Embed Size (px)
Citation preview
CUPRINS
Capitolul 1. Mediul activităţii întreprinderii S.C Morărit Panificaţie S.A (cadrul
general de organizare şi desfăşurare a activităţii, piaţa şi competiţia)..........................2
1.1 Cadrul general de organizare şi desfăşurare a activităţii..........................................2
1.2 Piaţa şi competiţia....................................................................................................6
Capitolul 2. Analiza performanţelor financiare ale întreprinderii........................7
2.1 Analiza ratelor de rentabilitate (inclusiv modelul DuPont).......................................7
2.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune...........................................................10
2.3 Analiza cash-flow-urilor întreprinderii....................................................................20
2.4 Analiza capacităţii de autofinanţare.......................................................................22
Capitolul 3. Modalităţi de îmbunătăţire a performanţelor financiare ale
întreprinderii....................................................................................................25
3.1 Diagnosticul rezultatelor financiare ale întreprinderii (prezent).............................25
3.2 Căi de ameliorare (creştere) a performanţelor financiare.......................................28
Bibliografie.......................................................................................................30
Anexe...............................................................................................................31
Page | 1
Capitolul 1. Mediul activităţii întreprinderii S.C Morărit Panificaţie S.A
(cadrul general de organizare şi desfăşurare a activităţii, piaţa şi competiţia)
1.1 Cadrul general de organizare şi desfăşurare a activităţii
S.C Morărit Panificaţie S.A Roman reprezintă o companie de tradiţie pe piaţa locală ce
datează încă din anul 1950. Întreprinderea produce făinuri, produse de panificaţie şi patiserie
pentru clienţii săi, valorificând potenţialul agricol din regiunea Moldovei, totodată folosind o
tehnologie modernă şi personal specializat, cu un nivel ridicat de experienţă în industria
alimentară.
Societatea actuală a luat fiinţă în urma Hotărârii de Guvern din 1990, când s-a înfiinţat
Societatea Comerciala Morărit şi Panificaţie S.A Neamţ, din care se desprinde în 1991 Societatea
Comercială Morărit şi Panificaţie Roman, care va fi privatizata, în 1997 devenind S.C MORĂRIT
PANIFICAŢIE ROMAN S.A.1
După finalizarea procesului de privatizare a avut loc un amplu proces de retehnologizare
şi dotare cu echipamente, prin import de utilaje şi investiţii în regie proprie, în prezent moara şi
silozurile sunt complet refăcute, iar spaţiile de producţie au fost reamenajate pentru a satisface
cerinţele standardelor de calitate şi igienă.
S.C Morărit Panificaţie Roman S.A acţionează permanent în vederea creşterii calităţii
produselor alimentare livrate către populaţie sub marca MORA prin investiţii în tehnologie şi
echipamente şi prin diversificarea produselor realizate.
Conform statutului, S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. desfășoară următoarele
activităţi de bază:
prelucrarea cerealelor;
fabricarea și comercializarea produselor de morărit și panificaţie;
prestări servicii: măciniș, transport;
iar ca activităţi auxiliare:
comercializarea produselor zaharoase și expandate;
operaţiuni de import, export, în activitatea proprie.
1 http://www.panificatieroman.ro/desprenoi.html
Page | 2
Societatea își desfășoară activitatea având ca secţiuni principale:
morărit, prin cele două secţii: Moara 1 şi Moara 2;
Moara 1 are secţie de morărit și panificaţie, ea fiind construită pe vechiul schelet al vechii
fabrici de pâine din orașul Roman care a funcţionat în perioada 1918-1989, în timp ce Moara
2 are doar secţie de morărit, fiind construită între anii 1930-1936 și ulterior îmbunătăţită
după 1986.
producerea de produse de panificaţie destinate populaţiei prin realizarea unui siloz de
cereale (1000 t);
fabrica de pâine.
În conformitate cu Certificatul de Înregistrare de la Registrul Comerţului, societatea se
identifică prin următoarele informaţii:
Sediul social în Municipiul Roman, str. Măgurei, nr. 3, Județul Neamţ;
Număr de ordine la Registrul Comerțului: J27/86/1991;
Codul Unic de Înregistrare: RO 2053818.
Capital social: 456.061 RON
Adresa mail: [email protected]
Structura acționariatului societății cuprinde:
Acţionari care deţin peste 10% din capitalul social: Levărdă Vasile, Rusu Titi, Albu
Lucreţia şi Tănase Daniel
Acţionari care deţin între 5% şi 10% din capitalul social: Dancă Alexandrina şi Ouatu
Dumitru.
La sfârşitul anului 2010 numărul mediu de salariaţi la S.C Morărit Panificaţie S.A
Roman era de 196 din care:
Tabel nr.1 – Distribuţia salariaţilor la S.C Morărit Panificaţie S.A
Categorie salariat Număr salariaţi
Tehnicieni 2
Muncitori calificaţi 87
Muncitori necalificaţi 35
Personal TESA şi de execuţie (inclusiv
distribuitori, vânzători)
59
Page | 3
Conducere 5
Specialişti cu funcţii de conducere 8
Comparativ cu anii precedenţi, în anul 2010 numărul mediu de salariaţi a scăzut la 196
faţă de 219 câţi erau în 2008 şi 211 în anul 2009. Acest fapt s-a datorat apariţiei crizei mondiale
ce a determinat conducerea societăţii să reducă numărul de salariaţi pentru a putea reduce
cheltuielile aferente şi să-şi desfăşoare activitatea curentă.
Morărit Panificaţie are o echipă managerială cu o experiență foarte vastă în domeniu.
Aceasta constă în oameni cu experiență în domeniul producției, comercializării de produse de
morărit şi panificaţie, fiind compusă din:
Tabel nr. 2 – Conducerea din cadrul S.C Morărit Panificaţie S.A
Administratori Funcţia % din capitalul social
Ec. Levărdă Vasile Preşedinte 16,35
Ing. Rusu Titi Administrator 13,97
Ing. Albu Lucreţia Administrator 10,51
Ing. Tănasă Daniel Administrator 14,14
Fiind o societate pe acţiuni, Adunarea Generală a Acţionarilor este organul suprem de
conducere al societăţii care decide asupra activităţii și stabilește linia ei economico-financiară.
Societatea este administrată de un Consiliu de Administraţie compuși din membrii aleși
de AGA prin vot secret, iar componenţa acestora este redată în contractul de societate.
Președintele acestui consiliu este și directorul general al întreprinderii, în care calitate
coordonează și conduce în mod curent activitatea societăţii, conform contractului de societate și
legii 31/1990. Directorul general al societăţii este ec. Levărdă Vasile, iar director tehnic ing.
Rusu Titi.
Structura organizatorică a S.C. Morărit Panificaţie Roman S.A. este o structură de tip
funcţional, fapt ce rezultă și din organigrama societăţii (Anexa nr. 1). Acest tip de structură are
în vedere asigurarea funcţiilor de bază ale întreprinderii: funcţia de producţie, comercială,
financiar-contabilă, personal-salarizare și de conducere. Totodată relaţiile existente la nivelul
companiei între manageri şi angajaţi sunt unele normale, reglementate prin contractul colectiv de
muncă.
Page | 4
Tabel nr. 3 – Evoluţia cifrei de afaceri, a profitului net şi a numărului de salariaţi la
S.C Morărit Panificaţie S.A
De-a lungul evoluţiei sale, societatea a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri în anul
2009, aceasta fiind de 10.811.072 RON, aflându-se la un nivel apropiat celei din 2010. Astfel se
constată faptul că activitatea desfăşurată de S.C Morărit Panificaţie S.A întâmpină o evoluţie
ascendentă. Începând cu anul 2006 atât cifra de afaceri a societăţii cât şi veniturile sale au crescut
proporţional de la an la an până în anul 2009. S.C Morărit Panificaţia S.A a produs şi
comercializat produsele de morărit şi panificaţie la un nivel ridicat al calităţii şi totodată la un
preţ aceptabil clienţilor săi, ceea ce i-a permis să-şi mărească dimensiunea activităţii sale.
