Embed Size (px)
Citation preview
Coleclia PARALITERARIA
Editor: MIRCEA PETEAN
Coperta: CRISTIAN CHE$UTTehnoredactare : DINU VIRGIL
Descrierea CIP poate fi consultatS pe pagina de internet a
Bibliotecii Nalionale a Romdniei
O Editura Limes,2}I7' Str. Castanilor,3
407 280, Floregti, jud. Cluj
Tel. fax: 0264 544109;01231194022
e-mail: edituralimes2O08@yahoo,com
www.edituralimes.ro
rsBN 978-606-799-035-5
Maria Cogdlniceanu
ANTONDUMITRIU,
un proscris triumfbtor
LIMES
2017
Mulsumiri, din partea outoorei,pentru sponsorizare in vederea editdrii ocestei cd4i, '#!l
Domnului ing. Ovidiu Negru
5iDomnului ing. VoSile Dotcu
Cuprins
L FRAGMENTE B|OGRAF|CE.............. ................5
ll. DIALOG - CONFESIUNE. Meditaliifilosofice". ................21GSnduri rostite in tain5. Gdnduri furate......... ...............2I
I I L CORESPON DENTA LUI ANTON DU M lTRl U. Scurtd introducere....... 301. Corespondenla oficialS gi de afaceri........ ..................322. Scrisori citre prietenigi de la prieteni.. .....................563. Perchezitii la domici1iu................. ...........664. Declaralii .......-.......... ...........68
, 5. lnvitalii la Congrese gtiintifice ................756. Scrisori citre fiica sa Claudia
tv. coRESpoNDENTA CU MARTA COG41NtCEANU...............................81L. Scrisorile filosofului .............812. Patru mesaje de |a........... ................,......95Doamna Lydia Dumitriu............... ...............953. Trei scrisori expediate de logicianul ANTON DUMITRIU citre prof.
$tefan Mircescu ......................,97
v. lNAMrcrSt PRIETEN| ..............100
vl. FUNDATTA,,ANTON DUM|TRIU". .............111
vil. ADDENDA................ ............177Ldmurire..... .........LI7
:.1'iiif
,S,i!
ffi155 r57
Moto:
,,?e vvrine ^u v^-a tvnpins nici un vAnt. Niciodatd
nu vw-avn g6,ndit sd rd,vnAn tn strdindtate degi vni
s-a oferit ocazia sd rd,v:v.fln dupd publicarea Istoriei
logicii ln 4 volurvre, editatd,'in livnba eng[ezd,."
(2L.Xil.Lq 84)
. ,,Suferin{ele vworale ale pugcd.riei ce avn fd,cut tv:v.i
sunt astdzi recowrpensate prin libev'tatea de a scrie
gi pubtica atkt tn lat d cAt gi in strd,indtate lucrdri
care sunt o ernanatie a valorii pregdtirii rnele."
. ,,Ce avn pdlit la Ministerul de lnterne, ce ar^ pd{it
Ia gecuritate e o poveste groaznicd,. Lipsd, tota[d de
pre{uire a fndivi dului."
Wo€*b*f ?
4
I. FRAGMENTE BIOGRAFICE
Moto: ,,Eu, feciorul femeii de serviciu (bucdtdresei)
lui Radu Portocald din Brdila qi nepotul factoruluipctqtal de lard, moS Crdciun de la Valea Cdnepii, am
ajuns conferenliar universitar, urmasul lui P.P.
