și  star. Acest  studile din  cadrue  de  regresiși fiabilitatea

chestionarulvilor,  solicitâare  de  înttale  (adică: abilitatea  emdiu a generaul  fiecărei die  au  demoa și validitate

 

lui general aându‐le  să  strebări  de deschidereamoțională), at  cinci niveimensiuni dinstrat  valabea scalelor ut

a fost concese autoevaluautoevalua

a  la  noi  exprecum  și luri ale persin  cele  cincibilitatea  strutilizate în ac

put pentru aueze pe o  scare  care  aperiențe,  coperseverenț

sonalității,  ca. Analizele  fucturii  celor eastă analiză

a evidenția cară de  la 1 coperă  celonștiinciozitața  și  compealculând punfactorilor  cocinci  factor

ă. 

competențe  la 5. Acest e  cinci  diatea,  extravetențele  denctajul medinfirmatori pri  din  baza 

  

16

ele socio‐modul a mensiuni ersiunea,   luare  a u pentru precum  și de  date, 

 

3. ANA

3.1 Cond

34. A  foRomâniaaccesibildidacticecrearea începândnivel naț 35. În coșcoli pripe nivelaceastă (clasele organizeînvățămcategorifuncție d

 

3.1.1  

36. Analaccesibilde  învățmai jos. cu dizabconsiderAceastă speciale  37. Indicraport  cnumărulcapacitacu număcare  nusupraaglschimbuelevilor acare exisînvățămșcolilor ccapacitaprocentu

 

ALIZA SITUAȚ

dițiile de pre

ost  realizatăa, care a ținlitatea, spațe, transportunui  mediud cu cele prțional, între j

ontextul anamare sau seuri de  învățanaliză, școl0‐IV)  sau  în

ează:  doar ânt primar, i au fost stade nivelul de

Accesibilitat

liza  accesiblitatea și calământ  în raAccesibilitatbilități fizice rare existențlimitare se dînscriși în în

cele capacitcu  populațial  de  locuri te adecvată ărul elevilor u  dispune  dlomerată. Muri. În calculaa fost ajustastă date  fiabânt.  Valorilecare se încadte insuficienul elevilor îns

ȚIEI ACTUAL

edare și învă

ă  o  evaluareut cont de diile, existențul și programu  de  învățaivind  infrastjudețe și în c

alizei datelorecundare, avțământ, de  llile primare nvățământ  pînvățământ secundar infbilite pentru învățământ

tea și spațiil

bilității  și litatea mobiport cu poptea a fost ana(de exempluța unei infrasdatorează fapvățământul 

ății  școlii a a  școlară. Acnecesar  pena unității. Oînscriși, adicde  capacitatMulte școli auarea ICȘ a fost în consecinbile  în  SIIIR e  ICS  sunt  pdrează în celntă cu ICȘ suscriși în școli

E  

țare din școl

e  a  condițiildatele existeța resurselormele de redure  eficient. ructura, a ucadrul județe

r privind infrvând  în vedea educație tsunt acele upreșcolar  și 

secundar ferior și secuu a evidenția. 

e infrastruct

a  spațiilolierului din sulația școlaralizată din pru, rampe de structuri adeptului că MEde masă. 

fost creat pcest  indice  rntru  a  deseO valoare macă  școala estte  suficientău rezolvat prst luat în connță (vezi Casși  separat pprezentate  îe trei categob 0,75; și cale din fiecare

lile din Rom

lor  de  predente privindr școlare și aucere a PTȘ.Analiza  rearmat o aborelor și în func

rastructura, ere că majortimpurie pâunități  în carprimar.  Școsuperior;  î

undar superia faptul că ce

turii educați

or  infrastrusălile de clasră a fost crearisma existenacces pentrecvate pentrEN nu colecte

pentru a evareprezintă  nrvi  populațiai mare de 1te subutilizaă  pentru  aroblema capansiderare moeta 1). Indicpentru  școlileîn  următoarorii (capacitapacitatea exe categorie. 

ânia 

dare  și  învăț  infrastructuadecvarea u. Fiecare dintalizată  la  nivrdare standacție de medi

unitățile de ritatea școlilnă  la  învățăre se organizlile  secundaînvățământ or sau o comerințele priv

onale 

ucturii  edusă. Pentru dat un  Indice nței unei infrru elevii  în sru elevii cu dează date su

alua capacitaumărul  de  la  școlară.  V1  indică o caată. O valoar  deservi  elacității insufodul de funcele a fost cae din mediuele  două  tatea adecvatăxcedentară c 

țare  din  insura școlară, tilităților, și tre acești pavelul  fiecăreard  în prezenul rural‐urba

învățământlor din Rommânt secunzează exclusire  sunt  acesecundar  imbinație carind infrastru

caționale  ceterminareaal Capacitățrastructuri acaun cu rotieficiențe vizplimentare p

atea unitățilocuri  dintr‐oValoarea  1  apacitate excre mai mică evii  înscrișiiciente funcțționare în sclculat pentrul urban  și  rubele.  Tabeluă cu ICȘ variiu ICȘ peste 1

stituțiile  de inclusiv datdate privind

arametri conei  categorii ntarea rezultan.  

t au fost clasânia sunt orndar superioiv  învățămânele  unități  îninferior  și re include ÎPTuctura sunt d

cuprinde  ea capacității ții Școlii (ICȘdecvate penile). Definițiazuale și/ sau privind elevii

lor de  învățăo  unitate  raa  indicelui   cedentară code 1  indică ,  adică  școționând în mchimburi, iaru toate școliural  și pe niul  5  arată  pind între 0,71,25). Tabelu

  

17

E&F  din e privind d cadrele tribuie la de  date, tatelor  la 

sificate în rganizate r. Pentru nt primar n  care  se superior; T. Aceste diferite în 

existența, unităților ), descris ntru elevii a nu  ia  în auditive. i cu nevoi 

ământ  în portat  la indică  o 

omparativ o  școală 

oala  este mai multe  numărul le pentru veluri de procentul 75 și 1,25; ul 6 arată 

 

Sp(su

S

Sp

C

Spa(sup

Sp

Spaț(s

38. În dintre  șcînscriși, puține  șsupraagl 

Tab

Capacitate

pațiu insuficiupraaglomer

Spațiu adecv

pațiu exceden(subutilizare

Tabelu

Capacitate 

țiu insuficienpraaglomerar

pațiu adecvat

țiu excedentsubutilizare) 

general, școcolile  din Rofiind astfel  sșcoli  având lomerate, iar

belul 5. Indic

e 

ent are) 

vat  

ntar e) 

l 6. Indicele 

nt re) 

t   0,

tar 

olile din Romomânia  au  osubutilizate.o  capacita

r aproximativ

cele capacită

Categorie I

ICȘ < 0,75

0,75 ≤ ICȘ ≤ 

ICȘ > 1,25

Su

capacității ș

Categorie IC

ICS < 0,75

,75 ≤ ICS ≤ 1,

ICS > 1,25

mânia nu suno  capacitate Majoritatea

ate  adecvatăv o treime d

ății școlii: pro

ICȘ Total

5  10,4

1,25 31,8

5  57,8

ursa: SIIIR, ME  

școlii: procen

CȘ Total

22.1

,25  43.9

34.0

Sursa: SIIIR,  

nt supraagloexcedentara  școlilor auă.  Aproximaintre școli au

ocentul școl

Urban R

14,5 

39,5  2

46,0  6

EN  

ntul elevilor 

Pro

Urban  R

23.8 

47.5  3

28.7  4

MEN 

omerate, conă  (ICȘ  >  1,2  capacitate ativ  10%  diu capacitate 

ilor pe categ

Procent șco

RuralÎnvățpri

8,8  2

28,6  2

62,6  7

înscriși pe ca

ocent elevi î

Rural Învățpr

18.5  5

38.5  2

43.0  6

nform valori5)  în  raport fie excedentintre  școlileadecvată. 

gorii 

oli 

țământ  imar 

Învse

2,4 

0,0 

7,6 

ategorii 

înscriși 

țământ  rimar 

Îns

5.7 

27.5 

66.8 

ilor ICȘ. De ft  cu  numărutară,  fie  inse  din  Româ

  

18

vățământ ecundar 

14,0 

36,8 

49,2 

nvățământ secundar 

22.9 

44.8 

32.3 

fapt, 58% ul  elevilor uficientă, ânia  sunt 

Aproximîn  trei  scalcul  nfuncționcele doupe baza în  acest ajusta  șișcolile caîncât  săfuncționdecât  arcurriculașcoală  fuelevi  peBucureștadecvată

Cu  alte acestea 

Figura

Modul dcapacitainformațneconcluîn  timp educațieînvățare

C

mativ 15% dinchimburi. Pnumărul  de ează  în douuă schimburiipotezei că aschimb. Mai mai mult aare funcționă  reflecte  mează în schimr  putea  întrare sau din cuncționează er  schimb.  Fti, unde mulă, dacă se ia 

cuvinte,  deoau o capacit

a 2. Supraag

de funcționaatea  școlii,  îțiile  privindudente: unelce  altele,  ce  consideră, , comparativ

aseta 1. Cap

ntre școlile drin urmare, schimburi. 

ă schimburi . Numărul toal treilea schai multe  dataceste calculează în schimmodul  real mburi. Uneler‐unul  singuauza profesoîntr‐un schiigura  2  aratte școli funcîn calcul fun

oarece multate adecvată

glomerarea ș

re în schimbînsă  poate d  efectele  fle școli care are  funcționînsă, că mov cu modul d

pacitatea șco

din Românianumărul elePentru  cala fost  împăotal al elevilhimb se desfte  privind me.  Școlile  fumburi sunt sîn  care  fune școli funcțir,  în  timp  corilor care prmb sau  în mtă  diferențacționează în scționarea în

e  școli  din  Bă pentru pop

și modul de f

buri poate fi avea  consefuncționării funcționeazănează  într‐unodul de  funcțe funcționar

olii și modul 

a funcționeaevilor  înscrișlcule,  numărțit  la doi, por înscriși înfășoară searamodul  de  funncționează  îsupraaglomencționează ionează în scce  altele  aleredau în maimai multe, d  dintre  școlschimburi, IC schimburi.

București  fupulația școlar

funcționare î

Sursa: SIIIR

o strategie ecințe  negaîn  două  s

ă în două scn  singur  schționare  în dre într‐un sin

de funcționa

ază în două sși  în aceste  șărul  total  apresupunândn școlile cu tra și doar un ncționare  în în schimburierate. Din acșcolile,  indichimburi peneg  această  vi multe școli.dar nu mențilile  supraaglCȘ arată o ca

ncționează  îră. 

în schimbur

R. 

pentru a însative  asupraschimburi  ahimburi au rhimb,  au  rezouă  schimbngur schimb 

are în schim

schimburi, iașcoli a  fost al  elevilor  în că elevii surei schimburnumăr limitschimburi  adin mai muest motiv, ICiferent  de ntru a puteavariantă  ca . Datele din Sionează și momerate,  cuapacitate a ș

în  două  sau

i în școlile pr

scrie mai mua  calității  easupra  rezurezultate impzultate  foarturi  influențe(Bray 2008). 

buri 

ar un procenajustat pentnscriși  în  șunt distribuițri a fost împat de elevi sar  fi  beneficulte motive CȘ a fost calmotivele  pea înscrie mai urmare  a  dSIIIR indică dmotivul sau nu  și  fără  schșcolilor în ma

u mai multe 

rimare și gim

ulți elevi deceducației.  Înultatelor  elepresionante te  slabe.  Spează negativ   

  

19

nt mic chiar tru a  lua  în colile  care i egal  între ărțit la 2,5, sunt înscriși e  pentru  a și nu  toate culat astfel entru  care mulți elevi 

diferențelor doar dacă o numărul de himburi.  În are măsură 

schimburi, 

mnaziale 

 

cât permite n  România, evilor  sunt la evaluări, ecialiștii  în mediul de 

Aceste sacceleracu alții, cdouă schreduce pelevilor d

 39. Cu  tpredomimediul  umediul rexcedenprecădeprea  maînvățămdispun  dspațiilor 40. Dateromâni  îdin Romprezentaelevi (apelevi  învnivelul idteritoriuelevilor din Galanivel sub

chimburi pot. De asemecreând sentihimburi  forțprea mult,  iadin mai mult

toate  că  supină  în unitățurban,  14,5%rural. Pe de atar  în  raporre  în zonele ari.  În  acelaânt secundade o  capacit) al infrastru

ele analizei învață  în  șc

mânia este  inate în Tabeluproximativ unvață  în  școli deal/optim al  României  îexpuși  fenomți (unul dintrb 20%).  

ot reduce timnea, este poimentul că cează autoritar facilitățile te schimburi

praaglomerațile din med%  dispun  dealtă parte, urt  cu numărururale unde

ași  timp,  fenr: doar 14% tate  insuficiecturii care es

privind capaoli  supraagladecvată peul 9, 22% dinnul din trei ecu valori  ICSal capacitățiiîn  funcție  dmenului estere județele c

mpul de predosibil ca elevcele două schtățile să redudin școală p.  

rea nu  reprdiul urban și e  o  capacitatn procent riul elevilor  îne 62,6% dintrnomenul  sudintre unitățentă. Datele ste necorela

acitatea  școlomerate  sauentru un numtre elevi învaelevi) învață îS cuprinse  în). Harta 1 și e  elevii  însce mai mare.cu cel mai rid

are și condeii și personahimburi suntucă activitățpot deveni s

rezintă o proîn cele de  îte  insuficiendicat al școlnscriși.  Școlilre școli (aprpraaglomerățile de învăță prezentate tă cu actuale

lii evidențiau  supradimemăr mare deață în școli sîntr‐o școalăntre 0,9  și 1Harta 2 ilustcriși;  cu  cât  Harta 2  ilusdicat procen

ensa ziua de lul celor dout, de fapt, doile extracuriupraaglome

oblemă majînvățământ ntă  în  compaile din mediule  cu  capacitoximativ douării  este  maământ secunindică  clar ele tendințe 

ză că puțin ensionate. Ae elevi (pesteupraaglomeă cu capacita1,1  (cu o vartrează distribculoarea  esstrează difert de elevi ex

școală, lăsânuă schimburi ouă școli sepculare, deoarate pentru 

oră  în Româsecundar. Darație  cu  8,8ul urban (46tate excedeuă din trei) dai  larg  răspândar și 2,4% dcaracterul  indemografice

peste  jumătAstfel,  infrase 1,2 milioanrate. Pe de aate excedentiație care nubuția școlilorte mai  închrențele,  inclupuși – peste

nd impresia u să nu se ideparate. Funcarece ziua dactivitatea s

ânia, acest  fDin totalul șc8%  dintre  șc6%) dispune dntară  se  regdispun de spândit  în  unidintre școlilenadecvat  (ine.  

tate  (56%) dstructura de ne). Conformaltă parte, 34tară. Doar 20u depășeșter supraaglomisă,  cu  atât usiv cazurile e 60%) și Arg

  

20

unui mediu entifice unii cționarea în e  școală se simultană a 

fenomen colilor din colile  din de spațiu găsesc  cu pații mult itățile  de e primare neficiența 

din elevii educație 

m datelor 4% dintre 0% dintre  10% din 

merate pe numărul extreme eș (cu un 

Harta

41. Fenoexcesivăsupraaglîn școlileelevii caelevii dincare studrezultatedoar la n 

Hart

a 2. Distribuț

omenul  supă nu se regăslomerate este din mediul re studiază în mediul rurdiază în școlele sugereaznivel naționa

ta 1. Distribu

ția elevilor e

praaglomerăsește exclusite mai ridicaurban sunt în școlile dinral studiază  îi din mediulză că utilizareal, dar și în m

uția elevilor e

Su

expuși fenom

rii  nu  se  mv în școlile dtă în cazul elexpuși fenom mediul ruraîn școli cu ca urban. Avânea  ineficient

mediul urban‐

expuși fenom

ursa: SIIIR, ME

 menului de s

extreme

Sursa: SIIIR, 

manifestă  edin mediul rulevilor din mmenului de sal (aproximatapacitate exnd în vederetă a spațiilor‐rural. 

menului de s

EN  

upraaglome

MEN 

exclusiv  în  zural. Totuși, 

mediul urban:supraaglometiv unul din cxcedentară ce diferențeler din școli es

supraaglome

rare cu evid

zonele  urbaprobabilitate: 23,8% dintrerare compacinci). În aceomparativ c privind numste o problem

erare 

 

dențierea caz

 

ane,  iar  capea de a studre elevii carearativ cu 18,5elași timp, 43cu 28,7% dinmărul elevilomă predomi

  

21

zurilor 

pacitatea ia în școli e studiază 5% dintre 3% dintre ntre elevii or înscriși, nantă nu 

 

42. Difefuncție învățămfaptul căelevi stuînvățăm 43. ICȘ aadecvatăsupraag380.000 aproxim8% dintrînscriși ladeservesspațiu ad 

Spațiu in

Spațiu

T

Spațiu in

Spațiu

44. De acorespudouă  castandardprimară,studiul Hau  evidecapacita 

rențe  semnde  nivelul  dânt secundaă 22,9% dintudiază  în școântul primar

a  fost calculă,  aprox. lomerate. Înde  copii.  Oativ două  trre copii,  iar ga grădiniță. Csc 7,4% dintdecvat (Tabe

Tabel

Capacita

nsuficient (su

Spațiu ad

u excedentar

Tabelul 8. Ind

Capacita

nsuficient (su

Spațiu ade

 excedentar 

asemenea, rend  constatăategorii:  săli d,  (50m2)  în , suprafața cHEAD realizaențiat  existetea maximă,

ificative  privde  învățămâr, iar capacitre elevii din li cu capacitr (66,8%) stu

lat  și  în cazu60%  dispu

n România exO  treime  dineimi din copgrădinițele cCapacitate etre copii. Apelul 7 și Tabe

lul 7. Indicel

atea 

upraaglomer

ecvat  

r (subutilizar

dicele capaci

atea 

upraaglomera

ecvat  

(subutilizare

ezultatele anărilor din ande  clasă  sclădirile mace revine unut în Marea Bența  sălilor , suprafața u

vind  utilizarânt.  Fenometatea excedeciclul secundate excedendiază în școl

ul grădinițelun  de  capxistă un numntre  aceste piii  înscriși.  Îcu o capacitaexcesivă existroximativ 40elul 8)  

e capacității

C

rare) 

0,7

e) 

Su

ității școlii: p

Cat

are)  IC

0,75

e)  IC

nalizei realizaliza  ICȘ.  Săpațioase  (apai noi.  În cazui elev s‐ar iBritanie (aprde  clasă  s

utilă per elev 

rea  eficientăenul  supraaentară predodar frecvententară  în timpi supradime

lor: aprox. 4pacitate  exmăr de 6.665unități  sun

În unitățile cate excedenttă cu precăd0% dintre co

i școlii: proce

Categorie ICȘ

ICS < 0,75 

75 ≤ ICS ≤ 1,2

ICS> 1,25 

ursa: SIIIR, ME

 procentul co

tegorie ICȘ

CȘ < 0,75 

5 ≤ ICȘ ≤ 1,25

CȘ > 1,25 

Sursa: SIIIR, 

zate pe un eălile de  clasăprox.70–80mzul  respectărincadra rezoroximativ 1,8supraaglome fiind de 1,63

ă  a  spațiuluglomerării  eomină în școlează școli sup ce aproximnsionate.  

40% dintre gcesivă,  iar  de grădinițet  amplasatecu spațiu  instară deservedere în unităopii sunt  însc

entul grădin

Ș  To

3,

25  37

58

EN  

opiilor înscriș

Proc

Total

7,9 

5  51,2

40,9

MEN 

șantion de șă din  școlile m2),  în  clădirrii normei denabil (2m2 p84m2). Viziteerate,  în  car3m2. 

i  din  școli  seste mai  preile primare. Tupraaglomeramativ două tr

grădinițe dis3,7%  din

e în care sune  în  zonele uficient suntesc aproximațile din medcriși  în unită

ițelor pe cat

Procen

tal  U

,7 

7,8  5

8,5  4

și în grădiniț

cent copii în

Urban

9,2 

58,6 

32,2 

școli primaredin Românirile  mai  vece maxim 25 per elev) în vle în școlile pre  numărul 

se  înregistreezent  în  uniTabelul 6 evate deși 32,3reimi dintre 

spun de o cantre  grădinint înscriși aprurbane  și  dt  înscriși aprativ 41% diniul rural (66,ăți care disp

tegorii 

nt grădinițe 

rban 

5,7 

50,9 

43,4 

țe pe catego

scriși în grăd

n  R

  3

  5

e pentru aceia pot  fi  împchi  și  sălile  de elevi  întvalorile identprimare din de  elevi  d

  

22

ează  și  în itățile  de idențiază 3% dintre elevii din 

apacitate ițe  sunt roximativ deservesc roximativ tre copiii ,7%) care un de un 

Rural 

2,7 

30,6 

66,7 

rii 

dinițe 

Rural 

5,4 

37,2 

57,4 

est raport părțite  în de  clasă tr‐o clasă tificate în România 

depășește 

45. Rezuîn proximde bibliosălile depermită A fost obdin cicluclasă con

 46. În  graport  cdiferite de  capafenomenfactori infrastrunațional poate  fmultidim

 47. AcceRomâniaprimare rampă dAstfel, îndin cele 78%, rescare să  fzonelor mediul u

 48. Pe  lânevoi  spinfrastrufie accesnu cupriunei singÎn  acestinfrastruinfrastruelevilor c

ultatele evalmitatea săliloteci. Acest e clasă vizitatprofesorilorbservată exisl gimnazial. nform practi

general,  rezucu evoluțiile și în funcțiecitate excesnului de supsunt  impoructura  de  ed  care  trebuifi  atins  primensional. 

esul  elevilora  nu  faciliteși  secundar

de acces.  În n Vâlcea sun168 de școlspectiv 74% faciliteze accrurale: 37% durban. 

ângă problepeciale  este uctura de edsibilă tuturorinde o defingure rampe t  sens,  elaucturii  școlaructurii  fizice cu nevoi spe

luării spațiilolor de clasă,rezultat subte aveau o fr să lucreze cstența câtorvO recomandcilor din alte

ultatele  eviddemografic

e de mediul ivă, deservinpraaglomerartanți  în  luaducație.  ICȘ ie  abordate n  prioritiza

r  cu  dizabilează  accesulre din RomâFigura 3 estt cele mai nui din acest judintre școlilcesul elevilodin totalul șc

emele mențiinadecvată 

ducație. Hotăr elevilor, inciție clară a nde acces, fărborarea  unre  din  Româ(inclusiv  ra

eciale. 

or de învăța exceptând bliniază  impoformă simplăcu elevii pe gva săli de infdare în acest e țări. 

dențiază  o  cce,  situație purban‐rural.nd unul din re  și capacitarea  deciziievidențiazăîn  cadrul  in

area  școlilor

ități  fizice   persoaneloânia  –  sau  4te prezentat umeroase șcudeț nu au de din  județeor cu dizabilicolilor din m

onate anterși nu permărârea de Guclusiv celor cnevoilor specră a mai lua îei  legislații ânia  ar  trebmpe  de  acc

re din școlilecâteva săli dortanța există, dreptunghgrupe sau săformatică (TIsens constă

capacitate  ipersistentă . Conform retrei elevi.  În

tății  insuficielor  privind ă  existența nvestițiilor  înr  supraaglo

este  limitator  cu  dizabil47% din  celeprocentul  ș

coli dotate cudotări pentruele Caraș‐Sevtăți  fizice. Aediul rural n

rior,  legislațmite  luarea uuvern nr. 21cu nevoi speciale.  În plusîn consideramult  mai 

bui  să  fie  exces,  dar  fără

e vizitate aude dimensiuenței facilităhiulară și nu realizeze acIC), însă acesă în integrare

inadecvată  ala diferitele ezultatelor an  același  timente,  limitânalocarea  fdiferențelorn  infrastructomerate  pe 

t:  aproximalități  fizice. e  9.786 de  șșcolilor cu  rau rampă de au elevii cu dverin și MurAccesibilitateu au rampă 

ia existentă unor decizii 1/2007 stipulciale. Cu toas, datele colare celelalte detaliate  e

xtinsă  pentruă  a  se  limita

u evidențiat suni rezonabilăților  în sala aveau spați

ctivități de înstea păreau ea echipame

a  infrastrucniveluri de nalizei, 57,8mp, 22% dintd astfel procondurilor  p  în  capacitatura  de  edubaza  unu

tiv  jumătatAproximativcoli  înregistrampă de accacces (76%);izabilități fizeș nu au doa este  inadede acces în c

cu privire  linformate plează că fiecate acestea, Hectate de Mintrări, clădieste  importau  a  cuprindea  la  acestea

spații foartele și un num de clasă.  Îni de recreerndrumare inda fi destinatntelor TIC în

cturii  de  eduînvățământ% dintre școtre elevi  suncesul didactpentru  invesatea  școlilorucație.  Acestui  proces  d

te  dintre  șcv  4.600  dintrate  în  SIIIRces,  la nivel ; cu toate aczice. Pe de aotări corespuecvată  în macomparație c

a accesul elprivind  invecare școală tHotărârea d

MEN vizează iri sau etaje antă.  Accese  toate  dim)  necesare 

  

23

e limitate măr redus n general, e care să dividuală. e elevilor n sălile de 

ucație  în t niveluri oli dispun nt expuși ic. Acești stițiile  în r  la  nivel t  obiectiv decizional 

colile  din re  școlile – nu  au de  județ. estea, 40 ltă parte, unzătoare ajoritatea cu 10% în 

evilor cu stițiile  în rebuie să e Guvern existența ale școlii. sibilitatea ensiunile accesului 

49. Aprostare  prNăsăud necorespînregistrrural și 1procentuîn  ultimpentru  Îde achiz2012. 

Fig

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

procent școli pe ju

dețe

0

5

10

15

20

25

Braila

Procent școli pe județe

oximativ 12%recară.  Se  înși Giurgiu, ppunzătoare, rează o serie16% dintre șcului numărulii  15  ani  doÎnvățământ Riționare de m

gura 4. Unită

Braila

Ialomita

Ilfov

Prahova

Teleorm

anCaras‐Severin

Figura 3

% dintre șconregistrează este 20% dinîn timp ce î de diferențecolile din mel de școli cu ouă  inițiativeRural,  finanțmobilier pen

ăți de învăță

Neamt

Botosani

Buzau

Alba

Vrancea

Timis

3. Unități de î

Su

olile din Romtotuși  variantre școli aun Brăila mai e între școlilediul urban amobilier pree  privind  doat de Bancatru crearea u

ământ dotate

Timis

Galati

Gorj

Bacau

Bihor

Cluj

învățământ 

ursa: SIIIR, ME

mânia au celații  importan cel puțin o puțin de 5%e din mediuau cel puțin ocar ar puteatarea  cu moa Mondială șunei clase pr

e cu mobilie

Sursa: SIIIR, 

Bucharest

Satu M

are

Constanta

Meh

edinti

Harghita

Hunedoara

fără rampă 

EN  

l puțin o salnte  la  nivelusală de clasă% dintre școll urban și ruo sală de clas să fie efectuobilier  a  unși derulat  în regătitoare în

er școlar de c

MEN 

Hunedoara

Sibiu

Vaslui

Iasi

Brasov

Calarasi

de acces 

ă de clasă dul  județelor. ă dotată cu mi au mobilieral: 11% dintsă cu mobilieul faptului căităților  de  înperioada 20n toate școli

calitate neco

Arges

Arad

Mures

Dam

bovita

Tulcea Olt

dotată cu m  În  județelemobilier de or în stare prtre școlile dier precar. Dimă MEN a impnvățământ: 003–2009  și le primare, d

orespunzătoa

Olt

Valcea

Dolj

Salaj

Suceava

Maram

ures

  

24

 

obilier  în e  Bistrița‐o calitate ecară. Se in mediul minuarea lementat Proiectul proiectul derulat în 

are 

 

Covasna

Giurgiu

Bistrita‐Nasaud

 50. În  pmobilierclasă au Astfel, dasigurare 51. Regl1955 pecopiilor grupei dstabilit. întreține

 52. Vizitinclusiv îșcolile delevi condispus pabordăridispuneamutareaCadrele de  clasăalternatide clasă ipoteza poate fi  53. În  șcscăzut dscăzut dcă sălile este  rezdimensiuprezentamari penîn  școlilemici, est

 54. În  coseismic EuropenconcentrGreciei, 

               3 Este impaproximaprivind m

peste  5%  dinr în stare premobilier pre

datele  relevăea unui med

lementările ntru aprobași  tinerilor. de  vârstă  a  cEste  importerea echipam

tele  realizatîn sălile de cin România dnduce la suppe  rânduri, oi pedagogiceau  de  un  spa mobilieruludidactice auă  vine  pe  foive privind sastfel încât că  toți  elevcompensată

colile primarde personalize proprietatde clasă nu zonabilă,  însunile acestuiată anterior ntru elevii me  care nu  fute rar. În gen

ontextul vulal  clădirilor

ne  de Obserrat  în  zonelItaliei  și Rom

                      portant de meativ 20% dintremobilierul din a

ntre  școlile ecară. O difeecar și unităță  că peste 3diu de învăța

privind mobrea NormeloConform accopiilor penttant  de menmentelor din 

te  în  școlile clasă cu suprdispun de o raaglomerarorientate spre diferite, acpațiu  generoui către tablău motivat că ondul  unei  aspațiile fiziceelevii sa benii  sunt  drepă prin utilizar

re din Româzare a spațiute asupra spsunt dotatesă,  conformia nu corespar putea fi e

mai mari, din uncționează  îeral, pervazu

lnerabilitățiir  unităților  dvare  a  Plane  din  partemâniei. Risc

                       enționat că îne unitățile de alte spații de î

din  Românierență semnțile în care m30.000 de ere propice.3

bilierul din sor de igienă cestor prevetru  facilitarenționat  că  ausălile de clas

primare  evrafațe mari, suprafață mrea spațiului.re  tablă. Nu ceastă  constos.  În  fapt,  pă, lăsând astfelevii din spabordări  pee.  În plus, muneficieze de lptaci).  Aceastrea unei surs

ânia, combinului și lipsa mațiului. Evalucu mobilier 

m  celor  precund vârstei cexplicată priciclul gimnaîn  schimbururile ferestre

 României  lde  învățămâificării  Spaţiaa  de  sud‐esul  seismic  re

 SIIIR nu existînvățământ pînvățare (de e

a,  cel  puținificativă apa

majoritatea selevi  învață  î

sala de clasăprivind unitderi, mobilieea dezvoltărutoritățile  losă, deseori p

vidențiază  fafără a se orare pe fieca. Cu mici excexistă zone tatare  fiind vpractica  curfel un spațiupatele clasei dagogice  traulți profesorlumina naturtă  practică se de lumină 

nația  între omobilierului uarea spațiiladecvat vâr

cizate  antercopiilor. În șn necesitateazial, însă, înri. Mobilieruelor erau situ

la  cutremureânt  a  fost  iale  (ESPON)st  a  contineeprezintă pr

tă date privindprimar și secuexemplu în bib

n  50%  dintrere între unitălilor de clasîn  școli  care

ă sunt stipuățile pentruerul  școlar aii  fizice  a  coocale  sunt  repe baza spriji

aptul  că moganiza zone re elev, deși cepții, în sălilde  învățarevalabilă  chiaentă  observ neutilizat înnu puteau vadiționale,  cri au mențiorală din partlimitează martificială de

organizareă adaptat vâror de învățarstei copiilorior,  mobiliecolile care fuea asigurării n practică, acl  viu  coloratuate la o înăl

e, o  componinclusă  în  ac),  cel mai  înntului,  inclurobabilitatea

d starea mobindar. De asemblioteci și labo

e  sălile  de  cățile în care să sunt dotate nu  sunt do

late  în Hotăocrotirea, e

ar  trebui  să  fopiilor  și  să esponsabile nului acorda

obilierul  erade învățareexistența clae de clasă vi care să sprr  și  în  cazul ată  în  astfen partea din edea la tablăcare  este  înnat necesitaea stângă (putarea mobe calitate și a

simplă a sălrstei copiilorre din școlile. Calitatea bărul  este  disuncționează îunui mobilieceastă situațt, adecvat  coțime inacces

nentă dedicaceastă  analialt  risc  seissiv  în  zone producerii 

lierului din sămenea, nu sunoratoare). 

clasă  sunt  duna sau doute cu mobilieotate  adecva

ărârea de Gueducarea și ifie  suficient,corespundă pentru  furn

at de părinții

a  dispus  pe e în grup. În paselor cu peizitate, mobirijine adoptasălilor de  c

el  de  spații  cspate a sălii ă. Configurantărită  de  lipatea dispuneplecând probbilierului,  cu a jaluzelelor. 

lilor de clasăr conduce lae vizitate a eăncilor și a sspus  pe  rânîn schimburer de dimenție a fost obsopiilor de  vâsibilă copiilo

ată evaluăriiză.  Conformmic  din  Eursituate  pe unui  cutrem

lile de clasă pnt colectate in

  

25

dotate  cu uă săli de er precar. at pentru 

uvern nr. nstruirea , adecvat scopului 

nizarea  și  elevilor. 

rânduri, principiu, ste 25 de ilierul era area unor lasă  care constă  în de clasă. ția sălilor psa  unor erii sălilor abil de la toate  că 

ă, nivelul a un nivel evidențiat scaunelor nduri,  iar i, situația siuni mai servată și ârste mai r.  

ii  riscului m  Reţelei ropa  este teritoriul 

mur  într‐o 

entru nformații 

anumităprag sta(PGA), ca

 55. În Roseismic analiza  sConformconsiderBuzău, Vpentru  anivelul  uproiecta

3.1.2

56. În evaferentelegislațiaexistențbibliotecGuvern existența

 57. ConfUna  dinînvățămfacilitatesemnificșase din 

  zonă geogrbilit. Riscul sare reflectă a

omânia, pesridicat, iar aseismică  a  șm  acestei  clarate  zone  cuVrancea, Praa  evalua  expunității  admre seismică P

Existența res

valuarea exie  biblioteciloa actuală staa unui  spațcii de către nr.  21/2007a și utilizarea

form datelon  zece  școlimânt  secundae.  În  acest  ccativă. Două zece școli au

rafică,  într‐useismic este accelerația m

ste 42% dintaproximativ școlilor  din  Rasificări,  clădu  risc  seismihova, Bacăupunerea  la inistrativ‐terP100‐1/2013

Figura 5. H

Surs

surselor în in

stenței facilor,  laboratoabilește ceriniu  propriu dmai multe u7.  În  același a bibliotecilo

or analizate,   primare  ear,  însă,  cu context,  difedin zece școu o bibliotec

n anumit  indeterminat 

maximă a ter

re clădirile îo treime dinRomânia  s‐adirile  amplac  ridicat.  Șco, Galați și Dâriscul  seismritoriale  (UA3 include har

Harta zonării 

sa: Cod de pro

nfrastructur

ităților în inoarelor,  sălințele minimdestinat bibunități de  întimp,  studi

or și rezultate

bibliotecile ste  dotată toate  acesterența  dintreoli din mediuă (Tabelul 9)

terval de  timde valoarearenului resim

în care funcțntre aceste ca  utilizat  clasasate  în  zonolile  cu  risc âmbovița. Înic:  amplasarAT);  valoarearta zonelor P

 seismice a R

oiectare seism

 

a de educați

frastructuralor  de  spor

me pentru deliotecii  sau vățământ. Aiile  internațiele elevilor (

sunt  răspâncu  bibliote

tea,  aproapee mediul  urul urban nu a).  

mp  și avânda de vârf a amțită la cutre

ționează școclădiri au fosificarea  risce  cu  PGA  cseismic  ridi

n cadrul analrea  clădiriloa  PGA  și  anPGA din Rom

României cu

mică P100‐1/2

ie 

a de educațiert  și  a  coneerularea unea  unui  acorAceste cerinționale  demoRoberson et

ndite  inegal că.  Bibliotee  30% dintrerban  și  cel  rau bibliotecă

 o amplitudccelerației omur. 

oli sunt amplst construitecului  seismiccuprins  întrecat  sunt  conizei, au fost r  în  care  fuul  construcțânia (Figura 

 valori PGA 

 013. 

e s‐a realizatectării  la  Inti activități erd privind  utțe sunt stipuonstrează  stal. 2005; Sm

la nivelul  șcile  predome  acestea  nurural  este mă proprie, iar

dine peste uorizontale a 

lasate în zone înainte dec  stabilită  dee  0,24g  și  0ncentrate  înfolosite trei 

uncționează ției.  Actualu5). 

t o analiză aternet.  În  Reducaționaletilizarea  în ulate  în Hotărânsa  corelamall et al. 201

școlilor din Rmină  în  unitu dispun  de

mult mai  scăr în mediul r

  

26

n anumit terenului 

ne cu risc e 1963. În e  ESPON. 0,4g  sunt județele variabile școlile  la ul  cod  de 

 spațiilor România, , precum comun  a ărârea de ație  între 10).  

România. tățile  de e  această zută,  dar ural doar 

Total în

Total înv

58. Lipsaparticipa19% dinnumărul 

Total în

Total înv

59. AnalHunedoacu bibliode jumă88% dint70% dint

Tabelul 9

 

Rural 

Urban 

nvățământ p

 

Rural 

Urban 

vățământ sec

a  bibliotecilare ridicate ître elevii dinl elevilor infl

Tabe

 

Rural 

Urban 

nvățământ p

 

Rural 

Urban 

vățământ sec

liza  la  nivel ara, Mureș șoteci. Situațiatate (48%) dtre școli sunttre școli sunt

9. Existența b

rimar 

cundar 

lor  are  un în zonele urbn România  îuențați nega

elul 10. Proce

rimar 

cundar 

dezagregatși Vaslui, sub a este precadin cele 448 t dotate cu pt dotate cu b

bibliotecilor î

Fără bibliote

2.487 

260 

2.747 

 

1.668 

357 

2.025 

impact  inegbane și existnvață  în  școativ este de 5

entul elevilo

Fără bibliot

78.660

11.552

90.212

 

269.542

141.016

410.558

  evidențiază40% dintre ră și în județde școli au propria bibliobibliotecă. 

în unitățile d

ecă  %

94

88

94

39

13

29

Sursa: SIIIR,  

gal  asupra  etenței unui noli care nu su500.770.  

or români inf

tecă  %

9

8

9

2  3

6  8

8  1

Sursa: SIIIR,  

ă  diferențeleunitățile dințul Iași cu cepropria bibliotecă, urmat

de învățămâ

%  Cu bi

4  1

8 

4  1

9  2

3  2

9  4

MEN 

elevilor,  în număr dubluunt dotate c

fluențați de 

%  Cu b

92  6

82  2

91  9

 

32  57

8  1.5

6  2.1

MEN 

e  dintre  jud învățământel mai mare iotecă. La pot de Ialomița

ânt primar și

bliotecă 

156 

34 

190 

 

.654 

.322 

.976 

principal  dau de școli în mcu o bibliote

lipsa bibliote

ibliotecă 

6.746 

2.507 

9.253 

 

71.307 

39.155 

10.462 

dețe  (Figura ul primar și snumăr de școlul opus,  în , Teleorman

i secundar 

% 

6 

12 

6 

 

61 

87 

71 

atorită  uneimediul ruralecă.  În cifre 

ecilor 

% 

8  8

18  1

9  9

 

68  8

92  1.

84  2.

