Anfo
naliza ormăutilizstra
multării przării dategic
idimeofesiodateloce priinfra
ensioonaleor în luivind astruc
nală ae din puareainvesctură
a eduperspa decistițiile
ucațiepectiviziilore în
1
ei și va r
Abrevier
ARACIP
BM
CE
CNDIPT
ESPON
E&F
FEADR
FEDR
FRA
FESI
FR
GR
HEAD
ICȘ
IDUL
INS
IPC
ÎPT
MADR
MDRAP
MEN
MFE
NEET
OCDE
ONG
PGA
PIAAC
PIB
PISA
PNDL
PNDR
PNUD
POR
PTȘ
SIIIR
SMIE
ȘTM
TIC
TOWES
UAT
UE
UEFISCD
UNTRR
ri și acronim
Agenția
Banca M
Comisia
Centru
Grupar
Educaț
Fondul
Fondul
Agenția
Fondur
Frecven
Guvern
Proiect
Indicele
Indicele
Institut
Indicele
Învățăm
Ministe
Ministe
Ministe
Ministe
Tineri c
Organiz
Organiz
Acceler
Program
Produs
Program
Program
Program
Program
Program
Părăsir
Sistemu
Strateg
Științe,
Tehnol
Test pr
Unitate
Uniune
DI UnitateInovări
Uniune
me
a Română de
Mondială
a Europeană
l Național de
rea European
ie și formare
European A
European d
a pentru Dre
rile Europene
nță redusă
nul României
tul Holistic Ev
e capacității
e Dezvoltării
tul Național d
e Prețului de
mânt Profesi
erul Agricultu
erul Dezvoltă
erul Educație
erul Fonduril
care nu sunt
zația pentru
zație non‐gu
rația maximă
mul pentru E
intern brut
mul pentru E
mul Naționa
mul Naționa
mul Națiunil
mul Operațio
ea timpurie
ul Informatic
gia privind m
Tehnologie
ogia Informa
ivind compe
e administrat
ea Europeană
ea Executivă i
ea Națională
e Asigurare a
ă
e Dezvoltare
nă de Coope
e
gricol pentru
e Dezvoltare
epturi Fundam
e Structurale
vidence and
școlii
Umane Loca
de Statistică
e Consum
onal și Tehn
urii și Dezvol
ării Regionale
ei Naționale
or Europene
încadrați în
Cooperare ș
vernamenta
ă a terenului
Evaluarea Int
Evaluarea Int
l de Dezvolta
l de Dezvolta
or Unite pen
onal Regiona
a școlii
c Integrat al Î
odernizarea
și Medicină
ației și Comu
tențele la lo
tiv‐teritorială
ă
pentru Fina
a Transporta
a Calității în Î
a Învățămân
rare Teritori
u Dezvoltare
e Regională
mentale a U
e şi de Invest
Design
ale
ic
ltării Rurale
e, Administra
e
muncă și nic
și Dezvoltare
ală
măsurată în
ternațională
ternațională
are Locală
are Rurală
ntru Dezvolta
al
Învățământu
infrastructu
unicațiilor
cul de munc
ă
anțarea Învăț
atorilor Rutie
Învățământu
ntului Profes
ală
e Rurală
niunii Europ
tiţii
ației Publice
ci în program
e Economică
n condiții de
a Competen
a Elevilor
are
ului din Rom
urii educațion
că
țământului S
eri din Româ
l Preunivers
ional și Tehn
ene
me de educaț
cutremur
nțelor Adulțil
ânia
nale
Superior, a C
ânia
itar
nic
ție sau forma
lor
Cercetării, De
2
are
ezvoltării și
Cuprins
Abrevier
1.
2.
3.
3.1 Co
3.1.1
3.1.2
3.1
3.1
3.1
3.1
3.2
3.2
3.2
3.2
3.2
3.2
3.2
3.3
3.4
3.4
3.4
3.4
3.5
3.5.1
3.5
3.5.2
3.5.3
3.5
s
ri și acronime
INTROD
METODO
ANALIZA
ondițiile de p
Accesibi
Existenț
.2.1 Carac
.2.2 Cadre
.2.3 Progr
.2.4 Altern
Riscul de
.1 Rata d
.2 Adecv
.3 Aband
.4 Prom
.5 Rata d
.6 Rezult
Învățăm
Universi
.1 Tipare
.2 Dimen
.3 Anul c
Cererea
Cererea
.1.1 Oferta
Curricul
Legături
.4 Comp
e ..................
UCERE ........
OLOGIE .......
A SITUAȚIEI A
predare și înv
ilitatea și spa
a resurselor
cterul adecva
ele didactice
ame pentru
native de tra
e părăsire tim
de repetenți
varea vârstei
donul școlar
ovarea clase
de absolvire
tatele elevilo
mântul antepr
ități .............
e de înscriere
nsiuni ale inf
construcției
și oferta de
de compete
a, cererea și
um, metode
i între institu
petențe dobâ
....................
....................
....................
ACTUALE ......
vățare din șc
ațiile infrastr
în infrastruc
at al utilitățilo
....................
reducerea p
nsport .........
mpurie a șco
e ..................
i la nivelul cla
....................
ei/anului de s
....................
or .................
reșcolar: Stu
....................
e ..................
frastructurii .
și vulnerabil
competențe
ențe pe piața
deficitul de
de predare
uțiile de educ
ândite în unit
....................
....................
....................
....................
colile din Rom
ructurii educ
ctura de edu
or din unităț
....................
părăsirii timp
....................
olii și rezultat
....................
asei .............
....................
studiu ..........
....................
....................
udiu de caz ‐
....................
....................
....................
itatea seism
e ..................
a forței de m
competențe
și ofertă edu
cație și form
tăți ÎPT și un
....................
....................
....................
....................
mânia ...........
aționale.......
cație ............
țile de învăță
....................
purii a școlii ..
....................
tele elevilor .
....................
....................
....................
....................
....................
....................
Cluj‐Napoca
....................
....................
....................
ică ...............
....................
uncă ............
e ...................
ucațională ....
are și angaja
iversități .....
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
ământ ..........
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
...................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
atori .............
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
3
............ 2
............ 5
............ 9
.......... 17
.......... 17
.......... 17
.......... 26
......... 31
......... 36
......... 41
......... 43
.......... 46
......... 49
......... 51
......... 55
......... 61
......... 64
......... 64
.......... 68
.......... 71
......... 72
......... 78
......... 81
.......... 82
.......... 82
......... 83
.......... 86
.......... 87
......... 88
3.5
3.5.
4.
Referințe
.4.1 Comp
.4.2 Comp
RECOMA
e bibliografic
petențe cogn
petențe socio
ANDĂRI .......
ce ................
itive .............
o‐emoționale
....................
....................
....................
e...................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
....................
4
......... 88
......... 94
.......... 98
........ 105
1. INTR
1. Româunei abouna din în scădeînvățămnivel scădin Eurinfrastruacestea,cele rurinfrastruîn cazul aprovocăși mai mpopulațiaccentuereducerede educa 2. Capadiferenținegalitade învățtotală. Îunități dsupraaglfenomenexpuși fe
3. Cu toRomâniapărăsirenivelul semnificcazul înv
1 Analiza unui Acoinfrastruc
ANALIZ
DIN PE
RODUCERE
ânia se confordări holistcele mai imere și îmbătânt. De asemăzut de ocupopa. Aceastuctura educa există difererale. Aceste uctura, facilitaltor servicii ri unice și co
mult situația, ei în risc dează diferenea segregăriație printr‐o
citatea unităelor urban‐ate. Analiza pământ dispun extrema cde învățămâlomerare prn 24% dintreenomenului
oate că, anala, capacitate timpurie aclasei și abcativ cu repevățământulu
a fost realizaord de servicctura de învăț
ZA MULTIDIM
RSPECTIVA U
PRIV
fruntă cu untice privind pmportante o rtrânită. Acesmenea, ele apare și al unetă realitatețională de caențe semnifidiferențe etățile unitățipublice. Anuomplexe, prebugetul aloce sărăcie șițele existenti și excluziunabordare ho
ăților de înv‐rural și întprezentată înun de o capacealaltă, 10%ânt deserveredomină îne elevii din msupraaglome
lizat separatea insuficiea școlii, adânbandonul șcetenția (0,10i secundar s
ată de echipa cii de asistențământ.
MENSIONALĂ
UTILIZĂRII D
VIND INVEST
n set unic deprioritizareareprezintă sstea au impau implicațiieia dintre ceconduce l
are să benefcative între există la nivlor de învățăumite grupuecum accesucat educațieii excluziunete. Această snii. Aceste prolistică.
vățământ dintre niveluriln cele ce urmacitate extins% dintre unitsc aproape n învățămânmediul urbanerării.
t, fenomenuntă a săliloncind problecolar. Anali2), abandonuperior. Ace
Băncii Mondnță tehnică p
Ă A EDUCAȚ
DATELOR ÎN L
TIȚIILE ÎN IN
e provocări investițiilorchimbarile dpact asupra i evidente asele mai mici la necesitatficieze un nuregiunile și jvelul întreguământ și perri de elevi, înul redus la sei este cel ma socială estsituație recorovocări imp
n România nle de învățmează aratăsă, iar acesttățile de învun sfert d
ntul secundan. De aseme
ul supraaglomor de clasă eme precumza arată căul (0,099) șiest aspect es
iale, în colabopentru luare
ȚIEI ȘI FORMĂ
LUAREA DEC
FRASTRUCTU
care ar trebr în infrastrudemografice populației supra pieței rate de parttea prioritizmăr cât mai udețele țăriilui sector drformanțele n special elevervicii și segrai scăzut la nte cea mai onfirmă necepun prioritiza
nu răspunde țământ, fap că, în Româea deservescvățământ suin populațiaar din medenea, 20% d
merării parear putea com: repetențiă supraaglo adecvarea vte confirmat
orare cu Miniea unor deciz
ĂRII PROFES
CIZIILOR STRA
URĂ1
bui avute în uctura educamajore, pe fșcolare și rforței de mticipare pe pzării eficientlarg de elevii, în special îde educație elevilor. Acevii de etnie rregare școlarivelul UE‐28,mare la nivsitatea unorarea investiț
evoluțiilor dt ce condunia, aproapec doar 34% dnt supraagloa școlară todiul urban, intre elevii d
e să nu fie o onduce la cia, adecvaremerarea esvârstei la nivt de analizele
sterul Educațzii informate
SIONALE
ATEGICE
vedere în cațională, prifondul unei rețelei de umuncă pe fonpiața forței dte a investi și studenți.între zonele în ceea ce
est fapt este romă, se conră. Pentru a , în timp ce pvelul UE‐28.r investiții efțiilor în infra
demograficeuce la inefice 60% dintredin populațiomerate, însotală. Fenomfiind expușdin mediul r
problemă mcreșterea risea vârstei este corelată velul clasei (e realizate în
ției Naționale, privind inve
5
contextul ntre care populații nități de ndul unui de muncă tițiilor în Cu toate urbane și privește valabil și fruntă cu complica proporția Ambele ficiente și structura
e în ciuda ciență și e unitățile a școlară să aceste menul de i acestui rural sunt
majoră în scului de levilor la statistic
(0,154) în n alte țări
, în cadrul estițiile în
care relede clasă ridicată niveluri dmai ridiînvățăminsuficiezone aleconcluzieinvestiții 4. De asinfrastruale infradatele oevaluaresubstanțmedii cuÎn acest utilitățiledin școlișcoală făMai mubibliotecexistă înmesaje pde învățși calitata diferenelevilor. elaborărsolide. 5. Diferpot influraport eanalizei ferestrelideale, pfaptul cășcolile dvizitate funcționimplemereprezenșcoli aremobilierelevi și cercetăr
evă că suprași calității inîn învățămâde educație.cată. Rata aântul profesntă a sălilor e țării, în spee subliniază ilor în infrast
semenea, înucturii de edastructurii deobținute în e națională țial mai ridicu 1,6 puncte sens, analizae corespunzăi. De exempără laboratorlt, performacă și laboratn aproximativpredominantământ, judetea infrastrucnțelor spațiaDe aseme
rii unor crite
ențele obseuența procesevidențiază eau evidenților, calitate plus o tempeă aceste conin România aerau aglomare în schimentarea difentative la nive o sală de crului limiteazîntre elevi rilor anterioa
aglomerareanteracțiunii îântul secund. La nivel națabandonuluisional, depășde clasă nu cial din prismnecesitatea
tructura edu
nvățarea, obducație, dar se educație aurma analizla clasa a
cate în zonel(din 10) maia relevă faptătoare procelu, 63% dintr în comparaanța la evalutor și negatv 40% dintrete: există difț și localitatecturii de eduale între niveenea, amploerii de inves
ervate între sul de învățaexistența unat existențaredusă a aeratură inadediții ale meda subiliniat u
merate din pmburi. De asritelor metovelul întregii lasă dotată ză simțul proși profesori.are.
a poate aveantre elevi și dar, în specițional, rata di este mai mșind 15% în jeste larg răsma factorilora adoptării ucațională.
biectivul finasunt diferenau impact azei comparaVIII‐a și bae urbane. D mari decât eul că școliloresului de învtre elevii dinație cu 19% duarea naționiv cu existee școlile din ferențe seme, și mediu uucație. Conclelurile de învoarea diferetiții la cea m
factorii de care în Românor condiții na unei luminrului care înecvată în sălidiului restricțutilizarea necpunct de vesemenea, s‐ode de predțări, datele acu mobilier oprietății asu. Acești fact
a un impact cadre didactal în claselede repetențiemare la nivjudețele Telspândită, acer care sporesunei abordă
al al educațiețe semnificaasupra rezulttive a mediacalaureat. De exemplu, îelevii din mer din mediul vățare, ceea n învățământdintre elevii nală la clasanța grupurilmediul ruranificative prurban‐rural; uziile analizevățământ, daențelor regiomai mică un
calitate a mnia. Analiza hnecorespunzni naturale nregistrează le de clasă. Sționează procorespunzătoedere al mo‐a constat lidare. Având analizate la nprecar. Utiliupra spațiutori sunt im
negativ asuptice. În Rome a V‐a și a e depășește velul învățămeorman, Căleasta constitsc riscul de pri strategice
ei, este influative la niveltatelor eleviiilor obținutPerformanțeîn județul Brediul rural la rural tind săce este în dtul secundardin învățămâa a VIII‐a seor sanitare al. Analiza reivind rezultarezultatele eei subliniază ar și diferenonale între itate admin
ediului și utholistică a fazătoare în anslabe în ciuvalori de COStudiul HEADocesul de învoare a spațiiobilierului, ppsa unor zoîn vedere fnivel naționazarea spațiului de învăța
mportanți pe
pra mediuluânia, rata deIX‐a, în tran6%, în anum
mântului secărași și Giurtuie o problepărăsire timp și holistice
uențată de elul întregii țăilor, afirmațe de aceștiele la amberașov, elevii examenul d
ă le lipseascădetrimentul r din mediul ântul secunde corelează exterioare. ezultatelor eatele elevilorelevilor se conecesitatea țele regionajudețe evidistrativă pen
tilizarea spațctorilor de mnumite săli dda dimensiuO2 aproape dD realizat în Mățare. În plulor sălilor deprobabil pe one de învățfaptul că școal relevă că cului din sălileare și calitatntru progre
i de învățaree repetenție nziția către mite județe fcundar, în srgiu. Deși caemă acută înpurie a școlii privind prio
existența și ări. Diferiteleția fiind susța la examele examenedin mediul
de evaluare nă facilitățile dmediului derural frecve
dar din medipozitiv cu aToaletele e
elevilor prezir în funcție dorelează cu considerăriile privind redențiază imntru care ex
țiilor sălilor mediu inclusăde clasă. Reunilor rezonduble față deMarea Britanus, analiza ree clasă. Sălilefondul mo
țare care săolile vizitatecel puțin unae de clasă și tea interacțiesul elevilor
6
e din sala este mai diferitele iind chiar special în pacitatea anumite . Această oritizarea
calitatea e aspecte ținută de enele de ene sunt urban au națională. de bază și învățare entează o ul urban. accesul la xterioare ntă două de nivelul existența explicite ezultatele mportanța xistă date
de clasă ă în acest ezultatele nabile ale e valorile nie relevă ealizată în e de clasă odului de permită nu sunt a din zece calitatea unii între conform
6. Acceselevilor.socioecoexistențaȘcolile dsituație aspect dși perfonaționalaccesul luând înDe asemle lipsesc 7. Multegrupurilonegativ sursele deșeuriloutilizeazcalitateaprocesulrurale, ncomparacanalizarbacalaurde învățcare șco 8. Moduurban în(REP) essuperiorcererea, grădinițeinstituțiiinvestiții
9. Alterzonele rrural suprobabilÎnsă școlatât în importan
sul la facilită Pe de altă ponomici le aa facilitățilordin regiunile ce dezavantdeoarece anarmanțele eleă la clasa a la laboratoa considerare
menea, acestc aceste faci
e școli din Ror sanitare îasupra medde încălzireor și autoriă sobe ca sa aerului. Stl de învățarenu au grupuație cu existere este correat. Pentru țare, criteriillile dispun d
ul de distribn ceea ce priste destul dr și școlile pr după cum sele din medi din zonele ilor în infrast
rnativele de rurale și navnt mai puțitatea ca prolile urbane înceea ce privnt atunci cân
ăți, inclusiv parte, accesau asupra per între și în cmai puțin dtajează şi maliza indică oevilor. AnaliVIII‐a este coare (0,142). e diferențeleea indică nelități, cu prec
România, în sîn interiorul diului de înve, existența zație sanitaursă principudiile elaboe. Cu toate uri sanitare îența grupurirelată statisa ține cont e de priorite utilități ad
buție al cadrivește condie mic în geofesionale. Ese observă dul rural au ururale. Acesttructura de e
transport pvete lungi înin accesibileofesorii să fanscriu mai mvește duratand se iau dec
biblioteci, lul inegal la aerformanțelcadrul județedezvoltate ecai mult elevo legătură seza relevă faorelată statiDin nou, ace dintre și încesitatea decădere în loc
special din mșcolii, încălzățare. Utilităgrupurilor ră. Peste unală de încălrate în acescă este o coîn interior, ilor sanitare tic semnificde diferențeizare a invesecvate care s
relor didactțiile de predeneral, el arEste posibil cdin valori man REP destulte constatăreducație.
pentru elevin cele urbane și dispun acă naveta emulți elevi caa, cât și discizii privind in
laboratoare aceste facililor elevilor.elor, deși priconomic au vii din acele emnificativă aptul că perstic semnificceste date sun cadrul judee a viza în mocalitățile mai
mediul rural,zire centralăățile luate însanitare, can sfert dintzire, ceea cst sens evidondiție legalăiar un sfert în interioru
cativ pozitivele în accesustițiilor ar trsă conducă l
ice din Romdare și învățre valori maca multe școari are REP îl de ridicat, pri arată cât d
i români sune, ceea ce de mai pu
este mult mare, în mediestanța. Tocmnvestițiile în
și săli de sptăți poate aAnaliza a inn lege școlileadesea maizone. Este între existenrformanța ecativ pozitiv ubliniază neețelor și celeod explicit aci puțin dezvo
, dispun de uă și colectaren consideraranalizare și tre școli (în e limitează ențiază faptă, o treime nu au sistel școlii, raco (0,131) cul la utilități crebui elabora eficientiza
mânia evidențare. Deși în ari pentru goli din mediuîn zona urbaprobabil din de important
nt insuficienlimitează ac
uține variantai mare în zo, fac navete mai de aceeinfrastructu
port influențccentua efecndicat diferee sunt obliga puține biblimportantă nța biblioteclevilor la excu accesul lacesitatea pr dintre nivecele unități doltate.
utilități inadeea deșeuriloe în cadrul aalimentare special celecontrolul tetul că ambiidin școli, maem de colecordarea la sisu performancu impact difate holistic, rea mediilor
nțiază difereRomânia raprădinițe, învl urban să nană. Însă și șcauza număt este REP‐u
nte, cu foarccesibilitatete de transonele rurale dmai lungi căa transportura de educaț
țează perforctele pe carențe evidentate să aibă bioteci și labomenționarecilor și laborxamenul de a biblioteci (rioritizării invlurile de învde învățămâ
ecvate, precor, situație cacestei analicu apă, co
e din zonelemperaturii și factori inflajoritatea dctare a deșestemul centrnța la examferit asupra evaluând mr de învățare
ențele dintreportul elevi‐vățământul u poată țineșcolile profesărului mic de l pentru prio
rte puține oea. Școlile diport. De asdecât în celeătre și dinsprul elevilor eție din Româ
7
rmanțele e factorii e privind biblioteci. oratoare, a acestui atoarelor evaluare (0,087) și vestițiilor vățământ. nt cărora
cum lipsa u impact ze includ olectarea e rurale) și reduce uențează in zonele urilor. În ralizat de menul de mediului
măsura în .
e rural și profesori secundar e pasul cu sionale și astfel de oritizarea
opțiuni în n mediul semenea, e urbane. re școală, este și el ânia.
10. Univinclusiv pentru aacestea.elevi dinvin din aprezintă universitsuplimenrisc seism
11. Avânsă priorcorespuforței deconommuncă rdizabilităformarealinierea
12. Existsolicitatelipsesc crezolvarecompetemanagerrealizatăînscriși înce înseafluent șiînvățăm
13. Per așapte supatru dinevoile condițiilesocioecosubdimedupă cum
versitățile dinevoia de a a crește num Cererea cren zone ruralealte județe ș un risc ridități, aceștia ntare se nummic ridicat.
nd în vedereritizeze invend nevoilor e muncă eice care necrămâne scăzăți și tinerii . De aceea, a la nevoile d
tă un decalae de angajacompetențeleea de probleențelor cognri, lucrători ă în vederea n ÎPT: 92% damnă că elev automat unânt cu o ofer
ansamblu, aubdimensiunimensiuni supieței forței e de predareonomic; ampensiuni stratem indică și co
n România île oferi stud
mărul locuriloescută pentrue înscriși în își care intră cat de abanreprezintă p
mără și facilit
e tendințele estițiile în apieței forțeste concentcesită forță dută în rânducare nu suninvestițiile
de competen
aj semnificatatori. Angajae socio‐emoeme și lucrulnitive, precuîn vânzări șpregătirii acintre elevii tvii încă învațn text. Acestrtă limitată d
analizele reani strategice unt:demograde muncă. e și învățare;plasarea; alteegice sunt reonstatările a
întâmpină pdenților cazaor de cazareu locuri de caînvățământucu rezultate
ndon, un riscpeste 30% dtățile depășit
demograficecele unității de muncă.trată disprode muncă înaul grupurilor t încadrați înîn infrastru
nțe de pe pia
tiv între comatorii din Rooționale, incll în echipă. Dum comunici în servicii. estui raport testați au obțță să citeascte constatărde competen
alizate până pentru prio
afia, nevoile Subdimensiu; riscul de păernativele deelevante penanalizei.
rovocări în care. Există o e pentru studazare este gaul terțiar. Nee slabe, avâc ce poate fdin totalul cete, un aspec
e și scăderei de învățăm Conform anoporționat înalt calificată marginalizan muncă și ctura de învța forței de
mpetențele domânia consusiv competDe asemenecarea în limCu toate aca demonstraținut cel macă și nu stăpi sugerează nțe ar putea
în prezent soritizarea invunităților dunile strategărăsire timpue transport șntru diferite
ceea ce privnevoie clarădenți în camarantată, în cvoile sunt șind note micfi contracaraelor înscriși ît extrem de
a forței de mmânt secunnalizei realizan anumite . În același tate, în specianu urmează vățământ armuncă.
deținute de ideră că abstențele de coa, angajator
mbi străine, cestea, o teat lipsa acesti scăzut nivepânesc comcă direcționcontribui la
subliniază imvestițiilor în de învățămâgice sunt urmurie a școlii; și legăturile niveluri de î
ește infrastr de investiții
mpusurile uncontextul nui mai mari înci la bacalauat prin acceîn primul anproblematic
muncă, este dar, profesiate, creștereregiuni ale timp, rata deal populația niciun progr trebui făcu
elevii și studsolvenților șiomunicare, dii acordă o imîn special stare a comtor competel de competpetențele nearea investițreducerea ac
mportanța ainfrastructunt, alternatimătoarele: eperformanțecu piața forțînvățământ ș
ructura de tri în cămine, îiversitare și umărului main rândul elevureat. Acești s la cazare. n. Printre prc în special în
necesar ca ional și terea ratei de oțării și în
e ocupare a romă, perso
gram de eduute având î
denții româi tinerilor ande a învăța smportanță dpentru prof
mpetențelor ențe în rândutențe (niveluecesare pențiilor către ucestui decala
a patru dimeura de educaivele de traevoluția demele elevilor; cței de muncși surse de f
8
ransport, în special pe lângă i mare de vilor care studenți În unele ovocările n zone cu
România țiar care ocupare a sectoare forței de oanele cu cație sau n vedere
ni și cele ngajați le să învețe, deosebită fesioniști, cognitive ul elevilor l 1), ceea tru a citi unități de aj.
ensiuni și ație. Cele nsport și
mografică; contextul ă. Aceste finanțare,
2. MET
14. Analprocesuretențiaeducațieinfluențeelevi înslegăturilCalitateavedere cși prin aminime acustica,reflectă holistic cinfrastru
15. Deciluați în celevi și lde procetoți ceila 16. Meteducațioanalitic utilă în dalte unitlucreazăinteracțisisteme (ieșiri), f
17. Confresursă coroboratransformdidactic și resursa cursurau un romotiv, usau dobâ 18. Unitecosisteamplasa
TODOLOGIE
lize și studiilui educațio, motivația e se referă laează: distanțscriși pe bazae dintre unia infrastructcă acest concalinierea mocare vizează, au efecte dprincipiile dcare încorpoucturii educa
iziile privindconsiderare egăturile dinese decizionaalți factori.
todologia utonală din Rmultidimensdescrierea fetăți de E&F împreună ionează în mdeschise preedback și m
form acestufizică cheieat cu alte mare de prși auxiliar), ele financiarilor, claselorol importantun alt rezultaândirea com
tățile de E&melor de corea școlilor,
i internaționonal, care arși perform
a amplasareața pe care una populației itățile de E&urii de educcept este dedului de proă factorii cadirecte asupe învățare, prează factorționale.
d investițiilefactorii conntre unitățileale, iar tendi
tilizată pentomania se sional realizaenomenelor sunt exempîntr‐un mo
măsuri diferitin cinci elemmediul extern
i cadru, infrae în orice sresurse penredare și înmaterialele re. Rezultater și a ciclurilot în socializaat al procesupetențelor n
&F deservescompetențe. Îprecum și a
nale arată cre efecte dirmanțele. Doua și la calitatn elev trebuidin grupa d
&F și instituțație influențfinit prin conoiectare a falitativi de mra performapot ajuta la oi pedagogici
în infrastrutextuali și de de E&F și pințele demog
tru analizarbazează pe at în conformnaturale, fiziple clare de od coordonte cu mediul mente de ban (Scott și Da
astructura, csistem de întru a prodvățare. Resde predare ș importante or de învățămarea și pregului educaționecesare pen
c comunitățiÎn plus, autolocarea resu
că infrastrucrecte asuprauă categoriitea infrastrue să o parcude vârstă corțiile de pe pțează motivanformitatea acilităților șcmediu, precunțelor eleviloptimizarea și de mediu
uctura educde mediu. Depiața forței dgrafice repre
rea provocăaceste con
mitate cu price și sociale sisteme sonat pentru extern (Norază: resurse avis 2007).
caracterizatăînvățământ.duce rezultaursele educși învățare, e ale sistememânt, precugătirea elevilonal este trantru accesul
ile în care soritățile locaurselor financ
ctura de edua rezultatelomajore de
cturii. Amplargă de acasărespunzătoapiața forței dația elevilor cu standardcolare la prium calitatea or. Proiecte procesului deste util pen
cațională nue exemplu, ade muncă suezintă un asp
ărilor cu cansiderente. rincipiile teoe, inclusiv a pciale deschia atinge orlin 2009). U(intrări), pro
ă prin ampla Unitățile date pentru caționale incechipamentelor de învățăm și rezultatlor pentru panziția cu sucși succesul p
sunt amplasale iau decizciare pentru
ucație este uor elevilor, i date privinasarea infrasă până la școre din circumde muncă, înși procesul dele minime ncipiile de înaerului, temmoderne dede predare șntru evaluare
se iau izolaalternativeleunt factori fupect transver
are se confMetodologiaoriei sistemeproceselor edse, în care gobiective conitățile de Eocese de tra
sare și prin cde E&F utilibeneficiari clud resursaele, mobilierământ includte educaționpiața forței dcces către înpe piața forțe
ate și contrzii importantcheltuieli re
un factor esinclusiv partnd infrastrustructurii de oală; numărumscripțiile șn special ande învățare, pentru infranvățare. Stamperatura, le infrastructși învățare. Uea calității ge
at; dimpotre de transpoundamentalirsal care infl
fruntă infrasa cuprinde uelor, care s‐aducaționale.grupuri de omune, în E&F pot fi deansformare,
calitate, repizează infraprintr‐un pa umană (prul, programd finalizarea cnale mai bunde muncă. Dnvățământulei de muncă.
ribuie la dezte privind nuecurente. Un
9
sențial al ticiparea, ctura de educație l total de colare; și ngajatorii. având în structură andardele lumina și tură, care Un model enerale a
ivă, sunt rt pentru i în astfel uențează
structura un cadru a dovedit Școlile și persoane timp ce escrise ca rezultate
prezintă o structura roces de ersonalul a școlară cu succes ne. Școlile Din acest superior
zvoltarea umărul și nitățile de
E&F sundemograinstituțio 19. Cadrcheie și o
C 20. Un cunor deare la bacentrul ainteracțisau chia
F
21. Metcalitativgrupurileși ale stuși secund
nt de asemeafice, care ponale specifi
rul analitic uo componen
Dimensiuni:
- Nevoînvăcalitdesecate
- Alteșcola
- Nevoterți
Componenta
cadru care ccizii informaază principiianalizei și reionează consr internațion
igura 1. Cad
todologia ute. Au fost ce cu angajatoudenților, și dare, prezen
enea influenpot afecta tce.
utilizat pentrntă transvers
oile unitățiloțământul pratea infrastervesc grupuegorii) au fostrnativele dearizare. oile pieței foiar și de învă
a transversal
captează infate privind ile teoriei siseprezintă unstant cu forțenal.
rul analitic u
ilizată a inclcolectate daorii, prin testprin consultntate în Tabe
nțate de fatoate unităț
ru analiza sitsală:
or de E&Freșcolar la întructurii caurile dezavat luate în cone transport
orței de munțare pe tot p
lă: tendințele
ormații și teinvestițiile îstemelor estnitatea de ane din mediul
utilizat pentr
lus colectareate primare tarea compeările publicelul 1.
ctori externțile dintr‐o a
tuației preze
pentru asignvățământuresursă ch
antajate (elensiderare înpentru elev
ncă (pentru uparcursul vie
e demografi
endințe din în infrastructe prezentat naliză, dar el în care func
ru analiza in
ea și analizaprin intervietențelor coge cu actorii c
ni, precum manumită zon
entate în ace
gurarea unul terțiar, coheie. Nevoilevi romi, elmod explicitvi, care influ
unitățile de îții), care infl
ce care influ
afara unitățtura educațîn Figura 1.ste importacționează, fie
frastructurii
area unui vourile și vizitgnitive și socheie interesa
mediul econnă, indiferen
est raport inc
ui învățămânncentrându‐e specifice evi cu nevot, dar non‐exențează acc
învățământ uențează ofe
ențează cere
ților este esională. Aces. Unitățile dent de subline la nivel loc
de educație
olum mare dele realizatecio‐emoționaați. Au fost u
nomic și schnt de caract
clude trei dim
nt de calita‐se pe amplale unităț
oi speciale, xclusiv. cesul la opț
profesional ertele educa
erea de E&F.
sențial pentrst cadru anae E&F se regniat faptul căal, regional,
e din Român
de date cante în școli, pale ale eleviloutilizate date
10
himbările teristicile
mensiuni
te de la asarea și ilor care sau alte
iunile de
și tehnic, ționale.
.
ru luarea alitic care găsesc în ă acestea național,
nia
titative și rin focus or din ÎPT e primare
Surse de
SistemulÎnvățăminformat
SistemulInformatProgrammanagemnaționalprogram
Edusal (b
UEFISCDÎnvățăm
Chestion
Direcția
ARACIP (Învățăm
Ordinul privind c
MinisterFonduril
Atlasul zzonelor
Agenția (ANCPI)
Institutu
Centrul B
22. Metla bază sBritanie a școliloclasă dinfost asorezultat de carac 23. Eșannaționaltimp, auprofesorcelor mromânes
T
e date
l SIIIR al MENântului din Rtic de manag
l PMIPN al Mtică pentru Omelor Naționament al rezue (în principa
mele național
baza de date
DI (Unitatea Eântului Supe
nar privind in
Generală Bu
(Agenția Romântul Preuni
Universității codul de pro
rul Dezvoltăror Europene
zonelor ruralurbane marg
Națională de
ul Național de
Bugetar de A
todologia incstudiul dezvoîn anul 201r asupra rezn 27 de școlociate măsural acestei ancteristicile fiz
ntionul școlill. Tehnicile uu fost observrii, după caz.ai bune dasc. În proces
Tabelul 1. M
N (Sistemul InRomânia), regement al ed
MEN (PlatformOrganizarea ale), reprezinultatelor obțial), certificate
e a MEN cu s
Executivă peerior, a Cerce
nfrastructura
uget Finanțe
mână de Asigiversitar)
Tehnice de iectare seism
rii Regionale,e (MDRAPFE)
e marginalizginalizate din
e Cadastru și
e Statistică
Administrare
clude o analoltat în cadr5. Studiul HEultatelor eleli primare enrării variațiilonalize este căzice ale sălilo
lor primare dutilizate pentvate îndeapr. Acest fapt telor științifsul de eșantio
atricea date
nformatic Inprezintă sistducației din R
ma Metodoloși Desfășurantă sistemul nute la examtele profesio
alariile perso
ntru Finanțaetării, Dezvol
a universități
din cadrul M
gurare a Cali
Construcții nmică
, Administraț)
ate din Romn România
i Publicitate
e Creșe Cluj‐N
iză pe un eșrul proiectuluEAD s‐a concvilor. Studiungleze. Aplicor elementeă 16% din varor de clasă.
din Româniatru studiul dioape practica permis o efice disponibonare s‐a țin
elor utilizate
tegrat al temul România
ogică și area informatic dmenele onale și
onalului)
area ltării și Inovă
ilor
MEN
ității în
nr. 2645/201
ției Publice ș
ânia; Atlasul
Imobiliară
Napoca
șantion de șui Holistic Evcentrat pe izl a analizat rcând analizaelor fizice alriația progre
a a fost selecin Marea Britcile și modulevaluare strubile, prezennut cont de p
pentru fund
Date
Uco
Elpe
de
Penaex
Ca
ării) St
St
Abel
Tr
13 Ha
și Coad
l M
Lite
Dadi
Cr
școli primarevidence and zolarea imparezultatele a statistică mle fiecărei săesului educaț
ctat pentru atanie au fostl de utilizareucturată, infntând în aceparametrii ge
damentarea
nități de învăondiția fizică
evi (exclusiv erformanțele
erformanțeleațională la clxamenul de b
adre didactic
tudenți
tarea infrastr
bonamente devii care fac
ransport
azard seismi
odurile (idendministrativ‐
Marginalizare
mitele unitățeritoriale
ate demogran 2011)
reșe
e cu caracterDesign (HEA
actului eleme3.766 de ele
multinivelară,ăli de clasă țional al elev
a fi cât mai rt aplicate și îe a spațiilor șormată, a spelași timp senerali ai pro
SMIE
ățământ (inc)
v datele privie elevilor)
e elevilor: evlasa a VIII‐a șbacalaureat
ce
ructurii unive
de transport naveta
ic
ntificarea) un‐teritoriale
ților adminis
afice (Recens
ristici diferitAD) realizat îentelor de pevi din 153 d, aceste rezîn parte. P
vilor poate fi
reprezentatiîn România. Își au fost intpațiilor fizicespecificul coocesului edu
11
clusiv
nd
valuarea și
ersitare
t pentru
nităților
strativ‐
sământul
te, având în Marea roiectare de săli de ultate au rincipalul explicată
v la nivel În același tervievați e pe baza ontextului ucațional,
precum urban dioferit o rural. Deși, în geparcursuBucureștsituație funcționsunt pre
Nr. Am
1 Bu
2 Bu
3 Bu
4 B(u
5 B(
24. Studnaturalenecesităcalitateaadaugă proprietvizuală ș
2 Modul ddin învăță
vârsta, capain Brașov și bună diverse exemplu, șeneral, se coul vizitelor, vti și de 8o–10fiind aplicaează în schizentate în Ta
mplasare
Zona ucurești
Î
Zona ucurești
Î
Zona ucurești
Î
Brașov mediu urban)
Î
Brașov mediu rural)
Î
diul HEAD arete (SIN) suățile de învăța mediului/ următoareleate și conexși de culoare.
de funcționarământul prim
acitatea și amo școală dinitate în privicolile din Bronfruntă cu vremea a fo0oC în Brașovabilă și pentmburi. Caraabelul 2.
Tabelul 2
Nivel de înv
Învățământ pprimar și gi
Învățământ gimnaz
Învățământ gimnaz
Învățământ gimnaz
Învățământ gimnaz
re la bază ununt determțare de bazăclimatului ine două dimexiunea și niv.
re în două schar dimineața
mplasarea. An mediul rurnța caracterașov și din ao vreme mst închisă, cv. Școlile 1 șitru o clasă cteristicile g
. Caracterist
ățământ
preșcolar, mnazial
primar și zial
primar și zial
primar și zial
primar și zial
Sursa: SIIIR
n model ceninați în maă. În cadrul fantern, precuensiuni: indivelul de stim
himburi presuși de elevii din
Au fost selecral din apropristicilor școlapropierea aai rece decâu precipitații 2 din Bucurdin Școala
generale ale
ticile genera
Anul cons
Clădirea AClădirile B ș
(locație d
196
Clădirea AClădirea B(aceeași Renovare
199
Clădirea AClădirea BGrădiniță(locație d
R și document
trat pe elevare măsură actorului „nam căldura, lividualizarea
mulare, care
pune că, de on învățământu
ctate școli dipiere de Brașlare, diferencestuia suntât școlile dinii și temperarești funcționa 3; cele doșcolilor sele
le ale școlilo
strucției
A – 1896 și C – 1898 diferită)
67
A ‐ 1946 B – 1970 locație) în 2015
93
A – 1879 B – 1903 ă ‐ 1938 diferită)
te ale MEN.
, în care facde nevoile
aturalețe”, mlumina, sune, care incluse referă la
obicei, aceeașul gimnazial d
in București,șov (Tabelul țelor climatisituate la o n București aturi de apronează în dououă școli viectate, pe ba
or primare
Număr elevi înscriși
857
636
488
579
330
torii stimulae umane amodelul incluetul și calitade flexibilitanivelul adec
i sală de clasăupă‐amiaza.
