Upload
others
View
1
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Anul 3, Numărul 4, februarie 2011
Şcoala cu clasele I-VIII,Nr.2, Boldești-Scăieni
Mărturii Page 3
,,Toamna îţi poartă paşii
pe urmele unor personaje
legendare, viu codru înapoi
în amintiri, fărâme de
speranţă pierdute pe drum
şi regăsite.”
Ţi s-a întâmplat vreodată
să stai în faţa unei coli de
hârtie fără să ştii cum s-o
umpli. Mie nu mi s-a
î n t â mp la t n i c ioda t ă .
Întotdeauna am găsit câte o
fărâmă de personalitate, o
întâmplare ieşită din co-
mun, o persoană despre
care să povestesc, sau pur şi
simplu zile frumoase,
cuvinte scrise din inimă.
Da, am umplut zeci de mii
de coli albe, fără nicio
exagerare. Pe toate le-am
umplut de mine, de esenţa
mea, care trebuia spusă, măcar
pe jumătate. Şi nu sunt
singura.
Am cunoscut persoane,
colegi care nu seamănă. Poate
nu au visarea care mă carac-
terizează sau lucrurile care mă
definesc, dar se regăsesc într-o
oarecare măsură în mine.
Au umplut şi ele pagini,
poate de dragul vostru, al
cititorilor, sau poate, de dragul
sufletului însetat de cuvinte.
Şi-au transpus o parte din
suflet, o fărâmă de timp
nemuritoare, mărturii pentru
paginile revistei. Am
învaţat să punem punct pe
i, să ne maturizăm, dar mai
ales, am învăţat ce
înseamnă munca în echipă.
În fa ţa voas t ră
c r e ş t e m , g â n d i m ,
înţelegem, lăsăm în urmă
cotidianul, doar din
plăcerea de a delecta
gândirea cu primele lecţii
de viaţă. Pentru dragii
noştri cititori, lansăm astăzi
a patra mărturie, mai ma-
turi, mai înţelegători , mai
încrezători în forţele pro-
prii. Lectură plăcută!
Editorial
Mărturii Page 4
făcut o greșeală, cereți-vă
iertare imediat! Minciuna
recunoscută este pe
jumătate iertată.
8.În cazul unei situații extreme, este bine să
asculți sfaturile celorlalți, care au trecut printr-o
asemenea situație!
Enache Alice
acela care vă ajută la greu,
nu acela care îți laudă
nebuniile!
4. Fii deschis noilor
posibilități! 5.Atunci când părerea îți este cerută, fii cât se poate
de sincer!
6.Adevărul este uneori prea
crud. Acea persoană ar putea
suporta adevărul, dar nu și
faptul că l-ai mințit! 7.Dacă știți că ați
Toată lumea știe că
barierele umane sunt ușor de
dechis, poate cu un simplu
salut, dar la fel de ușor de în
-chis. Iată principalele 8
sfaturi pentru o comunicare
eficientă.
1. Alături de banalul salut,
un zâmbet emană optimism!
2. Învață să ții un secret!
Persoana respectivă va avea
mai multă încredere în tine.
3.Țineți minte: Prieten vă e
8 sfaturi pentru o comunicare eficientă
lii, făcându-i față cu brio.
Domnul primar, domnul
director și domnii profesori
ne-au urat succes în noul an
școlar, apoi îndreptându-ne
spre casă și pregătindu-ne
pentru noi provocări din anul
școlar 2010-2011.
Enache Alice, clasa
a-VIII-a A
vedere al elevilor de clasa a-
VIII-a. Un ultim an petrecut
alături de colegi, de prieteni,
de profesori, plin de obsta-
cole și noi provocări. Dacă
pe noi, cei mai maturi ne-au
cuprins emoțiile, bobocii din
clasa I nu sunt la fel de
fragili.
Aceștia au avut parte de o
prezentare ca la carte care a
avut loc in fața întregii şco-
13 septembrie 2010.
Se deschid din nou
porțile școlii după luni de
vacanță binemeritată. Dis-
de-dimineață, natura fre-
măta de viață. Ajunsă la
poarta școlii mă încearcă
amintiri plăcute: prima zi
de școală, întâlnirea cu
doamna dirigintă.
