Animatie in Turism

Activităţi şi servicii de Activităţi şi servicii de animaţie turistică animaţie turistică

Activităţi şi servicii de Activităţi şi servicii de animaţie turistică animaţie turistică

Structura cursului

• Conceptul şi tipologia serviciilor de agrement;

• Conceptele şi tipologia serviciilor de animaţie;

• Animatorul turistic;• Activităţile clasice de animaţie

turistică;

Structura cursului

• Serviciile de animaţie oferite în interiorul şi în afara hotelurilor;

• Team-building: mai mult decât un joc – o distracţie “dirijată”;

• Animatorul socio-cultural în centrele de vacanţă;

Conceptul şi tipologia serviciilor de

agrement

Conceptul de agrement

• Etimologic provine din franceză – plăcere (plaisir), distracţie;

• Distracţia şi divertismentul pot fi considerate – în sens larg – sinonime cu agrementul;

• Conform Dicţionarului poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism (Stănciulescu Gabriela, Lupu N., Ţigu Gabriela, 1998): agrement se referă la ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor etc. puse la dispoziţia turiştilor sau unei unităţi de cazare , staţiuni sau zone turistice, pentru plăcere, distracţie sau relaxare.

Conceptul de agrement

• Agrementul – activitatea umană care se desfăşoară în natură sau în spaţii amenajate corespunzător, în scopul refacerii tonusului fizic şi psihic;

• Constituie mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor firmelor şi destinaţiilor aflate într-o permanentă competiţie, devenind o importantă sursă de încasări, de creştere a eficienţei economice.

• Loisir-ul – timpul liber de care individul poate dispune după dorinţa sa;

• timpul de care dispune cineva în afara ocupaţiilor cotidiene sau a muncii sale, pentru a se distra, pentru a nu face nimic.

• Cererea pentru agrement în perioada vacanţei a căpătat statut de motivaţie turistică propriu-zisă;

• În cazul serviciilor de bază – turistul este consumator pasiv, în cazul serviciilor de agrement este un consumator activ.

• Agrementul constituie mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor firmelor şi destinaţiilor aflate într-o permanentă competiţie, devenind o importantă sursă de încasări, de creştere a eficienţei economice.

• Agrementul turistic – complex eterogen de activităţi care vizează domeniile cultural-sportive, de distracţii, recreare etc. şi care sunt menite să asigure condiţii de odihnă, refacere fizică, practicarea unor sporturi, a unor hobby-uri.

• strategia de dezvoltare a agrementului trebuie să aibă în vedere două dimensiuni:

a). motivaţiile, aspiraţiile şi aşteptările turiştilor;

b). profilul şi structura staţiunilor.

Agrementul reprezintă:Pentru turist:a). destindere şi reconfortare fizică;b). divertisment şi dezvoltarea capacităţilor acestuia;c). satisfacţie psihică, prin activităţi cultural-distractive şi instructiv-educative;d). amuzament, comunicare şi sporirea volumului de cunoştinţe.

Pentru prestatorii de servicii turistice

a). importantă sursă de încasări, de creştere a eficienţei economice;

b). mijloc de creare de clienţi fideli;c). mijloc de individualizare a

produselor şi de personalizare a destinaţiilor.

• Agrementul constituie un element fundamental pentru succesul actului

turistic – componentă de bază ale serviciilor turistice.

Agrementul este legat de: vârsta turiştilor, sexul, categoria socio-

profesională, preocupări, starea de sănătate, mediul din care provin

turiştii, profilul psihologic, obiceiuri etc.

• Organizarea agrementului se particularizează pe formele de turism: montan de vară şi/sau de iarnă, de litoral, balnear, în oraşe etc.

Conceptele de animaţie şi animator

• A anima = “a pune suflet”, a însufleţi, adică a da viaţă, mişcare, ritm, dinamism, a crea o atmosferă de căldură;

Câteva definiţii ale animaţiei

• Acţiunea de a aduce vivacitate într-o activitate;

• Căldură, ardoare, înflăcărare, impetuozitate, pusă într-o acţiune, într-o expresie sau în comportamentul cuiva;

• Acţiunea de a anima un grup, o dezbatere;

• Tehnică cinematografică ce dă aparenţa mişcării unor desene sau păpuşi.


• Expresii curente care cuprind cuvântul animaţie:– a discuta cu animaţie;– a anima jurnalul de la ora ..;– stradă animată;– oraş fără animaţie.


• Academia Franceză defineşte animaţia ca fiind “metoda de conducere a unui grup, ce favorizează integrarea şi participarea membrilor grupului la viaţa colectivă”.


• Animatorul poate fi definit ca:– persoana care animă (ceva);– persoana responsabilă cu animaţia într-un

grup;– persoana care reprezintă elementul

dinamic al unei întreprinderi sau al unei unităţi;

– persoana delegată cu dinamizarea, cu orientarea, dirijarea unui grup;

– Persoana care prezintă şi crează dinamismul necesar unui spectacol de muzică, emisiuni de radio sau tv.