, o școală di 2). Acest eșice și mediilo altitudine mși din aprooximativ 11o
uă schimburi2
izitate în Braza datelor
Supraconst
(metri p
Clădirea AClădirea Clădirea
Informinexis
Clădirea Clădirea
47
Clădirea Clădirea Grădiniț
are, individule copiluluiude aspectelatea aerului. atea, sentimcvat de com
ă este utilizată
12
n mediul șantion a or urban‐mai mare, piere. Pe o–13oC în 2, aceeași rașov nu din SIIIR,
afața truită pătrați)
A – 3.033B – 121 C – 850
mații tente
A – 648 B – 377
75
A – 870 B – 420 ță ‐ 712
alizare și sau de le privind Modelul
mentul de mplexitate
ă de elevii
25. Acesși are înprogresuunei șconivel adesunt unRomâniapentru tprocesulasemeneproprietmetoda 26. Pe psunetul,timpul pposibilitamăsurătventilațitemperaspațiilor a ilustracuprinzăsfârșitul pedagog 27. O altcuprins oun studiadaptatisocio‐emprivind ide focucompetecerere. emoționgeneral. elevilor dsituații nrol impo 28. Un cmai mulcu 350 dpartenerde munceconomacoperin
st model a fon vedere peul educaționli care: asiguecvat (mediuniversal aplica. Apecte prtoți elevii. Sl de învățareea, asociată ate asupra pedagogică.
parcursul vizi dioxidul deprogramuluiatea de a intori ale spața și au fost atură. În acepentru a eva principalelător. Au fost vizitei în s
gice.
tă componeo evaluare au de focus gv de evaluamoționale. Cimportanța cs grup a foențe, precumEvaluarea onale, care, înEvaluarea cde a citi, ci șnefamiliare. Îortant în cola
chestionar ote baze de dde companii riate cu unităcă. Firmele aiei și de tond toate sect
ost inițial deerspectiva ual al elevilorură un mediuu) de stimulacabile nevorivind nevoilSimilar, este e să fie un fcu o nevoie sălii de clas Aceste prin
itelor în școle carbon (CO școlar pentervieva cadțiilor și mobrealizate m
elași timp, aalua nivelul dle aspecte irealizate in
sala de clasă
entă a analiza cererii de cogrup, și o evare a competChestionarul competențeost concepum și eforturifertei de con secolul 21ompetențeloi capacitateaÎn plus, elevaborarea cu c
nline adresadate. Surselefurnizată deățile de ÎPT șu fost selectoate dimenstoarele impo
ezvoltat penunui elev dir este influenu natural bunare. Aceste pilor tuturor e de bază, foarte probfactor imporumană imposă; însă acescipii pot fi tr
lile din RomâO2), umiditatntru a obserele didacticilierului și d
măsurători alau fost făcude stimulareidentificate terviuri de 5ă) pentru a
ei a privit ceompetențe, caluare a ofertențelor cogonline a folor cognitiveut pentru aile angajatorompetențe s1, au un rol or cognitive a lor de a înțvii trebuie săceilalți, în înd
at angajatorie de date pene asociațiile și o bază de dtate așa încâtiunile. Au fortante ale e
ntru școlile bin învățămânțat în maren (sănătos), sprincipii au fcopiilor în
precum lumbabil ca un rtant și în cortantă, în sst principiu anspuse în p
ânia au fost tea și tempeerva modul ce și directordispunerea ae nivelului dute observațe. În final, a fîn urma an5–10 minutea afla opinii
ererea și ofecare a inclusrtei de compnitive și a uost concepue, socio‐emoa surprinde rilor de a fas‐a concentrimportant nu a fost coțelege și de aă își dezvoltedeplinirea ob
ilor a fost trntru acest chstudențești,date cu 100 t să includă fost primite economiei și
britanice, cadântul primae măsură de sprijină indivfost testate context ed
mina adecvatnivel adecvontextul Ropecial pentreste mai co
practică print
măsurați dieratura. Vizide utilizare
rii școlilor. Înacestuia, a fde CO2, de ții privind cofost evaluatănalizei, a foe cu fiecare ple privind m
erta de comps un chestionpetențe, carenui chestiont pentru a oționale și teincidența, iace educațiaat asupra cope piața forncepută doaa extrapola de competențbiectivelor sa
imis la aproxhestionar au o bază de dde companiangajatori rerăspunsuri toate categ
drul de bază r. Studiul Hcaracteristic
vidualizarea scu succes în ducațional, tă, sunt cu sat de stimumâniei. Indivu promovareomplex și imtr‐o varietate
feriți paramitele la școli e a spațiilon timpul vizitfost verificatsunet și lumomplexitatea individualizst realizat uprofesor de mediul de în
petențe. Ananar online ade a inclus adar general pînțelege peehnice ale anintensitatea a și formareaompetențelorței de munar pentru a sdin documenele socio‐emau în gestion
ximativ 950 inclus: ListaFdate cu 300 i care publicăeprezentativde la firme
goriile ocupa
este centraHEAD a confcile de proiespațiului și a Marea Britainclusiv copsiguranță imulare care săvidualizarea ea unui sentmplică o coe de metode
metri, precum au fost efeor și pentrutelor au fost tă căldura, lmină, de uma vizuală și zarea spațiiloun album fla clasă (de nvățare și a
aliza competdresat angajaministrarea privind compercepția angngajaților, iași natura
a inițială seor cognitive ncă și în socsurprinde cante scrise carmoționale, canarea emoțiil
de firme exFirme, o bazăde companiă pe site‐uri i din toate see din întreaaționale. Che
13
at pe elev firmat că ectare ale sigură un anie, însă piilor din mportante ă sprijine este, de
timent de relare cu e.
m lumina, ctuate în u a avea realizate lumina și iditate și coloritul
or. Pentru fotografic obicei la
aspirațiile
ențelor a atorilor și unui test petențele ajatorilor ar studiul lipsei de nsibile la și socio‐
cietate în pacitatea re descriu are au un or.
xtrase din ă de date ii care au de locuri ectoarele aga țară, estionarul
a solicitocupațiide tip Coperatorcompeteimportan
Compe
Abilitat
citi lim
calccu
citi lim
citi lim
29. În acde comptotal, 39Bucureștgrupuri angajațilgrupuri responsamultor ceconomfiecare oși/sau a a fost exdin fiecaeconomfocus grsectoare
Tabelul
Cluj‐Na
Timișoa
Iași
Brașov
Bucure
tat angajatole de tip A (mC (lucrători ri la instalațențe cognitinte pe piața
entențe cogn
tea de a :
și de a sba română;
cula și de acifre;
și de a sba engleză;
și de a scriebă străină.
celași timp, petențe pe p9 de angajatti) au fost sea fost coleclor, nevoile dau participaabili de formcaracteristiciice și categooraș, au fosnumărului dxtras din bazaare oraș. Peice. În fiecarrup, obiectivele economic
3. Sectoare
apoca Firm
ara Firm
Firm
Firmde se
ești Firmtermactiv
orilor informmanageri, prcalificați înții și mașini ive, socio‐emforței de mu
nitive Co
scrie în
a lucra
scrie în
e în altă
Ab
a fost organpiața forței dtori din cincelectați aleatctarea și sinde competent manageri
mare, precum. În primul rorii ocupațiot identificatede firme carea de date Lisntru fiecaree oraș, au fovul a fost asce selectate
economice
me din transp
me din agricu
me din inform
me din comeervicii admin
me din industmică, gaze și avități de spec
mații privindrofesioniști șagriculturăși asamblomoționale șuncă, precum
mptetențe s
bilitatea de a
găsi noi molucrurile;
persevera sarcinile
continua în
colabora și
se adapta și la schimb
fi tolerant
nizat un studde muncă și ci orașe matoriu pentruntetizarea pențe pentru nde resurse m și proprietrând, au fostnale pentru e activitățilee activează însta Firme (1.0 focus grup,ost selectatesigurarea papentru studi
acoperite în
port și depoz
ultură, indust
mații și comu
rț cu ridicatanistrative și a
ria extractivăaer condiționctacole, cultu
d importanțași tehnicieni), silviculturări; ocupații și specifice m:
socio‐emoțio
:
odalități de
și de a fi
n situații dific
i de a comun
ușor la sarcibări;
și empatic.
diu de focuspentru a aflri din Româ
u acest studiercepțiilor aoii angajați șumane, mantari ai firmelt extrase datanul 2015 de economicen sectorul ec064 firme) în, au fost grualeatoriu 10articipării a ul de focus g
n discuțiile dicompetențe
zitare și infor
tria prelucră
unicații și int
a și cu amănuactivități de s
ă, producția nat, învățămurale și recre
a diferitelor), de tip B (luă și pescuitelementarelocului de
onale Commun
a face
inaliza
cile;
nica;
ini noi
Abil
grup pentrula cererea dânia (Cluj‐Nau. Obiectivuangajatorilorși cererea annageri respolor. Angajatotele privind din baza de de dominanteconomic respn funcție de aupate firme 00 de IMM‐ucel puțin ungrup.
in cadrul foce
rmații și com
toare, distrib
termedieri fi
untul, hoteluservicii supo
și furnizareamânt, sănătateative.
r tipuri de ucrători în se; lucrători c). Evaluarea muncă, ca
mpetențe spncă
itatea de a:
utiliza tehnocomunicații
face prezenbaze de date
demonstra c
u a fundamee competenapoca, Timișl principal aprivind lips
nticipată de consabili de reorii au fost snumărul de date TEMPOe pe baza nupectiv. Apoi, activitățile ecdin una pâri și 10 firmenei firme m
cus grupurilo
municații.
buția apei și
nanciare și a
uri și restaurart.
a de energie te și asistență
competențeervicii și în vcalificați și a inclus o re sunt con
pecifice loc
ologia informlor (TIC);
ntări și de a e;
competențe
enta analizanțe a angajatșoara, Iași, l discuțiilor sa de compcompetențe.ecrutare și mselectați pe angajați pe
O online a INumărului deun eșantionconomice donă la patru e mari. Pentrmari. Tabelul
or privind ce
construcții.
asigurări.
ante și activ
electrică și ă socială și
14
e pentru vânzări) și asimilați; serie de nsiderate
cului de
mației și
gestiona
tehnice.
nevoilor torilor. În Brașov și din focus petențe a . La focus manageri baza mai activități S. Pentru e angajați de firme ominante activități ru fiecare 3 indică
rerea de
vități
30. Penta compea identifsocio‐emeșantionmenționtesteze ueșantionde proienivel de caracteremoțion 31. Datecompetemetodolîntrebăraceastă adaptaticompetematrici dCompetefiind com 32. Cheseducațiecompeteadministmonitorprivind cinformațutilizate
Modul
1
2
3
4
5
6
7
tru a fundametențelor pefica procentumoționale, can de unități nat faptul că un număr mn de unități aectare a conjudeț și UATistici colectanale.
ele privind ențelor fundlogii de testile afișate pemetodologieve), deoareențe cognitivde evaluareențelor Adumparabile.
stionarul gene și în ocuențele sociotrat eleviloizarea chestcompetențelțiilor relevanîn chestiona
Ta
Formular
Modulul e
Modulul pemoționa
Modulul spreferințe
Modulul lmembrilo
Modulul ape parcur
Modulul ccare le‐au
menta analizntru 800 de ul elevilor caare să îi ajutde ÎPT a fnumărul ele
mai mare de a căror probadus la estimT. De asemeate printr‐u
competențedamentale ptare adaptae ecran eleve, respondence parcurg ve. Scorurile ca și scalelților (PIAAC
neral a fost parea forțeo‐emoționaleor printr‐o tionarului. Cle pentru annte de la eșaarul adaptat.
abelul 4. Mod
de consimță
educație – co
personalitateale, care conț
sănătate și pele de viață a
imbă și famior familiei etc
angajare – elrsul studiilor.
competențe u obținut la lo
za ofertei deelevi din 50 are ar puteate să se pregfost selectatevilor selectaelevi. Eșantiabilitate de smări reprezenenea, acest mn chestiona
ele cognitivepentru locuativă. Acest vilor în funcțnților le pot fo varietate e/rezultatelele de perforC) al Organiz
conceput peei de munce în cazul eplatformă
hestionarul ngajabilitate antionul de
dule de testa
ământ și inst
onține întreb
e și comportține întrebăr
preferințe deale elevilor.
lie – elevii inc.
levii complet.
– elevii suntocul de mun
e competenț de unități da beneficia dgătească pet aleatoriu ați per unitatoanele represelecție a refntative la nimod de proir general, i
e au fost cul de muncătest utilizeaie de răspunfi oferite estmai mare de generate îrmanță ale ația pentru
entru a captaă, dacă estelevilor însc
electronicăa fost adapși productivelevi din Ro
are a compe
Descr
rucțiuni.
bări despre p
ament – mori despre cele
e viață – conț
ndică limbile
tează acest m
t întrebați decă sau acasă
țe, în mai 20de ÎPT din Rode îmbunătăntru piața fopentru aceate a variat, uezentative dflectat număivel naționaliectare a connclusiv la m
colectate ută), un instruază conexiunnsul la întrebimări mai prde întrebări n urma testProgramuluiCooperare ș
a informații te cazul, prriși în unităă, administptat din modvitate (STEP),omania. Tabe
etențelor soc
riere
parcursul edu
dul complexe „5 mari” di
ține întrebăr
pe care le vo
modul doar d
espre citire, să.
17, a fost adomânia. Obieățirea compeorței de munastă testarenitățile mai me elevi au forul total al în ale competndus la estimmăsurarea c
ilizând testuument infornea la internbări – corectecise (compacare coresptării cognitivi Internaționși Dezvoltare
privind experecum și peățile de ÎPT.tratorii fiindulele Anche, pentru a aelul 4 listeaz
cio‐emoționa
ucațional al e
x privind commensiuni co
ri despre săn
orbesc, nivel
dacă lucrează
scriere și alte
dministrată ectivul a fostetențelor concă în secolu. Este impomari având nost selectatenscrierilor. Atențelor cogmări ale unecompetențelo
ul TOWES rmatic care net pentru t sau greșit. arativ cu tespund nivelulve utilizeazănal pentru Ee Economică
eriența anteercepția lor. Chestionard prezențietei Băncii Msigura doar ză cele șapte
ale
elevului.
mpetențele soomportamen
nătatea și
lul de educaț
ă cu normă r
e competenț
15
o testare t acela de gnitive și ul 21. Un ortant de nevoie să e dintr‐un cest mod gnitive, la ei serii de or socio‐
(testarea permite a adapta Utilizând tele non‐ui lor de aceleași Evaluarea ă (OECD),
erioară în r privind rul a fost
pentru Mondiale captarea e module
ocio‐tale.
ție al
redusă
țe pe
33. Memoționinclus upsihocomagreabilideciziiloîntrebăranalizeleprecum
odulul 3 al cnale ale elevun set mamportamentitatea și star. Acest studile din cadrue de regresiși fiabilitatea
chestionarulvilor, solicitâare de înttale (adică: abilitatea emdiu a generaul fiecărei die au demoa și validitate
lui general aându‐le să strebări de deschidereamoțională), at cinci niveimensiuni dinstrat valabea scalelor ut
a fost concese autoevaluautoevalua
a la noi exprecum și luri ale persin cele cincibilitatea strutilizate în ac
put pentru aueze pe o scare care aperiențe, coperseverenț
sonalității, ca. Analizele fucturii celor eastă analiză
a evidenția cară de la 1 coperă celonștiinciozitața și compealculând punfactorilor cocinci factor
ă.
competențe la 5. Acest e cinci diatea, extravetențele denctajul medinfirmatori pri din baza
16
ele socio‐modul a mensiuni ersiunea, luare a u pentru precum și de date,
3. ANA
3.1 Cond
34. A foRomâniaaccesibildidacticecrearea începândnivel naț 35. În coșcoli pripe nivelaceastă (clasele organizeînvățămcategorifuncție d
3.1.1
36. Analaccesibilde învățmai jos. cu dizabconsiderAceastă speciale 37. Indicraport cnumărulcapacitacu număcare nusupraaglschimbuelevilor acare exisînvățămșcolilor ccapacitaprocentu
ALIZA SITUAȚ
dițiile de pre
ost realizatăa, care a ținlitatea, spațe, transportunui mediud cu cele prțional, între j
ontextul anamare sau seuri de învățanaliză, școl0‐IV) sau în
ează: doar ânt primar, i au fost stade nivelul de
Accesibilitat
liza accesiblitatea și calământ în raAccesibilitatbilități fizice rare existențlimitare se dînscriși în în
cele capacitcu populațial de locuri te adecvată ărul elevilor u dispune dlomerată. Muri. În calculaa fost ajustastă date fiabânt. Valorilecare se încadte insuficienul elevilor îns
ȚIEI ACTUAL
edare și învă
ă o evaluareut cont de diile, existențul și programu de învățaivind infrastjudețe și în c
alizei datelorecundare, avțământ, de llile primare nvățământ pînvățământ secundar infbilite pentru învățământ
tea și spațiil
bilității și litatea mobiport cu poptea a fost ana(de exempluța unei infrasdatorează fapvățământul
ății școlii a a școlară. Acnecesar pena unității. Oînscriși, adicde capacitatMulte școli auarea ICȘ a fost în consecinbile în SIIIR e ICS sunt pdrează în celntă cu ICȘ suscriși în școli
E
țare din școl
e a condițiildatele existeța resurselormele de redure eficient. ructura, a ucadrul județe
r privind infrvând în vedea educație tsunt acele upreșcolar și
secundar ferior și secuu a evidenția.
e infrastruct
a spațiilolierului din sulația școlaralizată din pru, rampe de structuri adeptului că MEde masă.
fost creat pcest indice rntru a deseO valoare macă școala estte suficientău rezolvat prst luat în connță (vezi Casși separat pprezentate îe trei categob 0,75; și cale din fiecare
lile din Rom
lor de predente privindr școlare și aucere a PTȘ.Analiza rearmat o aborelor și în func
rastructura, ere că majortimpurie pâunități în carprimar. Școsuperior; î
undar superia faptul că ce
turii educați
or infrastrusălile de clasră a fost crearisma existenacces pentrecvate pentrEN nu colecte
pentru a evareprezintă nrvi populațiai mare de 1te subutilizaă pentru aroblema capansiderare moeta 1). Indicpentru școlileîn următoarorii (capacitapacitatea exe categorie.
ânia
dare și învăț infrastructuadecvarea u. Fiecare dintalizată la nivrdare standacție de medi
unitățile de ritatea școlilnă la învățăre se organizlile secundaînvățământ or sau o comerințele priv
onale
ucturii edusă. Pentru dat un Indice nței unei infrru elevii în sru elevii cu dează date su
alua capacitaumărul de la școlară. V1 indică o caată. O valoar deservi elacității insufodul de funcele a fost cae din mediuele două tatea adecvatăxcedentară c
țare din insura școlară, tilităților, și tre acești pavelul fiecăreard în prezenul rural‐urba
învățământlor din Rommânt secunzează exclusire sunt acesecundar imbinație carind infrastru
caționale ceterminareaal Capacitățrastructuri acaun cu rotieficiențe vizplimentare p
atea unitățilocuri dintr‐oValoarea 1 apacitate excre mai mică evii înscrișiiciente funcțționare în sclculat pentrul urban și rubele. Tabeluă cu ICȘ variiu ICȘ peste 1
stituțiile de inclusiv datdate privind
arametri conei categorii ntarea rezultan.
t au fost clasânia sunt orndar superioiv învățămânele unități îninferior și re include ÎPTuctura sunt d
cuprinde ea capacității ții Școlii (ICȘdecvate penile). Definițiazuale și/ sau privind elevii
lor de învățăo unitate raa indicelui cedentară code 1 indică , adică școționând în mchimburi, iaru toate școliural și pe niul 5 arată pind între 0,71,25). Tabelu
17
E&F din e privind d cadrele tribuie la de date, tatelor la
sificate în rganizate r. Pentru nt primar n care se superior; T. Aceste diferite în
existența, unităților ), descris ntru elevii a nu ia în auditive. i cu nevoi
ământ în portat la indică o
omparativ o școală
oala este mai multe numărul le pentru veluri de procentul 75 și 1,25; ul 6 arată
Sp(su
S
Sp
C
Spa(sup
Sp
Spaț(s
38. În dintre șcînscriși, puține șsupraagl
Tab
Capacitate
pațiu insuficiupraaglomer
Spațiu adecv
pațiu exceden(subutilizare
Tabelu
Capacitate
țiu insuficienpraaglomerar
pațiu adecvat
țiu excedentsubutilizare)
general, școcolile din Rofiind astfel sșcoli având lomerate, iar
belul 5. Indic
e
ent are)
vat
ntar e)
l 6. Indicele
nt re)
t 0,
tar
olile din Romomânia au osubutilizate.o capacita
r aproximativ
cele capacită
Categorie I
ICȘ < 0,75
0,75 ≤ ICȘ ≤
ICȘ > 1,25
Su
capacității ș
Categorie IC
ICS < 0,75
,75 ≤ ICS ≤ 1,
ICS > 1,25
mânia nu suno capacitate Majoritatea
ate adecvatăv o treime d
ății școlii: pro
ICȘ Total
5 10,4
1,25 31,8
5 57,8
ursa: SIIIR, ME
școlii: procen
CȘ Total
22.1
,25 43.9
34.0
Sursa: SIIIR,
nt supraagloexcedentara școlilor auă. Aproximaintre școli au
ocentul școl
Urban R
14,5
39,5 2
46,0 6
EN
ntul elevilor
Pro
Urban R
23.8
47.5 3
28.7 4
MEN
omerate, conă (ICȘ > 1,2 capacitate ativ 10% diu capacitate
ilor pe categ
Procent șco
RuralÎnvățpri
8,8 2
28,6 2
62,6 7
înscriși pe ca
ocent elevi î
Rural Învățpr
18.5 5
38.5 2
43.0 6
nform valori5) în raport fie excedentintre școlileadecvată.
gorii
oli
țământ imar
Învse
2,4
0,0
7,6
ategorii
înscriși
țământ rimar
Îns
5.7
27.5
66.8
ilor ICȘ. De ft cu numărutară, fie inse din Româ
18
vățământ ecundar
14,0
36,8
49,2
nvățământ secundar
22.9
44.8
32.3
fapt, 58% ul elevilor uficientă, ânia sunt
Aproximîn trei scalcul nfuncționcele doupe baza în acest ajusta șișcolile caîncât săfuncționdecât arcurriculașcoală fuelevi peBucureștadecvată
Cu alte acestea
Figura
Modul dcapacitainformațneconcluîn timp educațieînvățare
C
mativ 15% dinchimburi. Pnumărul de ează în douuă schimburiipotezei că aschimb. Mai mai mult aare funcționă reflecte mează în schimr putea întrare sau din cuncționează er schimb. Fti, unde mulă, dacă se ia
cuvinte, deoau o capacit
a 2. Supraag
de funcționaatea școlii, îțiile privindudente: unelce altele, ce consideră, , comparativ
aseta 1. Cap
ntre școlile drin urmare, schimburi.
ă schimburi . Numărul toal treilea schai multe dataceste calculează în schimmodul real mburi. Uneler‐unul singuauza profesoîntr‐un schiigura 2 aratte școli funcîn calcul fun
oarece multate adecvată
glomerarea ș
re în schimbînsă poate d efectele fle școli care are funcționînsă, că mov cu modul d
pacitatea șco
din Românianumărul elePentru cala fost împăotal al elevilhimb se desfte privind me. Școlile fumburi sunt sîn care fune școli funcțir, în timp corilor care prmb sau în mtă diferențacționează în scționarea în
e școli din Bă pentru pop
și modul de f
buri poate fi avea consefuncționării funcționeazănează într‐unodul de funcțe funcționar
olii și modul
a funcționeaevilor înscrișlcule, numărțit la doi, por înscriși înfășoară searamodul de funncționează îsupraaglomencționează ionează în scce altele aleredau în maimai multe, d dintre școlschimburi, IC schimburi.
București fupulația școlar
funcționare î
Sursa: SIIIR
o strategie ecințe negaîn două s
ă în două scn singur schționare în dre într‐un sin
de funcționa
ază în două sși în aceste șărul total apresupunândn școlile cu tra și doar un ncționare în în schimburierate. Din acșcolile, indichimburi peneg această vi multe școli.dar nu mențilile supraaglCȘ arată o ca
ncționează îră.
în schimbur
R.
pentru a însative asupraschimburi ahimburi au rhimb, au rezouă schimbngur schimb
are în schim
schimburi, iașcoli a fost al elevilor în că elevii surei schimburnumăr limitschimburi adin mai muest motiv, ICiferent de ntru a puteavariantă ca . Datele din Sionează și momerate, cuapacitate a ș
în două sau
i în școlile pr
scrie mai mua calității easupra rezurezultate impzultate foarturi influențe(Bray 2008).
buri
ar un procenajustat pentnscriși în șunt distribuițri a fost împat de elevi sar fi beneficulte motive CȘ a fost calmotivele pea înscrie mai urmare a dSIIIR indică dmotivul sau nu și fără schșcolilor în ma
u mai multe
rimare și gim
ulți elevi deceducației. Înultatelor elepresionante te slabe. Spează negativ
19
nt mic chiar tru a lua în colile care i egal între ărțit la 2,5, sunt înscriși e pentru a și nu toate culat astfel entru care mulți elevi
diferențelor doar dacă o numărul de himburi. În are măsură
schimburi,
mnaziale
cât permite n România, evilor sunt la evaluări, ecialiștii în mediul de
Aceste sacceleracu alții, cdouă schreduce pelevilor d
39. Cu tpredomimediul umediul rexcedenprecădeprea maînvățămdispun dspațiilor 40. Dateromâni îdin Romprezentaelevi (apelevi învnivelul idteritoriuelevilor din Galanivel sub
chimburi pot. De asemecreând sentihimburi forțprea mult, iadin mai mult
toate că supină în unitățurban, 14,5%rural. Pe de atar în raporre în zonele ari. În acelaânt secundade o capacit) al infrastru
ele analizei învață în șc
mânia este inate în Tabeluproximativ unvață în școli deal/optim al României îexpuși fenomți (unul dintrb 20%).
ot reduce timnea, este poimentul că cează autoritar facilitățile te schimburi
praaglomerațile din med% dispun dealtă parte, urt cu numărururale unde
ași timp, fenr: doar 14% tate insuficiecturii care es
privind capaoli supraagladecvată peul 9, 22% dinnul din trei ecu valori ICSal capacitățiiîn funcție dmenului estere județele c
mpul de predosibil ca elevcele două schtățile să redudin școală p.
rea nu reprdiul urban și e o capacitatn procent riul elevilor îne 62,6% dintrnomenul sudintre unitățentă. Datele ste necorela
acitatea școlomerate sauentru un numtre elevi învaelevi) învață îS cuprinse în). Harta 1 și e elevii însce mai mare.cu cel mai rid
are și condeii și personahimburi suntucă activitățpot deveni s
rezintă o proîn cele de îte insuficiendicat al școlnscriși. Școlilre școli (aprpraaglomerățile de învăță prezentate tă cu actuale
lii evidențiau supradimemăr mare deață în școli sîntr‐o școalăntre 0,9 și 1Harta 2 ilustcriși; cu cât Harta 2 ilusdicat procen
ensa ziua de lul celor dout, de fapt, doile extracuriupraaglome
oblemă majînvățământ ntă în compaile din mediule cu capacitoximativ douării este maământ secunindică clar ele tendințe
ză că puțin ensionate. Ae elevi (pesteupraaglomeă cu capacita1,1 (cu o vartrează distribculoarea esstrează difert de elevi ex
școală, lăsânuă schimburi ouă școli sepculare, deoarate pentru
oră în Româsecundar. Darație cu 8,8ul urban (46tate excedeuă din trei) dai larg răspândar și 2,4% dcaracterul indemografice
peste jumătAstfel, infrase 1,2 milioanrate. Pe de aate excedentiație care nubuția școlilorte mai închrențele, inclupuși – peste
nd impresia u să nu se ideparate. Funcarece ziua dactivitatea s
ânia, acest fDin totalul șc8% dintre șc6%) dispune dntară se regdispun de spândit în unidintre școlilenadecvat (ine.
tate (56%) dstructura de ne). Conformaltă parte, 34tară. Doar 20u depășeșter supraaglomisă, cu atât usiv cazurile e 60%) și Arg
20
unui mediu entifice unii cționarea în e școală se simultană a
fenomen colilor din colile din de spațiu găsesc cu pații mult itățile de e primare neficiența
din elevii educație
m datelor 4% dintre 0% dintre 10% din
merate pe numărul extreme eș (cu un
Harta
41. Fenoexcesivăsupraaglîn școlileelevii caelevii dincare studrezultatedoar la n
Hart
a 2. Distribuț
omenul supă nu se regăslomerate este din mediul re studiază în mediul rurdiază în școlele sugereaznivel naționa
ta 1. Distribu
ția elevilor e
praaglomerăsește exclusite mai ridicaurban sunt în școlile dinral studiază îi din mediulză că utilizareal, dar și în m
uția elevilor e
Su
expuși fenom
rii nu se mv în școlile dtă în cazul elexpuși fenom mediul ruraîn școli cu ca urban. Avânea ineficient
mediul urban‐
expuși fenom
ursa: SIIIR, ME
menului de s
extreme
Sursa: SIIIR,
manifestă edin mediul rulevilor din mmenului de sal (aproximatapacitate exnd în vederetă a spațiilor‐rural.
menului de s
EN
upraaglome
MEN
exclusiv în zural. Totuși,
mediul urban:supraaglometiv unul din cxcedentară ce diferențeler din școli es
supraaglome
rare cu evid
zonele urbaprobabilitate: 23,8% dintrerare compacinci). În aceomparativ c privind numste o problem
erare
dențierea caz
ane, iar capea de a studre elevii carearativ cu 18,5elași timp, 43cu 28,7% dinmărul elevilomă predomi
21
zurilor
pacitatea ia în școli e studiază 5% dintre 3% dintre ntre elevii or înscriși, nantă nu
42. Difefuncție învățămfaptul căelevi stuînvățăm 43. ICȘ aadecvatăsupraag380.000 aproxim8% dintrînscriși ladeservesspațiu ad
Spațiu in
Spațiu
T
Spațiu in
Spațiu
44. De acorespudouă castandardprimară,studiul Hau evidecapacita
rențe semnde nivelul dânt secundaă 22,9% dintudiază în școântul primar
a fost calculă, aprox. lomerate. Înde copii. Oativ două trre copii, iar ga grădiniță. Csc 7,4% dintdecvat (Tabe
Tabel
Capacita
nsuficient (su
Spațiu ad
u excedentar
Tabelul 8. Ind
Capacita
nsuficient (su
Spațiu ade
excedentar
asemenea, rend constatăategorii: săli d, (50m2) în , suprafața cHEAD realizaențiat existetea maximă,
ificative privde învățămâr, iar capacitre elevii din li cu capacitr (66,8%) stu
lat și în cazu60% dispu
n România exO treime dineimi din copgrădinițele cCapacitate etre copii. Apelul 7 și Tabe
lul 7. Indicel
atea
upraaglomer
ecvat
r (subutilizar
dicele capaci
atea
upraaglomera
ecvat
(subutilizare
ezultatele anărilor din ande clasă sclădirile mace revine unut în Marea Bența sălilor , suprafața u
vind utilizarânt. Fenometatea excedeciclul secundate excedendiază în școl
ul grădinițelun de capxistă un numntre aceste piii înscriși. Îcu o capacitaexcesivă existroximativ 40elul 8)
e capacității
C
rare)
0,7
e)
Su
ității școlii: p
Cat
are) IC
0,75
e) IC
nalizei realizaliza ICȘ. Săpațioase (apai noi. În cazui elev s‐ar iBritanie (aprde clasă s
utilă per elev
rea eficientăenul supraaentară predodar frecvententară în timpi supradime
lor: aprox. 4pacitate exmăr de 6.665unități sun
În unitățile cate excedenttă cu precăd0% dintre co
i școlii: proce
Categorie ICȘ
ICS < 0,75
75 ≤ ICS ≤ 1,2
ICS> 1,25
ursa: SIIIR, ME
procentul co
tegorie ICȘ
CȘ < 0,75
5 ≤ ICȘ ≤ 1,25
CȘ > 1,25
Sursa: SIIIR,
zate pe un eălile de clasăprox.70–80mzul respectărincadra rezoroximativ 1,8supraaglome fiind de 1,63
ă a spațiuluglomerării eomină în școlează școli sup ce aproximnsionate.
40% dintre gcesivă, iar de grădinițet amplasatecu spațiu instară deservedere în unităopii sunt însc
entul grădin
Ș To
3,
25 37
58
EN
opiilor înscriș
Proc
Total
7,9
5 51,2
40,9
MEN
șantion de șă din școlile m2), în clădirrii normei denabil (2m2 p84m2). Viziteerate, în car3m2.
i din școli seste mai preile primare. Tupraaglomeramativ două tr
grădinițe dis3,7% din
e în care sune în zonele uficient suntesc aproximațile din medcriși în unită
ițelor pe cat
Procen
tal U
,7
7,8 5
8,5 4
și în grădiniț
cent copii în
Urban
9,2
58,6
32,2
școli primaredin Românirile mai vece maxim 25 per elev) în vle în școlile pre numărul
se înregistreezent în uniTabelul 6 evate deși 32,3reimi dintre
spun de o cantre grădinint înscriși aprurbane și dt înscriși aprativ 41% diniul rural (66,ăți care disp
tegorii
nt grădinițe
rban
5,7
50,9
43,4
țe pe catego
scriși în grăd
n R
3
5
e pentru aceia pot fi împchi și sălile de elevi întvalorile identprimare din de elevi d
22
ează și în itățile de idențiază 3% dintre elevii din
apacitate ițe sunt roximativ deservesc roximativ tre copiii ,7%) care un de un
Rural
2,7
30,6
66,7
rii
dinițe
Rural
5,4
37,2
57,4
est raport părțite în de clasă tr‐o clasă tificate în România
depășește
45. Rezuîn proximde bibliosălile depermită A fost obdin cicluclasă con
46. În graport cdiferite de capafenomenfactori infrastrunațional poate fmultidim
47. AcceRomâniaprimare rampă dAstfel, îndin cele 78%, rescare să fzonelor mediul u
48. Pe lânevoi spinfrastrufie accesnu cupriunei singÎn acestinfrastruinfrastruelevilor c
ultatele evalmitatea săliloteci. Acest e clasă vizitatprofesorilorbservată exisl gimnazial. nform practi
general, rezucu evoluțiile și în funcțiecitate excesnului de supsunt impoructura de ed care trebuifi atins primensional.
esul elevilora nu faciliteși secundar
de acces. În n Vâlcea sun168 de școlspectiv 74% faciliteze accrurale: 37% durban.
ângă problepeciale este uctura de edsibilă tuturorinde o defingure rampe t sens, elaucturii școlaructurii fizice cu nevoi spe
luării spațiilolor de clasă,rezultat subte aveau o fr să lucreze cstența câtorvO recomandcilor din alte
ultatele eviddemografic
e de mediul ivă, deservinpraaglomerartanți în luaducație. ICȘ ie abordate n prioritiza
r cu dizabilează accesulre din RomâFigura 3 estt cele mai nui din acest judintre școlilcesul elevilodin totalul șc
emele mențiinadecvată
ducație. Hotăr elevilor, inciție clară a nde acces, fărborarea unre din Româ(inclusiv ra
eciale.
or de învăța exceptând bliniază impoformă simplăcu elevii pe gva săli de infdare în acest e țări.
dențiază o cce, situație purban‐rural.nd unul din re și capacitarea deciziievidențiazăîn cadrul in
area școlilor
ități fizice persoaneloânia – sau 4te prezentat umeroase șcudeț nu au de din județeor cu dizabilicolilor din m
onate anterși nu permărârea de Guclusiv celor cnevoilor specră a mai lua îei legislații ânia ar trebmpe de acc
re din școlilecâteva săli dortanța există, dreptunghgrupe sau săformatică (TIsens constă
capacitate ipersistentă . Conform retrei elevi. În
tății insuficielor privind ă existența nvestițiilor înr supraaglo
este limitator cu dizabil47% din celeprocentul ș
coli dotate cudotări pentruele Caraș‐Sevtăți fizice. Aediul rural n
rior, legislațmite luarea uuvern nr. 21cu nevoi speciale. În plusîn consideramult mai
bui să fie exces, dar fără
e vizitate aude dimensiuenței facilităhiulară și nu realizeze acIC), însă acesă în integrare
inadecvată ala diferitele ezultatelor an același timente, limitânalocarea fdiferențelorn infrastructomerate pe
t: aproximalități fizice. e 9.786 de șșcolilor cu rau rampă de au elevii cu dverin și MurAccesibilitateu au rampă
ia existentă unor decizii 1/2007 stipulciale. Cu toas, datele colare celelalte detaliate e
xtinsă pentruă a se limita
u evidențiat suni rezonabilăților în sala aveau spați
ctivități de înstea păreau ea echipame
a infrastrucniveluri de nalizei, 57,8mp, 22% dintd astfel procondurilor p în capacitatura de edubaza unu
tiv jumătatAproximativcoli înregistrampă de accacces (76%);izabilități fizeș nu au doa este inadede acces în c
cu privire linformate plează că fiecate acestea, Hectate de Mintrări, clădieste importau a cuprindea la acestea
spații foartele și un num de clasă. Îni de recreerndrumare inda fi destinatntelor TIC în
cturii de eduînvățământ% dintre școtre elevi suncesul didactpentru invesatea școlilorucație. Acestui proces d
te dintre șcv 4.600 dintrate în SIIIRces, la nivel ; cu toate aczice. Pe de aotări corespuecvată în macomparație c
a accesul elprivind invecare școală tHotărârea d
MEN vizează iri sau etaje antă. Accese toate dim) necesare
23
e limitate măr redus n general, e care să dividuală. e elevilor n sălile de
ucație în t niveluri oli dispun nt expuși ic. Acești stițiile în r la nivel t obiectiv decizional
colile din re școlile – nu au de județ. estea, 40 ltă parte, unzătoare ajoritatea cu 10% în
evilor cu stițiile în rebuie să e Guvern existența ale școlii. sibilitatea ensiunile accesului
49. Aprostare prNăsăud necorespînregistrrural și 1procentuîn ultimpentru Îde achiz2012.
Fig
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
procent școli pe ju
dețe
0
5
10
15
20
25
Braila
Procent școli pe județe
oximativ 12%recară. Se înși Giurgiu, ppunzătoare, rează o serie16% dintre șcului numărulii 15 ani doÎnvățământ Riționare de m
gura 4. Unită
Braila
Ialomita
Ilfov
Prahova
Teleorm
anCaras‐Severin
Figura 3
% dintre șconregistrează este 20% dinîn timp ce î de diferențecolile din mel de școli cu ouă inițiativeRural, finanțmobilier pen
ăți de învăță
Neamt
Botosani
Buzau
Alba
Vrancea
Timis
3. Unități de î
Su
olile din Romtotuși variantre școli aun Brăila mai e între școlilediul urban amobilier pree privind doat de Bancatru crearea u
ământ dotate
Timis
Galati
Gorj
Bacau
Bihor
Cluj
învățământ
ursa: SIIIR, ME
mânia au celații importan cel puțin o puțin de 5%e din mediuau cel puțin ocar ar puteatarea cu moa Mondială șunei clase pr
e cu mobilie
Sursa: SIIIR,
Bucharest
Satu M
are
Constanta
Meh
edinti
Harghita
Hunedoara
fără rampă
EN
l puțin o salnte la nivelusală de clasă% dintre școll urban și ruo sală de clas să fie efectuobilier a unși derulat în regătitoare în
er școlar de c
MEN
Hunedoara
Sibiu
Vaslui
Iasi
Brasov
Calarasi
de acces
ă de clasă dul județelor. ă dotată cu mi au mobilieral: 11% dintsă cu mobilieul faptului căităților de înperioada 20n toate școli
calitate neco
Arges
Arad
Mures
Dam
bovita
Tulcea Olt
dotată cu m În județelemobilier de or în stare prtre școlile dier precar. Dimă MEN a impnvățământ: 003–2009 și le primare, d
orespunzătoa
Olt
Valcea
Dolj
Salaj
Suceava
Maram
ures
24
obilier în e Bistrița‐o calitate ecară. Se in mediul minuarea lementat Proiectul proiectul derulat în
are
Covasna
Giurgiu
Bistrita‐Nasaud
50. În pmobilierclasă au Astfel, dasigurare 51. Regl1955 pecopiilor grupei dstabilit. întreține
52. Vizitinclusiv îșcolile delevi condispus pabordăridispuneamutareaCadrele de clasăalternatide clasă ipoteza poate fi 53. În șcscăzut dscăzut dcă sălile este rezdimensiuprezentamari penîn școlilemici, est
54. În coseismic EuropenconcentrGreciei,
3 Este impaproximaprivind m
peste 5% dinr în stare premobilier pre
datele relevăea unui med
lementările ntru aprobași tinerilor. de vârstă a cEste importerea echipam
tele realizatîn sălile de cin România dnduce la suppe rânduri, oi pedagogiceau de un spa mobilieruludidactice auă vine pe foive privind sastfel încât că toți elevcompensată
colile primarde personalize proprietatde clasă nu zonabilă, însunile acestuiată anterior ntru elevii me care nu fute rar. În gen
ontextul vulal clădirilor
ne de Obserrat în zonelItaliei și Rom
portant de meativ 20% dintremobilierul din a
ntre școlile ecară. O difeecar și unităță că peste 3diu de învăța
privind mobrea NormeloConform accopiilor penttant de menmentelor din
te în școlile clasă cu suprdispun de o raaglomerarorientate spre diferite, acpațiu generoui către tablău motivat că ondul unei aspațiile fiziceelevii sa benii sunt drepă prin utilizar
re din Româzare a spațiute asupra spsunt dotatesă, conformia nu corespar putea fi e
mai mari, din uncționează îeral, pervazu
lnerabilitățiir unităților dvare a Plane din partemâniei. Risc
enționat că îne unitățile de alte spații de î
din Românierență semnțile în care m30.000 de ere propice.3
bilierul din sor de igienă cestor prevetru facilitarenționat că ausălile de clas
primare evrafațe mari, suprafață mrea spațiului.re tablă. Nu ceastă constos. În fapt, pă, lăsând astfelevii din spabordări pee. În plus, muneficieze de lptaci). Aceastrea unei surs
ânia, combinului și lipsa mațiului. Evalucu mobilier
m celor precund vârstei cexplicată priciclul gimnaîn schimbururile ferestre
României lde învățămâificării Spaţiaa de sud‐esul seismic re
SIIIR nu existînvățământ pînvățare (de e
a, cel puținificativă apa
majoritatea selevi învață î
sala de clasăprivind unitderi, mobilieea dezvoltărutoritățile losă, deseori p
vidențiază fafără a se orare pe fieca. Cu mici excexistă zone tatare fiind vpractica curfel un spațiupatele clasei dagogice traulți profesorlumina naturtă practică se de lumină
nația între omobilierului uarea spațiiladecvat vâr
cizate antercopiilor. În șn necesitateazial, însă, înri. Mobilieruelor erau situ
la cutremureânt a fost iale (ESPON)st a contineeprezintă pr
tă date privindprimar și secuexemplu în bib
n 50% dintrere între unitălilor de clasîn școli care
ă sunt stipuățile pentruerul școlar aii fizice a coocale sunt repe baza spriji
aptul că moganiza zone re elev, deși cepții, în sălilde învățarevalabilă chiaentă observ neutilizat înnu puteau vadiționale, cri au mențiorală din partlimitează martificială de
organizareă adaptat vâror de învățarstei copiilorior, mobiliecolile care fuea asigurării n practică, acl viu coloratuate la o înăl
e, o componinclusă în ac), cel mai înntului, inclurobabilitatea
d starea mobindar. De asemblioteci și labo
e sălile de cățile în care să sunt dotate nu sunt do
late în Hotăocrotirea, e
ar trebui să fopiilor și să esponsabile nului acorda
obilierul erade învățareexistența clae de clasă vi care să sprr și în cazul ată în astfen partea din edea la tablăcare este înnat necesitaea stângă (putarea mobe calitate și a
simplă a sălrstei copiilorre din școlile. Calitatea bărul este disuncționează îunui mobilieceastă situațt, adecvat coțime inacces
nentă dedicaceastă analialt risc seissiv în zone producerii
lierului din sămenea, nu sunoratoare).
clasă sunt duna sau doute cu mobilieotate adecva
ărârea de Gueducarea și ifie suficient,corespundă pentru furn
at de părinții
a dispus pe e în grup. În paselor cu peizitate, mobirijine adoptasălilor de c
el de spații cspate a sălii ă. Configurantărită de lipatea dispuneplecând probbilierului, cu a jaluzelelor.
lilor de clasăr conduce lae vizitate a eăncilor și a sspus pe rânîn schimburer de dimenție a fost obsopiilor de vâsibilă copiilo
ată evaluăriiză. Conformmic din Eursituate pe unui cutrem
lile de clasă pnt colectate in
25
dotate cu uă săli de er precar. at pentru
uvern nr. nstruirea , adecvat scopului
nizarea și elevilor.
rânduri, principiu, ste 25 de ilierul era area unor lasă care constă în de clasă. ția sălilor psa unor erii sălilor abil de la toate că
ă, nivelul a un nivel evidențiat scaunelor nduri, iar i, situația siuni mai servată și ârste mai r.
ii riscului m Reţelei ropa este teritoriul
mur într‐o
entru nformații
anumităprag sta(PGA), ca
55. În Roseismic analiza sConformconsiderBuzău, Vpentru anivelul uproiecta
3.1.2
56. În evaferentelegislațiaexistențbibliotecGuvern existența
57. ConfUna dinînvățămfacilitatesemnificșase din
zonă geogrbilit. Riscul sare reflectă a
omânia, pesridicat, iar aseismică a șm acestei clarate zone cuVrancea, Praa evalua expunității admre seismică P
Existența res
valuarea exie biblioteciloa actuală staa unui spațcii de către nr. 21/2007a și utilizarea
form datelon zece școlimânt secundae. În acest ccativă. Două zece școli au
rafică, într‐useismic este accelerația m
ste 42% dintaproximativ școlilor din Rasificări, clădu risc seismihova, Bacăupunerea la inistrativ‐terP100‐1/2013
Figura 5. H
Surs
surselor în in
stenței facilor, laboratoabilește ceriniu propriu dmai multe u7. În același a bibliotecilo
or analizate, primare ear, însă, cu context, difedin zece școu o bibliotec
n anumit indeterminat
maximă a ter
re clădirile îo treime dinRomânia s‐adirile amplac ridicat. Șco, Galați și Dâriscul seismritoriale (UA3 include har
Harta zonării
sa: Cod de pro
nfrastructur
ităților în inoarelor, sălințele minimdestinat bibunități de întimp, studi
or și rezultate
bibliotecile ste dotată toate acesterența dintreoli din mediuă (Tabelul 9)
terval de timde valoarearenului resim
în care funcțntre aceste ca utilizat clasasate în zonolile cu risc âmbovița. Înic: amplasarAT); valoarearta zonelor P
seismice a R
oiectare seism
a de educați
frastructuralor de spor
me pentru deliotecii sau vățământ. Aiile internațiele elevilor (
sunt răspâncu bibliote
tea, aproapee mediul urul urban nu a).
mp și avânda de vârf a amțită la cutre
ționează școclădiri au fosificarea risce cu PGA cseismic ridi
n cadrul analrea clădiriloa PGA și anPGA din Rom
României cu
mică P100‐1/2
ie
a de educațiert și a coneerularea unea unui acorAceste cerinționale demoRoberson et
ndite inegal că. Bibliotee 30% dintrerban și cel rau bibliotecă
o amplitudccelerației omur.
oli sunt amplst construitecului seismiccuprins întrecat sunt conizei, au fost r în care fuul construcțânia (Figura
valori PGA
013.
e s‐a realizatectării la Inti activități erd privind utțe sunt stipuonstrează stal. 2005; Sm
la nivelul șcile predome acestea nurural este mă proprie, iar
dine peste uorizontale a
lasate în zone înainte dec stabilită dee 0,24g și 0ncentrate înfolosite trei
uncționează ției. Actualu5).
t o analiză aternet. În Reducaționaletilizarea în ulate în Hotărânsa corelamall et al. 201
școlilor din Rmină în unitu dispun de
mult mai scăr în mediul r
26
n anumit terenului
ne cu risc e 1963. În e ESPON. 0,4g sunt județele variabile școlile la ul cod de
spațiilor România, , precum comun a ărârea de ație între 10).