Începând cu anul 1999, societatea a obţinut profit, cea mai mare creştere fiind în anul
2005 şi cel mai mare nivel în anul 2007 de 766.535 RON. Începând cu 2008 profitul net a scăzut
şi s-a stabilizat în jurul valorii de 450.000 RON, valoare ce se regăseşte şi în prezent în contul de
profit şi pierdere al societăţii.
Numărul de salariaţi de la S.C Morărit Panificaţie S.A a oscilat între anii 1999 şi 2010.
Numărul mediu de angajaţi a scăzut cu 155 de persoane, adică cu 84,24%. Cei mai mulţi angajaţi
au fost în anul 1999, numărul acestora fiind de 339. Societatea a avut cei mai puţini angajaţi în
anul 2007, în număr de 184. În anul 2009 numărul acestora a fost de 211, conducerea S.C
Morărit Panificaţie având drept obiectiv eficientizarea activităţii desfăşurate şi creşterea
productivităţii muncii a propriilor angajaţi în vederea obţinerii unui profit cât mai mare.
Page | 5
1.2 Piaţa şi competiţiaPrincipalele produse realizate sunt produse de morărit, în proporţie de 20% din cifra de
afaceri și produse de panificaţie, în proporţie de 80% din cifra de afaceri. Produsele de morărit se
folosesc în fabricile de pâine proprii. Pentru produsele de panificaţie piaţa de desfacere este
orașul Roman și localităţile limitrofe.
Societatea are o remarcabilă experienţă în ramura din care face parte, cea de producţie şi
comercializare a produselor de morărit şi panificaţie. În prezent, S.C Morărit Panificaţie S.A
ocupă locul trei în topul celor mai profitabile întreprinderi mici și mijlocii din judeţul Neamţ,
clasament realizat de Camera de Comerţ și Industrie Neamţ, pentru anul 2010 societatea
înregistrând o cifră de afaceri netă de 10.599.304 RON.
Materia primă de bază, grâul, este asigurată din producţia internă, de la producătorii
particulari și societăţi agricole.
Furnizorii principali de materie primă sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 3 Principalii furnizori ai S.C Morărit Panificaţie S.A
Nume furnizor Materia primă
S.C Almos Neamţ Grâu
Trimonex Trifeşti Grâu
S.C TCE Trei Brazi Grâu
Danubiana Roman Zahăr
Pakmaya Paşcani Drojdie
Persoane fizice (achiziţii) Grâu
Societatea are o piaţă stabilă, în ușoară creștere faţă de perioada anterioară cu
aproximativ 10%, urmând ca o dată cu evaluarea societăţilor pentru intrarea în Uniunea
Europeană să dispară concurenţa neloială, iar piaţa să se reaşeze. S.C Morărit Panificaţie S.A
deţine un procent de 70% din piaţa căreia se adresează.
Pentru produsele de panificaţie principalii concurenţi sunt micii producători locali care
fac o concurenţă neloială prin economia subterană pe care o practică.
În ceea ce privește produsele de morărit principalii concurenţi sunt morile mari din:
Bacău, Constanţa, București, care au o putere economică mult mai mare și care impun anumite
politici atât pe piaţa desfacerii cât și pe cea a achiziţiei de grâu.
Page | 6
Capitolul 2. Analiza performanţelor financiare ale întreprinderii
Analiza financiară permite fundamentarea corectă a deciziilor financiare, având drept
obiectiv diagnosticarea stării de performanţă a întreprinderii la încheierea exerciţiului financiar.
Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele slabe ale activităţii financiare, în vederea
fundamentării unei noi strategii manageriale de menţinere şi expansiune într-un mediu
concurenţial. De asemenea, analiza financiară face obiectul preocupărilor externe ale partenerilor
economici şi financiar-bancari pentru fundamentarea unor posibile acţiuni de cooperare cu
respectiva întreprindere. Prin urmare, analiza financiară este integrată în activitatea de conducere
a întreprinderii şi oferă cele mai bune soluţii pentru fundamentarea deciziilor financiare.
Analiza financiară este axată în principal pe fluxurile financiare care se formează la
nivelul unei întreprinderi, pe modul de gestionare şi de plasare a capitalurilor. Acest întreg
demers nu rezultă doar la aplicarea unor formule matematice, ci la are în vedere “instinctual
financiar” al managerului, care prin deciziile adoptate, valorifică întregul potenţial al firmei şi
asigură gestionarea eficientă a acesteia.2
Astfel analiza financiară reprezintă o activitate complexă, de diagnosticare a situaţiei
(poziţiei) financiare, precum şi a stării de performanţă financiară a întreprinderii, la sfârşitul
fiecărui exerciţiu. Analiza financiară are în vedere stabilirea modalităţilor de realizare a
echilibrului financiar (pe termen scurt şi termen lung), precum şi treptele de acumulare
bănească, de rentabilitate ale activităţii desfăşurate de întreprindere.
Analiza financiară se poate efectua fie pe baza bilaţului, fie pe baza contului de profit şi
pierdere. Indiferent de formele sub care se desfăşoară, analiza financiară porneşte de la efectele
obţinute (rezultatele procesului încheiat) şi se îndreaptă către eforturile depuse (elemente,
factori).
Prin apelul la analiza financiară, managerii întreprinderii urmăresc o bună gestionare a
acesteia prin asigurarea unui echilibru financiar, a unor nivele optime de rentabilitate, lichiditate,
solvabilitate şi de risc financiar. În continuare voi prezenta cele mai importante metode de
analiza financiară întâlnite în cadrul unei întreprinderi.
2 Stancu Ion – Finanţe, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 780
Page | 7
2.1 Analiza ratelor de rentabilitate (inclusiv modelul Du Pont)
Rentabilitatea exprimă capacitatea agentului economic de a obține profit din propria
activitate. Dacă se ține cont de felul în care este structurat contul de profit și pierdere și baza de
raportare.
Ratele de rentabilitate rezultă din raportarea unui indicator de rezultat la un indicator de
efort care exprimă fie fluxul global de activitate (CA), fie mijloacele utilizate pentru obţinerea
rezultatului (capital economic, capital propriu, costuri). Indicatorii de rentabilitate se pot clasifica
în:
1. Rentabilitatea de exploatare se calculează astfel: rentabilitatea brută de
exploatare se exprimă ca raport procentual între exercițiul brut din exploatare și producția
exercițiului, iar rentabilitatea netă de exploatare ca raport procentual între rezultatul din
exploatare și cifra de afaceri.
Un nivel al rentabilității mai ridicat determină o apreciere mai favorabilă, astfel că o
rentabilitate peste 10 % este considerată o rentabilitate foarte bună, iar una cuprinsă între 5% și
10% acceptabilă.
2. Rentabilitate financiară (ROA) ajută managerul dar și finanțatorul unei
întreprinderi să-și formeze o viziune de ansamblu asupra profitabilității firmei, acest indicator
exprimând capacitatea întreprinderii de a realiza profit pe seama capitalurilor proprii angajate în
activitatea sa. Rentabilitatea financiară se calculează conform următoarei formule:
Rentabilitatea financiară este cea mai importantă rată a unei întreprinderi, deoarece în
funcţie de mărimea acesteia acţionarii iau decizia de a investi sau de a se retrage dintr-o afacere.
Ca urmare, majoritatea analizelor financiare studiază această rată, în scopul de a găsi diverse căi
de ameliorare a nivelului indicatorului. La capitalurile proprii pot fi adăugate în anumite condiţii
şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.3
3 Onofrei Mihaela – Management financiar- suport de curs Finanţe-Bănci, anul universitar 2008-2009, Editura Universităţii „Al.Ioan Cuza”, Facultatea de Economie şi Adminstrarea Afacerilor, Iaşi, pag. 115-116
Page | 8
Rentabilitatea netăde exploatare= Rezultatul din exploatareCifra deafaceri
×100
ROA= Rezultat net al exerci ţ iuluiCapitaluri proprii
×100
Analiza factorială a rentabilităţii (sistemul de rate Du Pont) presupune descompunerea
ratelor de rentabilitate pe factorii de influenţă ai acestora.
