TEMA PROIECTULUI

„ ANALIZA OPERAŢIEI DE ŢESERE”

CUPRINS

Argument

Capitolul I Tehnologii de obţinere a ţesăturilor

1.1. Clasificarea ţesăturilor

1.2. Procese de prelucrare a firelor pentru ţesere

1.3. Operaţii de pregătire pentru ţesere (preparaţia firelor)

Capitolul II Operaţia tehnologică de ţesere

2.1. Clasificarea maşinilor de ţesut

2.2. Schema procesului de ţesere

2.3. Desfăşurarea procesului de ţesere

2.3.1. Deplasarea longitudinala a urzelii si a ţesăturii

2.3.2. Mişcarea pe verticala a urzelii-formarea rostului

2.3.3. Inserarea si integrarea firului de bătătura în rost

Bibliografie

2

ARGUMENT

Îmbrăcămintea reprezintă totalitatea produselor realizate pentru acoperirea,

înfrumuseţarea şi protejarea corpului uman de o serie de factori externi, cu care acesta

vine în contact.

Materialele de bază folosite pentru confecţionarea produselor de îmbrăcăminte

sunt: ţesăturile, tricoturile, pielea, înlocuitorii de piele, blănurile naturale şi artificiale.

Dintre acestea o importanţă deosebită o au ţesăturile, care se folosesc pentru obţinerea

unei game foarte largi de articole de îmbrăcăminte.

Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin încrucişarea perpendiculară a doua

sisteme de fie: sistemul de fire de urzeală, dispus longitudinal şi sistemul de fire de

bătătură, dispus transversal.

Distribuţia firelor pentru realizarea principalelor categorii de produse textile arată

că: - 70 % sunt destinate ţesăturilor;

- 16 % sunt destinate tricotajelor;

- 10 % sunt destinate pentru obţinerea covoarelor;

- 4 % pentru materialele neconvenţionale.

Această proporţie evidenţiază importanţa deosebită a ţesăturilor.

Ţesăturile se realizează cu ajutorul maşinilor de ţesut; domeniul lor de utilizare

este determinat de natura firelor din care sunt obţinute, de lăţime, de masa specifică, de

structură şi de modul de finisare.

Proiectul cu tema „Analiza tehnologică şi cinematică a operaţiei de ţesere” are ca

scop prezentarea proceselor de pregătire pentru ţesere a firelor şi analiza operaţie de

ţesere propriu – zisă.

În capitolul I – „Tehnologii de obţinere a ţesăturilor” sunt prezentate, pentru

început, criteriile de clasificare a ţesăturilor pentru a evidenţia astfel, diversitatea

acestor produse textile. Clasificarea ţesăturilor se poate face în funcţie de natura

materiei prime, în funcţie de destinaţie şi în funcţie de aspect.

Procesul tehnologic de ţesere reprezintă succesiunea operaţiilor de transformare a

firelor în ţesături.

3

Procesul tehnologic de ţesere cuprinde două grupe de operaţii: operaţii de

pregătire pentru ţesere (preparaţia firelor) şi operaţia de ţesere propriu-zisă

Procesele de prelucrare a firelor de urzeală şi de bătătură cuprind atât operaţii

comune, cât şi operaţii diferite, specifice destinaţiei - în funcţie de tipul ţesăturii.

Astfel, firele de urzeală sunt bobinate, reunite (dublate) şi răsucite, urzite,

încleiate, năvădite, lipite sau îndoite, iar firele de bătătură sunt bobinate şi canetate.

Numărul de operaţii din cadrul procesului tehnologic de ţesere este determinat de

asemenea, de felul ţesăturii. Calitatea ţesăturii obţinute depinde, în mare măsură, de

calitate operaţiilor de pregătire a firelor pentru ţesere.

Principalele operaţii din cadrul procesului tehnologic de ţesere sunt prezentate în

finalul capitolului I al acestei lucrări.

In capitolul II este analizata operaţia tehnologică de ţesere. Pentru obţinerea

ţesăturilor se utilizează maşinile de ţesut care din punct de vedere constructiv şi al

performanţelor tehnice sunt foarte diferite.