România. tățile de e această zută, dar ural doar
Total în
Total înv
58. Lipsaparticipa19% dinnumărul
Total în
Total înv
59. AnalHunedoacu bibliode jumă88% dint70% dint
Tabelul 9
Rural
Urban
nvățământ p
Rural
Urban
vățământ sec
a bibliotecilare ridicate ître elevii dinl elevilor infl
Tabe
Rural
Urban
nvățământ p
Rural
Urban
vățământ sec
liza la nivel ara, Mureș șoteci. Situațiatate (48%) dtre școli sunttre școli sunt
9. Existența b
rimar
cundar
lor are un în zonele urbn România îuențați nega
elul 10. Proce
rimar
cundar
dezagregatși Vaslui, sub a este precadin cele 448 t dotate cu pt dotate cu b
bibliotecilor î
Fără bibliote
2.487
260
2.747
1.668
357
2.025
impact inegbane și existnvață în școativ este de 5
entul elevilo
Fără bibliot
78.660
11.552
90.212
269.542
141.016
410.558
evidențiază40% dintre ră și în județde școli au propria bibliobibliotecă.
în unitățile d
ecă %
94
88
94
39
13
29
Sursa: SIIIR,
gal asupra etenței unui noli care nu su500.770.
or români inf
tecă %
9
8
9
2 3
6 8
8 1
Sursa: SIIIR,
ă diferențeleunitățile dințul Iași cu cepropria bibliotecă, urmat
de învățămâ
% Cu bi
4 1
8
4 1
9 2
3 2
9 4
MEN
elevilor, în număr dubluunt dotate c
fluențați de
% Cu b
92 6
82 2
91 9
32 57
8 1.5
6 2.1
MEN
e dintre jud învățământel mai mare iotecă. La pot de Ialomița
ânt primar și
bliotecă
156
34
190
.654
.322
.976
principal dau de școli în mcu o bibliote
lipsa bibliote
ibliotecă
6.746
2.507
9.253
71.307
39.155
10.462
dețe (Figura ul primar și snumăr de școlul opus, în , Teleorman
i secundar
%
6
12
6
61
87
71
atorită uneimediul ruralecă. În cifre
ecilor
%
8 8
18 1
9 9
68 8
92 1.
84 2.
6). În județsecundar sucoli, în care mmunicipiul B
n și Galați, un
27
Total
2.643
294
2.937
4.322
2.679
7.001
rate de . În total, absolute,
Total
85.406
14.059
99.465
840.849
680.171
521.020
ele Alba, nt dotate mai puțin București nde peste
60. Pestlaboratonu prevedispună program 61. Laboînvățămdintre urural nu Lipsa labelevilor d
Unități învățăm
Elevi
Figura 6.
te jumătateoare, situațieede obligativde un nivel
mei școlare și
oratoarele sumânt secundanitățile din sunt dotate
boratoarelor din mediul u
Tabelu
de ânt
Rura
Urba
Tota
Rura
Urba
Tota
Distribuția b
dintre unie care are uvitatea ca uadecvat de dale procesu
unt distribuiar din medimediul urbae cu laboratoare impact a
urban) (Tabel
l 11. Distribu
Fără
al
an
al
al 5
an 3
al 8
bibliotecilor î
tățile de înn impact nenitățile școldotări (echiplui didactic.
ite inegal întul rural nu an. Astfel, peoare (compaasupra a 63%lul 11).
uția laborato
ă laborator
3.104
803
3.907
525.953
319.751
845.704
Su
în unitățile d
Sursa: SIIIR,
nvățământ segativ asupraare să fie dpamente) și r
tre mediul udispun de ueste 3.000 drativ cu 803 % din totalul
oarelor în un
%
72
30
55
63
19
34
ursa: SIIIR, ME
de învățămâ
MEN
secundar dia a peste 84otate cu labresurse care
urban și medun laboratore unități de de unități d elevilor din
nitățile de în
Cu labor
1.21
1.87
3.094
1.360.4
314.8
1.675.3
EN
ânt primar și
n România 45.000 de eleboratoare, însă sprijine a
diul rural: 72r de științe,învățământ
de învățămânmediul rura
vățământ se
rator %
8 2
6 7
4 4
420 3
96 8
316 6
i secundar
nu sunt devi. Legislaținsă școlile tratingerea ob
2% dintre un, comparativsecundar dint din mediual (și a 19% d
ecundar
% T
28 4
70 2
45 7
37 84
81 1.6
66 2.5
28
otate cu a actuală rebuie să iectivelor
itățile de v cu 30% in mediul ul urban). in totalul
Total
4.322
2.679
7.001
40.849
80.171
21.020
62. Distrjudețelofi invers a resursesecundadouă treJudețul Vmai mar
Figura 7. E
ribuția laboor (Figura 7). proporționaelor. Pe de ar sunt dotateimi din cele Vâlcea care re procent de
Figura 8. D
Existența și a
ratoarelor îÎn județele cal, respectiv altă parte, înte cu laboramai puțin dare cel mai e laboratoare
Distribuția lab
accesul la lab
în unitățile dcu un numărmai mic. Acejudețul Ialotoare din toe 100 de unmare număre (79%).
boratoarelor
boratoare în
Sursa: SIIIR,
de învățămâr mai mare șeastă situațiemița mai puotalul de 200ități de învățr de unități d
r de științe î
Sursa: SIIIR,
n unitățile de
MEN
ânt secundacoli, numărue ar putea rețin de un sfe0. În contrasțământ secude învățămâ
în unitățile d
MEN
e învățămân
ar este foartul de laboratoeflecta modaert dintre unst, în județulundar sunt dont secundar
de învățămân
t secundar
te diferită loare de știinalitatea de dnitățile de învl Giurgiu aprotate cu labo(285) dispu
nt secundar
29
a nivelul nțe pare a istribuire vățământ roximativ oratoare. ne de cel
63. Atelînvățămprofesiodin ÎPT. atelier, s 64. Pestde sală majoritala sălile dprimare unitățilo20% dincontextucognitivă2014; Eprevede săptămâ
Învăț
Învăță
ierele reprezmânt profesioonale din RoLa nivel na
spațiu insufic
te jumătate de sport. D
atea celor dinde sport esteși secundare
or de învățămn acestea avul literaturii dă și fizică a ericsson și K educația fizână) și în lice
Tabelul 12.
țământ prim
ământ secund
Fi
zintă o resuronal și tehnimânia. Aceațional, 13% cient având î
din școlile gDeși aproximn mediul rurae foarte rar îe din județemânt, sunt fvând acces lde specialitaelevilor, cât arlasson 20zică în învățău (o oră pe s
Existența să
Școli
ar
dar
igura 9. Școl
rsă fundamec, însă acestastă lipsă aredintre școliîn vedere nu
gimnaziale dmativ 71% dial nu dispun întâlnit, chiale Vaslui, Bofoarte prost a o asemenate care demși legăturile 14; Sang‐Yeământul primsăptămână).
ălilor de spo
Rural
Urban
Total
Rural
Urban
Total Su
i primare și g
entală pentrt tip de dotae impact asuile profesionmărul de ele
din Românian școlile gimde această d
ar și în mediuotoșani și Vradotate în cenea facilitatemonstrează adintre educ
eob și Wi‐Yomar (două o
rt în unitățil
ursa: SIIIR, ME
gimnaziale c
Sursa: SIIIR,
u realizarea are lipsește îupra a aproxnale dotate evi și calificăr
a și aproape mnaziale dindotare. La niul urban (Tabancea, ca preea ce privee. Aceste retât importanația fizică și oung 2012).re pe săptăm
e de învățăm
Cu sală de
94
86
93
68
29
53EN
cu sală de sp
MEN
pregătirii prîn aproximatimativ 18% cu ateliere rile oferite.
toate școlilen mediul urbvel de învățăbelul 12). Figocente mariște sălile deezultate ar tnța educațierezultatele În Români
mână), în gim
mânt primar
Procent ș
e sport
port, pe jude
ractice în untiv 20% dintdin populațidispun de u
e primare nban au săli dământ primagura 9 arată i din numărue sport, mai trebui considi fizice în deșcolare (Sima, programamnaziu (dou
r și secundar
școli
Fără sală
6
14
7
32
71
47
ețe
30
itățile de re școlile a școlară un singur
nu dispun de sport, ar accesul că școlile ul total al puțin de derate în zvoltarea
mms et al. a școlară uă ore pe
r
de sport
6
4
7
2
1
7
65. Dateamplasamai bunsemnificexistențamarginaîn școli. meargă accentue 66. Cu tConformHunedoaVrancea fiind amdintre șcurban.
3.1.2.1 C
67. În anprivind sapă, sistexhaustide învățmediilorconcentr 68. Pestprincipade elevi centralizîn zoneleCălărași județe (Finfrastru18–20oC
4 Trebuie lățimea dutilizării e
ele arată că ate în zone mne decât cocative, negata laboratoarlizarea este Ceea ce însela o școală ează efectele
toate că 81%m datelor, în ara (40%) și sunt conect
mplasate precolile din me
Caracterul a
naliza caractsursele de îtemul de coivă, componțare. Fiecarer de învățarerare al elevil
te un sfert dla sursă de î(dintre care zate de încăle rurale, în sse încălzescFigura 10). Auctura de edC, ceea ce est
menționat fade bandă, medeficiente a Int
bibliotecile,mai dezvoltaolegii lor dintive, între grrelor (‐0,070mai răspândeamnă și că care nu dise condițiilor
% dintre școanumite judMehedinți (3tate la interndominant înediul rural nu
decvat al ut
terului adecvîncălzire, gruolectare a gentele incluse dintre acee. De exemplor.
in școlile dinîncălzire. 2.117.000 de ezire. Datele pecial în zonc cu sobe, siAceste rezultducație în cote dificil de a
aptul că datelediile de învățaernetului.
, laboratoareate, ceea cen zone expuradul de mar1), a sălilor dită în zona reexistă o prospune de acsocio‐econo
olile din Romdețe, peste o33%). Pe de anet. 4La niven zonele ruru au acces la
ilităților din
vat al utilitățupurile sanitunoiului mese în listă coeste componu, temperat
n România, c197 de școli levi în județurelevă că 72na Moldovei.tuație cu imate trebuie aondițiile în caatins prin util
e disponibile îare care benef
ele și sălile e înseamnă use marginarginalizare ade sport (‐0,espectivă, cuobabilitate mceste dotări,omice asupra
mânia au aco treime dintaltă parte, tol național, 1rale (1.665 dinternet, co
unitățile de
ților din școltare, sistemenajer și autontribuie la rnente repreztura din sala
cu precăderdin Româniaul Suceava și2% dintre șco. Aproximativmpact asupraavute în vedare temperalizarea sobel
în cadrul analificiază de acea
de sport se că elevii acealizării. Mai al unei zone 0649) și a biu atât sunt mmai mare ca e, ceea ce lima rezultatelor
ces la interntre școli nu aoate școlile d.820 de școldin numărulmparativ cu
e învățământ
li, s‐a realizaul de canalitorizația sanrealizarea unzintă o resude clasă poa
e cele din zoa în care stui 14.000 de eolile care se îv jumătate da a peste 20dere în proceatura optimăor.
izei nu permitastă resursă ș
întâlnesc mestor școli bexact, existîn care estebliotecilor (‐
mai puține doelevii din zonmitează predr elevilor.
net, acesta vau acces la indin municipiui nu au acce total). În tdoar 5% din
t
at o evaluarezare, sistemnitară. Cu tonei analize arsă importaate influența
onele rurale,diază un numelevi în județîncălzesc cu dintre școlile 0% din totaluesul decizionă a mediului
evaluarea uni practici peda
mai frecvent îbeneficiază dtă corelații e amplasată ‐0,0516), adiotările de tipnele marginadarea și înv
variază întrenternet: Vaslul București es la internettermeni relantre școlile di
e a situației emul de alimeoate că listaample privindantă în eficiea nivelul de a
, utilizează smăr total dețul Iași) nu ausobe sunt a din județeleul elevilor dal privind ini de învățare
nor aspecte pragogice adecv
31
în școlile de dotări statistice școala și ică cu cât pul acesta alizate să vățarea și
e județe. lui (42%), și județul t, acestea tivi, 24% in mediul
existente entare cu a nu este d mediile entizarea atenție și
sobele ca e 228.420 u sisteme mplasate e Vaslui și in aceste vestiții în e este de
recum vate
69. În cgrupuri snivel națdiferențasunt relecauzate obligativfie în intadolesce 70. Probjudețeleinteriorupatru elecu grupu
Figura
eea ce privsanitare în ițional. În tota dintre medevante în code infecții
vitatea existeteriorul școliientelor.
blema lipseie Vaslui și Bul școlii. În evi. Pe de alturi sanitare în
Figura
a 10. Unități
vește condițncinta școliital, 2.220 dediul urban șiontextul legăi bacterieneenței grupuri. Această ce
i grupurilor Botoșani, apjudețele Vrată parte, în Bn interior (Fi
a 11. Unități
de învățăm
țiile sanitare, situație cu e școli din Rocel rural est
ăturii dintre e) (Chase 2ilor sanitare erință este cu
sanitare în proximativ uancea și TelBucurești, Ilfgura 11).
de învățăm
ânt primare
Sursa: SIIIR,
e, aproxima impact asupomânia nu dte evidentă: condițiile sa2016). Hotăpe fiecare eu atât mai im
interiorul șunul din treeorman, acefov și Brașov
mânt care nu
și secundar
MEN
tiv 30% dinpra unui numdispun de gru38% în ruraanitare și deărârea de Getaj, ceea ce mportantă în
școlii este pei elevi nu aeastă problese regăsește
au grupuri s
e încălzite cu
ntre școlile măr de pesteupuri sanitarl și 7% în urbficiențele deGuvern nr. presupune c cazul copiilo
pregnantă înare acces laemă afecteae cel mai ma
sanitare în in
u sobe
din Românie 230.000 dre în incinta ban. Aceste e creșere (ca21/2007 scă acestea tor de vârste
n zona Molda grupuri sază aproape are procent a
nterior
32
ia nu au e elevi la școlii, iar rezultate are pot fi tipulează rebuie să mici și al
dovei. În nitare în unul din al școlilor
71. Aproun sistenu este corespunjudețelede canaltratare ș 72. Aproapă, ceesursă netoate jujudețeleelevi expjudeț) și
73. Un deșeurilcomparaun servicdin școliDolj jum
74. Aproastfel delipsa grusunt, prodin cincinivel națjumătatedin județ
5 Noțiunetratare a
oximativ 10%m de canaliconectată lanzător, 94% Suceava și Ilizare, unitatși evacuare a
oximativ unaea ce înseameautorizată. dețele exist Suceava (37puși acestei Botoșani (11
sfert din uor. În aceaativ cu doar 4ciu organizatle din județeătate din șco
oximativ 14%e situații poupurilor sanioporțional, mi școli nu arețional, analize din școlile țele Brașov ș
ea de canalizaapei sau o fos
% dintre unizare corespua sistemul dedintre acestIași. Conformtea de învățăa apei menaje
a din șase șcmnă că școalAceste școltă școli care7%), Botoșansituații sunt1.032 elevi, r
nitățile de stă situație 4% în cazul șt de colectarele Vaslui și Ooli se află în
% din școlilet fi: lipsa unitare adecvamai numeroae autorizațieza realizată pdin județele și Sibiu au au
re cuprinde asă septică aut
tățile de învunzător. În je canalizare5
ea fiind ampm legislației dământ este oere.
coli din Romla nu este rai sunt concee nu dispun ni (32%) și G: Suceava (1respectiv 17%
învățământse regăses
școlilor din mre a deșeuriloOlt nu au sistaceastă situa
e din Românnui sistem adte. Similar case în mediue sanitară, cpe județe evVrancea și Sutorizație san
ici racordareaorizată.
Sursa: SIIIR,
vățământ prijudețele Suc5 Astfel, 915plasate în medin Româniaobligată să im
ânia nu are acordată la entrate aprode o sursă
Giurgiu (26%14.708 elevi, % din totalu
t nu dispunsc aproximamediul urbanor, 95% sunttem de colecație.
nia funcționdecvat de acelor menționul rural compomparativ cvidențiază o Suceava nu anitară.
a la rețeaua ce
MEN
imar și secuceava, Vranc școli nu au ediul rural. Sa, în cazul inemplementeze
acces la o suun sistem cape exclusiv de apă, ac). Astfel, judrespectiv 14l elevilor la n
n de un serativ o treimn. Dintre celet amplasate îctare a deșeu
ează fără aulimentare cunate anterioparativ cu mcu o școală dimagine neuau autorizație
entrală de can
ndar din Romea și Botoșaacces la un ituația cea mexistenței une un sistem
ursă autorizaentral sau uv în zonele rceastă situațdețele cu cel4% din totalunivel de județ
rviciu organe din școlile 2.289 de șcîn mediul ruurilor, iar în j
utorizație sau apă și/saur, școlile fărăediul urban.din douăzeciniformă (Fige sanitară, în
nalizare, o uni
mânia nu auani, o școală sistem de c
mai pregnantnui sistem cepropriu de c
ată de alimeutilizează aprurale. Cu toție este frec mai mare nul elevilor laț).
nizat de colle din medcoli care nu dural. Aproximjudețele Me
anitară; cauzu încălzire, pă autorizație. În mediul ri în mediul ugura 12); man timp ce toa
itate descentr
33
u acces la din cinci
canalizare tă este în entralizat colectare,
entare cu ă dintr‐o oate că în cventă în număr de a nivel de
ectare a iul rural, dispun de mativ 60% hedinți și
zele unei precum și e sanitară rural, una urban. La i mult de ate școlile
ralizată de
Figura 12
Cas
Analiza sălile denaturalăexcesivăclasă, acvizitate, vitrată rrepartițiest sau scalitate ma fi folospermanecare intiluminat
2. Racordare
seta 2. Calita
spațiilor de e clasă este bună repre. În școlile vcest nivel fiinclădirea școreprezentânde egală din psud beneficimedie, deși, site frecventență închisera în sala dului artificia
ea la sistemu
atea luminii
învățare di limitată, înezintă o caravizitate, suprnd rezonabil olii fusese exd doar 10% punctul de vau de luminîn anumite șt, însă în mu/trase. Așadde clasă eral.
ul de canaliz
Su
și a aerului î
n școlile prin ciuda dimacteristică prafață vitratăraportat la vtinsă, iar acedin suprafaedere al dispa directă a sșcolile se folulte dintre șcdar, în ciuda deseori se
zare, colecta
ursa: SIIIR, ME
în școlile pri
imare din Rmensiunii rezpozitivă a deă reprezentavaloarea de est nou corpța utilă. Sălpunerii/oriensoarelui în coseau perdecoli părea căa suprafeței ever obstruc
rea gunoiulu
EN
mare din Ro
omânia relezonabile a fesignului sălia în medie 2referință de p avea geamile de clasă ntării. Sălile ursul dimineele. În anumiă jaluzelele, șvitrate rezoționat, gene
ui menajer și
omânia: rezu
evă faptul căerestrelor. Îi de clasă, c21% din supr20%. În cazuuri neobișnuincluse în ede clasă orieeții. În generite săli de clași în special nabile, voluerând astfel
i autorizație
ultatele vizite
ă lumina naÎn general, cu condiția rafața utilă ul uneia dintuit de mici, seșantion preentate către ral, jaluzeleleasă, jaluzelelperdelele, s
umul luminii utilizarea i
34
e sanitară
elor
aturală în o lumină să nu fie a sălii de tre școlile suprafața zentau o est, sud‐e erau de le păreau tăteau în naturale ntensă a
Calitateageneral extrem dcalității appm, dede clasă măsurat
În cele d1.500‐2.existențaconcentrspecialitelevilor, un nivel
CalitateaferestreȘcolile pgeneral, au tendfuseserăcontribușcolile fuși de corșcolile cparte dincare folomijloacevizitate, prezentâreținere
75. Grădcomparagrupuri sîn 30% durban. Dalimentafrecvent 76. UtilisistemulRomâniaperformcât și la ea grupurnațional
a observată dotate cu fde precară aaerului este eși s‐a sugeraobservate, ae au fost uni
două școli d500 ppm, fia unei calitărare a copiiate prezintărespectiv asal CO2 de pe
a necorespulor și utilizaprezentau unstarea feresința de a seă înlăturate, uții suplimenuncționau în ridoare sigurare funcționntre cazurileoseau sistemele mecanicea fost iden
ând un nivel majoră cu p
dinițele dinativ cu grădisanitare în edin grădinițeDe menționaare cu apă stează aceste
tățile și tipl centralizata, existența anțele elevilexamenul derilor sanitareă a elevilor l
a aerului dinferestre funca aerului, prnivelul CO2; at și utilizarea fost de 3.0iform distrib
din Brașov, vind însă maăți precare alor, influență date clare supra memoeste 500 ppm
unzătoare a area sistemen amestec destrelor era be închide etaprobabil din
ntare la agraclădiri cu mre în interiornau în două e cele mai grme de aer coe de ventilantificată utilial CO2 de pe
privire la desc
mediul urinițele din mxterior, comle din mediuat că 10% diau niciun feunități.
pul de infrat de canalizracordării laor, măsuratee bacalaureae din exterioa clasa a VIII
n școlile din cționale, măractic în toatpragul staba unui prag 021 ppm. În uite în interv
valorile înregai scăzute dea aerului, iațându‐le negprivind impriei vizuale ș
m reduce per
aerului păreelor de aer e ferestre baună, însă, paanș. Într‐un n raționamevarea probleai multe etar, ceea ce geschimburi, rave în privinondiționat, pre asigură imizarea aeruleste 5.000 ppchiderea fere
rban prezinmediul rural. parativ cu 7%ul rural, comin grădinițelel de sursă d
structură, pzare, sunt coa un sisteme prin rezultaat (corelații dorul școlii es‐a.
România esăsurătorile rete sălile de cilit pentru o de 1.500 ppcele trei școvalul 2.300‐5
gistrate au fecât în Bucuar această sigativ capacitpactul negatiși capacitățiirformanțele
ea a fi cauzcondiționat
atante mai vearadoxal, fernumăr dest
ente legate demei privindje, fiind dotaenera un volspațiile eraunța calității pprobabil din mplicit și caui condiționpm. Se pare estrelor.
ntă condiții 24% din gră% din mediu
mparativ cu 6e din mediue apă, peric
precum gruporelate poz
m central de atele obținude 0,1518 și ste corelată
ste precară. Îealizate la fclasă. O metcalitate bun
pm. Valoareaoli vizitate în 5.300 ppm.
fost tot ridicurești. Acestituație redutatea de înviv direct al c de recunoaelevilor în re
zată de o set, respectiv echi, din lemrestrele mai tul de marede sănătate d ventilarea. ate cu un nuum de aer îu utilizate înprecare a aecauza faptualitatea aerunat în doar că la nivelul
mai buneădinițele din ul urban. În p6% înregistraul rural nu aclitând sănăt
purile sanitaitiv cu rezucanalizare te atât la evarespectiv 0,1negativ cu r
În ciuda faptața locului atodă indirectnă a aerului î medie a COBucurești, c
cate, încadrâe niveluri ridce în mod svățare. Într‐acalității precștere a cuvinealizarea sarc
erie de factodependența
mn și ferestrenoi pot limitde cazuri, și siguranțăÎn același timăr redus dmbâcsit în inntr‐un mod ferului au fostlui că profeslui. În cazuldouă săli dcadrelor did
privind acmediul ruralus, încălziret în cazul gru acces la oatea copiilo
are în interultatele eleveste corelataluarea națio1305). Similarezultatele o
tului că școliau reliefat otă pentru mîn școli este O2, pentru tocu o excepție
ându‐se în idicate de COsever capaciadevăr, litercare a aeruluntelor; de ascinilor menta
ori, precum a de aceste e mai noi, dita ventilareamânerele feă, cu consecimp, în multde ieșiri cătrenteriorul clăfoarte concet observate sorii presupl uneia dintde clasă, amdactice se ma
ccesului la l sunt dotateea cu sobe serădinițelor dio sursă autor de vârste
rior și racorvilor (Tabelută în mod ponală la clasaar, utilizarea obținute la e
35
le sunt în o calitate măsurarea de 1.000
oate sălile e, valorile
intervalul O2 indică itatea de ratura de ui asupra semenea, ale.
calitatea sisteme. n PVC. În , întrucât erestrelor ința unei te cazuri, e exterior dirilor. În entrat. O în școlile uneau că re școlile
mbele săli anifestă o
utilități, e doar cu e practică in mediul orizată de mici care
rdarea la ul 13). În pozitiv cu a a VIII‐a, exclusivă evaluarea
Grupuri
Racordacentral d
77. Existșcolile șputernicconectargradul dcare nu ridicat grelevă căsau suntcă elevisocioecocare le fr
margi
3.1.2.2 C
78. Datenecesareși provinanaliza pșcoli). Inlor (din didactic. 79. Așa române (5%), pedidacticecuprinzâredusă lșapte or
T
sanitare în e
rea la sistemde canalizare
tă o puterniși caracteruc negativă, îrea acesteiae marginalizau grupuri sgradul de maă școlile caret concentrati care mergonomice sărarecventează
Tabelul 14. C
Gradul de nalizare al zo
Cadrele dida
ele privind ce pregătirii Sn din baza deprezentată înformații privEdusal) au f.
cum era de (77%). Restersonal adme sunt persând un număucrează maie pe zi (6% d
Tabelul 13. C
exterior
mul e
că corelațiel adecvat aîntre gradu la sistemulare al unei zanitare în intarginalizare ae nu dispun de în două reg la școli dace, sunt și .
Corelațiile d
Școl
onei ‐
actice
cadrele didaSMIE. Datelee date Edusaîn această suvind înscrierfost utilizate
așteptat, catul personaluministrativ (3sonal angajaăr diferit de i puțin de padin total). 81
Corelațiile în
Rezultate l
Notă: ** st
între gradual utilitățilorl de marginde încălzireone este corterior. Acestal unei zonede un nivel aegiuni ale țărdin zone mmai dezavan
intre gradul
i cu încălzirecentrală
0,0473**
Notă: ** se
actice din Roe privind cadl, care stochub‐secțiune ea elevilor (e simultan în
adrele didactului include 3%) și secreat cu normăore de lucruatru ore pe % din cadrel
ntre utilități
la evaluarea
‐0,1304**
0,1518**
tatistic semnif
ul de marginr din infrasnalizare al e centrală sarelat pozitiv te corelații ree, cu atât estadecvat al utrii (nord/nor
marginalizate ntajați din ca
l de margina
e Școlisanita
0
emnificație sta
omânia au rele didactic
hează date leacoperă excdin SIIIR) și n analiză pen
tice sunt ceaîngrijitori (1etariat (2%) ă redusă. Au pe săptămâzi (13% din le didactice l
și performan
națională
ficativ la 5%
alizare al UAstructura școUAT‐ului în au la cel de (semnificațieespectă ideete mai răspâilităților suntrd‐est și sud‐(urbane sa
auza calității
alizare al zon
i cu grupuri re în exterio
0,122**
atistică la 5%
fost analizace se referă legate de resuclusiv școlilenumărul de ntru a deter
a mai mare 11%), person(Figura 13)
Acest tip deână; majoritatotal), iar o ucrează cu n
nțele elevilo
Rezulta
Ne
AT‐urilor în olară. Existăcare este canalizare (e statistică) cea conform cândit fenomt cele ampla‐vest). Aceasau rurale), slabe a util
ei și utilități
or Șco
sistem
te pentru a la școlile cu pursele umane cu personacadre didactmina număr
categorie denal pentru în). Aproximate angajare iatea cadrelominoritate lnormă întrea
or
ate la bacala
esemnificativ
0,1305**
care sunt amă o relație amplasată (Tabelul 14)cu prevalențcăreia cu cât enul. Analizasate în zonestă analiză sadică cei dlităților din ș
ile din școală
oli conectatemul de canal
‐0,0952**
a furniza infopersonalitate ale MEN. Dalitate juridictice și caractrul de elevi
e personal dntreținere și tiv 20% dinimplică aranor didactice clucrează întragă.
36
aureat
v
mplasate statistică școala și . În plus, ța școlilor este mai a datelor ele rurale, ugerează din medii școlile pe
ă
e la lizare
ormațiile e juridică De aceea, că (6.054 teristicile pe cadru
in școlile reparații
n cadrele njamente cu normă re cinci și
80. Aprocursurileunui cadacademipredare.diplomă diplomă Cadrele profesio
Ani d
Cinci s
Mai p
81. NuminternațEuropa Celevi pe școli, și aeducațio
oximativ 85e doctorale, dru didactic ic și anii de e. Analiza de de licență șde licență, didactice canală reprezin
Ta
e experiență
sau mai mulț
puțin de cinc
mărul de eționale, este Centrala și dcadru didactarată dispononale. Se calc
Figura 13
Notă: G
5% din toateîn vreme ceeste greu dexperiență amai jos aratși au experieînsă sunt reare au doarntă 6% din to
abelul 15. Ca
ă Di(%
ți
ci
elevi pe camai ridicat
de Est pentrtic este un innibilitatea relculează împă
. Profilul per
SGraficul din stâ
e cadrele de 15% din pee măsurat, mi cadrelor dită că în Romență consideelativi noi înr diplomă dotal. (Tabelu
alificările cad
iplomă de ba% din cadrele
9.1
6.1
Surs
adru didactdecât în țăru toate nivendicator obișlativă a cadrărțind numă
rsonalului d
Sursa: EDUSAânga include d
didactice dinersonal a absmajoritatea dactice suntmania, aproxerabilă de prn această proe bacalaureul 15).
drelor didact
Par
acalaureat e didactice)
să: EDUSAL și
tic în Romrile învecinatelurile de învșnuit de măsrelor didacticărul de elevi
in școlile din
AL doar cadrele d
n România solvit doar lcercetărilor t elemente cximativ 55% redare (cinciofesie, cu meat și mai p
tice în școlile
rcursul educa
SIIIR.
mania, deși te din Europvățământ. Lasurare a conce, una dintrla numărul d
n România
didactice
au absolvit iceul. Deși cempirice suare prezic cadin toate cai sau mai m
mai puțin de uțin de cinc
e din Român
ațional
Diplomă(% din cadre
5
3
scăzut conpa de Est și ma nivel interdițiilor de prre cele mai imde cadre did
t facultatea,calitatea sau ubliniază că alitatea procadrele didaculți ani). Alțcinci ani exci ani de ex
nia
ă de licență ele didactice
54.5
30.4
nform stanmediile regionațional, nuredare și învmportante idactice dintr‐
37
, inclusiv eficiența parcursul esului de tice au o ți 30% au periență. xperiență
e)
ndardelor onale din mărul de vățare din nformații ‐o școală,
personaspecialitmai pro1996). Aconsiderindividua 82. Num11,4% înpentru apentru înormă îndidactic,statisticepentru ș(2014). Pîn Europînvățămacesta e12:1 pen
Notă: Școacest gra
6 Cadreledidactice 7 Aceste elevi‐prof8 Ibid.
lul școlii fiinate, cu cât epice, în specAcest raport erate în genalizată a cad
mărul de elevn școlile gima indica difeînvățământ pntreagă (Figu, în medie e internaționșcolile gimnaPentru grădipa Centrală șânt secundaeste de 13:1ntru învățăm
Figura 1
olile primare cfic.
e didactice ec cu normă redinformații sunfesor pentru Î
d inclus doae mai scăzutcial la matereste deseori neral mai brelor didacti
vi pe cadru mnaziale la 1erențele mepre‐primar șura 14). Învăț11,4 și, resnale. UNESCOaziale (11:1) nițe raportuși de Est sunar inferior (11 pentru învământul secund
4. Raportul
cu personalita
chivalente cudusă luate în cnt preluate dÎPT nu este pr
ar dacă este numărul deriile complexfolosit pentbenefice pece (Smith 20
didactic var4,6% în grădedii pe țară și secundar țământul gimpectiv, 13,2O prezintă uși unitățile dul nu diferă cnt mai mici 11:1) și învăățământul pdar superior
mediu națio
Sursate juridică din
normă întrecalcul în funcțin baza de darezentată în ba
implicat în pe elevi pe caxe, precum ru a reprezeentru elevi, 011).
riază în funcțdinițe. În acepentru toasuperior estmnazial și șco2. Aceste reun raport simde învățămâncu mult, fiinddecât în Romățământ secpreșcolar, 10.8
onal elevi‐pro
să: EDUSAL și n România su
eagă includ pție de norma zate a UNESCOaza de date U
procesul edudru didacticfizica, matementa dimensideoarece
ție de nivelueastă analizăte nivelurilete aproape dolile profesioezultate suntmilar între nunt secundar d 16:1 în anamânia pentrcundar supe0:1 pentru în
ofesor pe niv
SIIIR. nt puține la n
personalul didzilnică de lucrO (rata elevi–UNESCO.
ucațional.6 C, cu atât mematica și chunea clasei, aceștia se
ul educaționă, aceste rape educaționade 15 elevi onale au mait în conformumărul de elsuperior (14aliza UNESCOru învățămânrior (13:1). nvățământul
veluri de înv
umăr, prin ur
dactic cu normu. profesor pe n
Conform literediul de învăhimia (Carl șiclasele mai bucură de
nal în Românporturi sunt ale. Media npe cadru dii puțini elevi mitate cu aevi și cadre 4:1) pentru aO. 7 Raporturntul preșcolaÎn Ungaria, l secundar i
vățământ
rmare nu sunt
mă întreagă
nivel educațio
38
raturii de țare este i Krueger mici fiind e atenția
nia, de la agregate națională dactic cu pe cadru lte surse didactice același an rile medii ar (10:1), raportul nferior și
t incluse în
și cadrele
onal). Rata
83. Analdiferențunul dineste deoridicat îndidactic,semnificîn Figura
liza raportue între unitătre cele maiosebit de ridn învățămân, în medie. Pcativ mai mica 15.
Figura 1
ului elevi–prățile de învăi ridicate rapdicat în învățntul secundaPe de altă pac în medie. V
15. Raportul
rofesor în jățământ urbaporturi elevi–țământul prer inferior și arte, CovasnVariațiile ace
elevi‐cadre
Surs
Surs
județele dinane și rurale–profesor, pe‐primar, 20școlile profe
na, Caras‐Sevestui raport p
didactice pe
să: EDUSAL și
să: EDUSAL și
n România e. Pe de altăentru toate 0:1. Județul Iesionale, cu verin si Hargpe județ și p
e județ după
SIIIR.
SIIIR.
reflectă dif parte, județnivelurile edIlfov are de un număr d
ghita au un re nivel educ
ă nivelul edu
ferențe regțul Ilfov are ducaționale. asemenea ude 18 elevi raport elevi–cațional sunt
ucațional
39
ionale și în medie Raportul un raport pe cadru –profesor t ilustrate
84. Majoelevi‐caddin medîn școlileZonele usecunda 85. Situadin medcă existămediul ucele urbelevi‐cad
oritatea școdre didacticeiul rural sune din mediuurbane din Ilr superior (2
ația este difdiul rural estă puține unurban și în cebane, în meddre didactice
lilor de învățe mai mare dt mai variatel rural, în tilfov au cele 20:1), așa cum
erită în grădte mai ridicaități de aceel rural, rapodie. Grădinițe (28:1). Rap
Surs
Surs
țământ secudecât cele de decât cele mp ce școlilmai ridicatem se arată m
dinițe și învăt decât în mst tip în zonortul elevi‐caele din judeortul în unit
să: EDUSAL și
să: EDUSAL și
undar inferioin zonele rudin mediul ule din mediue rate în școlmai sus.
ățământ profmediul urbannele rurale. adre didacticețul Dâmbovtățile care of
SIIIR.
SIIIR.
or și superiorale. În plus,urban. În genu urban suntlile de învăță
fesional, undn în câteva juÎn nouă judce este mai vița din zonaferă învățăm
r din zonele , raporturile neral, mai put mai predisământ secun
de raportul eudețe, probaețe în care ridicat în unia rurală au cânt profesio
urbane au uelevi‐cadre uțin elevi sunspuse suprapndar inferior
elevi‐cadre abil datorităexistă grădiitățile ruralecel mai ridiconal din zone
40
un raport didactice nt înscriși populării. r (21:1) și
didactice ă faptului nițe și în e decât în at raport ele rurale
din judedin zona
3.1.2.3
86. Din învățămsocio‐ec2015/20Româniesecundasecundafuncționface pos 87. Num2016, 12(Tabelul
Amplas
Rura
Urba
Tota
88. NumsemnificConstanțelevi însc
ețe precum Ba urbană.
Programe pe
2004, în șcmânt primar șconomic de p016, programei, reprezentr inferior. Prr comparatiează în mai sibilă implem
mărul benefi2.113 de ele16). Principa
flexibilitafamiliale
recunoainformal
abordăriprocese
parcurs f
certifica
sare Ofe
al
an
al
mărul de bencativ de la jța au mai mcriși în progr
Brașov, Meh
entru reduce
colile din Rși secundar iproveniență mele ”A doutând 0,2% dirogramele ”Av cu cel primmulte schim
mentarea pro
ciarilor acesevi au benefalele caracte
ate, pentru e;
șterea pregl;
i inovatoarede învățare
flexibil;
re pentru co
Tabelul 16
eră programedoua șansă
89
189
278
neficiari ai audeț la jude
mult de 900 dramele a dou
hedinți, Vran
erea părăsiri
România se inferior ca alcare nu au aua șansă” an unitățile dA doua șansămar. Aproapmburi, lucru gramului. Ac
stor programficiat de aceeristici ale ac
a permite
ătirii anterio
e, inclusiv înpersonalizat
ompetențe de
6. Programe
Școli
e a Două
Su
acestor progeț. Figura 16de elevi înscua șansă.
ncea și Ilfov
ii timpurii a
implementelternativă peabsolvit acesau fost desfde învățămână” au de doupe o treimecare indică ceste consta
me a crescutest program,estui tip de p
elevilor să
oare, în cad
nvățarea mote
e nivel 2.
le a doua șa
ă schimburi
15
34
28
ursa: SIIIR, ME
grame de re6 și Figura 1criși, altele p
este mai rid
școlii
ează prograentru elevi, ste două nivășurate în 2nt primar și uă ori mai mdin școlile co nevoie ridtări sunt pre
t cu aproxim majoritateaprogram incl
își îndeplin
drul învățăm
odulară, uti
nsă: școli și
ÎnvățămPrima
865
3.206
4.071
EN
educere a p17 arată că, precum Vaslu
icat decât în
amele ”A doindiferent dveluri educaț278 de școl3,4% din un
mulți elevi însare oferă acdicată de spezentate mai
mativ 50% îna mergând lalud:
ească obliga
mântului form
lizarea siste
beneficiari
Număr d
ânt r
ÎnvSe
6
1
părăsirii timpîn timp ce ui și Sălaj au
n școlile pro
oua șansă”,e vârstă și dționale. În anli din toate itățile de învscriși în învăcest tip de pații de curs jos, în Tabe
ntre 2014 și a școli urba
ațiile profes
mal, non‐fo
emului de c
de elevi
vățământ ecundar
1.734
6.308
8.042
purii a școlijudețe Huneu mai puțin
41
fesionale
, oferind de mediul nul școlar județele
vățământ țământul programe pentru a lul 16.