Rata rentabilităţii financiare poate fi descompusă în două (sau mai multe) rate componente:
În felul acesta se evidenţiază dependenţa rentabilităţii financiare de rata marjei nete de
rentabilitate, de rotaţia capitalurilor şi de structura finanţării (în timp) a investiţiilor
întreprinderii. Este de remarcat că o creştere a rentabilităţii financiare poate fi obţinută, în
anumite condiţii, prin creşterea îndatorării.
3. Rentabilitatea economică (ROE) exprimă eficiența cu care este utilizat activul
total al întreprinderii. Conform normelor bancare, rentabilitatea economică se determină astfel:
În cadrul relaţiei de calcul anterioare, activul economic este contrapartida din activul
bilanţier a resurselor atrase, prezente în pasiv; activul economic reprezintă ansamblul activelor
finanţate pe seama acestor resurse, respectiv activele imobilizate nete la care se adaugă activele
circulante nete.
Rata rentabilităţii economice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
● rata rentabilităţii economice trebuie să fie mai mare decât rata inflaţiei pentru a asigura
menţinerea valorii sale;
● în termeni reali, rata rentabilităţii economice trebuie să remunereze capitalurile
investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii) şi al riscului
economic şi financiar pe care şi le-au asumat furnizorii de capitaluri (acţionarii şi creditorii
întreprinderii);
● de asemenea, rata rentabilităţii economice trebuie să permită întreprinderii reînnoirea şi
creşterea activelor sale într-o perioadă de timp cât mai scurtă.
Dacă ţinem cont că acţionarii şi creditorii sunt cei mai importanţi investitori de capitaluri,
atunci rentabilitatea economică poate fi estimată pornind de la rentabilităţile obţinute de aceştia.
Page | 9
ROE=Rezultatul dinexploatare netTotal active
×100=¿ Profit net+Dobânzi
Capitaluri proprii+Datorii financiare× 100
ROA= Rezultat net al exerciţiuluiCifra de afaceri
×Cifra de afaceri
Total active×
Total activeCapital propriu
× 100
↑ Rata marjei nete ↑ Rata de rotaţie ↑ Rata de structură a a capitalurilor capitalurilor
Ca atare, aceasta poate fi calculată ca o medie ponderată a rentabilităţii capitalurilor proprii,
respectiv a celor împrumutate.
unde:
CPR – capitaluri proprii;
AE – activ economic;
Rd – rata dobânzii.
Ratele de rentabilitate economică sunt compuse din două rate:4
● de structură valorică a cifrei de afaceri (rate de marjă);
● de rotaţie a capitalurilor, prin cifra de afaceri.
Pornind de la aceste consideraţii, utilizând analiza factorială a rentabilităţii (sistemul de
rate Du Pont), rata de rentabilitate economică (ROE) se poate exprima astfel:
În tabelul de mai jos am calculat ratele de rentabilitate la nivelul S.C Morărit Panificaţie
S.A pentru perioada cuprinsă între anii 2008-2010.
Tabel nr. 4 – Analiza ratelor de rentabilitate la S.C Morărit Panificaţie S.A
Indicatori Exerciţiul financiar
2008 2009 2010
Cifra de afaceri (RON) 10.677.560 10.811.072 10.599.304
Rezultatul din
exploatare (RON) 756.387 722.967 684.685Rezultatul net (RON)
468.226 438.025 438.372
Active totale (RON) 6.448.513 7.071.606 6.765.894
Capitaluri propii (RON) 4.152.582 4.343.216 4.578.146
4 Stancu Ion – Finanţe, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 856
Page | 10
ROE=EBIT−ImpozitTotalactive
×100=¿ EBIT−ImpozitCifra deafaceri
×Cifrade afaceri
Total active× 100
↑Rata marjei nete ↑Rotaţia capitalurilor
ROE=ROA× CPR / AE+Rd × DAT . fin / AE
Rentabilitatea netă din
exploatare (lei) (%) 7.08 6.68 6.45
Rentabilitatea
economică (ROE) (%) 11.73 10.22 10.11
Rentabilitatea
financiară (ROA) (%)
11.27 10.08 9.57
Din valorile calculate ale acestor rate putem constata faptul că rata de rentabilitate netă
din exploatare înregistrează o uşoară tendinţă de scădere în anul 2009 şi 2010 comparativ cu
primul an analizat, fapt datorat unor valori scăzute ale rezultatului din exploatare comparativ cu
cifra de afaceri. O altă explicaţie a nivelului mai scăzut al acestei rentabilităţi comparativ cu anul
2008 este datorată creşterii cifrei de afaceri într-un mod mai rapid decât rezultatul din exploatare.
Având în vedere valorile întâlnite pe parcursul celor trei ani analizaţi se poate constata că rata
rentabilităţii din exploatare a societăţii are un nivel acceptabil, fiind cuprinsă în intervalul 5%-
10%. Rentabilitatea netă din exploatare, ce are un trend relativ constant pe parcursul perioadei
analizate arată o tendinţă a întreprinderii de a obţine profit din activitatea de exploatare la un
nivel foarte apropiat de la an la an.
Rata rentabilităţii economice caracterizează eficienţa cu care au fost utilizate elemente
ale capitalului privat ca realitate (utilaje, materii prime, materiale, stocuri, creanţe) format din
active fixe și active circulante.
Figura nr. 1 – Evoluţia rentabilităţii economice la S.C Morărit Panificaţie S.A
2008 2009 20105.65.8
66.26.46.66.8
77.27.4
ROE
Rata rentabilităţii economice a înregistrează pe tot parcursul perioadei analizate valori
descrescătoare ca urmare a scăderii mai rapide a rezultatului exploatării comparativ cu creșterea
activelor totale. Rentabilitatea economică (ROE) înregistrează valori tot mai scăzute pe parcursul
Page | 11
anilor, ajungând de la o valoare de 11,73% în anul 2008, la 10,22% în anul 2009 şi apoi la
10,11% pentru anul 2010.
Figura nr. 2 – Evoluţia rentabilităţii financiare la S.C Morărit Panificaţie S.A
2008 2009 20108.5
9
9.5
10
10.5
11
11.5
ROA
Rentabilitatea financiară măsoară valori descrescătoare din anul 2008 până în 2010,
scăzând de la 11,27% la 9,57%. Scăderea înregistrată s-a datorat capacităţii reduse a capitalului
investit de a genera profit.
2.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Pentru a se ajunge la o cuantificare globală a rentabilităţii capitalului angajat în raport cu
resursele proprii, se recurge la integrarea ansamblului de activităţi dintr-o întreprindere, la
analiza globală a rezultatelor. În acest sens, pe baza contului de profit și pierdere se pot
determina o serie de indicatori valorici, care poartă denumirea de solduri intermediare de
gestiune sau marje de acumulare, indicatori ce se înscriu în gama indicatorilor de apreciere a
performanţelor economico–financiare ale întreprinderii.
Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune se înscrie în practica financiară recentă a
Uniunii Europene. În unele ţări europene, stabilirea soldurilor intermediare de gestiune este
obligatorie. În România nu se prevede obligativitatea întocmirii unui document care să redea
soldurile intermediare de gestiune şi nici nu a lăsat la dispoziţia întreprinderilor o astfel de
opţiune.5
Soldurile intermediare de gestiune se determină prin diferenţe succesive între două sau
mai multe valori, rezultând în acest mod indicatori care, supuși analizei, oferă detalii asupra
provenienţei rezultatului exerciţiului și asupra cauzelor care au generat rezultatul respectiv.
5 Onofrei Mihaela – Management financiar- suport de curs Finanţe-Bănci, anul universitar 2008-2009, Universitatea „AL.I.Cuza”, Facultatea de Economie şi Adminstrarea Afacerilor, Iaşi, pag. 91
Page | 12
Tabloul S.I.G. cuprinde următorii indicatori: marja comercială, producţia exerciţiului,
valoarea adăugată, excedentul brut (sau insuficienţa brută) de exploatare, rezultatul exploatării
(profit sau pierdere), rezultatul curent (profit sau pierdere), rezultatul net al exerciţiului (profit
net sau pierdere).
