Analiza descriptiv a oligofreniei i a reinerii n dezvoltarea
psihic n baza criteriului etiologic, simptomatologic i
pedagogic.
Descrierea oligofreniei:Dup criteriul etiologic: Factorii
genetici, transmisibili prin ereditate, sunt urmatorii:-o
dispozitie familiala pentru boli genetice;-infectii care pot afecta
procesul de embiogeneza (TBC, sifilis, rubeola
etc);-incompatibilitatea factorului Rh (mama negativa si tata
pozitiv);-diferite tulburari cromozomiale Cauze care actioneaza in
cursul vietii intrauterine:-ingestia de alcool a mamei;-consumul de
droguri;-utilizarea unor medicamente cu efect teratogen;-sifilisul
si rubeola;-stres, boli psihice,etc. Cauze intranatale,reprezentate
prin traumatism obstretic si care constau in
urmatoarele:-encefalopatiile infantile;-asfixia neo-natorum
(circulara de cordon);-traumatisme craniene consecutive aplicarii
forcepsului. Cauze endocrine-cretinismul;-mixoedemul. Cauze
metabolicecare pot afecta dezvoltarea embrionara:-disproteidozele
privind o tulburare a matabolismului proteic: oligofrenia
fenilpiruvica;-dislipoidizele privind metabolismul lipidic: idiotia
amaurotica Tay-Sachs, maladia Niemen-Pick, maladia Guacher,
gargoilismul;-tezaurismoze ale glicogenului: maladia Gierke;-alte
dismetabolii neclasificate: maladia Lavrance-Biedl-Moon.
Displaziile congenitale care cuprind urmatoarele afectiuni:
scleroza tuberoasa Bourneville, neurofibromatoza Recklinghausen,
neuroangiomatozele Sturge-Weber si Hippel-Lindau.
Dup criteriul simptomatologic i pedagocic: Nivelul mintaleste
mai mult sau mai putin scazut in raport cu varsta mintala, fiind
net inferior varstei cronologice reale. El este pus in evidenta
prin intermediul IQ.
Manifestari asociate, ca cuprind mai multe aspecte, si
anume:-intarziere in dezvoltarea fizica (staturala, ponderala,
infantilism, intarziere in mers, intarziere in dezvoltarea
limbajului);-manifestari neurologice (pareze, strabism,
convulsii);-manifestari endocrine sau viscerale diferite. Alte
tulburari psihicecare pot fi prezente:-intarziere prin arieratie
afectiva (copii uitati, rau dirijati, neglijati, inhibati,
abandonati);-infantilism afectiv care poate simula un deficit
intelectual. Debilii usor, educabili, apti de a putea beneficia de
o educatie speciala, o viata autonoma si o adaptare suficienta la
lumea normala si la munca. QI are valori intre 0,65 si 0,80.
Debilii mediisunt semieducabili, putand ajunge prin reeducare la un
grad de autonomie partiala si pot avea o activitate profesionala.
La deficienta intelectuala se asociaza tulburari motorii, crize de
epilepsie, tulburari caracteriale, necesitand asistenta
psihopedagogica si medicala adecvate. QI are valori intre 0,50 si
0,65. Debilitatea profundasauimbecilitateaeste partial educabila,
desi chiar si acesti bolnavi pot atinge un anumit nivel de
productivitate profesionala. QI are valori cuprinse intre 0,30 si
0,50. Arieratia profundasauidiotiagrupeaza acei indivizi
needucabili, inadaptabili, dependenti, care pot dobandi unele
gesturi elementare ale vietii cotidiene si activitatea ocupationala
neproductiva. QI oscileaza in jurul valorii 0,30.
Descrierea reinerii n dezvoltarea psihic (R.D.P.) : Dup
criteriul etiologic: R.D.P prezint o form de dizontogenie, o
abatere n dezvoltarea psihofizic cu limitarea tempoului de
maturizare psihic sau psihofizic.Cauzele R.D.P. sunt diverse: Boli
somatice cronice; Lezri minimale ale creierului; Trauma, infecii,
intoxicaii ale copilului; Deprivare socio-cultural i educaional a
copilului; Unele predispuneri ereditare.Dup criteriul
simptomatologic i pedagocic: Reacia emoional a copilului la
procesul de cercetare: la cercetarea copilului de vrst precolar
putem considera manifestarea emoiilor, care trec odat cu stabilirea
contactului cu psihologul i ca neadecvat atunci cnd se manifest aa
ca simptoame ca indiferena, hiperagitaia; nelegerea esenialului
nstruciunii: caracterul ei (verbal, neverbal); Caracterul activitii
copilului: Prezena i stabilitatea interesului fa de nsrcinare;
Activismul copilului i orientarea spre un anumit scop al aciunilor
sale; Procedeele de activitate (metoda probei i greelei, metoda
corelrii vizuale); Prezena deprinderilor de autocontrol i
manifestarea efortului volitiv; Utilizarea ajutorului.
Capacitatea de transferare a procedeului de aciune demostrat n
nsrcinri analoage; Atitudinea critic fa de rezultatele activitii
sale; Starea motricitii; Nivelul dezvoltarii limbajului. - Dau
rspunsuri inegale la nivel de realizare, care se aseamn att cu cele
ale copilului normal ct i cu cele ale debilului mintal; Realizeaz n
etape un rspuns corect; el are nevoie de o mobilizare n timp a
capacitilor sale mintale;
Se constat c n cadrul unei activiti de nvare, aceti copii sunt
capabili s foloseasc ajutorul primit, dnd dovad de suficient
plasticitate i motilitate nervoas. Aceti copii ntimpin dificulti n
nsuirea citit- scrisului i calcului. Copilul laminar ntimpin
dificulti chiar din clasa I, ei neleg lacunar i imprecise sarcinile
colare. Mecanismele gndirii snt blocate frecvent de ordin afectiv i
social. Ei ntimpin dificulti n realizarea activitilor de analiz,
sintez, comparaie, abstractizare, clasificare etc. Lipsa de
stpnire, autocontrolul-autoreglarea nesigur i insuficien snt
trsturi specific copiilor cu dezvoltare de limit. Ei se antreneaz
mai greu dect debilii mintali n rezolvarea problemelor.
n cazul formei mai profunde de R.D.P. de genez cerebro-organic
prevaleaz un alt ir de factori, care reduc capacitatea intelectual.
Aici sunt incluse n primul rind tulburrile neurodinamice
(tulburririle cerebroastenice, ce se manifest prin simptome
emoionale), vegetative (somnolen sau insomnia, dureri de cap) i
motore. Reinerii n dezvoltarea psihic i este caracteristic
mozaicitatea acestor tulburri: neajunsul unor funcii corticale i
pstrarea altor funcii. De aceea unii copiii vor ntlni mpedimente la
nsuirea citit-scrisului, alii-calcul, de coordonare motorie.