Negulescu la catedra de logicd la (Jniversitate."t
(Anton Dumitriu)
intr-un r[spuns stereotip la intrebarea: Cine este? sau Cine afost Anton Dumitriu? auzim intotdeauna aceleaqi cuvinte adevdrate:
profesor, logician, filosof, un savant in domeniul siu. Dar aceqti
termeni elimind, involuntar, o serie ampld de preocupdri qi reugite:
publicist, om politic, diplomat, iniJiator gi colaborator al unor reviste
qi ziare (,,Caiete de Filosofie", ,,Revista de Filosofie", ,,RevistaFundaliilor Regale",,,Democrafi d',,,L27",,,F acla",,,Dacia Nou6" gi
alte publicalii .de specialitate din lume care i-au adus faimdintemalionald). Incepuse activitatea de gazetar in l92I la ,,Cuvdntuldin Brdila" cu cronici qtiinlifice. Ii gdsim semndtura qi in ,,Revistagtiinlelor qi cdl[toriilor" din Bucureqti pAn[ in 1923. Ca orator avea
o putere iegit[ din comun de a supune mullimile, lucru vizibil inParlament gi-n luptele politice ca membru al Partidului Liberal dinistqi mai tdrziual Partidului Nalional Liberal condus de Gh.Tdtdrescu.2
Dup[ schimbirile ideologico-politice catastrofale dindeceniul al cincilea al secolului al )O(Jea, profesorul renumit,autorul unor c6r!i fundamentale cu caracter gtiinJific, oblin6nddoctoratul in 1938 cu ,,Bazele filosofice ale gtiin{ei" qi urcdnd prinmeritele sale toate etapele academice, a cunoscut infemulinchisorilor qi toate consecinlele nefaste ale acestei perioade. Este
explicabil[ tdcerea din jurul numelui sdu. Concluzia la care ajunge
Gabriel Gheorghe in Retrospective rdmine valabill p6nd acum:
1). Dumitriu, Anton, Arhivele C.N.S.A.S., I.259590, vol.4, fila 149 verso2). Idem. Ibidem,I.259590,vol. 4, f. 182. Aici este fotocopiati legitimalia (Carte de
membru no. 24 cu fotografia profesorului din fald gi profil, in calitate de
Preqedinte(le) al Tineretului pe !ard). Vezi Anexele cdr,tii noastoe.
,'Degi este contemporan cu veacul al XXJea, prof. Anton Dumitriueste cunoscut aproape in exclusivitate prin opera s?, datelebiografice ale existenfei sale fiind prea pulin sau deloc atiute decititorii s6i."
Ne intrebdm: Opera are destinul sdu, dar omul care a creat_oddnd viafd din via{a sa nu mai conteazd? Fdrd nici un dubiu, trebuies[ leg[m ombilical crealia de creatorul ei ca ?n mitul Facerii lumii.Altfel, toatd istoria, cultura gi civilizalia nu ar avea noimd. Excep{iane este datd de qea\ia folcloricd qi de cea imateiald.a popoarelor.
Ajunge deputat liberal de Prahova, membru in parlament deunde Lucre{iu P5trdqcanu va cere s6 i se ridice imunitatea, fiindacvzat de fraudd gi spionaj in favoarea anglo-americanilor. De acumva fi aruncat in inchisoare, fecdnd de la Ministerur de Inteme, lavdcdregti qi caransebeg, suportdnd regimul penitenciar inumandespre care el insuqi va mdrturisi uneori. Biografia lacunarl,adevdrul care are limite, cum scria parmenide, se preschimbd inautobiografie. Nimic nu e liniar in viala omului, cu precddere inuniversul carceral. Astfel c[ cel ce publicase in 1945 Libertate qireformd (concepte care puteau impinge spre progresul social gideszdgdzui gandirea din starea pe loc) a fost condamnat la 12 ani deinchisoare, din care 4 lz a sufentla Vdcdreqti qi Caransebeg.