1. Marja comercială este principalul indicator de apreciere a performanţelor unei
activităţi comerciale. El reprezintă suplimentul de valoare adus de întreprindere prin activitatea
de de comercializare, fiind element al valorii adăugate și se determină cu ajutorul relaţiei:
Pe parcursul celor trei ani analizaţi, aceasta a înregistrat cea mai mică valoare în anul
2008, aflându-se la nivelul de 281.212 și cea mai ridicată valoare în anul 2010, când a crescut cu
2.17 % faţă de anul precedent.
Rata marjei comerciale arată ponderea veniturilor din vânzarea mărfurilor în cifra de afaceri,
având următoarea formulă:
Tabelul nr. 5 – Marja comercială la S.C. Morărit Panificaţie S.A.
Nr.
crt Indicatori
Exerciţiul financiar
2008 2009 2010
1 Cifra de afaceri 10.677.560 10.811.072 10.599.304
2 Marja comercială 281.212 335.542 342.836
Rata marjei comerciale 2,63% 3,10% 3,23%
2. Producţia exerciţiului reprezintă primul sold intermediar de gestiune. Ea exprimă
creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a forţei de muncă şi
Page | 13
Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor – Costul mărfurilor vândute
Rata marjei comerciale¿Marja comercialăCifrade afaceri
× 100
a capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenite de la terţi, în cadrul activităţii
curente a întreprinderii.6
Valoarea adaugată prezintă o importanţă deosebită în perspectiva distribuirii veniturilor
întreprinderii. În fapt, ea reprezintă resursa de acumulări băneşti pe care firma o poate utiliza
pentru remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea sa economică: acţionari,
creditori, salariaţi, întreprindere.
Valoarea adăugată include valoarea bunurilor și serviciilor “fabricate” de întreprindere
pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Deci producţia exerciţiului va
include trei elemente: producţia vândută, producţia stocată și producţia imobilizată.
Producţia vândută
+ Producţia stocată (Sf - Si)
+ Producţia imobilizată
Producţia exerciţiului
Tabel nr. 6 - Producţia exerciţiului la S.C Morărit Panificaţie S.A
Indicator 2008 2009 2010
Qe(lei) 12.788.070 12.338.496 11.822.103
Producţia exerciţiului este un indicator inevitabil, dar ambiguu, deoarece este constituit
din elemente foarte eterogene: unele sunt evaluate la preţ de vânzare (producţia vândută), iar
altele la cost de producţie (producţia stocată și producţia imobilizată). Mai mult, nivelul
rezultatelor se poate modifica în funcţie de metoda reţinută pentru evaluarea stocurilor, fapt
pentru care valoarea producţiei nu poate să reflecte o realitate financiară.
Figura nr. 3 – Evoluţia producţiei exerciţiului la S.C Morărit Panificaţie S.A
6 Bucătaru Dumitru – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Junimea, Iaşi, 2004, pag. 208
Page | 14
2008 2009 20100
2,000,000
4,000,000
6,000,000
8,000,000
10,000,000
12,000,000
14,000,000
Producţia vândută
Producţia stocată
Producţia imobilizată
Producţia exerciţiului
După cum se observă din grafic, evoluţia producţiei exerciţiului a avut un trend relativ
constant, înregistrându-se scăderi în 2009, cu 3,51% şi în 2010 cu 4,18% an în care producţia
înregistrează o ușoară pierdere.
3. Analiza valorii adăugate
Valoarea adaugată exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de
producţie, îndeosebi a forţei de muncă și a capitalului, peste valoarea bunurilor și serviciilor
provenite de la terţi, în cadrul activităţii curente a întreprinderii.7 Valoarea adaugată reprezintă,
de fapt, sursa de acumulări bănești din care se face remunerarea participanţilor direcţi și indirecţi
la activitatea economică a întreprinderii.
Valoarea adăugată se obţine după formula:
Marja comercială+producţia exerciţiului
- Consumurile provenite de la terţ
Valoarea adaugată
Tabel nr.6 – Valoarea adăugată în perioada 2005-2009
7 Bucătaru, D., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Junimea, Iaşi, 2004, p. 208
Page | 15
Eficienţa
informaţiilor furnizate de valoarea adăugată se bazează îndeosebi pe o interpretare prudentă a
indicatorului. De aceea, evoluţia acestui indicator va fi analizată cu mare atenţie, urmând ca din
calculele ce vor fi efectuate în continuarea lucrării să se tragă concluzii cât mai corecte, și să fie
sugerate soluţii eficiente.
Evoluţia valorii adăugate are un trend descrescător în anul 2009, când cunoaște o ușoară
scădere, cu 4,54% şi apoi un trend crescător pentru anul 2010.
Creșterea valorii adaugate înregistrată în anul 2010 este un semn al unei creșteri ușoare a
performanţelor comerciale ale întreprinderii.
Page | 16
Nr.
crt Indicatori
Exerciţiul financiar
2008 2009 2010
1. Marja comercială 281.212 335.542 342.836
2. Producţia exerciţiului
12.788.070 12.338.496 11.822.103
3. Consumuri provenite de la terţi
7.043.920 6.910.800 6.114.973
4. Valoarea adaugată 6.025.362 5.763.238 6.049.966
5.Cifra de afaceri 10.677.560 10.811.072 10.599.304
6.
Gradul de integrare al întreprinderii
56,43% 53,30% 57,07%
Pornind de la nivelul valorii adăugate se poate calcula gradul de integrare al
întreprinderii, raportând valoarea adaugată la cifra de afaceri.
Din calcule rezulta că întreprinderea își poate asigura ea însăși un număr mare de faze de
fabricaţie, fără a recurge la serviciile altor întreprinderi pentru a-i furniza anumite subansamble,
gradul de integrare al întreprinderii având o valoare relativ satisfăcătoare
4. Analiza excedentului brut al exploatării
Excedentul brut de exploatare exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare,
acumularea fiind o resursă principală a întreprinderii, cu influenţă hotărâtoare asupra
rentabilităţii economice și a capacităţii potenţiale de autofinanţare a investiţiilor.
Excedentul brut de exploatare exprimă măsura resurselor degajate de exploatare pe baza
cărora întreprinderea exercită decizii strategice. Luând în calcul veniturile încasabile și
cheltuielile plătibile, indicatorul capătă o semnificaţie deosebită în termeni de resurse financiare
(reprezintă fundamentul autofinanţării întreprinderii) şi de trezorerie (măsoară trezoreria
potenţială degajată de exploatare şi decalajele dintre scadenţa încasării creanţelor şi plata
datoriilor).
Valoarea adaugată
+ Subvenţii de exploatare
+ Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
- Cheltuieli cu personalul
EBE
Tabel nr. 9 - Indicatorii folosiţi pentru analiza EBE în perioada 2005-2009
Indicatori 2008 2009 2010
Valoarea adăugată (lei) 6.380.475 5.763.238 6.049.966
Subvenţii din exploatare (lei) 0 0 0
Impozite şi taxe (lei) 132.167 126.386 123.583
Cheltuieli cu personalul (lei)
4.345.459 4.597.222
Page | 17
4.327.843
EBE (lei) 1.902.849 1.039.630 1.845.706
Excedentul brut de exploatare a înregistrat o evoluţie descrescătoare în anul 2009, cu
54,63%, dar și o creștere în anul 2010 cu 77,53% faţă de anul precedent.
Sporirea înregistrată de excedentul brut de exploatare a dat posibilitatea întreprinderii de
a-și reînnoi imobilizările, de a acoperi riscurile din provizioanele constituite, diferenţa fiind
distribuită atât statului cât și investiţiilor. Având la dispoziţie un excedentul brut de exploatare în
creștere, conducerea întreprinderii a putut lua decizii strategice în activitatea acesteia de
producţie dar și în cea de investiţii.