Dar această primă zi de
școală pare să fie altfel
din punctul de
Un nou an şcolar. 2010-2011
Mărturii Page 5
Am răsfoit împreună
sute de cărti, am schimbat
i m p r e s i i s i a m
achizitionat,
la final, ceea ce ne-a plă-
cut cel mai mult. Nu am
uitat să adunăm impresii
de la oameni necunoscuți, iubitori de literatură,
d o r n i c i s ă n e
împărtăș ească păreri
personale despre târg.
Am început cu o fostă
profesoara care ne-a
marturisit că târgul
Gaudeamus o bucură nes-
pus de mult, iar numărul
mare de vizitatori nu face
dacât să-i întărească si
mai mult credința că, deși
Încă de la sosire, am rămas
impresionați de numărul mare
de potențiali cumpărători care
se desfășurau pe covorul roșu
de la intrarea în Romexpo:
unii fotografiau, unii ieșeau
cu plase încarcate cu cărti, iar
alții, pur si simplu se aflau
acolo din curiozitate.
Încă de la primul contact
cu spațiul călduros din
interior, panourile colorate ne-
au luat ochii, pliantele
împărțite tuturor și rafturile
pline cu cărți ne-au indus o
emoție de anticipare.
Pe 21 noiembrie, elevii
claselor a VIII-a au vizitat
Targul de carte Gaudeamus,
care are loc anual la
București, de 17 ani
încoace, în pavilionul
central Romexpo.
Însoțiti de domnul
director Leonard Coțac si
de doamna profesoara de
limba si literatura romană,
Nicoleta Popa, am avut o-
cazia de a ne bucura de
mirosul cărților proaspăt
tipărite, așezate generos pe
rafturile fiecărei edituri
Târgul Gaudeamus
Am scris un rând si sper ca rândul scris
să se blocheze în scurgerea eternității neatins.
Iau rândul și-l așez în file de jurnal,
Zugravesc prezentul și-l urc pe piedestal.
Mărturii Page 6
doamna Rodica Popescu
Bitănescu, care s-a arătat
încantată de
mulțimea cititorilor
prezenți la târg cât și de
buna organizare a
acestora.
“Fără cărţi, istoria
e mută, literatura nu
are glas, ştiinţa para-
lizată, iar gândirea şi
meditaţia suspendate.”
Barbara Tuchman
Diana Ciobanu si Anda
Zahiu, clasa a-VIII-a B
m a i t â r z i u . A l t
angajat a fost de părere că
aglomerația a însemnat
pentru edituri șansa de a
scădea pierderile din timpul
anului.
La intrebarea “ Spre ce gen
de cărți va orientați ?” am
primit răspunsuri asemănă-
toare. Anul acesta la targ s-
au vândut bine SF-urile,
beletristica si ultima carte a
lui Coelho. Am întalnit si
personane interesate de cărți
de arta.
Punctul culminant a
fost întalnirea cu
în paginile unei cărți bune,
uiți de problemele de ordin
cotidian. Am plecat mai
departe cu zâmbetul pe buze
către angajații târgului,
pentru a afla cât mai multe
detalii despre eveniment.
Am cerut părerea unui
distribuitor de pliante în
legatură cu organizarea din
anul acesta. Am fost sur-
prinse să aflam ca or-
ganizarea a avut multe
lipsuri care ar fi putut fi
e v i t a t e , c u m a r f i
deschiderea târgului cu o zi
Mărturii Page 7
Spectacol de Halloween
Am călătorit de-a lungul
timpului prin spaţii, prin aura
de candoare a timpului şi prin
f i losof i i împreună cu
camarazii mei de la clasa a-
VIII-a, A şi B, şi am or-
ganizat un bal de Halloween
pe 29 octombrie 2010. Fiecare
participant a fost încercat de
diverse emoţii, iar entuziasmul
îi cuprindea din ce în ce mai
mult. Niciun adevăr dureros
nu venea să le mai îngheţe
elanurile, nici măcar spectrul
viitorului. Sunt sigură că orice
persoană şi-ar fi dorit să
participe la acest lanţ
spectaculos de costumaţii
somptuoase precum vampiri,
zombie, prinţese, piraţi, mimi,
vrăjitoare, cowboy, pisici
sălbatice, gheişe, drăcuşori şi
rockeri.