6).  În  județsecundar sucoli, în care mmunicipiul B

n și Galați, un

  

27

Total 

2.643 

294 

2.937 

 

4.322 

2.679 

7.001 

  rate  de . În total, absolute, 

Total 

85.406 

14.059 

99.465 

 

840.849 

680.171 

521.020 

ele Alba, nt dotate mai puțin București nde peste 

60. Pestlaboratonu prevedispună program 61. Laboînvățămdintre urural nu Lipsa labelevilor d

 

Unități învățăm

 

Elevi

Figura 6. 

te  jumătateoare, situațieede obligativde un nivel 

mei școlare și 

oratoarele sumânt  secundanitățile din sunt dotate

boratoarelor din mediul u

Tabelu

 

de  ânt 

Rura

Urba

Tota

 

 

Rura

Urba

Tota

Distribuția b

  dintre  unie care are uvitatea  ca uadecvat de dale procesu

unt distribuiar din medimediul urbae cu laboratoare impact a

urban) (Tabel

l 11. Distribu

Fără

al 

an 

al 

al  5

an  3

al  8

bibliotecilor î

tățile  de  înn impact nenitățile  școldotări (echiplui didactic. 

ite inegal întul  rural nu an. Astfel, peoare (compaasupra a 63%lul 11). 

uția laborato

ă laborator

3.104 

803 

3.907 

 

525.953 

319.751 

845.704 

Su

în unitățile d

Sursa: SIIIR, 

nvățământ  segativ asupraare  să  fie dpamente) și r

tre mediul udispun de ueste 3.000 drativ cu 803 % din totalul

oarelor în un

% 

72 

30 

55 

 

63 

19 

34 

ursa: SIIIR, ME

de învățămâ

MEN 

secundar  dia a peste 84otate  cu  labresurse care 

urban și medun  laboratore unități de de unități d elevilor din 

nitățile de în

Cu labor

1.21

1.87

3.094

 

1.360.4

314.8

1.675.3

EN  

ânt primar și

n  România 45.000 de eleboratoare,  însă sprijine a

diul rural: 72r de  științe,învățământ 

de învățămânmediul rura

vățământ se

rator  %

8  2

6  7

4  4

420  3

96  8

316  6

i secundar 

nu  sunt  devi. Legislaținsă  școlile  tratingerea ob

2% dintre un,  comparativsecundar dint din mediual (și a 19% d

ecundar 

%  T

28  4

70  2

45  7

 

37  84

81  1.6

66  2.5

  

28

otate  cu a actuală rebuie  să iectivelor 

itățile de v  cu 30% in mediul ul urban). in totalul 

Total 

4.322 

2.679 

7.001 

 

40.849 

80.171 

21.020 

62. Distrjudețelofi invers a resursesecundadouă treJudețul Vmai mar

Figura 7. E

ribuția  laboor (Figura 7). proporționaelor. Pe de ar sunt dotateimi din cele Vâlcea care re procent de

Figura 8. D

Existența și a

ratoarelor  îÎn județele cal, respectiv altă parte, înte cu  laboramai puțin dare cel mai e laboratoare

Distribuția lab

accesul la lab

în  unitățile  dcu un numărmai mic. Acejudețul Ialotoare din  toe 100 de unmare număre (79%).  

boratoarelor

boratoare în

Sursa: SIIIR, 

de  învățămâr mai mare șeastă situațiemița mai puotalul de 200ități de învățr de unități d

r de științe î

Sursa: SIIIR, 

n unitățile de

MEN 

ânt  secundacoli, numărue ar putea rețin de un sfe0.  În contrasțământ secude învățămâ

în unitățile d

MEN 

e învățămân

ar  este  foartul de laboratoeflecta modaert dintre unst,  în  județulundar sunt dont secundar 

de învățămân

t secundar 

te  diferită  loare de știinalitatea de dnitățile de învl Giurgiu aprotate cu labo(285) dispu

nt secundar 

  

29

 

a  nivelul nțe pare a istribuire vățământ roximativ oratoare. ne de cel 

 

63. Atelînvățămprofesiodin  ÎPT. atelier, s 64. Pestde  sală majoritala sălile dprimare unitățilo20%  dincontextucognitivă2014;  Eprevede săptămâ

Învăț

Învăță

ierele reprezmânt profesioonale din RoLa  nivel  na

spațiu insufic

te  jumătate de  sport. D

atea celor dinde sport esteși secundare

or de  învățămn  acestea  avul literaturii dă și fizică a ericsson  și  K educația  fizână) și în lice

Tabelul 12. 

țământ prim

ământ secund

Fi

zintă o resuronal și tehnimânia. Aceațional,  13% cient având î

din școlile gDeși  aproximn mediul rurae foarte rar îe din județemânt,  sunt  fvând  acces  lde specialitaelevilor, cât arlasson  20zică  în  învățău (o oră pe s

 Existența să

Școli 

ar 

dar 

igura 9. Școl

rsă fundamec, însă acestastă  lipsă aredintre  școliîn vedere nu

gimnaziale dmativ  71%  dial nu dispun întâlnit, chiale Vaslui, Bofoarte prost a  o  asemenate care demși  legăturile 14;  Sang‐Yeământul primsăptămână). 

ălilor de spo

Rural 

Urban 

Total 

Rural 

Urban 

Total Su

i primare și g

entală pentrt tip de dotae  impact asuile  profesionmărul de ele

din Românian  școlile  gimde această d

ar și în mediuotoșani și Vradotate  în cenea  facilitatemonstrează adintre educ

eob  și  Wi‐Yomar  (două o 

rt în unitățil

ursa: SIIIR, ME

 gimnaziale c

Sursa: SIIIR, 

u realizarea are lipsește îupra a aproxnale  dotate evi și calificăr

a și aproape mnaziale  dindotare. La niul urban (Tabancea, ca preea ce privee.  Aceste  retât importanația fizică și oung  2012).re pe săptăm

e de învățăm

Cu sală de

94

86

93

68

29

53EN  

cu sală de sp

MEN 

pregătirii prîn aproximatimativ 18% cu  ateliere rile oferite.  

toate școlilen mediul  urbvel de învățăbelul 12). Figocente mariște  sălile deezultate  ar  tnța educațierezultatele În  Români

mână),  în gim

mânt primar

Procent ș

e sport 

port, pe jude

ractice în untiv 20% dintdin populațidispun  de  u

e primare nban  au  săli  dământ primagura 9 arată i din numărue  sport, mai trebui  considi fizice în deșcolare (Sima,  programamnaziu  (dou

r și secundar

școli 

Fără sală 

6

14

7

32

71

47

ețe 

  

30

itățile de re școlile a școlară un  singur 

nu dispun de  sport, ar accesul că școlile ul total al puțin de derate  în zvoltarea 

mms et al. a  școlară uă ore pe 

r 

de sport 

6 

4 

7 

2 

1 

7 

 

65. Dateamplasamai  bunsemnificexistențamarginaîn școli. meargă accentue 66. Cu  tConformHunedoaVrancea fiind  amdintre șcurban.   

3.1.2.1 C

67. În anprivind  sapă,  sistexhaustide  învățmediilorconcentr 68. Pestprincipade elevi centralizîn zoneleCălărași județe (Finfrastru18–20oC

               4 Trebuie lățimea dutilizării e

ele arată că ate  în zone mne  decât  cocative, negata laboratoarlizarea este Ceea ce însela  o  școală ează efectele

toate  că 81%m datelor, în ara (40%) și sunt conect

mplasate  precolile din me

Caracterul a

naliza caractsursele de  îtemul  de  coivă, componțare.  Fiecarer de învățarerare al elevil

te un sfert dla sursă de î(dintre care zate de încăle rurale, în sse  încălzescFigura 10). Auctura de edC, ceea ce est

                       menționat fade bandă, medeficiente a Int

bibliotecile,mai dezvoltaolegii  lor  dintive,  între grrelor (‐0,070mai răspândeamnă și că care  nu  dise condițiilor 

% dintre  școanumite judMehedinți (3tate la interndominant  înediul rural nu

decvat al ut

terului adecvîncălzire, gruolectare  a  gentele  incluse  dintre  acee. De exemplor.  

in școlile dinîncălzire. 2.117.000 de ezire. Datele pecial în zonc  cu  sobe,  siAceste rezultducație  în cote dificil de a

                       aptul că datelediile de învățaernetului. 

,  laboratoareate, ceea cen  zone  expuradul de mar1), a sălilor dită în zona reexistă o prospune  de  acsocio‐econo

olile din Romdețe, peste o33%). Pe de anet. 4La niven  zonele  ruru au acces la 

ilităților din 

vat al utilitățupurile  sanitunoiului mese  în  listă coeste  componu, temperat

n România, c197 de școli levi în județurelevă că 72na Moldovei.tuație  cu  imate trebuie aondițiile  în caatins prin util

e disponibile îare care benef

ele și sălile e  înseamnă use marginarginalizare ade sport (‐0,espectivă, cuobabilitate mceste  dotări,omice asupra

mânia au aco treime dintaltă parte, tol național, 1rale  (1.665  dinternet, co

unitățile de

ților din școltare,  sistemenajer  și  autontribuie  la rnente  repreztura din sala 

cu precăderdin Româniaul Suceava și2% dintre șco. Aproximativmpact asupraavute în vedare  temperalizarea sobel

în cadrul analificiază de acea

de sport se că elevii acealizării. Mai al unei  zone 0649) și a biu atât sunt mmai mare ca e,  ceea  ce  lima rezultatelor

ces  la  interntre școli nu aoate școlile d.820 de școldin  numărulmparativ cu 

e învățământ

li, s‐a realizaul de canalitorizația  sanrealizarea unzintă  o  resude clasă poa

e cele din zoa în care stui 14.000 de eolile care se îv jumătate da a peste 20dere în proceatura optimăor.  

izei nu permitastă resursă ș

întâlnesc mestor  școli bexact,  existîn care estebliotecilor (‐

mai puține doelevii din zonmitează  predr elevilor.  

net, acesta vau acces la indin municipiui nu au acce  total).  În  tdoar 5% din

t 

at o evaluarezare,  sistemnitară.  Cu  tonei analize arsă  importaate influența

onele rurale,diază un numelevi în județîncălzesc cu dintre școlile 0% din  totaluesul decizionă a mediului

 evaluarea uni practici peda

mai frecvent  îbeneficiază dtă  corelații e amplasată ‐0,0516), adiotările de tipnele marginadarea  și  înv

variază  întrenternet: Vaslul București es la internettermeni  relantre școlile di

e a situației emul de alimeoate  că  listaample privindantă  în  eficiea nivelul de a

, utilizează smăr total dețul Iași) nu ausobe sunt a din județeleul elevilor dal privind ini de  învățare

nor aspecte pragogice adecv

  

31

în școlile de dotări statistice școala  și ică cu cât pul acesta alizate să vățarea  și 

e  județe. lui (42%), și județul t, acestea tivi,  24% in mediul 

existente entare cu a  nu  este d mediile entizarea atenție și 

sobele ca e 228.420 u sisteme mplasate e Vaslui și in aceste vestiții în e este de 

recum vate 

69. În  cgrupuri snivel națdiferențasunt  relecauzate obligativfie în intadolesce 70. Probjudețeleinteriorupatru elecu grupu

Figura

eea  ce  privsanitare în ițional. În tota dintre medevante  în code  infecții

vitatea existeteriorul școliientelor.  

blema  lipseie  Vaslui  și  Bul  școlii.  În evi. Pe de alturi sanitare în

Figura

a 10. Unități 

vește  condițncinta școliital, 2.220 dediul urban șiontextul  legăi  bacterieneenței grupuri. Această ce

i  grupurilor Botoșani,  apjudețele  Vrată parte, în Bn interior (Fi

a 11. Unități

de învățăm

țiile  sanitare, situație cu e școli din Rocel rural est

ăturii dintre e)  (Chase  2ilor sanitare erință este cu

sanitare  în proximativ  uancea  și  TelBucurești, Ilfgura 11). 

 de învățăm

ânt primare

Sursa: SIIIR, 

e,  aproxima impact asupomânia nu dte evidentă: condițiile sa2016).  Hotăpe fiecare eu atât mai im

interiorul  șunul  din  treeorman,  acefov și Brașov 

mânt care nu 

 și secundar

MEN 

tiv  30%  dinpra unui numdispun de gru38% în ruraanitare  și deărârea  de  Getaj, ceea ce mportantă în

școlii  este  pei  elevi  nu  aeastă  problese regăsește

au grupuri s

e încălzite cu

ntre  școlile măr de pesteupuri sanitarl și 7% în urbficiențele deGuvern  nr. presupune c cazul copiilo

pregnantă  înare  acces  laemă  afecteae cel mai ma

sanitare în in

u sobe 

 

din  Românie 230.000 dre în incinta ban. Aceste e creșere  (ca21/2007  scă acestea tor de vârste 

n  zona Molda  grupuri  sază  aproape are procent a

nterior 

  

32

ia  nu  au e elevi la școlii, iar rezultate are pot  fi tipulează rebuie să mici și al 

dovei.  În nitare  în unul  din al școlilor 

 

71. Aproun sistenu este corespunjudețelede canaltratare ș 72. Aproapă, ceesursă netoate  jujudețeleelevi expjudeț) și 

 73. Un deșeurilcomparaun servicdin școliDolj jum

 74. Aproastfel delipsa grusunt, prodin cincinivel națjumătatedin județ 

 

               5 Noțiunetratare a 

oximativ 10%m de canaliconectată  lanzător, 94%  Suceava și Ilizare, unitatși evacuare a

oximativ unaea ce  înseameautorizată. dețele  exist Suceava (37puși acestei Botoșani (11

sfert  din  uor.  În  aceaativ cu doar 4ciu organizatle din județeătate din șco

oximativ 14%e situații poupurilor sanioporțional, mi  școli nu arețional, analize din școlile țele Brașov ș

                      ea de canalizaapei sau o fos

% dintre unizare corespua sistemul dedintre acestIași. Conformtea de învățăa apei menaje

a din șase șcmnă că școalAceste  școltă  școli  care7%), Botoșansituații sunt1.032 elevi, r

nitățile  de stă  situație 4% în cazul șt de colectarele Vaslui și Ooli se află în 

% din  școlilet fi:  lipsa unitare adecvamai numeroae autorizațieza realizată pdin județele și Sibiu au au

 

                       re cuprinde asă septică aut

tățile de învunzător.  În  je canalizare5

ea fiind ampm legislației dământ este oere. 

coli din Romla nu este rai sunt concee  nu  dispun ni (32%) și G: Suceava (1respectiv 17%

învățământse  regăses

școlilor din mre a deșeuriloOlt nu au sistaceastă situa

e din Românnui sistem adte. Similar case în mediue  sanitară, cpe județe evVrancea și Sutorizație san

ici racordareaorizată. 

Sursa: SIIIR, 

vățământ prijudețele Suc5 Astfel, 915plasate în medin Româniaobligată să im

ânia nu are acordată  la entrate aprode  o  sursă

Giurgiu (26%14.708 elevi, % din totalu

t  nu  dispunsc  aproximamediul urbanor, 95% sunttem de colecație.  

nia  funcționdecvat de acelor menționul rural compomparativ cvidențiază o Suceava nu anitară. 

a la rețeaua ce

MEN 

imar și secuceava, Vranc școli nu au ediul rural. Sa, în cazul inemplementeze

acces la o suun sistem cape exclusiv  de  apă,  ac). Astfel,  judrespectiv 14l elevilor la n

n  de  un  serativ  o  treimn. Dintre celet amplasate îctare a deșeu

ează  fără aulimentare cunate anterioparativ cu mcu o  școală dimagine neuau autorizație

entrală de can

ndar din Romea și Botoșaacces  la un ituația cea mexistenței une un sistem 

ursă autorizaentral sau uv  în zonele  rceastă  situațdețele cu cel4% din totalunivel de județ

rviciu  organe  din  școlile 2.289 de șcîn mediul ruurilor, iar în j

utorizație sau apă și/saur, școlile fărăediul urban.din douăzeciniformă (Fige sanitară, în

nalizare, o uni

mânia nu auani, o școală sistem de c

mai pregnantnui sistem cepropriu de c

ată de alimeutilizează aprurale. Cu  toție  este  frec mai mare nul elevilor  laț). 

nizat  de  colle  din  medcoli care nu dural. Aproximjudețele Me

anitară; cauzu  încălzire, pă autorizație. În mediul ri  în mediul ugura 12); man timp ce toa

itate descentr

  

33

u acces la din cinci 

canalizare tă este în entralizat colectare, 

entare cu ă dintr‐o oate că  în cventă  în număr de a nivel de 

ectare  a iul  rural, dispun de mativ 60% hedinți și 

zele unei precum și e sanitară rural, una urban. La i mult de ate școlile 

ralizată de 

Figura 12 

Cas

Analiza sălile  denaturalăexcesivăclasă, acvizitate, vitrată  rrepartițiest sau scalitate ma fi folospermanecare  intiluminat

 

 

2. Racordare

seta 2. Calita

spațiilor de e  clasă  este  bună  repre.  În  școlile vcest nivel fiinclădirea școreprezentânde egală din psud beneficimedie, deși, site frecventență  închisera  în  sala  dului artificia

ea la sistemu

atea luminii 

învățare di  limitată,  înezintă  o  caravizitate, suprnd rezonabil olii fusese exd  doar  10% punctul de vau de  luminîn anumite șt,  însă  în mu/trase. Așadde  clasă  eral. 

ul de canaliz

Su

și a aerului î

n  școlile prin  ciuda  dimacteristică  prafață vitratăraportat la vtinsă, iar acedin  suprafaedere al dispa directă a sșcolile se folulte dintre șcdar,  în  ciuda  deseori  se

zare, colecta

ursa: SIIIR, ME

   

în școlile pri

imare din Rmensiunii  rezpozitivă  a  deă  reprezentavaloarea de est nou corpța utilă.  Sălpunerii/oriensoarelui  în coseau perdecoli părea căa  suprafeței ever  obstruc

rea gunoiulu

EN  

mare din Ro

omânia  relezonabile  a  fesignului  sălia  în medie 2referință de p avea geamile  de  clasă ntării. Sălile ursul dimineele. În anumiă  jaluzelele, șvitrate  rezoționat,  gene

ui menajer și

omânia: rezu

evă  faptul  căerestrelor.  Îi  de  clasă,  c21% din supr20%. În cazuuri neobișnuincluse  în  ede clasă orieeții. În generite săli de clași  în special nabile,  voluerând  astfel 

i autorizație

ultatele vizite

ă  lumina naÎn  general, cu  condiția rafața utilă ul uneia dintuit de mici, seșantion preentate către ral,  jaluzeleleasă, jaluzelelperdelele, s

umul  luminii utilizarea  i

  

34

e sanitară 

 

elor 

aturală  în o  lumină să  nu  fie a sălii de tre școlile suprafața zentau  o est, sud‐e erau de le păreau tăteau  în naturale ntensă  a 

Calitateageneral extrem dcalității appm, dede clasă măsurat

În  cele  d1.500‐2.existențaconcentrspecialitelevilor, un nivel 

CalitateaferestreȘcolile pgeneral, au  tendfuseserăcontribușcolile fuși de corșcolile  cparte dincare  folomijloacevizitate, prezentâreținere 

 75. Grădcomparagrupuri sîn 30% durban. Dalimentafrecvent 76. UtilisistemulRomâniaperformcât și la ea grupurnațional

a observată dotate  cu  fde precară aaerului este eși s‐a sugeraobservate, ae au fost uni

două  școli  d500  ppm,  fia  unei  calitărare  a  copiiate prezintărespectiv asal CO2 de pe

a necorespulor  și  utilizaprezentau unstarea feresința  de  a  seă  înlăturate, uții  suplimenuncționau în ridoare sigurare  funcționntre cazurileoseau sistemele mecanicea  fost  iden

ând un nivel majoră cu p

dinițele  dinativ cu grădisanitare în edin grădinițeDe menționaare cu apă stează aceste 

tățile  și  tipl  centralizata,  existența anțele elevilexamenul derilor  sanitareă a elevilor l

a aerului dinferestre  funca aerului, prnivelul CO2; at și utilizarea fost de 3.0iform distrib

din  Brașov,  vind  însă maăți  precare  alor,  influență date  clare supra memoeste 500 ppm

unzătoare a area  sistemen amestec destrelor era be  închide  etaprobabil din

ntare  la agraclădiri cu mre  în  interiornau  în  două e cele mai grme de aer coe  de  ventilantificată  utilial CO2 de pe

privire la desc

  mediul  urinițele din mxterior, comle din mediuat  că 10% diau niciun  feunități. 

pul  de  infrat  de  canalizracordării  laor, măsuratee bacalaureae din exterioa clasa a VIII

n școlile din cționale, măractic  în  toatpragul staba unui prag 021 ppm. În uite în interv

valorile  înregai  scăzute  dea  aerului,  iațându‐le  negprivind  impriei vizuale ș

m reduce per

aerului păreelor  de  aer e ferestre baună, însă, paanș.  Într‐un n  raționamevarea probleai multe etar, ceea ce geschimburi, rave  în privinondiționat, pre  asigură  imizarea  aeruleste 5.000 ppchiderea fere

rban  prezinmediul rural. parativ cu 7%ul rural, comin grădinițelel de sursă d

structură,  pzare,  sunt  coa  un  sisteme prin rezultaat (corelații dorul  școlii es‐a.  

România esăsurătorile  rete sălile de cilit pentru o de 1.500 ppcele trei școvalul 2.300‐5

gistrate  au  fecât  în Bucuar  această  sigativ  capacitpactul negatiși capacitățiirformanțele 

ea a  fi  cauzcondiționat

atante mai vearadoxal, fernumăr  dest

ente  legate demei privindje, fiind dotaenera un volspațiile  eraunța calității pprobabil din mplicit  și  caui  condiționpm. Se pare estrelor. 

ntă  condiții 24% din gră% din mediu

mparativ cu 6e din mediue apă, peric

precum  gruporelate  poz

m  central  de atele obținude 0,1518 și ste  corelată 

ste precară. Îealizate  la  fclasă. O metcalitate bun

pm. Valoareaoli vizitate în 5.300 ppm.

fost  tot  ridicurești. Acestituație  redutatea  de  înviv direct  al  c de recunoaelevilor în re

zată de o  set,  respectiv echi, din lemrestrele mai tul  de marede  sănătate d ventilarea. ate cu un nuum de aer  îu  utilizate  înprecare a aecauza  faptualitatea  aerunat  în  doar că la nivelul 

mai  buneădinițele din ul urban. În p6% înregistraul  rural nu aclitând sănăt

purile  sanitaitiv  cu  rezucanalizare te atât la evarespectiv 0,1negativ  cu  r

În ciuda faptața  locului  atodă  indirectnă a aerului î medie a COBucurești, c

cate,  încadrâe  niveluri  ridce  în mod  svățare.  Într‐acalității precștere a cuvinealizarea sarc

erie de  factodependența

mn și ferestrenoi pot limitde  cazuri, și  siguranțăÎn același  timăr redus dmbâcsit  în  inntr‐un mod  ferului au fostlui că profeslui.  În  cazuldouă  săli  dcadrelor did

privind  acmediul ruralus, încălziret în cazul gru acces  la oatea copiilo

are  în  interultatele  eleveste  corelataluarea națio1305). Similarezultatele o

tului că școliau  reliefat  otă pentru mîn școli este O2, pentru tocu o excepție

ându‐se  în  idicate  de  COsever  capaciadevăr,  litercare  a  aeruluntelor; de ascinilor menta

ori, precum a  de  aceste e mai noi, dita ventilareamânerele  feă,  cu  consecimp,  în multde ieșiri cătrenteriorul clăfoarte  concet observate sorii presupl  uneia  dintde  clasă,  amdactice se ma

ccesului  la l sunt dotateea cu sobe serădinițelor dio  sursă autor de vârste 

rior  și  racorvilor  (Tabelută  în mod  ponală la clasaar, utilizarea obținute  la e

  

35

le sunt în o  calitate măsurarea de 1.000 

oate sălile e, valorile 

intervalul O2  indică itatea  de ratura  de ui  asupra semenea, ale.  

calitatea sisteme. n PVC. În , întrucât erestrelor ința unei te cazuri, e exterior dirilor. În entrat. O în școlile uneau că re  școlile 

mbele  săli anifestă o 

utilități, e doar cu e practică in mediul orizată de mici care 

rdarea  la ul  13).  În pozitiv  cu a a VIII‐a, exclusivă evaluarea 

 

Grupuri 

Racordacentral d

77. Existșcolile  șputernicconectargradul dcare nu ridicat grelevă căsau suntcă  elevisocioecocare le fr 

margi

3.1.2.2 C

78. Datenecesareși provinanaliza pșcoli). Inlor  (din didactic. 79. Așa române (5%),  pedidacticecuprinzâredusă  lșapte or

T

 

sanitare în e

rea la sistemde canalizare

tă o puterniși  caracteruc  negativă,  îrea  acesteiae marginalizau grupuri sgradul de maă școlile caret concentrati  care  mergonomice sărarecventează

Tabelul 14. C

 

Gradul de nalizare al zo

Cadrele dida

ele  privind  ce pregătirii Sn din baza deprezentată  înformații privEdusal) au  f. 

cum era de (77%). Restersonal  adme  sunt  persând un număucrează maie pe zi (6% d

Tabelul 13. C

exterior 

mul e 

că corelațiel  adecvat  aîntre  gradu  la  sistemulare al unei zanitare în intarginalizare ae nu dispun de  în două reg  la  școli  dace, sunt și .  

Corelațiile d

Școl

onei ‐

actice 

cadrele  didaSMIE. Datelee date Edusaîn  această  suvind  înscrierfost utilizate

așteptat, catul personaluministrativ  (3sonal  angajaăr diferit de i puțin de padin total). 81

Corelațiile în

Rezultate l

Notă: ** st

  între gradual  utilitățilorl  de  marginde  încălzireone este corterior. Acestal unei zonede un nivel aegiuni ale țărdin  zone  mmai dezavan

intre gradul

i cu încălzirecentrală 

0,0473** 

Notă: ** se

actice  din Roe privind cadl, care stochub‐secțiune ea elevilor (e  simultan  în

adrele didactului  include 3%)  și  secreat  cu  normăore de lucruatru ore pe % din cadrel

ntre utilități 

la evaluarea

‐0,1304**

0,1518** 

tatistic semnif

ul de marginr  din  infrasnalizare  al e  centrală  sarelat pozitiv te corelații ree, cu atât estadecvat al utrii (nord/nor

marginalizate ntajați din ca

l de margina

e  Școlisanita

0

emnificație sta

omânia  au rele didactic

hează date leacoperă  excdin SIIIR) și n analiză pen

tice sunt ceaîngrijitori  (1etariat  (2%) ă  redusă.  Au pe săptămâzi  (13% din le didactice l

și performan

 națională 

ficativ la 5% 

alizare al UAstructura  școUAT‐ului  în au  la  cel de (semnificațieespectă ideete mai  răspâilităților suntrd‐est și sud‐(urbane  sa

auza calității

alizare al zon

i cu grupuri re în exterio

0,122** 

atistică la 5%

fost  analizace se referă legate de resuclusiv  școlilenumărul de ntru a deter

a mai mare 11%), person(Figura  13)

Acest  tip  deână; majoritatotal),  iar o ucrează cu n

nțele elevilo

Rezulta

Ne

AT‐urilor  în olară.  Existăcare  este canalizare  (e statistică) cea conform cândit  fenomt cele ampla‐vest). Aceasau  rurale),  slabe a util

ei și utilități

or Șco

sistem

te  pentru  a la școlile cu pursele umane  cu personacadre didactmina număr

categorie denal pentru  în).  Aproximate  angajare  iatea cadrelominoritate  lnormă întrea

or 

ate la bacala

esemnificativ

0,1305** 

care sunt amă  o  relație amplasată (Tabelul 14)cu prevalențcăreia cu cât enul. Analizasate în zonestă analiză sadică  cei  dlităților din  ș

ile din școală

oli conectatemul de canal

‐0,0952** 

a  furniza  infopersonalitate ale MEN. Dalitate  juridictice și caractrul de elevi 

e personal dntreținere  și tiv  20%  dinimplică  aranor didactice clucrează  întragă. 

  

36

aureat 

v 

mplasate statistică școala  și .  În plus, ța școlilor este mai a datelor ele rurale, ugerează din  medii școlile pe 

ă 

e la lizare 

ormațiile e juridică De aceea, că  (6.054 teristicile pe cadru 

in școlile reparații 

n  cadrele njamente cu normă re cinci  și 

80. Aprocursurileunui cadacademipredare.diplomă diplomă Cadrele profesio 

Ani d

Cinci s

Mai p

81. NuminternațEuropa Celevi pe școli, și aeducațio

oximativ  85e doctorale, dru didactic ic și anii de e. Analiza de de  licență  șde  licență, didactice  canală reprezin

Ta

e experiență

sau mai mulț

puțin de cinc

mărul  de  eționale, este Centrala și dcadru didactarată dispononale. Se calc

Figura 13

Notă: G

5%  din  toateîn vreme ceeste greu dexperiență amai  jos aratși au experieînsă  sunt  reare  au  doarntă 6% din to

abelul 15. Ca

ă Di(%

ți 

ci 

elevi  pe  camai ridicat 

de Est pentrtic este un innibilitatea relculează împă

. Profilul per

SGraficul din stâ

e  cadrele  de 15% din pee măsurat, mi cadrelor dită că  în Romență consideelativi noi  înr  diplomă  dotal. (Tabelu

alificările cad

iplomă de ba% din cadrele

9.1

6.1

Surs

adru  didactdecât în țăru toate nivendicator obișlativă a cadrărțind numă

rsonalului d

Sursa: EDUSAânga include d

didactice  dinersonal a absmajoritatea dactice suntmania, aproxerabilă de prn această proe  bacalaureul 15).   

drelor didact

Par

acalaureat e didactice) 

 

 

să: EDUSAL și  

tic  în  Romrile învecinatelurile de învșnuit de măsrelor didacticărul de elevi 

in școlile din

AL doar cadrele d

n  România solvit doar lcercetărilor t elemente cximativ 55% redare  (cinciofesie,  cu meat  și mai  p

tice în școlile

rcursul educa

SIIIR. 

mania,  deși te din Europvățământ. Lasurare a conce, una dintrla numărul d

n România 

didactice 

au  absolvit iceul. Deși cempirice suare prezic cadin  toate cai  sau mai m

mai puțin de uțin  de  cinc

e din Român

ațional 

Diplomă(% din cadre

5

3

scăzut  conpa de Est și ma nivel interdițiilor de prre cele mai imde cadre did

t  facultatea,calitatea sau ubliniază că alitatea procadrele didaculți ani). Alțcinci ani exci  ani  de  ex

nia 

ă de licență  ele didactice

54.5 

30.4 

nform  stanmediile regionațional, nuredare și învmportante idactice dintr‐

  

37

  

,  inclusiv eficiența parcursul esului de tice au o ți 30% au periență. xperiență 

e) 

ndardelor onale din mărul de vățare din nformații ‐o școală, 

personaspecialitmai pro1996). Aconsiderindividua 82. Num11,4%  înpentru  apentru  înormă îndidactic,statisticepentru ș(2014). Pîn Europînvățămacesta  e12:1 pen 

Notă: Școacest gra

               6  Cadreledidactice 7 Aceste elevi‐prof8 Ibid. 

lul școlii fiinate, cu cât epice,  în  specAcest raport erate  în  genalizată a cad

mărul de elevn școlile gima  indica  difeînvățământ pntreagă (Figu,  în  medie e internaționșcolile gimnaPentru grădipa Centrală  șânt  secundaeste  de  13:1ntru învățăm

Figura 1

olile primare cfic. 

                      e  didactice  ec cu normă redinformații sunfesor pentru Î

d  inclus doae mai scăzutcial  la matereste deseori neral  mai  brelor didacti

vi pe cadru mnaziale  la 1erențele mepre‐primar  șura 14). Învăț11,4  și,  resnale. UNESCOaziale (11:1) nițe raportuși de Est  sunar  inferior  (11  pentru  învământul secund

4. Raportul 

cu personalita

                       chivalente  cudusă luate în cnt preluate dÎPT nu este pr

ar dacă este numărul deriile  complexfolosit pentbenefice  pece (Smith 20

didactic var4,6%  în grădedii  pe  țară și  secundar țământul gimpectiv,  13,2O prezintă uși unitățile dul nu diferă cnt mai mici 11:1)  și  învăățământul  pdar superior

mediu națio

Sursate juridică din

  normă  întrecalcul în funcțin baza de darezentată în ba

implicat  în pe elevi pe caxe, precum ru a reprezeentru  elevi, 011).  

riază  în funcțdinițe.  În acepentru  toasuperior estmnazial și șco2.  Aceste  reun raport simde învățămâncu mult, fiinddecât  în Romățământ  secpreșcolar,  10.8 

onal elevi‐pro

 să: EDUSAL și n România su

eagă  includ  pție de norma zate a UNESCOaza de date U

procesul edudru didacticfizica, matementa dimensideoarece 

ție de nivelueastă analizăte  nivelurilete  aproape dolile profesioezultate  suntmilar între nunt secundar d 16:1 în anamânia pentrcundar  supe0:1  pentru  în

ofesor pe niv

SIIIR. nt puține la n

personalul  didzilnică de lucrO  (rata elevi–UNESCO. 

ucațional.6 C, cu atât mematica  și  chunea clasei, aceștia  se 

ul educaționă, aceste rape  educaționade 15 elevi onale au mait  în  conformumărul de elsuperior (14aliza UNESCOru  învățămânrior  (13:1). nvățământul

veluri de înv

umăr, prin ur

dactic  cu  normu. profesor pe n

Conform  literediul de  învăhimia  (Carl  șiclasele mai bucură  de

nal  în Românporturi sunt ale. Media  npe  cadru dii puțini elevi mitate  cu  aevi și cadre 4:1) pentru aO. 7 Raporturntul preșcolaÎn  Ungaria, l  secundar  i

vățământ  

rmare nu sunt

mă  întreagă 

nivel educațio

  

38

raturii de țare este i Krueger mici fiind e  atenția 

nia, de  la agregate națională dactic  cu pe cadru lte  surse didactice același an rile medii ar  (10:1), raportul nferior  și 

 

t incluse în 

și  cadrele 

onal). Rata 

 

83. Analdiferențunul dineste deoridicat  îndidactic,semnificîn Figura 

 

liza  raportue între unitătre cele maiosebit de  ridn  învățămân,  în medie. Pcativ mai mica 15.  

Figura 1

ului  elevi–prățile de învăi ridicate rapdicat  în  învățntul  secundaPe de altă pac în medie. V

15. Raportul

rofesor  în  jățământ urbaporturi elevi–țământul prer  inferior  și arte, CovasnVariațiile ace

 elevi‐cadre 

Surs

Surs

județele  dinane și rurale–profesor, pe‐primar, 20școlile profe

na, Caras‐Sevestui raport p

didactice pe

să: EDUSAL și 

să: EDUSAL și  

n  România e. Pe de altăentru toate 0:1.  Județul  Iesionale,  cu verin si Hargpe județ și p

e județ după

SIIIR. 

SIIIR. 

reflectă  dif parte, județnivelurile edIlfov are de un număr d

ghita au un re nivel educ

ă nivelul edu

ferențe  regțul Ilfov are ducaționale. asemenea ude 18 elevi raport elevi–cațional sunt

ucațional  

  

39

ionale  și în medie Raportul un  raport pe  cadru –profesor t ilustrate 

 

 

84. Majoelevi‐caddin medîn  școlileZonele usecunda 85. Situadin medcă existămediul ucele urbelevi‐cad

oritatea școdre didacticeiul rural sune din mediuurbane din  Ilr superior (2

ația este difdiul rural estă puține unurban și în cebane,  în meddre didactice

lilor de învățe mai mare dt mai variatel  rural,  în  tilfov au cele 20:1), așa cum

erită în grădte mai ridicaități de aceel rural, rapodie. Grădinițe (28:1). Rap

Surs

Surs

țământ secudecât cele de decât cele mp  ce  școlilmai ridicatem se arată m

dinițe și învăt decât în mst  tip  în  zonortul elevi‐caele din  judeortul în unit

să: EDUSAL și 

să: EDUSAL și 

undar inferioin zonele rudin mediul ule din mediue rate  în școlmai sus. 

ățământ profmediul urbannele  rurale. adre didacticețul Dâmbovtățile care of

SIIIR. 

SIIIR. 

or și superiorale. În plus,urban. În genu urban  suntlile de  învăță

fesional, undn în câteva juÎn nouă  judce este mai vița din  zonaferă învățăm

r din zonele , raporturile neral, mai put mai predisământ secun

de raportul eudețe, probaețe  în  care ridicat în unia  rurală au  cânt profesio

urbane au uelevi‐cadre uțin elevi sunspuse  suprapndar  inferior

elevi‐cadre abil datorităexistă grădiitățile ruralecel mai  ridiconal din zone

  

40

 

un raport didactice nt înscriși populării. r  (21:1) și 

didactice ă faptului nițe  și  în e decât în at  raport ele rurale 

 

din  judedin zona 

3.1.2.3

86. Din învățămsocio‐ec2015/20Româniesecundasecundafuncționface pos 87. Num2016, 12(Tabelul 

 

Amplas

Rura

Urba

Tota

88. NumsemnificConstanțelevi însc

ețe precum Ba urbană. 

Programe pe

2004,  în  șcmânt primar șconomic de p016,  programei, reprezentr inferior. Prr comparatiează  în mai sibilă implem

mărul benefi2.113 de ele16). Principa

flexibilitafamiliale

recunoainformal

abordăriprocese 

parcurs f

certifica 

sare Ofe

al 

an 

al 

mărul  de  bencativ de  la  jța au mai mcriși în progr

Brașov, Meh

entru reduce

colile  din  Rși secundar iproveniență mele  ”A  doutând 0,2% dirogramele ”Av cu cel primmulte schim

mentarea pro

ciarilor acesevi  au benefalele caracte

ate,  pentru e; 

șterea  pregl; 

i  inovatoarede învățare 

flexibil;  

re pentru co

Tabelul 16

eră programedoua șansă 

89 

189 

278 

neficiari  ai  audeț  la  jude

mult de 900 dramele a dou

hedinți, Vran

erea părăsiri

România  se inferior ca alcare nu au aua  șansă”  an unitățile dA doua șansămar. Aproapmburi,  lucru gramului. Ac

stor programficiat de  aceeristici ale ac

a  permite 

ătirii  anterio

e,  inclusiv  înpersonalizat

ompetențe de

6. Programe

Școli 

e a Două

Su

acestor  progeț.  Figura 16de elevi  înscua șansă.  

ncea  și  Ilfov 

ii timpurii a 

implementelternativă peabsolvit acesau  fost  desfde învățămână” au de doupe o  treimecare  indică ceste consta

me a crescutest program,estui tip de p

elevilor  să 

oare,  în  cad

nvățarea  mote 

e nivel 2.  

le a doua șa

ă schimburi

15 

34 

28 

ursa: SIIIR, ME

grame  de  re6  și  Figura 1criși, altele p

este mai  rid

școlii 

ează  prograentru elevi, ste două nivășurate  în  2nt primar și uă ori mai mdin  școlile co nevoie  ridtări sunt pre

t cu aproxim majoritateaprogram incl

își  îndeplin

drul  învățăm

odulară,  uti

nsă: școli și 

ÎnvățămPrima

865

3.206

4.071

EN  

educere  a  p17  arată  că, precum Vaslu

icat decât  în

amele  ”A  doindiferent dveluri educaț278  de  școl3,4% din un

mulți elevi însare oferă acdicată de spezentate mai 

mativ 50%  îna mergând  lalud:  

ească  obliga

mântului  form

lizarea  siste

beneficiari 

Număr d

ânt r 

ÎnvSe

6 

1 

părăsirii  timpîn  timp  ce ui  și Sălaj au

n  școlile pro

oua  șansă”,e vârstă și dționale. În anli  din  toate itățile de învscriși în învăcest  tip de pații de curs  jos, în Tabe

ntre 2014  și a  școli urba

ațiile  profes

mal,  non‐fo

emului  de  c

de elevi 

vățământ ecundar 

1.734 

6.308 

8.042 

purii  a  școlijudețe Huneu mai puțin 

  

41

fesionale 

,  oferind de mediul nul școlar județele 

vățământ țământul programe pentru a lul 16.  