Scăderea excedentului brut de exploatare în 2009, s-a datorat creșterii cheltuielilor cu personalul
și în mod deosebit scăderii valorii adaugate produse de companie.
1. Rezultatul brut al exploatării (RBE)
Reprezintă soldul intermediar de gestiune în termeni de rentabilitate și arată contribuţia
exploatării la formarea rezultatelor. Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) priveşte
activitatea de exploatare normală şi curentă a întreprinderii. Exprimă mărimea absolută a
rentabilităţii activităţii de exploatare, obţinută prin deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile şi
calculate) din veniturile exploatării (încasabile şi calculate).8
Rezultatul exploatării se poate calcula prin două metode:
− prima metodă cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune:
RE (PBE) = EBE + Vpe + Ave − Cpa − Ace ; unde:
Vpe = venituri din provizioane de exploatare;
Ave = alte venituri de exploatare;
Cpa = cheltuieli cu provizioanele şi amortizările de exploatare;
Ace = alte cheltuieli de exploatare.
− a doua metodă este cu ajutorul Contului de profit şi pierdere:
RE (PBE) = Ve − Ce; unde:
Ve = venituri din exploatare;8 Georgeta Vintilă – Gestiunea financiară a întreprinderii, Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006, pag.89;
Page | 18
Ce = cheltuieli din exploatare.
Pentru analiza noastră vom aplica a doua metodă: RE (PBE) = Ve − Ce
RE (PBE)2008 = 756.387 lei
RE (PBE)2009 = 722.967 lei
RE (PBE)2010 = 684.685 lei.
Rezultatul din exploatare a înregistrat în perioada analizată o evoluţie relativ
descrescătoare și pozitivă în 2008-2010. Această reducere s-a datorat scăderii valorii producţiei,
ca urmare a creșterii costurilor, precum reducerii comenzilor.
2. Rezultatul curent (Rcrt)
Rezultatul current este rezultatul obţinut din operaţiunile normale, obișnuite ale firmei, prin
luarea în considerare și a elementelor financiare.
Rezultatul curent decurge din activitatea curentă a întreprinderii, excluzând operaţiile
extraordinare.
Rezultatul curent reprezintă un indicator al activităţii economice şi financiare a
întreprinderii, interesând, în mod particular, proprietarii întreprinderii.
Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul exploatării normale și curente, cât și
de cel al activităţii financiare, cu alte cuvinte, rezultatul curent este rezultatul tuturor
operaţiunilor curente ale întreprinderii.
Rezultatul exploatarii
+ Venituri finaciare
- Cheltuieli financiare
Rezultatul curent
Tabel nr. 10 - Indicatorii folosiţi pentru calculul rezultatului curent
Indicatori 2008 2009 2010
Rezultatul exploatării (lei) 756.387 722.967 684.685
Rezultatul financiar (lei) -198.901 - 216.876 -181.305
Page | 19
Rezultatul curent 557.486 506.091 503.380
Rezultatul curent a cunoscut o evoluţie descrescătoare, modificările având loc în 2009 și
în 2010, când a înregistrat o scădere cu 9,21%, respectiv una cu 0,53%.
Pe parcursul perioadei analizate, rezultatul curent înregistrează o valoare pozitivă,
datorită desfășurării unui management de calitate, existenţei unui echilibru în politica financiară și nu în ultimul rând, datorită faptului că rezultatul din exploatare nu este absorbit de cheltuielile
financiare.
Totodată, întreprinderea desfășoară activităţi generatoare de lichidităţi (stocuri reduse sau
cu rotaţie rapidă, credite-clienţi limitate sau inexistente), pentru care caută cele mai bune
plasamente posibile, supraveghind în același timp expansiunea pieţei și gestiunea trezoreriei.
În tabelul de mai jos este prezentat tabloul soldurilor intermediare de gestiune la societate pentru
intervalul de timp avut în vedere anterior.
Tabelul nr. 5 - Tabloul soldurilor intermediare de gestiune la S.C. Morărit Panificaţie S.A.
Nr.
crt Indicatori
Exerciţiul financiar
2008 2009 2010
1. Vânzari de mărfuri ct.707
3.469.827 4.064.243 5.298.267
2. Costul mărfurilor vândute ct. 607
3.188.615 3.728.701 4.955.431
3. Marja comercială
( 1-2)
281.212 335.542 342.836
4. Producţia vândută ct. 701-708
7.207.733 6.746.829 5.301.037
5. Variaţia producţiei stocate ct.711
5.466.008 5.571.567 6.436.866
6. Venituri din producţia de imobilizări ct.721,722
114.329 20.100 84.200
7. Producţia exerciţiului (4+5+6)
12.788.070
12.338.496 11.822.103
8. Consumuri provenite 7.043.920 6.910.800 6.114.973
Page | 20
de la terţi (11+12+13+25)
9. Valoarea adaugată (3+7-8)
6.025.362 5.763.238 6.049.966
10. Subvenţii de exploatare
0 0 0
11. Chelt. cu taxele , impozitele si vars. Asimilate gr. 63
132.167 126.386 123.583
12. Cheltuieli cu personalul gr. 64
4.345.459 4.597.222 4.327.843
13. Excedentul / deficitul brut al exploatării
( 9+10-11-12)
1.547.736 1.039.630 1.598.540
14. Alte venituri din exploatare
(9+20+23+31)
31.190 64.668 31.060
15. Alte cheltuieli de exploatare
2.029 8.186 2.318
16. Chelt. de exploatare privind amortizarea și provizioanele (19+22+30)
820.510 373.145 446.931
17. Rezultatul exploatării
( 13+14-15-16 )
756.387 722.967 1.180.351
18. Venituri financiare 12.044 58.522 33.737
19. Cheltuieli financiare 210.945 275.398 215.042
20.
Rezultatul curent al exerciţiului
(17+18-19) 557.486 506.091999.046
21. Venituri extraordinare 0 0 0
22. Chelt. extraordinare 0 0 0
23. Rezultatul 0 0 0
Page | 21
extraordinar al exerciţiului (21-22)
24. Rezultatul brut al exerciţiului (20+23)
557.486 506.091 999.046
25. Impozitul pe profit 89.260 68.066 65.008
26. Rezultatul exerciţiului (24-25)
468.226 438.025 934.
1.
Page | 22
2.3 Analiza cash-flow-urilor întreprinderii
Analiza fluxurilor este importantă deoarece permite formularea de opinii privind
rentabilitatea precum şi echilibrul financiar al întreprinderii. În acest sens, analiza fluxului de
numerar poate reflecta, pe de o parte, modul în care activităţile au afectat lichiditatea acesteia, iar
pe de altă parte, relaţiile dintre fluxurile de numerar în activităţile de exploatare, investiţie şi de
finanţare.
Fluxurile de numerar se prezintă fie sub forma încasărilor care sunt fluxuri de intrare în
întreprindere, numite şi pozitive, fie sub forma plăţilor care sunt fluxuri de ieşire din firmă,
numite şi negative. La nivelul fiecărei întreprinderi, aceste două fluxuri trebuie să se găsească în
stare de echilibru.
Cash-flow-ul sintetizează variaţia rezultatelor operaţiunilor de gestiune şi de capital ale
întreprinderii. Astfel, corespunzător celor două tipuri de operaţiuni ale întreprinderii rezultă două
forme ale cash-flow-ului:
1. cash-flow din activităţi de gestiune (CFgest)
2. cash-flow din activităţi de capital (CFkap), structurat la rândul său în cash-flow-ul
operaţiunilor de investiţii (CFinv) şi cash-flow-ul operaţiunilor de finanţare (CFfin).
CF de gestiune reprezintă fluxul de bani degajat de întreaga activitate de gestiune a
întreprinderii, cuprinzând remunerarea tuturor celor implicaţi în finanţarea acesteia.
CF de gestiune= profit net + dobânzi + amortizări
CF disponibil reprezintă fluxul net de bani care se distribuie acţionarilor şi creditorilor ca
remunerare a investiţiilor de capital făcute de aceştia în întreprindere după ce au fost acoperite
necesităţile de creştere economică ale firmei.