2016. În ne (79%)
sionale și
rmal sau
credite și
Total
2.599
9.514
12.113
ii variază edoara și de 60 de
F
Figu
89. AcesUman, Aprogrameconomcrește șa 90. Totuinclud: anivel cencerințe dprogram
igura 16. Dis
ura 17. Distr
ste programAxa Prioritamul, în specic și pentru ansele de ins
uși, există paranjamententral, regionde calificare melor în zone
stribuția ben
ibuția benef
me sunt eligră 6 – Educial în zonela dezvolta pserție a bene
provocări alee complexe dnal și local; fpentru cadrle rurale și m
neficiarilor p
Su
ficiarilor pro
Su
ibile pentruație și compe rurale și programa, meficiarilor pe
e implemende implemenfonduri insufele didacticemedii inadecv
programelor
ursa: SIIIR, ME
ogramelor a d
ursa: SIIIR, ME
u fonduri eupetențe. Fopentru stu
materialele depiața munci
ntării acestontare, precuficiente pente; număr scăvate de învăț
”A doua șan
EN
doua șansă p
EN
uropene, în ndurile pot denții din ce studiu și pi.
or programeum colaborărtru a plăti căzut de cadrețare.
nsă” pe județ
pe județ și n
Programul fi utilizate pcomunități drogramele p
e cheie în Rrile dintre acadrele didace didactice, i
ț și amplasa
nivel educați
Operaționapentru a impdezavantajatprofesionale,
România. Prctorii instituctice; nivel rinteresate de
42
re
onal
al Capital plementa te socio‐pentru a
ovocările uționali la ridicat de e livrarea
3.1.2.4 A
91. Analinadecvaîntre autransporcantitatifolosiți dadăugat 92. Guvealternata Transpcu o capestimat transporrecum și 93. Distaridicată demonstlor în timizolate (Glegate deca rezultasupra zafectați î
94. Pentinaccesibde școalindicatomare aravariabileși recalibpentru 5juridică. reprezin
Categori
Amplasașcolii
9 Anul șco
Alternative d
liza datelor eate. În plus,utorități și, rtul școlar lavă a datelorde Agenția Rla datele SII
ernul Româive de transportatorilor Rpacitate de de 125.000 rt public inadi de lipsa de
anța până lde abandotrat faptul cămpul orelor șGatti et al. 2e siguranța îtat o rată mzonelor margîn mod dispr
tru analiza bilității tranlă și calitaterului de inacată o inaccee binare utilibrate între 05.784 școli puAceste școltă 3.110 loca
Tabelul 1
ie
area Amplareferăîn regdin pusocio‐
olar 2015/201
de transport
existente ar, procesul dprin urmar
a nivel națior de transpoomână de AsIR.
niei a măritport pentru Rutieri din Raproximativelevi care fdecvate și deinvestiții.
la școală și on școlar și ă timpul petși rata părăs2016). Costurîn timpul tra
mai mare de ginalizate și roporționat d
serviciilor sportului. Aea generală ccesibilitate esibilitate mazate pentru 0 și 1 ‐ maiublice cu pei sunt atât înalități din toa
17. Variabile
asarea școlii ă la situarea giuni defavorunct de vede‐economic sa
16.
t
ată că service luare de dre, ineficiennal, inclusiv ort la nivel nsigurare a Ca
t numărul delevi, însă s
România, exi 56.500 de fac naveta.9
e slabă calita
lipsa servicratele ridic
trecut de elesirii timpurii rile ridicate ansportului –părăsire tima elevilor rde timpul de
de transporcest indicatoa sistemeloa transportuai mare și prcalcularea a multe inforrsonalitate jun zone urbaate județele
e utilizate pe
Des
se școlii rizate ere au
Prodefizolnef
Pro
ciile de transdecizii legatnt. În continproblemele
național, regalității în Înv
de autobuzesunt încă insstă 2.570 depasageri. CaProbleme sate și de inf
ciilor de tracate de absevi până la șca școlii. Elevale transport– în special pempurie a școlromi (FRA 20e navetă și de
rt școlar înor ia în consr de transpoului se folosrovocări maacestui indicarmații se găuridică, corene cât și rurRomâniei.
entru calcula
scriere
ofil geograficfavorizată în lată, calitatfavorabile sa
ofil socio‐eco
sport școlar t de serviciilnuare sunt legate de aional și locavățământul P
e școlare ca suficiente. Coe autovehicuapacitatea esuplimentarerastructura i
ansport sunsenteism pecoală afectevii defavorizatului, timpul entru elevii dii și de abse014). În pluse distanța pâ
n România, iderare amport pentru fsește un sistei mari legateator, variabisesc în Tabeespunzând curale, acoperă
area inaccesi
c: descrie daceea ce pri
te proastă u treceri nes
onomic: des
din Românile de transpdescrise pr
accesibilitatel se bazeazăPreuniversita
răspuns la onform dateule de transpeste insuficiee sunt generinadecvată ș
t deseori mentru elevii ază performați trăiesc dede navetă șde vârstă micenteism, cu es, elevii cu dână la școală
a fost defiplasarea școlfiecare școalem de notare de transpolele au fost celul 17. Au u 81% din șcă toate nive
bilității tran
acă o școală vește accesua drumurisigure)
crie dacă o
ia sunt insufport este fraroblemele lee și adecvareă pe câțiva iar – ARACIP,
creșterea celor Uniunii Nport școlar lientă pentru rate de sisteși de proastă
motivele pendezavantaj
manța eleviloeseori în zoni posibilele îcă și pentru efect dispropdizabilități fi.
finit un indii, informațilă. Pentru cre în care scort. Cu excepclasificate înfost analizatcolile cu perslurile educaț
nsportului
se află într‐oul (de exemplor, condiți
școală se a
43
ficiente și agmentat egate de e. Analiza indicatori care s‐au
cererii de Naționale icențiate, numărul emele de ă calitate,
ntru rata jați. Este r, atenția e sărace, ngrijorări fete – au porționat zice sunt
icator al ile legate alcularea corul mai pția unor n cuantile te datele sonalitate ționale și
o regiune plu: zonă i meteo
flă într‐o
Informațdespre școală
Condiții transpor
95. În mdisponibcele din drum spInfluențainaccesib
Variabilă
Profil ge
Profil so
Elevi
Elevi car
Cadre dinaveta
Timpul c
Elevi cardrum
Calitatea
Disponibtranspor
Inaccesitranspor
geogr
ții Școlilemare didacnavetidealăpotenpublicîmbuntransp
de rt
Condisunt nevalunevoiinvest
medie, școlilebile. Este mașcolile urbapre sau de a cumulată bilității trans
ă
ografic
cio‐economi
re fac naveta
dactice care
călătoriei
re petrec >60
a transportu
bilitatea rtului
bilitatea rtului
rafic
e cu un numde elevi și catice care fac ta reprezintăă de investițințiale în instice pentru a nătăți servicport
ițiile de transnecesare pena care școli ae mai mare tiții în transp
e din mediu ai probabil sane. Totuși, șla școală, ata celor do
sportului. (Ta
Tabelul
ic
a
fac
0’ pe
lui
regeco
ăr mai adre
ținta i tuții
iile de
Numposdac
Numafetran
Numcadși/ s
sport ntru a au de port
Timșco
Timde
Dispeste
Calinad
rural sunt mă existe cadșcolile urbantât în ceea ouă variabileabelul 18).
18. Indicato
Scor mediu
0.11
0.43
0.6
0.39
0.43
0.57
0.14
0.19
0.31
0.32
Sursă: ARAC
giune defavoonomici
măr de elevsibilități elevcă se îmbună
măr de elevctată pozitnsport
măr de caddre didacticesau de inefic
mp: timpul moală
mp excesiv: nminute pent
sponibilitate:e permanen
litate: transdecvat sau p
mai puțin accdre didacticene au mai muce privește e duce la
orul inaccesib
u M
CIP, anul școla
orizată în c
vi: școlile cu vilor să optezătățesc cond
vi care fac niv sau neg
dre didacticee afectate deciențele din s
mediu în min
numărul de etru a ajunge
: ia în calcut, temporar
sportul elevpermanent a
cesibile și aue din școlile ulți elevi înscdurata călădiferențe m
bilității trans
Medie școli u
0.04
0.32
0.67
0.43
0.26
0.66
0.22
0.18
0.38
0.32
r 2013/2014.
ceea ce priv
mai mulți eze pentru utițiile
naveta: indicgativ de co
e care fac ne condițiile sistem
ute petrecut
elevi care pela școală
ul dacă transau inexisten
ilor este tedecvat
mai puține rurale care scriși care petătoriei cât șmedii minore
sportului
rbane
vește factor
elevi oferă mtilizarea tran
că populațiaondițiile act
naveta: numactuale de t
t făcând nav
etrec mai m
nsportul pennt
emporar, pe
opțiuni de tsă facă navetrec mai muși distanța ae pentru in
Medie șco
0.19
0.55
0.54
0.37
0.65
0.47
0.06
0.2
0.23
0.33
44
rii socio‐
mai multe sportului
de elevi tuale de
mărul de transport
veta către
ult de 60
ntru elevi
ermanent
transport eta decât lt timp în acoperită. ndicatorul
oli rurale
9
5
4
7
5
7
6
1
3
3
96. InacBucureștînseamntranspornivelurile
cesibilitateati, Ilfov, Aradnă că elevii cart școlar. Site cele mai ri
a transportud, Gorj și Muare merg la ștuația este dicate de ina
Harta
ului școlar vureș, inaccesșcoală în acela polul opuaccesibilitate
3. Inaccesibi
variază semsibilitatea traeste județe aus în Vaslui,e a transport
ilitatea trans
Sursa: ARACIP
mnificativ la ansportului eu puține pro, Botoșani, tului din țară
sportului pe
P
nivelul țărieste consideobleme în accBacău, Iași, (Harta 3 și F
județe
ii. În județeerabil scăzutăcesarea opțiși Vrancea,
Figura 18).
45
e precum ă ceea ce unilor de care au
97. Elevtranspormai redusuperiorînvățăm(inaccesicompara
3.2 Ris
98. Analanii școpermite studenți18 ani. 99. Majodin Romîn funcținferior elevilor î19). În caproxim
0,2
0
0,05
0,1
0,15
0,2
0,25
0,3
0,35
0,4
0,45
0,5
vii români srtului pe măuse pentru r. Situația esântul primaibilitatea traației cu învăț
scul de părăs
liza prezentalari 2014/20urmărirea plor înscriși în
oritatea elevmânia (aproxie de nivelu(gimnaziu) eînscriși în învcifre absolutativ 941.000
243
Figura 1
se confruntăăsură ce avanelevii din înte și mai difar (inaccesibansportului țământul sec
sire timpurie
ată în aceas015 și 2015/parcursului en acel an șco
vilor din sistximativ 65%)ul de învățăeste oarecumvățământul ste, cel mai 0 elevi în anu
18. Inaccesib
Sursă: ARAC
ă cu provocnsează în sisvățământul ficilă pentru bilitatea tra= 0.33) nu
cundar super
e a școlii și re
tă secțiune /2016. Anallevilor în cadolar a fost de
temul de înv) sunt înscrișmânt. Număm echilibrat secundar supridicat num
ul școlar 2014
bilitatea tran
CIP, an școlar
cări din ce stemul educprimar comelevii școlilonsportului =u este marrior (0.37) și
ezultatele el
s‐a bazat îniza s‐a axatdrul sistemue 3.106.549,
vățământ prși în școlile dărul elevilorîntre zonel
perior este mmăr de elevi 4/2015.
nsportului pe
2013/2014.
în ce mai cațional. Spremparativ cu eor profesion= 0.30) și re, aceasta școlile profe
evilor
principal pe pe anul șclui de învățădintre care
rimar, secundin mediul ur înscriși în îe urbane și mai ridicat înînscriși se
e județe
mari legate exemplu, aelevii din învale. În vremînvățământueste mai p
esionale (0.43
e datele din olar 2014/2mânt. Numă2.912.869 d
dar inferior urban, însă aînvățământucele rurale, școlile din zînregistrează
te de accesaceste provovățământul e ce diferenul secundarpronunțată 3).
SIIIR, cu ref2015, cu scoărul total al edin grupa de
și secundar acest procenul primar și , în timp ce zonele urbană în școlile
46
ibilitatea ocări sunt secundar nța dintre r inferior în cazul
ferință la opul de a elevilor și vârstă 3‐
superior nt variază secundar numărul
ne (Figura primare,
0,437
100. Ratîn speciînvățămdiferențămediul uurban, fsuperior 101. StracategoriConcret,gospodăce privespecial îsemnificmarginaidentificetnică a rezidențSIIIR sunpredicto
10 Rata bpopulația
ta brută de cial în învățântul primaă amplificaturban. Astfeie să se mutr.
ategia privini de elevi cu, aceste catării cu venituște copiii și în învățămâcative între clizare al unării zonelor elevilor, Reă ale tinerilont utilizate îori ai fenome
brută de cupra din grupa de
Figura 19
cuprindere ețământul ser cresc seme reflectă fl, elevii din te în zonele
nd reducereu risc de părtegorii de riuri reduse; etinerii din cântul primarcomunitățilenei zone secu risc ridicaecensământuor de etnie roîn analiza adenului PTȘ.
rindere se cale vârstă coresp
9. Profilul în
Su
este mai ridiecundar supnificativ în taptul că școmediul rura urbane pen
a părăsirii trăsire timpurisc cuprind: levii de etnieomunitățile r și secunda rurale și cee folosește at de PTȘ. Cul din 2011 omă (Error! decvării vârs
culează ca nupunzătoare re
nscrierilor pe
ursa: SIIIR, ME
icată în medperior.10 Diftranziția cătolile din învl sunt nevointru a urma
timpurii a șcrie a școlii ccopiii/tiner
e romă și elerurale, rata ar inferior, ele cu venituca indicato
Cu toate că Masigură un pReference sstei la nivelu
umăr de elevespectivului n
e nivel de înv
EN
diul urban laferențele mre învățămâvățământul sți fie să facăcursurile un
colii în Romare nu finalrii din comuevii care au de cuprindeeste de 35%uri reduse; pr al contexMEN nu colepunct de pleource not foul clasei și r
vi înscriși într‐ivel de învăță
vățământ
a toate nivelmici ale rateântul secundsecundar suă naveta cătnităților de î
ânia evidenizează învățunitățile rurarepetat cel pere în școlile%. Se înregentru aceastxtului socioeectează dateecare în idenound.3). De arata de repe
‐o formă de îmânt.
lurile de învăei de cupridar superior.perior predotre școlile diînvățământ
nțiază existețământul obale; copiii/tipuțin o clasăe din mediulistrează suptă analiză, neconomic, îe privind apantificarea zoasemenea, detenție, amb
învățământ r
47
ățământ, ndere în . Această omină în n mediul secundar
nța unor ligatoriu. inerii din ă. În ceea l rural, în prapuneri nivelul de n scopul artenența onelor de datele din bele fiind
aportat la
Copiii și finalizareEuropenfactor psărăcia. O mare multe dinivelul dsupradimrezultatetoalete m
PrincipareprezenÎn cadrula niveludatelor dca fiind acestoraCălărași din totatinerilor absolutemai mar
Datorităpopulațitoate acgrupa detotal al pși în Slo81%. Întromă disegregat
Totuși, acadrul remare. Alpopulațicomunitetnie rom
Cas
tinerii de etea învățămâne (CE) și UNrecum: calitSituația esteparte dintreintre acesteade calitate almensionată elor elevilor moderne doa
lul obstacol ntat de lipsa l acestei anaul județelor din Recensămde etnie roma la nivel de j– tinerii declul populațiedin această
e – 12.000 șire.
nivelului rei de etnie rcestea fiind se vârstă 6‐18populației tinbozia Bradurucât segregn aceste locte.
această inforecensământulte date preza de etnie rotăți în care emă învață în
seta 3. Comu
tnie romă suântului obligaICEF, riscul dtatea educațe și mai sever comunitățila rămânând l infrastructuasupra partde etnie roar în timpul p
pentru a esdatelor stat
alize, distribuși localitățilmântul Națiomă reprezintjudeț variazăclarați ca fiinei tinere. Pe ă categorie di respectiv 1
ridicat de sromă au fostsituate în zo8 ani declaranere. Ca exeului (județul garea școlarăcalități (8,3%
rmație se baului, în timp zentate în Aomă, sugereaetnia romă eunități școla
unitățile de e
unt mult maatoriu compde PTȘ este mției și infrasră în cazul fee de etnie rofără electricurii școlare dticipării și momă, fiind pprogramului
stima, cu acistice fiabile uția geograficor s‐a realizonal realizat tă o minorită în intervalud de etnie rlângă o pon
din județele 0.000. Cel m
segregare spt analizate șinele rurale șați ca fiind dmplu ale aceSuceava) pră este afectat% din număr
azează pe nuce numărul ncheta regioază că pesteeste predomare caracteriz
etnie romă ș
ai expuși riscparativ cu comai ridicat înstructurii dinetelor de etnomă se confcitate și/sau din comunitămenținerii elposibil ca ace școlar.
uratețe, am cu privire lacă a tinerilorzat pe baza în 2011. Conate în categul 2‐16%. În somă (din grundere relativMureș și Bi
mai probabil,
pațială în ci descrise la și răspânditede etnie romestor cifre surocentul de tă de segregrul total al t
umărul persreal al tiner
onală realiza 50% din popinantă, sugezate de segr
și părăsirea t
cului de păropiii de altă n rândul copin zonele rurie romă, parfruntă cu proapă curentăățile de etnieevilor în sisești elevi să
ploarea proa situația popr de etnie rodatelor dispnform acestooria tinerilospecial în patupa de vârstv ridicată a tihor este de numărul re
cadrul județnivel de locae pe teritoriumă reprezintăurprinzătoartineri romi garea spațialătinerilor de
oanelor carerilor de etnietă de PNUD/pulația de eterând astfel egare spația
timpurie a șc
ăsire timpuretnie. Confoilor de etnie ale, condițiițial din cauzovocări majoă. Această coe romă poatstemul de în aibă acces
blemei mai pulației de emă (din grupponibile, în por informațiir (6,2%) din tru județe – tă 6‐18 ani) rtinerilor de e asemenea al al tinerilo
elor, modelalitate. În peul mai multoă 50% sau me, în Bărbuledeclarați estă, este probaetnie romă)
e s‐au declae romă este /Banca Montnie romă dincă o mare plă (Brüggem
colii
rie a școlii înorm datelor romă din cale de trai pa tradițiilor core privind vonstatare nete genera o nvățământ șla apă cure
sus menționetnie romă înpa de vârstă primul rând, deși tinerii România, dMureș, Sălajreprezintă petnie romă, considerabi
or de etnie ro
lele rezideneste 25 de loor județe – tmai mult din ești (județul te de 78%, abil ca tinerii) să studieze
rat de etnieestimat a fi ndială/CE cu n România tparte dintre mann 2012).
48
nainte de Comisiei
auza unor precare și culturale. veniturile, e arată că influență și asupra entă și la
nate este n general. 6‐18 ani) pe baza declarați
distribuția j, Bihor și este 10% numărul l, în cifre omă este
nțiale ale ocalități – tinerii din numărul Ialomița) respectiv i de etnie e în școli
e romă în mult mai privire la răiește în tinerii de
3.2.1
102. RatEa se mrespectivclasă în ciclulul lconstatași între agimnaziagimnaziaAceastă repetareînvățămcrescutăvedere ș
103. Repnumărulpreunivefiecărui apariția variază dprocent amploarindică jumare nu(Figura 2
Rata de repe
ta de repetemanifestă cuv clasele a Vcadrul cicluiceal a fost darea de mai sanii de studiual, peste 13.2al) au repetconstatare
e a clasei tiânt. Cu toaă de repetarșcolar pentru
petenția estl total al elersitar, au fjudeț, în meriscului de de la sub 3%de elevi re
rea fenomenudețele în caumăr de repe21).
Cl
I
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
etenție
enție este ce precădere V‐a și a IX‐aului gimnaziade aproximasus ascunde u (Figura 20)200 dintre retat clasa a Veste în connde să creaate acestea, re a clasei au trecerea în
te un fenomevilor din Rfăcut acest ledie, peste 9PTȘ (Nevala % în Suceavpetenți, la tnului de repere se regăseetenți, în ciud
Clasa a I‐a
Clasa a II‐a
Clasa a III‐a
a mai ridicaîn clasele c. În anul școal. Comparatativ 26.000 (variații semn). De exemplepetenți (apV‐a, care recordanță cuască în anii sunt neces V‐a se datociclul gimna
Figura 20
S
men mai desRomânia carucru în ciclu900 de eleviși Hawley 2a și Neamț, toate niveluetare a clasesc majoritatda procentel
Clasa a IV
‐a
Clasa a V‐a
ată în ciclul gcare fac treolar 2014/15tiv, număru3,7%), iar înnificative întlu, din cei 38roximativ 35eprezintă puu datele conde studiu
sare date suorează faptuazial sau este
0. Rata de re
Sursa: SIIIR,ME
s întâlnit în re au repetaul gimnaziali repetă o c2011). La niv până la perile de învăi în cadrul uea repetențlor diferite d
Calsa a VI‐a
Clasa a VII‐a
gimnazial ‐ acerea către 5, peste 38.0l de elevi ca ciclul primare județe, în8.000 de elev5% din numănctul de intcrete înregicare fac treuplimentare ului că elevie cauzată de
epetenție
EN
școlile gimnat o clasă îl. Această colasă în cicluvelul județeste 8% în Tțământ. Pronui județ, iailor. Județelede elevi repet
Clasa a VIII‐a Clasa a IX
‐a
Clasa
aX‐a
aproximativ un nou cic
000 de elevi are au repetar 19,000 (2%tre mediul uvi care au reărul total al rtrare în învăstrate în altecerea cătrepentru a di nu sunt pralți factori, d
naziale. De n cadrul ciconstatare înl gimnazial, lor, procentulcea – judeocentul de er numărul abe Iași, Bucuretenți înregist
Clasa a X
a
Clasa a XI‐a
Clasa a XII‐a
5% la nivel clu de învățromâni au rtat o clasă î%). Cu toateurban și ruralepetat o clasărepetenților ățământul gte țări, undee următorul determina dregătiți din de tip non‐ac
fapt, peste clului de învseamnă că situație careul de elevi ețul cu cel melevi repetenbsolut al repești și Dolj atrate în aces
Clasa a XIII‐a (seral)
49
național. ământul, repetat o în cadrul e acestea, l, precum ă în ciclul din ciclul gimnazial. e rata de nivel de
dacă rata punct de cademic.
45% din văţământ la nivelul e duce la repetenți mai mare nți indică petenților u cel mai te județe
104. În cprimul ade elevi a XI‐a sasemnificcifre abs27% dinConstanț 105. În diferențBucureștînregistrBrașov șrepetenț
106. Repzonele cridicată reședințrepetarerural și c6,1% în zînvățămacestea,considerdepășesTulcea purbane (
ciclul liceal, an de studiucare repetă u a XII‐a. Decativ de la jusolute, se con numărul toța, Timiș, Iaș
ciclul primae între judeti, Gorj și Srează valori și Dolj – ratații din ciclul p
petenția se cu venituri rîn cazul eleă – decât îe a clasei în zcel urban sezonele ruraleântului licea diferențele rabil între juc 5% în judepar a fi aber(10–11%, un
Figura
procentul d al învățămâclasa a IX‐a, și procentul udeț la județoncentrează,otal al repetși și Galați.
ar, rata de ețe. La clasSuceava și adisproporțioa de repetareprimar la niv
manifestă mreduse. Dupăevilor din zon cazul elevzonele ruralee intensifică e, comparatl, deși rata ddintre medi
udețe. La nivețele Sibiu, rante, indicân nivel ridica
a 21. Repeten
Su
de elevi repântului secuprimul an dde elevi repț, de la 1,4%în mod disptenților din
repetenție ele I‐IV, rataproape 5% onate. În spee a clasei deel național s
mai frecventă cum era donele ruralevilor din zone este de 3,3la nivelul ciiv cu 3,8% înde repetare aiu urban și cvelul cicluluiBrașov, Covând o rată riat conform s
nția în învăț
ursa: SIIIR, ME
petenți este undar superioe tranziție detenți din cic% în Harghitaproporționatciclul liceal
tinde să fieta de repetaîn județul
ecial în cazuepășește 3,5se regăsesc în
t în zonele de așteptat, e – indiferenele urbane3%, față de 1iclului gimnan zonele urba clasei în liccel rural, din i gimnazial, vasna, Mureșidicată de restandardelo
țământul gim
EN
cel mai ridior. Ca și în cin ciclu este clul învățăma, la 8% în Gt, într‐un nuse regăsesc
e în generaare a clasei Covasna, del a cinci jud
5%, în condițn aceste jude
rurale, la toprobabilitatent de ciclul. În ceea ce1,7 în zoneleazial, unde rane. Cifre siceele din mepunctul de vdiferențele ș și Bihor (Fepetare a clr naționale)
mnazial
icat în clasacazul ciclului mai ridicat dântului secuGiurgiu, nummăr restrânîn doar cin
l scăzută, dse încadrea
eși în cazul ețe – Covasțiile în care aețe.
oate nivelurea repetării de învățăm
e privește cie urbane. Difata de repemilare se înrediul rural esvedere al redintre mediigura 22). Dasei la cicluși un nivel
a a IX‐a, res gimnazial, pdecât în clasndar superio
mărul de reps de județe.nci județe: B
deși se înrează între suanumitor j
sna, Ialomițaaproape 25%
rile de educaclasei este
mânt sau juiclul primar,ferența dintretare a claseregistrează șste de 6,4%. petării claseiul urban și Datele pentrl gimnazial îrelativ mai
50
pectiv în procentul ele a X‐a, or variază etenți, în De fapt, București,
gistrează ub 1% în udețe se a, Mureș, % din toți
ație și în mult mai udețul de , rata de re mediul i este de și în cazul Cu toate
ei, variază cel rural u județul în zonele scăzut al
ratei de între memarginași rate rimai ridic
3.2.2 A
107. Elevdatoratăample dAdecvarcu cel pu 108. În secundacorespunComparaani, acea
0
2
4
6
8
10
12
repetare a cedia repetenlizare, unde dicate de recate de marg
Figura 22.
Adecvarea v
vii care depă repetării cldezbateri deea vârstei lauțin doi ani v
România, iar superior. nzătoare nivativ, 5,1% diasta fiind situ
Figura
0%
2%
4%
6%
8%
0%
2%
clasei în zonnției și nivelun procent mpetenție. Acginalizare sun
. Diferențele
vârstei la niv
pășesc vârstlasei, înscrieespre acest nivelul clasevârsta coresp
nadecvarea Peste 10%
velului claseintre elevii duația și pentr
a 23. Adecva
ele rurale. Eul de margimare din popceastă constant mai des în
e rural‐urban
Su
velul clasei
ta corespunerii cu întârzifenomen î
ei este definpunzătoare n
vârstei la % dintre elei, și peste 8din ciclul gimru de 2,65%
area vârstei l
Su
Există o corenalizare al zpulație vine atare respecntâlnite în zo
n privind rep
ursa: SIIIR, ME
nzătoare niviere, sau altoîn literaturanită în aceastnivelului clas
nivelul clasevii de lice8% depășesmnazial depăde elevi din
la nivelul cla
ursa: SIIIR, ME
Rural Urba
lație pozitivăzonei, adică din medii sotă diviziuneanele rurale.
petenția în în
EN
velului claseor factori, se de specialtă analiză ca ei în care sun
sei de studeu depășescc această vâșesc vârsta cciclul primar
asei, pe nivel
EN
an
ă de 0,32 (stlocalitățile
ocio‐economa urban‐rura
nvățământul
ei în care sue află în risc itate (Nevaprocentul ent înscriși.
iu predomic cu cel pârstă cu trecorespunzător (Figura 23).
luri de învăță
tatistic semncu grade ridice dezavantal, deoarece
l gimnazial
unt înscriși,ridicat de PTla și Hawleelevilor care
ină în învățuțin doi anei sau mai moare cu cel .
ământ
51
nificativă) dicate de tajate, au nivelurile
, situație TȘ. Există ey 2011). depășesc
țământul ni vârsta mulți ani. puțin doi
109. Adesemnificcea din meste mavârstă afde altă rurale di
Figura
110. Anuciclul prtineri dedintre elsituație înscriereparcurgăspecial înla niveluefect cum
ecvarea vârcative între jmediul rurai numeroasăferent anuluparte, valorin Ialomița și
a 24. Procen
umite județrimar, cât și e etnie romălevii din cicluevidențiază
ea la timp a ă până la șcn rândul comul ciclului primmulativ evid
stei la nivejudețe, în ml. Fenomenuă, precum Ilfui de studiu erile acestei vi Harghita (su
nt elevi cu vâ
e se confruîn ciclul gim
ă autodeclarul gimnazialefaptul că aelevilor în școală, alternmunităților dmar, gimnazent se obser
lul clasei înare parte daul este mai dfov, unde preste cel mai variabile în îub 5% din to
ârste mai ma
Su
ntă cu o inamnazial. De ați din Româe depășesc cuanumite judcolile primarnativelor de de etnie romăial și secundrvă la nivelul
învățămânatorită diferedes întâlnit înrocentul de ridicat din Rînvățământuotalul elevilor
ari decât nivsuperior
ursa: SIIIR, ME
adecvare acexemplu în ânia, peste 5u cel puțin dețe se confre, posibil dtransport să (UNICEF 20ar superior s ciclurilor de
tul secundaențelor dintn județele înelevi cu o vâRomânia, resul secundar r înscriși).
elul clasei, p
EN
ccentuată a Mureș, jude5% dintre eldoi ani vârstafruntă cu prin cauza distsau normelo012). Distribse regăsește e învățământ
ar superior îre populațiacare populaârstă mai mspectiv pestesuperior su
pentru învăță
vârstei la nețul cu cel mevii din ciclua corespunzărovocări contanței pe caor și preferinuția acestui în Harta 4, H.
înregistreazăa din mediulația din med
mare decât pe 25% (Figurnt scăzute î
ământul sec
nivelul clasemai mare prul primar și ătoare claseinstante cu pre elevii trebnțelor cultufenomen în Harta 5 și Ha
52
ă variații l urban și iul urban rofilul de ra 24). Pe în zonele
undar
i, atât în rocent de peste 9% . Această privire la buie să o rale – în România arta 6. Un
Harta 4.
Harta 5. A
Adecvarea v
Adecvarea vâ
vârstei la niv
Su
ârstei la nive
Su
velul clasei în
ursa: SIIIR, ME
elul clasei în î
ursa: SIIIR, ME
n învățămân
EN
învățământu
EN
ntul primar, p
ul gimnazial,
pe județe
, pe județe
53
Ha
111. Atânivelul crată ridisituație scontinuade faptuduce la a
arta 6. Adecv
ât în ciclul prclasei și ratacată de repse manifestăare puternicăul că rata de aatenuarea le
Figura 25.
varea vârste
rimar, cât și a de repetenetare a clasă în special lă și în învățăabandon estgăturii dintre
Legătura din
i la nivelul c
S
în cel gimnanție. În Figuraei se confrua nivelul învământul gimte mai ridicate adecvarea
ntre rata de
Su
clasei în învă
Sursa: SIIIR,ME
azial există oa 25 se eviduntă și cu unvățământuluinazial. O exptă în învățămvârstei și rat
repetenție ș
ursa: SIIIR, ME
țământul se
EN
o legătură stențiază că jun nivel ridicai primar; legăplicație în acmântul gimnata de repeta
și adecvarea
EN
cundar supe
trânsă între udețele în caat al inadecvătura mai sucest sens ar pazial. Situațiare a clasei.
vârstei la ni
erior, pe jude
adecvarea vare se înregivării vârstei.us menționatputea fi repra prezentată
ivelul clasei
54
ețe
vârstei la strează o . Această tă este în rezentată ar putea
3.2.3 A
112. Condin Romînvățămprofesioprimar șşcolar ametodolînvățămanul urmMEN/SIIa identifAceastă 113. O arata abastudiu aDeși, în este ridicare abatimpuriu
114. Ratteritoriaadecvareconformabandonjudețele
11 Indicat
Abandonul ș
nform obsermânia este remântul secunonal și de 4,și gimnazial, a fost calculogie larg răânt atunci câmător.11 AceIR, conform ficat că aceșmetodologie
analiză mai dandonului şcal ciclului gimmedie, cea mcată și rata andonează șu școala, într
ta de abandal, fapt care ea vârstei la
m căruia juden, prezintă u cu cele mai
ori privind ed
școlar
rvațiilor realeprezentată ndar superi9% în învățăavând valorulată pentruăspândită, când, după ceeastă abordcăreia se coștia au „o site mai sus me
detaliată cucolar crește mnazialși înmai ridicată de abandonșcoala după ucât își între
Figura 26
on școlar îneste în conca nivelul claețele din chn nivel ridicscăzute rate
ucația, UNESC
izate, o altă de abandonor, înregistământul licei de 1,5%, reu anul școlaconform căre au fost înscare este difnsideră că etuație școlarenționată nu
privire la rasemnificati primul an rată de abann la nivelul uclasa a VIII‐
erup parcursu
6. Rata de ab
Su
n România ecordanță cu asei. În urmaintila superiat al ratei dee de abandon
CO (http://ww
provocare cnul școlar. Rrând un nieal. Ratele despectiv 3,8%ar 2014/201reia se conscriși într‐un aferită față dlevii au abanră nefinalizatu reflectă situ
ata abandonv în clasa ade studiu dndon se înreultimului an ‐a sunt consul școlar înai
bandon și nu
ursa: SIIIR, ME
este caractervariația idena analizei raioară, în care abandon ln școlar (chi
ww.uis.unesco
cu care se coata de abanivel de aprde abandon %. În cadrul 15, pe bazasideră că elanumit an dede definiția ndonat sistemtă” la sfârșituația reală a
nului şcolar a VIII‐a și a după finalizaegistrează în de studiu alsiderați în mnte de finali
mărul de ele
EN
rizată de unntificată în latei de abanre se înregisa nivelul mantila inferioa
o.org/Library/
onfruntă sistndon este deoximativ 10şcolar sunt acestei analia datelor dlevii au abae studiu, nu abandonulumul de învățtul anului în abandonulu
pe ani de sXI‐a, respecarea învățămînvățământul învățământod oficial cazarea învăță
evi înscriși
nivel foarteegătură cu rdon, a fost trează cele ai multor nivară) mențin a
/Documents/e
temul de înveosebit de ri0% în învățmai scăzuteize, rata abain SIIIR, utandonat sistmai sunt însui şcolar utițământ atunccare au fos
ui şcolar în Ro
studiu evidectiv în ultimmântului obul secundar tului gimnaza elevi care mântului ob
e neuniformrepetarea claidentificat umai ridicate
veluri de eduaceste rate s
eiguide09‐en.
55
vățământ idicată în țământul e în ciclul andonului ilizând o temul de scriși și în lizată de ci când s‐t înscriși. omânia.
nțiază că mul an de ligatoriu. superior, zial. Elevii părăsesc
bligatoriu.
m la nivel asei și cu un model e rate de ucație, iar scăzute la
pdf).
nivelul înșcolar deanaliză. abandonînvățămscăzută dși Hartalicee.
ntregului sise 6,8%, iar juMai exact, pn școlar în cânt analizatede abandon a 8 se evide
H
stem de învăudețul Harghpatru județe chintila supee. De cealaltșcolar (chintnțiază distrib
Harta 7.
Harta 8. Rata
ățământ. La hita o rată m(Galați, Dolj
erioară la nivă parte, patrtila inferioarbuția teritor
Rata de aba
Su
a de abando
Su
extreme, judmedie de 3,1%j, Caraș‐Sevevel național,ru județe (Goră) pentru cerială a ratei
andon în înv
ursa: SIIIR, ME
on în învățăm
ursa: SIIIR, ME
dețul Galați % la toate nierin și Mureș, la cel puțiorj, Suceava,el puțin trei nde abandon
vățământul g
EN
mântul secun
EN
înregistreazivelurile de îș) înregistrean trei din ce, Argeș și Oltniveluri de în școlar în șc
gimnazial
ndar superio
ză o rată de învățământ iază o rată ridele patru nit) înregistreanvățământ. Îcolile gimnaz
or
56
abandon incluse în dicată de veluri de ază o rată n Harta 7 ziale și în
115. În RrespectivCălărași învățămprezenta
România, cev peste 16%și Giurgiu.
ântului profate în Tabelu
ele mai ridica% în județele. În Harta fesional din ul 19.
Harta 9. R
ate rate de ae Teleorman9 se ilustreRomânia. Ra
Rata de aban
Su
abandon au n (județul cuează distribatele de aba
ndon în învă
ursa: SIIIR, ME
fost observu cea mai riuția ratelorandon pe n
ățământul pr
EN
ate în învățăidicată rată r de abandoivel de învăț
rofesional
ământul prode abandonon școlar lțământ și ju
57
ofesional, n școlar), a nivelul udeț sunt
Județe
Alba
Arad
Argeș
Bacău
Bihor
Bistrița‐N
Botoșan
Brăila
Brașov
Bucureșt
Buzău
Călărași
Carșs‐Se
Cluj
Constanț
Covasna
Dâmbov
Dolj
Galați
Giurgiu
Gorj
Harghita
Hunedoa
Ialomița
Iași
Ilfov
Maramu
Mehedin
Mureș
Neamț
Olt
Prahova
Sălaj
Satu Ma
Sibiu
Suceava
Teleorm
Timiș
Tabelul 1
Năsăud
i
ti
everin
ța
vița
a
ara
ureș
nți
re
an
19. Ratele de
Învățp
e abandon, d
țământ primar
1,3
2,1
0,6
1,9
1,4
1,1
1,3
1,8
2,6
1,2
1,1
1,1
2,2
1,1
1,8
2,2
1,2
2,4
2,7
1,4
0,7
1,2
1,7
3,6
1,4
1,7
1,0
2,2
2,3
1,5
0,9
1,3
0,7
1,5
1,5
0,9
1,6
1,9
după nivel d
Învățăgimna
3,4
4,4
2,4
5,0
3,8
2,9
4,0
3,9
4,9
3,
3,
3,
5,
2,
3,9
6,
3,
5,4
5,
4,
2,0
3,
4,
4,8
3,
4,
2,
4,
5,4
2,9
2,
2,9
3,0
4,
4,4
3,0
3,
3,8
de învățămân
mânt azial
4
4
4
0
8
9
0
9
9
2
3
7
5
6
9
1
1
4
3
1
0
1
1
8
7
3
6
1
4
9
6
9
0
5
4
0
7
8
nt și județ 20
ÎnvățămLice
3,8
5,0
3,3
5,9
3,1
5,6
7,1
6,8
5,1
4,4
5,5
7,5
5,4
3,8
5,9
3,1
5,2
5,9
6,4
6,8
3,7
2,4
4,8
3,9
5,7
7,4
3,8
5,7
4,0
4,4
4,2
4,1
2,9
5,5
5,6
3,7
5,5
6,4
014/2015
mânt eal
8
0
3
9
1
6
1
8
1
4
5
5
4
8
9
1
2
9
4
8
7
4
8
9
7
4
8
7
0
4
2
1
9
5
6
7
5
4
58
ÎPT
9,5
11,3
9,1
9,4
8,6
10,7
9,1
12,5
11,4
11,0
8,7
16,2
12,9
8,9
12,3
10,6
10,6
12,8
12,0
16,9
10,8
7,3
8,5
12,0
8,3
10,6
11,5
10,1
13,4
8,0
7,1
8,2
11,1
7,8
11,6
7,6
17,5
12.4
Tulcea
Vâlcea
Vaslui
Vrancea
116. Difeelevi caridicate cu cea mjudețe în(Ilfov, Ca(mai puțfiecare dînregistrnivelurilemai precslabe și BucureștConstanțabandonabandon
117. Ratsemnificeste manivelurileabandonla toate
erențele înrre au abanrate de abanmai mare ratăn care se înaraș‐Severin,țin de 45.000dintre județerează cea me de învățămcare în județla o rată mti (unde se înța (județe înn). În cadrulnat școala în
ta de abandocative între zi ridicată în e de învățăn din mediul nivelurile de
registrate îndonat școalndon sunt înă de participnregistrează , Călărași, Te0 de elevi înele Suceava
mai mică ratământ. Aceastele cu o popmai ridicată nregistrează n care se înrl fiecăruia danul școlar 2
Figura 27
on este carazonele urbanzonele ruralmânt). Acearural este me învățămân
1,3
0,8
1,8
1,4
Su
tre județe sla, prin utilinregistrate înpare înregistrcele mai rideleorman și toate cele cși Prahova ă de abandtă situație populație școlarde abandondate devianegistrează atdintre aceste2014/15.
7. Rata de ab
Su
cterizată atâne și rurale de (6% în zonastă situație mai ridicată dt. Diferențel
4,
1,8
4,
4,
ursa: SIIIR, ME
sunt explicaizarea cifreln județele curează rate dedicate rate dGiurgiu) precinci județe)este de peson la nivel oate indica oră mai redusn. În cadrul te la o poputât o rată ride județe, un
bandon și nu
ursa: SIIIR, ME
ât de variațidin cadrul unele rurale, se întâlneș
decât cea dinle sunt mai a
5
8
6
3
EN
te în continor absoluteu o populațiee abandon sde abadon lazintă număr. Pe de altă ste 120.000, național, reo diminuare ă, ceea ce duanalizei au lație școlară dicată de pan număr ma
mărul de ele
EN
i mari interjnui județ. Lacomparativ te în majorn mediul urbaccentuate î
5,9
3,8
7,3
4,7
nuare prin ae aferente îne școlară maub medie. Da toate niverul cel mai scparte, număînsă, în jud
espectiv 3,5%a resurseloruce la experifost evidenmai numero
articipare câtre de elevi
evi înscriși
udețene, pra nivel națiocu 5% în zonitatea județban în 30 dinn județele S
9
8
3
7
analiza numănscrierilor. ai redusă, iarDe exemplu, elurile de învcăzut de eleărul elevilor îdețele menți% în medie r și medii deiențe de învănțiate câtevaoasă), și Doljt și o rată rid– peste 4.0
recum și de donal, rata de nale urbane,țelor. Rata mntre cele 41 dSatu Mare și
59
9,0
10,9
8,8
12,6
ărului de Cele mai r județele cele cinci vățământ vi înscriși înscriși în ionate se la toate
e învățare ățare mai a județe: , Galați și dicată de 000 – au
diferențe abandon , la toate medie de de județe Vrancea,
unde ratabandon
118. Difeasemeneavansăriabandonsistemulabandonînvățăm 119. Consupraagîn care pmai ridicinadecvaelevi însrezultateinadecvaLegăturafenomenvedere supraaglși de abfenomennu permde abandspecialitimpact ninteracți
0%
1%
2%
3%
4%
5%
6%
7%
8%
9%
10%
Arges
ta medie den înregistrată
F
erențele deea în creștei la nivelurnul este de de învățămnează să fie ânt fiind de 2
nform datelolomerare a șprocentul elcată de abaare a vârsteicriși în școlilelor școlareare a vârstea dintre adnul de suprastatistic. Aclomerare se bandon școlanului de inadmit formularedon școlar șiate și cu cenegativ asupiunilor dintre
Salaj
Harghita
Suceava
Bihor
Olt
e abandon înă în zonele u
igura 28. Ra
e gen în cadere. Decalajui superioare1,6 puncte
mânt. În schmai degrab2,3%.
or concrete, școlilor și abevilor înscrișndon, o rati. Din punct e supraaglo: rata de rei în învățămecvarea vâraaglomerare easta înseaînregistreazar, în medie,decvare a vâea concluzieii de inadecvarcetările reara mediului de elev și cadr
Gorj
Prahova
Dam
bovita
Satu M
are
Neamt
Alba
n mediul rurrbane din ca
ta de aband
Su
drul fenomeul de gen ese de învățămprocentuale
himb, în învăă de sex fem
în Româniabandon, repși în școli suă mai mare de vedere smerate – resepetenție a mântul secunrstei în învăeste de asemnă că în ă de asemen, la toate niârstei în învăi că supraagare a vârstei,alizate în altede predare șrul didactic.