2016.  În ne  (79%) 

sionale  și 

rmal  sau 

credite  și 

Total 

2.599 

9.514 

12.113

ii  variază edoara  și de 60 de 

F

Figu

89. AcesUman, Aprogrameconomcrește șa  90. Totuinclud: anivel  cencerințe dprogram   

igura 16. Dis

ura 17. Distr

ste  programAxa Prioritamul,  în  specic și  pentru ansele de ins

uși,  există  paranjamententral,  regionde calificare melor în zone

stribuția ben

ibuția benef

me  sunt  eligră 6  –  Educial  în  zonela dezvolta pserție a bene

provocări  alee complexe dnal  și  local;  fpentru cadrle rurale și m

neficiarilor p

Su

ficiarilor pro

Su

ibile  pentruație  și  compe  rurale  și programa, meficiarilor pe 

e  implemende  implemenfonduri  insufele didacticemedii inadecv

programelor 

ursa: SIIIR, ME 

ogramelor a d

ursa: SIIIR, ME

u  fonduri  eupetențe.  Fopentru  stu

materialele depiața munci

ntării  acestontare, precuficiente pente; număr scăvate de învăț

”A doua șan

EN  

doua șansă p

EN  

uropene,  în ndurile pot denții  din  ce studiu și pi. 

or  programeum colaborărtru a plăti  căzut de cadrețare. 

nsă” pe județ

pe județ și n

Programul fi utilizate pcomunități  drogramele p

e  cheie  în  Rrile dintre acadrele didace didactice, i

ț și amplasa

nivel educați

Operaționapentru  a  impdezavantajatprofesionale, 

România.  Prctorii  instituctice; nivel  rinteresate de

  

42

re  

 

onal 

 

al  Capital plementa te  socio‐pentru a 

ovocările uționali  la ridicat de e livrarea 

 

3.1.2.4 A

91. Analinadecvaîntre  autransporcantitatifolosiți dadăugat  92. Guvealternata Transpcu  o  capestimat transporrecum și 93. Distaridicată demonstlor în timizolate (Glegate deca rezultasupra  zafectați î 

94. Pentinaccesibde  școalindicatomare aravariabileși  recalibpentru 5juridică. reprezin

Categori

Amplasașcolii 

               9 Anul șco

Alternative d

liza datelor eate.  În plus,utorități  și, rtul  școlar  lavă a datelorde Agenția Rla datele SII

ernul  Româive de transportatorilor Rpacitate  de de  125.000 rt public  inadi de lipsa de 

anța  până  lde  abandotrat faptul cămpul orelor șGatti et al. 2e siguranța îtat o rată mzonelor margîn mod dispr

tru  analiza bilității tranlă  și  calitaterului de  inacată o  inaccee binare utilibrate  între  05.784 școli puAceste  școltă 3.110 loca

Tabelul 1

ie 

area  Amplareferăîn regdin pusocio‐

                      olar 2015/201

de transport

existente ar, procesul dprin  urmar

a nivel națior de  transpoomână de AsIR. 

niei  a măritport pentru Rutieri din Raproximativelevi  care  fdecvate și deinvestiții. 

la  școală  și on  școlar  și ă timpul petși rata părăs2016). Costurîn timpul tra

mai mare de ginalizate  și roporționat d

serviciilor sportului. Aea  generală ccesibilitate esibilitate mazate pentru 0  și  1  ‐ maiublice cu pei sunt atât  înalități din toa

17. Variabile

asarea școlii ă la situarea giuni defavorunct de vede‐economic sa

                       16. 

t 

ată că service  luare de dre,  ineficiennal,  inclusiv ort  la nivel nsigurare a Ca

t  numărul  delevi, însă s

România, exi  56.500  de fac  naveta.9

e slabă calita

lipsa  servicratele  ridic

trecut de elesirii timpurii rile ridicate ansportului –părăsire tima  elevilor  rde timpul de

de  transporcest  indicatoa  sistemeloa  transportuai mare  și prcalcularea a multe  inforrsonalitate jun zone urbaate județele 

e utilizate pe

Des

se școlii rizate ere au 

Prodefizolnef

Pro

ciile de transdecizii  legatnt.  În  continproblemele

național,  regalității în Înv

de  autobuzesunt încă insstă 2.570 depasageri.  CaProbleme  sate și de  inf

ciilor  de  tracate  de  absevi până la șca școlii. Elevale transport– în special pempurie a  școlromi  (FRA 20e navetă și de

rt  școlar  înor  ia  în consr  de  transpoului se  folosrovocări maacestui  indicarmații  se  găuridică, corene cât  și rurRomâniei. 

entru calcula

scriere 

ofil geograficfavorizată  în lată,  calitatfavorabile sa

ofil  socio‐eco

sport școlar t de  serviciilnuare  sunt   legate de aional  și  locavățământul P

e  școlare  ca suficiente. Coe autovehicuapacitatea  esuplimentarerastructura  i

ansport  sunsenteism  pecoală afectevii defavorizatului, timpul entru elevii dii  și de abse014).  În pluse distanța pâ

n  România, iderare amport  pentru  fsește un sistei mari  legateator, variabisesc  în  Tabeespunzând curale, acoperă

area inaccesi

c: descrie daceea ce pri

te  proastă u treceri nes

onomic:  des

din Românile de  transpdescrise  pr

accesibilitatel  se bazeazăPreuniversita

răspuns  la onform dateule de transpeste  insuficiee  sunt  generinadecvată ș

t  deseori  mentru  elevii ază performați trăiesc dede navetă șde vârstă micenteism, cu es, elevii  cu dână la școală

a  fost  defiplasarea școlfiecare  școalem de notare de  transpolele au fost celul  17. Au u 81% din șcă toate nive

bilității tran

acă o școală vește accesua  drumurisigure) 

crie  dacă  o 

ia sunt insufport este  fraroblemele  lee  și adecvareă pe câțiva  iar – ARACIP, 

creșterea  celor Uniunii Nport școlar  lientă  pentru rate de  sisteși de proastă

motivele  pendezavantaj

manța eleviloeseori în zoni posibilele îcă și pentru efect dispropdizabilități  fi. 

finit  un  indii,  informațilă.  Pentru  cre  în care scort. Cu excepclasificate  înfost  analizatcolile cu perslurile educaț

nsportului   

se află într‐oul  (de exemplor,  condiți

școală  se  a

  

43

ficiente și agmentat egate  de e. Analiza indicatori care s‐au 

cererii  de Naționale icențiate, numărul emele  de ă calitate, 

ntru  rata jați.  Este r, atenția e sărace, ngrijorări fete – au porționat zice  sunt 

icator  al ile  legate alcularea corul mai pția unor n cuantile te  datele sonalitate ționale  și 

o regiune plu: zonă i  meteo 

flă  într‐o 

Informațdespre școală  

Condiții transpor

 

95. În mdisponibcele din drum  spInfluențainaccesib

 

Variabilă

Profil ge

Profil so

Elevi 

Elevi car

Cadre dinaveta 

Timpul c

Elevi cardrum 

Calitatea

Disponibtranspor

Inaccesitranspor

geogr

ții  Școlilemare didacnavetidealăpotenpublicîmbuntransp

de rt  

Condisunt nevalunevoiinvest

medie, școlilebile. Este mașcolile urbapre  sau  de a  cumulată bilității trans

ă 

ografic 

cio‐economi

re fac naveta

dactice care

călătoriei 

re petrec  >60

a transportu

bilitatea rtului  

bilitatea rtului 

rafic 

e cu un numde elevi și catice care fac ta reprezintăă de investițințiale în instice pentru a nătăți servicport 

ițiile de transnecesare pena care școli ae mai mare tiții în transp

e din mediu ai probabil sane. Totuși, șla  școală,  ata  celor  do

sportului. (Ta

Tabelul 

ic  

a 

 fac 

0’ pe 

lui 

regeco

ăr mai adre 

 ținta i tuții 

iile de 

Numposdac

Numafetran

Numcadși/ s

sport ntru a au de port  

Timșco

Timde 

Dispeste

Calinad

rural sunt mă existe cadșcolile urbantât  în  ceea ouă  variabileabelul 18). 

18. Indicato

Scor mediu

0.11 

0.43 

0.6 

0.39 

0.43 

0.57 

0.14 

0.19 

0.31 

0.32 

Sursă: ARAC

giune  defavoonomici 

măr de elevsibilități elevcă se îmbună

măr de elevctată  pozitnsport  

măr  de  caddre didacticesau de inefic

mp: timpul moală  

mp excesiv: nminute pent

sponibilitate:e permanen

litate:  transdecvat sau p

mai puțin accdre didacticene au mai muce  privește e  duce  la 

orul inaccesib

u  M

CIP, anul școla

  

orizată  în  c

vi:  școlile cu vilor să optezătățesc cond

vi  care  fac niv  sau  neg

dre  didacticee  afectate deciențele din s

mediu în min

numărul de etru a ajunge 

:  ia  în  calcut, temporar 

sportul  elevpermanent a

cesibile și aue din școlile ulți elevi înscdurata  călădiferențe  m

bilității trans

Medie școli u

0.04 

0.32 

0.67 

0.43 

0.26 

0.66 

0.22 

0.18 

0.38 

0.32 

r 2013/2014.

ceea  ce  priv

mai mulți eze pentru utițiile 

naveta:  indicgativ  de  co

e  care  fac  ne  condițiile sistem 

ute petrecut

elevi care pela școală  

ul  dacă  transau inexisten

ilor  este  tedecvat  

 mai puține rurale care scriși care petătoriei  cât  șmedii  minore

sportului 

rbane 

vește  factor

elevi oferă mtilizarea tran

că populațiaondițiile  act

naveta:  numactuale de  t

t făcând nav

etrec mai m

nsportul  pennt  

emporar,  pe

opțiuni de tsă facă navetrec mai muși  distanța  ae  pentru  in

Medie șco

0.19

0.55

0.54

0.37

0.65

0.47

0.06

0.2

0.23

0.33

  

44

rii  socio‐

mai multe sportului 

 de elevi tuale  de 

mărul  de transport 

veta către 

ult de 60 

ntru  elevi 

ermanent 

transport eta decât lt timp în acoperită. ndicatorul 

oli rurale 

9 

5 

4 

7 

5 

7 

6 

1 

3 

3 

96. InacBucureștînseamntranspornivelurile

 

cesibilitateati, Ilfov, Aradnă că elevii cart  școlar.  Site cele mai ri

a  transportud, Gorj și Muare merg la ștuația  este dicate de ina

Harta 

ului  școlar  vureș, inaccesșcoală în acela  polul  opuaccesibilitate

3. Inaccesibi

 

variază  semsibilitatea traeste județe aus  în  Vaslui,e a transport

ilitatea trans

Sursa: ARACIP

mnificativ  la ansportului eu puține pro,  Botoșani, tului din țară

sportului pe

P 

nivelul  țărieste consideobleme în accBacău,  Iași,  (Harta 3 și F

județe 

ii.  În  județeerabil scăzutăcesarea opțiși  Vrancea,

Figura 18).  

 

  

45

e  precum ă ceea ce unilor de   care  au 

 

97. Elevtranspormai  redusuperiorînvățăm(inaccesicompara

3.2  Ris

98. Analanii  școpermite studenți18 ani.   99. Majodin Romîn  funcținferior elevilor î19).  În  caproxim

0,2

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

0,35

0,4

0,45

0,5

vii  români  srtului pe măuse pentru r. Situația esântul  primaibilitatea  traației cu învăț

scul de părăs

liza prezentalari  2014/20urmărirea plor înscriși în

oritatea elevmânia (aproxie  de  nivelu(gimnaziu)  eînscriși în învcifre  absolutativ 941.000

243

Figura 1

se  confruntăăsură ce avanelevii  din  înte și mai difar  (inaccesibansportului țământul sec

sire timpurie

ată în aceas015  și  2015/parcursului en acel an șco

vilor din sistximativ 65%)ul  de  învățăeste oarecumvățământul ste,  cel mai 0 elevi în anu

18. Inaccesib

Sursă: ARAC

ă  cu  provocnsează în sisvățământul ficilă pentru bilitatea  tra=  0.33)  nu

cundar super

e a școlii și re

tă secțiune /2016.  Anallevilor în cadolar a fost de

temul de înv) sunt înscrișmânt. Număm  echilibrat secundar supridicat  num

ul școlar 2014

bilitatea tran

CIP, an școlar 

cări  din  ce stemul educprimar  comelevii școlilonsportului  =u  este  marrior (0.37) și 

ezultatele el

s‐a bazat îniza  s‐a  axatdrul sistemue 3.106.549, 

vățământ prși în școlile dărul  elevilorîntre  zonel

perior este mmăr  de  elevi 4/2015. 

nsportului pe

2013/2014.

în  ce  mai cațional. Spremparativ  cu  eor profesion=  0.30)  și re,  aceasta școlile profe

evilor 

principal pe  pe  anul  șclui de învățădintre care 

rimar, secundin mediul ur  înscriși  în  îe  urbane  și mai ridicat înînscriși  se 

e județe 

mari  legate exemplu, aelevii din  învale.  În vremînvățământueste  mai  p

esionale (0.43

e datele din olar  2014/2mânt. Numă2.912.869 d

dar inferior urban, însă aînvățământucele  rurale, școlile din zînregistrează

te  de  accesaceste provovățământul e ce diferenul  secundarpronunțată 3). 

 SIIIR, cu ref2015,  cu  scoărul total al edin grupa de 

și secundar acest procenul  primar  și ,  în  timp  ce zonele urbană  în  școlile 

  

46

 

ibilitatea ocări sunt secundar nța dintre r  inferior în  cazul 

ferință la opul  de  a elevilor și vârstă 3‐

superior nt variază secundar numărul 

ne (Figura primare, 

0,437

100. Ratîn  speciînvățămdiferențămediul uurban,  fsuperior  101. StracategoriConcret,gospodăce privespecial  îsemnificmarginaidentificetnică  a rezidențSIIIR  sunpredicto

               10 Rata bpopulația

ta brută de cial  în  învățântul  primaă  amplificaturban. Astfeie  să  se mutr.  

ategia privini de elevi cu,  aceste  catării cu venituște copiii  și în  învățămâcative  între clizare  al  unării zonelor  elevilor, Reă ale tinerilont  utilizate  îori ai fenome

                      brută de  cupra din grupa de

Figura 19

cuprindere ețământul  ser  cresc  seme  reflectă  fl, elevii din te  în  zonele

nd  reducereu risc de părtegorii  de  riuri reduse; etinerii din cântul  primarcomunitățilenei  zone  secu risc ridicaecensământuor de etnie roîn  analiza  adenului PTȘ. 

                       rindere  se  cale vârstă coresp

9. Profilul în

Su

este mai ridiecundar  supnificativ  în  taptul  că  școmediul  rura urbane pen

a părăsirii  trăsire timpurisc  cuprind: levii de etnieomunitățile r  și  secunda  rurale  și cee  folosește at de PTȘ. Cul din 2011 omă (Error! decvării  vârs

culează  ca nupunzătoare re

 nscrierilor pe

ursa: SIIIR, ME

icată în medperior.10  Diftranziția  cătolile  din  învl sunt nevointru a urma 

timpurii a  șcrie a școlii ccopiii/tiner

e romă și elerurale,  rata ar  inferior, ele cu venituca  indicato

Cu toate că Masigură un pReference sstei  la  nivelu

umăr de  elevespectivului n

e nivel de înv

EN 

diul urban laferențele  mre  învățămâvățământul  sți  fie să  facăcursurile un

colii  în Romare nu finalrii  din  comuevii care au de cuprindeeste  de  35%uri  reduse; pr  al  contexMEN nu colepunct de pleource not foul  clasei  și  r

vi  înscriși  într‐ivel de învăță

vățământ 

a toate nivelmici  ale  rateântul  secundsecundar  suă naveta cătnităților de  î

ânia evidenizează învățunitățile  rurarepetat cel pere  în  școlile%.  Se  înregentru aceastxtului  socioeectează dateecare  în  idenound.3). De arata  de  repe

‐o  formă de  îmânt. 

 

lurile de învăei  de  cupridar  superior.perior  predotre  școlile diînvățământ 

nțiază existețământul obale;  copiii/tipuțin o clasăe din mediulistrează  suptă analiză, neconomic,  îe privind apantificarea  zoasemenea, detenție,  amb

învățământ  r

  

47

ățământ, ndere  în .  Această omină  în n mediul secundar 

nța unor ligatoriu. inerii  din ă. În ceea l  rural,  în prapuneri nivelul de n  scopul artenența onelor de datele din bele  fiind 

aportat  la 

Copiii  și finalizareEuropenfactor  psărăcia. O mare multe dinivelul dsupradimrezultatetoalete m

PrincipareprezenÎn cadrula  niveludatelor dca  fiind acestoraCălărași din  totatinerilor absolutemai mar

Datorităpopulațitoate acgrupa detotal al pși  în  Slo81%. Întromă  disegregat

Totuși, acadrul remare. Alpopulațicomunitetnie rom

 

 

Cas

tinerii de etea  învățămâne (CE) și UNrecum:  calitSituația esteparte dintreintre acesteade calitate almensionată elor  elevilor moderne doa

lul obstacol ntat de lipsa l acestei anaul  județelor din Recensămde etnie roma la nivel de j– tinerii declul populațiedin  această

e – 12.000 șire.  

  nivelului  rei de etnie rcestea fiind se vârstă 6‐18populației tinbozia Bradurucât segregn  aceste  locte. 

această  inforecensământulte date preza de etnie rotăți  în care emă învață în 

seta 3. Comu

tnie  romă  suântului obligaICEF, riscul dtatea  educațe și mai sever comunitățila rămânând l  infrastructuasupra  partde  etnie  roar în timpul p

pentru a esdatelor stat

alize, distribuși  localitățilmântul Națiomă reprezintjudeț variazăclarați ca fiinei  tinere. Pe ă  categorie di respectiv 1

ridicat  de  sromă au fostsituate  în zo8 ani declaranere. Ca exeului  (județul garea școlarăcalități  (8,3%

rmație  se baului, în timp zentate în Aomă, sugereaetnia romă eunități școla

 

unitățile de e

unt mult maatoriu  compde PTȘ este mției  și  infrasră în cazul fee de etnie rofără electricurii școlare dticipării  și  momă,  fiind  pprogramului

stima,  cu acistice fiabile uția geograficor  s‐a  realizonal realizat tă o minorită în intervalud de etnie rlângă o pon

din  județele 0.000. Cel m

segregare  spt analizate șinele rurale șați ca fiind dmplu ale aceSuceava) pră este afectat%  din  număr

azează pe nuce numărul ncheta regioază că pesteeste predomare caracteriz

etnie romă ș

ai expuși  riscparativ  cu  comai ridicat înstructurii  dinetelor de etnomă se confcitate și/sau din comunitămenținerii  elposibil  ca  ace școlar.  

uratețe, am cu privire lacă a tinerilorzat  pe  baza în 2011. Conate  în categul 2‐16%. În somă (din grundere  relativMureș  și Bi

mai probabil,

pațială  în  ci descrise la și răspânditede etnie romestor cifre surocentul de tă de segregrul  total  al  t

umărul persreal al tiner

onală realiza 50% din popinantă, sugezate de segr

și părăsirea t

cului de păropiii de altă n rândul copin  zonele  rurie romă, parfruntă cu proapă curentăățile de etnieevilor  în  sisești  elevi  să

ploarea proa situația popr de etnie rodatelor  dispnform acestooria  tinerilospecial în patupa de vârstv  ridicată a  tihor este de numărul re

cadrul  județnivel de locae pe teritoriumă reprezintăurprinzătoartineri  romi garea spațialătinerilor  de 

oanelor carerilor de etnietă de PNUD/pulația de eterând astfel egare spația

timpurie a șc

ăsire  timpuretnie. Confoilor de etnie ale,  condițiițial din cauzovocări majoă. Această coe romă poatstemul  de  în  aibă  acces 

blemei mai pulației de emă (din grupponibile,  în  por informațiir  (6,2%) din tru județe – tă 6‐18 ani) rtinerilor de e asemenea al al tinerilo

elor,  modelalitate. În peul mai multoă 50% sau me, în Bărbuledeclarați  estă, este probaetnie  romă)

e  s‐au declae romă este /Banca Montnie romă dincă o mare plă (Brüggem

colii 

rie a  școlii  înorm datelor  romă din cale  de  trai  pa tradițiilor core privind vonstatare nete genera o nvățământ  șla  apă  cure

sus menționetnie romă înpa de vârstă primul  rând, deși tinerii România, dMureș, Sălajreprezintă petnie  romă, considerabi

or de etnie ro

lele  rezideneste 25 de loor  județe – tmai mult din ești (județul te de 78%, abil ca tinerii)  să  studieze

rat de etnieestimat a fi ndială/CE cu n România tparte dintre mann 2012). 

  

48

nainte de Comisiei 

auza unor precare  și culturale. veniturile, e arată că influență și  asupra entă  și  la 

nate este n general. 6‐18 ani)   pe  baza declarați 

distribuția j, Bihor și este 10% numărul l,  în  cifre omă este 

nțiale  ale ocalități – tinerii din numărul Ialomița) respectiv i de etnie e  în  școli 

e  romă  în mult mai privire la răiește în tinerii de 

 

3.2.1

102. RatEa  se mrespectivclasă  în ciclulul  lconstatași între agimnaziagimnaziaAceastă repetareînvățămcrescutăvedere ș

103. Repnumărulpreunivefiecărui apariția variază dprocent amploarindică jumare nu(Figura 2

Rata de repe

ta de repetemanifestă  cuv clasele a Vcadrul  cicluiceal a fost darea de mai sanii de studiual, peste 13.2al)  au  repetconstatare 

e  a  clasei  tiânt.  Cu  toaă  de  repetarșcolar pentru

petenția  estl  total  al  elersitar, au  fjudeț,  în meriscului de de  la  sub  3%de  elevi  re

rea fenomenudețele în caumăr de repe21).  

Cl

I

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

etenție 

enție este ce  precădere V‐a și a  IX‐aului  gimnaziade aproximasus ascunde u (Figura 20)200 dintre retat  clasa  a  Veste  în  connde  să  creaate  acestea, re  a  clasei  au trecerea în 

te  un  fenomevilor  din  Rfăcut  acest  ledie, peste 9PTȘ  (Nevala %  în  Suceavpetenți,  la  tnului de repere se regăseetenți, în ciud

Clasa a I‐a

Clasa a II‐a

Clasa a III‐a

a mai ridicaîn  clasele  c.  În anul școal.  Comparatativ 26.000 (variații semn). De exemplepetenți (apV‐a,  care  recordanță  cuască  în  anii sunt  neces V‐a  se  datociclul gimna

Figura 20

S

men mai  desRomânia  carucru  în  ciclu900 de eleviși Hawley 2a  și Neamț, toate  niveluetare a clasesc majoritatda procentel

Clasa a IV

‐a

Clasa a V‐a

ată în ciclul gcare  fac  treolar 2014/15tiv,  număru3,7%),  iar  înnificative întlu, din cei 38roximativ 35eprezintă  puu  datele  conde  studiu 

sare  date  suorează  faptuazial sau este

0. Rata de re

Sursa: SIIIR,ME

s  întâlnit  în re  au  repetaul  gimnaziali  repetă o  c2011).  La niv până  la perile  de  învăi în cadrul uea repetențlor diferite d

Calsa a VI‐a

Clasa a VII‐a

gimnazial ‐ acerea  către 5, peste 38.0l  de  elevi  ca ciclul primare județe, în8.000 de elev5% din numănctul  de  intcrete  înregicare  fac  treuplimentare ului  că  elevie cauzată de 

epetenție 

EN 

școlile  gimnat  o  clasă  îl. Această  colasă  în  cicluvelul  județeste  8%  în  Tțământ.  Pronui județ, iailor. Județelede elevi repet

Clasa a VIII‐a Clasa a IX

‐a

Clasa

aX‐a

aproximativ un  nou  cic

000 de elevi are  au  repetar 19,000 (2%tre mediul uvi care au reărul total al rtrare  în  învăstrate  în  altecerea  cătrepentru  a  di  nu  sunt  pralți factori, d

naziale. De n  cadrul  ciconstatare  înl gimnazial, lor, procentulcea  –  judeocentul  de  er numărul abe Iași, Bucuretenți înregist

Clasa a X

a

Clasa a XI‐a

Clasa a XII‐a

5% la nivel clu  de  învățromâni au rtat  o  clasă  î%). Cu toateurban și ruralepetat o clasărepetenților ățământul  gte  țări,  undee  următorul determina  dregătiți  din de tip non‐ac

 

fapt,  peste clului  de  învseamnă  că situație  careul de  elevi ețul  cu  cel melevi  repetenbsolut al repești și Dolj atrate în aces

Clasa a XIII‐a (seral)

  

49

național. ământul, repetat o în  cadrul e acestea, l, precum ă în ciclul din ciclul gimnazial. e  rata  de nivel  de 

dacă  rata punct  de cademic. 

45%  din văţământ la nivelul e duce  la repetenți mai mare nți  indică petenților u cel mai te județe 

104. În  cprimul ade elevi a XI‐a sasemnificcifre abs27%  dinConstanț 105. În diferențBucureștînregistrBrașov șrepetenț

 106. Repzonele cridicată reședințrepetarerural  și  c6,1% în zînvățămacestea,considerdepășesTulcea purbane  (

ciclul  liceal, an de studiucare repetă u a XII‐a. Decativ de  la  jusolute, se con  numărul  toța, Timiș, Iaș

ciclul  primae  între  judeti,  Gorj  și  Srează  valori și Dolj – ratații din ciclul p

petenția  se cu venituri  rîn  cazul  eleă  –  decât  îe a clasei în zcel urban  sezonele ruraleântului licea diferențele rabil  între  juc 5%  în  judepar  a  fi  aber(10–11%, un

Figura

procentul  d al învățămâclasa a IX‐a, și procentul udeț  la  județoncentrează,otal  al  repetși și Galați. 

ar,  rata  de ețe.  La  clasSuceava  și  adisproporțioa de repetareprimar la niv

manifestă mreduse. Dupăevilor  din  zon  cazul  elevzonele ruralee  intensifică e, comparatl, deși rata ddintre medi

udețe.  La  nivețele  Sibiu, rante,  indicân nivel  ridica

a 21. Repeten

Su

de  elevi  repântului secuprimul an dde elevi repț, de  la 1,4%în mod disptenților  din 

repetenție ele  I‐IV,  rataproape  5% onate.  În  spee a clasei deel național s

mai  frecventă cum era donele  ruralevilor  din  zone este de 3,3la nivelul  ciiv cu 3,8% înde repetare aiu urban și cvelul  cicluluiBrașov, Covând o  rată  riat  conform  s

nția în învăț

ursa: SIIIR, ME

petenți  este undar superioe tranziție detenți din cic%  în Harghitaproporționatciclul  liceal 

tinde  să  fieta  de  repetaîn  județul 

ecial  în  cazuepășește 3,5se regăsesc în

t  în  zonele de așteptat, e  –  indiferenele  urbane3%, față de 1iclului gimnan zonele urba clasei în liccel rural, din i  gimnazial, vasna, Mureșidicată de  restandardelo

țământul gim

EN 

cel mai  ridior. Ca și în cin ciclu este clul învățăma,  la 8%  în Gt,  într‐un nuse  regăsesc

e  în  generaare  a  clasei Covasna,  del a  cinci  jud

5%,  în condițn aceste jude

rurale,  la  toprobabilitatent  de  ciclul.  În  ceea  ce1,7 în zoneleazial, unde  rane. Cifre siceele din mepunctul de vdiferențele ș  și Bihor  (Fepetare  a  clr naționale) 

mnazial 

icat  în  clasacazul ciclului mai ridicat dântului secuGiurgiu, nummăr restrânîn  doar  cin

l  scăzută,  dse  încadrea

eși  în  cazul ețe – Covasțiile  în care aețe. 

oate  nivelurea  repetării de  învățăm

e  privește  cie urbane. Difata de  repemilare se înrediul rural esvedere al redintre mediigura 22). Dasei  la  cicluși un nivel 

a  a  IX‐a,  res gimnazial, pdecât în clasndar superio

mărul de  reps de  județe.nci  județe:  B

deși  se  înrează  între  suanumitor  j

sna,  Ialomițaaproape 25%

rile  de  educaclasei este 

mânt  sau  juiclul  primar,ferența dintretare a  claseregistrează șste de 6,4%. petării claseiul  urban  și Datele pentrl  gimnazial  îrelativ mai 

  

50

 

pectiv  în procentul ele a X‐a, or variază etenți,  în  De  fapt, București, 

gistrează ub  1%  în udețe  se a, Mureș, % din toți 

ație  și  în mult mai udețul  de ,  rata  de re mediul i este de și în cazul Cu toate 

ei, variază cel  rural u  județul în  zonele scăzut  al 

ratei de între memarginași rate rimai ridic

3.2.2 A

107. Elevdatoratăample  dAdecvarcu cel pu 108. În secundacorespunComparaani, acea

0

2

4

6

8

10

12

repetare a cedia  repetenlizare, unde dicate de recate de marg

Figura 22.

Adecvarea v

vii  care  depă repetării cldezbateri  deea vârstei lauțin doi ani v

România,  iar  superior. nzătoare  nivativ, 5,1% diasta fiind situ

Figura

0%

2%

4%

6%

8%

0%

2%

clasei  în zonnției  și  nivelun procent mpetenție. Acginalizare sun

. Diferențele

vârstei la niv

pășesc  vârstlasei, înscrieespre  acest  nivelul clasevârsta coresp

nadecvarea Peste  10%

velului  claseintre elevii duația și pentr

a 23. Adecva

ele rurale. Eul  de margimare din popceastă constant mai des în

e rural‐urban

Su

velul clasei 

ta  corespunerii cu întârzifenomen  î

ei este definpunzătoare n

vârstei  la %  dintre  elei,  și  peste  8din ciclul gimru de 2,65% 

area vârstei l

Su

Există o corenalizare  al  zpulație vine atare respecntâlnite în zo

n privind rep

ursa: SIIIR, ME

nzătoare  niviere, sau altoîn  literaturanită în aceastnivelului clas

nivelul  clasevii  de  lice8%  depășesmnazial depăde elevi din 

la nivelul cla

ursa: SIIIR, ME

Rural Urba

lație pozitivăzonei,  adică din medii sotă diviziuneanele rurale. 

petenția în în

EN 

velului  claseor factori, se  de  specialtă analiză ca ei în care sun

sei  de  studeu  depășescc  această  vâșesc vârsta cciclul primar

asei, pe nivel

EN 

an

ă de 0,32 (stlocalitățile 

ocio‐economa urban‐rura

nvățământul

ei  în  care  sue află în risc itate  (Nevaprocentul ent înscriși.  

iu  predomic  cu  cel  pârstă  cu  trecorespunzător (Figura 23).

luri de învăță

tatistic semncu  grade  ridice dezavantal, deoarece 

l gimnazial 

unt  înscriși,ridicat de PTla  și  Hawleelevilor care 

ină  în  învățuțin  doi  anei  sau mai moare cu cel . 

ământ 

 

  

51

nificativă) dicate  de tajate, au nivelurile 

 

,  situație TȘ. Există ey  2011). depășesc 

țământul ni  vârsta mulți  ani. puțin doi 

109. Adesemnificcea din meste mavârstă afde  altă rurale di

  

Figura

110. Anuciclul prtineri dedintre elsituație înscriereparcurgăspecial înla niveluefect cum

ecvarea  vârcative între jmediul rurai numeroasăferent anuluparte,  valorin Ialomița și

a 24. Procen

umite  județrimar,  cât  și e etnie romălevii din cicluevidențiază 

ea  la timp a ă  până  la  șcn rândul comul ciclului primmulativ evid

stei  la  nivejudețe, în ml. Fenomenuă, precum  Ilfui de studiu erile  acestei  vi Harghita (su

nt elevi cu vâ

e  se  confruîn  ciclul gim

ă autodeclarul gimnazialefaptul  că  aelevilor  în școală,  alternmunităților dmar, gimnazent se obser

lul  clasei  înare parte daul este mai dfov, unde preste cel mai variabile  în  îub 5% din to

ârste mai ma

Su

ntă  cu  o  inamnazial. De ați din Româe depășesc cuanumite  judcolile primarnativelor  de de etnie romăial și secundrvă la nivelul 

  învățămânatorită diferedes întâlnit înrocentul de ridicat din Rînvățământuotalul elevilor

ari decât nivsuperior

ursa: SIIIR, ME

adecvare  acexemplu  în ânia, peste 5u cel puțin dețe  se  confre, posibil dtransport  să (UNICEF 20ar superior s ciclurilor de

tul  secundaențelor dintn județele înelevi cu o vâRomânia, resul  secundar r înscriși).  

elul clasei, p

EN 

ccentuată  a Mureș,  jude5% dintre eldoi ani vârstafruntă  cu  prin cauza distsau  normelo012). Distribse regăsește e învățământ

ar  superior  îre populațiacare populaârstă mai mspectiv pestesuperior  su

pentru învăță

vârstei  la  nețul  cu  cel mevii din ciclua corespunzărovocări  contanței pe caor  și  preferinuția acestui în Harta 4, H.  

înregistreazăa din mediulația din med

mare decât pe 25% (Figurnt  scăzute  î

ământul sec

nivelul  clasemai mare prul primar și ătoare claseinstante  cu  pre elevii trebnțelor  cultufenomen în Harta 5 și Ha

  

52

ă  variații l urban și iul urban rofilul de ra 24). Pe în  zonele 

undar 

 

i,  atât  în rocent de peste 9% . Această privire  la buie să o rale  –  în România arta 6. Un 

 

Harta 4. 

Harta 5. A

Adecvarea v

Adecvarea vâ

vârstei la niv

Su

ârstei la nive

Su

velul clasei în

ursa: SIIIR, ME

 

elul clasei în î

ursa: SIIIR, ME

n învățămân

EN 

învățământu

EN 

ntul primar, p

ul gimnazial,

pe județe 

 

, pe județe 

 

  

53

Ha

111. Atânivelul crată  ridisituație scontinuade faptuduce la a 

 

arta 6. Adecv

ât în ciclul prclasei și ratacată de  repse manifestăare puternicăul că rata de aatenuarea le

Figura 25. 

varea vârste

rimar, cât și a de repetenetare  a  clasă în special lă și în învățăabandon estgăturii dintre

Legătura din

i la nivelul c

S

în cel gimnanție. În Figuraei  se  confrua nivelul învământul gimte mai ridicate adecvarea 

ntre rata de 

Su

clasei în învă

Sursa: SIIIR,ME

 

azial există oa 25 se eviduntă  și  cu unvățământuluinazial. O exptă în învățămvârstei și rat

repetenție ș

ursa: SIIIR, ME 

țământul se

EN 

o legătură stențiază că jun nivel  ridicai primar; legăplicație în acmântul gimnata de repeta

și adecvarea 

EN 

cundar supe

trânsă între udețele în caat  al  inadecvătura mai sucest sens ar pazial. Situațiare a clasei.  

vârstei la ni

erior, pe jude

 

adecvarea vare se înregivării  vârstei.us menționatputea fi repra prezentată

ivelul clasei 

  

54

ețe 

vârstei la strează o . Această tă este în rezentată  ar putea 

 

3.2.3 A

112. Condin Romînvățămprofesioprimar șşcolar  ametodolînvățămanul  urmMEN/SIIa  identifAceastă  113. O arata  abastudiu  aDeși, în este ridicare abatimpuriu

114. Ratteritoriaadecvareconformabandonjudețele

               11 Indicat

Abandonul ș

nform obsermânia este remântul  secunonal  și de 4,și gimnazial, a  fost  calculogie  larg  răânt atunci câmător.11  AceIR, conform ficat că aceșmetodologie

analiză mai dandonului  şcal  ciclului  gimmedie, cea mcată și rata andonează  șu școala, într

ta de abandal, fapt care ea  vârstei  la

m  căruia  juden, prezintă u cu cele mai 

                      ori privind ed

școlar 

rvațiilor realeprezentată ndar  superi9%  în  învățăavând valorulată  pentruăspândită,  când, după ceeastă  abordcăreia se coștia au „o site mai sus me

detaliată cucolar  crește mnazialși  înmai ridicată de abandonșcoala după ucât își între

Figura 26

on  școlar  îneste în conca nivelul  claețele  din  chn nivel ridicscăzute rate

                       ucația, UNESC

izate, o altă de abandonor,  înregistământul  licei de 1,5%, reu  anul  școlaconform  căre au fost înscare  este  difnsideră că etuație  școlarenționată nu

 privire  la rasemnificati  primul  an rată de abann  la nivelul uclasa a VIII‐

erup parcursu

6. Rata de ab

Su

n România ecordanță cu asei.  În urmaintila  superiat al ratei dee de abandon

CO (http://ww

provocare cnul școlar. Rrând  un  nieal. Ratele despectiv 3,8%ar  2014/201reia  se  conscriși într‐un aferită  față  dlevii au abanră nefinalizatu reflectă situ

ata abandonv  în  clasa  ade  studiu  dndon se înreultimului an ‐a  sunt  consul școlar înai

bandon și nu

ursa: SIIIR, ME

este caractervariația idena  analizei  raioară,  în  care abandon  ln școlar (chi

ww.uis.unesco

cu care se coata de abanivel  de  aprde abandon %. În cadrul 15,  pe  bazasideră  că  elanumit an dede  definiția ndonat sistemtă”  la sfârșituația reală a 

nului  şcolar a VIII‐a  și  a după  finalizaegistrează în de studiu alsiderați  în mnte de finali

mărul de ele

EN 

rizată de unntificată în latei de  abanre  se  înregisa nivelul mantila inferioa

o.org/Library/

onfruntă sistndon este deoximativ  10şcolar  sunt acestei analia  datelor  dlevii  au  abae studiu, nu abandonulumul de învățtul anului  în abandonulu

pe ani de sXI‐a,  respecarea  învățămînvățământul  învățământod oficial  cazarea învăță

evi înscriși 

 nivel  foarteegătură cu rdon,  a  fost trează  cele ai multor nivară) mențin a

/Documents/e

temul de înveosebit de ri0%  în  învățmai  scăzuteize, rata abain  SIIIR,  utandonat  sistmai sunt însui  şcolar  utițământ atunccare au  fos

ui şcolar în Ro

studiu evidectiv  în  ultimmântului  obul secundar tului gimnaza elevi  care mântului ob

 

e neuniformrepetarea claidentificat umai  ridicate

veluri de eduaceste rate s

eiguide09‐en.

  

55

vățământ idicată în țământul e  în  ciclul andonului ilizând  o temul  de scriși și în lizată  de ci când s‐t  înscriși. omânia. 

nțiază că mul  an  de ligatoriu. superior, zial. Elevii părăsesc 

bligatoriu. 

m  la nivel asei și cu un model e  rate  de ucație,  iar scăzute la 

pdf). 

nivelul  înșcolar deanaliză. abandonînvățămscăzută dși   Hartalicee. 

ntregului sise 6,8%, iar juMai exact, pn  școlar  în  cânt analizatede abandon a 8 se evide

H

stem de  învăudețul Harghpatru județe chintila  supee. De cealaltșcolar (chintnțiază distrib

Harta 7.

Harta 8. Rata

ățământ. La hita o rată m(Galați, Dolj

erioară  la  nivă parte, patrtila inferioarbuția  teritor

 Rata de aba

Su

a de abando

Su

extreme,  judmedie de 3,1%j, Caraș‐Sevevel  național,ru județe (Goră) pentru cerială a  ratei 

andon în înv

ursa: SIIIR, ME

on în învățăm

ursa: SIIIR, ME

dețul Galați % la toate nierin și Mureș,  la  cel  puțiorj, Suceava,el puțin trei nde abandon

vățământul g

EN 

mântul secun

EN 

înregistreazivelurile de îș) înregistrean  trei  din  ce, Argeș și Oltniveluri de în  școlar  în  șc

gimnazial 

ndar superio

ză o rată de învățământ iază o rată ridele  patru  nit) înregistreanvățământ. Îcolile gimnaz

  

or 

 

  

56

abandon incluse în dicată de veluri  de ază o rată n Harta 7 ziale  și  în 

115. În RrespectivCălărași învățămprezenta

 

România, cev peste 16%și  Giurgiu.