CF disponibil= CF gestiune - ΔImobBrute – ΔACN
ΔImobBrute= Imob1
- Imob0
+ Amortizare
Indicator 2008 2009 2010
CF de Gestiune 3.621.261 3.978.916 4.276.719
ΔImobBrute 2.586.514 4.045.738 3.732.319
ΔACN 1.586.331 728.756 716.296
Page | 23
CF Disponibil -551.584 -795.578 -171.896
CFexpl=RE+ Amortizare- Impozitul pe profit
CFexpl2010= 684.685+ 3.756.559- 65.008= 4.376.236
CFexpl2009= 722.967+ 3.372.529- 68.066= 4.027.430
CFexpl2008= 756.387+ 2.999.384- 89.260= 3.666.511
2008 2009 2010CF expl 3.666.511 4.027.430 4.376.236
Page | 24
2.4 Analiza capacităţii de autofinanţare
Analiza stării de performanţă financiară a întreprinderii utilizează şi indicatorul
„capacitate de autofinanţare”. Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar al
firmei de a-şi remunera capitalurile proprii şi de a-şi autofinanţa investiţiile. Capacitatea de
autofinanţare reprezintă, de fapt, o resursă internă aflată la dispoziţia întreprinderii, care se
determină la sfârşitul unui exerciţiu contabil şi pe baza căreia se creează planul de investiţii
viitoare. Ea este destinată să asigure:
finanţarea unor nevoi ale gestiunii curente;
creşterea fondului de rulment, finanţarea totală sau parţială a noilor investiţii;
rambursarea împrumuturilor contractate;
remunerarea capitalurilor investite.
Pentru a determina capacitatea de autofinanţare (CAF), se pot utiliza două metode: metoda
deductibilă şi metoda adiţională.
Metoda deductibilă, numită şi metoda substractivă (a scăderii) ia în calcul toate încasările şi
plăţile potenţiale implicate de veniturile şi cheltuielile realizate de întreprindere, astfel:
CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile
Dacă determinarea CAF se efectuează pornind de la informaţiile incluse în noul tip de
raportare a contului de profit şi pierdere reglementat prin OMFP nr.94/2001, păstrând ideea de
bază a modului său de calcul, formula devine:
CAF = EBE
+ Alte venituri din exploatare
- Alte cheltuieli de exploatare
+ Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
- Impozitul pe profit
Pentru ca mărimea acestui indicator să fie un reper în previzionarea capacităţii de autofinanţare
viitoare a întreprinderii, ar trebui excluse din calculul său veniturile încasabile, respectiv
cheltuielile plătibile cu caracter excepţional. Astfel se explică faptul că nu au fost luate în
considerare veniturile şi cheltuielile extraordinare sau veniturile din vânzarea activelor şi alte
operaţii de capital, veniturile din subvenţii pentru investiţii, cheltuielile privind activele cedate şi
alte operaţii de capital.
Page | 25
La acelaşi rezultat se va ajunge şi în cazul aplicării metodei adiţionale. În acest caz, perspectiva
este alta: pornind de la profitul net realizat, sunt eliminate toate elementele de venituri calculate
şi sunt adăugate cheltuielile calcultate pentru exerciţiul financiar respectiv (în general amortizări
şi provizioane constituite).
CAF = Profit net – Venituri calculate + Cheltuieli calculate
Pornind de la informaţiile reflectate de noua raportare a contului de profit şi pierdere, relaţia de
calcul devine:
CAF = Rezultatul net al exerciţiului financiar
- Veniturile din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital
- Venituri din subvenţii pentru investiţii
+ Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale
+ Ajustarea valorii activelor circulante
+ Ajustarea privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli
+ Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital
Aşadar, diferenţa dintre cele două metode constă în faptul că metoda deductibilă
porneşte de la EBE, în timp ce metoda adiţională pleacă de la rezultatul net al exerciţiului.
Analiştii financiari recomandă metoda adiţională atunci când se iau în calcul amortizările şi
provizioanele, iar pe cea deductibilă atunci când se iau în calcul veniturile de exploatare şi cele
financiare. Indiferent de modul de calcul, CAF nu are decât un caracter potenţial, dacă nu este
susţinută prin mijloace financiare efective. Pentru faptul că ia în calcul fluxurile de încasări şi
plăţi potenţiale, în cazul unei economii cu mari blocaje financiare, acest indicator îşi pierde mult
din puterea sa informativă.
2008 2009 2010
CAF (metoda deductibilă) 10.107 -24.265 108.552
CAF (metoda adiţională) 10.107 -24.265 108.552
Page | 26
2008 2009 2010
-40,000
-20,000
0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
120,000
Capacitatea de auto-finanţare
Page | 27
Capitolul 3. Modalităţi de îmbunătăţire a performanţelor financiare ale
întreprinderii
3.1 Diagnosticul rezultatelor financiare ale întreprinderii (prezent)
În principal prin politica întreprinderii s-a dorit creşterea gradului de pregătire
profesională pentru personalul menţinut, îmbunătăţirea calităţii producţiei, lărgirea gamei de
produse comercializate precum şi a serviciilor oferite pentru a obţine satisfacerea cât mai deplină
a clienţilor. Situaţia economico–financiară a societăţii pentru anii 2005, 2006, 2007, 2008 şi
2009 este prezentată prin bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere.
Analiza îşi propune să realizeze o imagine de ansamblu asupra situaţiei economico-
financiare a întreprinderii prin analiza patrimoniului respectiv rentabilităţii, evidenţiind punctele
tari şi slabe ale întreprinderii, precum şi disfuncţionalităţile care apar în activitatea ei şi cauzele
lor.
Scopul analizei rentabilităţii constă în stabilirea performanţelor proprii în ceea ce priveşte
capacitatea actuală şi în perspectivă de a genera profit, ca singura sursă care poate asigura
amplificarea activităţii. Firma a realizat profit de-alungul celor trei ani cunoscând anumite
fluctuaţii care se datorează rezultatului din exploatare şi rezultatului financiar.
Pe perioada analizată se constată o creştere a cheltuielilor, însă în concordanţă cu aceasta
are loc şi creşterea veniturilor, dar într-o proporţie peste nivelul cheltuielilor rezultând un profit
satisfăcător.
Putem constata faptul că cifra de afaceri a urmat un trend ascendent pe parcursul
perioadei analizate, cu creșteri de 8,05 % în anul 2006 faţă de 2005, 17,32% în 2006 faţă de
2006, 8,3% în 2008 faţă de 2007, iar cea mai redusă creștere a avut loc în anul 2009, de doar
1,25%. Aceste creșteri au avut loc în special datorită creşterii veniturilor din vânzarea mărfurilor,
respectiv creşterii producţiei vândute.
Valoarea adăugată cunoaşte o tendinţă de creştere de la un an la altul. În ultimul an scade
însă cu un procentaj de 4,35 % faţă de anul precedent reflectând o scădere a bogăţiei create pe
seama utilizării mai ales a resurselor umane şi tehnice ale întreprinderii.
Randamentul crescător al valorii adăugate în perioada 2005-2008 s-a datorat:
ritmului de creştere superior al elementelor de natura veniturilor faţă de cele de
natura cheltuielilor;
Page | 28
menţinerii relativ constante a ratei valorii adăugate.
Excedentul brut al exploatării a crescut în primii 4 ani ai analizei, scăzând însă cu 32,83
% în anul 2009 faţă de 2008. Acest lucru semnifică o diminuare a potenţialului de autofinanţare
degajată din activitatea de exploatare.
Un alt indicator analizat este profitul brut de exploatare care a crescut în 2006 faţă de
2005 cu 23,31 %, apoi, în perioada 2006 -2009 înregistrând un trend descendent.Această
diminuare a profitului brut de exploatare de la un an la altul este un aspect negativ, reflectat în
scăderea potenţialului brut de câştig din activitatea întreprinderii. Acesta reprezentând un interes
deosebit pentru finanţatori activităţii întreprinderii.