Ritualul de Halloween s
-a deschis cu un şir armonios
de sunete interpretate de
elevii: Anegroaei Claudiu,
Ciobanu Diana, Fulgeanu Ro-
xana, Iana Elena, Porumb
Adriana şi Zahiu Anda.
Fericirea care a acaparat
sufletele tovarăşilor mei era de
o natură superioară, iar
flacăra care-i devora ajunsese
mai intensă. Ceremonia a
continuat cu concursul ,, Ap-
ple bobbing “, în care juriul l-
a declarat câştigător pe Tănăs-
escu Victor. Toţi şi-au
afişat strategia prin forţa pro-
prie, încercând să obţină vic-
toria. În centrul tuturor, eu
am uitat de orice responsa-
bilitate, visam şi nu mă
puteam întoarce la realitate.
M-am prins în vraja
emfatică a jocurilor de Hal-
loween şi nu mă puteam de-
sprinde. Al doilea concurs a
fost reprezentat de un joc de
bowling, în care fiecare copil
şi-a încercat norocul. De
data aceasta, învingător a
fost ales Corjos Florin care a
reuşit să dărâme cele mai
multe popice. A urmat
alegerea celui mai haios dov-
leac iar juriul a optat spre
dovleacul lui Necula Octa-
vian . În rolul celor mai fru-
moase ţinute de Halloween,
Ionescu Maria şi Necula Oc-
tavian au fost aleşi câştigă-
tori.
Nu mai reuşeam să ne re-
găsim, de fiecare dată ne
pierdeam în delicioasa se-
renitate, în euforia lipsită de
orice greutate şi în ferme-
cata magie a norilor. Eram
pur şi simplu hipnotizaţi de
vraja dansului, de visarea sa-
cră, de absolut tot. Muzica,
un magnific contemplator al
paşilor de dans, ne arunca în
elanul francheţei, în pasiunea
arzătoare de a ne distra. A
fost deosebit… Timpul s-a
înfăţişat auster cu fiinţele
noastre, fiindcă totul s-a
încheiat prea rapid, încât nu
ne-am putut dezmetici la
realitate.
La final, juriul format
din doamnele profesoare de
limba română, Toboş Mag-
dalena şi Popa Nicoleta,
profesoara de limba
engleză Pană Daniela şi 4
elevi de la clasa a-VIII-a:
Irimia Alexandra, Voinea
Mădă l ina , Zencenco
Alexandru şi eu, au decis
Miss şi Mister Halloween.
Aceştia au fost urmăriţi
atent de către privirile
scânteietoare ale juriului,
astfel că titlul de Miss a
fost câştigat de Fulgeanu
Roxana, iar cel de Mister
de către Tatu Alin. Diploma
pentru cea mai bună
pereche de dans a fost
cucerită de cuplul alcătuit
din Ciobanu Diana şi
Necula Octavian.
Ne-am distrat şi asta este
tot ceea ce contează. Nu a
contat cine a obţinut
anumite diplome, ci faptul
că noi ne-am putut bucura
de fiecare clipă ce ne-a mai
rămas până la terminarea
gimnaziului. Trăieşte
fiecare clipă a vieţii ca şi
cum ar fi ultima! Anegroaei Laura,
Mărturii Page 8
,, Vestimentațiile colegilor
au fost neasteptat de surprin-
zătoare, cele mai frumoase
costume fiind costumația lui
Octavian ”The Joker” care
chiar a obtinut diploma pen-
tru cel mai frumos costum,
pe lânga acesta, fiind si cos-
tumul Mariei de vrăjitoare si
multe altele.”
6) Cine a fost partenera ta
la bal si de ce ai ales-o?
,, Partenera mea a fost
Irimia Alexandra de la clasa
a-VIII-a B si am ales-o,
deoarece am considerat că
este partenera potrivită.” 7) Ce a insemnat pentru
tine aceasta zi?
