1. Sistemul nervos vegetativ coordonează:a. activitatea viscerală;b. activitatea motorie;c. activitatea senzitivă. 2. Sistemul nervos vegetativ este format din:- Sistemul nervos simpatic - Sistemul nervos parasimpatic 3. Cordul are inervație:a. simpatică;b. parasimpatică;c. nici o variantă corectă. 4. Precizați rolul sistemul nervos simpatic și rolul sistemul nervos parasimpatic.Sistemul nervos simpatic intervine permanent în menținerea tonusului arterelor și al altoractivități vegetative.Sistemulnervosparasimpaticexercită acțiunimai discrete, dar mult mai extinse comparativ cu cele ale simpaticului intervenindîn reglarea activității vegetative în condiții obișnuite de viață. 5. Nervii:a. sunt formațiuni nervoase extranevraxiale;b. asigură legătura centrilor nervoși cu receptorii și efectorii;c. format din fascicule de fibre nervoase paralele între ele. 6. După modul de conducere al influxului nervos, nervii se clasifică în:a. nervi micști;b. nervi senzitivi;c. nervi motori. 7. Nervii spinali:a. se mai numesc nervi rahidieni;b. asigură legăturile centrilor nervoși medulari cu receptorii și efectorii din regiunea gâtului, trunchiului și membrelor;c. sunt 31 de perechi. 8. Gruparea nervilor spinali este reprezentată de:a. 8 cervicali;b. 12 toracali;c. 5 lombari;d. 3 sacrali;

e. 1 coccigian.

9. Nervii spinali sunt alcătuiți din:a. rădăcina posterioară;b. rădăcina anterioară;c. trunchiul comun al nervului spinal.!!! Rădăcina posterioară a nervilor spinali este:a. senzitivă;b. motorie;c. mixtă;!!! Rădăcina anterioară a nervilor spinali este:a. senzitivă;b. motorie;c. mixtă; 10. Nervii cranieni:a. asigură inervația senzitivo-motorie a extremităților cefalice;b. reprezentați de 12 perechi;c. 10 perechi își au originea aparentă în trunchiul cerebral. 11. Nervii cranieni pot fi:a. micști;b. senzitivi;c. motori.!!! Nervii Abducens, Trohleari, Oculomotori sunt:a. micști;b. senzitivi;c. motori. 12. Componentele aparatului respirator:- căile respiratorii: - superioare: cavitățile nazale și faringele; - inferioare: laringe, trahee și bronhii;- plămâni. 13. Căile inferioare sunt:a. laringe;b. trahee;c. faringe;d. bronhii. 14. Căile superioare: a. laringe;b. faringe;

c. cavitate nazale;d. trahee.

15. Cavitatea nazală:a. primul segment al căilor respiratorii;b. divizată de septul nazal;c. sub baza craniului și deasupra cavității bucale. 16. Cavitatea nazală:a. vestibul nazal;b. cavitatea nazală propriu-zisă;c. apertura piriformă;d. comunică posterior cu exteriorul prin apertura piriformă;e. comunică posterior cu faringele. 17. Faringele:a. locul de încrucișare a căilor respiratorie și digestivă;b. componentă a căilor respiratorii superioare;c. componentă a căilor respiratorii inferioare. 18. Laringele:a. trei cartilaje neperechi;b. trei cartilaje perechi;c. două categorii de mușchi;d. ligamente și articulații. 19. Cartilajele neperechi ale laringelui sunt:a. tiroid;b. cricoid;c. epiglota;d. corniculate. 20. Cartilajele perechi ale laringelui sunt:a. corniculate;b. cuneiforme;c. aritenoide;d. cricoide;e. tiroide. 21. Descrieți laringeleLaringele - alcătuit dintr-un schelet cartilaginos, este format din unirea a trei cartilaje neperechi: tiroid, cricoid și epiglota, și treicartilaje perechi: aritenoide, corniculate și

cuneiforme, articulate între ele și prezentând ca mijloace de unire, ligamente și articulații. Laringele posedă două categorii de mușchi: extrinsecișiintrinseci, care după acțiunea lo rsunt: dilatatori ai glotei, sau constrictori ai glotei și tensori ai corzilor vocale.