Alba
Cluj
Covasna
Botosani
Vrancea
Buzau
ral este de 6adrul județel
don în mediu
ursa: SIIIR, ME
enului de aste minor în mânt. La lice, adică maățământul pminin decât
a se manifestetenție și adupraaglomer de repetarstatistic, exisspectiv în șcclasei (0,10
ndar superioățământul gemenea pozilocalitățile cnea o rată mvelurile de îățământul selomerarea c, o astfel de e țări, confoși de învățare
Buzau
Iasi
Bistrita‐…
Bacau
Maram
ures
Meh
edinti
Rural
6,8% și respor menționa
ul urban și ru
EN
abandon școcazul ciclulcee, difereni mulți elevprofesional emasculin, d
tă legături sdecvarea vâate este mae a clasei, pstă corelații olile cu ICȘ s015), rata dor (0,1535), gimnazial șitivă, însă nucu o rată mai ridicată a învățământ, ecundar supcauzează creconcluzie ar orm cărora se din sălile d
Hunedoara
Tulcea
Timis
Vaslui
Braila
Urban
ectiv 7,5%, te.
ural, pe județ
olar, la niveui primar, dța de gen vi de sex maeste mai proecalajul de g
emnificativerstei la nivei mare, prezprecum și unsemnificativsub 1,0 ‐ și ude abandon așa cum se procentul
u este semnimai mare a fenomenuluprecum și oerior. Deși dșterea ratei fi în concordsupraaglomee clasă și po
Brasov
Mures
Caras‐Severin
Arad
Ialomita
cu 3% peste
țe
el național, dar crește peîn ceea ce asculin abanobabil ca elgen la acest
e între fenomlul clasei. Lozintă totodan nivel acceve între procurmătorii ind(0,0986) șiarată în Taelevilor afeificativă din elevilor afe
ui de repetaro rată mai rdatele acestede repetaredanță cu liteerarea poateate periclita
Dolj
Calarasi
Sibiu
Galati
Giurgiu
Tl
60
e rata de
sunt de e măsura privește
ndonează levii care t nivel de
menul de ocalitățile tă o rata entuat de centul de dicatori ai rata de belul 20. ectați de punct de ectați de e a clasei ridicată a ei analize e a clasei, ratura de e avea un calitatea
Teleorm
an
Valcea
Constanta
Ilfov
Procent supraagl
3.2.4
120. În promoveîn învățăînregistranilor deV‐a și a secundacreștereridicate pregătireanumitocare esteabordări 121. Anapromovamanifestclasei esindicatoprivire lanivelul acomparaciclul gimde repetrealizând
Ta
elevi în școlilomerate
Promovarea
România, raează clasa, laământul primrându‐se o de studiu la niIX‐a reprezr superior. Sa procentulude repetențea educaționor elevi (de ee mai îndepi diferite).
aliza ratei dearea clasei ștă odată cu ste ridicată, ri este mult a rata de pracestui an dativ cu clasemnazial, se întenție este d tranziția că
abelul 20. Co
Repete
i 0,10
No
a clasei/anul
ata de proma toate nivemar decât în îdiferență de ivelul tuturozintă primii aScăderea ratui de repetenție și abandonală necesarxemplu, în sărtată de ca
e promovareși continuareintrarea în înratele de remai grăitoarromovare a de studiu. Cle anterioarenregistrează relativ scăzuătre ciclul lice
orelații între
nție A
015**
otă: ** semnif
ui de studiu
movare estelurile de învînvățământusub 10%. Asr județelor, ani de studitei de promonți și a ratei don școlar și ră tranziției ituația în carsă sau presu
e, de repeteea studiilor șnvățământupetenție și dre în învățămclasei a V‐a
Creșterea rae, dar nu cuun nivel ridiută. Aceastăeal, însă nu î
supraaglom
Abandon
0,0986**
ficativ statistic
e, în medievățământ. În ul gimnazial, stfel, rata dedar scade îniu în învățămovare a acesde abandon rata de proîn ciclul supre tranziția pupune adapt
nție și de abși existența ul gimnazial. de abandon mântul gimna coincide catei de abanu mult. Cu tocat al rateloă situație indîși continuă s
merare și rezu
Ade
c la nivelul de
e, ridicată –general, ratîntre rata me promovare cazul claselmântul gimnstor ani de sșcolar în tramovare scăzperior și difipresupune urtarea la un p
bandon școlaunor bariereÎn învățămâînregistrândazial (claseleu creșterea ndon în aceoate acestear de promovdică faptul cstudiile ca pa
ultatele școla
ecvarea vârst(secunda
0,15
5%
– aproximata de promovinimă și cea e este relativor a V‐a, a IXnazial, respetudiu este înnziția către czută ar putecultatea acermarea cursuproces de pr
ar evidențiaze în continuantul primar, d un nivel sce V‐VIII). Scănumărului d
eastă clasă ea, în clasa a vare și de abacă elevii absarte a învățăm
are
tei la nivelular superior)
535**
tiv 90% dinvare este mamaximă de v stabilă pe X‐a și a XI‐a. ectiv în învăn strânsă legciclul superioea indica difeestei tranzițiurilor la o altredare care
ză o necorelarea studiilo rata de promcăzut. Analizaăderea înregide elevi repeste mai acVIII‐a, ultimandon în timsolvă ciclul gmântului ob
61
l clasei
tre elevi ai ridicată absolvire parcursul Clasele a țământul gătură cu or. Ratele erențe în i în cazul tă școală, utilizează
lare între or care se movare a a acestor istrată cu petenți la ccentuată ul an din
mp ce rata gimnazial ligatoriu.
F
122. Scăpărăsiresemnificpoate fi necesarăîntre lice 123. Estestudiu dfactori seducațietranzițieșcoală saIX‐a să smediu delevii. O 2013/20VIII‐a (Co
124. Conde prommediul usuperiorurban‐ruurban‐rujudețeloDiferențînregistrunor con
Figura 29. Ra
ăderea ratei e timpurie acativ de elevcorelată cu
ă o analiză ee și școlile p
e neclar dacde tranziție, specifici. Dee, în special către o nouau un nou grse confruntede învățare șanaliză long
014 evidențiaomisia Europ
nform rezultmovare, cu turban și cel r de învățămural se adânural privind r, rata de ele sunt mrează în medndiții inegale
ta de promo
de promova şcolii. Acevi nu promou tranziția dmai detaliatprofesionale,
că rata de prclasele a V‐
e exemplu, ciclul primaruă programă rup de colegie cu problemși un nou grgitudinală a cază că 13,8%peană 2016b
tatelor antertoate că diferural privindmânt. De fapcește, 5,4% ratele de repromovare
mai accentuadiul urban (dee.
ovare, rata d
Su
vare a claseieasta prezintvează primuificilă a elevtă a dinamic, și la finalul î
omovare scă‐a și a IX‐a, multe școli r și gimnaziașcolară și mi. Pe de altă me mai comprup de colegcohortei de % dintre aceb).
rioare, la niverențele dind rata de propt, decalajulnivel maxim
epetenție și în mediul
ate în județe exemplu S
de repetenție
ursa: SIIIR, ME
i a IX‐a estetă o situațiul an de stuvilor către ncii tranziției învățământu
ăzută și procsunt cauzatdin Românal. Tranziția metode de prparte, este mplexe și varigi. În generaelevi care a eștia au aban
vel de județn cadrul aceomovare se a înregistrat m, în clasa ade părăsire rural este țele în careSălaj, Gorj, Bo
e și rata de a
EN
e corelată ce similară cdiu al ciclulunivelurile supla finalul învului obligator
centul ridicate de factoria sunt orgade la clasa aredare, însă mult mai proiate, legate dl, există o sînceput școandonat școa
ț, există difeluiași județ accentueazăîn cazul claa XI‐a, cauzatimpurie a mai scăzutăe cea mai otoșani, Suce
abandon, pe
u rate ridicaclasei a V‐a ui de educațperioare. Cuvățământuluriu (clasa a X
t al elevilor ri educaționaanizate pe ma IV‐a la clasnu presupunobabil ca elevde programaerie de factala în 2006/2la înainte de
erențe considsunt minorodată cu trasei I este dată în mare şcolii. În geă comparatiridicată ratăeava și Argeș
e ani de stud
ate de repeîn care unție. Din nouu toate acesui secundar X‐a).
repetenți diali de sistemmai multe csa a V‐a presne obligatorivii care trec îa școlară, deori care infl2007 și au ae a ajunge î
derabile privre. Diferențeanziția cătrede sub 1%. Dmăsură de neral, în mav cu mediuă de promoș), indicând
62
iu
etenție și procent u, situația tea, este superior,
in anii de m sau de cicluri de supune o iu o nouă în clasa a e un nou uențează bsolvit în în clasa a
vind rata ele dintre e un nivel Diferența diferența ajoritatea ul urban. ovare se existența
125. Dife(97,2% rcreștere în rata dsex femmasculinridicată diferențaneconclu
Figura
erențele de rată de prom continuă, cude promovarinin în clasan. În cazul ecomparativ a dintre rataudentă.
80%82%84%86%88%90%92%94%96%98%
Tulcea
Caras‐Severin
Brasov
a 30. Rata de
Figura 31
gen în rata movare a eleu rata cea mre se accentu a XIII‐a (elelevilor de secu rata de a de promov
Giurgiu
Vaslui
Calarasi
Teleorman
Covasna
Galati
Sibi
e promovare
Su
1. Rata de pr
Su
medie de previlor de sexai accentuatuează după aevi înscriși laex feminin dpromovare avare pentru
Sibiu
Ialomita
Dolj
Constanta
Mures
Buzau
Braila
e în mediul u
ursa: SIIIR, ME
romovare în
ursa: SIIIR, ME
romovare sux feminin și tă în clasa a Xacest an: o ra seral), comdin școlile dia elevilor deelevii de se
Braila
Timis
Hunedoara
SatuMare
Valcea
Iasi
Mehedenti
Rural Urba
urban și rura
EN
mediul urba
EN
unt în crește97,0% elevi XI‐a (o difererată de prommparativ cu n mediul rue sex mascuex feminin d
Arad
Prahova
Vrancea
Maram
ures
Ilfov
Olt
an
al, pe ani de
an și rural
re. Diferențade sex mascență de 3,5%movare de 88doar 83,8% ral, rata de lin, la nivel in mediul ur
Bihor
Bacau
Harghita
Neamt
Cluj
Bistrita‐Nasaud
Botosani
studiu
a neglijabilă culin) înregis%). Diferențe8,5% pentrupentru elevpromovare județean, înrban și cel r
Botosani
Dam
bovita
Alba
Gorj
Salaj
Suceava
Arges
63
în clasa I strează o le de gen elevii de
vii de sex este mai n timp ce rural este
Arges
3.2.5
126. Ratprofesioprofesio84% în caceste ucu 50.19aceste cșcolar) pînvățăm
127. De de particurban aelevilor dgrad marural. Acînvățareși de bun
128. Proelevilor privind numărulnumărulacestea situație eleve. Înaproape
3.2.6
129. În gimnazianaționaldin 10 pridicată municipiscăzute a 130. Rezîntre zonșcolare. strânsă l
12 Elevii finalizeaz
Rata de abso
ta de absolvonal, iar rataonale.12 Rata cazul liceelornități diferă 96 de elevi îcifre și număpentru a idenântului secu
asemenea, cipare neunibsolvă studidin mediul rai mare de inceastă difere din învățămnă calitate în
obabilitatea de sex masînscrierea îl elevilor de l elevilor deabandoneazpoate indican cazul liceee neglijabil.
Rezultatele
România, eal. Admitereă. În anul șcpuncte. Existși cea mai siul Bucureștiau fost înreg
zultatele obnele urbaneRezultatele legătură cu a
de liceu își fză studiile sec
olvire
ire a liceuluia de participmedie de abr și 81% în casemnificativînscriși în înărul total dentifica număndar superio
aceste diferforme, în meiile. Cu toateural este 77%negalitate întență poate mântul profesn unitățile de
de absolvirsculin decât în învățămâsex mascul sex femininză școala în a faptul că elor teoretic
elevilor
evaluarea naea la liceu secolar 2014/1tă diferențe scăzută perfoi (7,24), urmgistrate în Te
ținute de ee și zonele ruelevilor la acalte cercetăr
finalizează stundare în anu
i este mai ridpare în liceubsolvire a învazul învățămv: 720.447 denvățământul e elevi înscrrul absolut dor.
rențe se ampedie, 80% die acestea, în% comparatitre elevii însfi corelată csional, în spee învățământ
e a învățămîn rândul e
ântul profesin (37.346 în (12.823). Pmod disprooferta unităce și vocațio
ațională la e realizează p5, la nivel nasemnificativormanță a foat de Brăila,leorman (5,6
elevi la evalurale, situațicest examenri care indică
udiile secundul 11 de studiu
dicată compu este mult vățământulumântului profe elevi înscri profesionalriși în învățăde elevi care
plifică în funntre elevii dn învățămâniv cu 85% în scriși în învățcu diferențeecial în contt profesional
mântului proelevilor de ssional care în anul școlaPe lângă ratoporționat, făților de învăonale, decal
clasa a VIIparțial pe baațional, medve între judeost consider Prahova și C6), Mehedinț
uarea națioie cauzată dn variază în fă faptul că re
dare în anul u, dar au voie
parativ cu ratmai ridicat
ui secundar sfesional. Cifriși în licee înl. Este utilă mântul prime abandonea
ncție de medin mediul runtul profesiorândul elevilțământul prele urban‐ruextul existen din mediul u
ofesional estsex feminin, încă persistar 2014/15) ta de particifără a absolățământ prolajul de gen
I‐a se aplicaza mediei odia finală la eețe, iar diferrabilă. Cea mCluj (7). La ceți, Giurgiu și
onală evidende diferențelfuncție de mezultatele el
12 de studiusă se reînscri
ta de absolvă comparatuperior, la nrele absoluteanul școlar realizarea u
mar (peste 9ază școala în
diul urban‐rral și 82% dinonal, rata delor din mediuofesional dinral privind cnței unor resurban.
te cu 6% mamplificândtă. În învățăeste de treiipare scăzutvi ciclul de îofesional estn privind rat
ă tuturor aobținute la exevaluarea narența dintre mai mare meealaltă extreCaraș‐Sever
nțiază discree socio‐econediul urban‐evilor sunt i
u. Elevii din e în anul 11 d
vire a învățătiv cu cea dnivel naționae privind însc2014/15, counei compar940.000 în aainte de a a
rural. În ciudntre elevii die absolvire îul urban, indn mediul urbcalitatea mesurse mai nu
ai ridicată îd diferențeleământul proi ori mai mată în rândul învățământ.te inadecvatta de absol
absolvențiloxamenul de ațională a fojudețele cu
edie s‐a înreemă, mediilerin.
epanțe consnomice și de‐rural, ceea cinfluențate d
școlile profese studiu la lic
64
mântului in școlile l, este de crierile în omparativ rații între celași an bsolvirea
da ratelor in mediul în rândul dicând un ban și cel ediilor de umeroase
în rândul e de gen ofesional, are decât elevelor, . Această tă pentru vire este
r ciclului evaluare
ost de 6,2 cea mai gistrat în cele mai
siderabile e resurse ce este în de factori
sionale își eu.
precum:educațiofață de c
În Brașoelevilor d
Figura 3
131. În VIII‐a, dfetele aucomparadar în Brmari. Cudiferențemari cu cu doar 0cercetărcare inte
amplasareaonale. În parcele ale elevi
v, elevii din din școlile di
32. Rezultate
ciuda difereiferențele uu o performaativ cu mediirăila, Cluj și Bu toate acestele de gen (F1,6 puncte f0,6 puncte mri ce indică faervin între zo
a școlii (urbrticular, existilor din medi
școlile din mn mediul rur
ele obținute
ențelor de geurban‐rural sanță mai bui de 5,9 în caBucurești eletea, diferențFigura 33). Dfață de rezulmai mare decaptul că difeonele urbane
ban sau rurtă diferențe ul rural de p
mediul urban ral.
de elevi la eîn fun
Su
en semnificasunt mult mnă decât băzul băiețilore sunt mai rețele urban‐ruDe exemplu, tatele elevilocât a elevilorerențele în re și cele rura
al), risc de semnificativ
peste 1 punct
au obținut 7
evaluarea nancție de amp
ursa: SIIIR, ME
ative privindmai accentuaieții la evalu. Aceste difeeduse, în schural în acestîn Brașov, reor din mediur. Această sitezultatele ele.
PTȘ și exisve între rezut (din 10 pun
7,2 puncte, c
ațională din plasare
EN
d rezultatele ate în aproxiuarea naționaerențe de genhimb în Teleote județe deezultatele elul rural, în tituație este înlevilor sunt
stența și calultatele elevincte) în 25 de
comparativ c
clasa a VIII‐a
la evaluareaimativ toateală, fetele on sunt prezeorman, Gorj epășesc cu mevilor din mmp ce perfon concordanțlegate în pri
litatea infrailor din mede județe (Fig
cu 6,0 puncte
a, la nivel de
a națională e județele. Îbținând mednte în toate și Dolj sunt
mult, în unelmediul urban ormanța elevță cu rezultaincipal de di
65
structurii iul urban ura 32).
e în cazul
e județ și
la clasa a În medie, dii de 6,6 județele, mult mai e județe, sunt mai velor este tele altor ferențele
Figura 3
132. Exasecundaobligatobacalauracestea,instrumede bacaîntre 1 șasemenecea mai 133. AstmăsuratElevii carsemnific(semnificbacalaurinternațisimilar, urbane. sunt cele
134. Difesunt maevidențiMedia lașcolile usunt loca
33. Rezultat
amenul de bar superior driu, însă estreat nu sunt o mare parent de evalulaureat cuprși 10. Mediaea, în acest cridicată med
tfel, performt în funcție dre studiază îcativ mai bcativă statisreat, măsurionale privinmedia obținDin nou, site din mediul
erențele dinai mici decâtiază că anuma examenul rbane din realizate în me
ele la evalua
bacalaureat din Româniate necesar pt reprezentate dintre eleare a rezultarinde mai ma națională lacaz, au fost îdie (7,28), iar
manța la exade nivelul den școlile locaună la exastic la niveluate folosindnd impactulnută de elevtuația prezenrural.
ntre mediul t diferențelemiți elevi fiede bacalaurespectivul juediul urban.
area naționa
Su
reprezintă ua care permipentru accetivi pentru tevi aleg să suatelor școlarmulte probe a examenul înregistrate r în Ialomița
amenul de b marginalizaalizate în zonamenul de ul de 10%) îd datele di contextuluvii din școlilentată este ca
urban și cee privind rezau abandoneat la nivel udeț (Figura
ală la clasa a gen
ursa: SIIIR, ME
unicul examite accesul îsul la faculttoți elevii diusțină acest re obținute îstabilite pe de bacalaurvariații semncea mai scăz
bacalaureat are al zonei, nele cu un nibacalaureatîntre graduln SIIIR. Aceui socio‐econe din mediuauzată, parț
el rural priviultatele la enat școala, fde județ est34), ceea ce
VIII‐a: difer
EN
men naționalîn învățămâtate. Astfel, n învățămânexamen, astîn învățămânbaza curricreat din sesinificative la zută (6,55).
este coreladar și cu amvel scăzut det. De fapt l de margineastă conclunomic asuprl rural este ial, de faptu
ind rezultateevaluarea nafie nu au suste aproape ee se ilustrea
ența urban‐r
pentru elevntul superioelevii care
ntul secundatfel încât acentul secundaulumului, puunea 2014–nivel de jude
ată cu contemplasarea școe marginalizaexistă o coalizare al zouzie este sra rezultate6,7 comparal că zonele
ele la examațională la clsținut exameechivalentă cază faptul că
rural și difer
vii din învățor. Examenususțin examar superior. esta este celar superior. Eunctajul fina–2015 a fost eț. În Cluj s‐
extul socioecolii (urban saare au o perforelație de onei și rezususținută delor elevilor.ativ cu 7,0 îmai puțin d
enul de baclasa a VIII‐aenul de baccu media obă majoritatea
66
rența de
țământul l nu este menul de Cu toate mai bun Examenul al cuprins 6,96; de a obținut
conomic, au rural). formanță ‐0,0803
ltatele la e studiile În mod în zonele ezvoltate
calaureat , ceea ce alaureat. bținută în a liceelor
135. În ace indicăTeleormdintre eaceastă în acelanaționalbacalaurclasa a Vnivel naprezentageografi Figura 3
anumite judă persistențaan se înregilevii din aceipoteză. Însăși județ. Deă la clasa a reat. SimilarVIII‐a, însă o țional. O anate demonstci, dar care s
35. Clasificar
Figura
ețe, rezultata provocăriloistrează celeeste județe pă uneori, exie exemplu, îVIII‐a, însă o, județul Vraperformanțănaliză suplimtrează imposă ia în calcu
rea județelo
34. Rezultat
Su
tele obținuteor pentru coe mai slabe provin din mstă diferențeîn București ocupă locul ancea înregiă foarte bunămentară estertanța realizl și diferențe
r în funcție dVIII‐a și la ex
Su
tele la exame
ursa: SIIIR, ME
e la evaluarohortele de erezultate, cemedii defavoe semnificat se înregist20 din 42 înistrează o pă la examene necesară zării investițele de perfor
de rezultatexamenul de
ursa: SIIIR, ME
enul de baca
EN
ea naționalăelevi. De exeeea ce se poorizate, însă ive de perforează cele mn topul rezuerformanță ul de bacalapentru explțiilor în educrmanță pe di
le obținute lbacalaureat
EN
alaureat
ă și bacalauremplu, în judoate explicanu există darmanță întremai bune reltatelor obțimedie la evureat, situânicarea acestcație nu doaferite nivelu
la evaluareat
reat sunt sladețele Giurga prin faptul ate care să e cele două ezultate la enute la examvaluarea națndu‐se pe loctor rezultatear pe baza fri de învățăm
a națională la
67
abe, ceea iu, Dolj și că mulți confirme examene evaluarea menul de țională la cul trei la e. Datele factorilor mânt.
a clasa a
136. DabibliotecAnalizatăsemnificcazul bibmai pute
Tabelu
3.3 Învă
137. Ananu ca o caracterfost coletoate crCluj‐Nappuse la dcreșe.
138. În jcrescut negativăreședinț
139. Întrconstantreprezeninițiale acopii. În antepreșvaloare d
140. Cifrde aceeaputea fi o perioaiar în me
141. În pmult capciuda crrăspundsupraagl
EvaluVIII‐a
atele indică cilor, laboraă individualcativ pozitiv cbliotecilor, 0ernică pentru
ul 21. Corelaț
ățământul a
aliza privinddescriere curul limitat aectate date peșele publicpoca reprezindispoziție de
județul Cluj, cu 1,5% în ă, înregistrâna de județ n
re 2012 și 20t de creștentă o creșterau înscris 924consecință, școlar. Costude 4,27 lei.
rele de înscrași vârstă. Dlegat de fapadă de un anedie sunt de
peste două tpacitatea, iareșterii număe cererii elomerate, în
uarea națioa
faptul că, îatoarelor și l, existența cu rezultatel0,1420 în cazu existența la
țiile dintre re
Notă
antepreșcola
învățământuprinzătoarel datelor disprivind număce din Cluj‐Nntă cel mai m Centrul Bug
numărul coultimii cinc
nd o scădereu ar trebui să
016, numărure în Cluj‐Nre de 13% a 4 de copii, iatendința genul suportat d
riere cresc odDe fapt, doar ptul că reglem sau doi. Ratdouă ori ma
treimi din crar unele cazuărului de fuexistente. Ucele mai mu
onală din cl
în România, a sălilor dbibliotecilo
le obținute dzul laboratoaaboratoarelo
ezultatele la
ă: ** semnific
r: Studiu de
tul antepreșce și reprezensponibile prărul copiilor Napoca, al domare eșantiogetar de Adm
opiilor de vârci ani. Cu tode 0,7% peă reducă nev
ul creșelor pNapoca. Încefurnizorilor dar la începutunerală a fostde părinți es
dată cu vârsun sfert dinmentările peta de înscriei mulți copii
reșele din Curi sunt primrnizori de sUnitățile cuulte cazuri fu
B
lasa a 0
dotările unde sport, seor, laboratoade elevi la evarelor și 0,1or decât în ca
a evaluarea n
cativ statistic d
caz ‐ Cluj‐Na
colar este prntativă a siturivind creșelînscriși, facoilea oraș can de creșe p
ministrare Cre
rstă antepreoate acesteantru aceeașivoia pentru m
publice și nuepând cu 20de învățămâul anului școt de creștereste reprezen
sta, numărul aceste creșeermit un conere este mareînscriși cu vâ
luj‐Napoca(7mite peste dervicii, numu capacitateuncționând l
Biblioteci
0,0865**
nităților de îe corelează arelor și a valuarea naț1248 în cazuazul bibliote
națională la
de la nivelul d
apoca
rezentată muației la nivee. Pentru anilitățile, dotăa populație ublice din afeșe din Cluj‐
eșcolară estea, în Cluj‐Nai perioadă. Amai mulți fur
mărul elevil012, funcțioânt antepreșolar 2016, în e a număruluntat de o co
l băieților fiie înscriu copcediu plătit pe în rândul cârstele cupri
73%), numădouă cereri părul acestore insuficiena o capacita
Labo
0,14
învățământ,pozitiv cu sălilor de
țională la clal sălilor de scilor (Tabelu
clasa a VIII‐a
e 5%
ai degrabă celul întregii naliza infrastările și infrasdin Româniafara BucureștNapoca și pr
e în creștereapoca, evoluAcest ușor dernizori de înv
lor înscriși aonează douăcolar. În anu15 creșe au
ui de copii însntribuție ziln
nd mai marepii cu vârste spentru creștcopiilor de lanse între do
rul copiilor îpentru un sira este încă tă sunt înte depășită
ratoare
420**
, respectiv erezultatele sport se c
asa a VIII‐a (0sport). Corelul 21).
a și dotările
ca un studiu țări având îtructurii crestructura exia. Astfel, crtiului. Acesterezintă situaț
e: populația uția populațieclin al popuvățământ pre
au înregistrată creșe noi, ul 2012, celefost înscriși scriși în învănică fixă per
re decât cel asub un an, cterea copilula unu până înoi și trei ani.
înscriși depăingur loc. Deinsuficient
n mod semcu peste 30%
Săli de
0,124
68
existența elevilor. corelează 0,0865 în lația este
școlare
de caz și în vedere eșelor, au istentă în eșele din e date au ția din 15
0‐2 ani a iei a fost ulației din eșcolar.
t un ritm ceea ce 13 creșe 1.770 de țământul r copil, în
al fetelor eea ce ar ui pentru n doi ani,
ășește cu e fapt, în pentru a mnificativ % (Figura
e sport
48**
36). În pcapacitaînscris 1,
142. DoaMajoritamedicalemembrumare de 143. Douaproapedeosebeîn timp cexistă o 144. ExisCluj‐Napreflecte de clasăliber, locaceste b 145. Exismică crecea mai diferențeînscriși. 146. Exiscreșe utimai marnumăr e
plus, în 2016tea lor. În m,07 copii per
ar o treimeatea (53%) e. Rata medu al persona copii dispun
uă treimi die 50 de ani. Cește de restuce regula estrelație evide
stența facilipoca este pefacilitățile e și spații dec de joacă șucătării preg
stă diferențeeșă din acestmare creșăe sunt însă a
stă mici difeilizează cel mre de săli, cuegal de săli
, în aproximmedie, creșeler spațiu auto
Figura
Sursă: Ce
e (34%) dino reprezintdie este de lului adminisn, prin urmar
in creșele inCelelalte au ul prin faptulte de funcțioentă între cal
tăților pare e locul doi cexistente în ce activitate, și un cabinetgătesc hrană
e semnificat grup funcțio este de aparmonizate a
erențe privinmult două înc maxim șaptși spații de
ativ jumătate din acest erizat.
36. Creșe în
entrul Bugetar
n angajații că personalu13 copii la ustrativ. Unităre, de un num
ncluse în acfost constru că personalonare numailitatea infras
larg răspânca populațiecreșele publidormitoare t medical. Dă și pentru ce
tive privind onează într‐oroape opt oatunci când s
nd numărul căperi ca sălte săli de cladormit, cee
te din creșe eșantion au p
n Cluj‐Napoc
r de Administr
creșelor dinul administrun educatorățile cu capamăr mai mar
ceastă analizite sau renolul funcționei într‐o singustructurii creș
ndită. Cu toa, situația creice la nivelusau spații d
Doar o treimelelalte creșe
folosința dao clădire cu oori mai marese ia în consi
sălilor cu dei de clasă și ssă și dormitoa ce sugere
(46%) au foprimit 1,34 s
a: înscrieri ș
rare Creșe Clu
n Cluj‐Naporativ, iar 13r, 31 de copacitate mai re de angajaț
ză funcționevate în ultimează în trei cură clădire. Eșelor și capa
ate acestea,eșelor din al întregii țăre dormit, to
me din creșe e, alimentele
ată fiecărui so suprafață de, cu o capaderare utiliz
estinație spespații de doroare. Toate ază că acest
st înscriși molicitări per
i cereri
uj‐Napoca.
ca sunt edu3% din perspii la o asistemare care înți, inclusiv ed
ează în clădmii cinci ani. Olădiri separaEste importancitatea insuf
, având în vcest municii. Toate creșoalete sau veavea o buc
e fiind transp
spațiu din ade aproximacitate de pearea spațiulu
ecifică. Mai mrmit. Restul caceste creșete spații ar
ai mulți copspațiu autor
ucatori puesonal sunt entă și 8 conscriu un nuducatori.
diri cu o vecO clădire dinate în aceeașnt să sublinieficientă.
vedere că mpiu s‐ar putșele dispuneaestiare, spațcătărie în incportate între
ceste creșe.ativ 170m2, îneste 1.300mui și număru
mult de o trcreșelor au ue raportează putea avea
69
ii față de rizat și au
ericultori. asistente opii la un umăr mai
chime de n 1935 se și locație, em că nu
municipiul tea să nu au de săli țiu în aer cintă, dar unități.
Cea mai n timp ce 2. Aceste l de copii
reime din un număr că au un folosință
dublă. Cnumărulsanitar s
147. Spa1,7 m2 ptoalete șfacilități de joacămult sub
13 Promovhttp://ww
u toate acesl copiilor înssau vestiar și
Figu
ațiul per coper copil în zoși vestiare, uvor fi utiliza
ă având suprb media OCD
varea calitățiiww.oecd.org/
stea, se rapocriși, în medi 78 per cabin
ura 37. Creșe
Sursă: Ce
pil în creșele onele de actiunde media te intermiterafețe considDE care se rid
Figura
Sursa: Ce
în educația ș/education/sc
rtează diferitdie sunt 22 dnet medical (
e în Cluj‐Nap
entrul Bugetar
din Cluj‐Napivitate și 1,71este de 0,5nt și nu de cderabil mai mdică la 2,9 m2
a 38. Creșe în
entrul Bugetar
i îngrijirea timhool/4848343
te suprafețede copii per (Figura 37).
poca: număr
r de Administr
poca este su1 m2 per cop59m2 per copcătre întregumari de 9,032 per copil în
n Cluj‐Napoc
r de Administr
mpurie a copiil36.pdf.
e pentru fiecasală de clasă
de copii per
rare Creșe Clu
ub media țărpil în zonele dpil (ceea ce l grup simultm2 per copil spațiile inte
ca: spațiul pe
rare Creșe Clu
lor:
are destinațiă și zonă de
r tip de facili
uj‐Napoca.
rilor OCDE. Sde dormit. Speste de înțetan), spațiile l (Figura 43).erioare pentr
er copil
uj‐Napoca.
ie. În ceea cee dormit, 30
itate
Spațiul medipațiul este meles deoarece exterioare ș. Aceste cifreru creșă și gr
70
e privește per grup
u este de mai mic în ce aceste și locurile e sunt cu ădiniță.13
148. Toacompletșapte anclădirii, amobilier
149. StaCluj‐Napcanalizarracordarinternet,
3.4 Uni
150. Penstudențiimportancerințelonecesităuniversituniversitprogramștiințe, tși polițieuniversitmod obiși în STM 151. În studenți(30%) suUniversitConstanțaproxim
152. Unicare ofela univeclasificatUniversitdin Bucude stude(între 3.medie dspecializmuzica ș
14 Datele
ate aceste ct echipat. Moni. Creșele caastfel se prerul și echipam
rea utilitățilpoca dețin aure, colectarere la gaze și n, probabil la
iversități
ntru dezvoltilor înscriși ntă pentru îor studențilo mai multe rtăți ‐ stabilittății. În cadrmele de studitehnologie șie și progratățile care auișnuit, acest M.
România exi. Dintre aceunt situate tăți există înța (3) și Mativ 21% în p
iversitățile veră atât progrsități de mte ca foarte tatea Babeșurești. Alte 1enți și o med000 și 8.000de 1.500). Przare în mai mși academiile
analizate sun
creșe sunt dobila din spaare au fost cesupune că ementele în ac
lor din creșeutorizație saea deșeuriloniciuna nu adispoziția pe
area unei tiși profilul
înțelegerea or pe care leresurse, inclut în funcție rul acestei aii oferite și li medicină (Sme de studu procente stip de unive
xistă 55 de estea, un nuîn Bucureștn mai multe ureș (3). Mprogramele d
variază ca mgrame speciaari dimensiumari sunt în‐Bolyai din C12 universitădie de 12.3000 de studențrintre acestemulte domee militare.
t pentru anul
dotate cu eațiile destinaconstruite îneste nou. Crecest interval
ele incluse înitară. Acestor și sistemere sobe ca suersonalului.
pologii a uninstituționadimensiunii e poate îndusiv personade program
analize, univa care se însSTM); științedii cu specisemnificativersități au pro
universități măr mare si, în ele stujudețe, cele ajoritatea sde masterat
mărime, de laalizate cât șiuni în care snscriși, în mCluj‐Napoca,ți sunt clasif0. Peste jumăi și o medie ea se numănii, dar și un
universitar 20
echipamenteate realizării n ultimii cinceșele care fude timp.
în acest eșatea beneficiae de ventilaursă principa
niversitățiloral. Număruoperațiuniloeplini. Univeal, spațiu fizimele de studersitățile auscriu majorite sociale; artializare în me de studențocente mari
de stat în e află în Buudiind aproxmai multe u
studenților (și 4% în prog
a cele foartei programe sunt înscriși edie, 24.900, Universitatficate ca marătate dintre de 5.500) sră universităniversitățile
015/2016 și a
e și mobilieactivităților ci ani raportuncționează î
ntion este sază de sistemație. Toate aală de încălzi
r de stat dinl studențiloor pe care lersitățile carc, mobilier șdii ‐ influen fost grupattatea studenă, arhitecturmai multe ți înscriși la dde studenți
care sunt îcurești. În tximativ 30%universități f76%) sunt îgramele de d
e mici, avânmai generalaproape 2500 de studențtea din Bucuri, cu o rată universitățilsau mici (maățile regionamici cu dom
u fost puse la
r noi, incluși spațiile deează că mobîn clădiri ma
satisfăcătoarm centralizatau propria ire. În plus, t
România s‐or înscriși ree efectueazre au mai mi echipamențează tipul te în cinci pnților.14 Cele ră, muzică și domenii – două sau maînscriși în șt
înscriși aprootal, 16 unit din totatulfiind în Cluj (înscriși în pdoctorat.
nd sub 1500 e acoperind000 de studți, printre acrești și Univde înscriere e de stat dini puțin de 3ale mici caremenii special
dispoziția BM
usiv un loc e dormit arebilierul are vai vechi și‐au
re. Toate crt de furnizarsursă de întoate au con
‐au analizat eprezintă oză o universmulți studennt. Dar și prode resurse profiluri în fucinci profilu sport; studiacest profi
ai multe progtiințe sociale
oximativ 465tăți din 55, l studenților(6), Iași (5), Tprograme de
de studențd mai multe enți. În univcestea număversitatea Poîntre 8.000 n România su.000 de stude oferă progizate, precu
M de către UE
71
de joacă e cel mult vechimea u renovat
eșele din re a apei, călzire și exiune la
numărul o măsură itate și a ți înscriși ofilul unei necesare uncție de uri includ: i militare l include grame. În e, precum
5.000 de respectiv r inscrisi. Timiș (4), e licență,
i înscriși, domenii, versitățile ărându‐se olitehnica și 15.000 unt medii denți și o grame cu m artele,
FISCDI.
153. Unistudențisociale auniversitdeosebirnatura s
3.4.1 T
154. În mzi, deși Învățămautoeva(FR) frecsunt alesse înscristudențistudențisemnificprogramși FR, însde Științnivel lice
155. NumuniversitRomâniecă progrcompeteformareobțineriimuncă pstudențimedicină
iversitățile di înscriși. Unau, în medități care ofere de acestepecializată a
Fig
Tipare de îns
medie, pesteunele univântul la disluare, compcventează cuse, în mod oiu într‐un ali înscriși în înscriși în cative în funme cu specialsă tiparul vațe Agricole șență depășeș
mărul studetăților de a ei pentru creșramele de mențe relevana la locul di unei primepentru poziț înscriși în ă/farmacie ș
de stat din Rniversitățile ie, aproape eră programa, universităa programelo
gura 39. Num
scriere
e 90% dintreversități ofetanță (ID) sletate cu actursurile searobișnuit, de c doilea progprograme programe cție de univizare în mai riază substași Medicină Vște 25%. Alte
enților înscrifurniza comșterea particasterat suntnte pe piațde muncă. Se diplome, pțiile înalt caprograme
și peste 40% î
România carecare au un 16.000 de
me cu speciaățile cu profior oferite.
mărul mediu
Sursă
e studenții îneră mai muse bazează îtivități de orra și în weekcătre studengram de licede licență fID și 3% înversitate. Unmulte domențial. În cadrVeterinară de 17 universit
și în programpetențe relcipării, calităt instrumenta forței de Spre deosebprogramele alificate. Made masteratîn Școala Na
e se axează procent ridstudenți coalizare în ml artistic, spo
de studenți
: MEN (2015/
nscriși în prolte programîn principal ientare. Studkend, confonții care lucreență, într‐unfrecventeazăn programeniversitățile cenii par să airul Universitdin Bucureșttăți nu au st
mele de malevante pe pății și eficiențe deosebit dmuncă, îm
bire de progde master ajoritatea unt, acest proațională de St
pe științe sodicat de studomparativ cuai multe doortiv și milita
înscriși, în f
/2016).
gramele de me fără frecpe tehnolodenții înscrișrm unui curează și care an alt domeniă cursurile dele FR. Cu cu profil de ibă, în medieății Maritimeti, ponderea udenți înscri
asterat reprepiața forței dței învățămâde utile pentmbinând comgramele de oferă instruniversitățilorocent variintudii Politice
ociale au cel denți înscrișiu 10.000 deomenii și STar sunt mai m
uncție de pr
licență frecvcvență și cugia informațși la cursurilerriculum adaau deja o dipiu. La nivel de zi, comptoate acestștiințe sociae, mai mulți e din Constastudenților și la ID sau F
ezintă un indde muncă. Sntului terțiartru pregătirempetențele licență caremente specr din Romând între 5% e și Administr
mai mare ni în domenie studenți îTM (Figura 3mici, ceea ce
rofil
ventează curu frecvențăției, auto‐îne cu frecvențaptat. Prograplomă de licnațional, 92parativ cu 5tea, există ale și cele castudenți însanța și al Unînscriși la IDFR.
dicator al caStrategia nar 2014‐2020ea practică, bsocio‐emoție oferă poscifice pieței nia au întreîn universi
rative din Bu
72
număr de ul științe nscriși în 39). Spre e reflectă
rsurile de ă redusă. vățare și ță redusă amele FR ență, dar 2% dintre % dintre diferențe are oferă criși la ID iversității D și FR la
apacității țională a constată bazată pe onale cu sibilitatea forței de e 15‐25% tățile de ucurești.
156. Stuspecial cfață de două oraani. AcefinalizareTârgovișde licenstudențiprecum contextuStrategie2020.
157. Uniexamendomeniieste oblpregătiriniveluri specializprimul adintre cFarmacieNapoca examenude acesUniversitstudenți
Figura 4
15 În bazaaprox. 1%
udenții înscricei din univemedia constașe din Româest fapt esteea învățămâște) și Hunedță este de lor, în ciuda și studenții ul obiectivuei naționale
iversitățile mul de bacalai din orașeleigatoriu penii academicede compet
zează în STMan de licențăele mai pree Carol Daviși Universitaul de bacalatea, universtatea Petro care au obț
0. Media ob
a de date UEF% din rezultate
iși în universersitățile detatată la cohânia, vârsta e în concordântului secundoara (Unive28 și respefaptului că sla ID și FR relui de îmbupentru creș
mari speciaureat, în time mici admitntru admitere a noilor stutențe (Figur
M, atrag studă au obținutestigioase unila din Bucuratea de Medureat de cătsitățile care șani (Hunedinut rezultat
bținută la exa
Notă
ISCDI rezultatele înregistrat
sități care oe mici dimenhorta totalămedie a studdanță cu trandar superioersitatea Petrectiv 29 de sunt mai în veprezintă catunătățire a șterea partic
lizate în STmp ce universt mai mulți eea în învățădenți. Datelera 40). Unienții cu celet la bacalaurniversități drești, Universdicină și Farmtre studenții oferă prog
doara) și Unte medii de 7
amenul de b
Sursăă: Academiile
ele la bacalaute sunt eronat
oferă programnsiuni situat. De exempldenților înscanziția „tipicor. În acelașroșani), vârsani. În cazuvârstă, frecvetegorii netraratei de p
cipării, calită
TM atrag șisitățile care elevi cu rezumântul supee arată că unversitățile de mai bune rreat medii din România,sitatea de Mmacie Gr. T.admiși în acgrame cu sniversitatea 7,6 la examen
bacalaureat dde licență
: MEN (2015/militare/ de p
ureat lipsesc ste, având valo
me cu specie în afara ou, în Bucureriși în prograă” către învși timp, în Dsta medie a sul ambelor uentează cursadiționale caarticipare înății și eficien
admit elevoferă prograultate mai serior, așa încniversitățile de dimensiurezultate. În e peste 8. P, de exemp
Medicină și Fa Popa din Iaceste universpecializare îValahia dinnul de bacala
de studenții
/2016). poliție sunt ex
sau sunt incomori peste 10 sa
alizare în mrașelor marești și Cluj‐Naamele de licevățământul sDâmbovița (Ustudenților îuniversități, urile la zi. Stre trebuie con învățămânnței învățăm
vii cu rezultame cu speclabe15. Examcât acesta rede stat admuni mari, paceste univ
Printre acestlu Universitaarmacie Iuliuași. Rezultatesități sunt deîn mai multn Târgovișteaureat.