Probdm cele insemnate mai sus cu un Extras din Dosarul deanchetd Np- I 8090 cu data de 11 .04.1959 , fila 1 8: ,,Anton Dumitriu,fiul lui Istrate qi Mari4 niscut la r.04.1905 in Br[ila, de profesieprofesor universitar, in anul 1952 a domiciliat in Bucuregti, str.Transilvaniei Nq 34, fiind cdutat la D.c.S. rezlurtd cd in prezent (e)domiciliat ?n Bucureqti, str. $tirbei vod6 Na 9r. Din nota intocmitdla 25.1r.1946 de cdtre organele SSI rezultd cd susnumitul in anulL945 a fondat in cadrul PNL gruparea Libertate qi Reformrimpreund cu av. N. Enescu, G. Teodorescu, Cealic, avocaful G.cercea qi alJii. La 12.08.1945 a fost numit de avocatul Ghe.Tdtdrescu membru in comitetul de conducere al tineretuluiP.N.L.-Tbtdrescu, allftu.i de Amedeo Bddescu, Florin Tabacu,N.Enescu 9i al{ii.
La 18.08.1945 este numit de Ministerul Industriei giComerfului administrator unic al Societdlii de culturdna{ional-liberald qi imprimeriilor Independenla din str. Academiei na17. Susnumitul, in anul 1949, a fost condamnat la 12 (doisprezece)ani muncd silnicd; a executat din aceasti pedeapsi numai 4 % aniinPenitenciarul Vdcdregti gi Caransebe$. in baza adresei Nq 62863 pe952 al D.G.S.S. a fost ridicat.
Lt.Maj. I.Grigore " 3
Complicatiile vie{ii condamnatului qi ale celor apropiali(so!ie, copii etc.) sunt cauzate de imp[mdntenirea bolgevismului qicomunismului gi de neputin(a de a face fald agen{ilor qiinformatorilor foarte ,oserioqi", calificativ dat numai unora. Arestatpentru ,,activitate dugmdnoasd gi trafic de valut6" (formuld stereotipdin epocd) periclita soarta celor din afara zidtmlor. Chiar unii dintreacegtia trebuiau si rup[ peceJile iubirii qi sI pdriseascd locul undefuseserd fericili. Adalgiza ndscutd Popovici, prima soJie afilosofului, impreund cu fiica sa Claudia, s-a mutat la o sord a sa,dupd ce a vdndut cele doud apartamente in care locuiserd qi a intentatdivorf. Prin anii '50, universitarul era,,muritor de foame". Tr6ia dinmeditalii, nu avea nici un fel de relaJii umane. Dup[ ieqirea dininchisoare, fhrd o ocupafie stabild, nimeni nu-i gtia numele. Apoi s-arecdsdtorit cu Dumitru Elena-Lidia (ortografiat astfel de ,,sursd"),fiica lui Constantin qi Constanfa, ndscutd ln anul 1916 in ComunaCioceqti, Raionul Costeqti, de profesie farmacistd. O scurtdcaracteizare intri pa4ral ?n contrast cu ce ne spune Anton Dumitriuinf-o scrisoare cdtre doamna L.Eder.
,,Aceasta funclioneazi ca gefb de serviciu la DepartamentulC.F.R. Nu este cunoscutd cu activitate politicd gi la domiciliu esteretrasd qi necomunicativd,."a lntregul arbore genealogic este cercetatpentru a se descoperi ceva putred acolo. ,,Locuieqte cu soacra saanume $tefhnescu Constanfa, fiica lui Teodor gi Oprica, niscutd in
3),Idem, ibidem. Gregelile de limbd gi punctuaJie aparfin semnatarului ,,Notei".a). Idan, ibidem, ff. 2,3 din 25.II. 1960
anul 1889 in comuna S6poli, Reg. Bucuegti, casnici. La domiciliulactual sunt rar vdztte unele persoane din afara cartierului, a cdroridentitate nu este cunoscutd."5
Informaliile vin de la ,,surse oficiale" qi ,,persoane deincredere" ascunse sub abrevierea numelor: G.M., I.A., B.L,V.A. giD.M. Anton Dumitriu era incd" in vizorul Ministerului AfacerilorInterne, a Direcliei a VII-a qi a III-a.