Indiferent de performantele tehnice ale maşinii folosite, principiul de ţesere este

acelaşi. Procesul de ţesere este analizat din punct de vedere tehnologic şi cinematic, pe

baza schemei tehnologice a maşinii de ţesut „Textima” care are următoarele mecanisme

principale: - mecanisme de deplasare longitudinala a urzelii si a ţesăturii;

- mecanisme pentru deplasarea pe verticala a firelor de urzeala;

- mecanisme de inserare a firului de bătătura;

- mecanisme de integrare a firului de bătătura in structura ţesăturii.

Toate mecanismele maşinii de ţesut primesc mişcarea de la arborele principal,

care la rândul lui primeşte mişcarea de la motor, prin intermediul unor curele sau roţi

dinţate.

În finalul ultimului capitol sunt prezentate mecanismele funcţionale ale maşinilor

de ţesut care, pentru obţinerea ţesăturii, trebuie sa asigure corelarea următoarelor

mişcări:

deplasarea longitudinala a urzelii si a ţesăturii;

mişcarea pe verticala a urzelii-formarea rostului;

lansarea suveicii si inserarea firului de bătătura in rost;

integrarea firului de bătătura in rost lângă firul introdus anterior.

4

CAPITOLUL I

TEHNOLOGII DE OBŢINERE A ŢESĂTURILOR

1.1. Clasificarea ţesăturilor

Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin încrucişarea perpendiculară a două

sisteme de fire:

sistemul de fire de urzeală (urzeala „U”) – sistem de fire longitudinal

sistemul de fire de bătătură (bătătura „B”) – sistem de fire transversal

Condiţia obligatorie pentru obţinerea unei ţesături este trecerea alternativă a

firelor de bătătură peste şi sun firele de urzeală şi invers.

În ţesătorie se obţin ţesături crude.

În funcţie de destinaţie şi de natura materialului, ţesăturile crude sunt supuse unor

operaţii de finisare care au ca scop:

- obţinerea unor noi proprietăţi

- îmbunătăţirea aspectului exterior al ţesăturilor

Ţesăturile sunt diverse şi se clasifică după următoarele criterii:

1. După natura materiei prime:

ţesături din fire de bumbac şi tip bumbac;

ţesături din fire de lână şi tip lână;

ţesături din fire de in şi cânepă;

ţesături din fire de mătase şi tip mătase.

5

2. După destinaţie:

Ţesături pentru îmbrăcăminte.

Ţesături pentru prosoape, halate de baie.

Ţesături decorative şi pentru tapiţerie: stofe de mobilă, cuverturi, pături, perdele,

draperii, feţe de masă.

Ţesături pentru acoperitori de pardoseală: covoare, mochete, carpete, preşuri.

Ţesături pentru furnituri: căptuşeală, întărituri, inserţii pentru gulere manşete,

ţesături pentru feţe încălţăminte de vară şi sport, căptuşeli pentru încălţăminte.

Ţesături pentru ambalaje şi articole de camping: pânză pentru ambalaj, saci,

rucsacuri, corturi, prelate, hangare;

Ţesături tehnice: postavuri, filtre, reţele cord, furtun de incendiu, benzi

transportoare, curele de transmisie, ţesături pentru legătorie,ţesături suport pentru

muşamale, linoleum, înlocuitor de piele.

Ţesături pentru pansamente şi comprese.

3. După aspect:

Ţesături crude – care nu necesită finisare;

Ţesături albite –care au fost supuse operaţiei de albire;

Ţesături „uni” – se prezintă într-o singură culoare:albe sau vopsite;

Ţesături imprimate – sunt ţesături cu desene complicate,cu contururi precis

delimitate şi cu un colorit variat şi strălucitor;

Ţesături cu efect de culori – sunt obţinute din fire colorate în urzeală şi bătătură,

formând dungi, carouri sau diferite figuri;

Ţesături cu bucle – sunt ţesături la care firele formează bucle pe o parte sau pe

ambele părţi ;

Ţesături scămoşate – sunt ţesăturile care prezintă un strat de fibre omogen la

suprafaţă, pe o parte sau pe ambele părţi;

Ţesături cu două feţe – sunt ţesăturile la care nu există diferenţă de aspect,

putând fi folosite pe ambele părţi;

Ţesături Jacard – sunt ţesăturile cu desene foarte complicate, realizate prin

modul de legare a firelor, combinat cu efecte de culoare.

6

1.2. Procese de prelucrare a firelor pentru ţesere

Procesul tehnologic de ţesere reprezintă succesiunea operaţiilor de transformare a

firelor în ţesături.