22. Descrieți traheeaTraheea = este un conduct cilindric fibrocartilaginos ce se întinde de la marginea inferioară a laringelui (C6) până la bifurcarea în cele două bronhii principale (T4-T5), cu o lungime de 11-13 cm și cu un diametru de cca. 2 cm., anterior de esofag. Traheea este alcătuită din 18-20 de inele cartilaginoase, incomplete posterior, sub formă de potcoavă unite printr-o membrană atraheeală, care pemite dilatarea esofagului și înaintarea bolului alimentar în tmpul deglutiției. 23. Traheea:a. conduct cilindric fibrocartilaginos;b. ține de la C6-T4-5;c. 18-20 inele cartilaginoase;d. anterior de esofag. 24. Bronhiile:a. segmentul terminal al căilor respiratori;b. punctul de legătură între trahee și plămâni;c. aparțin căilor respiratorii superioare. 25. Descrieți plămâniiPlămânii – reprezintă organele principale ale actului respirator, deoarecela nivelul lor are loc schimbul de gaze între organism șimediu (hematoză).Ei sunt situați în cavitatea toracică, deasupra diafragmului.Ei ocupă aproape în întregime cavitatea toracică, fiind fiecare situați în câte o cavitate pleurală – dreapta și stânga.Plămânul drept prezintă o fisură oblică și una orizontală, care îi împarte în trei lobi; superior, mijlociu și inferior, iar stângul, prezintă numai fisura oblică, aceasta împărțindu-l în cei doi lobi, superior și inferior. Plămânul drept prezintă 11 segmente, iar

plămânul stâng 10 segmente (fiecare segment este format din lobului).Structura plămânului – sunt constituiți din:- arborele bronșic- lobului- ramificațiile vaselor pulmonare și bronșice- nerviși vase limfatice (toate cuprinse în țesut conjunctiv – parenchimul pulmonar).Protecția lor este asigurată de oasele cuștii toracice, dar și de membrane protectoare numite pleure. Acestea sunt: - pleura parietală aderă la cușca toracică și se mai numește externă; - pleura viscerală aderă la țesutul pulmonar și se mai numește internă.

26. Precizați divizarea bronhiilor Bronhiile principale dreaptă și stângă provin prin bifurcarea traheei și după un traiect extrapulmonar prin mediastin și peduculul pulmonar ajung la hilul pulmonar și pătrund în plămân, unde se ramifică și constituie arborele bronșic. Bronhia principală dreaptă este verticală și mai scurtă, având în structura sa 4-7 inele cartilaginoase; bronhia principală stângă este oblică și mai lungă, având 7-12 inele fibrocartilaginoase. 27. Pleura:a. membrană seroasă ce acoperă fiecare plămân;b. prezintă foița parietală și viscerală;c. între cele două foițe se găsește lichidul pleural. 28. Aparatul digestiv prezintă:a. tub digestiv;b. glande anexe;c. stomac. 29. Precizați componentele aparatului digestivAparatul digestiv este alcătuit din:

A. tub digestiv format din: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros;

B.glandele anexe: glandele salivare, ficatul și pancreasul. 30. Enumerați tunicile tubului digestivTunicile tubului digestiv:

- tunica mucoasă;- tunica submucoasă;

- tunica musculară;- adventicea/tunica externă.

31. Cavitatea bucală:a. primul segment al tubului digestiv;b. rol în masticație și deglutiție, supt, fonație, gust, mimică și în respirație;c. situată în etajul inferior sub cavitatea nazală;d. comunică anterior cu exteriorul prin orificiul bucal iar posterior cu faringele prin istmul bucofaringian. 32. Limbaa. rol în masticație, deglutiție, sensibilitate, limbaj și gust;b. organ musculofibros;c. formă alungită și turtită dorso-ventral;d. prezintă corp și rădăcină;

33. Faringele:a. segment tubular musculo-fibros;b. locul de încrucișare a căilor respiratorie și digestivă;c. situat anterior de coloana vertebrală;d. se continuă cu esofagul. 34. Faringele este format din:a. rinofaringele;b. bucofaringele;c. laringofaringele. 35. Esofagul:a. organ musculo-membranos;b. rol de conducere a alimentelor;c. corespunde C6-T11;d. străbate două regiuni. 36. Descrieți stomaculStomacul – este cel mai dilatat segment al tubului digestiv, cu rol de depozit temporal al alimentelor. Este situat în abdomen, în loja gastrică, în etajul supramezocolic, în dreptul hipocondrului stâng, are forma literei „J„. Prezintă:- 2fețe – anterioară și posterioară;- 2margini sau curburi – mica curbură (continuă marginea dreaptă a esofagului) și marea curbură (continuă marginea stângă a esofagului);