Se zvonise cE frcea parte din Francmasonerie. LaCaransebeg unde fusese chemat un anchetator ,,dibaci" qi neiertdtorcu deJinu{ii care se eschivau in cazul unor tntrebdri abrupte, suntemmartori imaginari la un alt moment delicat din biografia logicianului.Recunoagte adevdrul qi nu se las[ uqor intimidat, chiar dacd, anchetadureaz6, treizeci de ore. Scena se desfdqoard in 24 iunie 1952.Anchetatul nu alunecd de la subiect, nu-qi pierde rectitudinea gi nicinu implic^a pe cei cu care a format loja masonicd.
,,Infebare: Dac6, ati fbcut parte din Francmasonerie, din celojd, ce grad qi cu cine ali mai aclrivat?
Rispuns: Am fbcut parte din Masonerie din primdvaraanului 1945, fiind iniliat in loja <Iubirea de patrie>. Am fostrecomandat acestei organiza|Lii de cdfe Casvan cinematografist qificea cronica cinematograficl,larevista care (sic) o editam. Am avutgradul 18. in lojd m-a iniJiat un om venerabil anume Curtui; se maiaflau $tefan Stoenescu, Alexandru Bilciurescu, Bracd", I.Belu,Grigoriu, Chin{escu etc. Nu cunosc adresele persoanelor arttate majsus."6
Sub ameninfdrile gi presiunile nemaivlzute ale unoranchetatori duri qi prin mijloace coercitive, Anton Dumitriurdspunde in scris zile intregi la intreb[ri legate de ,,Creditul Minier",care ocupd zeci de pagini cu declaralii, trid6ri, insinudri, dar nu-gipierde cumpitul gi respinge acuzalllle grave care i se aduc. La fel qiin canil,,S ovrompetrol".
s). Idem, ibidem, ff. 2,3 drn 25.1L19606).Idem, ibidem,vol. 1, f 13
Un alt capitol din dramatica sa existenJi il ocupd istoriaPartidului Nalional Liberal cu luptele pentru suprema{ia unora gi cuiluziile degarte ale ,,bdkdnilor" care cred in forfa legilor gi a
Constitu{iei. Dupd 6 martie 1945, ctnd s-a infbptuit Reforma agtard,Dinu Brdtianu i-a spus: ,,Reforma agrard inseamnd confiscare gi (cA)
pdm6nturile vor fi date inapoi deoarece reforma fbcutd este
impotriva Constitutiei. I-am spus c[ reforma se va face gi cd PartidulLiberal nu va participa la acest act. Am considerat cd pdrerea luiDinu Br[tianu este a unui <<ramolib>, care nu inlelege nimic. B6b6Brdtianu degi ?nfelegea problemele qi voia sd aduc[ P.N.L. pe o liniemai spre stdng4 totuqi in fala lui Dinu Brdtianu tremura qi nuindrdznea sd se opun6. Dinu Brdtianu era manewat de GheorgheBr[tianu*) qi femeile din familie. Gheorghe Britianu era antisovieticqi reacfionar patent qi nu se putea face nimic qi speram cu B6b6Brdtianu sd punem mAna pe conducerea Partidului Liberal spre a-lelibera de Gh.Britianu. Mi-am dat seama cd nu mai pot rimdne laDinu Brdtianu, m-am consultat cu Dl.Dangulov care m-a sfrtuit qi
d6nsul sd nu trec incd la Tdtdrescu, supranumit de nigte gazetari<Gu
Mdrturia la persoana I nu ne permite sd avem dubii inprivinla simpatiilor sale de apropiere a liberalilor cu sovieticii.