,, Pentru mine, aceasta zi
a însemnat o experiență min-
unată, unde am simțit că m-
am apropiat mai mult de u-
nele persoane cu care nu
vorbeam deloc până în mo-
mentul de față. ”
Interviu realizat de
Necula Octavian
Elevii clasei a-VIII-a A au
fost impresionaţi de balul de
Halloween şi au vrut să afle
impresia elevului Tatu Alin, cu
titlul de Mister despre bal.
1) Ce personaj ai reprezen-
tat? Descrie vestimentația.
,, Eu am reprezentat un
“mim” în varianta 2010, si
anume ”Mimo-Rocko-Rrom”.
Vestimentația mea a constat
în: o pereche de pantofi, pan-
taloni de stofă, un tricou in
dungi (alb-negru), o peruca de
Rocker si o pălărie de Rrom.”
2) Cum ți s-a părut decorul
Sălii în care s-a organizat
petrecerea de Halloween?
,, Decorul a fost reușit.
3) Ce părere ai despre
activitățiile organizate la
bal? ,, In opinia mea, activita-
tiile organizate la bal au fost
bine gândite, dar au fost
puține față de câte mă astep-
tam eu, ca să ne distrăm mai
mult.”
4) Te-ai asteptat să obții titlul de “Mister”? De ce?
,, Sincer, nu m-am asteptat
să obțin titlul de “mister”,
pentru că au fost mulți care au
concurat cu vestimentații mai
reușite.”
5) Cum ti s-au părut
vestimentațiile colegilor?
Interviu cu ,,Mister” Interviu cu
preşedinta
consiliului
elevilor
Anegroaei Laura este
elevă în clasa a-VIII-a A. De-
a lungul anilor a dat dovadă
de seriozitate, conştiin-
ciozitate şi de dorinţa de a
învăţa, rezultatele sale la
învăţătură, concursuri şcolare
ş i ext raşcolare, f i ind
încununate cu merite deo-
sebite. Fire activă şi
preocupată, a participat la
proiecte şi la parteneriate
desfăşurate în şcoala noastră.
În u rma des făşurăr i i
campaniei pentru alegerea
C o n s i l i u l u i e l e v i l o r ,
Anegroaei Laura a reuşit,
prin caltăţile sale, să
convingă majoritatea elevilor
pentru a o vota în funcţia de
preşedinte al acestui consiliu.
1. Din punctul tău de
vedere cine este eleva
Anegroaei Laura? E-
numeraţi două calităţi şi
două defecte pe care le
deţii.
Mărturii Page 9
,, Din punctul meu de
vedere, eleva Anegroaei
Laura este o elevă obişnuită,
este o elevă asemenea celor-
lalţi. Nu contează ce talente
se zbat în sufletul meu sau
ceea ce am înfăptuit. Am a-
juns la concluzia că nu este
nimic special în suflul fiinţei
mele. Pentru mine, impor-
tant este ceea ce se va
întâmpla de acum înainte şi
poate de aceea, teama îmi
inundă suflul vieţii când
proiecţia viitorului se dez-
lănţuie. Este practic inutil să
pui suflet în tot ceea ce reali-
zezi, să-ţi supui corpul şi ini-
ma la tortură, când totul ar
putea fi distrus într-o clipită
sub influenţa persoanelor
dintr-un anturaj negativ. Via-
ţa este o înlănţuire a ne-
prevăzutului… Nu cunoşti
ce transformări se vor produ-
ce în viaţa ta chiar mâine!
Defectele care mă enervează
în totalitate sunt încăpăţâna-
rea şi invidia. ”
2. Ce ai simţit în momen-
tul în care ai aflat că tu eşti
câştigătoarea alegerilor la
preşedinţia consiliului ele-
vilor?
,, Sinceră să fiu, când am
aflat că sunt câştigătoarea
alegerilor la preşedinţia
consiliului elevilor, m-au
încercat câteva sentimente
de fericire într-un mod
discret. Am simţit că mi se
oferă o şansă de a remedia
comportamentul violent al unor
elevi şi că pot schimba ceva
spre bine în această şcoală. De
asemenea, am fost încântată să
descopăr câteva suflete ce au
căpătat încredere în mine. “
3. Ţinând cont de adversarii
tăi, cum ţi s-a părut
concurenţa?