ântului  profate în Tabelu

ele mai ridica%  în  județele.  În  Harta fesional  din ul 19. 

Harta 9. R

 

ate rate de ae Teleorman9  se  ilustreRomânia. Ra

Rata de aban

Su

 

abandon au n  (județul  cuează  distribatele  de  aba

ndon în învă

ursa: SIIIR, ME

fost observu  cea mai  riuția  ratelorandon  pe  n

ățământul pr

EN 

ate în învățăidicată  rată r  de  abandoivel  de  învăț

rofesional 

ământul prode abandonon  școlar  lțământ  și  ju

  

57

ofesional, n  școlar), a  nivelul udeț  sunt 

 

 

Județe 

Alba 

Arad 

Argeș 

Bacău 

Bihor 

Bistrița‐N

Botoșan

Brăila 

Brașov 

Bucureșt

Buzău 

Călărași 

Carșs‐Se

Cluj 

Constanț

Covasna

Dâmbov

Dolj 

Galați 

Giurgiu 

Gorj 

Harghita

Hunedoa

Ialomița 

Iași 

Ilfov 

Maramu

Mehedin

Mureș 

Neamț 

Olt 

Prahova 

Sălaj 

Satu Ma

Sibiu 

Suceava 

Teleorm

Timiș 

 

Tabelul 1

Năsăud 

i 

ti 

everin 

ța 

 

vița 

a 

ara 

 

ureș 

nți 

 

re 

an 

19. Ratele de

Învățp

 

e abandon, d

țământ  primar 

1,3 

2,1 

0,6 

1,9 

1,4 

1,1 

1,3 

1,8 

2,6 

1,2 

1,1 

1,1 

2,2 

1,1 

1,8 

2,2 

1,2 

2,4 

2,7 

1,4 

0,7 

1,2 

1,7 

3,6 

1,4 

1,7 

1,0 

2,2 

2,3 

1,5 

0,9 

1,3 

0,7 

1,5 

1,5 

0,9 

1,6 

1,9 

după nivel d

Învățăgimna

3,4

4,4

2,4

5,0

3,8

2,9

4,0

3,9

4,9

3,

3,

3,

5,

2,

3,9

6,

3,

5,4

5,

4,

2,0

3,

4,

4,8

3,

4,

2,

4,

5,4

2,9

2,

2,9

3,0

4,

4,4

3,0

3,

3,8

de învățămân

mânt azial 

4 

4 

4 

0 

8 

9 

0 

9 

9 

2 

3 

7 

5 

6 

9 

1 

1 

4 

3 

1 

0 

1 

1 

8 

7 

3 

6 

1 

4 

9 

6 

9 

0 

5 

4 

0 

7 

8 

nt și județ 20

ÎnvățămLice

3,8

5,0

3,3

5,9

3,1

5,6

7,1

6,8

5,1

4,4

5,5

7,5

5,4

3,8

5,9

3,1

5,2

5,9

6,4

6,8

3,7

2,4

4,8

3,9

5,7

7,4

3,8

5,7

4,0

4,4

4,2

4,1

2,9

5,5

5,6

3,7

5,5

6,4

014/2015 

mânt eal  

8 

0 

3 

9 

1 

6 

1 

8 

1 

4 

5 

5 

4 

8 

9 

1 

2 

9 

4 

8 

7 

4 

8 

9 

7 

4 

8 

7 

0 

4 

2 

1 

9 

5 

6 

7 

5 

4 

  

58

ÎPT 

9,5 

11,3 

9,1 

9,4 

8,6 

10,7 

9,1 

12,5 

11,4 

11,0 

8,7 

16,2 

12,9 

8,9 

12,3 

10,6 

10,6 

12,8 

12,0 

16,9 

10,8 

7,3 

8,5 

12,0 

8,3 

10,6 

11,5 

10,1 

13,4 

8,0 

7,1 

8,2 

11,1 

7,8 

11,6 

7,6 

17,5 

12.4 

 

Tulcea 

Vâlcea 

Vaslui 

Vrancea 

116. Difeelevi  caridicate cu cea mjudețe  în(Ilfov, Ca(mai puțfiecare dînregistrnivelurilemai precslabe  și BucureștConstanțabandonabandon

117. Ratsemnificeste manivelurileabandonla toate 

erențele  înrre  au  abanrate de abanmai mare ratăn  care  se  înaraș‐Severin,țin de 45.000dintre  județerează  cea me de învățămcare în județla  o  rată mti (unde se înța (județe  înn).  În  cadrulnat școala în 

ta de abandocative între zi ridicată  în e  de  învățăn din mediul nivelurile de

registrate  îndonat  școalndon sunt înă de participnregistrează , Călărași, Te0 de elevi înele  Suceava 

mai mică  ratământ. Aceastele cu o popmai  ridicată nregistrează n care se  înrl  fiecăruia  danul școlar 2

Figura 27

on este carazonele urbanzonele ruralmânt).  Acearural este me învățămân

1,3 

0,8 

1,8 

1,4 

Su

tre  județe  sla,  prin  utilinregistrate înpare înregistrcele mai  rideleorman și toate cele cși Prahova ă  de  abandtă situație populație școlarde  abandondate devianegistrează atdintre  aceste2014/15.  

7. Rata de ab

Su

cterizată atâne și rurale de (6%  în zonastă  situație mai ridicată dt. Diferențel

4,

1,8

4,

4,

ursa: SIIIR, ME

 

sunt  explicaizarea  cifreln județele curează rate dedicate  rate dGiurgiu) precinci județe)este de peson  la  nivel oate indica oră mai redusn.  În  cadrul te la o poputât o rată ride  județe,  un

bandon și nu

ursa: SIIIR, ME

ât de variațidin cadrul unele rurale, se  întâlneș

decât cea dinle sunt mai a

5 

8 

6 

3 

EN 

te  în  continor  absoluteu o populațiee abandon sde  abadon  lazintă număr. Pe de altă ste 120.000, național,  reo diminuare ă, ceea ce duanalizei  au lație școlară dicată de pan  număr ma

mărul de ele

EN 

i mari interjnui județ. Lacomparativ te  în majorn mediul urbaccentuate î

5,9

3,8

7,3

4,7

nuare  prin  ae  aferente  îne școlară maub medie. Da  toate niverul cel mai scparte, număînsă,  în  jud

espectiv  3,5%a resurseloruce la experifost  evidenmai numero

articipare câtre  de  elevi 

evi înscriși 

udețene, pra nivel națiocu 5%  în zonitatea  județban în 30 dinn județele S

9 

8 

3 

7 

analiza  numănscrierilor. ai redusă, iarDe exemplu, elurile de  învcăzut de eleărul elevilor îdețele menți%  în medie r și medii deiențe de învănțiate  câtevaoasă), și Doljt și o rată rid–  peste  4.0

recum și de donal, rata de nale urbane,țelor.  Rata mntre cele 41 dSatu Mare și 

  

59

9,0 

10,9 

8,8 

12,6 

ărului  de Cele mai r județele cele cinci vățământ vi înscriși înscriși în ionate  se la  toate 

e învățare ățare mai a  județe: , Galați și dicată de 000  –  au 

 

diferențe abandon ,  la toate medie  de de județe Vrancea, 

unde  ratabandon

118. Difeasemeneavansăriabandonsistemulabandonînvățăm  119. Consupraagîn care pmai  ridicinadecvaelevi însrezultateinadecvaLegăturafenomenvedere supraaglși de  abfenomennu permde abandspecialitimpact ninteracți

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

8%

9%

10%

Arges

ta medie den înregistrată

F

erențele  deea  în  creștei  la  nivelurnul  este  de   de  învățămnează  să  fie ânt fiind de 2

nform datelolomerare a șprocentul elcată  de  abaare a vârsteicriși în școlilelor  școlareare  a  vârstea  dintre  adnul de suprastatistic.  Aclomerare se bandon  școlanului de  inadmit formularedon școlar șiate  și cu cenegativ asupiunilor dintre

Salaj

Harghita

Suceava

Bihor

Olt

e abandon  înă în zonele u

igura 28. Ra

e  gen  în  cadere. Decalajui  superioare1,6  puncte 

mânt.  În  schmai degrab2,3%. 

or concrete, școlilor și abevilor  înscrișndon,  o  rati. Din punct e supraaglo:  rata  de  rei  în  învățămecvarea  vâraaglomerare easta  înseaînregistreazar,  în medie,decvare a vâea concluzieii de inadecvarcetările  reara mediului de elev și cadr

Gorj

Prahova

Dam

bovita

Satu M

are

Neamt

Alba

n mediul  rurrbane din ca

ta de aband

Su

drul  fenomeul de  gen  ese  de  învățămprocentuale

himb,  în  învăă de  sex  fem

în Româniabandon, repși  în  școli  suă mai mare de vedere smerate – resepetenție  a mântul  secunrstei  în  învăeste de asemnă  că  în ă de asemen,  la  toate niârstei  în  învăi că supraagare a vârstei,alizate  în altede predare șrul didactic.

Alba

Cluj

Covasna

Botosani

Vrancea

Buzau

ral este de 6adrul județel

don în mediu

ursa: SIIIR, ME

 enului  de  aste minor  în mânt.  La  lice,  adică maățământul  pminin decât 

a se manifestetenție și adupraaglomer  de  repetarstatistic, exisspectiv în șcclasei  (0,10

ndar  superioățământul  gemenea pozilocalitățile  cnea o rată mvelurile de  îățământul selomerarea c, o astfel de e  țări, confoși de învățare

Buzau

Iasi

Bistrita‐…

Bacau

Maram

ures

Meh

edinti

Rural

6,8%  și  respor menționa

ul urban și ru

EN 

abandon  școcazul  ciclulcee,  difereni mulți  elevprofesional  emasculin, d

tă legături sdecvarea vâate este mae  a  clasei,  pstă corelații olile cu ICȘ s015),  rata  dor  (0,1535), gimnazial  șitivă,  însă nucu  o  rată  mai ridicată a învățământ, ecundar supcauzează creconcluzie ar orm cărora  se din sălile d

Hunedoara

Tulcea

Timis

Vaslui

Braila

Urban

ectiv 7,5%, te.  

ural, pe județ

olar,  la  niveui primar, dța  de  gen vi  de  sex maeste mai  proecalajul de g

emnificativerstei la nivei mare, prezprecum  și  unsemnificativsub 1,0 ‐ și ude  abandon așa  cum  se procentul 

u este semnimai  mare  a fenomenuluprecum  și oerior. Deși dșterea ratei fi în concordsupraaglomee clasă și po

Brasov

Mures

Caras‐Severin

Arad

Ialomita

cu 3% peste

țe 

el  național, dar  crește peîn  ceea  ce asculin  abanobabil  ca  elgen  la acest

e între fenomlul clasei. Lozintă  totodan  nivel  acceve  între procurmătorii ind(0,0986)  șiarată  în  Taelevilor  afeificativă din elevilor  afe

ui de repetaro  rată mai  rdatele acestede repetaredanță cu liteerarea poateate periclita 

Dolj

Calarasi

Sibiu

Galati

Giurgiu

Tl

  

60

e  rata de 

 

sunt  de e măsura privește 

ndonează levii  care t nivel de 

menul de ocalitățile tă o  rata entuat  de centul de dicatori ai   rata  de belul  20. ectați  de punct de ectați  de e a clasei ridicată  a ei analize e a clasei, ratura de e avea un calitatea 

Teleorm

an

Valcea

Constanta

Ilfov

Procent supraagl

 

3.2.4

120. În promoveîn învățăînregistranilor deV‐a  și  a secundacreștereridicate pregătireanumitocare esteabordări 121. Anapromovamanifestclasei esindicatoprivire  lanivelul  acomparaciclul gimde  repetrealizând

Ta

 

elevi în școlilomerate 

Promovarea

România,  raează clasa, laământul primrându‐se o de studiu la niIX‐a  reprezr superior. Sa procentulude  repetențea educaționor elevi (de ee mai  îndepi diferite).  

aliza ratei dearea clasei ștă odată cu ste ridicată, ri este mult a  rata  de  pracestui  an  dativ cu clasemnazial, se întenție  este d tranziția că

abelul 20. Co

Repete

i 0,10

No

a clasei/anul

ata  de  proma toate nivemar decât în îdiferență de ivelul tuturozintă  primii  aScăderea ratui de repetenție  și abandonală necesarxemplu, în sărtată de ca

e promovareși continuareintrarea în înratele de remai grăitoarromovare  a de  studiu.  Cle anterioarenregistrează relativ  scăzuătre ciclul lice

orelații între 

nție  A

015** 

otă: ** semnif

ui de studiu

movare  estelurile de învînvățământusub 10%. Asr județelor, ani  de  studitei de promonți și a ratei don  școlar  și ră  tranziției ituația în carsă sau presu

e, de repeteea studiilor șnvățământupetenție și dre în învățămclasei  a  V‐a

Creșterea  rae, dar nu cuun nivel ridiută.  Aceastăeal, însă nu î

supraaglom

Abandon 

0,0986**

ficativ statistic

 

e,  în  medievățământ. În ul gimnazial, stfel, rata dedar scade îniu  în  învățămovare a acesde abandon rata de proîn  ciclul  supre tranziția pupune adapt

nție și de abși existența ul gimnazial. de abandon mântul gimna  coincide  catei  de  abanu mult. Cu  tocat al rateloă  situație  indîși continuă s

merare și rezu

Ade

 

c la nivelul de 

e,  ridicată  –general, ratîntre rata me promovare cazul claselmântul  gimnstor ani de sșcolar în tramovare  scăzperior  și difipresupune urtarea  la un p

bandon școlaunor bariereÎn învățămâînregistrândazial (claseleu  creșterea ndon  în  aceoate acestear de promovdică  faptul  cstudiile ca pa

ultatele școla

ecvarea vârst(secunda

0,15

5% 

–  aproximata de promovinimă și cea e este relativor a V‐a, a IXnazial,  respetudiu este  înnziția către czută ar putecultatea acermarea cursuproces de pr

ar evidențiaze în continuantul primar, d un nivel sce V‐VIII). Scănumărului  d

eastă  clasă  ea,  în clasa a vare și de abacă  elevii  absarte a învățăm

are 

tei la nivelular superior) 

535** 

tiv  90%  dinvare este mamaximă de v stabilă pe X‐a și a XI‐a. ectiv  în  învăn strânsă  legciclul superioea  indica difeestei  tranzițiurilor la o altredare care 

ză o necorelarea studiilo rata de promcăzut. Analizaăderea înregide  elevi  repeste  mai  acVIII‐a, ultimandon în timsolvă  ciclul  gmântului ob

  

61

l clasei 

tre  elevi ai ridicată absolvire parcursul Clasele a țământul gătură cu or. Ratele erențe  în i  în  cazul tă școală, utilizează 

lare între or care se movare a a acestor istrată cu petenți  la ccentuată ul an din 

mp ce rata gimnazial ligatoriu. 

F

122. Scăpărăsiresemnificpoate  fi necesarăîntre lice 123. Estestudiu dfactori  seducațietranzițieșcoală saIX‐a  să  smediu delevii. O 2013/20VIII‐a (Co

 124. Conde prommediul usuperiorurban‐ruurban‐rujudețeloDiferențînregistrunor con

Figura 29. Ra

ăderea  ratei e  timpurie  acativ de  elevcorelată  cu

ă  o  analiză ee și școlile p

e neclar dacde  tranziție, specifici.  Dee,  în special  către o nouau un nou grse confruntede  învățare  șanaliză long

014 evidențiaomisia Europ

nform rezultmovare,  cu  turban și cel r  de  învățămural  se  adânural privind r,  rata  de ele  sunt  mrează în medndiții inegale

ta de promo

de  promova  şcolii.  Acevi nu promou  tranziția  dmai  detaliatprofesionale,

că rata de prclasele a V‐

e  exemplu, ciclul primaruă programă rup de colegie cu problemși un nou grgitudinală a cază  că 13,8%peană 2016b

tatelor antertoate  că diferural privindmânt.  De  fapcește, 5,4% ratele de  repromovare 

mai  accentuadiul urban (dee. 

ovare, rata d

Su

vare  a  claseieasta  prezintvează primuificilă  a  elevtă  a  dinamic, și la finalul î

omovare scă‐a  și a  IX‐a, multe  școli r și gimnaziașcolară și mi. Pe de altă me mai comprup de  colegcohortei de % dintre aceb). 

rioare,  la niverențele dind rata de propt,  decalajulnivel maxim

epetenție  și în  mediul 

ate  în  județe exemplu S

de repetenție

ursa: SIIIR, ME

i  a  IX‐a  estetă  o  situațiul  an de  stuvilor  către  ncii  tranziției învățământu

ăzută și procsunt  cauzatdin  Românal. Tranziția metode de prparte, este mplexe  și varigi.  În generaelevi care a eștia au aban

vel de  județn  cadrul  aceomovare se a  înregistrat m,  în  clasa  ade părăsire rural  este țele  în  careSălaj, Gorj, Bo

e și rata de a

EN 

e  corelată  ce  similară  cdiu  al  ciclulunivelurile  supla  finalul  învului obligator

centul ridicate de  factoria  sunt  orgade  la clasa aredare, însă mult mai proiate,  legate dl, există o  sînceput școandonat  școa

ț, există difeluiași  județ accentueazăîn  cazul  claa XI‐a,  cauzatimpurie  a mai  scăzutăe  cea  mai otoșani, Suce

abandon, pe

u  rate  ridicaclasei  a  V‐a ui de  educațperioare.  Cuvățământuluriu (clasa a X

t al elevilor ri educaționaanizate  pe  ma  IV‐a  la clasnu presupunobabil ca elevde programaerie de  factala în 2006/2la  înainte de

erențe considsunt minorodată cu trasei  I  este  dată  în mare şcolii.  În  geă  comparatiridicată  ratăeava și Argeș

e ani de stud

ate  de  repeîn  care  unție. Din nouu  toate  acesui  secundar X‐a). 

repetenți diali de  sistemmai  multe  csa a V‐a presne obligatorivii care trec îa  școlară, deori  care  infl2007 și au ae a ajunge  î

derabile privre. Diferențeanziția cătrede  sub  1%.  Dmăsură de neral,  în mav  cu  mediuă  de  promoș), indicând 

  

62

iu 

etenție  și   procent u,  situația tea,  este superior, 

in anii de m  sau de cicluri  de supune o iu o nouă în clasa a e un nou uențează bsolvit în în clasa a 

vind rata ele dintre e un nivel Diferența diferența ajoritatea ul  urban. ovare  se existența 

125. Dife(97,2%  rcreștere în rata dsex  femmasculinridicată diferențaneconclu

 

Figura

erențele de rată de prom continuă, cude promovarinin  în  clasan.  În  cazul ecomparativ a dintre  rataudentă.  

80%82%84%86%88%90%92%94%96%98%

Tulcea

Caras‐Severin

Brasov

a 30. Rata de

Figura 31

gen în rata movare a eleu rata cea mre se accentu a XIII‐a  (elelevilor de  secu  rata de a de promov

 

Giurgiu

Vaslui

Calarasi

Teleorman

Covasna

Galati

Sibi

e promovare

Su

1. Rata de pr

Su

medie de previlor de sexai accentuatuează după aevi  înscriși  laex  feminin dpromovare avare pentru 

Sibiu

Ialomita

Dolj

Constanta

Mures

Buzau

Braila

e în mediul u

ursa: SIIIR, ME

 romovare în 

ursa: SIIIR, ME

 romovare sux  feminin  și tă în clasa a Xacest an: o ra  seral),  comdin  școlile dia elevilor deelevii de  se

Braila

Timis

Hunedoara

SatuMare

Valcea

Iasi

Mehedenti

Rural Urba

urban și rura

EN 

mediul urba

EN 

unt în crește97,0% elevi XI‐a (o difererată de prommparativ  cu n mediul  rue  sex mascuex  feminin d

Arad

Prahova

Vrancea

Maram

ures

Ilfov

Olt

an

al, pe ani de 

an și rural 

re. Diferențade sex mascență de 3,5%movare de 88doar 83,8% ral,  rata de lin,  la nivel in mediul ur

Bihor

Bacau

Harghita

Neamt

Cluj

Bistrita‐Nasaud

Botosani

studiu 

a neglijabilă culin)  înregis%). Diferențe8,5% pentrupentru elevpromovare județean,  înrban  și  cel  r

Botosani

Dam

bovita

Alba

Gorj

Salaj

Suceava

Arges

  

63

 

 

în clasa I strează o le de gen elevii de 

vii de  sex este mai n  timp  ce rural este 

Arges

 

3.2.5

126. Ratprofesioprofesio84% în caceste ucu  50.19aceste  cșcolar) pînvățăm

 127. De de particurban  aelevilor dgrad marural.  Acînvățareși de bun

 128. Proelevilor privind numărulnumărulacestea situație eleve.  Înaproape

 

3.2.6

129. În gimnazianaționaldin 10 pridicată municipiscăzute a 130. Rezîntre zonșcolare. strânsă l

               12  Elevii finalizeaz

Rata de abso

ta de absolvonal,  iar  rataonale.12 Rata cazul liceelornități diferă 96  de  elevi  îcifre  și  număpentru a idenântului secu

asemenea, cipare neunibsolvă  studidin mediul rai mare de  inceastă  difere din învățămnă calitate în

obabilitatea de  sex masînscrierea  îl elevilor de l  elevilor  deabandoneazpoate  indican  cazul  liceee neglijabil. 

Rezultatele 

România,  eal. Admitereă. În anul șcpuncte. Existși cea mai siul Bucureștiau fost înreg

zultatele  obnele urbaneRezultatele legătură cu a

                      de  liceu  își  fză studiile sec

olvire 

ire a liceuluia  de  participmedie de abr și 81% în casemnificativînscriși  în  înărul  total  dentifica număndar superio

aceste diferforme, în meiile.  Cu  toateural este 77%negalitate  întență  poate mântul profesn unitățile de

de  absolvirsculin decât în  învățămâsex mascul  sex  femininză  școala  în a  faptul  că elor  teoretic

elevilor 

evaluarea  naea  la  liceu secolar 2014/1tă diferențe scăzută perfoi (7,24), urmgistrate în Te

ținute  de  ee și zonele ruelevilor la acalte cercetăr

                       finalizează  stundare în anu

i este mai ridpare  în  liceubsolvire a învazul învățămv: 720.447 denvățământul e  elevi  înscrrul absolut dor.   

rențe se ampedie, 80% die  acestea,  în% comparatitre elevii  însfi  corelată  csional, în spee învățământ

e  a  învățămîn  rândul  e

ântul  profesin  (37.346  în  (12.823).  Pmod  disprooferta  unităce  și  vocațio

ațională  la e realizează p5,  la nivel nasemnificativormanță a  foat de Brăila,leorman (5,6

elevi  la  evalurale, situațicest examenri care  indică

udiile  secundul 11 de studiu

dicată compu  este mult vățământulumântului profe elevi înscri  profesionalriși  în  învățăde elevi care

plifică  în funntre elevii dn  învățămâniv cu 85% în scriși  în  învățcu  diferențeecial în contt profesional

mântului  proelevilor de  ssional  care  în  anul  școlaPe  lângă  ratoporționat,  făților  de  învăonale,  decal

clasa  a  VIIparțial pe baațional, medve  între  judeost consider Prahova și C6), Mehedinț

uarea  națioie cauzată dn variază în fă faptul că re

dare  în  anul u, dar au voie 

parativ cu ratmai  ridicat

ui secundar sfesional. Cifriși în licee înl.  Este  utilă mântul  prime abandonea

ncție de medin mediul runtul  profesiorândul elevilțământul prele  urban‐ruextul existen din mediul u

ofesional  estsex  feminin, încă  persistar 2014/15) ta  de  particifără  a  absolățământ  prolajul  de  gen

I‐a  se  aplicaza mediei odia finală  la eețe,  iar diferrabilă. Cea mCluj (7). La ceți, Giurgiu și 

onală  evidende diferențelfuncție de mezultatele el

12  de  studiusă se reînscri

ta de absolvă  comparatuperior, la nrele absoluteanul școlar realizarea  u

mar  (peste  9ază școala în

diul urban‐rral și 82% dinonal,  rata  delor din mediuofesional dinral  privind  cnței unor resurban.  

te  cu  6% mamplificândtă.  În  învățăeste de  treiipare  scăzutvi  ciclul  de  îofesional  estn  privind  rat

ă  tuturor  aobținute  la exevaluarea narența dintre mai mare meealaltă extreCaraș‐Sever

nțiază  discree socio‐econediul urban‐evilor sunt i

u.  Elevii  din e în anul 11 d

vire a învățătiv  cu  cea  dnivel naționae privind însc2014/15, counei  compar940.000  în  aainte de a a

rural.  În ciudntre elevii die  absolvire  îul urban, indn mediul urbcalitatea mesurse mai nu

ai  ridicată  îd diferențeleământul  proi ori mai mată  în  rândul învățământ.te  inadecvatta  de  absol

absolvențiloxamenul de ațională a fojudețele  cu

edie s‐a  înreemă, mediilerin.  

epanțe  consnomice și de‐rural, ceea cinfluențate d

școlile  profese studiu la lic

  

64

mântului in  școlile l, este de crierile în omparativ rații  între celași  an bsolvirea 

da ratelor in mediul în  rândul dicând un ban și cel ediilor  de umeroase 

în  rândul e de  gen ofesional, are decât elevelor, .  Această tă  pentru vire  este 

r  ciclului evaluare 

ost de 6,2   cea mai gistrat  în  cele mai 

siderabile e resurse ce este în de factori 

sionale  își eu. 

precum:educațiofață de c

 În Brașoelevilor d

Figura 3

131. În VIII‐a, dfetele aucomparadar în Brmari. Cudiferențemari cu cu doar 0cercetărcare inte 

  amplasareaonale.  În parcele ale elevi

v, elevii din din școlile di

32. Rezultate

ciuda difereiferențele uu o performaativ cu mediirăila, Cluj și Bu  toate acestele de gen (F1,6 puncte f0,6 puncte mri ce  indică faervin între zo

a  școlii  (urbrticular, existilor din medi

școlile din mn mediul rur

ele obținute 

ențelor de geurban‐rural  sanță mai bui de 5,9 în caBucurești eletea, diferențFigura 33). Dfață de rezulmai mare decaptul că difeonele urbane

ban  sau  rurtă diferențe ul rural de p

mediul urban ral.  

de elevi la eîn fun

Su

en semnificasunt mult mnă decât băzul băiețilore sunt mai rețele urban‐ruDe exemplu, tatele elevilocât a elevilorerențele  în re și cele rura

al),  risc  de semnificativ

peste 1 punct

au obținut 7

evaluarea nancție de amp

ursa: SIIIR, ME 

ative privindmai accentuaieții  la evalu. Aceste difeeduse, în schural  în acestîn Brașov, reor din mediur. Această sitezultatele ele. 

PTȘ  și  exisve  între rezut (din 10 pun

7,2 puncte, c

ațională din plasare 

EN 

d rezultatele ate  în aproxiuarea naționaerențe de genhimb în Teleote  județe deezultatele elul rural, în tituație este înlevilor sunt 

stența  și  calultatele elevincte) în 25 de

comparativ c

clasa a VIII‐a

la evaluareaimativ  toateală, fetele on sunt prezeorman, Gorj epășesc cu mevilor din mmp ce perfon concordanțlegate  în pri

litatea  infrailor din mede județe (Fig

cu 6,0 puncte

a, la nivel de

a națională e  județele.  Îbținând mednte în toate și Dolj sunt 

mult,  în unelmediul urban ormanța elevță cu rezultaincipal de di

  

65

structurii iul urban ura 32).  

e în cazul 

e județ și 

 

la clasa a În medie, dii de 6,6 județele, mult mai e  județe, sunt mai velor este tele altor ferențele 

Figura 3

132. Exasecundaobligatobacalauracestea,instrumede  bacaîntre 1  șasemenecea mai  133. AstmăsuratElevii carsemnific(semnificbacalaurinternațisimilar, urbane. sunt cele

 134. Difesunt maevidențiMedia  lașcolile usunt loca

 

33. Rezultat

amenul de bar superior driu,  însă  estreat nu  sunt o mare parent de evalulaureat  cuprși 10. Mediaea, în acest cridicată med

tfel,  performt în funcție dre studiază îcativ  mai  bcativă  statisreat,  măsurionale  privinmedia obținDin nou, site din mediul 

erențele  dinai mici decâtiază că anuma examenul rbane din  realizate în me

ele la evalua

bacalaureat din Româniate  necesar  pt  reprezentate dintre eleare a rezultarinde mai ma națională  lacaz, au fost îdie (7,28), iar

manța  la  exade nivelul den școlile locaună  la  exastic  la  niveluate  folosindnd  impactulnută de  elevtuația prezenrural. 

ntre mediul t diferențelemiți elevi fiede bacalaurespectivul  juediul urban.  

area naționa

Su

reprezintă ua care permipentru  accetivi pentru  tevi aleg să suatelor școlarmulte  probe a examenul înregistrate r în Ialomița 

amenul  de  b marginalizaalizate în zonamenul  de ul  de  10%)  îd  datele  di  contextuluvii din  școlilentată este ca

urban  și  cee privind rezau abandoneat  la nivel udeț  (Figura 

ală la clasa a gen 

ursa: SIIIR, ME

unicul examite accesul  îsul  la  faculttoți elevii diusțină acest re obținute îstabilite  pe de bacalaurvariații semncea mai scăz

bacalaureat are al zonei, nele cu un nibacalaureatîntre  graduln  SIIIR.  Aceui  socio‐econe din mediuauzată, parț

el  rural  priviultatele  la enat școala, fde  județ est34),  ceea ce

VIII‐a: difer

EN 

men naționalîn  învățămâtate.  Astfel, n  învățămânexamen, astîn învățămânbaza  curricreat din  sesinificative la zută (6,55). 

este  coreladar și cu amvel scăzut det.  De  fapt l  de margineastă  conclunomic  asuprl  rural  este ial, de  faptu

ind  rezultateevaluarea nafie nu au suste aproape ee  se  ilustrea

ența urban‐r

 pentru elevntul superioelevii  care 

ntul  secundatfel încât acentul secundaulumului,  puunea 2014–nivel de jude

ată  cu  contemplasarea școe marginalizaexistă  o  coalizare  al  zouzie  este  sra  rezultate6,7  comparal că zonele 

ele  la  examațională  la clsținut exameechivalentă cază  faptul  că

rural și difer

vii din  învățor. Examenususțin  examar  superior. esta este celar superior. Eunctajul  fina–2015 a  fost eț. În Cluj s‐

extul  socioecolii (urban saare au o perforelație  de onei  și  rezususținută  delor  elevilor.ativ  cu  7,0  îmai puțin d

enul  de  baclasa a VIII‐aenul de baccu media obă majoritatea

  

66

rența de 

 

țământul l nu este menul  de Cu  toate  mai bun Examenul al  cuprins 6,96; de a obținut 

conomic, au rural). formanță ‐0,0803 

ltatele  la e  studiile   În  mod în  zonele ezvoltate 

calaureat , ceea ce alaureat. bținută  în a  liceelor 

135. În ace indicăTeleormdintre eaceastă în  acelanaționalbacalaurclasa a Vnivel  naprezentageografi Figura 3

anumite judă persistențaan  se  înregilevii din aceipoteză. Însăși  județ.  Deă  la clasa a reat.  SimilarVIII‐a, însă o țional.  O  anate  demonstci, dar care s

35. Clasificar

Figura 

ețe, rezultata provocăriloistrează  celeeste  județe pă uneori, exie  exemplu,  îVIII‐a,  însă o,  județul Vraperformanțănaliză  suplimtrează  imposă ia în calcu

rea județelo

34. Rezultat

Su

tele obținuteor pentru coe mai  slabe provin din mstă diferențeîn  București ocupă  locul ancea  înregiă foarte bunămentară  estertanța  realizl și diferențe

r în funcție dVIII‐a și la ex

Su

tele la exame

ursa: SIIIR, ME

e la evaluarohortele de erezultate,  cemedii defavoe semnificat  se  înregist20 din 42  înistrează  o  pă la examene  necesară zării  investițele de perfor

de rezultatexamenul de 

ursa: SIIIR, ME

enul de baca

EN 

ea naționalăelevi. De exeeea  ce  se poorizate,  însă ive de perforează  cele mn  topul  rezuerformanță ul de bacalapentru  explțiilor  în  educrmanță pe di

le obținute lbacalaureat

EN 

alaureat 

ă și bacalauremplu, în judoate  explicanu există darmanță întremai  bune  reltatelor obțimedie  la  evureat, situânicarea  acestcație  nu  doaferite nivelu

la evaluareat  

reat sunt sladețele Giurga prin  faptul ate  care  să e cele două ezultate  la  enute  la examvaluarea  națndu‐se pe loctor  rezultatear  pe  baza  fri de învățăm

a națională la

 

  

67

 

abe, ceea iu, Dolj și că mulți confirme examene evaluarea menul de țională  la cul trei la e.  Datele factorilor mânt.  

a clasa a 

136. DabibliotecAnalizatăsemnificcazul bibmai pute

 

Tabelu

3.3 Învă

137. Ananu ca o caracterfost coletoate  crCluj‐Nappuse la dcreșe. 

 138. În jcrescut negativăreședinț

 139. Întrconstantreprezeninițiale acopii. În antepreșvaloare d

 140. Cifrde aceeaputea fi o perioaiar în me

 141. În pmult capciuda  crrăspundsupraagl

 

EvaluVIII‐a

atele  indică cilor,  laboraă  individualcativ pozitiv cbliotecilor, 0ernică pentru

ul 21. Corelaț

ățământul a

aliza privinddescriere curul  limitat  aectate date peșele publicpoca reprezindispoziție de

județul Cluj, cu  1,5%  în ă, înregistrâna de județ n

re 2012 și 20t  de  creștentă o creșterau înscris 924consecință, școlar. Costude 4,27 lei.  

rele de înscrași vârstă. Dlegat de fapadă de un anedie sunt de 

peste două tpacitatea,  iareșterii  număe  cererii  elomerate, în 

uarea  națioa 

faptul  că,  îatoarelor  și l,  existența cu rezultatel0,1420  în cazu existența la

țiile dintre re

Notă

antepreșcola

 învățământuprinzătoarel datelor  disprivind număce din Cluj‐Nntă cel mai m Centrul Bug

numărul coultimii  cinc

nd o scădereu ar trebui să

016, numărure  în  Cluj‐Nre de 13% a 4 de copii, iatendința genul  suportat d

riere cresc odDe fapt, doar ptul că reglem sau doi. Ratdouă ori ma

treimi din crar unele cazuărului  de  fuexistente.  Ucele mai mu

onală  din  cl

în  România, a  sălilor  dbibliotecilo

le obținute dzul  laboratoaaboratoarelo

ezultatele la

ă: ** semnific

r: Studiu de 

tul antepreșce și reprezensponibile prărul copiilor Napoca,  al domare eșantiogetar de Adm

opiilor de vârci  ani.  Cu  tode 0,7% peă reducă nev

ul creșelor pNapoca.  Încefurnizorilor dar la începutunerală a fostde părinți es

dată cu vârsun sfert dinmentările peta de înscriei mulți copii 

reșele din Curi sunt primrnizori  de  sUnitățile  cuulte cazuri fu

B

lasa  a  0

  dotările  unde  sport,  seor,  laboratoade elevi la evarelor  și 0,1or decât în ca

a evaluarea n

cativ statistic d 

caz ‐ Cluj‐Na

colar este prntativă a siturivind  creșelînscriși, facoilea oraș  can de creșe p

ministrare Cre

rstă antepreoate  acesteantru aceeașivoia pentru m

publice și nuepând  cu  20de învățămâul anului școt de creștereste  reprezen

sta, numărul aceste creșeermit un conere este mareînscriși cu vâ

luj‐Napoca(7mite peste dervicii,  numu  capacitateuncționând l

Biblioteci 

0,0865** 

nităților  de  îe  corelează arelor  și  a valuarea naț1248  în cazuazul bibliote

națională la 

de la nivelul d

apoca 

rezentată muației la nivee.  Pentru  anilitățile, dotăa populație ublice din afeșe din Cluj‐

eșcolară estea,  în  Cluj‐Nai perioadă. Amai mulți fur

mărul elevil012,  funcțioânt antepreșolar 2016, în e a număruluntat de o co

l băieților fiie înscriu copcediu plătit pe în rândul cârstele cupri

73%), numădouă cereri părul  acestore  insuficiena o capacita

Labo

0,14

învățământ,pozitiv  cu sălilor  de 

țională la clal  sălilor de  scilor (Tabelu

clasa a VIII‐a

e 5% 

ai degrabă celul întregii naliza  infrastările și  infrasdin Româniafara BucureștNapoca și pr

e în creștereapoca,  evoluAcest ușor dernizori de înv

lor înscriși aonează  douăcolar. În anu15 creșe au 

ui de copii însntribuție  ziln

nd mai marepii cu vârste spentru creștcopiilor de lanse între do

rul copiilor  îpentru un sira  este  încă tă  sunt  înte depășită 

ratoare 

420** 

,  respectiv  erezultatele sport  se  c

asa a VIII‐a (0sport). Corelul 21).  

a și dotările 

ca un studiu țări având îtructurii  crestructura exia. Astfel,  crtiului. Acesterezintă situaț

e: populația uția  populațieclin al popuvățământ pre

au înregistrată  creșe  noi, ul 2012, celefost înscriși scriși în învănică  fixă per

re decât cel asub un an, cterea copilula unu până înoi și trei ani. 

înscriși depăingur  loc. Deinsuficient 

n  mod  semcu peste 30%

Săli de

0,124

  

68

existența elevilor. corelează 0,0865 în lația este 

școlare 

de caz și în vedere eșelor,  au istentă  în eșele din e date au ția din 15 

0‐2 ani a iei  a  fost ulației din eșcolar. 

t un ritm ceea  ce 13 creșe 1.770 de țământul r copil,  în 

al fetelor eea ce ar ui pentru n doi ani, 

ășește cu e fapt,  în pentru  a mnificativ % (Figura 

e sport 

48** 

36). În pcapacitaînscris 1,

142. DoaMajoritamedicalemembrumare de 143. Douaproapedeosebeîn timp cexistă o  144. ExisCluj‐Napreflecte de  clasăliber,  locaceste b 145. Exismică crecea mai diferențeînscriși.  146. Exiscreșe utimai marnumăr  e

plus,  în 2016tea lor. În m,07 copii per

ar  o  treimeatea  (53%) e.  Rata medu al persona copii dispun

uă  treimi  die 50 de ani. Cește de restuce regula estrelație evide

stența  facilipoca este pefacilitățile e  și  spații dec de  joacă  șucătării preg

stă diferențeeșă din acestmare  creșăe sunt însă a

stă mici difeilizează cel mre de săli, cuegal de  săli 

,  în aproximmedie, creșeler spațiu auto

Figura

Sursă: Ce

e  (34%)  dino  reprezintdie  este  de lului adminisn, prin urmar

in  creșele  inCelelalte au ul prin faptulte de funcțioentă între cal

tăților pare e  locul doi cexistente în ce activitate, și un  cabinetgătesc hrană

e semnificat grup funcțio este de aparmonizate a

erențe privinmult două înc maxim șaptși  spații de 

ativ  jumătate din acest erizat. 