Procesul tehnologic de ţesere cuprinde:

a) Operaţii de pregătire pentru ţesere (preparaţia firelor) – prin care se

îmbunătăţeşte calitatea firelor şi se realizează trecerea lor pe formate specifice

procesului de ţesere: bobine, urzeli , canete. Astfel:

- firele de urzeală sunt bobinate, reunite (dublate) şi răsucite, urzite, încleiate,

năvădite ;

- firele de bătătură sunt bobinate şi canetate.

b) Operaţia de ţesere propriu-zisă – prin care se obţine ţesătura.

Procesele de prelucrare a firelor de urzeală şi bătătură cuprind atât operaţii

comune, cât şi operaţii diferite, specifice destinaţiei - în funcţie de tipul ţesăturii.

Numărul de operaţii din cadrul procesului tehnologic de ţesere este determinat de

asemenea de felul ţesăturii.

Pentru ţesăturile albite sau vopsite în bucată, procesul tehnologic de obţinere a

firelor este mai scurt. Firele de urzeală sunt mai solicitate în procesul de ţesere, din care

sunt supuse la mai multe operaţii de pregătire.

Ordinea şi numărul operaţiilor de pregătire a firelor pentru ţesere depind de:

natura firelor prelucrate (tip bumbac, tip in, tip lână sau chimice);

structura firului (simplu sau răsucit);

formatul sub care se prezintă firele în ţesătorie (ţevi, sculuri, bobine);

contextura şi destinaţia ţesăturii.

Schema generală a unui proces de ţesere include:

- succesiunea operaţiilor de pregătire a firelor de urzeală;

- succesiunea operaţiilor de pregătire pentru firele de bătătură;

- procesul de ţesere propriu-zis.

7

Procese de prelucrare a firelor pentru ţesere

8

9

RECEPŢIA FIRELOR

BOBINARE

DUBLARE

RĂSUCIRE

REBOBINARE

URZIRE

NĂVĂDIRE

ÎNCLEIERE

BOBINAREMOALE

VOPSIRE

CANETARE

ŢESERE

CONTROL ŢESĂTURII

FINISAREA ŢESĂTURII

VOPSIRE

BOBINAREMOALE

BOBINARE

REBOBINARE

FIRE DE URZEALĂ

FIRE DE BĂTĂTURĂ

1.3. Operaţii de pregătire pentru ţesere (preparaţia firelor)

Operaţiile de pregătire pentru ţesere (preparaţia firelor) – au ca scop se

îmbunătăţirea calităţii firelor şi trecerea acestora de pe formate specifice procesului de

ţesere: bobine, urzeli canete.

Procesul tehnologic de ţesere pentru obţinerea ţesăturilor din fire

simple cuprinde următoarele operaţii:

1. Bobinarea firelor – este operaţia tehnologică prin care firele sunt trecute de

pe ţevi sau sculuri pe bobine sau mosoare.

Scopul bobinării este obţinerea unor formate, bobine sau mosoare cu lungimi

mari de fir, ce asigură o funcţionare mai îndelungată a maşinilor de urzit sau canetat,

unde firele sunt prelucrate ulterior.

De asemenea, la bobinare se urmăreşte şi eliminarea defectelor firelor produse în

timpul filării (porţiuni groase,corpuri străine,noduri), care ar provoca ruperi în procesul

de ţesere. Se realizează, totodată parafinarea şi tratarea antistatică a firelor, reducând,

astfel, solicitările din timpul ţeserii.

2. Dublarea şi răsucirea firelor – au rolul de uniformizare şi consolidare a

firelor (fire fine) şi de îmbunătăţire a performanţelor de prelucrare.

3. Urzirea firelor – se face prin înfăşurarea paralelă,sub tensiune şi de lungime

constantă,cu depunere echidistantă pe un suport cilindric denumit sul de urzeală.

4. Încleierea firelor de urzeală – vizează protejarea firelor faţă de solicitările

mecanice din timpul procesului tehnologic de ţesere, prin depunerea unei pelicule de

apret la suprafaţa firului.

5. Năvădirea firelor de urzeală – constă în trecerea firelor de urzeală prin

lamelele sistemului de control, cocleţii iţelor şi spată, într-o anumită ordine pentru a

obţine contextura dată. În cazul în care pe aceeaşi maşină de ţesut se va prelucra aceeaşi

ţesătură, năvădirea este înlocuită prin lipirea sau înnodarea urzelii noi de urzeala veche.