• În concluzie, animatorul este persoana desemnată să se ocupe de animarea unui grup, cea care propune activităţi, facilitează relaţii între membrii grupului respectiv.

Obiectivele animaţiei

• să definească un mod de organizare între diferiţi “actori”;

• să acţioneze ca animator pentru a insufla dinamism organizaţiei sau unităţii respective;

• să creeze o stare de spirit, un climat, o anumită dinamică în cadrul unei organizaţii;

Obiectivele animaţiei

• să se centreze pe nevoile, dorinţele şi problemele trăite de fiecare membru al grupului;

• să favorizeze adeziunea tuturor membrilor la obiectivele animaţiei, stabilite în mod liber;

• să suscite interesul altor persoane pentru animaţie;

• să favorizeze relaţiile, să promoveze schimburile şi să creeze un nou de mod viaţă, bazat pe relaţionarea cu ceilalţi.

Principalele forme de animaţie

În funcţie de conţinutul activităţilor:1. animaţia de tip “pură destindere”;2. animaţia recreativă (de tip

“distracţie”);3. animaţia culturală;4. animaţia de tip spectacol;5. animaţia destinată menţinerii

deplinei forme fizice;

Principalele forme de animaţie

6. animaţia destinată menţinerii echilibrului psihic;

7. animaţia istorică;8. animaţia comercială;9. animaţia gstronomică;10. animaţia profesională;11. animaţia – agrement “atipic”.

1. Animaţia de tip “pură destindere”

• turiştii caută linişte, soare, plaje cu nisip (formula “celor 3 S” = Sea, Sun, Sand);

• turiştii nu manifestă curiozitate faţă de cultura locală şi nici nu doresc să o cunoască – îşi petrec cea mai mare parte a sejurului în hotel

2. Animaţia recreativă (de tip “distracţie”)

• Două tipuri de animaţie:

a). animaţia din parcurile de distracţie;

b). animaţia din cazinouri

a). Animaţia din parcurile de distracţie

• Parcurile de distracţii (“parcuri recreative”) sunt de două categorii:

• Parcuri de amuzament “clasice” – majoritatea sunt tematice: Disneyland/ Euro-Disney, Asterix, Futuroscope (se găsesc instituţii de învăţământ şi un parc industrial)

Parcurile de agrement nautic:

• Parcurile turistice sezoniere – situate pe litoral sau în staţiuni turistice balneare: Aqualand (Corfu), Aquatica (Orlando, SUA), Aqualud (Franţa – Le Touquet-Paris-Plage), Oceanopolis (Brest, Franţa), Aquacity (Poprad, Slovacia), etc.;

• Parcurile urbane – funcţionează tot timpul anului. Ex: Aquaboulevard din Paris

b). Animaţia din cazinouri

• adevărate industrii ale distracţiei;• cele mai mari cazinouri sunt:

– The Venetian (Las Vegas); – complexul Sun City (Africa de Sud); – Sands Macao (China);– Marele Cazino de la Monte Carlo;– Mohegan Sun (SUA).

3. Animaţia culturală

a). Vizitarea muzeelor şi a monumentelor;

b). Sejururile dedicate învăţării limbilor străine;

c). Alte forme de animaţie culturală

a). Vizitarea muzeelor şi a monumentelor

• se deosebesc două categorii de vizitatori: – adevăraţii iubitori de cultură,

colecţionarii – care profită de avantajele oferite de muzee;

– vizitatorii individuali care sunt nemulţumiţi de zgomotul produs de grupurile de copii şi turişti.

b). Sejururile dedicate învăţării limbilor străine;

• Cei mai mulţi organizatori de astfel de sejururi îşi comercializează produsele prin propriul sistem de distribuţie şi mai puţin prin agenţii de turism.

c). Alte forme de animaţie culturală

• circuite turistice cu vizitarea caselor memoriale;

• circuite de sejur scurt – participarea la concertele organizate de Opera din Paris, Milano etc;

• includerea în pachetele turistice a unor cursuri de iniţiere în informatică, astronomie, gastronomie tradiţională, olărit etc.

4). Animaţia de tip spectacol

- Corespunde dorinţei turiştilor de a-şi satisface plăcerile simţurilor, în special cele legate de vaz şi auz;

a). Admirarea naturii – ca spectacol;

b). Festivalurile;

c). Sportul şi suporterii.

a). Admirarea naturii – ca spectacol

• Caracterul sălbatic al peisajelor, abundenţa faunei, bogăţia florei;

• Parcurile naţionale, ariile protejate;

• Peisaje deosebite din zona montană, insulele cu vegetaţie abundentă şi climat blând etc.

b). Festivalurile

- cu cât sunt mai multe festivaluri de acelaşi gen într-o regiune cu atât se pare ca ele “se distrug reciproc” – se banalizează;

• festivalurile de cinema• festivalurile de muzică • festivalurile de teatru • festivalurile de artă

c). Sportul şi suporterii

• Chiar dacă nu este practicantul unui anumit sport, turistului îi va place să asiste la un meci (indiferent de sport);

• Jocurile Olimpice, Campionatele mondiale sau continentale la diferite sporturi.

