Ana Maria Eseu

7/21/2019 Ana Maria Eseu

http://slidepdf.com/reader/full/ana-maria-eseu 1/7

Disciplina: Tendinte actuale in domeniul structurilor; Titular de curs: prof. ing. DragosMarcu

Stud.: Radu Ana-Maria; Grupa: 46B; An uni.: !"#4 $ !"#%

- &oop 'immel(lau $ Musee des &on)uence -

Structuri spectaculoase. Ar*itectura deconstructiista

+n anul !""#, ar*itectul austriac olf D. ri/ 01rma de ar*itectura $ &oop

'immel(lau2 castiga competitia internationala lansata de &onsiliul General al

R*onului din 3on $ oras situat in sud-estul tarii, la con)uenta )uiului R*one cu

Saone $ pentru reali5area Mu5eului &on)uence, ce acea sa deina una dintre

principalele atractii 0o(iectie2 turistice ale rantei 0estimand pana la %"".""" de

i5itatori pe an2. &onstructia mu5eului, inceputa in anul !"#", a fost 1nali5ata in

!"#4, inaugurea aand loc pe !" decem(rie. Amplasata la con)uenta celor doua

ape 0de aici si denumirea mu5eului2, cladirea dispune de un teren de !".78% mp,

are amprenta la sol de 7.9"" mp, suprafata desfasurata de 46.486 mp, o suprafata

utila de !6.8"" mp, #7" m lungime, 7" m latime si 4# m ialtime. &osturile

estimatie initiale au fost de circa #%9 milioane euro, insa costurile reale la care s-a

ridicat inestitia au fost de apro/imati 9"" milioane de euro.

Amplasamentul pe care s-a construit mu5eul $ a fost ales strategic din punct

de edere ur(anistic $ la intersectia celor doua ape curgatoare, transformandu-se

in capat de perspectia - reper isual 0datorita a/eor si culoarelor i5uale create

de circulatiile carosa(ile, pietonale si de cele doua ape, cat si la niel e/presiei

olumetrice2 si repre5entand un inceput pentru e/tinderea orasului pe directiile

mai putin de5oltate; desi a implicat di1cultati pentru reali5area constructiei 0cu

precadere a fundatiei2 din cau5a solului, a peninsulei arti1ciale prelungita in urma

cu apro/imati #"" de ani. A fost necesara introducerea unor piloti de %96 m

lungime in sol.



&onceptul care sta la (a5a proiectului este legat de ideea si imaginea unui

nor plutitor de cristal $ structura nor plutitoare pe piloni si cristalul, folosind ca

materiale de 1nisa $ ino/ul, respecti sticla; acesta 1ind gandit ca un mediu - ,,o

poarta pu(lica spre cunoastere - pentru transferul de cunostinte, ci nu cum estea(ordata in mod u5ual tema mu5eului - ca s*o<room de produse. e langa

programul de ar*itectura principal $ mu5eu de stiinta si antropologie 0alaturi de

e/po5itii temporare de arte meserii2, s-a urmarit crearea unui loc pu(lic de intalnire

- care sa deina reper la scara orasului. Acest loc pu(lic este dispus su( cladire 0loc

proteat2, parterul 1ind ridicat 0partial2 de la sol $ pentru a crea acest spatiu

,,traersa(il transersal pe cladire, directie importanta care leaga doua 5one

importante din punct de edere ur(anistic, situate de o parte si de cealalta a

mu5eului.

Mu5eul cuprinde doua sali multifunctionale de 9!8, respecti #!! de

persoane, spatii de lucru $ gandite pentru a se utili5a in scopuri de formare, 1ind

dedicate scolilor din ur, depo5ite si ateliere de arta 0in relatie cu e/po5itiile2, spatii

e/po5itionale 0commune si indiiduale $ iesite in consola2, administratie 0dispusa

deasupra 5onelor e/po5itionale2, cafenea cu terasa 0la ultimul niel2 si piateta la

nielul parterului $ spatiu pu(lic desc*is, acoperit.

Structura cladirii a fost proiectata de inginerii structuristi austrieci =laus

Bollinger 0decan la +nstitute of Arc*itecture, >niersit of Applied Arts, ?ienna2 si

partenerul sau Manfred Gro*mann; si se compune din trei parti: ,,cristalul $ o



structura din metal si sticla, ce ga5duieste 5ona de primire 0accesul principal si

receptia $ punctul de informare2 si se conectea5a cu cea de a doua componenta

- ,,norul, care este tot o structura metalica 0placata cu un material ino/ida(il@

ino/2 ce se spriina pe trei suporturi mari de (eton armat 0pile $ de m inaltime2,

care sunt organi5ate pe doua nieluri semi-ingropate si care ga5duiesc spatiile

te*nice ale mu5eului si cele doua sali multifunctionale, plus #! stalpi 0(eton armat2

$ acestea 0pilele si stalpii2 constituind cea de a treia componenta structural a

mu5eului. ilele suporta cele 6.%"" tone, proenite de la acoperisul metallic al

,,norului, care ga5duieste e/po5itiile permanente 0ocupand 9.9"" mp2 si pe cele

temorare care se desfasoara in cladire. ,,orul, repre5entand cea mai mare parte

a constructiei ridicat de la sol cu #-! nieluri 0 m inaltime2, este compus dintr-o

structura portanta si una de sc*elet de otel de 8 nieluri 0denumita structura Main2

care crea5a forma sa, implicit si parte a formei cladirii. ,,&ristalul este compus

dintr-o structura primara, principala 0de (a5a2 complet i5i(ila si o a doua structura