10

6. Canetarea firelor de bătătură constă în trecerea firului de bătătură de pe

bobine pe canetă, care are dimensiunile adecvate interiorului suveicii. Această operaţie

lipseşte la maşinile de ţesut pneumatice şi hidropneumatice respectiv maşinile care

lucrează cu microsuveică, alimentarea făcându-se de pe bobine de mare capacitate.

7. Ţeserea se face prin mai multe faze ca:

- alimentarea urzeli în zona de ţesere;

- formarea rostului;

- integrarea firului de bătătură;

- tragerea ţesăturii în zona de formare.

11

CAPITOLUL II

OPERAŢIA TEHNOLOGICĂ DE ŢESERE

Operaţia de ţesere consta în trecerea alternativă a firelor de urzeala pe deasupra şi

pe dedesubtul firelor de bătătura, după legea impusa de legătura proiectată. Se

utilizează maşinile de ţesut care din punct de vedere constructiv şi al performanţelor

tehnice sunt foarte diferite.

2.1 Clasificarea maşinilor de ţesut

Ţinând seama de varietate materiilor prime folosite si de diversitate de produse

ţesute solicitate de piaţa, maşinile de ţesut utilizate pot fi:

după forma constructiva: - maşinile de ţesut clasice (mecanice sau automate);

- maşinile de ţesut speciale (pneumatice sau hidraulice)

după material prima prelucrată: - pentru bumbac,

- pentru in şi cânepa,

- pentru fibre chimice;

după destinaţia ţesăturilor: - maşini de ţesut pentru ţesături de îmbrăcăminte

- maşini de ţesut articole tehnice (curele, furtunuri);

- maşini de ţesut pentru covoare, plusuri;

după lăţimea urzelii: - maşini de ţesut înguste (cu circa 1m lăţime);

- maşini de ţesut mijloci (cu circa 2 m lăţime);

- maşini de ţesut late (cu peste 2m lăţime);

după felul mecanismului de formare a rostului:

- maşini de ţesut cu came si pedale;

- maşini de ţesut cu iţe;

- maşini de ţesut cu mecanism Jacard sau Verdol;

după numărul si felul suveicilor: - maşini de ţesut cu suveica normala;

- maşini de ţesut cu 1, 2 sau mai multe suveici;

- maşini de ţesut cu microsuveică.

12

2.2 Schema procesului de ţesere

Indiferent de performantele tehnice ale maşinii folosite, principiul de ţesere este

acelaşi.

Construcţia si funcţionarea maşinii de ţesut (fig. 2.1)

Firele de urzeala (2) se desfăşoară de sulul de urzeala (1), trec peste traversa de

spata (3), printre fusceii (4) (sau dispozitivul cu lamele), prin cocleţii aşezaţi pe iţele

(5). Prin ridicarea unor iţe şi coborârea altora, firele de urzeala se împart in doua

planuri, creându-se un spaţiu numit rost.

Prin rostul format este introdus firul de bătătura cu ajutorul suveici (6) sau al

altor dispozitive. Firul de bătătura depus in rost este condus spre gura ţesăturii si presat

cu ajutorul spetei (7), montata pe vatala (8).

După inserarea firului de bătătura in gura ţesăturii, iţele îşi schimbă din nou

poziţia, se formează un nou rost, iar ciclul de ţesere se repeta, formându-se un nou

element de ţesătura.

Elementul de ţesătura format este retras din gura ţesăturii, acesta trecând peste

traversa de piept (9), cilindrul trăgător (10) si se înfăşoară pe sulul de ţesătura (11).

Retragerea elementului de ţesătura şi înfăşurarea pe sul se realizează cu ajutorul

unor mecanisme care funcţionează într-o strânsă interdependenta.

Buna desfăşurare a procesului de ţesere este asigurata prin reglaje care permit

desfăşurarea urzelii de pe sulul de urzeala şi înfăşurarea ţesăturii pe sulul de ţesătura cu

o anumita tensiune. Aceasta este corelata cu parametrii tehnologici de proiectare.

13

Fig. 2.1 Schema tehnologică a maşinii de ţesut TEXTIMA

1. sul de urzeală 7. spata2. urzeala 8. vătala3. traversa de spate 9. traversa de faţă4. fuscei 10. cilindrul de tragere5. iţe 11. sul de ţesătură6. suveica

1

3

2

4

5

8

6

79

10

11

5

2.3 Desfăşurarea procesului de ţesere

Toate mecanismele maşinii de ţesut primesc mişcarea de la arborele principal,

care la rândul lui primeşte mişcarea de la motor, prin intermediul unor curele sau roţi

dinţate.