,, Concurenţa a fost destul de
dificilă, mai ales că mă aflam în
faţa unor prieteni adevăraţi.
Întotdeauna, mi-a displăcut să
concurez cu adversari ce-mi
sunt prieteni buni, fiindcă se
pot crea divergenţe. Bineînţeles
că această concurenţă a fost
dificilă şi pentru că mă zbăteam
pentru post împreună cu cei
mai buni elevi ai şcolii.”
4. După părerea ta, care sunt
calităţile pe care trebuie
întrunească un lider?
,, Un lider trebuie să se
prezinte autoritar, sociabil şi
calm. Însă, eu nu mă consider
un lider, sunt doar un ghid în
rezolvarea problemelor din
şcoală. ”
5. Crezi că este suficient
un an de zile pentru a
înfăptui ceva benefic
pentru şcoală, iar acest
lucru să rămână peste
ani, după plecarea ta?
,, Un lucru măreţ îl poţi
înfăptui într-o zi şi ar putea
dura o eternitate. Timpul
ce mi-a mai rămas alături
de elevii din gimnaziu e
suficient pentru a realiza
orice fapt benefic pentru
şcoală. Contează ce schim-
bare benefică şi ilustră am
putea înfăptui pentru a
modifica comportamentul
elevilor. M-am gândit la
diverse planuri, dar de
fiecare dată renunţ, fiindcă
am impresia că voi eşua şi
că elevii nu vor fi
satisfăcuţi. Îmi doresc atât
de mult să produc o
schimbare totală privind
violenţa în şcoala şi să aibă
Atâţia şi atâţia ani
Tot ce-ai făcut a fost să ții Povară grea şi tăinuită,
Invidie e ea numită .
Nu crezi că ar cam trebui,
Să faci un pas spre a te
mântui?
Spiritul să ţi-l eliberezi ,
Imnul păcii să înveţi să-l
procreezi.
De c i , d r agu l me u
compatriot
Cred că a venit timpul să
îngrop,
Ruginita secure de război
Pentru a deveni oameni
noi.
Voinea Mădălina,
clasa a-VIII-a A
Securea de război
Mărturii Page 10
,, Acest proces ar debuta
cu realizarea unor activităţi
extraşcolare dorite de către
elevi. Nu-i putem obliga să
participe la o activitate
abominabilă pentru sufletul
lor, de care se pot lipsi. Am
observat că activităţile spor-
tive sunt cele care atrag cel
mai mult interesele elevilor.
Am putea avea diverse cam-
pionate la care toţi elevii să
fie invitaţi. Totul e să jon-
glăm cu diferite posibilităţi,
pentru a găsi activitatea
ideală la care să participe toţi
elevii. ”
8. Fiind în funcţia de preşe-
dinte al elevilor de aproxi-
mativ o lună, ai re-uşit să
descoperi măcar o povestea
a vreunui elev?
,, Am reuşit să descopăr
povestea unor copii. Am ră-
mas uimită că în sufletul lor
se află regretul că au păşit
într-un anturaj negativ şi s-
au adaptat, dar ei nu mai pot
schimba nimic. ”
Interviu realizat de
Irimia Alexandra
6. Am citit în progra-mul tău
ș i ș tiu că ţi-ai propus
îmbunătăţirea relației elev-
profesor. Care ar fi primul pas
în realizarea acestui proiect?
,, Pentru a îmbunătăţi relaţia
elev-profesor, aş dori să propun
cadrelor didactice o oră specială
unde elevii vor fi supuşi la un
interogatoriu despre anturajul în
care şi-au deschis aripile încă de
la vârste fragede, despre
comportamentul agresiv pe care
îl adoptă pentru a-şi crea o
imagine autoritară faţă de ceilalţi
colegi. Bineînţeles că nu vom
putea obţine rezultatul dorit,
fiindcă spasmele anturajului
negativ nu se vor risipi aşa de
repede şi de simplu. Merită să
încercăm, trebuie să luptăm
pentru ei, fiindcă deja din ce în
ce mai multe spirite pământene
au re-nunţat la sanctuarul sacru
al şcolii unde domină legende
nedescoperite. ”
7. De asemenea, am mai citit că
doreşti ca elevii cu un nivel
scăzut la învăţătură să
participe la activităţile şcolare
şi extraşcolare. Ce metode ai
pentru a-i motiva?