Citim un alt fragment din documentul olograf, fi1a73:,,Dupd formarea guvemului de la 6 martie 1945, Dinu
Brdtianu, intr-o qedinld a Delegaliei permanente, m-a insdrcinat sdincerc din nou o apropiere a Partidului Liberal cu sovieticii gi sd cerapnrlia,,Viitorului" sub direclia mea, ceea ce am tncercat dar fbrlfolos, pentru cd sovieticii au spus cd liberalii nu sunt de bun[credinld. Totuqi, chiar inainte de 6 Martie 1945 din aceleaqi motiveau fost mai multe intrevederi qi mese la Cina la care au participatDangulov, Botehicariov, Fotino, Papacostea, Floroiu."8
Omul politic*) ajuns la vArful piramidei este consultat in celemai dificile situaJii. Competen{a qi finefea aborddrilor diplomatice,transparenJa deciziilor gi acliunea in favoarea firii nu pot fi negate,mai ales dupd. trezirea din pdienjeniqul istoriei postbelice care aveachipul v^icleniei qi al crimei.
In trecut, pizmuit pentru ascensiunea sa rapidd ininvd{dmdntul superior ca gi in politicd, locuind la Hotelul Ritz dinParis in patru camere somptuoase, acolo unde trdgeau personalitdlide seamd qi cu bani mul1i, fbcAnd cdldtorii in interes de serviciu tnElveJia, halia, Belgia gi Olanda - pe scurt ducdnd o viaJd de hx -dupd schimbarea regimului politic, putea sd nu se mai ?ntoarcd in\ard, aSa cum fbcuserd mulli diplomafi qi politicieni, dupl 1946. DarAnton Dumitriu nu s-a sustras manewelor destinului s6u neiertdtor;qi l-a asumat cu multd cutezwtti,.
Am fi dorit sd citim biografia lui Anton Dumitriu scrisd de elinsuqi, nu din documentele C.N.S.A.S., fragmentare qi adesea notate
81 ldem, ibidem, fi.1a73.*). Arton Dumitriu, asistent la Facultatea de Litere qi Filosofie din Bucuregti a fostcontestat de unii dintre liberali, cand Petre Bejan l-a numit administrator unic ,,inbaza bunurilor inamice". Numirea a provocat senza{ie qi indignare in cercwilepolitice. Dinu Brdtianu a introdus contestalie la tribunal, deoarece ,,casa PartiduluiLiberal este un bun romdnesc cu capitalul romdnilor gi nu a aparfinut niciodatdnemlilor qi ungurilor." Martori au fost Iuliu Maniu, Gen.I. Sindtescu, LucrefiuPdtriqcanu (Cf. cu I.259590, vol. 4, f. 89)
10 11
de analfabeli grei de m0nd, mutil6nd illme proprii gi cuvinte. Dardestinul a hotErAt altfel. Reconstituirea unei vieli e gi muncd de
arheolog. Avea dreptate pictorul Th. Pallady- c6nd ii scriaprietenului sdu Matisse: ,,La vie d'un chacun est un enclos secret...et ce qui peut faire souffrir l'un peut glisser sur le voisin".Cercetdtorul incearcd sd penetreze tainele unei vieJi neobignuite, sd
aducd secretul in lumin[, farda-izdrobi auratragicd.Un comisar de polilie deJine qtirea cd profesorul Anton
Dumitriu, asistent la Facultatea de Litere din Bucureqti qi director alrevistei democratice sdpt[mAnale (,,Democra!ia") ar fi strigat dinbalconul sediului liberal ,,Trdiascd Legiunea qi Cdpitanul!", de aceea
trebuia linut sub observalie. Supozilia aceasta cade, fiindcd altedocumente o infirmd. in aceeaqi fiqd se delimita atitudineadefbimdtoare de informaliile date de Dl. Niculescu, secretarulfacult6{ii. Acesta traseazd, cAteva linii precise ale caracterului qi
preocupdrilor celui aoJzat, din care selectdm urmdtorul egantion:
,,...d1. Profesor Anton Dumitriu este un profesor foarte bun, este unmare democrat, pentru care fapt i s-a tngdduit sd redacteze gi sd scrierevista sdptdmdnald <<Democra{ia>>" (12 ianuarie 1945.)