Pentru obţinerea ţesăturii, mecanismele funcţionale trebuie sa asigure corelarea

următoarelor mişcări:

deplasarea longitudinala a urzelii si a ţesăturii;

mişcarea pe verticala a urzelii-formarea rostului;

lansarea suveicii si inserarea firului de bătătura in rost;

integrarea firului de bătătura in rost lângă firul introdus anterior.

Indiferent de construcţie, maşinile de ţesut sunt formate din următoarele părţi

principale:

batiul sau scheletul de maşinii - format din pereţi si traverse de solidarizare pe

care sunt aşezate toate dispozitivele si mecanismele maşinii;

mecanisme si dispozitive de acţionare;

mecanisme principale:

- mecanisme de deplasare longitudinala a urzelii si a ţesăturii;

- mecanisme pentru deplasarea pe verticala a firelor de urzeala;

- mecanisme de inserare a firului de bătătura;

- mecanisme de integrare a firului de bătătura in structura ţesăturii;

mecanisme de siguranţa si control;

mecanisme si dispozitive speciale - care permit obţinerea unor structuri de

ţesături mai complicate si cu efecte de culoare.

2.3.1 Deplasarea longitudinala a urzelii si a ţesăturii

In timpul unui ciclu de ţesere, care corespunde la o rotaţie completa a arborelui

principal (360o) al maşinii de ţesut, se formează rostul, este inserat firul de bătătura,

apoi acesta este presat în gura ţesăturii, creându-se, astfel, un element de ţesătura.

Pentru obţinerea ţesăturii ciclul de ţesere se repeta.

15

Pe măsura creării elementului de ţesătură se consumă o anumită lungime de

urzeală, care trebuie să se desfăşoare de pe sulul de urzeala, iar ţesătura formata să se

înfăşoare pe sulul de ţesătură. Deci pe măsură ce aceasta se formează, există o mişcare

de înaintare a urzelii şi de înfăşurare a ţesăturii.

Lungimea de urzeală ce se desfăşoară de pe sulul de urzeala este mai mare decât

lungimea ţesăturii ce se realizează si aceasta ca urmare a faptului că prin încrucişarea

firelor de urzeala cu cele de bătătura are loc scurtarea urzelii.

Pentru desfăşurarea corespunzătore a procesului de ţesere si obţinerea ţesăturii cu

desimea proiectata (fire/cm), urzeala este debitată de pe sulul de urzeală cu o tensiune

optimă; o valoare prea mare a tensiunii ar genera ruperi frecvente ale firelor de urzeală,

iar daca ar fi prea mică, rostul format nu va permite trecerea corespunzătoare a suveicii

prin el.

În timpul procesului de ţesere, tensiunea firelor variază astfel: are o anumita

valoare când rostul este închis, creşte când se deschide rostul şi are valoare maxima

când firul de bătătura este presat în gura ţesăturii. Aceasta se repetă la fiecare rotaţie a

arborelui principal.

Menţinerea tensiunii urzelii în limite admisibile procesului de ţesere se realizează

cu ajutorul unor mecanisme de construcţii diferite, în funcţie de tipul maşinii de ţesut si

de produsele care se obţin. Aceste mecanisme pot fi:

mecanisme cu acţionare negativa, care produc debitarea urzelii în funcţie

de tensiunea create in urzeala în timpul ţeserii.

Lungimea debitata depinde de tensiunea existenta in fiecare moment.

Din aceasta grupa fac parte: - frânele cu reglare manuala,

- frânele automate

- frânele diferenţiale

- regulatoarele de urzeala;

mecanisme cu acţionare pozitiva care produc debitarea constanta a urzelii

(lungimea urzelii debitate este aceeaşi în tot timpul ţeserii).

16

2.3.2 Mişcarea pe verticala a urzelii - formarea rostului

Pentru formarea ţesăturii firele de urzeala urmează sa se încrucişeze cu cele de

bătătura. Pentru ca suveica sa poate trece printre firele de urzeala, acestea trebuie sa fie

ridicate si coborâte intr-o anumita ordine. Mişcarea pe verticala a urzelii este realizata

de mecanismul de formare a rostului care acţionează conform desenului legăturii.