 36. Creșe în

entrul Bugetar

n  angajații  că  personalu13  copii  la  ustrativ. Unităre, de un num

ncluse  în  acfost constru că personalonare numailitatea infras

larg  răspânca populațiecreșele publidormitoare t medical. Dă și pentru ce

tive privind onează într‐oroape opt oatunci când s

nd numărul căperi ca sălte săli de cladormit,  cee

te din creșe eșantion au p

n Cluj‐Napoc

r de Administr

creșelor  dinul  administrun  educatorățile cu capamăr mai mar

ceastă  analizite sau renolul funcționei într‐o singustructurii creș

ndită. Cu  toa, situația creice la nivelusau  spații d

Doar o  treimelelalte creșe

folosința dao clădire cu oori mai marese ia în consi

sălilor cu dei de clasă și ssă și dormitoa  ce  sugere

(46%) au foprimit 1,34 s

a: înscrieri ș

rare Creșe Clu

n  Cluj‐Naporativ,  iar  13r,  31  de  copacitate mai re de angajaț

ză  funcționevate în ultimează în trei cură clădire. Eșelor și capa

ate  acestea,eșelor din al întregii țăre dormit,  to

me din  creșe e, alimentele

ată fiecărui so suprafață de,  cu o  capaderare utiliz

estinație spespații de doroare. Toate ază  că  acest

st  înscriși molicitări per 

i cereri 

uj‐Napoca. 

ca  sunt  edu3%  din  perspii  la  o  asistemare care  înți, inclusiv ed

ează  în  clădmii cinci ani. Olădiri separaEste importancitatea insuf

,  având  în  vcest municii. Toate creșoalete  sau  veavea o buc

e fiind transp

spațiu din ade aproximacitate de pearea spațiulu

ecifică. Mai mrmit. Restul caceste creșete  spații  ar 

ai mulți copspațiu autor

 

ucatori  puesonal  sunt entă  și  8  conscriu un nuducatori. 

diri  cu  o  vecO clădire dinate în aceeașnt să sublinieficientă.  

vedere  că mpiu s‐ar putșele dispuneaestiare,  spațcătărie  în  incportate între 

ceste creșe.ativ 170m2, îneste 1.300mui și număru

mult de o trcreșelor au ue raportează putea  avea 

  

69

ii față de rizat și au 

ericultori. asistente opii  la  un umăr mai 

chime  de n 1935 se și locație, em că nu 

municipiul tea să nu au de săli țiu  în aer cintă, dar unități. 

 Cea mai n timp ce 2. Aceste l de copii 

reime din un număr că au un folosință 

dublă. Cnumărulsanitar s 

147. Spa1,7 m2 ptoalete  șfacilități de joacămult sub

               13 Promovhttp://ww

u toate acesl copiilor  înssau vestiar și

Figu

ațiul per coper copil în zoși vestiare, uvor fi utiliza

ă având suprb media OCD

             

                      varea calitățiiww.oecd.org/

stea, se rapocriși,  în medi 78 per cabin

ura 37. Creșe

Sursă: Ce

pil în creșele onele de actiunde media te intermiterafețe considDE care se rid

Figura

Sursa: Ce

                        în educația ș/education/sc

rtează diferitdie sunt 22 dnet medical (

e în Cluj‐Nap

entrul Bugetar

din Cluj‐Napivitate și 1,71este de 0,5nt și nu de cderabil mai mdică la 2,9 m2

a 38. Creșe în

entrul Bugetar

i îngrijirea timhool/4848343

te suprafețede copii per (Figura 37).

poca: număr

r de Administr 

poca este su1 m2 per cop59m2 per  copcătre întregumari de 9,032 per copil în

n Cluj‐Napoc

r de Administr

mpurie a copiil36.pdf. 

e pentru fiecasală de clasă

de copii per

rare Creșe Clu

ub media țărpil în zonele dpil  (ceea  ce l grup simultm2 per copil spațiile inte

ca: spațiul pe

rare Creșe Clu

lor:  

are destinațiă și zonă de

r tip de facili

uj‐Napoca. 

rilor OCDE. Sde dormit. Speste de  înțetan), spațiile l (Figura 43).erioare pentr

er copil 

uj‐Napoca. 

ie. În ceea cee dormit, 30 

itate 

Spațiul medipațiul este meles deoarece exterioare ș. Aceste cifreru creșă și gr

  

70

e privește per grup 

 

u este de mai mic în ce aceste și locurile e sunt cu ădiniță.13 

148. Toacompletșapte anclădirii, amobilier

 149. StaCluj‐Napcanalizarracordarinternet,

3.4 Uni

150. Penstudențiimportancerințelonecesităuniversituniversitprogramștiințe, tși  polițieuniversitmod obiși în STM 151. În studenți(30%)  suUniversitConstanțaproxim

 152. Unicare ofela univeclasificatUniversitdin Bucude stude(între 3.medie  dspecializmuzica ș

  

               14 Datele 

ate  aceste  ct echipat. Moni. Creșele caastfel se prerul și echipam

rea utilitățilpoca dețin aure,  colectarere la gaze și n, probabil la 

iversități 

ntru dezvoltilor  înscriși ntă  pentru  îor  studențilo mai multe rtăți  ‐  stabilittății.  În  cadrmele de studitehnologie șie  și  progratățile care auișnuit, acest M. 

România  exi. Dintre aceunt  situate tăți există înța  (3)  și  Mativ 21% în p

iversitățile veră atât progrsități de mte ca  foarte tatea Babeșurești. Alte 1enți și o med000 și 8.000de  1.500).  Przare  în mai mși academiile

                      analizate sun

creșe  sunt  dobila din spaare au  fost cesupune că ementele în ac

lor din  creșeutorizație saea  deșeuriloniciuna nu adispoziția pe

area unei tiși  profilul 

înțelegerea or  pe  care  leresurse, inclut  în  funcție rul  acestei  aii oferite și  li medicină (Sme  de  studu procente stip de unive

xistă  55  de estea, un nuîn  Bucureștn mai multe ureș  (3).  Mprogramele d

variază ca mgrame speciaari dimensiumari sunt  în‐Bolyai din C12 universitădie de 12.3000 de studențrintre  acestemulte domee militare. 

                       t pentru anul 

dotate  cu  eațiile destinaconstruite  îneste nou. Crecest interval 

ele  incluse  înitară. Acestor  și  sistemere sobe ca suersonalului.

pologii a uninstituționadimensiunii e  poate  îndusiv personade  program

analize,  univa care se  însSTM); științedii  cu  specisemnificativersități au pro

universități măr mare  si,  în  ele  stujudețe, cele ajoritatea  sde masterat 

mărime, de  laalizate cât șiuni  în care snscriși,  în mCluj‐Napoca,ți sunt clasif0. Peste jumăi și o medie ea  se  numănii, dar  și un

universitar 20

echipamenteate realizării n ultimii cinceșele care fude timp. 

în acest eșatea beneficiae  de  ventilaursă principa

niversitățiloral.  Număruoperațiuniloeplini. Univeal, spațiu fizimele  de  studersitățile  auscriu majorite sociale; artializare  în  me de studențocente mari 

  de  stat  în e află  în Buudiind  aproxmai multe u

studenților  (și 4% în prog

a cele  foartei programe sunt  înscriși edie, 24.900, Universitatficate ca marătate dintre  de 5.500) sră  universităniversitățile 

015/2016 și a

e  și  mobilieactivităților ci ani  raportuncționează  î

ntion este  sază de sistemație.  Toate  aală de încălzi

r de stat dinl  studențiloor  pe  care  lersitățile  carc, mobilier șdii  ‐  influen  fost  grupattatea studenă, arhitecturmai  multe ți înscriși la dde studenți 

care  sunt  îcurești.  În  tximativ  30%universități f76%)  sunt  îgramele de d

e mici, avânmai generalaproape 2500 de studențtea din Bucuri, cu o rată universitățilsau mici  (maățile  regionamici cu dom

u fost puse la

r  noi,  incluși spațiile deează că mobîn clădiri ma

satisfăcătoarm centralizatau  propria ire. În plus, t

România s‐or  înscriși  ree  efectueazre  au mai mi echipamențează  tipul te  în  cinci  pnților.14 Cele ră, muzică și domenii  – două sau maînscriși în șt

înscriși  aprootal, 16 unit  din  totatulfiind în Cluj (înscriși  în  pdoctorat. 

nd sub 1500 e acoperind000 de studți, printre acrești  și Univde înscriere e de stat dini puțin de 3ale mici  caremenii special

 dispoziția BM

usiv  un  loc e dormit arebilierul are vai vechi și‐au

re. Toate  crt de furnizarsursă  de  întoate au con

‐au analizat eprezintă  oză  o  universmulți  studennt. Dar și prode  resurse profiluri  în  fucinci profilu sport; studiacest  profi

ai multe progtiințe sociale

oximativ  465tăți din 55, l  studenților(6), Iași (5), Tprograme  de

 de studențd mai multe enți. În univcestea număversitatea Poîntre 8.000 n România su.000 de stude  oferă  progizate, precu

M de către UE

  

71

de  joacă e cel mult vechimea u renovat 

eșele din re a apei, călzire  și exiune la 

numărul o  măsură itate  și  a ți  înscriși ofilul unei necesare uncție  de uri  includ: i militare l  include grame. În e, precum 

5.000  de respectiv r  inscrisi. Timiș (4), e  licență, 

i  înscriși, domenii, versitățile ărându‐se olitehnica și 15.000 unt medii denți și o grame  cu m artele, 

FISCDI. 

 153. Unistudențisociale  auniversitdeosebirnatura s 

3.4.1 T

154. În mzi,  deși Învățămautoeva(FR)  frecsunt alesse  înscristudențistudențisemnificprogramși FR, însde  Științnivel lice

 155. NumuniversitRomâniecă progrcompeteformareobțineriimuncă  pstudențimedicină

  

iversitățile di  înscriși. Unau,  în  medități  care  ofere de acestepecializată a

Fig

Tipare de îns

medie, pesteunele  univântul  la  disluare, compcventează  cuse, în mod oiu  într‐un  ali  înscriși  în   înscriși  în cative  în  funme cu specialsă tiparul vațe Agricole  șență depășeș

mărul studetăților de a ei pentru creșramele de mențe  relevana  la  locul  di  unei  primepentru  poziț  înscriși  în ă/farmacie ș

de stat din Rniversitățile ie,  aproape eră  programa, universităa programelo

gura 39. Num

scriere 

e 90% dintreversități  ofetanță  (ID)  sletate cu actursurile  searobișnuit, de c  doilea  progprograme programe cție de univizare în mai riază substași Medicină Vște 25%. Alte

enților  înscrifurniza comșterea particasterat suntnte  pe  piațde  muncă.  Se  diplome,  pțiile  înalt  caprograme 

și peste 40% î

România carecare  au  un 16.000  de 

me  cu  speciaățile cu profior oferite. 

mărul mediu 

Sursă

e studenții îneră  mai  muse  bazează  îtivități de orra  și  în weekcătre studengram  de  licede  licență  fID  și  3%  înversitate. Unmulte domențial. În cadrVeterinară de 17 universit

și  în programpetențe relcipării, calităt instrumenta  forței  de Spre  deosebprogramele alificate.  Made  masteratîn Școala Na

e se axează procent  ridstudenți  coalizare  în ml artistic, spo

de studenți

: MEN (2015/

nscriși în prolte  programîn  principal ientare. Studkend,  confonții care lucreență,  într‐unfrecventeazăn  programeniversitățile  cenii par să airul Universitdin Bucureșttăți nu au st

mele de malevante pe pății și eficiențe deosebit dmuncă,  îm

bire  de  progde master ajoritatea  unt,  acest  proațională de St

pe științe sodicat  de  studomparativ  cuai multe  doortiv și milita

 înscriși, în f

/2016). 

gramele de me  fără  frecpe  tehnolodenții înscrișrm unui  curează și care an  alt  domeniă  cursurile  dele  FR.  Cu cu profil de ibă, în medieății Maritimeti, ponderea udenți înscri

asterat  reprepiața  forței dței învățămâde utile pentmbinând  comgramele  de oferă  instruniversitățilorocent  variintudii Politice

ociale au cel denți  înscrișiu  10.000  deomenii  și  STar sunt mai m

uncție de pr

licență frecvcvență  și  cugia  informațși la cursurilerriculum  adaau deja o dipiu.  La  nivel de  zi,  comptoate  acestștiințe  sociae, mai mulți e din Constastudenților și la ID sau F

ezintă un  indde muncă. Sntului terțiartru pregătirempetențele licență  caremente  specr  din  Romând  între  5% e și Administr

 mai mare ni  în  domenie  studenți  îTM  (Figura  3mici, ceea ce

rofil 

ventează curu  frecvențăției,  auto‐îne cu frecvențaptat.  Prograplomă de licnațional,  92parativ  cu  5tea,  există ale  și  cele  castudenți însanța și al Unînscriși  la  IDFR. 

dicator al caStrategia nar 2014‐2020ea practică, bsocio‐emoție  oferă  poscifice  pieței nia  au  întreîn  universi

rative din Bu

  

72

număr de ul  științe nscriși  în 39).  Spre e reflectă 

 

rsurile de ă  redusă. vățare  și ță redusă amele  FR ență, dar 2%  dintre %  dintre diferențe are oferă criși la ID iversității D  și FR  la 

apacității țională a constată bazată pe onale  cu sibilitatea forței  de e  15‐25% tățile  de ucurești.  

 156. Stuspecial cfață de două oraani.  AcefinalizareTârgovișde  licenstudențiprecum contextuStrategie2020. 

 157. Uniexamendomeniieste oblpregătiriniveluri specializprimul adintre  cFarmacieNapoca examenude  acesUniversitstudenți

Figura 4

               15 În bazaaprox. 1%

udenții  înscricei din univemedia constașe din Româest  fapt  esteea  învățămâște) și Hunedță  este  de lor, în ciuda și studenții ul  obiectivuei  naționale 

iversitățile  mul de bacalai din orașeleigatoriu penii academicede  compet

zează  în STMan de  licențăele  mai  pree Carol Daviși Universitaul de bacalatea,  universtatea  Petro care au obț

0. Media ob

                      a de date UEF% din rezultate

iși  în universersitățile detatată  la cohânia, vârsta e  în  concordântului  secundoara (Unive28  și  respefaptului că sla ID și FR relui  de  îmbupentru  creș

mari  speciaureat, în time mici admitntru admitere a noilor stutențe  (Figur

M, atrag studă au obținutestigioase  unila din Bucuratea de Medureat de cătsitățile  care șani  (Hunedinut rezultat

bținută la exa

Notă

                       ISCDI rezultatele înregistrat

sități care oe mici dimenhorta totalămedie a studdanță  cu  trandar  superioersitatea Petrectiv  29  de sunt mai în veprezintă catunătățire  a șterea  partic

lizate  în  STmp ce universt mai mulți eea  în  învățădenți. Datelera  40).  Unienții cu celet  la bacalaurniversități  drești, Universdicină și Farmtre studenții oferă  prog

doara)  și  Unte medii de 7

amenul de b

Sursăă: Academiile 

ele la bacalaute sunt eronat

oferă programnsiuni situat. De exempldenților înscanziția  „tipicor.  În  acelașroșani), vârsani.  În  cazuvârstă, frecvetegorii netraratei  de  p

cipării,  calită

TM  atrag  șisitățile care elevi cu rezumântul supee arată că unversitățile  de mai bune rreat medii din  România,sitatea de Mmacie Gr. T.admiși în acgrame  cu  sniversitatea 7,6 la examen

bacalaureat dde licență 

: MEN (2015/militare/ de p

ureat lipsesc ste, având valo

me cu specie  în afara ou,  în Bucureriși în prograă”  către  învși  timp,  în Dsta medie a sul  ambelor  uentează cursadiționale caarticipare  înății  și  eficien

  admit  elevoferă prograultate mai serior, așa  încniversitățile de  dimensiurezultate.  În e peste 8. P,  de  exemp

Medicină și Fa Popa din  Iaceste universpecializare  îValahia  dinnul de bacala

de studenții  

/2016). poliție sunt ex

sau sunt incomori peste 10 sa

alizare  în mrașelor marești și Cluj‐Naamele de licevățământul  sDâmbovița  (Ustudenților  îuniversități, urile la zi. Stre trebuie con  învățămânnței  învățăm

vii  cu  rezultame cu speclabe15. Examcât acesta rede stat admuni  mari,  paceste univ

Printre acestlu  Universitaarmacie Iuliuași. Rezultatesități sunt deîn  mai  multn  Târgovișteaureat. 

înscriși în an

cluse. 

mplete pentruau sub 6. 

ai multe dori, sunt mai  îapoca, cele ență este de superior  dirUniversitateaînscriși în promarea  maj

tudenții mai îonsiderate entul  terțiar 

mântului  terți

tate  foarte cializare în mmenul de baceprezintă o mit studenți cprecum  și  cversități, studtea  se număatea  de  Meu Hatieganuele medii obe 8,9. Spre dte  domenii,e  (Dâmboviț

nul întâi în p

u 9% dintre stu

  

73

menii,  în în vârstă mai mari 23‐24 de ect  după a  Valahia ogramele oritate  a în vârstă, explicit în conform iar  2014‐

bune  la mai multe calaureat măsură a u diferite cele  care denții din ără multe edicină  și din Cluj‐

bținute  la deosebire   precum a)  admit 

programe 

 

udenți, iar 

158. Stutoate unsub 7,0 lsă  fie mreprezinstudențidomeniirelevantpregătițicu  rezullicență. Feșantion 

Figura 4

 159. Pe farmacieoferă prrezultatecomparaUniversitrezultateobținut oprezintă 43  sunt cuartilă c

 

 

udenții cu  reniversitățile.la examenul ai concentrată  24%  din i din primul ,  și  ajung pâtă  deoarece i academic ptate  slabe  sFigura 41 prn, făcându‐se

41. Distribuț

Su

de altă parte concentreaograme cu se  scăzute  laativ  cu  30%tățile  STM  ae foarte buno medie la e distribuția sprezentate comparativ c

ezultate slab Totuși, anade bacalaurați  în anumittotalul  studan de  licențână  la  46%  îanalize  ant

pentru rigurosunt,  de  aseezintă distribe diferența în

ția studențilo

rsă: MEN (201

te, universitază absolvenspecializare îa  bacalaurea%  în  universaxate  pe mee. De fapt, uexamenul destudenților cuniversitățilcu rezultatel

be – cu medliza arată căreat în anul 2te universitădenților  din ță  în universîn Universitaterioare  au ozitatea  învăemenea, mabuția studenntre cei cu m

or cu rezulta

15/2016). Aca

tățile STM  șnții de  liceuîn mai multeat–medii  la sitățile  STMedicină  și  fanul din doi se bacalaureatu rezultate fe  la  care  see la bacalau

dii sub 7,0  la studenții di2015/2016 ‐ăți.  În medieprimul  an  dsitățile care atea  Eftimiearătat  că  sățământului ai  predispușinților cu rezumedii sub 6,5 

ate slabe însuniversitate

ademiile milita

și  în  special u cu  rezultate domenii dobacalaureat

M  și  33%  înarmacie  înscstudenți însct care în anufoarte bune îe  înscriu  studreat din sesi

a examenul in primul an sub percente,  studenții cde  licență,  doferă prograe Murgu din studenții  cu superior și si  abandonulultate slabe dși cei cu med

criși în anul îe 

are/ de poliție

în universite bune  la boar 16% din t  situate  înn  universitățriu  cea mai criși în univerul 2016 s‐ar în funcție dedenții  cu  rezunea 2016.

de bacalaurde licență ctila 25 din dicu  rezultate dar  repreziname cu specReșița. Acerezultate  slse adapteazăui  după  primdin primul andii între 6,5 ș

întâi în prog

e au fost exclu

tățile  speciaacalaureat. studenții însprima  cua

țile  cu  dommare  pond

rsitățile de msitua în primprofilul univ

zultate  situat

reat – se  regcare au obținistribuția totslabe  la bac

ntă  aproape cializare  în meastă  constatlabe  sunt  mă mai greu. mul  an  de n în universiși 7,0. 

grame de lice

use. 

alizate  în meÎn universităscriși în primrtilă  a  distrmenii  științedere  a  studemedicină și fama cuartilă. Fversității, iar te  în prima 

  

74

găsesc  în nut medii tală ‐ tind calaureat 30%  din 

mai multe tare  este mai  puțin Studenții studii  de tățile din 

ență, pe 

 

edicină  și ățile care 

mul an  au ribuției  – e  sociale. enților  cu armacie a Figura 42 în Figura și ultima 

 

Figu

      

1

%Studentțiidinprimacuartilă

63

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

UMFCarolDavila

Bucuresti

ura 42. Distri

Su

Figura 4

Su

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%

0%

6359 585348 46 45

UMFCarolDavilaBucuresti

UMFGr.T.PopaIasi

UMFIuliuHatieganuCluj‐Napoca

UMFCraiova

UArhitecturaUrbanismBucuresti

ASEBucuresti

UMFT

M

buția studen

rsă: MEN (201

43. Distribuț

ursă: MEN (20

10%

4539 3833 33 31 30

UMFTarguMures

UPolitehnicaBucuresti

UBucuresti

UNATCI.L.CaragialeBucuresti

UMFVictorBabesTimisoara

UBabes‐BolyaiCluj‐Napoca

UAl

dI

CIi

nților cu rezu

15/2016). Aca

ția pe univer

15/2016). Aca

%%St

30 29 29 26 25 22 21

UAlexandruIoanCuzaIasi

UTehnicaCluj‐Napoca

UPolitehnicaTimisoara

UArtaDesignCluj‐Napoca

SNSPABucuresti

UdeVestTimisoara

UL

iBl

Sibi

ultate foarte

ademiile milita 

 rsități a stud

ademiile milit

20%tudențiidinu

21 20 20 19 18 18 18

ULucianBlagaSibiu

UNationalaArteBucuresti

UNationalaMuzicaBucuresti

UTransilvaniaBrasov

USAMVIonIonescudelaBradIasi

UOradea

e bune, în fu

are/ de poliție

enților cu re

are/de poliție

30%ultimacuartilă

18 17 17 17 16 16 16

UTehnicaGheorgheAsachiIasi

UPetrol‐GazePloiesti

UPetruMaiorTarguMures

UConstantinBrancusiTarguJiu

UOvidiusConstanta

UCraiova

ncție de pro

e au fost exclu

ezultate foar

e au fost exclu

40%ă

16 16 14 13 13 13 13

AMuzicaGheorgheDimaCluj‐Napoca

USAMVCluj‐Napoca

UTehnicadeConstructiiBucuresti

U1Decem

brie1918AlbaIulia

UNEFSBucuresti

UArteGeorgeEnescuIasi

ofilul univers

use. 

rte bune 

use. 

% 5

13 13 13 12 11 11

UStefancelM

areSuceava

UVasileAlecsandriBacau

UArteTarguMures

UDunareadeJosGalati

UPitesti

UPetrosani

  

75

sității 

 

50%

11 11 11 10 8 6

UAurelVlaicuArad

USAMVaBanatuluiTimisoara

USAMVBucuresti

UValahiaTargoviste

UMaritimaConstanta

UEftimieMurguResita

 

 

160. În mde merit‐ în timpsunt finadiproporoferă praceste  uuniversitPloiești),universitdintre stîn speciacalității sociale.  

161. Aprprogramrural. Stprogramdecât  ce(20%).17 înscriși pabsoluți,sunt  dezobținute

 

               16 2% dint17 La aces

medie, 62% dt, locurile fiip ce 36% plăanțate de la rționat, ca suograme cu suniversități tățile care o, cel puțin 5tățile  din  dotudenți plăteal pentru stuși eficienței 

Fig

roximativ  unme cu speciatudenții din me  cu  speciael  al  universDar, printreprovin din m, cât și în terzavantajați  de la examenu

                      tre studenți pste calcule s‐a

dintre studend finanțateătesc taxele bugetul de sursă de finanspecializare îfiind  și  celeferă program50% dintre  someniile meesc taxe. Penudenții din grînvățământu

gura 44. Dist

n  sfert  dintlizare în mamediul  ruralizare  în masităților  care universități

mediul  rural. rmeni relativdin  punctul ul de bacalau

                       plătesc taxele  luat în consid

enții înscriși îe de la bugetdirect16. Cu stat sau de stnțare, pe taxîn mai multee  care  înscrme cu speciatudenți  suntedicină  și  fantru a spori rupurile vulnului  terțiar 2

tribuția stud

Sursă

tre  studenți i multe doml  reprezintă i multe dom  oferă  progle de artă, arExistă  însă dvi (Figura 45de  vedere 

ureat sublinia

din alte sursederare localita

în universitătul de stat ‐toate că taxtudenți/famxele de școlae domenii însriu  mulți  stalizare  în mat  înscriși  la  trmacie,  în  ceficiența și enerabile, Stra2014‐2020 re

denților în fu

ă: MEN (2015/ 

provin  din menii au o pr27% dintre 

menii, deși arame  în  știirhitectură, mdiferențe co). Este bine al  oportunitază această s

e, precum instatea de domic

ăți sunt scutiîn special stxele de școlailiile lor, unearizare plătitscriu cel maitudenți  cu  rai multe domtaxă. Față dcare  cerereaeficacitatea ategia naționecomandă a

uncție de tipu

/2016) 

mediul  rurroporție mastudenții  încest procennțe  sociale muzică și/sauonsiderabile  îcunoscut faptăților  educsituație.  

ituții internațciliu a studenț

iți de taxa detudenții cu rarizare sunt lele universităe de studenmare numărezultate  slamenii  (Pitește această  sita  este  ridicasistemului dnală pentru ccordarea su

ul de finanța

ral,  iar  univi ridicată descriși  în univt nu este  se(23%)  sau  au sport, doarîntre universptul că studeaționale,  iar

ionale de învăilor în momen

e școlarizarerezultate foala același nivăți se bazeazți. Universităăr de studențabe.  În  patrti, Arad, Contuație generată,  aproxime  învățămâncreșterea paubvențiilor   p

are 

versitățile  cae studenți diversitățile  caemnificativ mal  universitățr 11% dintre sități atât  înenții din mer  analiza  rez

ățământ supentul înscrierii.

  

76

e pe bază arte bune vel, fie că ză în mod ățile care ți la taxă, ru  dintre nstanța  și rală,  și  în ativ  50% nt terțiar, articipării, pe criterii 

 

are  oferă n mediul are oferă mai mare ților  STM studenții n  termeni diul rural zultatelor 

rior.   

162. DatÎn  aceaspentru mnumărulîn primuTotuși, înregistrpeste 30Mai multrei  fațămenține

               18 Trebuietrebui,  înAvând la 1. Aceastanul doi a

Figura

Sursă

tele arată căstă  analiză,  nmăsurarea  rl studenților ul an, ceea ceacest  procerează  cea ma0%  în cazul t, datele araă  de  cei  dinere în sistem 

                      e subliniat fapn mod  ideal,  sdispoziție un ta  înseamnă car putea fi atr

a 45. Studenț

ă: MEN (2015

ă o mare parnumărul  sturatei  de meînscriși în ane indică faptuent  diferă  înai mică difeuniversitățiloată că aceastn  anul  doi, a studențilo

                       ptul că toate dsă  fie calculatsingur an, înscă diferențeleribuite atât ab

ții înscriși ca

/2016). Analiz

rte dintre stdenților  înscnținere  în  snul 2 la licențul că, probabn  funcție  drență  în aceor  specializată diferență ceea  ce  sugr din anul înt

datele sunt pete pe baza unscrierea în ane dintre număbandonului, câ

are provin di

za include stu 

tudenți nu pcriși  în  anii sistem  a  stuță este cu 25bil, mulți stude  profilul  uest  sens, de ate  în  științeeste considegerează  că tâi. 

entru anul acanor date pe dnul 2 a fost utărul studențiloât și dimensiu

n mediul rur

udenții înscriși

promovează 1  și  2  de  licdenților  în 5% mai mic ddenți abandouniversității aproximativ  sociale  și aerabil mai muniversitățile

ademic 2015/doi ani  raportilizată ca indicor  înscriși  în pnii cohortei.

ral, pe unive

la toate nivel

cu succes încență  a  fostprimii  ani  ddecât număronează după(Figura  46) 17%. Aceasrte, arhitect

mică între stue  se  confru

2016. Ratele dtate  la acelașcator al retenprimul an și n

ersitate 

lurile. 

n anul doi det  utilizat  ca de  studii.18  Îrul studențiloă primul an d.  Universităstă diferențătură, muzicăudenții înscrintă  cu  dific

de retenție înși eșantion denției studențilonumărul celor 

  

77

 

e licență. indicator n medie, or înscriși de studiu. țile  STM ă este de   și  sport. și în anul cultăți  de 

n sistem ar e  studenți. or de anul înscriși  în 

Fig

3.4.2

163. Unialte univmulte deuniversitconsumamulte clăfapt, uniindică  fastudenți 

164. Muconsultaunei nevcampusupentru  lostudenți

gura 46. Dife

Su

Dimensiuni 

iversitățile Sversități.  În ecât universtățile STM aabilelor.  Cu ădiri, universiversitățile cuaptul  că  uni înscriși. 

Fi

Notă: Datel

ulte  universiare publică revoi acute de urile  universocuri de caz  din mediul

rențe între s

ursă: MEN(201

ale infrastru

STM au cel mmedie, univsitățile cu  spau nevoie detoate  că  unsitățile STM u specializarversitățile  S

igura 47. Nu

le privind clăd

ități  dispun ealizat pentrinvestiții în sitare  și  în are pentru s  rural.  Totu

studenții însc

15/2016). Aca

ucturii 

mai mare numversitățile STpecializare  îne mai mult  sniversitățile  cpar să utilizee în științe sSTM  au  nevo

mărul de clă

dirile sunt disp

de  spații  inru pregătireacămine pentapropierea studenți esteși,  cum  exis

criși pe ani duniversități

ademiile milita 

măr de clădiTM administn  științe  socispațiu pentrcare  au  un eze mai multsociale au în oi  ridicate  d

ădiri, în func

Sursă: MENponibile pentr

 

nsuficiente a SMIE, reprtru a crește lor.  Participe  justificată  îstă  diferențe

de studii la lii 

are/ de poliție

iri de gestionrează peste ale  (Figura 4u  laboratoarnumăr mai te clădiri indmedie cei mde  spații  și  c

ție de profilu

 ru 46 dintre ce

pentru  cazarezentanții uoferta de lo

panții  au  remîn special  îne mari  între 

icență, în fun

e au fost exclu

nat și întreți50 de clădir47). Acest  fare,  stocarea mare  de  stuiferent de cifai mulți studclădiri,  chiar

ul universită

ele 55 univers

area  studențniversitățilorcuri de cazamarcat  că  ccondițiile cruniversități 

ncție de prof

use 

nut în compri, cu peste apt  reflectă echipamentudenți  utilizfra de școlardenți înscrișir  dacă  au m

ății 

sități de stat. 

ților.  În  pror au evocat re pentru stcererea  suplreșterii num  privind  deț

  

78

filul 

 

parație cu 20% mai faptul  că telor  și a ează mai rizare. De . Aceasta 

mai  puțini 

 

ocesul  de existența tudenți în imentară ărului de ținerea  și 

operareaprimul râ 165. Pesarată  căsituate  îspecial, universitUniversitspecializmulte dopresiuneînscriși în

Figura

Notă: În 

166. Anslabe  cajudețe, dbacalaurprovin  dmajore  îslabe prolocuințe locurile d

 

 

01.0002.0003.0004.0005.0006.0007.0008.0009.00010.000

Num

ăruldestudențidinprimulande

studii

a propriilor când, pe cara

ste 50% dintă  existența  cîn marile  orcazul academtățile STM attății  Politehzate atrag stuomenii doar ea pentru  lon respectiva 

a 48. Cerere

figură sunt inmilitare/ d

naliza relevăare  vin  din dar apar difereat –vezi Figdin  alte  locaîn  integrareaovenind din private, astfde cazare din

00000000000

UEftimieMurguResita

UConstantinBrancusi…

UPetruMaiorTarguMures

UPetrosani

cămine studcterizarea ce

tre studențiicăminelor  reașe,  cei mamiilor militartrag 68% dinhnica  din  Buudenți din în35% dintre curile de cazuniversitate

a pentru loc

cluse doar dade poliție și un

ă că cea mai alte  localităerențe mari gura 49. Sutdlități  (peste a  în colectivualte județe fel că aceastn căminele s

UMFCraiova

UAurelVlaicuArad

UVasileAlecsandriBacau

U1Decem

brie1918Alba…

UMaritimaConstanta

UVlhi

Ti

dențești versererii pentru

înscriși în peprezintă o i mulți  dintrre în care matre studenți ucurești.  În ntreaga țară,studenți prozare  în cămie și de specia

uri de cazare

Sursătele privind stniversitățile d

mare nevoiăți.  Majoritadacă examindenții cu rez10%  dintre

ul studențesau, de asemtă categorie tudențești.

UValahiaTargoviste

UPetrol‐GazePloiesti

UMFTarguMures

UStefancelM

areSuceava

UPitesti

USAMVaBanatuluiTimisoara

sus  închiriere locuri de ca

primul an decondiție  imre  studenți ajoritatea stdin alte judetimp  ce  m

, la universitovin din alteine studențealizarea prog

 e: localitateauniversități

: MEN (2015/tudenții înscride artă, arhite

 

ie pentru căatea  universnăm studențzultate slabee  toți  studensc și adaptarmenea, o prode studenți 

USAMVaBanatuluiTimisoara

UMFIuliuHatieganuCluj‐…

UOradea

USAMVIonIonescudela…

UTehnicadeConstructii…

SNSPABucuresti

ea unor cămzare în cămi

 de licență pmportantă deprovin  din  audenților (70ețe, iar propmulte  univetățile care ofe județe. Aceești diferă  înramelor ofer

a de domicili 

/2016).  și în anul întâctură, muzică

mine apare sităților  înscții  în funcție (sub 7,0) la nții  de  anul ea  la viața ababilitate mar putea be

SNSPABucuresti

UMFVictorBabesTimisoara

USAMVCluj‐Napoca

UMFGr.T.PopaIasi

UDunareadeJosGalati

UOvidiusConstanta

ine private, nele studenț

provin din ale  infrastructalte  județe. 0%) provin dorția este chrsități  de  pferă programeasta  indică fn  funcție de rite (Figura 4

iu a studenț

i în programeși sport au fo

în cazul stucriu  studențide performexamenul dîntâi)  se  conacademică. Sai mică de aneficia cel m

UMFCarolDavilaBucuresti

UCraiova

ULucianBlagaSibiu

UTehnicaGheorgheAsachi…

UPolitehnicaTimisoara

analiza se ațești. 

lte localitățitură.  În univAcesta  estedin alte judehiar mai marprestigiu  și me specializafaptul că cernumărul de48).  

ților și ampla

e de licență. Aost excluse. 

denților cu i  provenind 

manța  la examde bacalaurenfruntă  cu  dStudenții cu a‐și permite mai mult de a

UdeVestTimisoara

USAMVBucuresti

UTransilvaniaBrasov

UPolitehnicaBucuresti

UAlexandruIoanCuzaIasi

UThi

CljN

  

79

axează,  în 

i, ceea ce versitățile ,  în mod țe. Dar și e în cazul academii te în mai rerea sau  studenți 

asarea 

cademiile 

rezultate din  alte 

menul de at și care dificultăți rezultate cazare în accesul la 

UTehnicaCluj‐Napoca

ASEBucuresti

UBucuresti

UBabes‐BolyaiCluj‐Napoca

 

Figu

Notă: În fmilitare/ 

  

În Bucurproveninopt univStudii Ecde Educacă investcazare dcererii). 

Su

    

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%

UMFCarolDavila

Bucuresti

UUTe

ura 49. Rezul

figură sunt incde poliție și u

rești, raportnd din alte  jversități penconomice (Aație Fizică și tițiile pentruisponibil (va

F

ursă: MEN. Da

UMFCarolDavilaBucuresti

UConstantinBrancusiTargu…

UMFIuliuHatieganuCluj‐…

UPetruMaiorTarguMures

UMFGr.T.PopaIasi

UMFCraiova

UMFTarguMures

UUNATCI.L.CarhnicadeConstUNationalaM

SUNational

UPolite

ltatele la exa

cluse doar datuniversitățile d

Caseta ul dintre spajudețe difertru  care exisSE BucureștiSport (UNEFu extinderea riabilă a ofe

Figura 50. Sp

atele privind c

UMFTarguMures

UEftimieMurguResita

UPetrol‐GazePloiesti

UOradea

UAurelVlaicuArad

UArhitecturaUrbanism…

ASEBucuresti

UNEFSBucuresragialeBucurestructiiBucuresMuzicaBucuresSNSPABucuresaArteBucuresehnicaBucuresASEBucures

amenul de b

Sursătele privind stde artă, arhite

4. Cămineleațiul din cămă considerastă date dispi) are sub 1mFS București)căminelor strtei), cât și n

pațiu per stu

celelalte opt u

UVasileAlecsandriBacau

UBucuresti

UMFVictorBabesTimisoara

UPitesti

UStefancelM

areSuceava

U1Decem

brie1918AlbaIulia

UOvidiusConstanta

0

stistististististististi

Spațiude

bacalaureat a

: MEN (2015/tudenții înscrișectură, muzică

e universitățimine (în metbil. Acest  luponibile privm2 per stude) care are aptudențești arnumărul stud

udent proven

universități din

UOvidiusConstanta

UNATCI.L.CaragialeBucuresti

SNSPABucuresti

UAlexandruIoanCuzaIasi

UPetrosani

UValahiaTargoviste

UPolitehnicaBucuresti

2ecazare(mp)p

ale studențil

/2016).  și în anul întâiă și sport au fo

ilor din Bucutri pătrați) șcru este prevind  cămineent compararoape 8m2 pr trebui să iadenților prov

nind din altă

n București su

UPolitehnicaBucuresti

UMaritimaConstanta

UDunareadeJosGalati

UBabes‐BolyaiCluj‐Napoca

ULucianBlagaSibiu

UdeVestTimisoara

UArtaDesignCluj‐Napoca

4perstudentpr

or provenin

i în programe ost excluse. 

urești și numărul stezentat  în Figle. De exemtiv cu Univeer student. Aa în consideravenind din alt

ă localitate 

nt incomplete

UPolitehnicaTimisoara

UCraiova

USAMVIonIonescudela…

UNationalaArteBucuresti

UTransilvaniaBrasov

UNationalaMuzicaBucuresti

UTehnicaClujNapoca

6oveninddinal

d din alte ju

de licență. Ac

studenților  îngura 50  în c

mplu, Academersitatea NațAceastă sugeare atât spațt județ (varia

e sau lipsesc. 

UTehnicaCluj‐Napoca

UArteTarguMures

UArteGeorgeEnescuIasi

UTehnicaGheorgheAsachiIasi

USAMVCluj‐Napoca

UNEFSBucuresti

UTehnicade

Constructii…

8ltjudeț

  

80

dețe  

 

cademiile 

nscriși cazul a mia de ională erează țiul de abilă a 

 

UTehnicadeConstructii…

AMuzicaGheorgheDima…

USAMVaBanatuluiTimisoara

USAMVBucuresti

10

 

3.4.3 A

167. În cde ani șinu indicăinvestițiiuniversitTrei dint1964 ‐ sudețin unprobabil

Notă: Pe 

168. Vuluniversitproblemcadrul  ariscului construcîn  vederuniversitfiecărei de clădir

 169. Conse află înaflă  în Bmare dePGA, înăîn specia 

1

Procentclădiri

Anul constru

cazul unora di nu au mai fă neapărat aile  necesaretăți, peste  jutre aceste uunt cele de an procent ma mai mici. 