Mărturii Page 11
Vara
Scumpă vară ai sosit
Cu parfumul tău de flori ne-ai
acoperit,
Soarele ce știe multe,
Ne așteaptă la mare sau la mun-
te,
Să ne zâmbescă neîncetat,
Doar mult timp l-am așteptat.
Vacanța mare va veni
Să-ți aducă noi prietenii…
Fără școală, fără teme
Nu ne mai trezim devreme !
Vară ce mult te-am așteptat
Să-mi aduci ce am sperat.
Şi acum dorința ni s-a îndepli-
nit:
Vacanța iată ne-a vrăjit!
Enache Alice
Poate aşa a fost să fie
O dragoste sidefie,
Purtată pe aripile vântului,
În spasmele coşmarului.
Viaţa este o anecdotă
Presărată cu o culoare mată
Ce nu capătă valoare
Decât cufundată în mare.
Poţi iubi la nesfârşit,
Dar nu eşti preţuit!
Poţi cânta iubirea,
Dar nu simţi valoarea!
Anegroaei Laura,
clasa a-VIII-a A
Amorul propriu Lanţul eşecurilor
Vreau să capăt aripile,
Ce mă vor înalţa la nori!
Să distrug iluziile
Şi să capăt noi valori.
M-am săturat să-mi văd
chipul
De o obişnuinţă care
Zi de zi îmi frânge
sufletul,
Şi se împrăştie în
cioburi pieritoare.
M-am pierdut în
ciclonul vieţii
Trăiesc doar pentru
ceilalţi
Mă rătăcesc în glasul
nopţii
Pentru a convieţui cu
toţi.
M-am prins în jocul
cuvintelor,
În versuri lipsite de
substanţă.
Poate îmi doresc să mor,
Să mă cufund în propria
esenţă.
Anegroaei Laura
Infernul iubirii
Mă agăţ de firele memoriei,
Un simplu cântec îmi cânta iubirea.
S-a stins incendiul iubirii oferit de zei
Şi elanul fericirii s-a risipit din inima mea.
Apele incerte ale viitorului în care mă scald
Îmi diminuează sensibil suferinţa
Îmi consolează gândul iubirii pierdute
Iar conclavul îngerilor mă ocroteşte…
Anegroaei Laura, clasa a-VIII-a A
Mărturii Page 12
Serios ?Chiar vrei să te îndrăgosteşti?
Eu de pe-acum îţi spun că o-ncurci !
Să stai în fânul plin de furci?
Să te sacrifici căzând pradă.
În a universului paradă?
Alăturându-te mulţimii de banali şi
orbi îndrăgostiţi,
Cică ei se cred fericiţii!
Trezirea-i dură şi fără curtoazie,
La ea ne-mpinge a noastră omenie
Îmbâcsită de puţin mai multă ironie.
Aşa că ai lui Cupidon copii ,
Veţi fi aruncaţi ca nişte zombi vii
Amortizaţi de-a dragostei putere,
Din dureroasa şi dezagreabila cădere
Voinea Mădălina,
clasa a-VIII-a A
Pamflet de dragoste
Monologul luceafărului
Ca un copil se-aruncă valul
Primejdios spre ţărm.
Se sparge de o stâncă-n plin
ecou
Iar cerul pune ziduri de ca-
vou.
"Apun destine-n astă noapte"
Scria luceafărul cu raza-i de
sisif
Pe ţărmul alb,
Iar valul îmbrăţişează scrisul
elegant.
Pe-un ton prozaic, dar învins,
Luceafărul vorbeşte mării.
Îi spune trist povestea ei,
Povestea fetei care cere ajuto-
rul.
"Ce soartă-au bieţii muritori".
Dar marea rămâne îngheţată
şi nebună
În zbuciumul său ne-
ntrerupt.
Şoaptele stelei n-au ecou în
inima mării
Căci ea-şi are propiile ro-
manţe:
Un amalgam de vise, lacrimi
şi speranţe.
Toamna
Zâna toamnă a sosit
Pe copaci i-a îmbătrâ-
nit
Frunzele le-a în gălbe-
nit,
Păsările le-a izgnit.