Dintr-o altd not6 afldm cd tn aceastd revistd condusd de celincriminat apiruse o carrcaturd" a lui Petru Ctroza intitulatd
,,<<Christos veac XX>> in care M6ntuitorul este inftJiqat rdstignit pe
cruce, cu mascd la nas, incdl{at in cisme." (data22 ianuarie 1945)in hmUalul de lemn al vremii este formulatd o nou[ acvza\ie.
ZiaruI ar duce o campanie ostilS guvernului; acolo se afl6 un nucleureacfionar (Gh. Bumbeqti, I. Zurescu) care uneltegte contramuncitorilor de la tipografie, ciutdnd sd arate cd reforma agrard este
un bluf al Guvernului Petru Groza pi aducAnd critici sindicatelor gi ingeneral P.N.D.-ului. Nelu Constantinescu func{ioneazd tot la
,,Democra!ia". Fost inspector legionar pentru Universul, ,f,eroizamuncitorii" gi lucra cu elemente legionare pentru eliminareaelementelor comuniste de la,,Daci a Traiand."e
*). Album Theodor Pallady, Editura Meridiane, Bucuregti, 197 I, p.68e). Dumitriu, Anton, Arhivele C.N.S.A.S., i.259590,vol.4, f.73.
Nu toatd presa cobordse la un nivel greu de acceptat, chiardac6 mercenarii condeiului foloseau stilul polemic-pamfl etar.
Ziarul ,,Fapta" din i0 noiembrie Ig44 ofer6 o probdcontrarie. Articolul scris de Mircea Damian cu titlul ,,Bdie!i deviitor" este concentrat in jurul personalitdlii lui Anton Dumitriu.Stilul ironic, subtil, dezamdgirea bine stdpdnitd de condeier,deontologia profesional[ neschimb atd, in ciuda tuturor schimb[rilor,interesul personal qi discursul demagogic, toate racilele unei lumidebusolate sunt puse in fala noastr6. Nu cu ranchiund sau cuinjosirea adversarului ci cu rm calm senioral, dar gi cu m6hnire.
,,$tiu: amicul meu, filosoful, este un <<biiat de viitor>. Dartocmai bnie{ii aceqtia de viitor, care iqi urm[resc gi iqi regizeazd"propriile lor <<succese)), care sunt cu des[vdrqire strdini de suflefulpoporului, care nu qtiu ce va sd, zicd,lupta. . . tocmai bdie{ii acegtia deviitor, care incep sd smiorcdie cAnd i-ai lovit cu cotul, nu ne sunt azide nici un folos. Temeliile unei lumi noi nu se aqeazd pe figdduielidemagogice, ci pe fapte concrete. Istoria nu se face aziin arrticarnereci pe gantiere [...]. Odatd gi-odat[, tot trebuia sI simtd bine p6m6ntulqi sd-qi dea seama cd la frecare pas existd ceva de care te-mpiedici,cd la fiecare cotiturd te izbegti de cineva cu care hebuie sa lupii qi c6,in sfhrgit, e necesar sd, arzi pe propriul tdu rug, s[ te consumifrrd-ntrerupere pentru binele qi progresul poporului. Restul eliteraturd - gi de literaitrd,, fie ci e rostitd de la balcon sau ticluitd ?n
manifeste, lumea e sdtul6."1oCei doi intelectuali gi ziariqti de prestigiu se cunogteau bine.
Mircea Damian il considera ,,amic", formau un cerc de acfiune,aveau proiecte de viitor, se vizitau gi fbceau schimb de idei, ca inziua cdnd li s-a citit din ,,Rogojina,,, o fresc[ politici gi sociald atrecutul*i regim scrisd prin inchisori.
In legdtur[ cu sistemul concentrafionar (cAnd a fost racolatsub numele conspirativ ,,Popescu") aflAnd cd va trebui sd fie trimisde la Vdcdreqti la Aiud, ca orice om disperat i s-a adresat unuitovardg de suferin