Figura 50

baza datelor 

lnerabilitatetare.  Consu

mă  pentru  uncestei  analizseismic)  pe cției sau al cere  că  vulnetăților  au  cluniversități, re lipsesc pen

nform datelon București. București (Figecât în alte zălțimea și maal în cazul un

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%

UArteTarguMures

UOvidiusConstanta

UPetruMaiorTarguMures

ucției și vuln

dintre univefost reabilitaactualele tipe  pentru  înumătate dintniversități  ‐ arte, însă aceai ridicat de 

. Vechimea c

disponibile pr

ea  seismică eultările  publniversități,  îze,  s‐a  creatbaza  a  patelei mai receerabilitatea  sădiri multipluând în conntru unele u

or disponibilAstfel, nouăgura 51). Aceone ale țăriiaterialele deiversităților 

gUTehnicaGheorgheAsachi…

UConstantinBrancusiTargu…

USAMVaBanatuluiTimisoara

UPetrol‐GazePloiesti

UMFIuliuHatieganuCluj‐…

UMFCraiova

nerabilitatea

ersități, jumăate. Cu toateuri de funcțintreținere,  etre clădiri aucele care deestea au cifrclădiri noi, s

construcției 

rivind anul con

este o altă dice  au  subln  special  pet  un  indicatotru  variabileente reabilităseismică  estle  în  diferitensiderare toaniversități.

le, universităă dintre primest  lucru se și că univer construcție situate în afa

USAMVIonIonescudela…

UPolitehnicaTimisoara

UTehnicaCluj‐Napoca

UBabes‐BolyaiCluj‐Napoca

UVasileAlecsandriBacau

SNSPABucuresti

UA

lVli

Ad

 seismică 

ătate sau pee că anul conionalități aleeficiență  enu fost constrețin cel mai ă mică de șcsugerând as

sau ultima r

Sursă: MEN.nstrucției. Aca

dimensiune liniat  faptulentru  univeror multidime:  valoarea  dări; înălțimeate  măsuratăe  locații,  anate clădirile 

ățile care premele zece unidatorează farsitățile din Bsunt dimenara Bucureșt

UAurelVlaicuArad

USAMVCluj‐Napoca

UDunareadeJosGalati

AMuzicaGheorgheDima…

UMaritimaConstanta

UTehnicadeConstructii…

UPolitehnicaBucuresti

este dintre clstrucției sau

e unei clădiri,nergetică  saruite cu pestmare număcolarizare. Petfel că  inves

reabilitare a 

 ademiile milit

importantăcă  vulnera

rsitățile  careensional  al  vde  vârf  a  aca clădirii și mă  la  nivelul naliza  prezinuniversității

ezintă cea mversități, conaptului că BuBucurești au siuni importtiului. 

UPolitehnicaBucuresti

UNationalaMuzicaBucuresti

UMFVictorBabesTimisoara

UArhitecturaUrbanism…

U1Decem

brie1918AlbaIulia

UPetrosani

ASE

Bucuresti

lădiri au fostu anul celei m, acestea ofeu  modernizte 50 de ani r de clădiri ce de altă partițiile  în  infr

clădirilor un

are/ de poliție

ă privind  calabilitatea  see  dețin  clădivulnerabilităccelerației  tematerialele dfiecărei  clătă  o  valoare, cu mențiun

mai mare vulnform indiceucureștiul arclădiri mai îante ale vuln

UEftimieMurguResita

ULucianBlagaSibiu

UBucuresti

UArtaDesignCluj‐Napoca

UAlexandruIoanCuzaIasi

UTransilvaniaBrasov

t construite mai recente reră o imaginzare.  În  caz  în urmă  (Ficonstruite  înrte, multe unrastructura f

niversității 

e au fost exclu

litatea  infraseismică  repriri  de  patrimății  seismice erenului  (PGde construcțiădiri,  iar  mae  agregată  lnea că datel

nerabilitate elui de risc sere o valoare înalte. După nerabilității 

UCraiova

UMFTarguMures

UOradea

UMFGr.T.PopaIasi

UNEFSBucuresti

UNATCI.L.CaragialeBucuresti

  

81

acum 50 reabilitări ne privind zul  a  14 gura 50). nainte de niversități izică ar fi 

 

use. 

structurii rezintă  o moniu.  În (indicele 

GA);  anul ie. Având ajoritatea la  nivelul e la nivel 

seismică eismic, se PGA mai valoarea seismice, 

UArteGeorgeEnescuIasi

UNationalaArteBucuresti

 

3.5 Cere 

3.5.1

170. La acesteiametode:aplicat a

 171. Meste  perlocuri dede  forțăpersonamajoritainformațperspectpentru  aprivind mde comppentru a      

00,10,20,30,40,50,60,70,80,91

IndexRiscSeismic

Su

erea și oferta

Cererea d

nivel  naționa cu ofertele:  focus  grupngajatorilor 

obilitatea  forcepută  de e muncă la nă  de muncă l  tânăr  și  caatea  oamenițiilor  limitattivele locativa‐și  găsi  un mobilitatea fpetențe a ana răspunde n

01234567891

UConstantinBrancusi…

USAMVIonIonescudela…

UTehnicaGheorgheAsachi…

UOvidiusConstanta

Figura 51. In

ursă: MEN. Li

a de compet

de competen

nal  există  ine educaționauri  realizate(vezi detalii 

orței de muangajatori  cnivel teritoriadiversă,  pe alificat.  Potrlor  nu  sunt e  despre  opve. Angajatoloc  de munforței de mungajatorilor, îevoilor. 

UAlexandruIoanCuzaIasi

UTehnicaCluj‐Napoca

UMFCraiova

UMaritimaConstanta

UMFIuliuHatieganuCluj‐…

ndicele de ri

psesc date pe

tențe 

nțe pe piața 

nformații  inale. Analiza de  cu  angajatoîn capitolul 

ncă  în  rânduca  fiind  limital. Firmele scând  cele  sivit  discuțiilodispuși  să  s

portunitățile rii au susținuncă  deoareceuncă par să rîmpiedicând

UEftimieMurguResita

AFAHenriCoandaBrasov

USAMVCluj‐Napoca

UPetrosani

UMFTarguMures

 isc seismic în

entru 18 din 5

forței de mu

nsuficiente  pde  față se bori  în  cinci oMetodologie

ul  tinerilor, tată,  împiedituate în orasituate  în  oor  purtate  cse  relocheze  de  angajarut faptul că me  percep  acreprezinte b deplasarea 

gUBabes‐BolyaiCluj‐Napoca

UArteTarguMures

U1Decem

brie1918Alba…

UAurelVlaicuArad

UOradea

n funcție de 

5 universități 

uncă 

privind  cerebazează pe dorașe mari de). 

în special adicând  astfeașele mai marașele mici cu  companiie  în  afara  lore,  precum  șmulți angajaest  lucru  caariere  imporpotențialilo

UArtaDesignCluj‐Napoca

UMFVictorBabesTimisoara

UCraiova

ULucianBlagaSibiu

UNEFSBucuresti

universitate

(33% din tota

rea  de  comdate primaredin România

angajaților el  corelarea ari au problemau  dificultățle  participanocalității  de și  a  lipsei  dți nu sunt difiind  foarte

rtante pentrr angajații sp

UPetrol‐GazePloiesti

UDunareadeJosGalati

UTehnicadeConstructii…

UVasileAlecsandriBacau

ASE

Bucuresti

e 

al). 

mpetențe  și e colectate pa  și un  sond

tineri slab cererii  cu  ome legate deți  în  recrutante  la  focusdomiciliu,  de  stimulentispuși să se re  riscant.  Prru satisfacerepre alte zone

ASEBucuresti

ANIM

ihaiViteazulBucuresti

UNApCarolIBucuresti

ATehnicaMilitaraBucuresti

UNationalaMuzicaBucuresti

UBucuresti

  

82

 

legătura prin două daj online 

calificați, oferta  de e cererea area  unui s  grupuri, din  cauza e  privind relocheze ovocările ea cererii e ale țării 

UBucuresti

UPolitehnicaBucuresti

UArhitecturaUrbanism…

UNationalaArteBucuresti

  172. Angnecalifictratareade rutinăcerere  rînregistrpersonalăcătuși)participadeficitul competenecesităcaută  uncalificaremuncă, remarcaputea coșomaj sunivel infeunor cande asiste

 

3.5.1.1 O

173. Conspecialișînalt nivsunt  astnecesităsubliniatmuncă, expus  peAngajatorecalificaeste  scăagraveaz 174. Angforței deAcestea responsaasemeneEste  impprintre manager

 

gajatorii  aucați,  în  speci și distribuțiă care necesridicată  a  forând cea mail pentru locu, dar au întâanți  la  focusde competeențe a angaj competențen  loc  de mue preferă să diminuândut,  de  asemeontribui la acunt un  factoerior. Angajandidați tinerență socială. 

Oferta, cere

nform percești în tehnolovel. Această stfel  obligați   instruire  int motivația ceea ce cone  perioade orii  au  semarea  angajațzută. Angajază rotația pe

gajatorii cone muncă nu ainclud motabilitatea, plea,  confirmaportant  faptcele  ma

riale/profesi

u  subliniat, ial  în domeia apei și cosită,  în princost  subliniat scăzută ratăuri de muncăâmpinat difics  grupuri  s‐aențe. Rezultaatorilor pe de pentru opeuncă.  În  unelucreze în alt‐se  astfel  nenea,  faptul ceastă probleor descurajatatorii au desi de a fi resp

rea și deficit

epției  angajaogia informasituație a fossă  angajez

ntensă  la  locscăzută  a  aduce  la fenoscurte  de  tinalat  că  acților  în aceleatorii  au  subersonalului și

nsideră că atau competeivația,  empalanificarea șiată  în mod  ctul  că mulți ai  importaonale, ocupa

de  asemenniul prelucrălectarea guncipal, utilizaretă  de  angajă a șomajuluă presupunâcultăți în recrau  concentratele sondajudiferite profierații manuale  regiuni,  ate țări europumărul  acescă  slaba  coemă, alături tor  în calea  tscris acest dipinși de anga

tul de compe

atorilor,  exisației (IT), cust subliniată e  personal cul  de muncngajaților  deomenul „tranmp  înainte eastă  proble  sectoare pbliniat  faptul contribuie l

tât actualii anțe socio‐ematia,  tolerani angajamenclar de  rezulangajatori  inte  compații în vânzăr

nea,  o  cerării  lemnulunoiului. Ocuea  instrumeatorii  din  juui la nivel națnd operații drutarea lor, îrat mai mulului online oluri ocupațioale, de rutinăangajatorii  apene unde postora  la  niveorelare  a  ofede efectele tinerilor, altin urmă fenoajatori pentr

etențe 

stă  o  cerere competențde angajatorcu  competecă.  În  sectoe  a‐și  asumnzitului”  întrde  a  demisiemă  impunpentru  care ol  că  salariilea cererea ne

angajați, cât moționale esța,  stăpânirtul. Lipsa acltatele  sondidentifică  acpetențe  peri/servicii și a

ere  ridicatăui,  vânzări  șpațiile elementelor manuudețele  Brașțional. Angajde rutină (deîn ciuda efort  pe  deficituoferă, totuși,onale. Locuriă, par să fie eu menționaot câștiga mael  național.  Certei  de  învănefaste ale fel calificați,omen ca fiinru ca aceștia 

e  ridicată dee analitice șrii din Cluj‐Nențe  cognitirul  serviciiloa  angajamere  locurile deiona  pentru e  costuri  moferta de pe  scăzute  repesatisfăcută d

și studenții sențiale pentea  de  sine, cestor compeajului onlineceste  compeentru  toatagricultură/p

ă  și  nesatisi  servicii, agentare presuuale și adeseșov,  Iași  și atorii au dece exemplu, eturilor depuul  de  forță  o mai bunăle de muncăevitate constt  că  angajațai mulți baniCu  toate  aceățământ  propoliticilor pr de a ocupad dovedit desă poată be

e personal  cși de rezolvaapoca și Iași,ve  și  tehnicor  și  al  indunte  pe  terme muncă,  la a‐și  găsi  un

mari  cu  recrersonal  cu  cprezintă un de competen

și absolvențtru adaptaremunca  în  eetențe socioe  realizat  în etențe  sociote  categorproducție (Fig

sfăcută  de gricultură, pupun sarcini ea efort fizicTimiș,  ultimclarat că au nelectricieni, mse. Astfel, ande muncă 

ă imagine a că solicitante tant de cătreții  cu  nivel  si pentru acelestea,  angajofesional  și  trin care ajutoa  locuri de me încercări deneficia în co

calificat,  de are a problem, care au semce  insuficienustriei,  angajmen  lung  la care person

n  nou  loc  derutarea,  instompetențe potențial  fanțe a angajat

ții care intrăea la locul deechipă,  como‐emoționalerândul anga

o‐emoționaleriile  de gura 52). 

  

83

angajați roducție, simple și . Această mul  județ nevoie de mecanici, ngajatorii decât  pe cererii de fizic care e cei care scăzut  de ași tip de jatorii  au tehnic  ar oarele de muncă de in partea ontinuare 

exemplu melor de mnalat că nte,  care jatorii  au locul  de 

nalul este e muncă. truirea  și adecvate ctor  care torilor. 

 pe piața e muncă. unicarea, e este, de ajatorilor. e  ca  fiind ocupații: 

175. În  cabsolvenÎPT deținsemnalaafacerilotehnice echipamangajatoîmbunătși formapercepudar mai exprimatîmbunătacestor opinii (Fi 

Fig

Cât de(mana

Poate co

Poate co

Perseve

Poate gă

Poate să

Se adap

Poate fa

Scrie și c

Demons

Este tole

Foloseșt

Susține 

Poate să

ceea  ce  privnții de  învățn competent  faptul  că or  și  competsau  profesi

mentelor  și morii  au  sublitățire a compre interne, et de toți parpuțin pe det opinia  că tăți competecompetențeigura 52).  

gura 52. Perc

e importante suageri, profesion

olabora și comun

ontinua în situați

rează și finalizea

ăsi metode noi și

ă scrie și să citeas

tează ușor la sarc

ace calcule și lucr

citește în limba e

strează competen

erant și empatic

te instrumente T

prezentări și gest

ă scrie și să citeas

vește  compețământ supențe care nu sabsolvenții tențe  de  anonale  ale  ametodelor deniat  nevoia petențelor, detc. Această rticipanții cazvoltarea coalocă  prea mențele și că sie.  Rezultatele

cepția angaja

unt următoarelniști și tehnicien

nica în echipă

i dificile la locul d

ză sarcinile

 mai bune de a fa

scă în rlimba omâ

cini noi și schimb

ra cu cifre

ngleză

nțe tehnice speci

IC 

tionează baze de

scă într‐o  altă lim

etențele  cogerior dețin sse mai cer pde  studii  sualiză  afaceribsolvenți  dee predare  înde  a  le  co

de exemplu pproblemă se fiind prea t

ompetențelomult  timp  șiistemul de îne  sondajului

atorilor privi

le competențe pni)?

de muncă

ace lucruri

ână

ări 

fice

 date

mbă străină

gnitive  și  prsuficiente cupe piața forțuperioare  nuilor.  Percepțe  ÎPT  vine  pnvechite.  Peompleta  prinprin stagii, ine referă în coteoretic, axar profesionai depun munvățământ ai  online  real

ind nevoile d

25

0% 2

pentru ocupați

rofesionale, unoștințe  teoței de muncău  dețin  cunoția  angajatorpe  fondul  entru  a  compn  adoptareanstruire pracontinuare la sat pe acumule și socio‐elt  efort pentr trebui să pulizat  în  rând

de competen

66747678818

20% 40%

iile de Tip A

percepția  aoretice,  iar eă. Angajatoroștințe  de  brilor  privind existenței  în pensa  lipsa  adiferitelor 

ctică în ateliesistemul de îlarea de cunmoționale. Mtru  a  instruiună mai mulul  angajator

nțe pe categ

188939595100100100

60

% 60%

angajatorilorelevii/absolvrii din sectorbază  de  gestlipsa  compeatelierele  șacestor  comstrategii/meerele firmeloînvățământ noștințe și  inMulți angajai noii  angajalt accent pe frilor  confirm

gorii de ocup

3423212319

1

80%

  

84

r  este  că venții de rul TIC au tionare  a etențelor școlare  a mpetențe, etode  de or, cursuri care este nformații, tori și‐au ați  și  a  le formarea mă  aceste 

pații 

 

912755

15

32

100%

176. Comca  fiind angajatola locul dîn genersectorul 

     

Cât dsecto

Se ad

Poate

Poate

Poate

Poate

Perse

Este t

Poate

Folos

Scrie 

Susțin

Demo

Poate

Cât de imsilvicultuocupații

Poate co

Persever

Poate co

Se adapt

Poate gă

Poate să 

Este tole

Demonst

Poate fac

Folosește

Susține p

Poate să 

Scrie și ci

Sursa: C

mpetențele insuficiente

orii din Bucurde muncă. Aral, competeservicii și al 

de importante sorul servicii și vâ

daptează ușor la s

e să scrie și să cit

e colabora și com

e continua în situ

e face calcule și lu

everează și finaliz

tolerant și empat

e găsi metode no

sește instrumente

și citește în limba

ne prezentări și g

onstrează compe

e să scrie și să cit

mportante sunură, pisciculturi elementare)? 

labora și comunic

ează și finalizeaz

ntinua în situații 

ează ușor la sarci

si metode noi și m

scrie și să citeasc

rant și empatic

trează competenț

ce calcule și lucra

e instrumente TIC

prezentări și gesti

scrie și să citeasc

itește în engleză

Chestionar on

lingvistice ‐ e,  mai  ales rești și BrașoAcești angajanțe  lingvisticangajaților î

sunt următoareânzări)?

sarcini noi și schim

ească în limba ro

munica în echipă

ații dificile la locu

ucra cu cifre

zează sarcinile

tic

oi și mai bune de a

e TIC

a engleză

gestionează baze 

etenșe tehnice sp

ească într‐o altă 

t următoarele ră, meșteșuguri

ca

ă sarcinile 

provocatoare la 

ini noi și schimbă

mai bune de a fac

că în română

țe tehnice specif

a cu cifre

C

ionează baze de d

că într‐o altă limb

line realizat în

în special ceîn  rândul  a

ov au identifiatori au remace suficienteîn vârstă aces

ele competențe

mbări

mână

ul de muncă

a face lucruri

de date

ecifice

limbă străină

abilități pentrui și artizanat, o

locul de muncă

ări

ce lucruri

ice

date

bă străină

n rândul anga

ele de comuangajaților  îicat competearcat faptul e, dar  în cazuste compete

28

0% 2

e pentru ocupa

88814

0%

u ocupațiile de operatori uzină 

jatorilor de Ba

nicare în limîn  vârstă  șiențele lingviscă angajații ul angajațiloențe lipsesc.

485462626578838385859

83

20% 40%

țiile de Tip B (lu

424345505058616471

504246

20% 4

Tip C (agricultuși mașini, asam

anca Mondial

mba engleză în  sectorul

stice ca fiindcu nivel înalr cu nivel sc

355903

45403

% 60%

ucrători în 

1

564

274

40% 60%

ură, mblor și 

ă (2017) 

‐ au fost idel  servicii.  Înd cele mai imlt de calificarcăzut de calif

033

3128

3318151513105

13

281313

1

80%

45

4240

3432292318

425046

31

30

1

% 80%

  

85

 

 

entificate n  special, mportante re aveau, ficare din 

3380

5323555

100%

13

1310

1611111311

100%

  

177. În gcompeteprofesiodeschiși,asemeneparticipaangajaminfluențe

  

3.5.2

178. Angmulte mterțiar aconcepterând,  avdescrise competepreuniveprivind r

179. Angpentru mactivitățangajatoabsolvenproblem

Sistem

Oferă ex

Oferă co

timpului

Satisface

domeniu

Oferă cu

și tehno

Oferă ab

general, angaențele  lingvnale mai sol,  având  comea  descriși anților  au  foment, mai puează practici

Curriculu

gajatorii au motive.  În  pa  fost  raportele  abstractvând  în  vedca  fiind  înv

ențelor  pracersitar  și  unrelevanța sist

Figu

Sursa: C

gajatorii au pmai multe oți  pentru  aorii au  sublinnți. De  exemmelor. Angaja

mul de învățăm

xperiență pract

ompetențe pers

i, încredere, cap

e adecvat nevo

ului de activitat

unoștințe actua

logie

bilitățile pe care

ajatorii  conistice. Angajlide,  în timp mpetențe  linca  având  post,  în  generuțină  inițiativle de recruta

um, metode 

fost, în generimul  rând, tat de diferițe  și  pe  acumere  curriculvechite  și extctice.  În  celniversitar  estemului de în

ura 53. Perce

Chestionar onl

pledat pentroportunități a‐și  dezvoltniat o  serie mplu,  acesteatorii  au  con

mânt din Rom

ică ce poate fi a

sonale precum 

pacitatea de a l

ile de compete

te 

lizate despre m

e le‐ați conside

sideră că exjații mai  în ce tinerii anngvistice  și otențial  maral, de  acordvă personalăare și dezvolt

de predare ș

eral, critici ccurriculumuți angajatorimularea  infoumul  prea trem de  trade  din  următe  foarte  renvățământ s

epțiile angaj

line realizat în

ru mai mult pentru  stud

ta  competede  competea  includ  comnsiderat  că,  î

mânia...

aplicată în mun

gestionarea 

lucra cu ceilalți

nțe ale 

metode, materia

rat importante

istă diferențvârstă  au  fongajați (în unde  utilizare

ai  mare  de d  cu  faptul  că  și o  rezistetarea compe

și ofertă edu

cu privire la ul  atât  pentr  ca  fiind excormațiilor  dteoretic,  mediționale,  cuă,  angajatorezistent  la  sunt ilustrate

jatorilor priv

n rândul angaj

 

echilibru în denți de a  lențele  socioențe  socio‐emmpetențe  deîn multe  ca

6

11

14

28

0%

ncă

ale 

țe între angaost  descriși  cnele cazuri) e  IT  mai  bucreativitate.că  tinerii  angență mai  redetențelor. 

ucațională 

relevanța siru  învățămâcesiv de  teoecât  pe  cometodele  de u accent pe ii  au  remarschimbare. e în Figura 53

vind sistemu

jatorilor de Ba

curriculum îucra  în  echio‐emoționalemoționale  lie  comunicarzuri,  atât  cu

8

40

43

33

31

20% 40

ajații tineri șica  având  coau fost descune.  Angajaț  Cu  toate  agajați  au undusă. Acest 

stemului dentul  secundoretic,  cu accmpetențele  ppredare  au memorare, rcat  că  sistePercepțiile  a3. 

l de învățăm

anca Mondială

între teorie șipă, de a  fae.  Conformpsă  în  cazul re,  lucrul  în urriculumul p

33

26

23

25

19

0% 60%

i cei în vârstompetențe  tcriși ca fiind ții  tineri  auacestea,  man nivel mai  sdecalaj  gen

e învățământdar,  cât  și  pecent mai depractice.  În fost,  de  asși nu pe deemul  de  învangajatorilo

mânt  

ă (2017). 

și practică, pace prezentăm  celor  me  studenților echipă  și  repentru  ÎPT, 

17

11

20

22

28

14

17

80%

  

86

tă privind ehnice  și mult mai   fost  de ajoritatea scăzut de erațional 

t din mai entru  cel grabă pe al  doilea semenea, zvoltarea vățământ r  români 

precum și ări  și  alte nționate, și noilor 

ezolvarea cât  și  cel 

9

8

8

8

6

100%

pentru  îcompeteexistândprezentaabsolven 180. Angunități  ÎînseamncompeteAcest lucde  îndrutinerii ana unei eprofesio 181. Maprogramde stimudificultățad‐hoc. interventeme  reexistențasustenabprogresuurmeze 

 

3.5.3

182. Unelucru se comună un avanta  fost  dmanagerUn  caz organizaparticipa 183. Numa exprimasociații competeasociațieintermedexistă  uMajoritaau fost c

învățământuențe  și  abilitd oportunitățare  în  sala  dnților pentru

gajatorii  au ÎPT  nu  ofernă  că  elevii ențe sau calicru reitereazumare  sau  sngajați schimxperiențe prnal. 

ajoritatea  comelor școlareulente pentrțile cu care sConstrânger

ni  în mod prolevante  pena echipamenbilitatea  invului tehnologpregătirea p

Legături î

ele dintre  codatorează faprivind dezvtaj reciproc. dezvoltat  în ri care predainteresant  sarea  campusarea la adapt

mai câteva dma opiniile pregionale  in

ențe/ocupațe  de  producdiul stagiilorun  mod  sistatea angajatoconsiderate p

l  superior  setăți. Opinii  sți  limitate pde  clasă. An intrarea pe 

remarcat,  dă  elevilor  sdispun  de ficările neceză un punct prijin  suficiembă frecventrofesionale ș

ompaniilor  ae și a curricuru schimbares‐au confrunrile  instituțiooductiv sau ntru  locul  dentelor învechvestițiilor  în gic și al costuractică pe ec

între instituț

ompaniile maptului că acvoltarea și foDe exempluparteneriat au cursuri la semnalat  a surilor  de  vtarea curricu

dintre marileprivind deficinformale  saii,  permițâncători  care  cr de practicăematic,  sustorilor nu au parteneri via

e  concentresimilare  au  fentru  elevi gajatorii  crepiața forței d

de  asemeneervicii  adecinformații  l

esare și modude vedere laent pentru  at locurile de și a unei form

au  susținut  clumului, parea metodelotat în interaonale,  legaleeficace  în pre muncă.  În hite în multe echipamen

urilor ridicatechipamentel

țiile de educ

mari  iau  inițcestea dețin ormarea resu, la Cluj‐Napcu  mari  couniversități fost  cel  al vară,  stabiliulumului. 

e firme fac ptul de compu parteneriad  adoptareacolaborează , târgurilor dtenabil  sau auzit niciodabili în elabor

ază mai degfost  exprimade  a  lucra  îed  că  acest de muncă. 

ea,  că  școlilecvate  de  oriimitate  privul eficient dearg exprimata dezvolta umuncă în cămări la locul 

că există o rțial datorităor de predarcțiunea cu șe  și  financiaroiectarea cuacelași  timpunități ÎPT la

ntele  și  tehne. Astfel, mue lor în atelie

cație și forma

iativa de a  resurse finaurselor umanpoca, un progompanii  de publice deșiunei  firme irea  de  par

parte din asopetențe. Comate  care  facia  unor  metcu  unitățilede joburi și lorganizat  dată de Comirarea politici

grabă pe acuate  și  în  cazîn  grupuri  salucru  contrib

e  din  învățăientare  și  covind  oportune planificaret de angajaton  interes prutarea unui de muncă c

implicare  slă inerției sistre și învățarecolile și univare  limiteazăurriculumulup,  angajatora nivelul întrnologiile  deulți angajatoerelor lor 

are și angaja

stabili  legătanciare și umne și considegram de doctIT  din  oraș.i în mare parimplicate  înrteneriate  c

ociații regionmpaniile marlitează o  înțtode  comune  ÎPT  pentruectorilor dinde  vlorificartetele Sectoilor de dezvo

umularea dezul metodeloau de  a  exerbuie  la  o  pr

ământul  secuonsiliere  în nitățile  prof pentru carieori, acela că trofesional,  cecâștig salaricu scopul con

abă din partemului de îe. Mai mulți versitățile, exă  capacitateui sau  în apliii  sunt  conștregii țări. Ei s  ultimă  genri ar prefera 

atori 

turi  cu  institmane, au o veră că aceasttorat al Univ  Alte  exemrte pe salariin  sprijinireacu  unități  ÎP

ale și comitei din anumitțelegere  come  de  recrutu  a  gestionan companii). e  a  acestui riale, iar Camoltare a comp

e  cunoștințe or  de  predarsa  competeregătire  insif

undar  care carieră.  Ac

fesionale,  tipera pe care tinerii nu beeea  ce  explial mai degransolidării un

rtea  lor  în  rînvățământ șangajatori axceptând colea  angajatoricarea  în școtienți  de  lipsunt mai intenerație  în  cca elevii/stu

tuțiile de E&viziune și o întă legătură reversității Babple  subliniati/onorarii foaa  sistemului PT  și  unive

ete sectorialte sectoare amună a defictare  (de  exea  fluxul  de  eCu toate ace  tip  de  parmerele de Copetențelor. 

  

87

și nu pe re,  astfel ențele de ficientă  a 

includ  și est  lucru purile  de o doresc. eneficiază ică de  ce abă decât nui traseu 

ealizarea și a lipsei au descris aborările ilor  de  a oli a unor sa  și/sau eresați de contextul udenții să 

&F. Acest nțelegere eprezintă beș‐Bolyai te  includ arte mici. ÎPT  prin 

ersități  și 

le pentru au format citului de emplu,  o elevi  prin estea, nu rteneriat. omerț nu 

 184. În Bangajatostagii desine,  însscăzute. companimuncă t 185. În ssă  recrucompetipentru  alucru  fiepentru  pprogramangajatoînscriși, cpercepțiexperien

 

3.5.4

3.5.4.1 C

186. La cognitiveconsiderEconomdisproposugereazdecenii ( 187. Locnecesităcitire  deproductisolicită uproblemde scrierface  fațăsuficientPublicațiîmbunăt 188. Comcompetesugereazcompete

Brașov, existorii  au  rapoe pregătire psă  s‐a  afirmaDe exempluie din acest uturor celor 

sectoarele înuteze  studentive precuma  asigura  une prin prograposturi  cu  n

m de compleori  ca  fiind ceea ce ducea publică conțe practice ș

Compete

Competențe

nivel mondie  de  nivel rabil  personia româneasorționat  de ză că peste 6(Acemoglu și

curile de muă minimum ne  nivel  3  sauivi atunci câun nivel sufi

me specifice. re și citire saă  cerințelor t  de  ridicat iile recente tățirea perfo

mpetențele ențelor  și  cuză  că  acesteențelor și cu

tă exemple rtat  dificultăractică în coat  faptul  că u, doar 1 dinoraș, a  răm30 de elevi. 

n care se înrenți  încă de  la IT, angajaton  flux  de  peame de stagnormă  întreat de  studii  (esențial.  Ace la un efect onform căreiși de învățare

ențe dobând

e cognitive 

ial, automatmai  ridicatalul  cu  caliscă este deosastfel  de  lo60% dintre toi Restrepo 20

uncă pierdutnivelul 3 deu  peste  învand  intră pe cient de ridiPersonalul rau de 275 puacestor  noal  competeale OCDE cormanței eco

lingvistice dunoștințelore  competențnoștințelor t

de unități  înăți  în  implempanii reușeratele  de m

n 30 de elevmas  în aceast

egistrează cea  sfârșitul porii au mențirsonal  calificii care  începagă.  Acest  fde  la patru ceastă  situațnegativ asupa programele suficiente ș

ite în unități

tizarea procet.  Automatizficări  de  nisebit de vulncuri  de munoate locurile016). 

e în favoare competențață mai mulpiața forței dicat de compromânesc vancte din 500i  locuri  de mențelor  cognonfirmă  imponomice. 

e scriere și cr  tehnice  și țe  sunt  fundtehnice și ef

n care se orgmentarea  aesc să dobânmenținere  avi  înscriși  în  îtă companie

erere ridicatprimului an donat că prefcat,  decât  săp  imediat dufenomen  sula  șase ani, ție  creează pra ratei de e universitași adecvate. 

i ÎPT și unive

eselor de przarea  continvel  scăzut nerabilă la acncă  în  sectoe de muncă v

ea automatizțe de scrieret,  au mai mde muncă. Ppetențe coga avea deci n0 conform scmuncă;  acesnitive  care  sortanța cent

citire și cele aplicarea  lo

damentale  înficiența cu ca

ganizează  încestui  tip dndească com  locurilor  deînvățământue, deși comp

tă de forță dde  studii unferă mai degă  recruteze upă primul agerează  că, în  funcție dstimulente menținere înre sunt prea 

ersități 

roducție detnuă  a  proca  căror  muceastă tendioarele  indusvor fi înlocuit

zării vor fi îne  și citire. Elmulte  șanse Prin definițienitive care snevoie de mcalei internațstea  presupusă  le  permitrală a comp

numerice suor  eficientăn  sensul  că  aare sunt apl

nvățământ pe  învățămân

mpetențe tehe muncă  și ul profesionapania  respect

e muncă caliversitare.  Îgrabă să recrabsolvenți. n,  fie  recrutîn  cazul  an

de diplomă) neintenționan sistem. Ma teoretice și

ermină o ceeselor  de  pncă  implicănță, având întrie,  IT  și  agte de mașini 

nlocuite cu levii cu compsă  continuee,  locurile desă permită  luinimum niveționale a comun  ca  angajtă  aplicareapetențelor co

unt esențialela  locul  de

acestea  influicate  la  locu

profesional dnt.  Elevii  imhnice și încreproductivitaal dual, susțitivă oferise 

lificată, firmÎn  special  în ruteze directAngajatorii tează studennumitor  domnu este perate  pentru ai mult, se rei nu oferă st

erere de comproducție  vaă  operații  dn prezent ungricultură.  L în următoar

ocuri de mupetențe de e  studiile  și e muncă nouucrătorilor selul 3 de commpetențelor ații  să  aibă a  lor  la  niveognitive chei

e pentru doe muncă.  Ceuențează doul de muncă 

  

88

dual,  însă mplicați  în ederea de atea  sunt inut de o locuri de 

ele încep sectoare t studenți fac  acest nții direct menii,  un rceput de studenții 

econfirmă udenților 

mpetențe a  reduce e  rutină. n procent Literatura rele două 

uncă care scriere  și sunt mai u apărute ă rezolve mpetențe pentru a un  nivel 

el  global. ie pentru 

bândirea ercetările obândirea (Murray, 

ClermondiferențeTrembla 189. Conani din Roferta delevilor alfabetiz80% dintfapt,  529alfabetiznivelul cdisponibobține  rnivel  scăreducereeconom

S

Ma

Fem

190. ComRomâniaacestei atext utilicomputețări,  darreprezenîn diferittabele și 191. TOWșcolar 20selectațirăspuns 23 de jud 192. Compuncte curma apdiferențeca difere

nt  și Binkley ele  între  raty și Marchan

nform standRomânia sune competenromâni  de zării, matemtre elevii de 9  reprezintăzare a PIAACcerebelului  (bile  sugereazezultate  foaăzut de comea  eficiențeice ale țării. 

Tabe

Sex 

< 

asculin  9

minin  9

mpetențele a  sunt,  de analize, elevizând Testul er  care permr  și  din  perntând cunoștte formate, ii diagrame. 

WES a fost a016/2017; ei  în acest  scoa fost de 73dețe. 

mpetențele care este  împlicării testule  între scoruențe între pr

2005). Difertele  de  creșnd 2004). 

dardelor  intent scăzute. Anțe cognitive15  ani  caraticii  și  știinsex feminin

ă  scorul  PISAC ‐ punctul craplicare)  la ză  că  este  narte bune  în mpetențe  în  si  acestor  si

elul 22. Nive

PISA 200

Elevi (%

529  > 

95.9  4

90.5  9

de  scriere  șasemenea, 

vilor  și studeCompetențe

mite  studențrspectiva  cetințele și comnclusiv aplic

aplicat pe uneșantionul a op. Testul a %, incluzând

de înțelegermpărțită pe cui adaptiv Turile medii oocentele ele

rențele  în deștere  a  prod

ernaționale, Astfel, decidee cheie la nivre  au  particnțelor arată nu ating niv

A  care  este ritic de  la nivprocesele denecesar miniînvățământsistemele deisteme,  cu 

lul compete

06 

%) 

529  < 5

4.1  92

9.5  84

Sursa: O

și  citire ale scăzute  conților particelor de Bază ților  români rințelor  locumpetențele cații pentru l

n eșantion refost selectafost aplicat

d 13 școli cu 

re a unui docinci nivelurTOWES permobținute  la teevilor situați 

eținerea aceductivității  și

competențeenții se confvel național. cipat  în  201că aproape velul 3 de coechivalentulvelul 2  la 3, e raționameim  nivelul  3ul  terțiar. Exe  învățămânefecte  asup

nțelor cogni

PISA 200

Elevi (%

529  > 5

2.0  8

4.4  15

OCDE PISA 200

 

elevilor din onform  stancipanți  li s‐aula Locul de comparareaului  de  munnecesare  ideocuri de mu

eprezentativ at aleatoriu.t  în 81 de  șco rată de răs

ocument sunri de competmit descriereestarea compe fiecare n

estor competi  creșterea 

ele de scrierfruntă cu o nAnaliza com

15  la  evalua90% dintre 

ompetențe d  scorului  27unde procesnt din corte3  de  competxistența unot  secundar  șpra  creșterii

itive ale elev

09 

)  E

529  < 52

.0  88.

5.6  79.

06‐2015. 

ÎPT  și ale  sndardelor  inu evaluat coMuncă (TOWa  la nivel  intncă.  Înțelegeentificării și ncă, ștate de

de elevi dinUn total de

coli pe 720 dspuns de 100

nt evaluate ștențe. Distria competenpetențelor divel de comp

tențe explicăPIB  pe  term

re și citire alnevoie stringmpetențelor darea  PISA  aelevii  române scriere și c75 de pe  scasarea  informxul prefronttențe  în  cazuor  rate  semnși  terțiar va productivit

vilor din Rom

PISA 2012 

Elevi (%) 

29  > 529 

8  11.2 

1  20.9 

tudenților dnternaționalempetențele WES), un testernațional  cerea  unui  tutilizării  infoe plată, orar

n ÎPT înscriși îe 105 școli șide elevi  sele0%. Testul a 

și măsurate pbuția compețelor elevilode  înțelegerepetență (Figu

ă peste  jummen  lung  (Co

le persoanelgentă de a cde scriere și   OCDE  în  dni de  sex macitire (Tabeluara  internațimațiilor se mtal  (analiză). ul  adulților nificative de contribui prtății  și  perf

mânia 

PIS

Elev

< 529 

86.5 

81.9 

din universite.  Pentru  rde  înțeleget adaptativ acu  colegii  lortext  este  deormațiilor prre de transpo

în ultimul ani 945 de elevectați. Rata mcuprins 62 U

pe o scală detențelor rezor  în două me a unui docura 54). S‐a c

  

89

ătate din oulombe, 

lor de 15 consolida citire ale domeniul asculin  și ul 22). De onală de ută de  la Dovezile pentru  a tineri  cu robabil  la ormanței 

SA 2015 

vi (%) 

> 529 

13.5 

18.1 

tățile din realizarea re a unui aplicat pe r din alte efinită  ca rezentate ort, hărți, 

n, în anul vi au fost medie de UAT‐uri și 

de 500 de zultate  în oduri: ca cument și confirmat 

faptul căexempluîn  venituvariabilecognitiveabsolvire

          Înv

 

0             

 

193. Nivsarcini/aimportanau compcitească,problemcompete 

194. Evaaproximnecesar 

ă și diferențeu, în Canada,uri  suplimene  care  influee sub niveluea învățămâ

vățare pentr

Nive

0‐2

                      

velurile  de atribuții. Punnt. Sub 250 dpetențele ne,  să  înțeleag

melor.  Figura ențelor de în

Figura 55. 

aluarea  commativ  90%  dobținerii un

ele mici pe a, un singur pntare de  61 ențează  câștl 3 sunt de ntului post‐s

Figura 54

ru citire         

lul 1 

225 

                     

competențănctul critic  îde puncte peecesare pentgă  și  să  util55 prezintă

nțelegere a u

Nivelurile de

mpetențelor intre  elevii nor beneficii 

ambele dimeunct obținutUSD pe  an, igurile  salarpatru ori masecundar (Mc

4  Rezultate ș

                      

                      

ă  reflectă  sntre nivelurie scală, persotru a citi  fluelizeze  informă aceste  cincnui text în R

e competenț

de  înțelegdin  ÎPT  nu maxime în u

ensiuni au unt pentru o co  luând  în  coriale  (Murrayai mult expucCracken și M

și niveluri de

                     

Nivelul 2 

226‐275 

                     

chimbări  coile 2  și 3, caoanele încă îent  și autommațiile  pe  caci niveluri  și omânia. 

ță și dimens

gere  a  unureușesc  săurma studiil

n impact semompetență considerare  ey  și  Shillingtuși  riscului dMurray 2004

e competenț

                     

Nivelul 3

276‐325

                      

ognitive  funare este de 2învață să citemat. Peste acare  le  obținintervalul  r

iunile cognit

i  text  reali  atingă  un lor la nivel te

mnificativ ascognitivă supfectul unui ton  2014).  Ede a nu cont4). 