$ suport pentru inc*iderea de sticla 0#.%"" de panouri2. asarelele si scarile delegatura ale mu5eului se ,,rotesc in urul mie5ului intitulat - ,,Grait it 0gropii

graitationale2. Ansam(lul acestei ultime 5one 0a ,,cristalului2 este partial sustinut

de structura ,,norului 0din care proine2 si partial sustinuta de punctul central

0c*eie a (oltii inersa2 al sau, aand rol de pila $ preia o parte din incarcarile

structurii ,,cristalului 0din care face parte2. &one/iunile la nielul structurii $ intre

cele doua 5one - ,,norCC si ,,cristalCC $ permit lunecarea intre cele doua structuri

0pentru a nu se distruge reciproc in ca5ul unui seism2.

Structura mu5eului este e/trem de comple/a 0tesatura $ asemenea unei

structuri reticulare - care mulea5a pe suprafetele riglate si plane ale cladirii, 1ecare

nod si intersectie de elemente aand o re5olare diferita a prinderilor2 si de

complicata 0datorita olumetriei cladirii2, intrucat nici un element nu are aceeasi

geometrie. undatia, din (eton armat, are piloni e/treme de mari, care preiau

incarcarile proenite din structura 0suprastructura2 ,,cristalui si din stuctura



metalica a ,,norului. Materialele diferite, aand calcule ample si conditiile de

fundare di1cile $ au facut ca proiectul sa 1e e/treme de di1cil de reali5at 0de aici si

durata de timp mare a e/ecutiei constructiei $ circa 4 ani2.

irma care s-a ocupat de implementarea proiectului de ar*itectura in tara

,,mama este atriarc*e &o, 3on, de proiectul de structuri Tracte(ele

Engineering , iar cea care s-a ocupat de e/cutia lucrarii este $ 1rma Ta(lula Rasa.

entru reali5area multiplelor studii necesare structurii $ a fost utili5at

programul Scia Engineer 0emetsc*eF2: generarea structurii ,,cristalului,

dimensionarea structurii primare, calculi de tra1c, eri1carea structurii principale a

,,norului, eri1carea structurii in modelul complet 0tinandu-se seama inclusie de

inarcarile proenite din and si de efectele diferentelor de temperature asupra

cladirii $ dilatari2. Studiile initiale s-au concentrate asupra elementelor separate:

,,cristalCC pe suporturi 0pile si stalpi2 cu rigiditate la (a5a, carcasa 0amelopanta2

cladirii $ cu rea5emele sale, structura principala.

&ladirea are apro/imati !8.""" de noduri, 8.""" de placi de incarcare,

9!.""" de (are si % de tipuri de pro1le utili5ate.



Am ales Mu5eului &on)uentelor din 3on pentru tema data, intrucat este un

(un e/emplu de cadire em(lematica pentru orasul in care a fost poiectata, cat si

pentru ranta 0sau pentru intreaga Europa2; are o ar*itectura spectaculoasa,

deconstructiista, cat si o stuctura la fel de spectacupoasa si de comple/a,

re5olata intr-un mod elegant, desi are un grad de di1cultate ridicat 0atat din punctde edere structural, cat si si punct de edere arc*itectural2, care participa la

conturarea spatiului interior 0si implicit e/terior2 dara a-l sufoca $ structura

mulea5a pe forma cladirii 0e/terioara si interioara2. Este un e/emplu foarte reusit

de ar*itectura contemporana $ care reuseste sa duca la alt niel 0superior2

intelegelrea, semni1catia si importanta spatiilor si a intregului mec*anism de

functionare a programului de ar*itectura.

ro(a(il ca din punctul de edere al inoatie si te*nologiei implicate in ca5ul

proiectarii structurii $ cladirea pro(a(il ca nu repre5inta cel mai (un e/emplu,

aand in edere eforturile 0faptul ca toate prinderile au fost diferite si au tre(uitproiectate indiidual2, resursele, costurile initiale 0desi inestitorul isi -a o(tine

fondurile inestite in cata ani de 5ile, aand in edere importanta o(iectiului2 si

forta de munca necesare pentru re5olarea sa si pentru e/ecutia sa, insa aand in

edere calitatea re5ultatelor o(tinute repre5inta un succes in am(ele domenii $

ar*itectura si stucturi.



>n e/emplu inoator in domeniul structurilor este repre5entat de (i(lioteca

1nali5ata in anul !""# 0constructie inceputa in #77%2, proiectata de ar*itectul

apone5 Too +to, in Sendai, aponia. &ladirea are trei component importante $

tu(urile erticale 0structura portanta a cladirii2 in care sunt re5olate si nodurile de

circulatie, aand totodata functiunea de gradina 0curte interioara $ gol pe doua

nieluri2, placile ori5ontale aferente nielurilor si amelopanta 0pielea2 cladirii.

Bi(lioteca $ a carei model a fost testat la seisme e/trem de mari, speci1c aponiei $

are o comportare ideala la seism. +n ca5ul acesta insa $ nu putem spune caar*itectura este spectaculoasa, desi aduce cea nou in modul de organi5are a

spatiilor interioare.



Documents

Ana Maria Eseu