înscriși în an
cluse.
mplete pentruau sub 6.
ai multe dori, sunt mai îapoca, cele ență este de superior dirUniversitateaînscriși în promarea maj
tudenții mai îonsiderate entul terțiar
mântului terți
tate foarte cializare în mmenul de baceprezintă o mit studenți cprecum și cversități, studtea se număatea de Meu Hatieganuele medii obe 8,9. Spre dte domenii,e (Dâmboviț
nul întâi în p
u 9% dintre stu
73
menii, în în vârstă mai mari 23‐24 de ect după a Valahia ogramele oritate a în vârstă, explicit în conform iar 2014‐
bune la mai multe calaureat măsură a u diferite cele care denții din ără multe edicină și din Cluj‐
bținute la deosebire precum a) admit
programe
udenți, iar
158. Stutoate unsub 7,0 lsă fie mreprezinstudențidomeniirelevantpregătițicu rezullicență. Feșantion
Figura 4
159. Pe farmacieoferă prrezultatecomparaUniversitrezultateobținut oprezintă 43 sunt cuartilă c
udenții cu reniversitățile.la examenul ai concentrată 24% din i din primul , și ajung pâtă deoarece i academic ptate slabe sFigura 41 prn, făcându‐se
41. Distribuț
Su
de altă parte concentreaograme cu se scăzute laativ cu 30%tățile STM ae foarte buno medie la e distribuția sprezentate comparativ c
ezultate slab Totuși, anade bacalaurați în anumittotalul studan de licențână la 46% îanalize ant
pentru rigurosunt, de aseezintă distribe diferența în
ția studențilo
rsă: MEN (201
te, universitază absolvenspecializare îa bacalaurea% în universaxate pe mee. De fapt, uexamenul destudenților cuniversitățilcu rezultatel
be – cu medliza arată căreat în anul 2te universitădenților din ță în universîn Universitaterioare au ozitatea învăemenea, mabuția studenntre cei cu m
or cu rezulta
15/2016). Aca
tățile STM șnții de liceuîn mai multeat–medii la sitățile STMedicină și fanul din doi se bacalaureatu rezultate fe la care see la bacalau
dii sub 7,0 la studenții di2015/2016 ‐ăți. În medieprimul an dsitățile care atea Eftimiearătat că sățământului ai predispușinților cu rezumedii sub 6,5
ate slabe însuniversitate
ademiile milita
și în special u cu rezultate domenii dobacalaureat
M și 33% înarmacie înscstudenți însct care în anufoarte bune îe înscriu studreat din sesi
a examenul in primul an sub percente, studenții cde licență, doferă prograe Murgu din studenții cu superior și si abandonulultate slabe dși cei cu med
criși în anul îe
are/ de poliție
în universite bune la boar 16% din t situate înn universitățriu cea mai criși în univerul 2016 s‐ar în funcție dedenții cu rezunea 2016.
de bacalaurde licență ctila 25 din dicu rezultate dar repreziname cu specReșița. Acerezultate slse adapteazăui după primdin primul andii între 6,5 ș
întâi în prog
e au fost exclu
tățile speciaacalaureat. studenții însprima cua
țile cu dommare pond
rsitățile de msitua în primprofilul univ
zultate situat
reat – se regcare au obținistribuția totslabe la bac
ntă aproape cializare în meastă constatlabe sunt mă mai greu. mul an de n în universiși 7,0.
grame de lice
use.
alizate în meÎn universităscriși în primrtilă a distrmenii științedere a studemedicină și fama cuartilă. Fversității, iar te în prima
74
găsesc în nut medii tală ‐ tind calaureat 30% din
mai multe tare este mai puțin Studenții studii de tățile din
ență, pe
edicină și ățile care
mul an au ribuției – e sociale. enților cu armacie a Figura 42 în Figura și ultima
Figu
1
%Studentțiidinprimacuartilă
63
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
UMFCarolDavila
Bucuresti
ura 42. Distri
Su
Figura 4
Su
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
0%
6359 585348 46 45
UMFCarolDavilaBucuresti
UMFGr.T.PopaIasi
UMFIuliuHatieganuCluj‐Napoca
UMFCraiova
UArhitecturaUrbanismBucuresti
ASEBucuresti
UMFT
M
buția studen
rsă: MEN (201
43. Distribuț
ursă: MEN (20
10%
4539 3833 33 31 30
UMFTarguMures
UPolitehnicaBucuresti
UBucuresti
UNATCI.L.CaragialeBucuresti
UMFVictorBabesTimisoara
UBabes‐BolyaiCluj‐Napoca
UAl
dI
CIi
nților cu rezu
15/2016). Aca
ția pe univer
15/2016). Aca
%%St
30 29 29 26 25 22 21
UAlexandruIoanCuzaIasi
UTehnicaCluj‐Napoca
UPolitehnicaTimisoara
UArtaDesignCluj‐Napoca
SNSPABucuresti
UdeVestTimisoara
UL
iBl
Sibi
ultate foarte
ademiile milita
rsități a stud
ademiile milit
20%tudențiidinu
21 20 20 19 18 18 18
ULucianBlagaSibiu
UNationalaArteBucuresti
UNationalaMuzicaBucuresti
UTransilvaniaBrasov
USAMVIonIonescudelaBradIasi
UOradea
e bune, în fu
are/ de poliție
enților cu re
are/de poliție
30%ultimacuartilă
18 17 17 17 16 16 16
UTehnicaGheorgheAsachiIasi
UPetrol‐GazePloiesti
UPetruMaiorTarguMures
UConstantinBrancusiTarguJiu
UOvidiusConstanta
UCraiova
ncție de pro
e au fost exclu
ezultate foar
e au fost exclu
40%ă
16 16 14 13 13 13 13
AMuzicaGheorgheDimaCluj‐Napoca
USAMVCluj‐Napoca
UTehnicadeConstructiiBucuresti
U1Decem
brie1918AlbaIulia
UNEFSBucuresti
UArteGeorgeEnescuIasi
ofilul univers
use.
rte bune
use.
% 5
13 13 13 12 11 11
UStefancelM
areSuceava
UVasileAlecsandriBacau
UArteTarguMures
UDunareadeJosGalati
UPitesti
UPetrosani
75
sității
50%
11 11 11 10 8 6
UAurelVlaicuArad
USAMVaBanatuluiTimisoara
USAMVBucuresti
UValahiaTargoviste
UMaritimaConstanta
UEftimieMurguResita
160. În mde merit‐ în timpsunt finadiproporoferă praceste uuniversitPloiești),universitdintre stîn speciacalității sociale.
161. Aprprogramrural. Stprogramdecât ce(20%).17 înscriși pabsoluți,sunt dezobținute
16 2% dint17 La aces
medie, 62% dt, locurile fiip ce 36% plăanțate de la rționat, ca suograme cu suniversități tățile care o, cel puțin 5tățile din dotudenți plăteal pentru stuși eficienței
Fig
roximativ unme cu speciatudenții din me cu speciael al universDar, printreprovin din m, cât și în terzavantajați de la examenu
tre studenți pste calcule s‐a
dintre studend finanțateătesc taxele bugetul de sursă de finanspecializare îfiind și celeferă program50% dintre someniile meesc taxe. Penudenții din grînvățământu
gura 44. Dist
n sfert dintlizare în mamediul ruralizare în masităților care universități
mediul rural. rmeni relativdin punctul ul de bacalau
plătesc taxele luat în consid
enții înscriși îe de la bugetdirect16. Cu stat sau de stnțare, pe taxîn mai multee care înscrme cu speciatudenți suntedicină și fantru a spori rupurile vulnului terțiar 2
tribuția stud
Sursă
tre studenți i multe doml reprezintă i multe dom oferă progle de artă, arExistă însă dvi (Figura 45de vedere
ureat sublinia
din alte sursederare localita
în universitătul de stat ‐toate că taxtudenți/famxele de școlae domenii însriu mulți stalizare în mat înscriși la trmacie, în ceficiența și enerabile, Stra2014‐2020 re
denților în fu
ă: MEN (2015/
provin din menii au o pr27% dintre
menii, deși arame în știirhitectură, mdiferențe co). Este bine al oportunitază această s
e, precum instatea de domic
ăți sunt scutiîn special stxele de școlailiile lor, unearizare plătitscriu cel maitudenți cu rai multe domtaxă. Față dcare cerereaeficacitatea ategia naționecomandă a
uncție de tipu
/2016)
mediul rurroporție mastudenții încest procennțe sociale muzică și/sauonsiderabile îcunoscut faptăților educsituație.
ituții internațciliu a studenț
iți de taxa detudenții cu rarizare sunt lele universităe de studenmare numărezultate slamenii (Pitește această sita este ridicasistemului dnală pentru ccordarea su
ul de finanța
ral, iar univi ridicată descriși în univt nu este se(23%) sau au sport, doarîntre universptul că studeaționale, iar
ionale de învăilor în momen
e școlarizarerezultate foala același nivăți se bazeazți. Universităăr de studențabe. În patrti, Arad, Contuație generată, aproxime învățămâncreșterea paubvențiilor p
are
versitățile cae studenți diversitățile caemnificativ mal universitățr 11% dintre sități atât înenții din mer analiza rez
ățământ supentul înscrierii.
76
e pe bază arte bune vel, fie că ză în mod ățile care ți la taxă, ru dintre nstanța și rală, și în ativ 50% nt terțiar, articipării, pe criterii
are oferă n mediul are oferă mai mare ților STM studenții n termeni diul rural zultatelor
rior.
162. DatÎn aceaspentru mnumărulîn primuTotuși, înregistrpeste 30Mai multrei fațămenține
18 Trebuietrebui, înAvând la 1. Aceastanul doi a
Figura
Sursă
tele arată căstă analiză, nmăsurarea rl studenților ul an, ceea ceacest procerează cea ma0% în cazul t, datele araă de cei dinere în sistem
e subliniat fapn mod ideal, sdispoziție un ta înseamnă car putea fi atr
a 45. Studenț
ă: MEN (2015
ă o mare parnumărul sturatei de meînscriși în ane indică faptuent diferă înai mică difeuniversitățiloată că aceastn anul doi, a studențilo
ptul că toate dsă fie calculatsingur an, înscă diferențeleribuite atât ab
ții înscriși ca
/2016). Analiz
rte dintre stdenților înscnținere în snul 2 la licențul că, probabn funcție drență în aceor specializată diferență ceea ce sugr din anul înt
datele sunt pete pe baza unscrierea în ane dintre număbandonului, câ
are provin di
za include stu
tudenți nu pcriși în anii sistem a stuță este cu 25bil, mulți stude profilul uest sens, de ate în științeeste considegerează că tâi.
entru anul acanor date pe dnul 2 a fost utărul studențiloât și dimensiu
n mediul rur
udenții înscriși
promovează 1 și 2 de licdenților în 5% mai mic ddenți abandouniversității aproximativ sociale și aerabil mai muniversitățile
ademic 2015/doi ani raportilizată ca indicor înscriși în pnii cohortei.
ral, pe unive
la toate nivel
cu succes încență a fostprimii ani ddecât număronează după(Figura 46) 17%. Aceasrte, arhitect
mică între stue se confru
2016. Ratele dtate la acelașcator al retenprimul an și n
ersitate
lurile.
n anul doi det utilizat ca de studii.18 Îrul studențiloă primul an d. Universităstă diferențătură, muzicăudenții înscrintă cu dific
de retenție înși eșantion denției studențilonumărul celor
77
e licență. indicator n medie, or înscriși de studiu. țile STM ă este de și sport. și în anul cultăți de
n sistem ar e studenți. or de anul înscriși în
Fig
3.4.2
163. Unialte univmulte deuniversitconsumamulte clăfapt, uniindică fastudenți
164. Muconsultaunei nevcampusupentru lostudenți
gura 46. Dife
Su
Dimensiuni
iversitățile Sversități. În ecât universtățile STM aabilelor. Cu ădiri, universiversitățile cuaptul că uni înscriși.
Fi
Notă: Datel
ulte universiare publică revoi acute de urile universocuri de caz din mediul
rențe între s
ursă: MEN(201
ale infrastru
STM au cel mmedie, univsitățile cu spau nevoie detoate că unsitățile STM u specializarversitățile S
igura 47. Nu
le privind clăd
ități dispun ealizat pentrinvestiții în sitare și în are pentru s rural. Totu
studenții însc
15/2016). Aca
ucturii
mai mare numversitățile STpecializare îne mai mult sniversitățile cpar să utilizee în științe sSTM au nevo
mărul de clă
dirile sunt disp
de spații inru pregătireacămine pentapropierea studenți esteși, cum exis
criși pe ani duniversități
ademiile milita
măr de clădiTM administn științe socispațiu pentrcare au un eze mai multsociale au în oi ridicate d
ădiri, în func
Sursă: MENponibile pentr
nsuficiente a SMIE, reprtru a crește lor. Participe justificată îstă diferențe
de studii la lii
are/ de poliție
iri de gestionrează peste ale (Figura 4u laboratoarnumăr mai te clădiri indmedie cei mde spații și c
ție de profilu
ru 46 dintre ce
pentru cazarezentanții uoferta de lo
panții au remîn special îne mari între
icență, în fun
e au fost exclu
nat și întreți50 de clădir47). Acest fare, stocarea mare de stuiferent de cifai mulți studclădiri, chiar
ul universită
ele 55 univers
area studențniversitățilorcuri de cazamarcat că ccondițiile cruniversități
ncție de prof
use
nut în compri, cu peste apt reflectă echipamentudenți utilizfra de școlardenți înscrișir dacă au m
ății
sități de stat.
ților. În pror au evocat re pentru stcererea suplreșterii num privind deț
78
filul
parație cu 20% mai faptul că telor și a ează mai rizare. De . Aceasta
mai puțini
ocesul de existența tudenți în imentară ărului de ținerea și
operareaprimul râ 165. Pesarată căsituate îspecial, universitUniversitspecializmulte dopresiuneînscriși în
Figura
Notă: În
166. Anslabe cajudețe, dbacalaurprovin dmajore îslabe prolocuințe locurile d
01.0002.0003.0004.0005.0006.0007.0008.0009.00010.000
Num
ăruldestudențidinprimulande
studii
a propriilor când, pe cara
ste 50% dintă existența cîn marile orcazul academtățile STM attății Politehzate atrag stuomenii doar ea pentru lon respectiva
a 48. Cerere
figură sunt inmilitare/ d
naliza relevăare vin din dar apar difereat –vezi Figdin alte locaîn integrareaovenind din private, astfde cazare din
00000000000
UEftimieMurguResita
UConstantinBrancusi…
UPetruMaiorTarguMures
UPetrosani
cămine studcterizarea ce
tre studențiicăminelor reașe, cei mamiilor militartrag 68% dinhnica din Buudenți din în35% dintre curile de cazuniversitate
a pentru loc
cluse doar dade poliție și un
ă că cea mai alte localităerențe mari gura 49. Sutdlități (peste a în colectivualte județe fel că aceastn căminele s
UMFCraiova
UAurelVlaicuArad
UVasileAlecsandriBacau
U1Decem
brie1918Alba…
UMaritimaConstanta
UVlhi
Ti
dențești versererii pentru
înscriși în peprezintă o i mulți dintrre în care matre studenți ucurești. În ntreaga țară,studenți prozare în cămie și de specia
uri de cazare
Sursătele privind stniversitățile d
mare nevoiăți. Majoritadacă examindenții cu rez10% dintre
ul studențesau, de asemtă categorie tudențești.
UValahiaTargoviste
UPetrol‐GazePloiesti
UMFTarguMures
UStefancelM
areSuceava
UPitesti
USAMVaBanatuluiTimisoara
sus închiriere locuri de ca
primul an decondiție imre studenți ajoritatea stdin alte judetimp ce m
, la universitovin din alteine studențealizarea prog
e: localitateauniversități
: MEN (2015/tudenții înscride artă, arhite
ie pentru căatea universnăm studențzultate slabee toți studensc și adaptarmenea, o prode studenți
USAMVaBanatuluiTimisoara
UMFIuliuHatieganuCluj‐…
UOradea
USAMVIonIonescudela…
UTehnicadeConstructii…
SNSPABucuresti
ea unor cămzare în cămi
de licență pmportantă deprovin din audenților (70ețe, iar propmulte univetățile care ofe județe. Aceești diferă înramelor ofer
a de domicili
/2016). și în anul întâctură, muzică
mine apare sităților înscții în funcție (sub 7,0) la nții de anul ea la viața ababilitate mar putea be
SNSPABucuresti
UMFVictorBabesTimisoara
USAMVCluj‐Napoca
UMFGr.T.PopaIasi
UDunareadeJosGalati
UOvidiusConstanta
ine private, nele studenț
provin din ale infrastructalte județe. 0%) provin dorția este chrsități de pferă programeasta indică fn funcție de rite (Figura 4
iu a studenț
i în programeși sport au fo
în cazul stucriu studențide performexamenul dîntâi) se conacademică. Sai mică de aneficia cel m
UMFCarolDavilaBucuresti
UCraiova
ULucianBlagaSibiu
UTehnicaGheorgheAsachi…
UPolitehnicaTimisoara
analiza se ațești.
lte localitățitură. În univAcesta estedin alte judehiar mai marprestigiu și me specializafaptul că cernumărul de48).
ților și ampla
e de licență. Aost excluse.
denților cu i provenind
manța la examde bacalaurenfruntă cu dStudenții cu a‐și permite mai mult de a
UdeVestTimisoara
USAMVBucuresti
UTransilvaniaBrasov
UPolitehnicaBucuresti
UAlexandruIoanCuzaIasi
UThi
CljN
79
axează, în
i, ceea ce versitățile , în mod țe. Dar și e în cazul academii te în mai rerea sau studenți
asarea
cademiile
rezultate din alte
menul de at și care dificultăți rezultate cazare în accesul la
UTehnicaCluj‐Napoca
ASEBucuresti
UBucuresti
UBabes‐BolyaiCluj‐Napoca
Figu
Notă: În fmilitare/
În Bucurproveninopt univStudii Ecde Educacă investcazare dcererii).
Su
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
UMFCarolDavila
Bucuresti
UUTe
ura 49. Rezul
figură sunt incde poliție și u
rești, raportnd din alte jversități penconomice (Aație Fizică și tițiile pentruisponibil (va
F
ursă: MEN. Da
UMFCarolDavilaBucuresti
UConstantinBrancusiTargu…
UMFIuliuHatieganuCluj‐…
UPetruMaiorTarguMures
UMFGr.T.PopaIasi
UMFCraiova
UMFTarguMures
UUNATCI.L.CarhnicadeConstUNationalaM
SUNational
UPolite
ltatele la exa
cluse doar datuniversitățile d
Caseta ul dintre spajudețe difertru care exisSE BucureștiSport (UNEFu extinderea riabilă a ofe
Figura 50. Sp
atele privind c
UMFTarguMures
UEftimieMurguResita
UPetrol‐GazePloiesti
UOradea
UAurelVlaicuArad
UArhitecturaUrbanism…
ASEBucuresti
UNEFSBucuresragialeBucurestructiiBucuresMuzicaBucuresSNSPABucuresaArteBucuresehnicaBucuresASEBucures
amenul de b
Sursătele privind stde artă, arhite
4. Cămineleațiul din cămă considerastă date dispi) are sub 1mFS București)căminelor strtei), cât și n
pațiu per stu
celelalte opt u
UVasileAlecsandriBacau
UBucuresti
UMFVictorBabesTimisoara
UPitesti
UStefancelM
areSuceava
U1Decem
brie1918AlbaIulia
UOvidiusConstanta
0
stistististististististi
Spațiude
bacalaureat a
: MEN (2015/tudenții înscrișectură, muzică
e universitățimine (în metbil. Acest luponibile privm2 per stude) care are aptudențești arnumărul stud
udent proven
universități din
UOvidiusConstanta
UNATCI.L.CaragialeBucuresti
SNSPABucuresti
UAlexandruIoanCuzaIasi
UPetrosani
UValahiaTargoviste
UPolitehnicaBucuresti
2ecazare(mp)p
ale studențil
/2016). și în anul întâiă și sport au fo
ilor din Bucutri pătrați) șcru este prevind cămineent compararoape 8m2 pr trebui să iadenților prov
nind din altă
n București su
UPolitehnicaBucuresti
UMaritimaConstanta
UDunareadeJosGalati
UBabes‐BolyaiCluj‐Napoca
ULucianBlagaSibiu
UdeVestTimisoara
UArtaDesignCluj‐Napoca
4perstudentpr
or provenin
i în programe ost excluse.
urești și numărul stezentat în Figle. De exemtiv cu Univeer student. Aa în consideravenind din alt
ă localitate
nt incomplete
UPolitehnicaTimisoara
UCraiova
USAMVIonIonescudela…
UNationalaArteBucuresti
UTransilvaniaBrasov
UNationalaMuzicaBucuresti
UTehnicaClujNapoca
6oveninddinal
d din alte ju
de licență. Ac
studenților îngura 50 în c
mplu, Academersitatea NațAceastă sugeare atât spațt județ (varia
e sau lipsesc.
UTehnicaCluj‐Napoca
UArteTarguMures
UArteGeorgeEnescuIasi
UTehnicaGheorgheAsachiIasi
USAMVCluj‐Napoca
UNEFSBucuresti
UTehnicade
Constructii…
8ltjudeț
80
dețe
cademiile
nscriși cazul a mia de ională erează țiul de abilă a
UTehnicadeConstructii…
AMuzicaGheorgheDima…
USAMVaBanatuluiTimisoara
USAMVBucuresti
10
3.4.3 A
167. În cde ani șinu indicăinvestițiiuniversitTrei dint1964 ‐ sudețin unprobabil
Notă: Pe
168. Vuluniversitproblemcadrul ariscului construcîn vederuniversitfiecărei de clădir
169. Conse află înaflă în Bmare dePGA, înăîn specia
1
Procentclădiri
Anul constru
cazul unora di nu au mai fă neapărat aile necesaretăți, peste jutre aceste uunt cele de an procent ma mai mici.
Figura 50
baza datelor
lnerabilitatetare. Consu
mă pentru uncestei analizseismic) pe cției sau al cere că vulnetăților au cluniversități, re lipsesc pen
nform datelon București. București (Figecât în alte zălțimea și maal în cazul un
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
UArteTarguMures
UOvidiusConstanta
UPetruMaiorTarguMures
ucției și vuln
dintre univefost reabilitaactualele tipe pentru înumătate dintniversități ‐ arte, însă aceai ridicat de
. Vechimea c
disponibile pr
ea seismică eultările publniversități, îze, s‐a creatbaza a patelei mai receerabilitatea sădiri multipluând în conntru unele u
or disponibilAstfel, nouăgura 51). Aceone ale țăriiaterialele deiversităților
gUTehnicaGheorgheAsachi…
UConstantinBrancusiTargu…
USAMVaBanatuluiTimisoara
UPetrol‐GazePloiesti
UMFIuliuHatieganuCluj‐…
UMFCraiova
nerabilitatea
ersități, jumăate. Cu toateuri de funcțintreținere, etre clădiri aucele care deestea au cifrclădiri noi, s
construcției
rivind anul con
este o altă dice au subln special pet un indicatotru variabileente reabilităseismică estle în diferitensiderare toaniversități.
le, universităă dintre primest lucru se și că univer construcție situate în afa
USAMVIonIonescudela…
UPolitehnicaTimisoara
UTehnicaCluj‐Napoca
UBabes‐BolyaiCluj‐Napoca
UVasileAlecsandriBacau
SNSPABucuresti
UA
lVli
Ad
seismică
ătate sau pee că anul conionalități aleeficiență enu fost constrețin cel mai ă mică de șcsugerând as
sau ultima r
Sursă: MEN.nstrucției. Aca
dimensiune liniat faptulentru univeror multidime: valoarea dări; înălțimeate măsuratăe locații, anate clădirile
ățile care premele zece unidatorează farsitățile din Bsunt dimenara Bucureșt
UAurelVlaicuArad
USAMVCluj‐Napoca
UDunareadeJosGalati
AMuzicaGheorgheDima…
UMaritimaConstanta
UTehnicadeConstructii…
UPolitehnicaBucuresti
este dintre clstrucției sau
e unei clădiri,nergetică saruite cu pestmare număcolarizare. Petfel că inves
reabilitare a
ademiile milit
importantăcă vulnera
rsitățile careensional al vde vârf a aca clădirii și mă la nivelul naliza prezinuniversității
ezintă cea mversități, conaptului că BuBucurești au siuni importtiului.
UPolitehnicaBucuresti
UNationalaMuzicaBucuresti
UMFVictorBabesTimisoara
UArhitecturaUrbanism…
U1Decem
brie1918AlbaIulia
UPetrosani
ASE
Bucuresti
lădiri au fostu anul celei m, acestea ofeu modernizte 50 de ani r de clădiri ce de altă partițiile în infr
clădirilor un
are/ de poliție
ă privind calabilitatea see dețin clădivulnerabilităccelerației tematerialele dfiecărei clătă o valoare, cu mențiun
mai mare vulnform indiceucureștiul arclădiri mai îante ale vuln
UEftimieMurguResita
ULucianBlagaSibiu
UBucuresti
UArtaDesignCluj‐Napoca
UAlexandruIoanCuzaIasi
UTransilvaniaBrasov
t construite mai recente reră o imaginzare. În caz în urmă (Ficonstruite înrte, multe unrastructura f
niversității
e au fost exclu
litatea infraseismică repriri de patrimății seismice erenului (PGde construcțiădiri, iar mae agregată lnea că datel
nerabilitate elui de risc sere o valoare înalte. După nerabilității
UCraiova
UMFTarguMures
UOradea
UMFGr.T.PopaIasi
UNEFSBucuresti
UNATCI.L.CaragialeBucuresti
81
acum 50 reabilitări ne privind zul a 14 gura 50). nainte de niversități izică ar fi
use.
structurii rezintă o moniu. În (indicele
GA); anul ie. Având ajoritatea la nivelul e la nivel
seismică eismic, se PGA mai valoarea seismice,
UArteGeorgeEnescuIasi
UNationalaArteBucuresti
3.5 Cere
3.5.1
170. La acesteiametode:aplicat a
171. Meste perlocuri dede forțăpersonamajoritainformațperspectpentru aprivind mde comppentru a
00,10,20,30,40,50,60,70,80,91
IndexRiscSeismic
Su
erea și oferta
Cererea d
nivel naționa cu ofertele: focus grupngajatorilor
obilitatea forcepută de e muncă la nă de muncă l tânăr și caatea oamenițiilor limitattivele locativa‐și găsi un mobilitatea fpetențe a ana răspunde n
01234567891
UConstantinBrancusi…
USAMVIonIonescudela…
UTehnicaGheorgheAsachi…
UOvidiusConstanta
Figura 51. In
ursă: MEN. Li
a de compet
de competen
nal există ine educaționauri realizate(vezi detalii
orței de muangajatori cnivel teritoriadiversă, pe alificat. Potrlor nu sunt e despre opve. Angajatoloc de munforței de mungajatorilor, îevoilor.
UAlexandruIoanCuzaIasi
UTehnicaCluj‐Napoca
UMFCraiova
UMaritimaConstanta
UMFIuliuHatieganuCluj‐…
ndicele de ri
psesc date pe
tențe
nțe pe piața
nformații inale. Analiza de cu angajatoîn capitolul
ncă în rânduca fiind limital. Firmele scând cele sivit discuțiilodispuși să s
portunitățile rii au susținuncă deoareceuncă par să rîmpiedicând
UEftimieMurguResita
AFAHenriCoandaBrasov
USAMVCluj‐Napoca
UPetrosani
UMFTarguMures
isc seismic în
entru 18 din 5
forței de mu
nsuficiente pde față se bori în cinci oMetodologie
ul tinerilor, tată, împiedituate în orasituate în oor purtate cse relocheze de angajarut faptul că me percep acreprezinte b deplasarea
gUBabes‐BolyaiCluj‐Napoca
UArteTarguMures
U1Decem
brie1918Alba…
UAurelVlaicuArad
UOradea
n funcție de
5 universități
uncă
privind cerebazează pe dorașe mari de).
în special adicând astfeașele mai marașele mici cu companiie în afara lore, precum șmulți angajaest lucru caariere imporpotențialilo
UArtaDesignCluj‐Napoca
UMFVictorBabesTimisoara
UCraiova
ULucianBlagaSibiu
UNEFSBucuresti
universitate
(33% din tota
rea de comdate primaredin România
angajaților el corelarea ari au problemau dificultățle participanocalității de și a lipsei dți nu sunt difiind foarte
rtante pentrr angajații sp
UPetrol‐GazePloiesti
UDunareadeJosGalati
UTehnicadeConstructii…
UVasileAlecsandriBacau
ASE
Bucuresti
e
al).
mpetențe și e colectate pa și un sond
tineri slab cererii cu ome legate deți în recrutante la focusdomiciliu, de stimulentispuși să se re riscant. Prru satisfacerepre alte zone
ASEBucuresti
ANIM
ihaiViteazulBucuresti
UNApCarolIBucuresti
ATehnicaMilitaraBucuresti
UNationalaMuzicaBucuresti
UBucuresti
82
legătura prin două daj online
calificați, oferta de e cererea area unui s grupuri, din cauza e privind relocheze ovocările ea cererii e ale țării
UBucuresti
UPolitehnicaBucuresti
UArhitecturaUrbanism…
UNationalaArteBucuresti
172. Angnecalifictratareade rutinăcerere rînregistrpersonalăcătuși)participadeficitul competenecesităcaută uncalificaremuncă, remarcaputea coșomaj sunivel infeunor cande asiste
3.5.1.1 O
173. Conspecialișînalt nivsunt astnecesităsubliniatmuncă, expus peAngajatorecalificaeste scăagraveaz 174. Angforței deAcestea responsaasemeneEste impprintre manager
gajatorii aucați, în speci și distribuțiă care necesridicată a forând cea mail pentru locu, dar au întâanți la focusde competeențe a angaj competențen loc de mue preferă să diminuândut, de asemeontribui la acunt un factoerior. Angajandidați tinerență socială.
Oferta, cere
nform percești în tehnolovel. Această stfel obligați instruire int motivația ceea ce cone perioade orii au semarea angajațzută. Angajază rotația pe
gajatorii cone muncă nu ainclud motabilitatea, plea, confirmaportant faptcele ma
riale/profesi
u subliniat, ial în domeia apei și cosită, în princost subliniat scăzută ratăuri de muncăâmpinat difics grupuri s‐aențe. Rezultaatorilor pe de pentru opeuncă. În unelucreze în alt‐se astfel nenea, faptul ceastă probleor descurajatatorii au desi de a fi resp
rea și deficit
epției angajaogia informasituație a fossă angajez
ntensă la locscăzută a aduce la fenoscurte de tinalat că acților în aceleatorii au subersonalului și
nsideră că atau competeivația, empalanificarea șiată în mod ctul că mulți ai importaonale, ocupa
de asemenniul prelucrălectarea guncipal, utilizaretă de angajă a șomajuluă presupunâcultăți în recrau concentratele sondajudiferite profierații manuale regiuni, ate țări europumărul acescă slaba coemă, alături tor în calea tscris acest dipinși de anga
tul de compe
atorilor, exisației (IT), cust subliniată e personal cul de muncngajaților deomenul „tranmp înainte eastă proble sectoare pbliniat faptul contribuie l
tât actualii anțe socio‐ematia, tolerani angajamenclar de rezulangajatori inte compații în vânzăr
nea, o cerării lemnulunoiului. Ocuea instrumeatorii din juui la nivel națnd operații drutarea lor, îrat mai mulului online oluri ocupațioale, de rutinăangajatorii apene unde postora la niveorelare a ofede efectele tinerilor, altin urmă fenoajatori pentr
etențe
stă o cerere competențde angajatorcu competecă. În sectoe a‐și asumnzitului” întrde a demisiemă impunpentru care ol că salariilea cererea ne
angajați, cât moționale esța, stăpânirtul. Lipsa acltatele sondidentifică acpetențe peri/servicii și a
ere ridicatăui, vânzări șpațiile elementelor manuudețele Brașțional. Angajde rutină (deîn ciuda efort pe deficituoferă, totuși,onale. Locuriă, par să fie eu menționaot câștiga mael național. Certei de învănefaste ale fel calificați,omen ca fiinru ca aceștia
e ridicată dee analitice șrii din Cluj‐Nențe cognitirul serviciiloa angajamere locurile deiona pentru e costuri moferta de pe scăzute repesatisfăcută d
și studenții sențiale pentea de sine, cestor compeajului onlineceste compeentru toatagricultură/p
ă și nesatisi servicii, agentare presuuale și adeseșov, Iași și atorii au dece exemplu, eturilor depuul de forță o mai bunăle de muncăevitate constt că angajațai mulți baniCu toate aceățământ propoliticilor pr de a ocupad dovedit desă poată be
e personal cși de rezolvaapoca și Iași,ve și tehnicor și al indunte pe terme muncă, la a‐și găsi un
mari cu recrersonal cu cprezintă un de competen
și absolvențtru adaptaremunca în eetențe socioe realizat în etențe sociote categorproducție (Fig
sfăcută de gricultură, pupun sarcini ea efort fizicTimiș, ultimclarat că au nelectricieni, mse. Astfel, ande muncă
ă imagine a că solicitante tant de cătreții cu nivel si pentru acelestea, angajofesional și trin care ajutoa locuri de me încercări deneficia în co
calificat, de are a problem, care au semce insuficienustriei, angajmen lung la care person
n nou loc derutarea, instompetențe potențial fanțe a angajat
ții care intrăea la locul deechipă, como‐emoționalerândul anga
o‐emoționaleriile de gura 52).
83
angajați roducție, simple și . Această mul județ nevoie de mecanici, ngajatorii decât pe cererii de fizic care e cei care scăzut de ași tip de jatorii au tehnic ar oarele de muncă de in partea ontinuare
exemplu melor de mnalat că nte, care jatorii au locul de
nalul este e muncă. truirea și adecvate ctor care torilor.
pe piața e muncă. unicarea, e este, de ajatorilor. e ca fiind ocupații:
175. În cabsolvenÎPT deținsemnalaafacerilotehnice echipamangajatoîmbunătși formapercepudar mai exprimatîmbunătacestor opinii (Fi
Fig
Cât de(mana
Poate co
Poate co
Perseve
Poate gă
Poate să
Se adap
Poate fa
Scrie și c
Demons
Este tole
Foloseșt
Susține
Poate să
ceea ce privnții de învățn competent faptul că or și competsau profesi
mentelor și morii au sublitățire a compre interne, et de toți parpuțin pe det opinia că tăți competecompetențeigura 52).
gura 52. Perc
e importante suageri, profesion
olabora și comun
ontinua în situați
rează și finalizea
ăsi metode noi și
ă scrie și să citeas
tează ușor la sarc
ace calcule și lucr
citește în limba e
strează competen
erant și empatic
te instrumente T
prezentări și gest
ă scrie și să citeas
vește compețământ supențe care nu sabsolvenții tențe de anonale ale ametodelor deniat nevoia petențelor, detc. Această rticipanții cazvoltarea coalocă prea mențele și că sie. Rezultatele
cepția angaja
unt următoarelniști și tehnicien
nica în echipă
i dificile la locul d
ză sarcinile
mai bune de a fa
scă în rlimba omâ
cini noi și schimb
ra cu cifre
ngleză
nțe tehnice speci
IC
tionează baze de
scă într‐o altă lim
etențele cogerior dețin sse mai cer pde studii sualiză afaceribsolvenți dee predare înde a le co
de exemplu pproblemă se fiind prea t
ompetențelomult timp șiistemul de îne sondajului
atorilor privi
le competențe pni)?
de muncă
ace lucruri
ână
ări
fice
date
mbă străină
gnitive și prsuficiente cupe piața forțuperioare nuilor. Percepțe ÎPT vine pnvechite. Peompleta prinprin stagii, ine referă în coteoretic, axar profesionai depun munvățământ ai online real
ind nevoile d
25
0% 2
pentru ocupați
rofesionale, unoștințe teoței de muncău dețin cunoția angajatorpe fondul entru a compn adoptareanstruire pracontinuare la sat pe acumule și socio‐elt efort pentr trebui să pulizat în rând
de competen
66747678818
20% 40%
iile de Tip A
percepția aoretice, iar eă. Angajatoroștințe de brilor privind existenței în pensa lipsa adiferitelor
ctică în ateliesistemul de îlarea de cunmoționale. Mtru a instruiună mai mulul angajator
nțe pe categ
188939595100100100
60
% 60%
angajatorilorelevii/absolvrii din sectorbază de gestlipsa compeatelierele șacestor comstrategii/meerele firmeloînvățământ noștințe și inMulți angajai noii angajalt accent pe frilor confirm
gorii de ocup
3423212319
1
80%
84
r este că venții de rul TIC au tionare a etențelor școlare a mpetențe, etode de or, cursuri care este nformații, tori și‐au ați și a le formarea mă aceste
pații
912755
15
32
100%
176. Comca fiind angajatola locul dîn genersectorul
Cât dsecto
Se ad
Poate
Poate
Poate
Poate
Perse
Este t
Poate
Folos
Scrie
Susțin
Demo
Poate
Cât de imsilvicultuocupații
Poate co
Persever
Poate co
Se adapt
Poate gă
Poate să
Este tole
Demonst
Poate fac
Folosește
Susține p
Poate să
Scrie și ci
Sursa: C
mpetențele insuficiente
orii din Bucurde muncă. Aral, competeservicii și al
de importante sorul servicii și vâ
daptează ușor la s
e să scrie și să cit
e colabora și com
e continua în situ
e face calcule și lu
everează și finaliz
tolerant și empat
e găsi metode no
sește instrumente
și citește în limba
ne prezentări și g
onstrează compe
e să scrie și să cit
mportante sunură, pisciculturi elementare)?
labora și comunic
ează și finalizeaz
ntinua în situații
ează ușor la sarci
si metode noi și m
scrie și să citeasc
rant și empatic
trează competenț
ce calcule și lucra
e instrumente TIC
prezentări și gesti
scrie și să citeasc
itește în engleză
Chestionar on
lingvistice ‐ e, mai ales rești și BrașoAcești angajanțe lingvisticangajaților î
sunt următoareânzări)?
sarcini noi și schim
ească în limba ro
munica în echipă
ații dificile la locu
ucra cu cifre
zează sarcinile
tic
oi și mai bune de a
e TIC
a engleză
gestionează baze
etenșe tehnice sp
ească într‐o altă
t următoarele ră, meșteșuguri
ca
ă sarcinile
provocatoare la
ini noi și schimbă
mai bune de a fac
că în română
țe tehnice specif
a cu cifre
C
ionează baze de d
că într‐o altă limb
line realizat în
în special ceîn rândul a
ov au identifiatori au remace suficienteîn vârstă aces
ele competențe
mbări
mână
ul de muncă
a face lucruri
de date
ecifice
limbă străină
abilități pentrui și artizanat, o
locul de muncă
ări
ce lucruri
ice
date
bă străină
n rândul anga
ele de comuangajaților îicat competearcat faptul e, dar în cazuste compete
28
0% 2
e pentru ocupa
88814
0%
u ocupațiile de operatori uzină
jatorilor de Ba
nicare în limîn vârstă șiențele lingviscă angajații ul angajațiloențe lipsesc.
485462626578838385859
83
20% 40%
țiile de Tip B (lu
424345505058616471
504246
20% 4
Tip C (agricultuși mașini, asam
anca Mondial
mba engleză în sectorul
stice ca fiindcu nivel înalr cu nivel sc
355903
45403
% 60%
ucrători în
1
564
274
40% 60%
ură, mblor și
ă (2017)
‐ au fost idel servicii. Înd cele mai imlt de calificarcăzut de calif
033
3128
3318151513105
13
281313
1
80%
45
4240
3432292318
425046
31
30
1
% 80%
85
entificate n special, mportante re aveau, ficare din
3380
5323555
100%
13
1310
1611111311
100%
177. În gcompeteprofesiodeschiși,asemeneparticipaangajaminfluențe
3.5.2
178. Angmulte mterțiar aconcepterând, avdescrise competepreuniveprivind r
179. Angpentru mactivitățangajatoabsolvenproblem
Sistem
Oferă ex
Oferă co
timpului
Satisface
domeniu
Oferă cu
și tehno
Oferă ab
general, angaențele lingvnale mai sol, având comea descriși anților au foment, mai puează practici
Curriculu
gajatorii au motive. În pa fost raportele abstractvând în vedca fiind înv
ențelor pracersitar și unrelevanța sist
Figu
Sursa: C
gajatorii au pmai multe oți pentru aorii au sublinnți. De exemmelor. Angaja
mul de învățăm
xperiență pract
ompetențe pers
i, încredere, cap
e adecvat nevo
ului de activitat
unoștințe actua
logie
bilitățile pe care
ajatorii conistice. Angajlide, în timp mpetențe linca având post, în generuțină inițiativle de recruta
um, metode
fost, în generimul rând, tat de diferițe și pe acumere curriculvechite și extctice. În celniversitar estemului de în
ura 53. Perce
Chestionar onl
pledat pentroportunități a‐și dezvoltniat o serie mplu, acesteatorii au con
mânt din Rom
ică ce poate fi a
sonale precum
pacitatea de a l
ile de compete
te
lizate despre m
e le‐ați conside
sideră că exjații mai în ce tinerii anngvistice și otențial maral, de acordvă personalăare și dezvolt
de predare ș
eral, critici ccurriculumuți angajatorimularea infoumul prea trem de trade din următe foarte renvățământ s
epțiile angaj
line realizat în
ru mai mult pentru stud
ta competede competea includ comnsiderat că, î
mânia...
aplicată în mun
gestionarea
lucra cu ceilalți
nțe ale
metode, materia
rat importante
istă diferențvârstă au fongajați (în unde utilizare
ai mare de d cu faptul că și o rezistetarea compe
și ofertă edu
cu privire la ul atât pentr ca fiind excormațiilor dteoretic, mediționale, cuă, angajatorezistent la sunt ilustrate
jatorilor priv
n rândul angaj
echilibru în denți de a lențele socioențe socio‐emmpetențe deîn multe ca
6
11
14
28
0%
ncă
ale
țe între angaost descriși cnele cazuri) e IT mai bucreativitate.că tinerii angență mai redetențelor.
ucațională
relevanța siru învățămâcesiv de teoecât pe cometodele de u accent pe ii au remarschimbare. e în Figura 53
vind sistemu
jatorilor de Ba
curriculum îucra în echio‐emoționalemoționale lie comunicarzuri, atât cu
8
40
43
33
31
20% 40
ajații tineri șica având coau fost descune. Angajaț Cu toate agajați au undusă. Acest
stemului dentul secundoretic, cu accmpetențele ppredare au memorare, rcat că sistePercepțiile a3.
l de învățăm
anca Mondială
între teorie șipă, de a fae. Conformpsă în cazul re, lucrul în urriculumul p
33
26
23
25
19
0% 60%
i cei în vârstompetențe tcriși ca fiind ții tineri auacestea, man nivel mai sdecalaj gen
e învățământdar, cât și pecent mai depractice. În fost, de asși nu pe deemul de învangajatorilo
mânt
ă (2017).
și practică, pace prezentăm celor me studenților echipă și repentru ÎPT,
17
11
20
22
28
14
17
80%
86
tă privind ehnice și mult mai fost de ajoritatea scăzut de erațional
t din mai entru cel grabă pe al doilea semenea, zvoltarea vățământ r români
precum și ări și alte nționate, și noilor
ezolvarea cât și cel
9
8
8
8
6
100%
pentru îcompeteexistândprezentaabsolven 180. Angunități ÎînseamncompeteAcest lucde îndrutinerii ana unei eprofesio 181. Maprogramde stimudificultățad‐hoc. interventeme reexistențasustenabprogresuurmeze
3.5.3
182. Unelucru se comună un avanta fost dmanagerUn caz organizaparticipa 183. Numa exprimasociații competeasociațieintermedexistă uMajoritaau fost c
învățământuențe și abilitd oportunitățare în sala dnților pentru
gajatorii au ÎPT nu ofernă că elevii ențe sau calicru reitereazumare sau sngajați schimxperiențe prnal.
ajoritatea comelor școlareulente pentrțile cu care sConstrânger
ni în mod prolevante pena echipamenbilitatea invului tehnologpregătirea p
Legături î
ele dintre codatorează faprivind dezvtaj reciproc. dezvoltat în ri care predainteresant sarea campusarea la adapt
mai câteva dma opiniile pregionale in
ențe/ocupațe de producdiul stagiilorun mod sistatea angajatoconsiderate p
l superior setăți. Opinii sți limitate pde clasă. An intrarea pe
remarcat, dă elevilor sdispun de ficările neceză un punct prijin suficiembă frecventrofesionale ș
ompaniilor ae și a curricuru schimbares‐au confrunrile instituțiooductiv sau ntru locul dentelor învechvestițiilor în gic și al costuractică pe ec
între instituț
ompaniile maptului că acvoltarea și foDe exempluparteneriat au cursuri la semnalat a surilor de vtarea curricu
dintre marileprivind deficinformale saii, permițâncători care cr de practicăematic, sustorilor nu au parteneri via
e concentresimilare au fentru elevi gajatorii crepiața forței d
de asemeneervicii adecinformații l
esare și modude vedere laent pentru at locurile de și a unei form
au susținut clumului, parea metodelotat în interaonale, legaleeficace în pre muncă. În hite în multe echipamen
urilor ridicatechipamentel
țiile de educ
mari iau inițcestea dețin ormarea resu, la Cluj‐Napcu mari couniversități fost cel al vară, stabiliulumului.
e firme fac ptul de compu parteneriad adoptareacolaborează , târgurilor dtenabil sau auzit niciodabili în elabor
ază mai degfost exprimade a lucra îed că acest de muncă.
ea, că școlilecvate de oriimitate privul eficient dearg exprimata dezvolta umuncă în cămări la locul
că există o rțial datorităor de predarcțiunea cu șe și financiaroiectarea cuacelași timpunități ÎPT la
ntele și tehne. Astfel, mue lor în atelie
cație și forma
iativa de a resurse finaurselor umanpoca, un progompanii de publice deșiunei firme irea de par
parte din asopetențe. Comate care facia unor metcu unitățilede joburi și lorganizat dată de Comirarea politici
grabă pe acuate și în cazîn grupuri salucru contrib
e din învățăientare și covind oportune planificaret de angajaton interes prutarea unui de muncă c
implicare slă inerției sistre și învățarecolile și univare limiteazăurriculumulup, angajatora nivelul întrnologiile deulți angajatoerelor lor
are și angaja
stabili legătanciare și umne și considegram de doctIT din oraș.i în mare parimplicate înrteneriate c
ociații regionmpaniile marlitează o înțtode comune ÎPT pentruectorilor dinde vlorificartetele Sectoilor de dezvo
umularea dezul metodeloau de a exerbuie la o pr
ământul secuonsiliere în nitățile prof pentru carieori, acela că trofesional, cecâștig salaricu scopul con
abă din partemului de îe. Mai mulți versitățile, exă capacitateui sau în apliii sunt conștregii țări. Ei s ultimă genri ar prefera
atori
turi cu institmane, au o veră că aceasttorat al Univ Alte exemrte pe salariin sprijinireacu unități ÎP
ale și comitei din anumitțelegere come de recrutu a gestionan companii). e a acestui riale, iar Camoltare a comp
e cunoștințe or de predarsa competeregătire insif
undar care carieră. Ac
fesionale, tipera pe care tinerii nu beeea ce explial mai degransolidării un
rtea lor în rînvățământ șangajatori axceptând colea angajatoricarea în școtienți de lipsunt mai intenerație în cca elevii/stu
tuțiile de E&viziune și o întă legătură reversității Babple subliniati/onorarii foaa sistemului PT și unive
ete sectorialte sectoare amună a defictare (de exea fluxul de eCu toate ace tip de parmerele de Copetențelor.