In funcţie de cum se mişcă iţele pe verticala la formarea rostului, se pot obţine

rosturi superioare, rosturi inferioare si rosturi mixte (fig. 2.2)

În timpul îndesării de către vătală a firului de bătătura în gura ţesăturii, rostul

poate fi închis, deschis si semideschis.

Mecanismul de formarea a rostului poate fi:

- cu came si pedale (inferioare si exterioare);

- mecanisme cu iţe (cu simpla si dubla mişcare);

- mecanisme Jacard sau mecanisme Verdol.

Mecanismele cu came - pot produce legături simple cu doua pana la patru iţe,

mecanismele cu iţe pot produce legături mai mari ce necesita un număr 24-32 iţe,

mecanismul Jacard poate produce ţesături cu desene mari (tablouri, peisaje).

Mecanismul cu came si pedale (fig. 2.3)- se foloseşte la ţeserea bumbacului si a

mătăsii si serveşte la obţinerea ţesăturilor cu legătura pânza.

Fig. 2.2 Formele rostuluia. rost superiorb. rost inferiorc. rost mixt

17

La acţionarea unei pedale de către raza mare a unei came, pedala corespunzătoare

coboară, trăgând in jos iţa legata de pedala. In timp ce una din iţe coboară, cealaltă se

ridica.

Curelele de pe scripeţi sunt legate astfel încât atunci când una se desfăşoară,

cealaltă se înfăşoară: firele de urzeala năvădite intr-o iţa coboară, iar cele năvădite in

cealaltă iţă urcă, formând rostul pe unde trece suveica. Operaţia se repeta, iţele

mişcându-se tot timpul in sens contrar.

Mecanismele cu iţe pot fi:

cu simpla mişcare, folosite la maşinile de ţesut grele de lâna: ciclul de evoluţie se

încheie la o rotaţie a arborelui principal;

cu dubla mişcare, la maşinile de ţesut bumbac, mătase, in şi cânepă: ciclul de

evoluţie se încheie la doua rotaţii ale arborelui principal.

Mecanismul Jacard - deosebirea esenţiala a mecanismului Jacard faţă de

celelalte mecanisme cu iţe consta în aceea că rostul se formează fără iţe, fiecare fir de

urzeala din raport fiind mişcat separate cu ajutorul unor platine. Aceasta dă posibilitatea

sa se creeze un număr foarte mare de desene. Mecanismele Jacard pot fi cu rost mixt

sau cu rost superior, cu o prisma sau cu doua prisme, cu simpla sau dubla mişcare.

Mecanismul Verdol - foloseşte cartele din hârtie speciala ceruita. In timpul

funcţionarii, cartelele aleg doar acele, iar deservirea lor fata de cuţit se face cu ajutorul

Fig 2.3 Mecanism de formare a rostului cu came si pedale

1,2 - came3 - arbore principal4 – pedale5 – iţe6 – curele7 – arbore de sprijin pentru scripeţi

18

unui grătar care are o mişcare rectilinie alternativă. Datorita acestui grătar cartela nu

este presată deloc şi poate fi mult mai subţire, fără sa fie perforate.

2.3.3 Inserarea si integrarea firului de bătătura în rost

La maşinile de ţesut clasice firul de bătătura este depus în rost cu ajutorul

suveicii. Acest principiu necesita o forţa mare pentru lansarea suveicii, consum mare de

energie, viteza redusa de trecere prin rost, lungime limitata a firului de bătătura, etc.

Ţinând cont de aceste dezavantaje, la maşinile moderne s-au adoptat noi principii

de depunere a firului de bătătura în rost, care duc la micşorarea timpilor de oprire, la

reducerea frecvenţei ruperilor si la mărirea productivităţii. Dintre acestea se amintesc:

- maşina de ţesut SULZER;

- maşina de ţesut NEWMAN;

- maşinile de ţesut pneumatice si hidraulice.

Suveica - îndeplineşte rolul de conducere a firului de bătătura în rost.

Suveica este un accesoriu important de care depinde calitatea ţesăturii. Se

confecţionează din lemn de esenţă tare.