- 2extremități sau orificii – cardia – care comunică cu esofagul și pilorul – care comunică cu duodenul. 37. Intestinul subțire:a. cel mai lung segment al tubului digestiv;b. ține de la orificiul pilor până la valvula iliocecală;c. are două segmente. 38. Segmentele intestinului subțire sunt:a. duodenul;b. jejunul;c. ileonul; 39. Descrieți intestinul subțireIntestinul subțire – segmentul cel mai lung al tubului digestiv (5-6m.), se întinde de la pilor la valvula ilio-cecală, prin care se deschide în intestinul gros, și este împărțit în 3 segmente:Duodenul – porțiune inițială, fixă, formă de potcoavă și cuprinde în concavitatea sa capul pancreasului.Jejunul și ileonul - porțiuni mobile ale intestinului subțire, se întind până la valvula ileo-cecală. Pe traiectul său, jejun-ileonul descrie o suită de semicercuri, care iau denumirea de anse intestinale, în număr de 14-16. Mucoasa prezintă un număr de vilozități intestinale, care măresc mult suprafața, favorizând procesul de absorbție, precum și glande. 40. Intestinul gros:a. în cavitatea peritoneală;b. situat între valvula iliocecală și orificiul anal;c. prezintă o mucoasă cu plici semicirculare și vilozități. 41. Segmentele intestinului grosSegmentele intestinului gros sunt:- cecul;- colonul ascendent;- colonul transvesal;- colonul descendent;- colonul sigmoidian;- rect. 42. Glandele salivare sunt:a. paratiroidă;b. sublinguală;c. submandibulară;d. niciuna.

43. Glandele salivare mici sunt:a. parotidă;b. submandibulare;c. sublinguale. 44. Descrieți ficatul Ficatul este cea mai mare glandă din corp situată în dreapta stomacului, imediat sub mușchiul diafragma.Se disting 2fețe – superioară (diafragmatică), inferioară (viscerală). Șanțurile de pe fața inferioară delimitează 4lobi: drept, stâng, anterior și posterior, iar aceștia la rândul lor sunt formați din lobuli alcătuiți din celule hepatice numite hepatocite. Celulele hepatice au rolul de a colecta în perioada dintre mese bila(fierea). Bila conține săruri biliare, care au rolul de a emulsiona grăsimile, adică de a le fragmenta în particule foarte fine care pot fi ulterior acționate de către enzime.În momentul în care începe digestia, conținutul bilei trece prin canalul coledoc la intestinul subțire, mai exact în duoden. Canalul coledoc este comun atât ficatului cât și pancreasului în apropierea intestinului. 45. Ficatula. cea mai mare glandă din corp;b. prezintă două fețe;c. prezintă o funcție exocrină;d. prezintă 3 lobi. 46. Pancreasul prezintă:a. cap;b. corp;c. coadă;d. cili. 47. Precizați și descrieți componentele pancreasuluiPancreasul – glandă mixtă, situat sub stomac, în potcoava duodenal.Pancreasul este format din:1. Capul – așezat în potcoava duodenului, este porțiunea cea mai lată a sa; posterior se găsește canalul coledoc, anterior, colonul transvers.2. Corpul – vine în raport anterior cu stomacul, posterior cu pediculul renal stâng, vena splenică și rinichiul stâng.

3. Coada – reprezintă partea mobilă a pancreasului, ce se îndreaptă spre splină, de care este legată prin ligamentul pancreato-splenic. 48. Aparatul excretor prezintă:a. rinichi;b. căi urinare;c. vezica urinară. 49. Rinichii:a. sunt organe pereche;b. au forma unui bob de fasole;c. de o parte și de alta a coloanei vertebrale lombare;d. situați retroperitoneal. 50. Rinichii prezintă:a. două fețe;b. doi poli;c. trei margini.51. Descrieți zona corticală a rinichiului Zona  corticală  este  formată în  principal  din  glomeruli,  tubi  uriniferi  și  vasele de  sânge  care  le  aparțin.  52. Descrieți zona medulară a rinichiuluiZona  medulară conține 6-18  piramide  renale (Malpighi), formate din  tubi  colectori  care  drenează  mai  mulți  nefroni.  