87
și nu pe re, astfel ențele de ficientă a
includ și est lucru purile de o doresc. eneficiază ică de ce abă decât nui traseu
ealizarea și a lipsei au descris aborările ilor de a oli a unor sa și/sau eresați de contextul udenții să
&F. Acest nțelegere eprezintă beș‐Bolyai te includ arte mici. ÎPT prin
ersități și
le pentru au format citului de emplu, o elevi prin estea, nu rteneriat. omerț nu
184. În Bangajatostagii desine, însscăzute. companimuncă t 185. În ssă recrucompetipentru alucru fiepentru pprogramangajatoînscriși, cpercepțiexperien
3.5.4
3.5.4.1 C
186. La cognitiveconsiderEconomdisproposugereazdecenii ( 187. Locnecesităcitire deproductisolicită uproblemde scrierface fațăsuficientPublicațiîmbunăt 188. Comcompetesugereazcompete
Brașov, existorii au rapoe pregătire psă s‐a afirmaDe exempluie din acest uturor celor
sectoarele înuteze studentive precuma asigura une prin prograposturi cu n
m de compleori ca fiind ceea ce ducea publică conțe practice ș
Compete
Competențe
nivel mondie de nivel rabil personia româneasorționat de ză că peste 6(Acemoglu și
curile de muă minimum ne nivel 3 sauivi atunci câun nivel sufi
me specifice. re și citire saă cerințelor t de ridicat iile recente tățirea perfo
mpetențele ențelor și cuză că acesteențelor și cu
tă exemple rtat dificultăractică în coat faptul că u, doar 1 dinoraș, a răm30 de elevi.
n care se înrenți încă de la IT, angajaton flux de peame de stagnormă întreat de studii (esențial. Ace la un efect onform căreiși de învățare
ențe dobând
e cognitive
ial, automatmai ridicatalul cu caliscă este deosastfel de lo60% dintre toi Restrepo 20
uncă pierdutnivelul 3 deu peste învand intră pe cient de ridiPersonalul rau de 275 puacestor noal competeale OCDE cormanței eco
lingvistice dunoștințelore competențnoștințelor t
de unități înăți în implempanii reușeratele de m
n 30 de elevmas în aceast
egistrează cea sfârșitul porii au mențirsonal calificii care începagă. Acest fde la patru ceastă situațnegativ asupa programele suficiente ș
ite în unități
tizarea procet. Automatizficări de nisebit de vulncuri de munoate locurile016).
e în favoare competențață mai mulpiața forței dicat de compromânesc vancte din 500i locuri de mențelor cognonfirmă imponomice.
e scriere și cr tehnice și țe sunt fundtehnice și ef
n care se orgmentarea aesc să dobânmenținere avi înscriși în îtă companie
erere ridicatprimului an donat că prefcat, decât săp imediat dufenomen sula șase ani, ție creează pra ratei de e universitași adecvate.
i ÎPT și unive
eselor de przarea continvel scăzut nerabilă la acncă în sectoe de muncă v
ea automatizțe de scrieret, au mai mde muncă. Ppetențe coga avea deci n0 conform scmuncă; acesnitive care sortanța cent
citire și cele aplicarea lo
damentale înficiența cu ca
ganizează încestui tip dndească com locurilor deînvățământue, deși comp
tă de forță dde studii unferă mai degă recruteze upă primul agerează că, în funcție dstimulente menținere înre sunt prea
ersități
roducție detnuă a proca căror muceastă tendioarele indusvor fi înlocuit
zării vor fi îne și citire. Elmulte șanse Prin definițienitive care snevoie de mcalei internațstea presupusă le permitrală a comp
numerice suor eficientăn sensul că aare sunt apl
nvățământ pe învățămân
mpetențe tehe muncă și ul profesionapania respect
e muncă caliversitare. Îgrabă să recrabsolvenți. n, fie recrutîn cazul an
de diplomă) neintenționan sistem. Ma teoretice și
ermină o ceeselor de pncă implicănță, având întrie, IT și agte de mașini
nlocuite cu levii cu compsă continuee, locurile desă permită luinimum niveționale a comun ca angajtă aplicareapetențelor co
unt esențialela locul de
acestea influicate la locu
profesional dnt. Elevii imhnice și încreproductivitaal dual, susțitivă oferise
lificată, firmÎn special în ruteze directAngajatorii tează studennumitor domnu este perate pentru ai mult, se rei nu oferă st
erere de comproducție vaă operații dn prezent ungricultură. L în următoar
ocuri de mupetențe de e studiile și e muncă nouucrătorilor selul 3 de commpetențelor ații să aibă a lor la niveognitive chei
e pentru doe muncă. Ceuențează doul de muncă
88
dual, însă mplicați în ederea de atea sunt inut de o locuri de
ele încep sectoare t studenți fac acest nții direct menii, un rceput de studenții
econfirmă udenților
mpetențe a reduce e rutină. n procent Literatura rele două
uncă care scriere și sunt mai u apărute ă rezolve mpetențe pentru a un nivel
el global. ie pentru
bândirea ercetările obândirea (Murray,
ClermondiferențeTrembla 189. Conani din Roferta delevilor alfabetiz80% dintfapt, 529alfabetiznivelul cdisponibobține rnivel scăreducereeconom
S
Ma
Fem
190. ComRomâniaacestei atext utilicomputețări, darreprezenîn diferittabele și 191. TOWșcolar 20selectațirăspuns 23 de jud 192. Compuncte curma apdiferențeca difere
nt și Binkley ele între raty și Marchan
nform standRomânia sune competenromâni de zării, matemtre elevii de 9 reprezintăzare a PIAACcerebelului (bile sugereazezultate foaăzut de comea eficiențeice ale țării.
Tabe
Sex
<
asculin 9
minin 9
mpetențele a sunt, de analize, elevizând Testul er care permr și din perntând cunoștte formate, ii diagrame.
WES a fost a016/2017; ei în acest scoa fost de 73dețe.
mpetențele care este împlicării testule între scoruențe între pr
2005). Difertele de creșnd 2004).
dardelor intent scăzute. Anțe cognitive15 ani caraticii și știinsex feminin
ă scorul PISAC ‐ punctul craplicare) la ză că este narte bune în mpetențe în si acestor si
elul 22. Nive
PISA 200
Elevi (%
529 >
95.9 4
90.5 9
de scriere șasemenea,
vilor și studeCompetențe
mite studențrspectiva cetințele și comnclusiv aplic
aplicat pe uneșantionul a op. Testul a %, incluzând
de înțelegermpărțită pe cui adaptiv Turile medii oocentele ele
rențele în deștere a prod
ernaționale, Astfel, decidee cheie la nivre au particnțelor arată nu ating niv
A care este ritic de la nivprocesele denecesar miniînvățământsistemele deisteme, cu
lul compete
06
%)
529 < 5
4.1 92
9.5 84
Sursa: O
și citire ale scăzute conților particelor de Bază ților români rințelor locumpetențele cații pentru l
n eșantion refost selectafost aplicat
d 13 școli cu
re a unui docinci nivelurTOWES permobținute la teevilor situați
eținerea aceductivității și
competențeenții se confvel național. cipat în 201că aproape velul 3 de coechivalentulvelul 2 la 3, e raționameim nivelul 3ul terțiar. Exe învățămânefecte asup
nțelor cogni
PISA 200
Elevi (%
529 > 5
2.0 8
4.4 15
OCDE PISA 200
elevilor din onform stancipanți li s‐aula Locul de comparareaului de munnecesare ideocuri de mu
eprezentativ at aleatoriu.t în 81 de șco rată de răs
ocument sunri de competmit descriereestarea compe fiecare n
estor competi creșterea
ele de scrierfruntă cu o nAnaliza com
15 la evalua90% dintre
ompetențe d scorului 27unde procesnt din corte3 de competxistența unot secundar șpra creșterii
itive ale elev
09
) E
529 < 52
.0 88.
5.6 79.
06‐2015.
ÎPT și ale sndardelor inu evaluat coMuncă (TOWa la nivel intncă. Înțelegeentificării și ncă, ștate de
de elevi dinUn total de
coli pe 720 dspuns de 100
nt evaluate ștențe. Distria competenpetențelor divel de comp
tențe explicăPIB pe term
re și citire alnevoie stringmpetențelor darea PISA aelevii române scriere și c75 de pe scasarea informxul prefronttențe în cazuor rate semnși terțiar va productivit
vilor din Rom
PISA 2012
Elevi (%)
29 > 529
8 11.2
1 20.9
tudenților dnternaționalempetențele WES), un testernațional cerea unui tutilizării infoe plată, orar
n ÎPT înscriși îe 105 școli șide elevi sele0%. Testul a
și măsurate pbuția compețelor elevilode înțelegerepetență (Figu
ă peste jummen lung (Co
le persoanelgentă de a cde scriere și OCDE în dni de sex macitire (Tabeluara internațimațiilor se mtal (analiză). ul adulților nificative de contribui prtății și perf
mânia
PIS
Elev
< 529
86.5
81.9
din universite. Pentru rde înțeleget adaptativ acu colegii lortext este deormațiilor prre de transpo
în ultimul ani 945 de elevectați. Rata mcuprins 62 U
pe o scală detențelor rezor în două me a unui docura 54). S‐a c
89
ătate din oulombe,
lor de 15 consolida citire ale domeniul asculin și ul 22). De onală de ută de la Dovezile pentru a tineri cu robabil la ormanței
SA 2015
vi (%)
> 529
13.5
18.1
tățile din realizarea re a unui aplicat pe r din alte efinită ca rezentate ort, hărți,
n, în anul vi au fost medie de UAT‐uri și
de 500 de zultate în oduri: ca cument și confirmat
faptul căexempluîn venituvariabilecognitiveabsolvire
Înv
0
193. Nivsarcini/aimportanau compcitească,problemcompete
194. Evaaproximnecesar
ă și diferențeu, în Canada,uri suplimene care influee sub niveluea învățămâ
vățare pentr
Nive
0‐2
velurile de atribuții. Punnt. Sub 250 dpetențele ne, să înțeleag
melor. Figura ențelor de în
Figura 55.
aluarea commativ 90% dobținerii un
ele mici pe a, un singur pntare de 61 ențează câștl 3 sunt de ntului post‐s
Figura 54
ru citire
lul 1
225
competențănctul critic îde puncte peecesare pentgă și să util55 prezintă
nțelegere a u
Nivelurile de
mpetențelor intre elevii nor beneficii
ambele dimeunct obținutUSD pe an, igurile salarpatru ori masecundar (Mc
4 Rezultate ș
ă reflectă sntre nivelurie scală, persotru a citi fluelizeze informă aceste cincnui text în R
e competenț
de înțelegdin ÎPT nu maxime în u
ensiuni au unt pentru o co luând în coriale (Murrayai mult expucCracken și M
și niveluri de
Nivelul 2
226‐275
chimbări coile 2 și 3, caoanele încă îent și autommațiile pe caci niveluri și omânia.
ță și dimens
gere a unureușesc săurma studiil
n impact semompetență considerare ey și Shillingtuși riscului dMurray 2004
e competenț
Nivelul 3
276‐325
ognitive funare este de 2învață să citemat. Peste acare le obținintervalul r
iunile cognit
i text reali atingă un lor la nivel te
mnificativ ascognitivă supfectul unui ton 2014). Ede a nu cont4).
ță TOWES
Citire p
3
5
Nivelu
326‐37
ndamentale 275 de puncească, în sencest nivel, adn prin lecturezultatelor u
tive ale testu
izată de ecnivel de coerțiar și satis
supra rezultaplimentară senumăr mareElevii cu comtinua studiile
pentru învăța
ul 4
75
Nive
376
500
privind cercte, este deonsul că aceștidulții sunt cară pentru reutilizate în e
ului TOWES
chipa BM ompetențe csfacerii cerin
90
atelor. De e traduce e de alte mpetențe e până la
are
elul 5
‐500
0
rerea de osebit de a încă nu apabili să ezolvarea evaluarea
arată că cognitive nțelor de
la locuriunitățilocompetetestate ade eleviobținuteimpact a
Figura
195. De nivelulu130 de psituat su
196. Doaelevii lopragul dcompeteeliminat Researchcompetemoduri c 197. Luârezultatesituat la a fost de
le de muncăor de învățămențelor cogna fost de 168i din unităție de către elasupra eficie
56. Rezultat
fapt, o mai 2. În mediepuncte sub pub pragul de
ar 2,5% dintr dețin comde 250, careențelor de cprin implicah Demonstraențelor, elevcare nu impl
ând în conside peste nivepragul de 22e 231, însă m
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
ă existente. mânt respectitive, obținâ8, semnificatile ÎPT incluevii unitățilonței învățări
te medii obț
ajoritate cove, aceste unipragul minim250 de punc
re unitățile Împetențe de e, conform citire. Experarea eleviloration Corpovii vor avea ică activități
derare rezulelul bază. D26 de puncte
media la nivel
Atunci când ive, 97,5% dnd rezultatetiv sub praguse în eșantior ÎPT care ni și productiv
inute la eval
vârșitoare aități au obținm pentru obțcte.
ÎPT incluse înivel 2. Totcelor mențriența din Cr în 40‐60 deration, 2014dificultăți înde rutină.
ltatele la nivDe fapt, eleve. În județul lul județului
226
rezultatele intre aceste e medii sub 2ul nivelului 2ion. În aceanu se situeazvității după a
luarea comp
a unităților nut 59 de puținerea unui
în eșantion atuși, aceste ționate anteCanada sugee ore de ins4). În absențn utilizarea
vel local, dovii din municBuzău, rezua fost mai m
6,43 231,3
elevilor au foșcoli s‐au pl226. De fapt,2. Figura 56 pstă figură suză deasupra absolvire.
petențelor co
ÎPT au obțuncte, iar în rezultat de
au obținut rerezultate auerior, indicărează că unstruire constța unei astfecompetențe
oar elevii dincipiul Bucureltatul mediu
mică (Figura 5
34
ost luate în casat la cel m, rezultatul mprezintă rezuunt prezentanivelului de
ognitive la n
inut rezultacele mai munivel 2 (226
ezultate medu fost semn un nivel fn decalaj atâructivistă la el de metodlor tehnice
n municipiulești ar obțin obținut de 57).
considerare mai mic nivel mediu total aultatul mediuate rezultate bază. Acest
nivelul unităț
ate mult suulte cazuri cu6 de puncte)
dii, indicândificativ mai fluent și autât de mare nivelul clasde de îmbunși a cunoști
l București ane un rezultaelevii unei u
91
la nivelul posibil al al școlilor u obținut ele slabe t fapt are
ților ÎPT
b pragul u până la , rezultat
astfel că mici sub tomat al poate fi ei (Social nătățire a ințelor în
ar obține at mediu nități ÎPT
Figura
198. În uelevi au adulțiloro treimede altă pnivelurilemunicipielevii s‐anivel 2 cobținute
5
10
15
20
25
57. Rezultat
urma testăriobținut rezur să citească,e din județelparte, doar îe 1 și 2. Coniul Bucureștau situat, prceea ce repre de către ele
0
50
00
50
00
50
Timis
Covasna
Tulcea
Bi
te medii obți
ii, 92,5% dinultate de niv, să înțeleagăe în care s‐aîn municipiunform rezulti, cu 33% diredominant, rezintă o treevii din Brașo
Botosani
Suceava
Dolj
Dam
bovita
Arges
inute la eval
ntre elevii divel 2 și doar ă și să utilizea aplicat testul București satelor anterintre elevi ola cele mai
eime din eșaov, reprezen
gVaslui
Sibiu
Cluj
Bihor
Alb
luarea comppe județ
in ÎPT s‐au s0,2% au ob
eze informațtarea (29%), s‐a înregistrarioare, județobținând rez scăzute nivantion (Figurtând 0,03% d
Alba
Olt
Prahova
Brasov
Mures
petențelor co
situat la niveținut rezultaiile în rezolvtoți elevii auat o distribuul Buzău se zultate de niveluri de comra 58). Singudin eșantion
Bacau
Arad
Maram
ures
Constanta
Bitit
Nd
ognitive la ni
elul de bază.ate de nivel area problemu obținut rezție proporțioplasează peivel 2. În campetență, ourele rezultatul aferent ac
Bistrita‐Nasaud
Braila
Neamt
Harghita
Iasi
ivelul unităț
. În plus, 7,33, nivel caremelor. În aprzultate de nonală a eleve locul al doizul celorlaltobținând rezte de nivel cestui județ.
209,00226,4
Galati
Salaj
Gorj
Buzau
Bucuresti
92
ilor ÎPT,
3% dintre e permite roximativ ivel 1. Pe vilor între ilea după e județe, ultate de 3 au fost
43
Bucuresti
Figura 5
199. RezServicii dtip de semnificsuficientperform 200. Ceaforței decompeteaportul c
a. g
b. ec
c. cdc
201. Penînvățămîmbunăttrebuie cognitiveangajați menținăasemene
58. Distribuți
zultatele evde Asitență competențe
cativ, în funt de mari peanța econom
a mai eficiene muncă esențe cognitivcompetențeglobalizarea prime, cerceromânești areliminarea bcompetiție; creșterea exdezvoltate vcare ocupă p
ntru a creștmântul terțiatățite pentruimplementae ale cohortde pe piața poziția comea, eficiența
ia rezultatel
valuării comTehnică cone conform cție de unitentru a se tmică. o dată
ntă și eficacste îmbunătve cheie polor în performpiețelor pe
etare și dezvr fi putut benbarierelor co
xponențială va exercita oposturi ce ne
te oferta dear și angajațu a le permiate politici telor actualea forței de mmpetitivă pea sistemului
or medii obțnivelul u
mpetențelor nfirmă faptustandardel
tate, UAT șitraduce în dce acești ele
ce modalitattățirea educoate fi urmămanța econodomenii ch
voltare – va neficia; merciale ar
a ofertei glo presiune pecesită doar a
e competențții ar trebuiite admitereprin care săe de studenmuncă. Acese piețele eu de învățăm
ținute la evanităților ÎPT
cognitive rul că elevii dor internați județ. Difediferențe semevi intră pe p
te de a îmbcației timpuărită în contomică: eie – capitadiminua oric
putea expun
lobale de couternic descaplicarea de
țe cognitivei să fie evaea la programă se evaluenți din învățste măsuri suropene și mmânt terțiar
aluarea TOW, pe județ
realizate în in unitățile Îționale. Rezerențele înremnificative îiața forței de
unătăți niverii. Necesitatextul urmă
l, tehnologiece avantaj în
ne firmele ro
ompetențe ccendentă asurutină a cun
e într‐un ritmluați, iar come de studieze și să seământul tersunt fundammondiale. Ar din Româ
WES a compe
contextul aÎPT au un nizultatele difegistrate la între regiunie muncă.
elul competeatea sporirii toarelor ten
e avansată dn termen de
omânești la n
cognitive eseupra salariilonoștințelor p
m suficient ompetențeleu. Ca răspune îmbunătățțiar și ale u
mentale pentAceste măsunia. Conform
etențelor cog
acestui Conivel scăzut aferă, de asnivel județi în ceea ce
ențelor cognrapide a o
ndințe care
de producțiepreț de car
niveluri mai
ențiale în țăor angajațilorocedurale.
de rapid, ee cognitive ans la aceste țească compunui număr tru ca Româri ar îmbunm celor me
93
gnitive la
ntract de al acestor semenea, ean sunt privește
nitive ale fertei de modifică
e, materii e firmele
înalte de
ările slab or români
elevii din ar trebui presiuni, petențele mare de ânia să‐și nătăți, de enționate
anterior,producti
3.5.4.2 C
202. Comsau de gestionacă existădintre econștiincspecialitbaza datale indiv 203. Un educațiosugereazexplicareși a bunrentabiliet. al. (2câștig deemoționAceasta îmbunăt 204. FirmpreocupMondialapreciazocupațiica fiind arată cătimp, andețină aangajatoposede comunic
, elevii cu nivi o dată int
Competențe
mpetențele caracter –
area emoțiiloă o varietate le includ dirciozitate, carate le numetelor existenvidului, cât și
set echilibronal, profesiză că acest ea performaăstării (Kautității investiț2015) a arătae 10$ în Amnale conduc înseamnă c
tățirea rezult
mele din Rpate de lipsaă în rândul ză în mod de. Figura 59 a„foarte imp ele sunt pengajatorii și‐ceste compeorii din toateun set echilcarea și anga
ivel 3 învațărați pe piața
e socio‐emoț
socio‐emoțisunt comp
or. Astfel, acde cadre corect sau indiracter extravște factorii „te la nivel in evoluția și r
rat de compional și socitip de com
anțelor educatz, et al., 20țiilor în prograt că 1$ invemerica de Nla dezvolta
că investițiiletatelor acade
România sua acestor coangajatoriloosebit comprată că diferortante” la ercepute ca au exprimatetențe. Focue sectoarele librat de cojamentul.
ă mai mult, forței de mu
ționale
ionale – denpetențele leceste compenceptuale carect următovertit, caract„Big Five” (Jonternațional ezultatele ac
petențe social al persoapetențe sunaționale, ang14, OCDE 20ramele de înestit în progrNord. Mai marea cognitive în îmbunăemice.
ubliniază imompetențe îor sugereazăpetențele socritele dimenslocul de mufiind „foartet preocupărius grupurile și regiunile mpetențe so
au șanse muncă.
numite și coegate de aetențe se aplare caracterioarele cinci der agreabil șohn și Srivastși descriu atcestuia.
io‐emoționaanei. Rezultant la fel de gajabilității, 015). Există, nvățare sociorame eficien
mult, alte stuvă (Cunha, ătățirea com
mportanța în rândul ană că firmelecio‐emoționasiuni ale comncă pe toate importantele privind drealizate deau raportatocio‐emoțio
ai mari de a
ompetențe atingerea oblică în numezează compedimensiuni: și stabilitate tava 1999). Ftât compoziț
ale, cognitiveatele studiiloimportante condițiilor dde asemene
o‐emoționalănte de învățaudii sugereaHeckman și mpetențelor
competențengajaților. So românești ale ale angajmpetențelor e cele trei ge” în toate rificultățile în BM (vezi cat dificultăți înale, precum
a‐și continua
noncognitivebiectivelor, roase situațetențele socdeschidere cemoțională, Factorii „Big ția capacități
e și tehnice or longitudinca și compede sănătate, ea, studii caă este mare. are socio‐emză că acesteSchennach socio‐emoți
elor socio‐eondajul onlindin toate sejaților pentrusocio‐emoțiogrupuri de ocregiunile dinn angajarea apitolul anteîn angajarea m motivația,
a studiile și
e, comportalucrul în eii cotidiene. cio‐emoționacătre noi ex pe care lite Five” sunt eilor socio‐em
determină nale și de inetențele cogangajament
are sugereazDe exemplu
moțională proe competen2010, OCDonale ar co
emoționale ne realizat dectoarele ecu toate categonale sunt pcupații, iar Fn România. Îpersonalulu
erior) indică de persona, empatia, t
94
sunt mai
amentale echipă și Cu toate
ale, multe periențe, ratura de extrași pe moționale
succesul tervenție gnitive în tului civic ă că rata u, Belfield oduce un țe socio‐
DE 2015). onduce la
și sunt de Banca conomice goriile de percepute Figura 60 În același ui care să faptul că al care să toleranța,
Fig
2
4
6
8
10
Procent angajatori
2
4
6
8
10
Procent angajatori
2
4
6
8
10
Procent angajatori
gura 59. Proc
Sursa: C
0
20
40
60
80
00În rân
0
20
40
60
80
00
0
20
40
60
80
00
În r
centul angaja
Chestionar onl
ndul manager
În rându
rândul angajațmește
atorilor rom
line realizat d
ilor, profesion
ul angajaților d
ților calificați deșuguri, opera
mâni care apr
e Banca Mond
niștilor, tehnic
din servicii și v
din agriculturatori mașini, a
reciază comp
dială în rându
cienilor și prof
vânzări
ă, silvicultură asamblori și o
petențele so
l angajatorilo
fesioniștilor as
și pisciculturăcupații de baz
ocio‐emoțion
or (2017).
sociați
ă, artizanat și ză
95
nale
Fig
205. În acompeteca elevii răspundpuncte. validitate
206. Datscalei prstabilitaconstataemoționfaptul căhărnicie,
0,
0,
0,
0,
gura 60. Proc
Sursa: C
același timpențelor sociodin ÎPT să‐șiă la mai muRezultatele e externă.
tele indică urivind caracte emoționaare implică nal, nervoși, ă un procen, responsabi
0
,2
,4
,6
,8
1
centul angaja
Chestionar onl
p, un proceo‐emoționali autoevalueulte întrebăriau demons
un procent cterul extravală (de exemfaptul că oenergici și snt semnificatlitate și serio
atorilor care
line realizat d
nt considerale. Evaluareaze nivelurilei (de exemplstat proprie
semnificativvertit (de exmplu, moduo mare parte simt confotiv de elevi aozitate) și un
e apreciază c
e Banca Mond
abil de eleva competențe de competelu, „Ești orgaetăți psihom
v al elevilor x., competel de a face te din eleviiortabil în preavând un ni caracter agr
el puțin 4 di
dială în rându
vi din ÎPT pțelor realizatențe socio‐emanizat?”), peetrice bune
din ÎPT carnțe de comfață la stresi ÎPT percepezența oamevel scăzut dreabil (de ex
mensiuni so
l angajatorilo
percep că aută de BM în moționale. Ee o scală sta, inclusiv co
e s‐au auto‐municare și îs și încrederp că doar „enilor (Figurade conștiincioemplu, toler
ocio‐emoțion
or (2017).
u un nivel sRomânia a
Elevii au fost andard Likertonsistență in
‐raportat suîncredere înrea în sine).„uneori” suna 61). Figuraozitate (de ranță și colab
96
nale
scăzut al presupus rugați să t de cinci nternă și
ub media n sine) și . Această nt stabili indică și exemplu, borare).
Figu
207. Datde învățde activiîn cel pucare ar pconsiderregiunea
ura 61. Autoe
S
tele arată cățare socio‐emități de învățuțin una dintputea benefrabile între ra București‐I
Figura 62.
S
0
5
10
1
Procent responden
țiDeschiexper
0
2
4
6
8
10
12
1
Procent responden
ți
evaluarea co
Sursa: Evalua
ă există difermoțională înțare socială ștre cele cincicia de astferegiuni, regiulfov cel mai m
Procentul de
Sursa: Evaluar
2 3 4
idere către riențe noi
2
Caracter ag
ompetențelo
rea competen
rențe între r funcție de rși emoționalci dimensiunel de activităunea Centrumare procen
e elevi ÎPT ca
rea competen
50
5
10
15
1
Co
3 4
greabil
or socio‐emo
nțelor realizat
regiuni privinrezultatele oă sunt defini socio‐emoțți la nivel deu având cel mnt (80%).
are ar benef
țelor realizată
2 3 4
onștiinciozitat
5
oționale în râ
tă de Banca M
nd procentuobținute. Eleiți ca cei cu ționale. Figue regiune. Dmai mic proc
ficia de învăț
ă de Banca Mo
4 5
te
Procentresponden
ți
0
2
4
6
8
10
12
1
Procent responden
ți
ândul elevilo
Mondială (2017
l elevilor carvii din ÎPT carezultate subra 62 prezinin figură reiecent de astfe
țarea socio‐e
ondială (2017
0
5
10
15
1 2 3Procent responden
ți
Caracter ext
2 3
Stabilitat
or români di
7)
re ar putea bare ar putea b 3 (în intervntă procentuese că sunt fel de elevi (
emoțională
7).
3 4 5 6
travertit
4 5 6
te emoțională
97
n ÎPT
beneficia beneficia valul 1‐5) ul elevilor diferențe 34%), iar
ă
4. RECO
208. În aprofundemersueducațiecategoriinvestițiiși de uticare nu ț23 rezumanaliză.
1. Adde
2. Creco
3. Îmfia
4. Repe
5. Crerăsplavecut
OMANDĂRI
această sedate realizaurile sale dee și a calității: recomandile în infrastrilizarea acestțin de aspecmă aceste r
Recom
doptarea unue decizie, baz
earea unei aordonare și
mbunătățirea bilității date
ealizarea unoeriodice privi
eșterea monspunderii peanificare și pderea asigurtremure
ecțiune prezate în elabe îmbunătății învățămânări care țin ructura educteia pentru cte specifice recomandări
Ta
mandare
Inve
ui proces holzat pe date
genții pentrureglementar
disponibilităelor
or sondaje nd facilitățile
nitorizării și antru procesuregătire în rării siguranț
zentăm o borarea acețire a procesntului din Rode un cadrucațională; reca crește calide infrastruci și le corel
abelul 23. Re
estiții princip
istic Un mși pecalita
u re
Ca uprestcoorregleși colocalcalitaineficfragm
ății și Avânși fiaextreceeaprivinUn vsprijidate
e
a ul de
ței la
Avânpesteridicaînainrăspu
serie de reestui raportsului decizioomânia, în geu mai larg dcomandări citatea și echctură, dar caează cu con
ecomandări
pale în infras
model holistie cei pedagatea general
urmare a dtării serviciildonarea pe ementa funcoordonare dei răspund peatea și ecciențele și mentate.
nd în vedereabilitatea daem de impor ce privește nd competevolum mai mini eforturile.
nd în vedere e 42% din șat și că apronte de 1963underii pent
ecomandări t care să sonal privindeneral. Acee guvernanțcare țin de inhitatea mediare au fost tonstatările sp
bazate pe da
structura ed
c, care să intogici, ar fi ă a infrastru
descentralizăor, sunt necverticală, d
cțiile cheie de la nivel ceentru atingerchitatea învdublarea ef
că SIIUI se telor pentrurtante. S‐au furnizarea a
ențele, transmare de dae viitoare de
că România școli sunt amoximativ un s, se recomaru planificar
rezultate sprijine Guvinvestițiile ste recomanță în care senfrastructurailor de învățotuși acoperipecifice discu
ate
Date
ucațională
tegreze atât extrem de ucturii de edu
ării procesuesare efortudar și pe orie răspunderentral se poarea obiectivevățământuluorturilor la
bazează pe du analizele dobservat maacestor datesportul, crește mai bunea susține pr
este vulneramplasate în sfert din clădandă monitoe și pregătire
în urma avernul Romîn infrastru
ndări se împae iau deciziila educaționațare și recoite în analizăutate în rap
factorii de mutil pentru ucație.
lui de decuri pentru a izontală, și re. Prin regleate asigura celor naționalui și că snivelul pro
date, dispondin acest rapai multe proe, în special șele și univee ar fi benerocesul deci
abilă la cutrezone cu riscdiri au fost corizarea și ae seismică.
98
analizelor mâniei în uctura de art în trei e privind ală în sine omandări ă. Tabelul portul de
mediu cât a evalua
izie și a promova pentru a ementare că actorii le privind se evită gramelor
nibilitatea port sunt obleme în a datelor ersitățile. efic și ar zional pe
emure, că c seismic onstruite asumarea
6. Asfaccozo
7. Evelece
8. Îmdin
9. Apefelim
10. Refun
igurarea unucilități echiparespunzătornele margina
aluarea gradevilor cu dizarințe educaț
mbunătățirea n spațiile de î
plicarea normectivul maximmitarea înscri
educerea moncționare în
Crește
ui acces egal ate , în special înalizate
dului de acceabilități sau ionale specia
mediului naînvățare
melor privindm la clasă și ierilor excesi
odului de schimburi
rea calității ș
la
n
DateexistcorepozifacilfinallaboMultdispîncărezu0,13
es al
ale
Copdin dizașcolipent
tural
Stanmedacusde sslabvizudar impl500 aerunive3.02
d
ive
Aprosuprnegapoatprofriscuadec
Apromultacesobseși de
și echității m
ele arată cătența bibliotelate pozitivitivă semniități și rezulul clasei a Voratoare și 0,te școli din pun de utilitălzire centraultatelor ele304 la nivel d
iii cu dizabilșcolile rombilități fiziceile din Romtru persoane
ndardele midiu, cum ar stică, influenspecialitate eă a aerului ale a eleviloși asupra plică un efortppm (niveluului). În școlelul mediu d21 ppm.
oximativ 22raaglomerateativ asupra mte influența fesor. Capacul de PTȘ accvarea vârste
oximativ 15%te schimburstui raport, cervat o folose pauzele fo
mediilor de în
ă în Romântecilor, laborv cu rezultaficativă staltatele eleviVIII‐a (0,0865,1248 pentruRomânia, în ăți corespunală, ceea cevilor (corelade 5%).
lități au proânești, deoae este limit
mânia sunt ce cu dizabilit
nime care sfi calitatea
nțează directexistă dovezare un im
or și capacităperformanțet intelectualul de CO2 estile din Româde CO2 în să
2% din ee. Acest femediului de negativ cali
citatea insufccentuând pei la nivelul c
% din școlile ri. În școlilecare funcțiosire concentoarte scurte
nvățare
ia dotările ratoarelor și tele eleviloratistic întrelor la evalua5 pentru biblu săli de sporspecial cele
nzătoare, ca e are un eație semnifi
bleme cu parece accestată: aproxionsiderate căți fizice.
se referă la aerului, temrezultatele zi clare confpact negativății de recunlor în îndep, dacă nivelte un paramânia aerul eslile de clasă
levii românnomen poapredare și înitatea interaicientă de laroblemele leclasei și aban
din Româniae vizitate înnau cu mai rată a spațiie. În aceste
din școli, însălilor de spr. Există o e existența area naționioteci, 0,142rt, la un nivee din mediul toalete în i
efect negativcativă statis
proasta infraibilitatea elimativ jumăca nefiind a
factori calimperatură, lelevilor. În lform cărora v asupra mnoaștere a cuplinirea sarcul de CO2 d
metru pentru ste de slabăă analizate a
ni învață ate avea unnvățare de lacțiunii dintra clasă poategate de rendon școlar.
a funcționean vederea emulte schimlor, situație școli, pe pe
99
n special port, sunt corelație acestor
ală de la 20 pentru el de 5%). rural, nu nterior și v asupra stic de ‐
structură evilor cu ătate din accesibile
itativi de lumină și literatura calitatea memoriei uvintelor, cinilor ce depășește calitatea
ă calitate: a fost de
în școli n impact a clasă și re elev și te crește petenție,
ză în mai elaborării mburi, s‐a generată ereții din
11. Îmtrade
12. Evinfrez
13. Redeso
14. Incsospecufor
15. Îmori
mbunătățirea ansport în zoeservite
aluarea impafrastructurii zultatelor ed
ealizarea de iezvoltarea cocio‐emoțion
cluderea comcio‐emoționecifice loculurriculum și înrmare a prof
mbunătățirea ientării în ca
condițiilor donele slab
actului asupra ducaționale
nvestiții în ompetențeloale
mpetențelor ale și a celorui de muncă n programelefesorilor
consilierii șirieră în școli
clasăelevfolosvârsdecâîn mînvă
de
În gede mca pmarservridicmed
Dovde iclarereterobudin expl
Altele
r Angaelevcomimpoevalce pDe autoși ca
r în e de
Angasecucarieau ladispacescareexprsuficceeala alde m
ă nu sunt vilor. În plussite eficientstei elevilor. ât era necesmai multe schățare, unde s
eneral, școlilmulte opțiunprofesorii dinre decât în viciilor de tracat și a ratelodii dezavanta
ezile arată cmportantă pe asupra menția elevilorust realizat îvarianța prlica prin atrib
e: Curriculum
ajatorii romvilor și absolvmpetențele soortant al eleuează ca intprivește gradasemenea,
oevaluează caracter agrea
ajatorii româundar lipseserei și orienta dispoziție ponibile, costea și cum se și‐o dorerimată de cientă îndrua ce explică dtul urmărindmuncă pentr
afișate mat, s‐a constat și că, uneÎn clasele var, probabil himburi, și aă se derulez
le rurale sunni de transpon mediul rururban. Dis
nsport sunt,or mari de aajate sau gru
că infrastrucpentru procemai multor , motivarea în Regatul Urogresului labutele fizice
m și predare
mâni considevenților careocio‐emoțioevilor din întrând în jumdul de extrovun număr
ca având un abil.
âni au raportc servicii cotare a eleviloprea multe iompetențelesă le planificeesc. Acest angajatori,
umare sau sde ce aceștiad venitul, nuu a urma tra
eriale didactat că spațiieori, acestevizitate existdin cauza sicestea nu de activitățile
t mai greu aort. De asemral să facă nstanța față de multe orbsenteism dpuri minorita
tura de învăesul de educelemente
și rezultatelenit al Marii a învățare aale sălilor de
ră că actuae intră pe pinale. Datele vățământul ătatea inferivertire și star deloc negnivel scăzut
tat că din unorespunzătoaor. Ceea ce înformații dee și calificăre corect penlucru sprijincă tinerii
sprijin în alea trec ușor dexperiența seul de carie
ctice sau luile din claseea nu corestau mai muistemului deispuneau dee de grup.
ccesibile și nmenea, probanaveta este de școală
ri, cauza abadin rândul eleare.
ățământ estcație și că aprecum: îne acestora. UBritanii aratal elevilor se clasă.
alilor angajațiața muncii e arată că unprofesional ioară a scaleabilitatea emglijabil de t de conștiin
nitățile de învare de planînseamnă că espre tipul drile necesarentru a avea cnă o idee nu beneficegerea uneide la un loc dsau formareeră dorit.