Marja comercială se înscrie pe o traiectorie ascendentă, pe toţi cei cinci ani ai analizei
datorită faptului că ritmul de creştere al veniturilor din vânzarea mărfurilor este mai accentuat
decât ritmul de creştere al cheltuielilor privind mărfurile. Această creştere permite realizarea de
profit.
Producţia exerciţiului arată care este volumul de activitate pe perioada analizată şi se
constată o creştere a acesteia în primii patru ani analizaţi, respectiv o scădere cu 3,51 % în anul
2009 faţă de anul 2008.
Ratele de rentabilitate financiare au fost mai mari decât cele economice, fapt ce
accentuează ideea că activitatea de exploatare nu este foarte bine gestionată.
Analiza avantajelor, punctelor slabe, oportunităţilor şi a riscurilor permite o
conştientizare asupra “punctelor tari” şi a “punctelor slabe” ale societăţii, puncte ce pot
influenţa poziţia actuală a agentului economic şi pot impune o anumită strategie a acestuia. De
asemenea, prin acest mod se permite o poziţionare a întreprinderii pe piaţă.
Performanţa financiară a firmei pe baza contului de profit și pierdere este cea care
demonstrează rentabilitatea, profitabilitatea și stabilitatea economico-financiară a firmei. În acest
sens s-a procedat la analiza rentabilităţii prin marje și prin rate de rentabilitate.
Puncte tari ale activităţii Puncte slabe ale activităţii
Existenţa unor game diversificate de produse;
Existenţa certificării ISO privind managementul calităţii;;
Poziţie solidă pe piaţa locală a
Concurenţa mare din domeniu; Lipsa activelor financiare; Uzura fizică și morală ridicată a unora
dintre echipamentele instalate;
Page | 29
municipiului; Piaţa de desfacere bună; Reţea de distribuţie proprie; Personal calificat cu experienţă în
domeniu; Management adaptat profilului de
activitate; În domeniul calităţii firma a făcut
investiţii mari orientate spre dezvoltarea proceselor de fabricaţie;
Rezultatul pozitiv pentru întreaga perioadă reflectă capacitatea societăţii de a obţine profit;
Rezultatul este în cea mai mare parte reinvestit, ceea ce denotă intenţia fermă a factorilor decizionali de a redresa societatea.
Page | 30
3.2 Căi de ameliorare (creştere) a performanţelor financiareÎn condiţiile în care criza economică afectează în continuare desfășurarea normală a
activităţii , trebuiesc stabilite anumite priorităţi și măsuri urgente anticriză care vizează în
special:
Administrarea cu mare responsabilitate a bunurilor mobile și imobile prin respectarea
strictă a programului de mentenanţă;
Gestionarea cu mare atenţie a utilităţilor (apă, gaz, energie);
Creaţia și inovarea în domeniul de activitate al firmei;
Perfecţionarea forţei de muncă;
Eliminarea cheltuielilor neproductive;
Reorganizarea livrărilor și încasărilor;
Completarea stocului de materii prime și materiale;
Politică de preţuri adecvată.
Astăzi se discută despre afacerea din domeniul morărit panificaţie utilizând sintagme de genul
”brumă de profit” cu care patronii din acest sector sunt nevoiţi să lucreze.
În momentul de faţă, în economia de piaţă, un loc important în activitatea unei
întreprinderi îl ocupă modul de realizare a produselor, a proceselor interne de transformare care
au loc în cadrul întreprinderii, viziunea și imaginea acesteia, gradul de satisfacere a cerinţelor
clienţilor, într-un cuvânt, aspectele intangibile încorporate în produs. Fara aceasta, prezenta pe
piata a oricarui agent economic este periclitata, iar existenta intreprinderii in viitor este pusa sub
semnul intrebarii.
Un exemplu concret pentru realizarea acestor sugestii vizînd îmbunătăţirea rezultatelor
întreprinderii este implementarea unui sistem integrat ERP (Enterprise Resource Planning).
Un ERP este o aplicaţie software complexă multi - modulară care integrează procesele
economice ale întreprinderii cu scopul optimizării şi creşterii eficienţei acestora. Din punctul de
vedere al funcţionalităţilor, un software ERP acoperă următoarele domenii de interes al unei
afaceri:planificarea producţiei, gestiunea achiziţiilor, gestiunea stocurilor, interacţiunea cu
furnizorii, gestiunea relaţiilor cu clienţii, urmărirea comenzilor, gestiunea financiară, gestiunea
resurselor umane.
Un ERP realizează integrarea informaţiilor utilizate de către funcţiile şi departamentele
unei companii: finanţe, distribuţie, resurse umane, gestiunea calităţii, raportarea sau
Page | 31
monitorizarea, structurându-le într-un sistem coerent şi unitar. Pornind de la premisa că întregul
este mai mult decât suma părţilor, un ERP realizează integrarea şi sincronizarea funcţiunilor
întreprinderii. Este un excelent mijloc de integrare şi ordonare a informaţiei, fluidizând schimbul
de date între departamente. Schimbările tot mai rapide din mediul de afaceri şi creşterea în
complexitate a activităţilor din cadrul unei companii necesită o adaptare permanentă, într-un ritm
alert, care adeseori pune la încercare capacităţile de efort şi analiză ale factorului uman.
Sistemele ERP (Enterprise Resource Planning) au fost create ca soluţie la aceste
provocări, fiind capabile să proceseze un volum foarte mare de date și informaţii agregate în
scopul optimizării și eficientizării proceselor.
Un sistem ERP are ca și obiective:
- strângerea relaţiilor cu clienţii și furnizorii, prin realizarea unui lanţ eficicent;
- reducerea costurilor producţiei și stocurilor;
- planificarea integrală a resurselor întreprinderii;
- îmbunătăţirea globală a productivităţii;
- maximizarea profitului prin flexibilitate și reactivitate sporită la cerinţele pieţei.
Cifrele următoare vorbesc de la sine despre avantajele unei soluţii ERP: reducerea
stocurilor - 18%, reducerea costurilor cu materiale - 5%, reducerea costurilor adiţionale/salarii -
8%, creşterea vânzărilor şi a satisfacţiei clienţilor - 12%, îmbunătăţirea controlului financiar
contabil - 16%. În măsura în care producţia este cel mai important proces în lanţul valorii într-o
întreprindere producătoare, iar calitatea şi competitivitatea pe piaţă a produselor rezultate din
procesul de producţie este esenţială, se cere imperativ o eficienţă a sistemului informatic de
gestiune a activităţii, tot mai sporită. Numai implementarea unei soluţii informatice perfect
modelate pe specificul activităţilor unei întreprinderi producătoare poate asigura premisele
competitivităţii acesteia
Page | 32
Bibliografie
Page | 33
AnexeAnexa nr. 1
Page | 34
Anexa nr. 2
Bilanţul contabil – S.C Morărit Panificaţie S.A Roman
Denumirea indicatoruluiNr.rd.