Ţeava cu firul de bătătura este aşezată pe fusul (1). Fundul suveicii este prevăzut

cu o tăietura (2), care serveşte la eliminarea impurităţilor si la ridicarea fusului pentru

scoaterea ţevii goale si montarea unei noi ţevi cu fir de bătătura. Pe unul din pereţii

laterali, suveica este prevăzută cu unul, doua sau trei orificii conducătoare (3), acoperite

cu inele de porţelan, care servesc la frânarea firului de bătătura. Suveicile diferă în

funcţie de natura materiei prime si de felul maşinii de ţesut (mecanica, automata).

Fig. 2.4 Suveica

1 – fusul de montare a suveicii; 2 – tăietură; 3 – orificii conducătoare

19

Deplasarea suveicii prin rost se realizează cu ajutorul mecanismului de lansarea a

suveici. Se cunosc mecanisme de lansarea sus, de lansare jos, arbitrara, mixta, speciala

si cu arcuri.

Mecanismul de lansarea (fig. 2.5) este acţionat de doua came montate pe un

arbore secundar, care lansează suveica în rost, alternative, dintr-o parte si cealaltă a

vătalei.

Indiferent de forma constructive, rolul acestuia este de inserare a firului de

bătătura in rost.

Vatala - îndeplineşte următoarele funcţii:

integrarea firului de bătătura in structura ţesăturii,

menţinerea firelor de urzeala paralele,

asigurarea desimii firelor de urzeala,

ghidarea suveicii, prin rost etc.

La toate maşinile de ţesut mecanismele vatalei au construcţii asemănătoare, cu

mici particularităţi.

Fig. 2.5 Mecanism de lansare a suveicii

1 – arbore secundar2 – cama3 – rola de bătaie4- pârghie unghiulara5 – piese din curea6- piese de lemn7 – piese din mase plastice8 – sabia de bătaie9 – picher10 – suveica11 - arc

20

Schema mecanismului vătalei la maşina de ţesut bumbac este prezentată în figura

2.6.

Punctul O1 reprezintă axa de oscilaţie a vatalei. Pe ambele picioare (1) ale vatalei,

in partea superioara este prinsa grinda (2), pe care se afla o plasa subţire (3) pe care

aluneca suveica (4) când trece prin rost. Spata (5) este prinsa în partea de jos în grinda

vatalei este transmisa de la arborele principal (9), prin intermediul manivelei (7) si al

bielei (8). Mişcarea de rotaţie este transformata în mişcare de oscilaţie cu ajutorul

mecanismului biela-manivela, care la înaintarea spre dreapta face posibila integrarea

firului de bătătura in gura ţesăturii, iar la deplasarea spre stânga, conduce suveica in

trecerea prin rost.

Cu ajutorul vătalelor care au de o parte şi de alta cate o căsuţă pentru fiecare

suveică, se pot ţese articole simple, uşoare, cu un singur fir de bătătura. Pentru

producerea ţesăturilor în carouri din fire cu torsiuni, fineţi si culori diferite, vatala

trebuie sa fie dotata cu mecanisme principale (cu căsuţe schimbătoare), pentru mai

multe suveici cu anumite feluri de fir, intr-o anumita ordine.

Fig. 2.6 Mecanismul vătalei

1 – picioare ale vatalei2 – grinda3 – placa4 – suveica5 – spata6 – capacul vatalei7 – manivela8 – biela9 – arbore principal

21

BIBLIOGRAFIE

1. Cioară, I., Ursache, M. – Ingineria proceselor textile, Editura “GH. Asachi”, Iaşi, 2000

2. Merticaru V. – Materii prime textile - manual pentru clasa a XI-a , Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001

3. Spanţu C. – Tehnologii textile - manual pentru clasa a XI-a , Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2002

4. Rodica Harpa - Tehnologia filării şi ţeserii. Tehnologia tricotării şi confecţionării, Editura Performantica, Iaşi, 2006

22

Procese de prelucrare a firelor pentru ţesere

RECEPŢIA FIRELOR

BOBINARE

DUBLARE

RĂSUCIRE

REBOBINARE

URZIRE

NĂVĂDIRE

ÎNCLEIERE

BOBINAREMOALE

VOPSIRE

CANETARE

ŢESERE

CONTROL ŢESĂTURII

FINISAREA ŢESĂTURII

VOPSIRE

BOBINAREMOALE

BOBINARE

REBOBINARE

FIRE DE URZEALĂ

FIRE DE BĂTĂTURĂ

23

Procesul tehnologic de ţesere pentru obţinerea

ţesăturilor din fire simple

24