53. Tubul urinifer cuprinde:a. nefronul;b. tub colector drept;c. tub colector stâng;d. glomerul. 54. Descrieți componența nefronului Nefronul - unitate morfofuncțională renală, îndeplinește toate procesele complexe care au ca rezultate formarea urinei. Este format din:

a. corpusculul renal (Malpighi) care are 2 componente: - glomerulul vascular - capsula Bowmann .b. tubul urinifer – este situat în continuarea corpusculului

renal și este constituit din:- tub contort proximal (segmentul proximal);

- ansa Henlé (segmentul intermediar); - tubul contort distal (segmentul distal; - tubul colector renal.

55. Căile urinare intrarenale au:a. calice mici;b. calice mari;c. pelvis renal;d. ureterul. 56. Căile extrarenale cuprind:a. porțiunea bazală a bazinetului;b. ureterul;c. vezica urinară;d. uretra;e. pelvis renal. 57. Ureterul prezintă:a. strat muscular;b. strat fibros extern;c. tunică internă;d. mucoasă. 58. Ureterul:a. se află în continuarea pelvisului renal;b. este un conduct musculo-membranos;c. situat retroperitoneal;d. prezintă o porțiune pelviană și una abdominală. 59. Vezica urinară prezintă:a. vertex;b. corp;c. fund;d. cap;e. vârf.

60. Vezica urinară prezintă:a. mucoasă;b. submucoasă;c. adventicea;d. tunica musculară;e. tunica externă. 61. Vezica urinară:a. segment dilatat al căilor urinare;

b. rezervor musculo-elastic;c. situat subperitoneu;d. în spatele simfizei pubiene. 62. Uretra:a. ultimul segment al căilor urinare;b. trei porțiuni;c. mai scurtă la femei. 63. Uretra prezintă:a. mucoasă;b. strat muscular;c. adventice. 64. Enumerați glandele endocrineGlandele endocrine sunt: - hipofiza, - epifiza, - tiroida, - paratiroidele, - timusul, - suprarenalele, - partea endocrină a pancreasului și a glandelor genitale. 65. Hipofiza:a. creier endocrin;b. reglează funcțiile metabolice;c. situată în cutia craniană la baza encefalului;d. prezintă 4 lobi. 66. Precizați lobii hipofizei și produșii de secreție Lobii hipofizei:

a. Adenohipofiza (lobul anterior) secretă hormonul trop, și sunt:

- somatotrop STH;- tirotropina TSH;- corticotropina ACTH;- gonadotropinele. b. Lobul intermediar secretă hormonul stimulator al melanocitelor MSH. c. Neurohipofiza (lobulposterior) secretă:- hormonul antidiuretiADH;- ocitocina. 67. Epifiza:

a. formă conică;b. situată în partea anterioară a diencefalului;c. prezintă celule nevroglice cu caracter secretor;d. numeroase fibre nervoase simpatice. 68. Produsul de secreție al epifizei este:a. acetilcolina;b. noradrenalina;c. melatonina;d. nicio variantă corectă. 69. Tiroida:a. situată în partea antero-laterală a gâtului;b. în loja tiroidiană;c. fața anterioară a laringelui și traheei;d. prezintă 3 lobi; 70. Descrieți glanda tiroidă Glanda tiroidă – situată în partea antero-laterală a gâtului, în loja tiroidiană, pe fața anterioară a laringelui și traheei. Are forma literei H, prezintă 2lobi laterali (stâng și drept) uniți printr-un țesut glandular – istm. La exterior prezintă o capsulă fibroasă, ce împarte parenchimul tiroidian în lobuli.Lobulii sunt alcătuiți din vezicule sau foliculii tiroidieni. 71. Paratiroidele:a. 3 formațiuni mici;b. secretă parathormonul;c. se împarte în lobi;d. stimulează reabsorția intestinală a calciului. 72. Precizați funcția secretorie a glandelor paratiroide Sunt esențiale pentru viață, ele secretă parathormonul – stimulează resorbția intestinală a calciului, acționând în strânsă corelație cu vitamina D, scade eliminările urinare de calciu, stimulând eliminările de fosfați și K. 73. Timusul:a. are funcție limfoidă și endocrină;b. situat retrosternal în etajul superior al mediastinului anterior;c. involuează după pubertate;d. influențează creșterea și maturarea sexuală. 74. Precizați compușii de secreție ai pancreasului endocrin Compuși de secreție ai pancreasului sunt:

- celule alfa 25% ce secretă glucagonul;

- celule beta 75% secretă insulina.