ță TOWES  

         Citire p

3 

5 

Nivelu

326‐37

                      

ndamentale 275 de puncească, în sencest nivel, adn  prin  lecturezultatelor u

tive ale testu

izată  de  ecnivel  de  coerțiar și satis

supra rezultaplimentară senumăr mareElevii  cu  comtinua studiile

pentru învăța

ul 4 

75 

Nive

376

                500

privind  cercte, este deonsul că aceștidulții sunt cară  pentru  reutilizate  în e

ului TOWES 

chipa  BM ompetențe  csfacerii cerin

  

90

atelor. De e traduce e  de  alte mpetențe e până  la 

are 

elul 5 

‐500 

0            

rerea  de osebit de a încă nu apabili să ezolvarea evaluarea 

 

 arată  că cognitive nțelor de 

la locuriunitățilocompetetestate ade  eleviobținuteimpact a

Figura 

195. De nivelulu130 de psituat su

 196. Doaelevii  lopragul  dcompeteeliminat Researchcompetemoduri c 197. Luârezultatesituat la a fost de

le de muncăor de învățămențelor cogna fost de 168i  din  unităție de către elasupra eficie

56. Rezultat

fapt,  o  mai 2. În mediepuncte sub pub pragul de 

ar 2,5% dintr dețin comde  250,  careențelor  de  cprin  implicah Demonstraențelor,  elevcare nu impl

ând  în conside  peste  nivepragul de 22e 231, însă m

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

ă existente. mânt respectitive, obținâ8, semnificatile  ÎPT  incluevii unitățilonței învățări

te medii obț

ajoritate  cove, aceste unipragul minim250 de punc

re unitățile Împetențe de e,  conform citire.  Experarea eleviloration  Corpovii  vor  avea ică activități 

derare  rezulelul  bază. D26 de puncte

media la nivel

Atunci când ive, 97,5% dnd rezultatetiv sub praguse  în  eșantior  ÎPT care ni și productiv

inute la eval

vârșitoare  aități au obținm pentru obțcte. 

ÎPT incluse înivel 2. Totcelor  mențriența  din  Cr  în 40‐60 deration,  2014dificultăți  înde rutină. 

ltatele  la nivDe  fapt,  eleve. În județul lul județului 

226

rezultatele intre aceste e medii sub 2ul nivelului 2ion.  În  aceanu se situeazvității după a

luarea comp

 

a  unităților nut 59 de puținerea unui

în eșantion atuși, aceste ționate  anteCanada  sugee ore de  ins4).  În  absențn  utilizarea 

vel  local, dovii  din municBuzău, rezua fost mai m

6,43 231,3

elevilor au foșcoli s‐au pl226. De fapt,2. Figura 56 pstă  figură  suză deasupra absolvire. 

petențelor co

ÎPT  au  obțuncte, iar  în  rezultat de 

au obținut rerezultate auerior,  indicărează  că  unstruire  constța  unei  astfecompetențe

oar elevii dincipiul  Bucureltatul mediu

mică (Figura 5

34

ost luate în casat la cel m, rezultatul mprezintă rezuunt  prezentanivelului de 

ognitive la n

inut  rezultacele mai munivel 2 (226

ezultate medu  fost  semn  un  nivel  fn  decalaj  atâructivistă  la el  de metodlor  tehnice 

n municipiulești  ar  obțin obținut de 57).  

considerare mai mic nivel mediu total aultatul mediuate  rezultate bază. Acest

nivelul unităț

ate  mult  suulte cazuri cu6 de puncte)

dii, indicândificativ mai fluent  și  autât  de mare  nivelul  clasde  de  îmbunși  a  cunoști

l București ane  un  rezultaelevii unei u

  

91

la nivelul posibil al al școlilor u obținut ele  slabe t fapt are 

ților ÎPT 

 

b  pragul u până la , rezultat 

 astfel că mici  sub tomat  al poate  fi ei  (Social nătățire  a ințelor  în 

ar obține at mediu nități ÎPT 

Figura 

198. În uelevi au adulțiloro treimede altă pnivelurilemunicipielevii  s‐anivel 2 cobținute 

5

10

15

20

25

57. Rezultat

urma testăriobținut rezur să citească,e din județelparte, doar  îe 1  și 2. Coniul Bucureștau  situat, prceea  ce  repre de către ele

0

50

00

50

00

50

Timis

Covasna

Tulcea

Bi

te medii obți

ii, 92,5% dinultate de niv, să înțeleagăe în care s‐aîn municipiunform rezulti,  cu  33% diredominant, rezintă o  treevii din Brașo

Botosani

Suceava

Dolj

Dam

bovita

Arges

inute la eval

ntre elevii divel 2 și doar ă și să utilizea aplicat testul București satelor anterintre  elevi ola  cele mai

eime din eșaov, reprezen

gVaslui

Sibiu

Cluj

Bihor

Alb

 

luarea comppe județ

in ÎPT s‐au s0,2% au ob

eze informațtarea (29%), s‐a  înregistrarioare,  județobținând  rez  scăzute nivantion  (Figurtând 0,03% d

Alba

Olt

Prahova

Brasov

Mures

petențelor co

situat  la niveținut rezultaiile în rezolvtoți elevii auat o distribuul Buzău se zultate de niveluri de  comra 58). Singudin eșantion

Bacau

Arad

Maram

ures

Constanta

Bitit

Nd

ognitive la ni

elul de bază.ate de nivel area problemu obținut rezție proporțioplasează peivel  2.  În  campetență, ourele  rezultatul aferent ac

Bistrita‐Nasaud

Braila

Neamt

Harghita

Iasi

ivelul unităț

. În plus, 7,33, nivel caremelor. În aprzultate de nonală a eleve  locul al doizul  celorlaltobținând  rezte de nivel cestui județ. 

209,00226,4

Galati

Salaj

Gorj

Buzau

Bucuresti

  

92

ilor ÎPT, 

 

3% dintre e permite roximativ ivel 1. Pe vilor  între ilea după e  județe, ultate de 3 au  fost  

43

Bucuresti

Figura 5

199. RezServicii dtip  de semnificsuficientperform 200. Ceaforței  decompeteaportul c

a. g

b. ec

c. cdc 

201. Penînvățămîmbunăttrebuie cognitiveangajați menținăasemene

58. Distribuți

zultatele  evde Asitență competențe

cativ,  în  funt  de mari  peanța econom

a mai eficiene muncă  esențe  cognitivcompetențeglobalizarea prime, cerceromânești areliminarea bcompetiție;  creșterea  exdezvoltate vcare ocupă p

ntru  a  creștmântul  terțiatățite pentruimplementae  ale  cohortde  pe  piața  poziția  comea,  eficiența

ia rezultatel

valuării  comTehnică cone  conform cție  de  unitentru  a  se  tmică. o dată 

ntă  și eficacste  îmbunătve  cheie  polor în performpiețelor pe 

etare și dezvr fi putut benbarierelor co

xponențială va exercita oposturi ce ne

te  oferta  dear  și  angajațu a  le permiate  politici telor  actualea  forței  de mmpetitivă  pea  sistemului

or medii obțnivelul u

mpetențelor nfirmă faptustandardel

tate,  UAT  șitraduce  în  dce acești ele

ce modalitattățirea  educoate  fi  urmămanța econodomenii ch

voltare – va neficia; merciale ar 

a  ofertei  glo presiune pecesită doar a

e  competențții  ar  trebuiite admitereprin  care  săe  de  studenmuncă. Acese  piețele  eu  de  învățăm

ținute la evanităților ÎPT

  

cognitive  rul că elevii dor  internați  județ.  Difediferențe  semevi intră pe p

te de a  îmbcației  timpuărită  în  contomică: eie – capitadiminua oric

putea expun

lobale  de  couternic descaplicarea de 

țe  cognitivei  să  fie  evaea  la programă  se  evaluenți  din  învățste măsuri  suropene  și  mmânt  terțiar

aluarea TOW, pe județ 

realizate  în in unitățile Îționale.  Rezerențele  înremnificative  îiața forței de

unătăți niverii.  Necesitatextul  urmă

l,  tehnologiece avantaj  în

ne firmele ro

ompetențe  ccendentă asurutină a cun

e  într‐un  ritmluați,  iar  come de studieze  și  să  seământul  tersunt  fundammondiale.  Ar  din  Româ

WES a compe

contextul  aÎPT au un nizultatele  difegistrate  la între  regiunie muncă. 

elul  competeatea  sporirii toarelor  ten

e avansată dn termen de 

omânești la n

cognitive  eseupra salariilonoștințelor p

m  suficient ompetențeleu. Ca răspune  îmbunătățțiar  și  ale  u

mentale  pentAceste  măsunia.  Conform

etențelor cog

acestui  Conivel scăzut aferă,  de  asnivel  județi  în  ceea  ce

ențelor  cognrapide  a  o

ndințe  care 

de producțiepreț de car

niveluri mai 

ențiale  în  țăor angajațilorocedurale. 

de  rapid,  ee  cognitive  ans  la aceste țească  compunui  număr tru  ca  Româri  ar  îmbunm  celor  me

  

93

gnitive la 

 

ntract  de al acestor semenea, ean  sunt   privește 

nitive ale fertei  de modifică 

e, materii e firmele 

înalte de 

ările  slab or  români 

elevii  din ar  trebui presiuni, petențele mare  de ânia  să‐și nătăți,  de enționate 

anterior,producti 

3.5.4.2 C

202. Comsau  de gestionacă existădintre econștiincspecialitbaza datale indiv 203. Un educațiosugereazexplicareși a bunrentabiliet. al. (2câștig  deemoționAceasta îmbunăt 204. FirmpreocupMondialapreciazocupațiica  fiind arată  cătimp,  andețină aangajatoposede comunic

, elevii  cu nivi o dată int

Competențe

mpetențele caracter  – 

area emoțiiloă o varietate le  includ dirciozitate, carate le numetelor existenvidului, cât și 

set  echilibronal, profesiză  că  acest ea performaăstării  (Kautității investiț2015) a arătae  10$  în  Amnale  conduc înseamnă  c

tățirea rezult

mele  din  Rpate  de  lipsaă  în  rândul ză în mod de. Figura 59 a„foarte  imp ele  sunt pengajatorii  și‐ceste compeorii din  toateun  set  echilcarea și anga

ivel 3  învațărați pe piața

e socio‐emoț

socio‐emoțisunt  comp

or. Astfel, acde cadre corect  sau  indiracter extravște factorii „te la nivel in evoluția și r

rat  de  compional  și  socitip  de  com

anțelor educatz, et al., 20țiilor în prograt că 1$  invemerica  de  Nla  dezvolta

că  investițiiletatelor acade

România  sua  acestor  coangajatoriloosebit comprată că diferortante”  la ercepute  ca au  exprimatetențe. Focue  sectoarele librat  de  cojamentul. 

ă mai mult,  forței de mu

ționale 

ionale  –  denpetențele  leceste compenceptuale carect următovertit, caract„Big Five” (Jonternațional ezultatele ac

petențe  social al persoapetențe  sunaționale, ang14, OCDE 20ramele de înestit  în progrNord. Mai marea  cognitive  în  îmbunăemice. 

ubliniază  imompetențe  îor  sugereazăpetențele socritele dimenslocul de mufiind  „foartet preocupărius grupurile și  regiunile mpetențe  so

au  șanse muncă. 

numite  și  coegate  de  aetențe se aplare caracterioarele cinci der agreabil șohn și Srivastși descriu atcestuia.  

io‐emoționaanei. Rezultant  la  fel  de gajabilității, 015). Există, nvățare sociorame eficien

mult,  alte  stuvă  (Cunha, ătățirea  com

mportanța în  rândul  ană  că  firmelecio‐emoționasiuni ale comncă pe  toate  importantele privind drealizate deau  raportatocio‐emoțio

ai mari de a

ompetențe atingerea  oblică în numezează compedimensiuni: și stabilitate tava 1999). Ftât compoziț

ale,  cognitiveatele  studiiloimportante condițiilor dde asemene

o‐emoționalănte de  învățaudii  sugereaHeckman  și mpetențelor 

competențengajaților.  So  românești ale ale angajmpetențelor e cele  trei ge”  în  toate  rificultățile  în BM  (vezi cat dificultăți  înale,  precum

a‐și  continua

noncognitivebiectivelor, roase situațetențele socdeschidere cemoțională, Factorii „Big ția capacități

e  și  tehnice or  longitudinca  și  compede sănătate, ea, studii caă este mare. are socio‐emză  că  acesteSchennach socio‐emoți

elor  socio‐eondajul  onlindin  toate  sejaților pentrusocio‐emoțiogrupuri de ocregiunile dinn  angajarea apitolul anteîn angajarea m motivația,

a  studiile  și 

e,  comportalucrul  în  eii cotidiene. cio‐emoționacătre noi ex pe care lite Five” sunt eilor socio‐em

  determină nale  și de  inetențele  cogangajament

are sugereazDe exemplu

moțională proe  competen2010,  OCDonale  ar  co

emoționale ne  realizat  dectoarele  ecu toate categonale sunt pcupații,  iar Fn România.  Îpersonalulu

erior)  indică  de persona,  empatia,  t

  

94

sunt mai 

amentale echipă  și Cu toate 

ale, multe periențe, ratura de extrași pe moționale 

succesul tervenție gnitive  în tului civic ă că  rata u, Belfield oduce un țe  socio‐

DE  2015). onduce  la 

și  sunt de Banca conomice goriile de percepute Figura 60 În același ui  care  să faptul că al care  să toleranța, 

Fig

2

4

6

8

10

Procent angajatori

2

4

6

8

10

Procent angajatori

2

4

6

8

10

Procent angajatori

gura 59. Proc

Sursa: C

0

20

40

60

80

00În rân

0

20

40

60

80

00

0

20

40

60

80

00

În r

centul angaja

Chestionar onl

ndul manager

În rându

rândul angajațmește

atorilor rom

line realizat d

ilor, profesion

ul angajaților d

ților calificați deșuguri, opera

mâni care apr

 

 

e Banca Mond

niștilor, tehnic

din servicii și v

din agriculturatori mașini, a

reciază comp

dială în rându

cienilor și prof

vânzări

ă, silvicultură asamblori și o

petențele so

l angajatorilo

fesioniștilor as

și pisciculturăcupații de baz

ocio‐emoțion

or (2017). 

sociați

ă, artizanat și ză

  

95

nale 

 

 

 

Fig

205. În  acompeteca elevii răspundpuncte. validitate

 206. Datscalei  prstabilitaconstataemoționfaptul  căhărnicie,

0,

0,

0,

0,

gura 60. Proc

Sursa: C

același  timpențelor sociodin ÎPT să‐șiă  la mai muRezultatele e externă. 

tele  indică urivind  caracte emoționaare  implică nal, nervoși, ă un procen, responsabi

0

,2

,4

,6

,8

1

centul angaja

Chestionar onl

p,  un  proceo‐emoționali autoevalueulte  întrebăriau  demons

un procent cterul  extravală  (de exemfaptul  că  oenergici și snt  semnificatlitate și serio

atorilor care

line realizat d

nt  considerale. Evaluareaze nivelurilei  (de exemplstat  proprie

semnificativvertit  (de  exmplu, moduo  mare  parte simt confotiv de elevi aozitate) și un

e apreciază c

 

e Banca Mond

abil  de  eleva competențe de competelu, „Ești orgaetăți  psihom

v  al  elevilor x.,  competel de a  face te  din  eleviiortabil  în preavând un ni caracter agr

el puțin 4 di

dială în rându

vi  din  ÎPT  pțelor realizatențe socio‐emanizat?”), peetrice  bune

din  ÎPT  carnțe  de  comfață  la  stresi  ÎPT  percepezența oamevel  scăzut dreabil (de ex

mensiuni so

l angajatorilo

percep  că  aută de BM  în moționale. Ee o scală sta,  inclusiv  co

e  s‐au  auto‐municare  și  îs  și  încrederp  că  doar  „enilor (Figurade  conștiincioemplu, toler

ocio‐emoțion

or (2017). 

u  un  nivel  sRomânia a 

Elevii au fost andard Likertonsistență  in

‐raportat  suîncredere  înrea  în  sine).„uneori”  suna 61). Figuraozitate  (de ranță și colab

  

96

nale 

 

scăzut  al presupus rugați să t de cinci nternă  și 

ub media n  sine)  și . Această nt  stabili   indică și exemplu, borare). 

Figu

207. Datde învățde activiîn cel pucare ar pconsiderregiunea 

 

ura 61. Autoe

 S

tele arată cățare socio‐emități de învățuțin una dintputea benefrabile  între ra București‐I

Figura 62. 

S

0

5

10

1

Procent responden

țiDeschiexper

0

2

4

6

8

10

12

1

Procent responden

ți

evaluarea co

Sursa: Evalua

ă există difermoțională înțare socială ștre cele cincicia de astferegiuni, regiulfov cel mai m

Procentul de

Sursa: Evaluar

 

2 3 4

idere către riențe noi

2

Caracter ag

ompetențelo

rea competen

rențe între r funcție de rși emoționalci dimensiunel de activităunea Centrumare procen

e elevi ÎPT ca

rea competen

50

5

10

15

1

Co

3 4

greabil

or socio‐emo

nțelor realizat

regiuni privinrezultatele oă sunt defini socio‐emoțți  la nivel deu având cel mnt (80%). 

are ar benef

țelor realizată

2 3 4

onștiinciozitat

5

oționale în râ

tă de Banca M

nd procentuobținute. Eleiți ca cei cu ționale. Figue regiune. Dmai mic proc

ficia de învăț

ă de Banca Mo

4 5

te

Procentresponden

ți

0

2

4

6

8

10

12

1

Procent responden

ți

ândul elevilo

Mondială (2017

l elevilor carvii din ÎPT carezultate subra 62 prezinin figură reiecent de astfe

țarea socio‐e

ondială (2017

0

5

10

15

1 2 3Procent responden

ți

Caracter ext

2 3

Stabilitat

or români di

7) 

re ar putea bare ar putea b 3 (în intervntă procentuese că sunt fel de elevi  (

emoțională 

7). 

3 4 5 6

travertit

4 5 6

te emoțională

  

97

n ÎPT  

 

beneficia beneficia valul 1‐5) ul elevilor diferențe 34%),  iar 

 

ă

4. RECO

 208. În aprofundemersueducațiecategoriinvestițiiși de uticare nu ț23  rezumanaliză.  

1. Adde

2. Creco

3. Îmfia

4. Repe

5. Crerăsplavecut

OMANDĂRI 

această  sedate  realizaurile  sale  dee și a calității:  recomandile în infrastrilizarea acestțin de aspecmă  aceste  r 

Recom

doptarea unue decizie, baz

earea unei aordonare și 

mbunătățirea bilității date

ealizarea unoeriodice privi

eșterea monspunderii peanificare și pderea asigurtremure 

ecțiune  prezate  în  elabe  îmbunătății învățămânări care  țin ructura educteia pentru cte specifice recomandări

Ta

mandare 

Inve

ui proces holzat pe date 

genții pentrureglementar

disponibilităelor 

or sondaje nd facilitățile

nitorizării și antru procesuregătire în rării siguranț

zentăm  o borarea  acețire  a  procesntului din Rode un  cadrucațională; reca crește calide infrastruci  și  le  corel

abelul 23. Re

estiții princip

istic Un mși  pecalita

u re 

Ca  uprestcoorregleși  colocalcalitaineficfragm

ății și Avânși  fiaextreceeaprivinUn  vsprijidate

e 

a ul de 

ței la 

Avânpesteridicaînainrăspu

 

serie  de  reestui  raportsului  decizioomânia, în geu mai  larg dcomandări citatea  și echctură, dar caează  cu  con

ecomandări 

pale în infras

model holistie  cei  pedagatea general

urmare  a  dtării serviciildonarea  pe ementa funcoordonare dei răspund peatea  și  ecciențele  și mentate. 

nd  în vedereabilitatea  daem de  impor ce privește nd  competevolum mai mini eforturile. 

nd în vedere e  42%  din  șat și că apronte  de  1963underii pent

ecomandări t  care  să  sonal  privindeneral.  Acee guvernanțcare țin de inhitatea mediare au fost tonstatările  sp

bazate pe da

structura ed

c, care să intogici,  ar  fi ă a infrastru

descentralizăor, sunt necverticală,  d

cțiile cheie de  la nivel  ceentru atingerchitatea  învdublarea  ef

că SIIUI se telor  pentrurtante. S‐au furnizarea a

ențele,  transmare  de  dae viitoare de 

că România școli  sunt  amoximativ un s,  se  recomaru planificar

rezultate sprijine  Guvinvestițiile ste recomanță  în care  senfrastructurailor de  învățotuși acoperipecifice  discu

ate 

Date 

ucațională 

tegreze atât extrem  de  ucturii de edu

ării  procesuesare efortudar  și  pe  orie răspunderentral  se poarea obiectivevățământuluorturilor  la 

bazează pe du  analizele  dobservat maacestor datesportul,  crește mai  bunea susține pr

este vulneramplasate  în sfert din clădandă monitoe și pregătire

în  urma  avernul  Romîn  infrastru

ndări se împae  iau deciziila educaționațare    și    recoite în analizăutate  în  rap

factorii de mutil  pentru ucație. 

lui  de  decuri pentru a izontală,  și re. Prin regleate asigura  celor naționalui  și  că  snivelul  pro

date, dispondin  acest  rapai multe proe,  în special șele  și  univee  ar  fi  benerocesul deci

abilă la cutrezone  cu  riscdiri au fost corizarea  și  ae seismică. 

  

98

analizelor mâniei  în uctura  de art în trei e privind ală în sine omandări ă. Tabelul portul  de 

mediu cât a  evalua 

izie  și  a promova pentru  a ementare că actorii le privind se  evită gramelor 

nibilitatea port  sunt obleme  în a datelor ersitățile. efic  și  ar zional pe 

emure, că c  seismic onstruite asumarea 

 

6. Asfaccozo

7. Evelece

8. Îmdin

9. Apefelim

10. Refun

igurarea unucilități echiparespunzătornele margina

aluarea gradevilor cu dizarințe educaț

mbunătățirea n spațiile de î

plicarea normectivul maximmitarea înscri

educerea moncționare în 

Crește

ui acces egal ate , în special înalizate 

dului de acceabilități sau ionale specia

mediului naînvățare 

melor privindm la clasă și ierilor excesi

odului de schimburi 

rea calității ș

la 

n 

DateexistcorepozifacilfinallaboMultdispîncărezu0,13

es al 

ale  

Copdin dizașcolipent

tural 

Stanmedacusde  sslabvizudar impl500 aerunive3.02

d 

ive 

Aprosuprnegapoatprofriscuadec

Apromultacesobseși  de

și echității m

ele  arată  cătența bibliotelate  pozitivitivă  semniități  și  rezulul clasei a Voratoare și 0,te școli din pun de utilitălzire  centraultatelor  ele304 la nivel d

iii  cu  dizabilșcolile  rombilități  fiziceile  din  Romtru persoane

ndardele  midiu,  cum  ar stică, influenspecialitate  eă  a  aerului ale a eleviloși  asupra  plică un  efortppm (niveluului).  În  școlelul mediu  d21 ppm. 

oximativ  22raaglomerateativ asupra mte  influența fesor.  Capacul  de  PTȘ  accvarea vârste

oximativ 15%te  schimburstui  raport, cervat o folose  pauzele  fo

mediilor de în

ă  în  Romântecilor, laborv  cu  rezultaficativă  staltatele  eleviVIII‐a (0,0865,1248 pentruRomânia,  în ăți  corespunală,  ceea  cevilor  (corelade 5%).  

lități  au  proânești,  deoae  este  limit

mânia  sunt  ce cu dizabilit

nime  care  sfi  calitatea 

nțează directexistă  dovezare  un  im

or și capacităperformanțet  intelectualul de CO2 estile din Româde  CO2  în  să

2%  din  ee.  Acest  femediului de negativ  cali

citatea  insufccentuând  pei la nivelul c

% din școlile ri.  În  școlilecare  funcțiosire concentoarte  scurte

nvățare 

ia  dotările ratoarelor și tele  eleviloratistic  întrelor  la  evalua5 pentru biblu săli de sporspecial cele

nzătoare,  ca e  are  un  eație  semnifi

bleme  cu  parece  accestată:  aproxionsiderate  căți fizice. 

se  referă  la aerului,  temrezultatele zi  clare  confpact  negativății de recunlor  în  îndep, dacă nivelte un paramânia aerul eslile  de  clasă

levii  românnomen  poapredare și  înitatea  interaicientă  de  laroblemele  leclasei și aban

din Româniae  vizitate  înnau cu mai rată a spațiie.  În  aceste 

din  școli,  însălilor de spr.  Există  o e  existența area  naționioteci, 0,142rt, la un nivee din mediul toalete  în  i

efect  negativcativă  statis

proasta  infraibilitatea  elimativ  jumăca  nefiind  a

  factori  calimperatură,  lelevilor.  În lform  cărora v  asupra    mnoaștere a cuplinirea  sarcul de CO2 d

metru pentru ste de  slabăă  analizate  a

ni  învață ate  avea  unnvățare de  lacțiunii  dintra  clasă  poategate  de  rendon școlar. 

a funcționean  vederea  emulte  schimlor, situație școli,  pe  pe

  

99

n  special port, sunt corelație acestor 

ală  de  la 20 pentru el de 5%). rural, nu nterior  și v  asupra stic  de  ‐

structură evilor  cu ătate  din accesibile 

itativi  de lumină  și literatura calitatea memoriei uvintelor, cinilor  ce depășește calitatea 

ă calitate: a  fost  de 

în  școli n  impact a clasă și re  elev  și te  crește petenție, 

ză în mai elaborării mburi,  s‐a generată ereții  din 

11. Îmtrade

12. Evinfrez

13. Redeso

14. Incsospecufor

15. Îmori

mbunătățirea ansport în zoeservite 

aluarea impafrastructurii zultatelor ed

ealizarea de iezvoltarea cocio‐emoțion

cluderea comcio‐emoționecifice loculurriculum și înrmare a prof

mbunătățirea ientării în ca

condițiilor donele slab 

actului asupra ducaționale 

nvestiții în ompetențeloale  

mpetențelor ale și a celorui de muncă n programelefesorilor 

consilierii șirieră în școli

clasăelevfolosvârsdecâîn mînvă

de 

În gede mca pmarservridicmed

Dovde  iclarereterobudin expl

Altele

r Angaelevcomimpoevalce pDe autoși ca

r în e de 

 

Angasecucarieau ladispacescareexprsuficceeala alde m

ă  nu  sunt vilor.  În  plussite  eficientstei  elevilor. ât era necesmai multe schățare, unde s

eneral, școlilmulte opțiunprofesorii dinre  decât  în viciilor de tracat și a ratelodii dezavanta

ezile arată  cmportantă pe  asupra  menția elevilorust realizat  îvarianța  prlica prin atrib

e: Curriculum

ajatorii  romvilor  și absolvmpetențele soortant  al  eleuează ca  intprivește gradasemenea, 

oevaluează caracter agrea

ajatorii româundar  lipseserei și orienta dispoziție ponibile,    costea și cum se  și‐o  dorerimată  de cientă  îndrua ce explică dtul urmărindmuncă pentr

afișate  mat,  s‐a  constat  și  că,  uneÎn  clasele  var, probabil himburi, și aă se derulez

le rurale sunni de transpon mediul  rururban.  Dis

nsport sunt,or mari de aajate sau gru

că  infrastrucpentru procemai  multor , motivarea în Regatul Urogresului  labutele fizice 

m și predare

mâni  considevenților careocio‐emoțioevilor  din  întrând  în  jumdul de extrovun  număr

ca având un abil. 

âni au raportc  servicii  cotare a eleviloprea multe iompetențelesă le planificeesc.  Acest angajatori, 

umare  sau  sde ce aceștiad venitul, nuu a urma tra

eriale  didactat  că  spațiieori,  acestevizitate  existdin cauza sicestea nu de activitățile

t mai greu aort. De asemral  să  facă nstanța  față  de multe orbsenteism dpuri minorita

tura de  învăesul de educelemente 

și rezultatelenit al Marii a  învățare  aale sălilor de

ră  că  actuae  intră pe pinale. Datele vățământul ătatea  inferivertire și star  deloc  negnivel  scăzut

tat că din unorespunzătoaor. Ceea ce înformații dee  și  calificăre corect penlucru  sprijincă  tinerii 

sprijin  în  alea trec ușor dexperiența seul de carie

ctice  sau  luile  din  claseea  nu  corestau mai muistemului deispuneau dee de grup.  

ccesibile și nmenea, probanaveta este de  școală 

ri, cauza abadin rândul eleare. 

ățământ estcație  și că aprecum:  îne acestora. UBritanii aratal  elevilor  se clasă.   

alilor  angajațiața muncii e arată că unprofesional ioară a scaleabilitatea emglijabil  de t de conștiin

nitățile de învare  de  planînseamnă că espre tipul drile  necesarentru a avea cnă  o  idee nu  beneficegerea  uneide la un loc dsau formareeră dorit. 

  

100

ucrări  ale e  nu  sunt spundeau lte  bănci e  învățare e zone de 

nu dispun abilitatea mult mai și  lipsa 

andonului evilor din 

e extrem re efecte nscrierea, Un studiu ă că 16% se  poate 

ți,  dar  și le  lipsesc n procent se  auto‐

ei  în ceea moțională. elevi  se nciozitate 

vățământ nificare  a elevii nu 

de cariere e  pentru cariera pe 

general ciază  de i  cariere, de muncă ea la locul 

 209. Reinvestițiimultidiminfrastru2011/20de factodate  conobiectiveeducațio 210. Reorizontarecomandeciziiloși asigursunt luatreglemeeducațiesunt  luaconduceregiunilesemnificsimplificprivință financiarîncât să  211. Reînvățămconsolidbazat  fodezvoltamajore cbază penalte cazudate grebaze de privind putea avinspectocomplet rezolvareabordareunitățile 212. Recolecta mcolectare

ecomandareiile  în  infrmensional  șiuctura de ed012 a fost luaori, conform ncrete poateelor  privind onale. 

ecomandareală și pentru ndare derivăr privind finaarea respectte descentrantarea.  Cu  te  și  formare,ate  de  autoe  la  un  nivele bogate și scative privinda procesul deste importare corespunzse evite dub

ecomandaremânt, pentru ată o culturăoarte mult  pat  din  perspcând vine vontru formulauri autoritățieșite,  inclusivdate pentru infrastructurvea nevoie doratele  județ  și  corect, ea  probleme,  datele  are de învățămâ

ecomandaremai multe inea datelor la

a  #1:  Adoprastructura   o  cultură ucație. De eată în urma aabordării ade  sprijini Gucreșterea  a

a  #2:  Crearreglementa

ă din  faptul canțarea invetării normeloalizat la difertoate  că ME, majoritatearitățile  local mai  ridicatărace, zoneld calitatea  inde decizie, cant de sublinzătoare. Estelarea respon

a #3:  Îmbuna facilita mă a datelor îpe  sursele  dpectiva  funcorba de dispoarea de politle responsabv privind  infrcreșe și penra  universităde formare sțene  ar puteși  pentru  aei  privind  lr  putea  prezânt din Rom

a #4: Realizanformații pria nivel granu

ptarea  unuieducaționaa  analizei  șxemplu, decanalizei declidoptate  în acvernul Româaccesului,  îm

rea  unei  agarea relațiilocă  în Românstițiilor, servor în vigoareite niveluri, cEN  și  alte  oa deciziilor ple  prin  cons  de  response urbane și nfrastructurieea ce ar duniat că agențe de asemennsabilităților.

nătățirea dismonitorizarean sistemul dde  date  exisționalitățiloronibilitatea știci. În multebile cu furnizrastructura dntru transporăților.  Acestsuplimentarăea  face mai   monitorizaipsa  datelorzenta  o  imaânia.  

area periodiivind factorilar, nu doar 

i  proces  deală.  În  preși  utilizării  dcizia de a încinului populacest raport. âniei  în  redumbunătățirea

enții  responor de responnia, procesulviciile, raport. Deciziile prceea ce prezorganisme  ceprivind selecsiliile  județesabilizare,  anzonele rurali educaționauce  la o mația, odată crnea fundame. 

sponibilitățiia și a crește de învățămânstente,  în  spr  tehnice,  ași fiabilitateae cazuri, datezarea datelorde educație. rtul elevilor. e  constatăriă privind furmult pentru  și  verifica r  despre  cragine  incorec

ică a unor soii de mediu șla nivel de u

e  decizie  hozent,  în  Rdatelor  pentchide peste 1ației din RomAdoptarea uucerea  inefica  calității  și

nsabile  pentsabilitate în decizional etarea și comrivind investiintă riscuri pentrale  finanția  și  identifene  și  localenalizele  releve, privind peale. Agenția i eficientă ueată, trebuieental ca man

i  și  fiabilitățtransparențnt din Românpecial  pe  SIInaliza  acest lor, precumele lipsesc sar fie nu au înUn aspect  iDe asemenei  evidențiazănizarea și utu  a  sprijini  șacuratețea eșe,  universctă  a  condiț

ondaje detalși starea infrnitate de înv

olistic,  bazaomânia,  nutru  fundame1.600 de unitmânia, nu pe unei abordărcienței  chelti  creșterea 

tru  coordontre actorii ineste  fragmenunicarea rezțiile în infrasprivind coordnțează  invesficarea nevoe.  Chiar  dacvă  disparitățerformanțelede coordonatilizare a  fone să dispunăndatul agenț

ții datelor dița. În termennia. ElaborarIR  al MEN. tor  date  a m și limitări înau sunt incoțeles ce li semportant esea, nu se coleă  că  unitățitilizarea dateșcolile  să ofelor.  Este,  dsități  și  tranțiilor  de  pre

liate privindrastructurii. vățământ sau

at  pe  date,u  există  uentarea  dectăți de învățbaza unei cori holistice btuielilor  și  înrelevanței  s

narea  pe  vernstituționalintat,  inclusivzultatelor înrstructura de donarea, finastiții  în  institilor de  infracă  această ți  semnificate elevilor și are propusă ndurilor. Dină de resurse ției să fie ast

din  întregul sni mai largi, rea acestui rDeși  SIIIR  eevidențiat  pn utilizarea dmplete, în tie cere sau auste acela că ectează periole  de  învățăelor, dar și cere  aceste  ide  asemenensport.  Fărăedare  și  învă

d facilitățile, SIIIR al MENu la nivel de 

  

101

,  privind n  cadru ciziilor  în țământ în ombinații bazate pe ndeplinirii serviciilor 

rticală  și i. Această v  în cazul registrate educație anțarea și tuțiile  de structură abordare tive  între diferențe ar putea n această umane și tfel creat 

sector de ar trebui raport s‐a este  bine probleme datelor ca imp ce  în  introdus nu există odic date ământ  ar ă MEN și nformații a,  critică ă  această ățare  din 

pentru a N permite elev, ci și 

la nivel dnivel de date descerințe  sprivind casupra înraportezar puteadată la d 213. Repregătirdeciziile reglemeprevențireglemerăspundclar, cerindepen40% dintGR este școli,  copentru  sparticipaceea ce directoa 214. Recorespunprezentainfrastruca  în școbibliotecsunt dejaeducațiedecalajucând res

 215. Reeducațioau rampinfrastrueducațioaccesibilspeciale,decidențpentru aașa  în R

de sală de cdetaliere, SIspre  astfel dspecifice  pricalitatea aernvățării. Însăze periodic faa  fi culese pdoi‐trei ani, c

ecomandarere  în  vedereprivind  invntări  naționie  a  riscurilontări necesiterea pentru ințe de califdente ale prtre clădirile șsă crească șionform  aranjsiguranța  la a  voluntar  laar implica core menționa

ecomandarenzător, cu uate  în  rapoructură sunt molile din medci,  săli de  spa dezavantaje  de  calitatelui dintre  zosursele sunt l

ecomandareonale speciapă pentru a fuctură necesonale  speciale. Datele su, unde nevoiții să aibă  laa se asigura comânia. Rec

clasă. AceastIIR nu permide  factori.  Înivind  infrastului, temperă această colactorii de merin sondaje care să se axe

a #5: Creștea  asigurării vestițiile  în nale  privind or  cauzate tă acțiunea siguranța la

ficare pentruroiectării, coșcolare din Ri să consolidejamentelor cutremure 

a  raportul ofompletarea uate mai sus. 

a  #6:  Asigtilități și dotrt  arată  că mult mai prodiul rural să port,  laboratjați, școlile loe.  Îmbunătăonele  rurale limitate. 

a  #7:  Evalule. Analiza infacilita accesară pentru cle.  Nu  existunt limitate șile ar trebui s dispoziție  incă școlile sucomandarea 

ă caracteristite raportaren plus, nu  eructura.  În  tratura, luminlectare a acoediu, însă dereprezentatieze pe aspec

erea monitorsiguranței infrastructustandardelede  cutremuautoritățilora cutremure u profesionișnstrucției și România sunteze monitormenționate în  școli  (OCficial de mounor chestio

gurarea  untări de învățîn  mediul 

oaste decât cnu existe  înoare  și atelior nu sunt ecțirea  calitățși  cele urba

uarea  gradunclusă în rapsul elevilor  îca școlile să ftă  date  privși în ceea ce să fie mult mnformații print accesibileeste ca ME

tică a facilitaea factorilor există baze dtimpul  vizitena și alți factoperit un eșacidenții din Rive  realizatecte calitative

rizării  și a  rla  cutremurra  de  educe  de  proiecure  sau  alter  locale  și a în școlii punștii  implicați întreținerii ft amplasate izarea și respîn  Recoman

CDE  2017c). onitorizare  aonare de auto

nui  acces țare modernrural,  în  spcele din medcălzire centriere.  În  contchipate coreții  învățămânane ar  trebu

dului  de  accport arată că în scaun cu rfie accesibilevind  echiparprivește cal

mai diferite înivind toate te pentru toțiEN să  facă o 

at realizareade mediu, iade date penelor  în  școli tori de mediantion limitaRomânia ar b  în  rândul ue ale mediulu

răspunderii pre. După  cumcație  sunt  luctare  a  clăddezastre  nconsiliilor  ju

ne accent peîn proiectarfacilităților șîn zone cu riponsabilizarendarea  OCDRomânia  arl OCDE privio‐raportare, 

egal  la  fane, în specialecial  în  zondiul urban. Prală, grupuri textul  în  carespunzător pntului  în  zoui  să  fie prin

ces  al  eleviaproape jumrotile, deși re pentru elevea  școlilor  citatea și conn ceea ce pritipurile de ceelevii; în moevaluare de

acestui rapoar în Româniatru  creșe  și au  fost  culeu cunoscuți t de școli. Arbeneficia de nităților de ui și infrastru

pentru procem  a  fost meuate  descendirilor  și  nivaturale,  impudețene. Pri roluri și resrea  facilitățilocolare. Avânsc seismic, rea privind plaE  2015  privr  putea  anand  siguranțadupă cum e

acilități  de l în zonele mnele  marginarobabilitateasanitare  în e elevii din entru a promnele  margincipala priori

ilor  cu  dizamătate din șcampele nu svii cu dizabilicu mânere ndițiile de infvește infrasterințe de  infomentul de etaliată a cal

ort. Deși exia există foaruniversități,ese  date  preca având o r fi dificil ca mai multe dînvățământ,

ucturii. 

esul de planenționat,  în ntralizat.  Develul  de  preplementareaincipiul OCDsponsabilitățor  școlare  șind în vedererecomandareanificarea sevind  liniile  daliza  și  variaa  seismică  aeste prevăzut

educație marginalizatalizate,  conda este mult minterior, sauzonele margmova un accnalizate  și  reitate a GR,  î

abilități  saucolile din Romsunt unica cități fizice sasau  grupuri frastructură tructura. Idefrastructură față lucrurilelității  și acce

  

102

istă acest te puține ,  care  au eliminarii influență școlile să date, care , poate o 

nificare  și România eși  există egătire  și a  acestor E privind ți definite i evaluări  că peste ea pentru eismică în irectoare nta  de  a a  școlilor, t în liniile 

echipate te. Datele dițiile  de mai mare u acces  la ginalizate es egal la educerea în  special 

u  cerințe mânia nu erință de u cerințe sanitare în școlile al ar fi ca necesare e nu stau esibilității 

infrastruse acord 216. Recadrelorpractici utilizareatrase  în situației implemebeneficiaacesteia al  lumincare  disactivităținfrastru 217. Relimitareamaximă respectaraportatmulți eleîntr‐o clamulte  scdidacticenormei spațiului

 218. Reîn mai mtoate căfinanciarpermite clasă  estsentimeimpact adouă  scflexibiliz

 219. Rerecomansoluționaconfruntprivința nu  sunt insuficiesă fie o p

 

ucturii, cu acdă prioritate 

ecomandarer didactice. Vși  percepții a acesteia. Dsălile de  claactuale.  În 

entat  pe  tera de activită și rezultatelii naturale, spunerea  moilor de grup.uctura sălii de

ecomandarea înscrierilora unei clase

au această not  la sistemul evi decât capasă. Acest fachimburi,  la e,  cât  și  penprivind  numi și la identifi

ecomandaremulte  schimbă acest mod r, acesta punamenajareate  utilizată ntul de propasupra mediuhimburi  nu area și eficie

ecomandarendare ar putearea  nevoilotă mai des cmicrobuzelosuficiente nt. Asigurareprioritate a G

cent pe elevreabilitării cl

a  #8:  ÎmbunVizitele realicomune  în 

De exemplu, asă.  În  conseacest  sens,rmen  scurt, ți de formarle elevilor. Dal  temperatobilierului  ș. O astfel dee clasă este t

a  #9:  Aplicr excesive. Ce  la 25 de elormă. Avândde  învățămâpacitatea deapt duce la rsupraaglom

ntru  elevi,  limărul maximicarea nevoi

a #10: Reduburi  sunt  frede organizane problemea și utilizareade  elevii  dinprietate al elului, de exempoate  fi  ev

entizarea util

a #11:  Îmbuea fi rezolvator  de  transpcu astfel de or școlare, depentru  cei  aea transportGR. 

vii cu dizabililădirilor școla

nătățirea  cozate  în școli rândul  cadcadrele didaecință, calita,  sunt  propuprecum  foe specifice p

De exemplu, aurii  și ventili  organizaree formare s‐atransformată

carea  normeu toate că plevi  la nivelud în vedere faânt din Rome școlarizare ate de înscri

merare  și/  samitând  utiliz

m  de  elevi  înlor de extind

cerea moduecvent  întâlnare ar putea e elevilor și c sălilor de cln  ciclul  primevilor asupramplu asupra itat,  sunt  neizării spațiilo

unătățirea cotă, de exempport  ar  trebprobleme  șieși GR a cresaproape  70.tului, pentru 

ități sau ceriare pentru a

ondițiilor  sp pentru elabrelor  didactactice au tenatea aerului use  o  serie rmarea  cadprivind legătactivitățile dației  în  stimea  sălii  de ar putea dovă într‐o resu

elor  privindrevederile leul ciclului priaptul că sălil

mânia, există și decât periere extrem au  clase mazarea  inovatntr‐o  clasă  adere a acesto

ului de funcținite  în Bucurfi perceput cadrelor didalasă în funcțimar  și  gimnaa clasei. În p calității aerecesare  inveor. 

ondițiilor deplu, prin furnui  discutatei ar putea pscut număru.000  de  elevca elevii să 

nțe educațioa reduce deca

pațiilor  de  înborarea acestice  privind ndința de a țeste  slabă cde  inițiativerelor  didactura dintre inde formare amularea proceclasă  pot  fivedi deosebirsă didactică

d  numărul  megale din Romimar, doar 1e de clasă vidate care armite normade ridicate, 

ari,  adevărattivă  a  spațiuar  putea  coora. 

ionare în schrești  și  în altde GR ca uactice. Moduie de vârsta azial. De  aseplus, se pare ului. În cazuestiții  în  sol

e transport  înizarea de me  cu  autorităropune alterl acestora devi  care  în majungă la șco

onale speciaalajele. 