5). Animaţia destinată menţinerii formei fizice

a). Curele balneare sau balneoterapia;

b). Practicarea unor sporturi.

a). Curele balneare sau balneoterapia

• în ultimii ani s-a diversificat foarte mult oferta de cură balneară – sejururi care au ca motivaţie efectuarea de operaţii estetice sau tratamente stomatologice;

• tratamente naturiste;• medicina alternativă, tradiţională

(ex. acupunctura)

b). Practicarea unor sporturi

• Sejururi specializate în practicarea anumitor sporturi sau includerea în pachetele turistice a unor activităţi sportive;

• Ex: vânătoarea şi pescuitul.

6). Animaţia pentru menţinerea echilibrului

psihic (a moralului)

• Tot mai mulţi turişti simt nevoia unei atitudini voluntariste (nu mai sunt dispuşi să stea numai la soare şi să se distreze);

a). Religia;

b). Militantismul.

7). Animaţia istorică

• pentru cei pasionaţi de istorie;• cele mai vizitate obiective sunt

castelele şi câmpurile de luptă;• au fost identificate 7 profile ale

vizitatorilor de castele (conform Ministerul Culturii, Franţa):– pasionaţii de cultură în sens larg;– nostalgicii;– persoane interesate de istoria unui

anumit monument;

– cei îndrăgostiţi de arhitectura monumentelor,

– curioşii;– cei interesaţi de “palmares”;– vizitatorii întâmplători.Responsabilii castelelor trebuie să

răspundă unei duble cerinţe:– satisfacerea cererii de cunoaştere a

celor mai exigenţi dintre vizitatori;– să reuşească să transforme simpla

curiozitate a publicului vizitator într-o atitudine activă, de interes.

8). Animaţia comercială (pentru cumpărături)

• Efectuarea unor cumpărături poate să reprezinte chiar motivaţia principală a unei călătorii turistice;

• Turismul comercial de proximitate (“micul trafic de frontieră”);

• Achiţionare de suveniruri, cadouri (ex. americanii şi japonezii nu concep să părăsească ţara pe care au vizitat-o fără să cumpere câteva suveniruri sau cadouri)

9). Animaţia gastronomică

• Circuitul vinurilor;• Circuite în zone renumite pentru

fabricarea brânzeturilor;• Participarea turiştilor la stagii de

formare-specializare în pregătirea anumitor preparate culinare.

10). Animaţia profesională

• Se adresează unui public avizat, specializat, mai ales participanţilor la congrese, conferinţe, seminarii sau manifestări expoziţionale;

• Activităţile de tipul “Team-building”.

11). Animaţia din categoria “agrementului atipic”

a). Animaţia de tip “prestigiu” se referă la cei care prin consumarea unor produse turistice caută să le fie recunoscut un anumit statut social;

b). Animaţia de tip “aventură” - participarea la un voiaj inedit (sporturi extreme, insule cu vegetaţie luxuriantă, căutarea unor civilizaţii “primitive”);

c). Animaţia “ilicită” – circuite cu conotaţie sexuală (Thailanda, Filipine) sau în ţări în care este permis consumul de droguri (Olanda)

Tipuri de animaţie turistică

• Participarea la o acţiune de animaţie turistică înseamnă pentru turist să uite, pentru un interval de timp, de stresul cotidian al vieţii sale;

• Rolul unei politici de animaţie este, în primul rând, de a apropia oamenii unii de alţii.


• Animaţia de tip “socializare” – facilitarea comunicării între turişti (serate dansante, jocuri de societate – scrabble, jocuri de cărţi, rummy);

• Animaţia de tip “mişcare”- contribuie la dezvoltarea activităţilor fizice şi sportive;

• Animaţia de tip “creativitate” – activităţi manuale, de îndemânare, creativitate (desen, pictură, olărit)


• Animaţia de tip “cultură, descoperire, viaţă” – permite satisfacerea nevoilor de informare, de curiozitate, de schimbare prin participarea la manifestări şi activităţi diverse (festivaluri, seminarii, cursuri de limbi străine, gastronomie, excursii)


• Animaţia de tip “aventură” – se adresează turiştilor în căutare de neprevăzut, de necunoscut, dar şi de dificultăţi, fie prin întoarcerea în natură, fie prin practicarea unor sporturi extreme sau chiar prin confruntarea cu unele elemente naturale ce prezintă un anumit risc (vulcani, peşteri);


• Animaţia de tip “linişte, calm, odihnă” – combaterea stresului cotidian prin activităţi relaxante: yoga, meditaţii în grup, plimbări în mijlocul naturii etc.

Documents

Animatie in Turism