75. Suprarenalele:a. situate deasupra polului superior al rinichiului;b. prezintă corticosuprarenala și medulosuprarenale;c. prezintă 3 zone;d. nicio variantă corectă. 76. Medulosuprarenala secretă:a. adrenalina;b. cortizon;c. noradrenalina;d. toate variantele sunt corecte. 77. Precizați produși de secreție ai glandelor sexuale Ovarul endocrin –secretă hormoni estrogeni

- foliculina- progesteronul sau luteina.

Testiculul endocrin – secretă testosteronul. 78. Inima:a. organ musculos;b. organ central al aparatului cardiovascular;c. forma unei piramide triunghiulare;d. situată în mediastin. 79. Descrieți inimaInima este situată în cavitatea toracică, între cei doi plămâni. Ea este un organ musculos, având patru camere: două atrii și două ventricule. Ea este alcătuită din trei straturi concentrice: 1. Endocardul este format dintr-un epiteliu foarte subțire sprijinit pe un strat foarte fin de țesut conjunctiv. 2. Miocardul , mușchiul inimii, are grosimi diferite la cele patru camere, în funcție de efortul cerut. 3. Epicardul este o menbrană subțire care acoperă miocardul. El este o foiță internă a pericardului (un sistem de două foițe care acoperă inima și între care este o peliculă de lichid). Pericardul favorizează alunecarea în timpul activității cardiace, reducând frecarea. 80. De la interior la exterior, inima prezintă:a. epicard;b. miocard;c. endocard;d. nicio variantă corectă. 81. Descrieți pericardul

La exterior, inima este cuprinsă într-un sac fibros numit pericard. Pericardul fibros are forma unui trunchi de con cu baza la diafragmă și vârful la nivelul vaselor mari de la baza inimii. Fețele laterale vin în raport cu fața mediastinală a plămânilor, fața anterioară cu sternul și coastele, iar fața posterioară cu organele din mediastinul posterior. În interiorul pericardului fibros se află pericardul seros format din două foițe: una internă (epicardul) și una externă, parietală, care tapetează suprafața internă a pericardului fibros. Între cele două foițe ale pericardului seros se află cavitatea pericardică virtuală, ce conține o lamă fină de lichid pericardic.Pericardul favorizează alunecarea în timpul activității cardiace, reducând frecarea. 82. Precizați funcțiile sângeluiSângele are numeroase funcții. El transportă gaze respiratorii, substanțe nutritive, substanțe rezultate din activitatea celulelor, mesageri chimici, căldură. El participă la apărarea imunitară și asigură condiții fizico-chimice relativ constante pentru celulele organismului. 83. Precizați componentele sângeluiComponentele sângelui sunt plasma (55-60%) și elementele figurate (40-45%). 84. Rol în coagularea sângelui îl au:a. hematiile;b. leucocitele;c. trombocitele;d. toate variantele sunt corecte. 85. Producerea de anticorpi și rol în imunitate îl au:a. leucocitele;b. trombocitele;c. hematiile. 86. Rol în transportul gazelor respiratorii îl au:a. leucocitele;b. trombocitele;c. hematiile;d. toate variantele sunt corecte. 87. Ce este hemofiliaCapacitatea de necoagulare a sângelui produce boala numită hemofilie.

88. Precizați în ce constă mica circulațieMica circulație începe din ventriculul drept. Artera pulmonară trimite două ramuri care se ramnifică în cei doi plămâni. Capilarele formează o rețea deasă în jurul alveolelor pulmonare. Aici are loc schimbul de gaze. Sângele încărcat cu oxigen se întoarce în atriul stâng prin patru vene pulmonare. 89. Precizați în ce constă marea circulație Marea circulație începe din ventriculul stâng. Aorta și numeroasele ei ramuri conduc sângele încărcat cu oxigen spre țesuturi. Aici,arterele cele mai mici (arteriole) se continuă cu vasele capilare. Capilarele sunt cele mai subțiri vase. Au peretele foarte permeabil, cu un singur strat de celule epiteliale turtite. Aici sângele cedează lichidul interstițial oxigenat și substanțele nutritive necesare celulelor și preia substanțele produse de celule printre care și CO2. Capilarele se continuă cu venulele și acestea cu venele care se unesc pe măsura apropierii de inimă. Cele mai mari vene, cavă superioară și cavă inferioară, varsă în atriul drept sânge încârcat cu CO2.