învățare,  incstui raport auinfrastructurine ferestrelconform  celoe  accesibile tice.  Cadrelenfrastructurăr putea evidesului de  înv  reproiectatit de valoroaă. 

maxim  de  emânia reglem14% dintre săzitate reprezrată că anum privind numla un mod de  provocări ului  sălilor  dnduce  la  îm

himburi. Școlte  zone urbanul eficient ul de funcțioelevilor deoamenea,  acecă această ul în care moduții  creative

în zonele slamicrobuze școățile  regionarnative eficiee‐a lungul timmomentul  deoală ușor și î

le, și să se a

clusiv  prin  fu evidențiatra  sălilor  dele închise și jor  indicate  îfinanciar  și

e  didactice ă, utilizarea penția rolul imvățare,  sau te  pentru  fasă  în măsur

elevi  într‐o mentează caălile de claszintă un eșanmite școli  înmărul maximde funcționaatât  pentrue  clasă.  Res

mbunătățirea

lile care funcane din Romdin punct d

onare în schiarece aceeaeastă  practicutilizare intedul de funcțe  care  să  co

ab deservite.olare. Soluțiiale  și  locale,ente de  rezompului, în coe  față  sunt în siguranță 

  

103

sigure că 

formarea  anumite e  clasă  și jaluzelele în analiza ușor  de ar  putea practică a mportant modul  în acilitarea ra  în care 

clasă  și pacitatea ă vizitate ntion mic scriu mai 

m de elevi re în mai u  cadrele spectarea   utilizării 

cționează mânia. Cu e vedere mburi nu și sală de ă  reduce nsivă are ționare în onducă  la 

. Această le pentru ,  care  se olvare.  În ontinuare deserviți ar trebui 

220. ReAvând înluarea  deducațiopentru  aimpact  smulte  șcanaliza șpunct deeducațioeducațiopermite dezvoltaevaluare 221. ReMajoritapentru  fcreșterecare  să derulat ddin ÎPT aelevii ar final  la  cpot condtoate  acromânea

 222. Remuncă  îînvățămnevoia aforței  deextrem analiză nputea alprin met

 223. Renivel gimdin Romîn  ÎPT. oportunServicii dsistemulmuncă d 

ecomandaren vedere efodeciziilor, Monale ale elea  prezenta sunt  limitatecoli,  repreziși varianta ute plecare al ionale.  Adoptonale din RoMEN să mo

at în cadrul ae. 

ecomandareatea  angajatfundamentara productividețină  difede Banca Moau raportat nputea benefcreșterea prduce  la rezuceste  aspectască.  

ecomandareîn  curriculu

mântului secuacută de come muncă.  Ande  relevantnu  s‐a axat oca mai mutode pedago

ecomandaremnazial și licmânia având îCu  toate  aitățile  de  cade consiliere  de  învățămde tranzit”, d

a  #12:  Evalorturile RomâEN  are  ocazvilor, ceea caceastă  expe,  experiențantă  un  exemtilizării metonițiativelor ptarea  acesteomânia,  carenitorizeze șicestui Acord

a #13: Realiorilor  din  Rrea acestui rtății. În acelrite  competondială confiniveluri scăzuficia de îmburoductivitățiiltate mai bute,  aceste  in

a #14: Includum  și  în  proundar și terțimpetențe socngajatorii  die  pentru  tope  formarealt timp dezvogice alternat

a #15:  Îmbuceal. Consilieîn vedere vâacestea,  elearieră,  compe  și orientarmânt  către  pescrise de an

luarea  impaâniei de a elzia  de  a  evae ar putea fiperiență  în  îa  studiului Hmplu  de  evaodologiei Propentru evaluei  recomande  să  conțină  să evaluezed de servicii d

izarea de  inomânia  careraport, au evași timp, angențe  socio‐eirmă lipsa coute de agreabunătățirea co muncii. De une privind  investiții  ar  p

derea compeogramele  diar. Analizelecio‐emoționan  România oate  categora cadrelor dioltării comptive și un ech

unătățirea  cerea și orienârsta la care evii  din  învpetențele  nee  în carieră piața  forței  dngajatori. 

actului  infrasabora SMIE alua  riguros i util nu doarîntreaga  lumHEAD  utilizaaluări  robusogramului dearea impactdări  ar  necesdate despre

e implementde asistență 

vestiții  în dee  au  participvidențiat  imgajatorii  întâemoționale. ompetențelobilitate și staompetențelo  asemenea, mplicarea ciputea  gener

etențelor sode  formare e și studiile rale și specificonsideră  criile  de  ocupidactice  și cupetențelor sohilibru mai b

consilierii  și ntarea în carise iau decizvățământul ecesare  și  daccesibile ede muncă  ș

structurii  asși faptul că impactul  in

r pentru evame.  Deși  datt  în  evaluarste  realizate e evaluare aului infrastrusita  inventae  fiecare  școarea SMIE. Stehnică poa

ezvoltarea cpat  la  studiuportanța comâmpină dificRezultateler socio‐emoțabilitate emoor sociale și einvestițiile  îivică, educațra  beneficii 

ocio‐emoționa  cadrelor realizate în Rice locului decă  aceste  copații  și  secturriculum, aocio‐emoționun între teo

orientării  înieră sunt extii privind carliceal  au  fodacă  acesteaelevilor ar puși  ar  putea  r

supra  rezultase propune nfrastructuriiluarea polititele  internațea mediilor până  acummediilor de

ucturii școlarrierea  detaloală  și  clădirSistemul infote sprijini M

competențeloul  privind  competențelorultăți  în recrstudiului  p

ționale: un poțională. Aceemoționale, cîn  competenția și sănătatconsiderabi

nale și a celodidactice,  îRomânia și îne muncă penompetențe  soarele  econngajatorii conale și specifrie și practică

n  carieră a etrem de impriera, în specoarte  puținea  se  potriveutea  îmbunăreduce  feno

tatelor  educun nou cadri  asupra  rezcilor naționaționale  privide  învățare

m.  România e  învățare al re asupra rezliată  a  infrare  în parte, ormațional gMEN în monit

lor socio‐emompetențeler socio‐emoțrutarea unorprivind  compprocent mareest lucru sugeceea ce ar conțe  socio‐emtea. Având  île  pentru  so

or specifice loîn  special  lan alte țări evntru inserțiasunt  insuficienomice.  Deșonsideră că fice locului dă.  

elevilor,  în  sportante pencial privind îe  informațiesc  cu  intereătăți  tranzițiaomenul  de  „

  

104

caționale. ru pentru zultatelor ale, dar și ind  acest e  din mai ar  putea OCDE ca zultatelor astructurii pentru  a eospațial orizare și 

oționale. e,  derulat ționale  în r angajați petențele e de elevi erează că onduce în moționale în vedere ocietatea 

ocului de a  nivelul idențiază  pe piața ente  dar, i  această școlile ar de muncă 

special  la tru elevii nscrierea i  privind esele  lor. a dinspre locuri  de 

Referinț

 

AcemogT

Anton, So

Ares Aba

Autor, 

Bard, J., C

Barrett, I

Barrett, 

Baxter,  JA

Belfield, SC

Berg,  F.,L

Berry, CO

Boese, SA

Borland,S

Branham

Bray, M.

Buckley,T

Burge, B

țe bibliografi

lu,  D.,  and Technology Research (N

S., B. Koo, T‐of  IntegratiMarginalized

alde, M. 201No. 106, OCD

D.  2015. https://www

C. GardenerConclusions,

P.,  and  L. Intelligent Bu

P.,  F. DavieLearning: Fin118–133. 

J. and D. SmAustralian In

C., B. BowdSocial and EColumbia Un

,  J. Blair,  anLanguage, Sp

. R., and M. Outcomes.” 

S., and J. ShawAttendance:

, M. V., and Student Aca

m, D. 2004. “Building Infr

. 2008. DoubInternationa

 J., M. SchneTeacher Rete

B., R. Wilson, UK and InterResearch Pro

ice

P.  Restrepofor  GrowthBER) Workin

‐C Man, S.C. ion  Strategid Communiti

14. “School SDE Publishin

“Will  Autw.ted.com/ta

r, and R. Wie, and Recom

Barrett.  20uildings Inte

es,  Y.  Zhang,nal Results o

mart. 2011. “nstitute of Fa

den, A. KlapEmotional Leniversity. 

d  P. Bensonpeech, and H

West. 2010Journal of La

w. 2005. “Ne A Data Anal

R. M. Howsedemic Achie

“The Wise Mastructure o

ble‐Shift Schoal Institute fo

eider, and Y. ention in Wa

and K. Smithrnational Eviogramme: Fr

o.  2016.  “Th,  Factor  Shng Paper No. 

Moldovan, ies  for  Urbies in Roman

Size Policies:g. 

tomation  Talks/david_a

eland. 2006. mendations

10.  “The  Pornational (2)

  and  L. Barrof a Holistic, 

“Fathering  inamily Studies

p, H.  Levin, arning. New

n.  1996.  “ClaHearing Serv

0. “Growing aw, Economi

ew York Statlysis Report.”

en. 2003. “Avement.” Int

an Builds Hisn Student At

ooling: Desigor Educationa

Shang. 2005ashington, D

h‐Crallan. 20dence. Natiorom Educatio

The  Race  Beares  and  Em22252. Cam

M.S. Stancuban  Marginania.” Washin

: A Literatur

Take  Awayutor_why_a

“Rural Schoo.” The Rural 

otential  of ): 218–28. 

rett.  2015.  “Multi‐level 

n Australia as, Occasional

R,  Shand, aw York, NY: C

assroom Acovices in Schoo

Pains: The Sics, and Orga

te School Fac” Albany, NY

n Examinatioternational R

s House Upottendance.” 

n and Operaal Planning (

5. “Fix It & Th.C.” Teacher

012. Employeonal Foundaton to Employ

etween  Macmployment.”

mbridge, MA. 

lescu, and Ralized  Comgton, DC: W

e Review.” O

y  All  Our re_there_st

ol ConsolidatEducator: 40

Positive  Pla

“The  ImpactAnalysis.” B

among coupl Paper No. 3

and  S. ZandeCenter for Co

oustics:  The ols 27: 16–20

School Consoanization 25

cilities and StY: Healthy Sc

on of the EffReview of Ed

on the Rock: Social Scienc

ation for CostIIEP). 

hey Might Strs College Pre

er Involvemetion for Educyment. Sloug

chine  and  M”  National  B 

. A. Swinkelsmunities:  Torld Bank Gr

OCDE Educat

Jobs?”  Till_so_many_

tion: History0–48. 

ces:  Senses

 of Classroouilding and E

le  families w37, Melbourn

er. 2015. Thost–Benefit S

Problem,  Im0.  

olidation Mo(1): 1–29. 

tudent Healthools Netwo

fect of Elemeducation 49(5

The Effects oce Quarterly 

t‐Effectivene

ay: School Faess 107: 110

nt in Schoolscational Resegh: NFER. 

Man:  ImplicaBureau  of  E

s. 2014. “ElaThe  Atlas  oroup. 

tion Working

TED  x  Ca_jobs 

y, Research S

s,  Brain  and

om Design oEnvironment

with young cne. 

e Economic Studies  in Ed

mpact  and  S

ovement and

th, Achievemork. 

entary Schoo5): 463–474. 

of Inadequaty 85(5): 1112–

ess. Paris: UN

acility Qualit7–1123. 

s: A Rapid Reearch (NFER)

  

105

ations  of Economic 

aboration of  Urban 

g Papers, 

mbridge. 

Summary, 

d  Spaces. 

on  Pupils’ t Vol. 89: 

children.” 

Value of ducation, 

Solution.” 

d Student 

ment, and 

ol Size on 

te School –1128. 

NESCO 

ty and 

eview of ) 

Brüggem

Card, D.,m

Chase, CW

Cotton, R

CoulombA

Crandell

Cunha, F

Daisey, JS

Dalziel, P

DuminicC

DumontI(

Earthmao

Ericsson

M

E.O. LawV(

Europeat

EC. 2015T

mann, C. 201Bank/EC RegNations Dev

, and A.B. Krmatter?: TheBurtless, pp.

Claire. 2016. World Bank.

K. 1996. “SchResearch SerLaboratory wDepartment

be, S.,  J.F. TAcross Fourt

, C., and J. SmHearing Imp

F., J. J. HeckmNoncognitive

J., W. Angell,Schools: An A

P. 2015. “RegLinkages in T

ă, G., and A.Children.” Rehttp://www

,  H.,  D.  IstaInspire  Prac(CERI). 

an, G. I., and of Education

, I., and M. KPhysical EduMedicine & S

wrence BerkeVentilation.”(accessed Fe

n Commissiothe  preventDocument, B

5. “GuidanceTackling  EduBrussels. 

2. “Roma Edgional Roma elopment Pr

ueger. 1996e Effect of Sc. 118–119. B

“Helping chi Accessed N

hool Size, Scries (SIRS). Scwith support of Educatio

Tremblay, anteen OCDE C

maldino. 200airment.” La

man, and S. Me Skill Forma

, and M. AptAnalysis of E

gional Skill ETransition fro

 Ivasiuc. 201esearch Rep.unicef.org/r

nce,  and  F. ctice.  Paris: 

L. K. Lemastnal Administr

K. Karlasson. cation in SchScience in Sp

eley National”  http://eetdeb. 1, 2016). 

on (EC). 2016ion  and  corBrussels. 

e for Membeucational  an

ucation in CoSurvey 2011rogramme. 

. "School Quchool Resourcrookings Inst

ldren surviveovember 20t

hool Climatechool Improv from the Ofn. 

d S. MarchaCountries.” St

00. “Classrooanguage, Spe

M. Schennacation.” Econo

e. 2003. “IndExisting Infor

cosystems toom School to

10. “One Schoort, UNICEF,romania/One

Benavides, OCDE  Publis

ers. 2009. “Tration 47(3): 

2014. “Motohool – A 9‐yeports 24(20): 

l Laboratory.d.lbl.gov/ied

6a. “Countryrection  of m

er States on d  Spatial  Se

omparative 1.” Roma Inc

ality and therces on Studetitution: Wa

e and thrive:th, 2016 (htt

e, and Studenvement Progffice of Educ

and. 2004.  “tatistics Cana

om Acousticseech, and He

ch. 2010. “Estometrica 78 

door Air Quarmation.” Ind

o Assist Youno Work.” Loc

ool for All? A Bucharest. Ae_school_fo

eds.  2010. shing,  Centr

Teacher Attit 323–335.  

or Skills and ear Intervent 273‐278. 

. 2016. “Head/sfrb/ http:/

y Report Rommacroeconom

the Use of Eegregation.” 

Perspective.lusion Work

e Return to Eent Achievemshington, D.

: How toiletstps://blogs.w

nt Performangram of the National Rese

“Literacy Scoada, Ottawa

s for Childrenearing Service

timating the(3): 883–931

ality, Ventilatdoor Air 13: 5

ng People Mcal Economy 

Access to QuAvailable at r_all_pt_WE

The Nature re  for  Educa

tudes about 

School Perfotion Student

lth and Econ//energy.lbl.g

mania 2016: mic  imbalan

European StrEC Working

 Analysis of ting Papers. B

Education." Inment and AduC. ISBN 0‐81

s play a part”worldbank.or

nce.” School Northwest Rarch and Imp

ores, Human, Ontario. 

n With Normes in Schools

 Technology1. 

tion and Hea53–64. 

aking Educat30(1): 53–66

ality Educati

B.pdf  

of  Learningational  Rese

Classroom C

ormance in C.” Scandinav

nomic Impactgov/ied/sfrb

Including ances.”  Comm

ructural and g Document 

the UNDP/WBratislava: U

n Does Moneult Success, e157‐1274‐X. 

”. The Waterrg/water). 

l ImprovemenRegional Educprovement, 

n Capital and

mal Hearing as Vol. 31: 362

y of Cognitive

alth Symptom

tion Employ6. 

ion for Roma

g: Using  Resarch  and  In

Conditions.” J

Children withvian Journal o

ts of Buildingb/vent‐summ

n In‐Depth Rmission  Staff 

Investment   EGESIF_15‐

  

106

World nited 

ey ed. G. 

r Blog, 

nt cational U.S. 

d Growth 

and With 2–370.  

e and 

ms in 

ment 

a 

search  to nnovation 

Journal 

h of 

g mary.html 

eview on Working 

Funds in ‐0024‐01. 

EC. 2016

EC Direca

EuropeaR

Fernald, I

Feth,  L.,C

Figueiro,

3

Filmer, DC

Finegold

FRA. 201V

Gatti, R.EW

Halpern,s

HeckmaiR

Heckma

HumlumaA

John,  OTe

Kagan, SL

KagitcibaeA

6b. “Educatio

ctorate‐Geneand  EasternPaper. Bruss

n  InvestmenRomania. Lu

L. C., P. KarIncome Coun

,  and  G. WhColumbus, O

, M., and M.Light  Melato31(1): 92–96

D. 2004. “If YCountries.” W

d, D. 1999. “C15(1): 60–81

14. EducatioVienna, Aust

, S. KaracsoEquality of OWorld Bank.

,  D.  F.  199structure tra

n,  J.,  R.  Pininfluential  eReview, 103

n, J. J., J. Stilabor market

m, M. K., and and  Equity Analytical Re

.P.,  and  S. Theoretical ed. L.A. Perv

S. L., E. MoorLearning  ToPublishing. 

asi, C., Sunaenrichment Applied Deve

on and Train

eral for Econ  European sels. 

nt Bank  (EIBuxembourg: E

riger, P. Engntries. Wash

hitelaw.  199Ohio: Ohio St

 S. Rea. 2010onin  Onset 6.  

You Build It, WWorld Bank 

Creating Self1. 

n: The Situatria: Europea

ny, K. Anan,Opportunity f 

8.  Teachingaining, and m

to,  and  P.  Searly  childho(6), 2052‐20

xrud, and S.t outcomes a

N. Smith. 20in  Educationeport No. 24

Srivastava. Perspectivesvin and O.P. J

re, and S. Breward  Comm

r, D., Bekmain  adult  lifeelopmental P

ing Monitor 

omic and FiEU Member

B).  2013.  StrEIB.  

le, and A. Rington, DC: T

99.  “Many  Ctate.  

0. “Lack of S(DLMO)  in 

Will They CoPolicy Resea

‐Sustaining, 

tion of Roman Union Age

 C. Ferré, anfor Margina

g  critical  thimetacognitive

Savelyev.  20ood  program86. 

 Urzua. 2006and social be

015. “The Imn.”  Europea. Prepared fo

1999.  “The s.”  In HandbJohn, pp. 102

edekamp, Edmon  Views  a

an, S., Baydae:  The  TurkiPsychology, 3

2016 – Rom

nancial Affar  States  ove

rategic  Policy

Raikes. 2009.The World B

Classrooms 

Short WaveleMiddle  Sch

me? School arch Working

High‐Skill Ec

a  in 11 EU Mency for Fun

nd C. Nieveslized Roma. 

inking  for  te monitoring

013.  Undersm  boosted 

6. The effecehavior. Jour

mpact of Schon  Expert  Neor the Europ

Big  Five  Trbook of Pers2–139. Guilfo

ds. 1998. Recand  Vocabula

ar, N., & Cemish  Early  En30(6), 764‐7

ania.” Bruss

irs. 2015. “Er  the  Last  D

y  Framewor

 Examining ank. 

Have  Bad  A

ength Light Dhool  Studen

Availability ag Paper 3340

cosystems.” O

Member Statdamental Rig

s. 2016. BeinDirections in

ransfer  acrog. American P

tanding  the adult  outc

ts of cognitirnal of Labor

ool Size and etwork  on  Epean Commis

rait  Taxonomsonality: Theord Press: N

considering Cary: Nationa

malcilar, Z. (2richment  Pr79. 

els. 

conomic CoDecade  (200

k  for  Educat

Early Child D

Acoustics  Th

During the Scts.”  Neuroe

and School E0. World Ban

Oxford Revie

tes. Roma Sughts (FRA). 

ng Fair, Farinn Developme

oss  domainsPsychologist

mechanismomes.  The 

ve and non‐r Economics, 

School ConsEconomics  ossion. Munic

my:  History,eory and Resew York, NY.

Children's Eaal  Education 

2009). Continroject  22  ye

nvergence o04‐2014).”  D

tion  Infrastr

Developmen

hat  Inhibit  L

chool Day Deendocrinology

Enrollment ink, Washingto

ew of Econom

urvey: Data 

ng Better: Pent. Washing

s:  Dispositiot, 53(4), 449.

ms  through  wAmerican  E

‐cognitive ab24(3), 411‐4

solidations oof  Educationch: Ifo Institu

,  Measuremsearch  (2nd . 

arly Developm Goals  Pane

nuing effectsears  later.  Jo

  

107

of Central Discussion 

ructure  in 

t  in Low‐

earning.” 

elays Dim y  Letters 

n 21 Poor on, DC. 

mic Policy 

in Focus. 

romoting gton, DC: 

on,  skills,  

which  an Economic 

bilities on 482. 

n Quality   (EENEE) ute. 

ent,  and edition), 

ment and el. DIANE 

s of early ournal  of 

Kautz, T

Kiernan,cS

Klatte,  M

B

Knecht, 

J

Kuller, RW

Kumar, SE

Leithwoo

Litten,  LS3

LovelessP

Lynch, R

McCrack

MNESR. 

Murray, A

Murray, G

Murray, 

NaudeauCW

Nevala, A

.,  J.J. HeckmImproving CWorking Pap

 K.  E.  and Mchildren's  coSociology, 59

M.,  J.  HellbPerformanceBehavior 42(

H.A.,  P.B  NReverberatioJournal of Au

R., and C. LinWindows.” J

R.,  P.  O’MaSecondary Environment

od,  K.,  and Policy Perspe

L.,  and  A.  HStudents and302–24. 

s, T., and F.MPapers on Ed

R. G. 2005. “Francisco, CA

ken, M.,  andImplications 

2013. “Need

T.S., and P. Agency.” Can

T.S., and R.Government

T.S.,  Y.  CleFrameworks

u,  S., N.  KatChildren: AnWashington,

A‐M., and J. by GHK Cons

man, R. Diris,ognitive andpers, No. 110

M. C. Huertaognitive  and9(4), 783‐806

bruck,  J.  See and Well‐B(5): 659–692

Nelson.,  G.Mon Times  in udiology 11: 

ndsten. 1992Journal of En

alley,  and  LSchools  ant and Behavi

D.  Jantzi.  20ective.” Revi

all.  1989.  “Id Their Pare

M. Hess. 200ducation Poli

Early ChildhA. 

d Murray, T. for Public Po

ds Analysis o

Hicks. 2017.nada West F

 Shillington.t.” Canada Li

ermont,  and s for Assessm

taoka, A. Va Early Childh, DC: World 

Hawley. 201sulting Ltd. F

 B.T. Weel, d Non‐Cognit0, OCDE Publ

a. 2008. Ecod  emotional 6. 

idel,  and  PBeing in Elem2. 

M.  WhitelawUnoccupied65–71.  

2. “Health annvironmental

L.  Johnston. d  Student ior 40(4): 455

009.  “A  Review of Educa

n  the  Eyes nts View Qu

6. “What Doicy, 2006/20

ood  Investm

S. 2004.  “Tholicy.” Inform

of Education 

 “Putting Skioundation, C

 2014. “Inveiteracy and L

M.  Binkleyment.” Statist

lerio, M.  J. hood DevelopBank. 

11. “ReducinFor the Europ

and L. Borgtive Skills to lishing, Paris

onomic deprdevelopmen

P.  Leistner. mentary Scho

w,  and  L.L.  F Classrooms

nd Behavior l Psychology 

2008.  “AssProblem  B5–486. 

view  of  Empational Resea

if  Our  Behouality in Colle

o We Know A007: 1–14. 

ment Yields B

he  Economicmetrica, Otta

and Vocatio

ills at the CeCalgary, Albe

esting  in UpsLearning Net

.  2005.  “Metics Canada, 

Neuman, Mpment Guide

g Early Schopean Parliam

hans. 2014. Promote Lif

s. 

ivation, matnt  in  early  c

2010.  “Effeool Children:

Feth.  2002. s: Predictions

of Children 12: 305–317

sociation  beBehavior:  A

pirical  Evidenarch 79(1): 46

olders:  Someeges.” Journa

About Schoo

Big Payoff.” 

c Benefits oawa. 

nal Training 

ntre of the Perta. 

skilling: Gaintwork (CLLN)

easuring  AduOttawa, Ont

M.  J., &  L.  K. e for Policy D

ool Leaving inment’s Comm

“Fostering afetime Succe

ternal deprechildhood.  T

cts  of  ClassA Field Stud

“Backgrouns and Measu

in Classroom7.  

tween  PhysNational 

nce About  Sc64–490.  

e  Evidence al of Higher 

ol Size and C

Policy Persp

f  Literacy: T

in Romania.”

Policy Agend

ns  for  Individ, Ottawa, On

ult  Literacy tario.  

Elder.  2012Dialogue and

n the Europemittee on Edu

and Measuriess.” OCDE E

ession, parenThe  British  Jo

sroom  Acoudy.” Environm

nd  Noise  Leurements.” A

ms with and

sical  EnvironStudy,  200

chool  Size  E

on  How  HigEducation V

Class Size?” B

pectives. We

Theory, Evide

” Bucharest.

da: Advice to

duals, Emplontario. 

and  Life  Sk

2.  Investing d Project Prep

ean Union.” Aucation and C

  

108

ing Skills: Education 

nting  and ournal  of 

ustics  on ment and 

evels  and American 

d without 

nment  of 0–2003.” 

Effects:  A 

gh‐school Vol. 60(3): 

Brookings 

stEd, San 

ence  and 

.  

 the New 

oyers and 

kills:  New 

in  Young paration. 

Authored Culture. 

Nitta, K.,J

Norlin, J

OrganisaE

OCDE. 2O

OCDE  2

OCDE. 20

OCDE. 20

OCDE.  2S

Picard, M2

Rea, M.Sf

Roberso

R

Sandu, DR

Sandu, D

W

Sang‐Yeo

S

Sato, H.,W

SchneideW

Schweine

Schulma

Scott, WP

, M. Holley, Journal of Re

. M. 2009. HRiver, NJ: All

ation  for  EcEnvironment

015. “PISA inOCDE Publis

015.  Skills  fPublishing. 

017a. Skills O

017b. Tax Po

2017c.  ProteSchool Seism

M., and J. Bra244. 

S., J.D. Bulloufor Scotopic 

n,  T.,  et  aProfessionalReform Vol. 

D. 2011. “DisReview of So

D.D., B. CoradMarginalizedWorld Bank.

ob,  K.,  and Number of PSports Scien

, and  J.S. BrWorking  Ele123(4): 2064

er,  M.  2003Washington,

hart,  L.  J.,  Jeffects:  The Press. 

an, K. 2005. Research (N

W. R. and G. FPerspectives

and S. Wrobesearch in Ru

Human Behavlyn & Bacon.

conomic  Cots. Education

n Focus: Howhing. 

for  Social  P

Outlook: Skill

olicy Studies 

ecting  Studenmic Safety. Pa

adley. 2001. 

ugh, and M.GEfficiency.” 

l.  2005.  “Ss' Attitudes 10, Issue 1: 4

sparități Sociocial Researc

d, C. Iamandd  Rural  Area 

S. Wi‐YounPhysical Educe & Medici

adley. 2008.ementary  Sch4.  

3.  “Linking , DC: Nationa

. Montie,  Z.High/Scope

“OverlookedIEER). Policy 

F. Davis. 2007s. Upper Sadd

bel. 2010. “A ural Educatio

vior and the  

‐operation nal Research 

w Have Scho

Progress:  Th

ls and Globa

Taxation an

nts  and  Scharis: OCDE Pu

“Revisiting S

G. Figueiro. 2Neuroscienc

School  LibraThat  Influen45.  

ale în Dezvoch I(1): 1‐30.

di‐Cioinaru, Tas  And  Loca

g.  2012.  “Tcation Classne 11(2): 226

. “Evaluationhool Classro

School  Facial Clearingho

.  Xiang, W. e  Perry  Presc

d benefits ofReport, New

7. Organizatdle River, NJ

A Phenomenoon Vol. 25(2)

Social Enviro

and  Develo and Innovat

ools Changed

e  Powers  o

al Value Chain

d Skills No. 2

hools  from  Eublishing. 

Speech Inter

2001. “Humace Letters 299

ries'  Impactnce Use of 

oltarea și în P

T‐C Man, M. al Human De

he  Relationses Attended6‐230. 

n of Acousticooms.”  The  J

ility  Conditioouse for Edu

S. Barnett,  Cchool  Study 

f prekindergaw Brunswick,

tions and Org: Pearson Pr

ological Stud: 1–19. 

onment: Soci

opment  (OCtion. Paris: O

d Over the P

of  Social  an

ns. Paris: OC

24. Paris: OC

Earthquakes:

ference in C

an Melatonin9: 45–8. 

t  Upon  StuLibrary Prog

Politica Regio

Marin, C. Moevelopment 

ship  Betweed by Korean 

cal ConditionJournal of  th

ons  to  Teaccational Fac

C. R. Belfieldthrough  ag

arten.” Natio, NJ. 

ganizing: Raentice Hall.

y of Rural Sc

ial Systems T

DE).  2013. OCDE Publish

Past Decade?

d  Emotiona

CDE Publishin

DE Publishin

:  The  Seven 

lassrooms.” A

n Suppressio

udent  Achiegrams.” Rese

onală din Rom

oldovan, andin  Romania

en  School  PAdolescent S

ns  for Speeche Acoustica

cher  Satisfailities.  

d,  and M. Nge  40.  Ypsila

onal Institute

tional, Natur

chool Conso

Theory. Uppe

Innovative hing. 

?” Brief No. 

al  Skills.  Par

ng. 

ng. 

  OCDE  Princ

Audiology 40

on by Light: A

vement  andearch  for Ed

mânia.” Inte

d G. Blaj. 201.” Washingt

Performance Students.” J

ch Communial  Society of 

action  and  S

Nores.  2005.anti, MI:  Hig

e for Early E

ral, and Ope

  

109

lidation.” 

er Saddle 

Learning 

52. Paris: 

is:  OCDE 

ciples  for 

0: 221–

A Case 

d  School ucational 

rnational 

16. “Atlas ton, D.C.: 

and  the ournal of 

ication  in f America 

Success.” 

  Lifetime gh/Scope 

Education 

en System 

Sheets, 

T

Shendell

I

Simms, AE

Slate,  J

Small,  R

Smith,  R9

Social Rea

Strang, C

Surdu, L

c

Tanner, A

UNDP  (U2

UNESCOS

UNICEF. 

WargockcH

Wlllms, D

World  B

W

M.  E.  2009Educational Texas Tech U

l,  D.  G.,  Prilbetween ClaIndoor Air 14

K.,  et  al.  20AchievemenEducation Jo

.  R.,  and RecommendUniversity of

R.,  et  al.  201Motivation: 

R.B.  2011. 9789048198

esearch Demand Essentia

D.  1987.  “Consolidatio

. 2008. Moni

Report, content/uploromania.pdf

C.K.  2009. Administrati

United  Natio2011. “Regio

O  Institute  foStatistics Acr

2012. “CohoEPA NetworRomania in c

ki, P., and Dclassroom  vHVAC&R Res

D. J. 2002. V

Bank.  2005aLesotho – A World Bank,

9.  “The  RelaOutcomes, PUniversity. 

ll,  R.,  Fisk, Wassroom CO24(5): 333–34

014.  “Do  thent,  Self‐Conceournal 73(2): 

C.  H.  Jonedations.”  Essf South Caro

10.  “The  ImPhase III.” Sc

Multilevel  M8559 

monstration al Skills Train

“The  Adminon, 1938‐198

itorizarea Ap

UNICEF, oads/monitof 

“Effects  ofion 47(3): 38

ons  Developonal Roma Su

or  Statistics ross the Wor

ort Analysis Ek, Including collaboration

D.P. Wyon. 2ventilation  rsearch 13(2)

Vulnerable Ch

.  “Building Country Sta Washington

ationship  beParticularly i

W.  J.,  Apte, 2 concentrat41. 

e  Duration  aept,  Social  s166‐178.  

es.  2005.  “says  in  Educlina Aiken. 

pact  of  Newchool Library

Modeling  of

Corporationing.” Summa

istrative  Tra80.” Administ

plicării Măsu

Bucharesorizarea‐aplic

f  School  De1–99. 

pment  Progrurvey.” Repo

(UIS).  2010rld—Special 

Estimation oin School Atn with the In

007. “The erate  on  the: 193–220. 

hildren, 2002

on  Free  Pritus Report.”n, DC. 

tween  the n Rural Publ

M.  G.,  Blaktions and Stu

and  Frequenskills,  Food C

“Effects  of cation Vol.  1

w  York's  Schy Media Rese

f  Social  Pro

n. 2014.  “Upary Report, O

ansformatiotrative Scien

urilor Împotri

st.  Avaicarii‐masuril

esign  on  St

ramme),  Woort, UNDP, W

0.  “Global  EdFocus on Ge

of the Dropouttendance Innstitute of Ed

effects of moe  performan

2. University 

imary  Educa” Africa Regio

Conditions ic High Scho

ke,  D.,  and  Fudent Attend

ncy  of  PhysConsumption

Size:  A  R13  (Spring). D

hool  Librarieearch Vol. 13

oblems:  A  C

pskill: A CredOttawa, Onta

n  of  Amerce Quarterly

iva Segregăr

lable  aor‐impotriva

tudent  Outc

orld  Bank,  aWorld Bank, a

ducation  Digender.” Mont

ut Phenomeitiative “Hai ducation Scie

oderately  rance  of  scho

of Alberta P

ation:  Primaon Human D

of  School  Fools in Texas.

Faulkner,  D.dance in Was

ical  Education, and Bod M

eview  of  tDepartment 

es  on  Stude3. 

Causal  Persp

dible  Test ofario. 

ican  Educaty 32(3): 352–

ii Şcolare în R

t  http:/a‐segregarii‐s

comes.”  Jou

and  EC  (Eurand EC: New 

gest  2010:  Ctreal: UIS.  

non: Sub‐SamLa Şcoală!” 

ences. 

ised classrooolwork  by 

ress: Alberta

ary  and  SecoDevelopment

Facilities  and.” Ed.D., Lub

  2004.  “Assshington and

on  Predict  AMass  Index?

the  Literatu  of  Educatio

nt  Achievem

pective.  p. 

f Workplace

tion:  Schoo–366. 

România. 

//www.unicescolare‐in‐

urnal  of  Ed

ropean  Com York. 

Comparing  E

mple of SchoProduced b

om  temperachildren  (12

a, Canada. 

ondary  Edut Working Pa

  

110

d  Certain bock, TX: 

sociations d Idaho.” 

Academic ?” Health 

ure  with on  at  the 

ment  and 

37.  ISBN 

e  Literacy 

l  District 

ef.ro/wp‐

ucational 

mission). 

Education 

ools from y UNICEF 

ature and 257‐RP).” 

cation  in aper 101. 

World Ba

World  BW

World B

W

World B

World Ba

Wyon, D

ank. 2005b. and Challeng

Bank.  2010. World Bank,

ank. 2012. “Republic  of World Bank.

ank. 2013. CDC: World B

ank. 2014. G

D., and P. Waby children.”

“Pakistan Coges.” Report 

“A  Review  o Washington

ImplementaRomania  fo  

Competitive Cank. 

Growth Poles

argocki. 2007” (1257‐TRP)

ountry Gend32244‐PAK.

of  the  Bulgan, DC.  

tion Compleor  Developm

Cities: Resha

: The Next Ph

7. “Indoor en. Technical U

der Assessme World Bank

aria  School  A

etion and Resment  Policy 

aping the Eco

hase. Washi

nvironmentaUniversity of 

ent: Bridgingk, Washingto

Autonomy  R

sults Report Loans  I‐III.” 

onomic Geog

ngton, DC: W

al effects on Denmark: Ly

 the Gendern, DC. 

Reforms.”  Re

on a Series oICR  No.  232

graphy of Ro

World Bank. 

the performyngby, Denm

r Gap – Oppo

eport No.  54

of Three Loa29. Washing

omania.  Was

mance of schmark. 

  

111

ortunities 

4890‐BG. 

ans to the gton,  DC: 

shington, 

hool work