100
ucrări ale e nu sunt spundeau lte bănci e învățare e zone de
nu dispun abilitatea mult mai și lipsa
andonului evilor din
e extrem re efecte nscrierea, Un studiu ă că 16% se poate
ți, dar și le lipsesc n procent se auto‐
ei în ceea moțională. elevi se nciozitate
vățământ nificare a elevii nu
de cariere e pentru cariera pe
general ciază de i cariere, de muncă ea la locul
209. Reinvestițiimultidiminfrastru2011/20de factodate conobiectiveeducațio 210. Reorizontarecomandeciziiloși asigursunt luatreglemeeducațiesunt luaconduceregiunilesemnificsimplificprivință financiarîncât să 211. Reînvățămconsolidbazat fodezvoltamajore cbază penalte cazudate grebaze de privind putea avinspectocomplet rezolvareabordareunitățile 212. Recolecta mcolectare
ecomandareiile în infrmensional șiuctura de ed012 a fost luaori, conform ncrete poateelor privind onale.
ecomandareală și pentru ndare derivăr privind finaarea respectte descentrantarea. Cu te și formare,ate de autoe la un nivele bogate și scative privinda procesul deste importare corespunzse evite dub
ecomandaremânt, pentru ată o culturăoarte mult pat din perspcând vine vontru formulauri autoritățieșite, inclusivdate pentru infrastructurvea nevoie doratele județ și corect, ea probleme, datele are de învățămâ
ecomandaremai multe inea datelor la
a #1: Adoprastructura o cultură ucație. De eată în urma aabordării ade sprijini Gucreșterea a
a #2: Crearreglementa
ă din faptul canțarea invetării normeloalizat la difertoate că ME, majoritatearitățile local mai ridicatărace, zoneld calitatea inde decizie, cant de sublinzătoare. Estelarea respon
a #3: Îmbuna facilita mă a datelor îpe sursele dpectiva funcorba de dispoarea de politle responsabv privind infrcreșe și penra universităde formare sțene ar puteși pentru aei privind lr putea prezânt din Rom
a #4: Realizanformații pria nivel granu
ptarea unuieducaționaa analizei șxemplu, decanalizei declidoptate în acvernul Româaccesului, îm
rea unei agarea relațiilocă în Românstițiilor, servor în vigoareite niveluri, cEN și alte oa deciziilor ple prin cons de response urbane și nfrastructurieea ce ar duniat că agențe de asemennsabilităților.
nătățirea dismonitorizarean sistemul dde date exisționalitățiloronibilitatea știci. În multebile cu furnizrastructura dntru transporăților. Acestsuplimentarăea face mai monitorizaipsa datelorzenta o imaânia.
area periodiivind factorilar, nu doar
i proces deală. În preși utilizării dcizia de a încinului populacest raport. âniei în redumbunătățirea
enții responor de responnia, procesulviciile, raport. Deciziile prceea ce prezorganisme ceprivind selecsiliile județesabilizare, anzonele rurali educaționauce la o mația, odată crnea fundame.
sponibilitățiia și a crește de învățămânstente, în spr tehnice, ași fiabilitateae cazuri, datezarea datelorde educație. rtul elevilor. e constatăriă privind furmult pentru și verifica r despre cragine incorec
ică a unor soii de mediu șla nivel de u
e decizie hozent, în Rdatelor pentchide peste 1ației din RomAdoptarea uucerea inefica calității și
nsabile pentsabilitate în decizional etarea și comrivind investiintă riscuri pentrale finanția și identifene și localenalizele releve, privind peale. Agenția i eficientă ueată, trebuieental ca man
i și fiabilitățtransparențnt din Românpecial pe SIInaliza acest lor, precumele lipsesc sar fie nu au înUn aspect iDe asemenei evidențiazănizarea și utu a sprijini șacuratețea eșe, universctă a condiț
ondaje detalși starea infrnitate de înv
olistic, bazaomânia, nutru fundame1.600 de unitmânia, nu pe unei abordărcienței chelti creșterea
tru coordontre actorii ineste fragmenunicarea rezțiile în infrasprivind coordnțează invesficarea nevoe. Chiar dacvă disparitățerformanțelede coordonatilizare a fone să dispunăndatul agenț
ții datelor dița. În termennia. ElaborarIR al MEN. tor date a m și limitări înau sunt incoțeles ce li semportant esea, nu se coleă că unitățitilizarea dateșcolile să ofelor. Este, dsități și tranțiilor de pre
liate privindrastructurii. vățământ sau
at pe date,u există uentarea dectăți de învățbaza unei cori holistice btuielilor și înrelevanței s
narea pe vernstituționalintat, inclusivzultatelor înrstructura de donarea, finastiții în institilor de infracă această ți semnificate elevilor și are propusă ndurilor. Dină de resurse ției să fie ast
din întregul sni mai largi, rea acestui rDeși SIIIR eevidențiat pn utilizarea dmplete, în tie cere sau auste acela că ectează periole de învățăelor, dar și cere aceste ide asemenensport. Fărăedare și învă
d facilitățile, SIIIR al MENu la nivel de
101
, privind n cadru ciziilor în țământ în ombinații bazate pe ndeplinirii serviciilor
rticală și i. Această v în cazul registrate educație anțarea și tuțiile de structură abordare tive între diferențe ar putea n această umane și tfel creat
sector de ar trebui raport s‐a este bine probleme datelor ca imp ce în introdus nu există odic date ământ ar ă MEN și nformații a, critică ă această ățare din
pentru a N permite elev, ci și
la nivel dnivel de date descerințe sprivind casupra înraportezar puteadată la d 213. Repregătirdeciziile reglemeprevențireglemerăspundclar, cerindepen40% dintGR este școli, copentru sparticipaceea ce directoa 214. Recorespunprezentainfrastruca în școbibliotecsunt dejaeducațiedecalajucând res
215. Reeducațioau rampinfrastrueducațioaccesibilspeciale,decidențpentru aașa în R
de sală de cdetaliere, SIspre astfel dspecifice pricalitatea aernvățării. Însăze periodic faa fi culese pdoi‐trei ani, c
ecomandarere în vedereprivind invntări naționie a riscurilontări necesiterea pentru ințe de califdente ale prtre clădirile șsă crească șionform aranjsiguranța la a voluntar laar implica core menționa
ecomandarenzător, cu uate în rapoructură sunt molile din medci, săli de spa dezavantaje de calitatelui dintre zosursele sunt l
ecomandareonale speciapă pentru a fuctură necesonale speciale. Datele su, unde nevoiții să aibă laa se asigura comânia. Rec
clasă. AceastIIR nu permide factori. Înivind infrastului, temperă această colactorii de merin sondaje care să se axe
a #5: Creștea asigurării vestițiile în nale privind or cauzate tă acțiunea siguranța la
ficare pentruroiectării, coșcolare din Ri să consolidejamentelor cutremure
a raportul ofompletarea uate mai sus.
a #6: Asigtilități și dotrt arată că mult mai prodiul rural să port, laboratjați, școlile loe. Îmbunătăonele rurale limitate.
a #7: Evalule. Analiza infacilita accesară pentru cle. Nu existunt limitate șile ar trebui s dispoziție incă școlile sucomandarea
ă caracteristite raportaren plus, nu eructura. În tratura, luminlectare a acoediu, însă dereprezentatieze pe aspec
erea monitorsiguranței infrastructustandardelede cutremuautoritățilora cutremure u profesionișnstrucției și România sunteze monitormenționate în școli (OCficial de mounor chestio
gurarea untări de învățîn mediul
oaste decât cnu existe înoare și atelior nu sunt ecțirea calitățși cele urba
uarea gradunclusă în rapsul elevilor îca școlile să ftă date privși în ceea ce să fie mult mnformații print accesibileeste ca ME
tică a facilitaea factorilor există baze dtimpul vizitena și alți factoperit un eșacidenții din Rive realizatecte calitative
rizării și a rla cutremurra de educe de proiecure sau alter locale și a în școlii punștii implicați întreținerii ft amplasate izarea și respîn Recoman
CDE 2017c). onitorizare aonare de auto
nui acces țare modernrural, în spcele din medcălzire centriere. În contchipate coreții învățămânane ar trebu
dului de accport arată că în scaun cu rfie accesibilevind echiparprivește cal
mai diferite înivind toate te pentru toțiEN să facă o
at realizareade mediu, iade date penelor în școli tori de mediantion limitaRomânia ar b în rândul ue ale mediulu
răspunderii pre. După cumcație sunt luctare a clăddezastre nconsiliilor ju
ne accent peîn proiectarfacilităților șîn zone cu riponsabilizarendarea OCDRomânia arl OCDE privio‐raportare,
egal la fane, în specialecial în zondiul urban. Prală, grupuri textul în carespunzător pntului în zoui să fie prin
ces al eleviaproape jumrotile, deși re pentru elevea școlilor citatea și conn ceea ce pritipurile de ceelevii; în moevaluare de
acestui rapoar în Româniatru creșe și au fost culeu cunoscuți t de școli. Arbeneficia de nităților de ui și infrastru
pentru procem a fost meuate descendirilor și nivaturale, impudețene. Pri roluri și resrea facilitățilocolare. Avânsc seismic, rea privind plaE 2015 privr putea anand siguranțadupă cum e
acilități de l în zonele mnele marginarobabilitateasanitare în e elevii din entru a promnele margincipala priori
ilor cu dizamătate din șcampele nu svii cu dizabilicu mânere ndițiile de infvește infrasterințe de infomentul de etaliată a cal
ort. Deși exia există foaruniversități,ese date preca având o r fi dificil ca mai multe dînvățământ,
ucturii.
esul de planenționat, în ntralizat. Develul de preplementareaincipiul OCDsponsabilitățor școlare șind în vedererecomandareanificarea sevind liniile daliza și variaa seismică aeste prevăzut
educație marginalizatalizate, conda este mult minterior, sauzonele margmova un accnalizate și reitate a GR, î
abilități saucolile din Romsunt unica cități fizice sasau grupuri frastructură tructura. Idefrastructură față lucrurilelității și acce
102
istă acest te puține , care au eliminarii influență școlile să date, care , poate o
nificare și România eși există egătire și a acestor E privind ți definite i evaluări că peste ea pentru eismică în irectoare nta de a a școlilor, t în liniile
echipate te. Datele dițiile de mai mare u acces la ginalizate es egal la educerea în special
u cerințe mânia nu erință de u cerințe sanitare în școlile al ar fi ca necesare e nu stau esibilității
infrastruse acord 216. Recadrelorpractici utilizareatrase în situației implemebeneficiaacesteia al lumincare disactivităținfrastru 217. Relimitareamaximă respectaraportatmulți eleîntr‐o clamulte scdidacticenormei spațiului
218. Reîn mai mtoate căfinanciarpermite clasă estsentimeimpact adouă scflexibiliz
219. Rerecomansoluționaconfruntprivința nu sunt insuficiesă fie o p
ucturii, cu acdă prioritate
ecomandarer didactice. Vși percepții a acesteia. Dsălile de claactuale. În
entat pe tera de activită și rezultatelii naturale, spunerea moilor de grup.uctura sălii de
ecomandarea înscrierilora unei clase
au această not la sistemul evi decât capasă. Acest fachimburi, la e, cât și penprivind numi și la identifi
ecomandaremulte schimbă acest mod r, acesta punamenajareate utilizată ntul de propasupra mediuhimburi nu area și eficie
ecomandarendare ar putearea nevoilotă mai des cmicrobuzelosuficiente nt. Asigurareprioritate a G
cent pe elevreabilitării cl
a #8: ÎmbunVizitele realicomune în
De exemplu, asă. În conseacest sens,rmen scurt, ți de formarle elevilor. Dal temperatobilierului ș. O astfel dee clasă este t
a #9: Aplicr excesive. Ce la 25 de elormă. Avândde învățămâpacitatea deapt duce la rsupraaglom
ntru elevi, limărul maximicarea nevoi
a #10: Reduburi sunt frede organizane problemea și utilizareade elevii dinprietate al elului, de exempoate fi ev
entizarea util
a #11: Îmbuea fi rezolvator de transpcu astfel de or școlare, depentru cei aea transportGR.
vii cu dizabililădirilor școla
nătățirea cozate în școli rândul cadcadrele didaecință, calita, sunt propuprecum foe specifice p
De exemplu, aurii și ventili organizaree formare s‐atransformată
carea normeu toate că plevi la nivelud în vedere faânt din Rome școlarizare ate de înscri
merare și/ samitând utiliz
m de elevi înlor de extind
cerea moduecvent întâlnare ar putea e elevilor și c sălilor de cln ciclul primevilor asupramplu asupra itat, sunt neizării spațiilo
unătățirea cotă, de exempport ar trebprobleme șieși GR a cresaproape 70.tului, pentru
ități sau ceriare pentru a
ondițiilor sp pentru elabrelor didactactice au tenatea aerului use o serie rmarea cadprivind legătactivitățile dației în stimea sălii de ar putea dovă într‐o resu
elor privindrevederile leul ciclului priaptul că sălil
mânia, există și decât periere extrem au clase mazarea inovatntr‐o clasă adere a acesto
ului de funcținite în Bucurfi perceput cadrelor didalasă în funcțimar și gimnaa clasei. În p calității aerecesare inveor.
ondițiilor deplu, prin furnui discutatei ar putea pscut număru.000 de elevca elevii să
nțe educațioa reduce deca
pațiilor de înborarea acestice privind ndința de a țeste slabă cde inițiativerelor didactura dintre inde formare amularea proceclasă pot fivedi deosebirsă didactică
d numărul megale din Romimar, doar 1e de clasă vidate care armite normade ridicate,
ari, adevărattivă a spațiuar putea coora.
ionare în schrești și în altde GR ca uactice. Moduie de vârsta azial. De aseplus, se pare ului. În cazuestiții în sol
e transport înizarea de me cu autorităropune alterl acestora devi care în majungă la șco
onale speciaalajele.
învățare, incstui raport auinfrastructurine ferestrelconform celoe accesibile tice. Cadrelenfrastructurăr putea evidesului de înv reproiectatit de valoroaă.
maxim de emânia reglem14% dintre săzitate reprezrată că anum privind numla un mod de provocări ului sălilor dnduce la îm
himburi. Școlte zone urbanul eficient ul de funcțioelevilor deoamenea, acecă această ul în care moduții creative
în zonele slamicrobuze școățile regionarnative eficiee‐a lungul timmomentul deoală ușor și î
le, și să se a
clusiv prin fu evidențiatra sălilor dele închise și jor indicate îfinanciar și
e didactice ă, utilizarea penția rolul imvățare, sau te pentru fasă în măsur
elevi într‐o mentează caălile de claszintă un eșanmite școli înmărul maximde funcționaatât pentrue clasă. Res
mbunătățirea
lile care funcane din Romdin punct d
onare în schiarece aceeaeastă practicutilizare intedul de funcțe care să co
ab deservite.olare. Soluțiiale și locale,ente de rezompului, în coe față sunt în siguranță
103
sigure că
formarea anumite e clasă și jaluzelele în analiza ușor de ar putea practică a mportant modul în acilitarea ra în care
clasă și pacitatea ă vizitate ntion mic scriu mai
m de elevi re în mai u cadrele spectarea utilizării
cționează mânia. Cu e vedere mburi nu și sală de ă reduce nsivă are ționare în onducă la
. Această le pentru , care se olvare. În ontinuare deserviți ar trebui
220. ReAvând înluarea deducațiopentru aimpact smulte șcanaliza șpunct deeducațioeducațiopermite dezvoltaevaluare 221. ReMajoritapentru fcreșterecare să derulat ddin ÎPT aelevii ar final la cpot condtoate acromânea
222. Remuncă îînvățămnevoia aforței deextrem analiză nputea alprin met
223. Renivel gimdin Romîn ÎPT. oportunServicii dsistemulmuncă d
ecomandaren vedere efodeciziilor, Monale ale elea prezenta sunt limitatecoli, repreziși varianta ute plecare al ionale. Adoptonale din RoMEN să mo
at în cadrul ae.
ecomandareatea angajatfundamentara productividețină difede Banca Moau raportat nputea benefcreșterea prduce la rezuceste aspectască.
ecomandareîn curriculu
mântului secuacută de come muncă. Ande relevantnu s‐a axat oca mai mutode pedago
ecomandaremnazial și licmânia având îCu toate aitățile de cade consiliere de învățămde tranzit”, d
a #12: Evalorturile RomâEN are ocazvilor, ceea caceastă expe, experiențantă un exemtilizării metonițiativelor ptarea acesteomânia, carenitorizeze șicestui Acord
a #13: Realiorilor din Rrea acestui rtății. În acelrite competondială confiniveluri scăzuficia de îmburoductivitățiiltate mai bute, aceste in
a #14: Includum și în proundar și terțimpetențe socngajatorii die pentru tope formarealt timp dezvogice alternat
a #15: Îmbuceal. Consilieîn vedere vâacestea, elearieră, compe și orientarmânt către pescrise de an
luarea impaâniei de a elzia de a evae ar putea fiperiență în îa studiului Hmplu de evaodologiei Propentru evaluei recomande să conțină să evaluezed de servicii d
izarea de inomânia careraport, au evași timp, angențe socio‐eirmă lipsa coute de agreabunătățirea co muncii. De une privind investiții ar p
derea compeogramele diar. Analizelecio‐emoționan România oate categora cadrelor dioltării comptive și un ech
unătățirea cerea și orienârsta la care evii din învpetențele nee în carieră piața forței dngajatori.
actului infrasabora SMIE alua riguros i util nu doarîntreaga lumHEAD utilizaaluări robusogramului dearea impactdări ar necesdate despre
e implementde asistență
vestiții în dee au participvidențiat imgajatorii întâemoționale. ompetențelobilitate și staompetențelo asemenea, mplicarea ciputea gener
etențelor sode formare e și studiile rale și specificonsideră criile de ocupidactice și cupetențelor sohilibru mai b
consilierii și ntarea în carise iau decizvățământul ecesare și daccesibile ede muncă ș
structurii asși faptul că impactul in
r pentru evame. Deși datt în evaluarste realizate e evaluare aului infrastrusita inventae fiecare școarea SMIE. Stehnică poa
ezvoltarea cpat la studiuportanța comâmpină dificRezultateler socio‐emoțabilitate emoor sociale și einvestițiile îivică, educațra beneficii
ocio‐emoționa cadrelor realizate în Rice locului decă aceste copații și secturriculum, aocio‐emoționun între teo
orientării înieră sunt extii privind carliceal au fodacă acesteaelevilor ar puși ar putea r
supra rezultase propune nfrastructuriiluarea polititele internațea mediilor până acummediilor de
ucturii școlarrierea detaloală și clădirSistemul infote sprijini M
competențeloul privind competențelorultăți în recrstudiului p
ționale: un poțională. Aceemoționale, cîn competenția și sănătatconsiderabi
nale și a celodidactice, îRomânia și îne muncă penompetențe soarele econngajatorii conale și specifrie și practică
n carieră a etrem de impriera, în specoarte puținea se potriveutea îmbunăreduce feno
tatelor educun nou cadri asupra rezcilor naționaționale privide învățare
m. România e învățare al re asupra rezliată a infrare în parte, ormațional gMEN în monit
lor socio‐emompetențeler socio‐emoțrutarea unorprivind compprocent mareest lucru sugeceea ce ar conțe socio‐emtea. Având île pentru so
or specifice loîn special lan alte țări evntru inserțiasunt insuficienomice. Deșonsideră că fice locului dă.
elevilor, în sportante pencial privind îe informațiesc cu intereătăți tranzițiaomenul de „
104
caționale. ru pentru zultatelor ale, dar și ind acest e din mai ar putea OCDE ca zultatelor astructurii pentru a eospațial orizare și
oționale. e, derulat ționale în r angajați petențele e de elevi erează că onduce în moționale în vedere ocietatea
ocului de a nivelul idențiază pe piața ente dar, i această școlile ar de muncă
special la tru elevii nscrierea i privind esele lor. a dinspre locuri de
Referinț
AcemogT
Anton, So
Ares Aba
Autor,
Bard, J., C
Barrett, I
Barrett,
Baxter, JA
Belfield, SC
Berg, F.,L
Berry, CO
Boese, SA
Borland,S
Branham
Bray, M.
Buckley,T
Burge, B
țe bibliografi
lu, D., and Technology Research (N
S., B. Koo, T‐of IntegratiMarginalized
alde, M. 201No. 106, OCD
D. 2015. https://www
C. GardenerConclusions,
P., and L. Intelligent Bu
P., F. DavieLearning: Fin118–133.
J. and D. SmAustralian In
C., B. BowdSocial and EColumbia Un
, J. Blair, anLanguage, Sp
. R., and M. Outcomes.”
S., and J. ShawAttendance:
, M. V., and Student Aca
m, D. 2004. “Building Infr
. 2008. DoubInternationa
J., M. SchneTeacher Rete
B., R. Wilson, UK and InterResearch Pro
ice
P. Restrepofor GrowthBER) Workin
‐C Man, S.C. ion Strategid Communiti
14. “School SDE Publishin
“Will Autw.ted.com/ta
r, and R. Wie, and Recom
Barrett. 20uildings Inte
es, Y. Zhang,nal Results o
mart. 2011. “nstitute of Fa
den, A. KlapEmotional Leniversity.
d P. Bensonpeech, and H
West. 2010Journal of La
w. 2005. “Ne A Data Anal
R. M. Howsedemic Achie
“The Wise Mastructure o
ble‐Shift Schoal Institute fo
eider, and Y. ention in Wa
and K. Smithrnational Eviogramme: Fr
o. 2016. “Th, Factor Shng Paper No.
Moldovan, ies for Urbies in Roman
Size Policies:g.
tomation Talks/david_a
eland. 2006. mendations
10. “The Pornational (2)
and L. Barrof a Holistic,
“Fathering inamily Studies
p, H. Levin, arning. New
n. 1996. “ClaHearing Serv
0. “Growing aw, Economi
ew York Statlysis Report.”
en. 2003. “Avement.” Int
an Builds Hisn Student At
ooling: Desigor Educationa
Shang. 2005ashington, D
h‐Crallan. 20dence. Natiorom Educatio
The Race Beares and Em22252. Cam
M.S. Stancuban Marginania.” Washin
: A Literatur
Take Awayutor_why_a
“Rural Schoo.” The Rural
otential of ): 218–28.
rett. 2015. “Multi‐level
n Australia as, Occasional
R, Shand, aw York, NY: C
assroom Acovices in Schoo
Pains: The Sics, and Orga
te School Fac” Albany, NY
n Examinatioternational R
s House Upottendance.”
n and Operaal Planning (
5. “Fix It & Th.C.” Teacher
012. Employeonal Foundaton to Employ
etween Macmployment.”
mbridge, MA.
lescu, and Ralized Comgton, DC: W
e Review.” O
y All Our re_there_st
ol ConsolidatEducator: 40
Positive Pla
“The ImpactAnalysis.” B
among coupl Paper No. 3
and S. ZandeCenter for Co
oustics: The ols 27: 16–20
School Consoanization 25
cilities and StY: Healthy Sc
on of the EffReview of Ed
on the Rock: Social Scienc
ation for CostIIEP).
hey Might Strs College Pre
er Involvemetion for Educyment. Sloug
chine and M” National B
. A. Swinkelsmunities: Torld Bank Gr
OCDE Educat
Jobs?” Till_so_many_
tion: History0–48.
ces: Senses
of Classroouilding and E
le families w37, Melbourn
er. 2015. Thost–Benefit S
Problem, Im0.
olidation Mo(1): 1–29.
tudent Healthools Netwo
fect of Elemeducation 49(5
The Effects oce Quarterly
t‐Effectivene
ay: School Faess 107: 110
nt in Schoolscational Resegh: NFER.
Man: ImplicaBureau of E
s. 2014. “ElaThe Atlas oroup.
tion Working
TED x Ca_jobs
y, Research S
s, Brain and
om Design oEnvironment
with young cne.
e Economic Studies in Ed
mpact and S
ovement and
th, Achievemork.
entary Schoo5): 463–474.
of Inadequaty 85(5): 1112–
ess. Paris: UN
acility Qualit7–1123.
s: A Rapid Reearch (NFER)
105
ations of Economic
aboration of Urban
g Papers,
mbridge.
Summary,
d Spaces.
on Pupils’ t Vol. 89:
children.”
Value of ducation,
Solution.”
d Student
ment, and
ol Size on
te School –1128.
NESCO
ty and
eview of )
Brüggem
Card, D.,m
Chase, CW
Cotton, R
CoulombA
Crandell
Cunha, F
Daisey, JS
Dalziel, P
DuminicC
DumontI(
Earthmao
Ericsson
M
E.O. LawV(
Europeat
EC. 2015T
mann, C. 201Bank/EC RegNations Dev
, and A.B. Krmatter?: TheBurtless, pp.
Claire. 2016. World Bank.
K. 1996. “SchResearch SerLaboratory wDepartment
be, S., J.F. TAcross Fourt
, C., and J. SmHearing Imp
F., J. J. HeckmNoncognitive
J., W. Angell,Schools: An A
P. 2015. “RegLinkages in T
ă, G., and A.Children.” Rehttp://www
, H., D. IstaInspire Prac(CERI).
an, G. I., and of Education
, I., and M. KPhysical EduMedicine & S
wrence BerkeVentilation.”(accessed Fe
n Commissiothe preventDocument, B
5. “GuidanceTackling EduBrussels.
2. “Roma Edgional Roma elopment Pr
ueger. 1996e Effect of Sc. 118–119. B
“Helping chi Accessed N
hool Size, Scries (SIRS). Scwith support of Educatio
Tremblay, anteen OCDE C
maldino. 200airment.” La
man, and S. Me Skill Forma
, and M. AptAnalysis of E
gional Skill ETransition fro
Ivasiuc. 201esearch Rep.unicef.org/r
nce, and F. ctice. Paris:
L. K. Lemastnal Administr
K. Karlasson. cation in SchScience in Sp
eley National” http://eetdeb. 1, 2016).
on (EC). 2016ion and corBrussels.
e for Membeucational an
ucation in CoSurvey 2011rogramme.
. "School Quchool Resourcrookings Inst
ldren surviveovember 20t
hool Climatechool Improv from the Ofn.
d S. MarchaCountries.” St
00. “Classrooanguage, Spe
M. Schennacation.” Econo
e. 2003. “IndExisting Infor
cosystems toom School to
10. “One Schoort, UNICEF,romania/One
Benavides, OCDE Publis
ers. 2009. “Tration 47(3):
2014. “Motohool – A 9‐yeports 24(20):
l Laboratory.d.lbl.gov/ied
6a. “Countryrection of m
er States on d Spatial Se
omparative 1.” Roma Inc
ality and therces on Studetitution: Wa
e and thrive:th, 2016 (htt
e, and Studenvement Progffice of Educ
and. 2004. “tatistics Cana
om Acousticseech, and He
ch. 2010. “Estometrica 78
door Air Quarmation.” Ind
o Assist Youno Work.” Loc
ool for All? A Bucharest. Ae_school_fo
eds. 2010. shing, Centr
Teacher Attit 323–335.
or Skills and ear Intervent 273‐278.
. 2016. “Head/sfrb/ http:/
y Report Rommacroeconom
the Use of Eegregation.”
Perspective.lusion Work
e Return to Eent Achievemshington, D.
: How toiletstps://blogs.w
nt Performangram of the National Rese
“Literacy Scoada, Ottawa
s for Childrenearing Service
timating the(3): 883–931
ality, Ventilatdoor Air 13: 5
ng People Mcal Economy
Access to QuAvailable at r_all_pt_WE
The Nature re for Educa
tudes about
School Perfotion Student
lth and Econ//energy.lbl.g
mania 2016: mic imbalan
European StrEC Working
Analysis of ting Papers. B
Education." Inment and AduC. ISBN 0‐81
s play a part”worldbank.or
nce.” School Northwest Rarch and Imp
ores, Human, Ontario.
n With Normes in Schools
Technology1.
tion and Hea53–64.
aking Educat30(1): 53–66
ality Educati
B.pdf
of Learningational Rese
Classroom C
ormance in C.” Scandinav
nomic Impactgov/ied/sfrb
Including ances.” Comm
ructural and g Document
the UNDP/WBratislava: U
n Does Moneult Success, e157‐1274‐X.
”. The Waterrg/water).
l ImprovemenRegional Educprovement,
n Capital and
mal Hearing as Vol. 31: 362
y of Cognitive
alth Symptom
tion Employ6.
ion for Roma
g: Using Resarch and In
Conditions.” J
Children withvian Journal o
ts of Buildingb/vent‐summ
n In‐Depth Rmission Staff
Investment EGESIF_15‐
106
World nited
ey ed. G.
r Blog,
nt cational U.S.
d Growth
and With 2–370.
e and
ms in
ment
a
search to nnovation
Journal
h of
g mary.html
eview on Working
Funds in ‐0024‐01.
EC. 2016
EC Direca
EuropeaR
Fernald, I
Feth, L.,C
Figueiro,
3
Filmer, DC
Finegold
FRA. 201V
Gatti, R.EW
Halpern,s
HeckmaiR
Heckma
HumlumaA
John, OTe
Kagan, SL
KagitcibaeA
6b. “Educatio
ctorate‐Geneand EasternPaper. Bruss
n InvestmenRomania. Lu
L. C., P. KarIncome Coun
, and G. WhColumbus, O
, M., and M.Light Melato31(1): 92–96
D. 2004. “If YCountries.” W
d, D. 1999. “C15(1): 60–81
14. EducatioVienna, Aust
, S. KaracsoEquality of OWorld Bank.
, D. F. 199structure tra
n, J., R. Pininfluential eReview, 103
n, J. J., J. Stilabor market
m, M. K., and and Equity Analytical Re
.P., and S. Theoretical ed. L.A. Perv
S. L., E. MoorLearning ToPublishing.
asi, C., Sunaenrichment Applied Deve
on and Train
eral for Econ European sels.
nt Bank (EIBuxembourg: E
riger, P. Engntries. Wash
hitelaw. 199Ohio: Ohio St
S. Rea. 2010onin Onset 6.
You Build It, WWorld Bank
Creating Self1.
n: The Situatria: Europea
ny, K. Anan,Opportunity f
8. Teachingaining, and m
to, and P. Searly childho(6), 2052‐20
xrud, and S.t outcomes a
N. Smith. 20in Educationeport No. 24
Srivastava. Perspectivesvin and O.P. J
re, and S. Breward Comm
r, D., Bekmain adult lifeelopmental P
ing Monitor
omic and FiEU Member
B). 2013. StrEIB.
le, and A. Rington, DC: T
99. “Many Ctate.
0. “Lack of S(DLMO) in
Will They CoPolicy Resea
‐Sustaining,
tion of Roman Union Age
C. Ferré, anfor Margina
g critical thimetacognitive
Savelyev. 20ood program86.
Urzua. 2006and social be
015. “The Imn.” Europea. Prepared fo
1999. “The s.” In HandbJohn, pp. 102
edekamp, Edmon Views a
an, S., Baydae: The TurkiPsychology, 3
2016 – Rom
nancial Affar States ove
rategic Policy
Raikes. 2009.The World B
Classrooms
Short WaveleMiddle Sch
me? School arch Working
High‐Skill Ec
a in 11 EU Mency for Fun
nd C. Nieveslized Roma.
inking for te monitoring
013. Undersm boosted
6. The effecehavior. Jour
mpact of Schon Expert Neor the Europ
Big Five Trbook of Pers2–139. Guilfo
ds. 1998. Recand Vocabula
ar, N., & Cemish Early En30(6), 764‐7
ania.” Bruss
irs. 2015. “Er the Last D
y Framewor
Examining ank.
Have Bad A
ength Light Dhool Studen
Availability ag Paper 3340
cosystems.” O
Member Statdamental Rig
s. 2016. BeinDirections in
ransfer acrog. American P
tanding the adult outc
ts of cognitirnal of Labor
ool Size and etwork on Epean Commis
rait Taxonomsonality: Theord Press: N
considering Cary: Nationa
malcilar, Z. (2richment Pr79.
els.
conomic CoDecade (200
k for Educat
Early Child D
Acoustics Th
During the Scts.” Neuroe
and School E0. World Ban
Oxford Revie
tes. Roma Sughts (FRA).
ng Fair, Farinn Developme
oss domainsPsychologist
mechanismomes. The
ve and non‐r Economics,
School ConsEconomics ossion. Munic
my: History,eory and Resew York, NY.
Children's Eaal Education
2009). Continroject 22 ye
nvergence o04‐2014).” D
tion Infrastr
Developmen
hat Inhibit L
chool Day Deendocrinology
Enrollment ink, Washingto
ew of Econom
urvey: Data
ng Better: Pent. Washing
s: Dispositiot, 53(4), 449.
ms through wAmerican E
‐cognitive ab24(3), 411‐4
solidations oof Educationch: Ifo Institu
, Measuremsearch (2nd .
arly Developm Goals Pane
nuing effectsears later. Jo
107
of Central Discussion
ructure in
t in Low‐
earning.”
elays Dim y Letters
n 21 Poor on, DC.
mic Policy
in Focus.
romoting gton, DC:
on, skills,
which an Economic
bilities on 482.
n Quality (EENEE) ute.
ent, and edition),
ment and el. DIANE
s of early ournal of
Kautz, T
Kiernan,cS
Klatte, M
B
Knecht,
J
Kuller, RW
Kumar, SE
Leithwoo
Litten, LS3
LovelessP
Lynch, R
McCrack
MNESR.
Murray, A
Murray, G
Murray,
NaudeauCW
Nevala, A
., J.J. HeckmImproving CWorking Pap
K. E. and Mchildren's coSociology, 59
M., J. HellbPerformanceBehavior 42(
H.A., P.B NReverberatioJournal of Au
R., and C. LinWindows.” J
R., P. O’MaSecondary Environment
od, K., and Policy Perspe
L., and A. HStudents and302–24.
s, T., and F.MPapers on Ed
R. G. 2005. “Francisco, CA
ken, M., andImplications
2013. “Need
T.S., and P. Agency.” Can
T.S., and R.Government
T.S., Y. CleFrameworks
u, S., N. KatChildren: AnWashington,
A‐M., and J. by GHK Cons
man, R. Diris,ognitive andpers, No. 110
M. C. Huertaognitive and9(4), 783‐806
bruck, J. See and Well‐B(5): 659–692
Nelson., G.Mon Times in udiology 11:
ndsten. 1992Journal of En
alley, and LSchools ant and Behavi
D. Jantzi. 20ective.” Revi
all. 1989. “Id Their Pare
M. Hess. 200ducation Poli
Early ChildhA.
d Murray, T. for Public Po
ds Analysis o
Hicks. 2017.nada West F
Shillington.t.” Canada Li
ermont, and s for Assessm
taoka, A. Va Early Childh, DC: World
Hawley. 201sulting Ltd. F
B.T. Weel, d Non‐Cognit0, OCDE Publ
a. 2008. Ecod emotional 6.
idel, and PBeing in Elem2.
M. WhitelawUnoccupied65–71.
2. “Health annvironmental
L. Johnston. d Student ior 40(4): 455
009. “A Review of Educa
n the Eyes nts View Qu
6. “What Doicy, 2006/20
ood Investm
S. 2004. “Tholicy.” Inform
of Education
“Putting Skioundation, C
2014. “Inveiteracy and L
M. Binkleyment.” Statist
lerio, M. J. hood DevelopBank.
11. “ReducinFor the Europ
and L. Borgtive Skills to lishing, Paris
onomic deprdevelopmen
P. Leistner. mentary Scho
w, and L.L. F Classrooms
nd Behavior l Psychology
2008. “AssProblem B5–486.
view of Empational Resea
if Our Behouality in Colle
o We Know A007: 1–14.
ment Yields B
he Economicmetrica, Otta
and Vocatio
ills at the CeCalgary, Albe
esting in UpsLearning Net
. 2005. “Metics Canada,
Neuman, Mpment Guide
g Early Schopean Parliam
hans. 2014. Promote Lif
s.
ivation, matnt in early c
2010. “Effeool Children:
Feth. 2002. s: Predictions
of Children 12: 305–317
sociation beBehavior: A
pirical Evidenarch 79(1): 46
olders: Someeges.” Journa
About Schoo
Big Payoff.”
c Benefits oawa.
nal Training
ntre of the Perta.
skilling: Gaintwork (CLLN)
easuring AduOttawa, Ont
M. J., & L. K. e for Policy D
ool Leaving inment’s Comm
“Fostering afetime Succe
ternal deprechildhood. T
cts of ClassA Field Stud
“Backgrouns and Measu
in Classroom7.
tween PhysNational
nce About Sc64–490.
e Evidence al of Higher
ol Size and C
Policy Persp
f Literacy: T
in Romania.”
Policy Agend
ns for Individ, Ottawa, On
ult Literacy tario.
Elder. 2012Dialogue and
n the Europemittee on Edu
and Measuriess.” OCDE E
ession, parenThe British Jo
sroom Acoudy.” Environm
nd Noise Leurements.” A
ms with and
sical EnvironStudy, 200
chool Size E
on How HigEducation V
Class Size?” B
pectives. We
Theory, Evide
” Bucharest.
da: Advice to
duals, Emplontario.
and Life Sk
2. Investing d Project Prep
ean Union.” Aucation and C
108
ing Skills: Education
nting and ournal of
ustics on ment and
evels and American
d without
nment of 0–2003.”
Effects: A
gh‐school Vol. 60(3):
Brookings
stEd, San
ence and
.
the New
oyers and
kills: New
in Young paration.
Authored Culture.
Nitta, K.,J
Norlin, J
OrganisaE
OCDE. 2O
OCDE 2
OCDE. 20
OCDE. 20
OCDE. 2S
Picard, M2
Rea, M.Sf
Roberso
R
Sandu, DR
Sandu, D
W
Sang‐Yeo
S
Sato, H.,W
SchneideW
Schweine
Schulma
Scott, WP
, M. Holley, Journal of Re
. M. 2009. HRiver, NJ: All
ation for EcEnvironment
015. “PISA inOCDE Publis
015. Skills fPublishing.
017a. Skills O
017b. Tax Po
2017c. ProteSchool Seism
M., and J. Bra244.
S., J.D. Bulloufor Scotopic
n, T., et aProfessionalReform Vol.
D. 2011. “DisReview of So
D.D., B. CoradMarginalizedWorld Bank.
ob, K., and Number of PSports Scien
, and J.S. BrWorking Ele123(4): 2064
er, M. 2003Washington,
hart, L. J., Jeffects: The Press.
an, K. 2005. Research (N
W. R. and G. FPerspectives
and S. Wrobesearch in Ru
Human Behavlyn & Bacon.
conomic Cots. Education
n Focus: Howhing.
for Social P
Outlook: Skill
olicy Studies
ecting Studenmic Safety. Pa
adley. 2001.
ugh, and M.GEfficiency.”
l. 2005. “Ss' Attitudes 10, Issue 1: 4
sparități Sociocial Researc
d, C. Iamandd Rural Area
S. Wi‐YounPhysical Educe & Medici
adley. 2008.ementary Sch4.
3. “Linking , DC: Nationa
. Montie, Z.High/Scope
“OverlookedIEER). Policy
F. Davis. 2007s. Upper Sadd
bel. 2010. “A ural Educatio
vior and the
‐operation nal Research
w Have Scho
Progress: Th
ls and Globa
Taxation an
nts and Scharis: OCDE Pu
“Revisiting S
G. Figueiro. 2Neuroscienc
School LibraThat Influen45.
ale în Dezvoch I(1): 1‐30.
di‐Cioinaru, Tas And Loca
g. 2012. “Tcation Classne 11(2): 226
. “Evaluationhool Classro
School Facial Clearingho
. Xiang, W. e Perry Presc
d benefits ofReport, New
7. Organizatdle River, NJ
A Phenomenoon Vol. 25(2)
Social Enviro
and Develo and Innovat
ools Changed
e Powers o
al Value Chain
d Skills No. 2
hools from Eublishing.
Speech Inter
2001. “Humace Letters 299
ries' Impactnce Use of
oltarea și în P
T‐C Man, M. al Human De
he Relationses Attended6‐230.
n of Acousticooms.” The J
ility Conditioouse for Edu
S. Barnett, Cchool Study
f prekindergaw Brunswick,
tions and Org: Pearson Pr
ological Stud: 1–19.
onment: Soci
opment (OCtion. Paris: O
d Over the P
of Social an
ns. Paris: OC
24. Paris: OC
Earthquakes:
ference in C
an Melatonin9: 45–8.
t Upon StuLibrary Prog
Politica Regio
Marin, C. Moevelopment
ship Betweed by Korean
cal ConditionJournal of th
ons to Teaccational Fac
C. R. Belfieldthrough ag
arten.” Natio, NJ.
ganizing: Raentice Hall.
y of Rural Sc
ial Systems T
DE). 2013. OCDE Publish
Past Decade?
d Emotiona
CDE Publishin
DE Publishin
: The Seven
lassrooms.” A
n Suppressio
udent Achiegrams.” Rese
onală din Rom
oldovan, andin Romania
en School PAdolescent S
ns for Speeche Acoustica
cher Satisfailities.
d, and M. Nge 40. Ypsila
onal Institute
tional, Natur
chool Conso
Theory. Uppe
Innovative hing.
?” Brief No.
al Skills. Par
ng.
ng.
OCDE Princ
Audiology 40
on by Light: A
vement andearch for Ed
mânia.” Inte
d G. Blaj. 201.” Washingt
Performance Students.” J
ch Communial Society of
action and S
Nores. 2005.anti, MI: Hig
e for Early E
ral, and Ope
109
lidation.”
er Saddle
Learning
52. Paris:
is: OCDE
ciples for
0: 221–
A Case
d School ucational
rnational
16. “Atlas ton, D.C.:
and the ournal of
ication in f America
Success.”
Lifetime gh/Scope
Education
en System
Sheets,
T
Shendell
I
Simms, AE
Slate, J
Small, R
Smith, R9
Social Rea
Strang, C
Surdu, L
c
Tanner, A
UNDP (U2
UNESCOS
UNICEF.
WargockcH
Wlllms, D
World B
W
M. E. 2009Educational Texas Tech U
l, D. G., Prilbetween ClaIndoor Air 14
K., et al. 20AchievemenEducation Jo
. R., and RecommendUniversity of
R., et al. 201Motivation:
R.B. 2011. 9789048198
esearch Demand Essentia
D. 1987. “Consolidatio
. 2008. Moni
Report, content/uploromania.pdf
C.K. 2009. Administrati
United Natio2011. “Regio
O Institute foStatistics Acr
2012. “CohoEPA NetworRomania in c
ki, P., and Dclassroom vHVAC&R Res
D. J. 2002. V
Bank. 2005aLesotho – A World Bank,
9. “The RelaOutcomes, PUniversity.
ll, R., Fisk, Wassroom CO24(5): 333–34
014. “Do thent, Self‐Conceournal 73(2):
C. H. Jonedations.” Essf South Caro
10. “The ImPhase III.” Sc
Multilevel M8559
monstration al Skills Train
“The Adminon, 1938‐198
itorizarea Ap
UNICEF, oads/monitof
“Effects ofion 47(3): 38
ons Developonal Roma Su
or Statistics ross the Wor
ort Analysis Ek, Including collaboration
D.P. Wyon. 2ventilation rsearch 13(2)
Vulnerable Ch
. “Building Country Sta Washington
ationship beParticularly i
W. J., Apte, 2 concentrat41.
e Duration aept, Social s166‐178.
es. 2005. “says in Educlina Aiken.
pact of Newchool Library
Modeling of
Corporationing.” Summa
istrative Tra80.” Administ
plicării Măsu
Bucharesorizarea‐aplic
f School De1–99.
pment Progrurvey.” Repo
(UIS). 2010rld—Special
Estimation oin School Atn with the In
007. “The erate on the: 193–220.
hildren, 2002
on Free Pritus Report.”n, DC.
tween the n Rural Publ
M. G., Blaktions and Stu
and Frequenskills, Food C
“Effects of cation Vol. 1
w York's Schy Media Rese
f Social Pro
n. 2014. “Upary Report, O
ansformatiotrative Scien
urilor Împotri
st. Avaicarii‐masuril
esign on St
ramme), Woort, UNDP, W
0. “Global EdFocus on Ge
of the Dropouttendance Innstitute of Ed
effects of moe performan
2. University
imary Educa” Africa Regio
Conditions ic High Scho
ke, D., and Fudent Attend
ncy of PhysConsumption
Size: A R13 (Spring). D
hool Librarieearch Vol. 13
oblems: A C
pskill: A CredOttawa, Onta
n of Amerce Quarterly
iva Segregăr
lable aor‐impotriva
tudent Outc
orld Bank, aWorld Bank, a
ducation Digender.” Mont
ut Phenomeitiative “Hai ducation Scie
oderately rance of scho
of Alberta P
ation: Primaon Human D
of School Fools in Texas.
Faulkner, D.dance in Was
ical Education, and Bod M
eview of tDepartment
es on Stude3.
Causal Persp
dible Test ofario.
ican Educaty 32(3): 352–
ii Şcolare în R
t http:/a‐segregarii‐s
comes.” Jou
and EC (Eurand EC: New
gest 2010: Ctreal: UIS.
non: Sub‐SamLa Şcoală!”
ences.
ised classrooolwork by
ress: Alberta
ary and SecoDevelopment
Facilities and.” Ed.D., Lub
2004. “Assshington and
on Predict AMass Index?
the Literatu of Educatio
nt Achievem
pective. p.
f Workplace
tion: Schoo–366.
România.
//www.unicescolare‐in‐
urnal of Ed
ropean Com York.
Comparing E
mple of SchoProduced b
om temperachildren (12
a, Canada.
ondary Edut Working Pa
110
d Certain bock, TX:
sociations d Idaho.”
Academic ?” Health
ure with on at the
ment and
37. ISBN
e Literacy
l District
ef.ro/wp‐
ucational
mission).
Education
ools from y UNICEF
ature and 257‐RP).”
cation in aper 101.
World Ba
World BW
World B
W
World B
World Ba
Wyon, D
ank. 2005b. and Challeng
Bank. 2010. World Bank,
ank. 2012. “Republic of World Bank.
ank. 2013. CDC: World B
ank. 2014. G
D., and P. Waby children.”
“Pakistan Coges.” Report
“A Review o Washington
ImplementaRomania fo
Competitive Cank.
Growth Poles
argocki. 2007” (1257‐TRP)
ountry Gend32244‐PAK.
of the Bulgan, DC.
tion Compleor Developm
Cities: Resha
: The Next Ph
7. “Indoor en. Technical U
der Assessme World Bank
aria School A
etion and Resment Policy
aping the Eco
hase. Washi
nvironmentaUniversity of
ent: Bridgingk, Washingto
Autonomy R
sults Report Loans I‐III.”
onomic Geog
ngton, DC: W
al effects on Denmark: Ly
the Gendern, DC.
Reforms.” Re
on a Series oICR No. 232
graphy of Ro
World Bank.
the performyngby, Denm
r Gap – Oppo
eport No. 54
of Three Loa29. Washing
omania. Was
mance of schmark.
111
ortunities
4890‐BG.
ans to the gton, DC:
shington,
hool work