Ani de referinţă
2008 2009 2010
A B 1 2 3
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (Ct.201+203+205+ 2071+208+233+234-280-290-2933) 01 0 29.290 19.522
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (Ct.211+212+213+ 214+223+224+ 231+ 232-281-291-2931) 02 3.503.751 4.147.670 4.123.430
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (Ct.261+263+265+ 267*- 296*) 03
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (Rd. 01+02+03) 04 3.503.751 4.176.960 4.142.952
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (Ct.301+321+302 +322+ 303+ 323+/-308+328 +331 +332+341+ 345+ 346+/-348+351+ 354+356+357+ 358+ 361+326+/-368+ 371+327+/-378+381+/-388-391-392-393-394-395-396-397-398+ 4091-4428 05 1.939.312 1.632.155 1.434.762
II. CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.) (Ct.267*-296*+4092+411+413+418+425+4282+ 431**+437**+4382+441**+4424+4428**+444**+ 445+446**+447**+4482+ 451**+ 453**+456**+4582+461+473**-491-495-496+5187) 06 686.879 608.754 750.235
Page | 35
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT (Ct.501+505+ 506+508+5113+5114-591-595-596-598) 07
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (Ct.5112+512+ 531+532+541+542) 08 518.571 653.737 437.945
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (Rd. 05+ 06+07+ 08) 09 2.944.762 2.894.646 2.622.942
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (Ct. 471) 10
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN (Ct.161+ 162+166+167+168-169+269+401+403+ 404+405+ 408+419+ 421+423+424+426+427+4281+431***+437***+4381+441***+4423+4428***+444***+446***+447***+4481+451***+453***+455+456***+457+4581+462+473***+509+5186+519) 11 1.358.431 2.165.890 1.906.646
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (Rd.09+ 10- 11- 19) 12 1.586.331 728.756 716.296
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (Rd.04 + 12) 13 5.090.082 4.905.716 4.859.248
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN (Ct.161+162+166+167+168-169+ 269+401+403+ 404+405 +408+419+ 421+ 423+424+ 426+427+ 4281+ 431***+ 437***+ 4381+441***+4423+ 4428***+ 444***+446***+447***+ 4481+451***+ 453***+455+456***+4581+462+473*** +509+5186+519) 14 937.500 562.500 187.500
H. PROVIZIOANE (Ct.151) 15
I. VENITURI ÎN AVANS (Rd. 17+ 18+ 21), din care 16 93.602
Subvenţii pentru investiţii (Ct. 475) 17 93.602
Venituri înregistrate în avans (Ct.472) – total (Rd. 19+ 20), din care 18
Page | 36
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (Ct. 472*) 19
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (Ct. 472*) 20
Fondul comercial negativ (Ct. 2075)
J. CAPITAL ŞI REZERVE 21
I. CAPITAL (Rd. 23 + 24 + 25), din care: 22 456.061 456.061 456.061
- Capital subscris vărsat (Ct. 1012) 23 456.061 456.061 456.061
- Capital subscris nevărsat (Ct. 1011) 24
- Patrimoniul regiei (Ct. 1015) 25
II. PRIME DE CAPITAL (Ct. 104) 26
III. III. REZERVE DIN REEVALUARE (Ct. 105) 27 1.067.418 947.400 947.400
IV. REZERVE (Ct. 106) 28 2.160.877 2.501.730 2.736.313
Acţiuni proprii (Ct. 109) 29
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (Ct. 141) 30
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (Ct. 149) 31
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) 32
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR 33 468.226 438.025 438.372
Repartizarea profitului (Ct. 129) 34
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (Rd. 22+ 26+27+28-29+30-31+32-33+34-35-36) 35 4.152.582 4.343.216 4.578.146
Patrimoniul public (Ct. 1016) 36
CAPITALURI – TOTAL (Rd. 37+ 38) 37 4.152.582 4.343.216 4.578.146
Page | 37
Anexa nr. 3
Contul de profit şi pierdere – S.C Morărit Panificaţie S.A Roman
Denumirea indicatorului
Nr.rd.
Ani de referinţă
2008 2009 2010
A B 1 2 3
1. Cifra de afaceri netă (rd.02 la 05) 01 10.677.560 10.811.072 10.599.304
Producţia vândută (ct. 701+ 702+ 703+704+705+706+708) 02 7.207.733 6.746.829 5.301.037
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 03 3.469.827 4.064.243 5.298.267
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect de activitate îl constituie leasingul (ct. 766) 04 0 0 0
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411) 05 0 0 0
2. Variaţia stocurilor (ct.711) -Sold C 06 5.466.008 5.571.567 6.436.866
și a producţiei în curs de execuţie -Sold D 07 0 0 0
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii și capitalizată (ct.721+722) 08 114.329 20.100 84.200
4. Alte venituri din exploatare (ct.7417+758) 09 31.190 64.668 31.060
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd.01+05-06+07+08+09) 10 16.289.087 16.467.407 17.151.430
5.a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile (ct.601+602-7412) 11 5.653.363 5.469.962 5.343.832
Alte cheltuieli materiale 12 186.745 173.540 181.866
Page | 38
(ct.603+604+606+608)
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și apa) (ct.605-7413) 13 848.699 874.912 849.962
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 14 3.188.615 3.728.701 4.955.431
6. Cheltuieli cu personalul (rd.16+17) 15 4.345.459 4.597.222 4.327.843
a) Salarii și indemnizaţii (ct.621+642-7414) 16 3.423.167 3.589.482 3.394.243
b) Cheltuieli cu asigurarile și protecţia socială (ct.645-7415) 17 922292 1.007.740 933.600
7.a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale (rd. 19-20) 18 820.510 373.145 446.931
a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) 19 439.642 373.145 446.931
a.2) Venituri (ct.7813) 20 0 0 0
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd.22-23) 21 0 0 0
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 22 0 0 0
b.2) Venituri (ct.754+7814) 23 0 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.25 la 28) 24 489.309 526.958 360.880
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct.611+612+ 613+614+ 621+622 + 623 + 624+ 625+ 626+ 627+628-7416) 25 355.113 392.386 234.979
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (ct.635) 26 132.167 126.386 123.583
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii și activele cedate (ct.658) 27 2.029 8.186 2.318
Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entitate, al căror obiect de activitate îl constituie leasingul (ct. 666) 28 0 0 0
Page | 39
Ajustari privind provizioanele (rd.30-31) 29 0 0 0
- Cheltuieli (ct.6812) 30 0 0 0
- Venituri (ct.7812) 31 0 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd.11 la 15+18+21+24+29) 32 15.532.700 15.744.440 16.466.745
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE: - Profit (rd.10-32) 33 756.387 722.967 684.685
- Pierdere (rd.32-10) 34 0 0 0
9. Venituri din interese de participare (ct.7611+7613) 35 0 0 0
-din care, venituri obţinute de la entităţile afiliate 36 0 0 0
10. Venituri din alte investiţii și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate (ct.763) 37 0 0 0
-din care, venituri obţinute de la entităţile afiliate 38 0 0 0
11. Venituri din dobânzi (ct.766) 39 9.299 52.631 28.720
-din care, venituri obţinute de la entităţile afiliate 40 0 0 0
Alte venituri financiare (ct. 762+ 764+765+767+768) 41 2.745 5.891 5.017
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd.35+37+39+41) 42 12.044 58.522 33.737
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante (rd.44-45) 43 0 0 0
- Cheltuieli (ct.686) 44 0 0 0
- Venituri (ct.786) 45 0 0 0
13. Cheltuieli privind dobânzile 46 153.651 168.362 81.788
Page | 40
(ct.666-7418)
-din care, cheltuieli în relaţia cu entităţile afiliate 47 0 0 0
Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) 48 57.294 107.036 133.254
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd.43+46+48) 49 210.945 275.398 215.042
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂ - Profit (rd.42-49) 50 0 0 0
Pierdere (rd.49-42) 51 198.901 216.876 181.305
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A): - Profit (rd.10+42-32-49) 52 557.486 506.091 503.380
- Pierdere (rd.32+49-10-42) 53 0 0 0
15. Venituri extraordinare (ct.771) 54 0 0 0
16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 55 0 0 0
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA: - Profit (rd.54-55) 56 0 0 0
- Pierdere (rd.55-54) 57 0 0 0
VENITURI TOTALE (rd.10+42+54) 58 16.301.131 16.525.929 17.185.167
CHELTUIELI TOTALE (rd.32+49+55) 59 15.743.645 16.019.838 16.681.787
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ: - Profit ( rd.58-59) 60 557.486 506.091 503.380
Pierdere (rd.59-58) 61 0 0 0
18. Impozitul pe profit (ct. 691) 62 89.260 68.066 65.008
19. Alte impozite nereprezentate la elementele de mai sus (ct.698) 63 0 0 0
20. PROFITUL SAU PIERDEREA 64 468.226 438.025 438.372
Page | 41
NET(Ă) AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR: Profit (rd.60-61-62-63)
Pierdere (rd.61+62+63-60) 65 0 0 0
Page | 42