Soarele a obeservat,
Că toamna a avansat.
El cu acesta a luptat
Dar toamna a câştigat.
După această luptă
îndelungată
Natura a fost bom-
bardată
De grindină şi furtună
Vânturi, ploi şi multă
brumă.
Anegroaei Claudiu
şi Necula Octavian
Mărturii Page 13
Pădurea ascunsă acum de
ceaţa austera
Îşi pune-n evidenţă cadrul
autumnal
Totul este înmărmurit apoi
sub a lunii sferă
Întunericul lăsându-se pe
lătratul infernal.
La geamul unei case pără-
site
Doi ochi sticloşi privesc
spre florile-ngrozite.
Norii cenuşii acoperă cerul
Pe câmpii se dezlănţuie
fiorul.
Ca într-un sunet eliberat în
neant
Un croncănit de cioară se-
aude penetrant.
Copacii doborâţi de straş-
nica ploaie
Îşi scutură lacrimile– n
şuvoaie.
O frunză-n veşnica ei visare
Îşi dă duhul c-o ultimă su-
flare.
Toamna
Nimeni, da' nimeni nu
poate descrie-n cuvinte
Aşa destrămare a lumii
fericite
Stroe Gabriela, clasa a-
VIII-a B
Zidul dintre lume şi fericire Albastru stă cuminte cerul
fără pată,
Umbrind senin pământul c-
o fericire cumpătată.
Albastre-i sunt misterele şi
viaţa,
Albastru adâncul ce-
adăposteşte rezonanţa.
Stă neclintit ca o cortină
Peste edenul nepermis de
sus,
Ca o cortină bătută în cuie de
îngeri,
Ca un zid între lumină şi
plângeri.
Se scurge lent în mare,
amestecând albastrul.
La răsărit doi îngeri
vorbesc nestingheriţi cu
valul
Iar el se potoleşte în drumu
-i de sihastru.
Se-neacă-n mare şi nicio-
dată nu sărută malul.
Instincte guvernate
greşit
Chip de porţelan, poveste
antică a universului procreat,
Oglindeşti chiar tot ce se
divide în cuvintele ce merg pe
jos
Răsfrânte.
Mă frâng sub povara luminii
şi-alung tenebrele sub pământ
La suprafaţă sunt un chip de
lut, dar sufletul mi-e uman
Până-n adânc.
Îmi rod ambiţiile-nainte să se
proiectez pe ecran
Şi mă sfărâm într-o ipocrizie
absolută
Specifică.
Anda Zahiu
panoramică a şcolii, a-
ceastă legendă miraculoasă
se dezlănţuie şi va contempla
cenuşiul cerului cu propri-a-i
frumuseţe. Am ajuns... N-aş
putea descrie în cuvinte cât
de neputincioasă mă simţeam
faţă de măreţia şi splendoarea
acestui palat, realizat parcă
doar în propria-mi visare. Ce
sacră e visarea... Sunt
cuprinsă de emoţii şi de
teamă care mă pândeau la
fiecare colţ, la fiecare miş-
care sau la fiecare vorbă.
Acest zbucium continuu
ce-mi acaparase întreaga
fiinţă se opri brusc la vederea
unei tinere, născută pentru a
fi creatorul nostru spiritual şi
pentru a ne cizela propriile
greşeli. Ochii ei îmi inspirau
încrederea veşnică. Avea
ochii negri-catifelaţi, pe
jumătate ascunşi sub gene
lungi, umbroase ca nişte tai-
ne de nepătruns. Glasul ei
blând şi totodată suav ne în-
demna la convieţuirea
armonioasă . Obrajii gingaşi
de un oval cald şi plin, se
încheiau la bărbie cu o
gropiţă care ar fi făcut
farmecul oricărei europene.
Diferite cadre didactice se
plimbau dintr-un loc în altul
cu propria lor naturaleţe şi
originalitate, însă niciunul nu
lumina şi nu conferea acea
stare de linişte,
Se ridică acum nori de
vapori din singurătăţile
pădurii, în vârtejuri uşoare ca
nişte trâmburi de fum din
coşurile unor case ascunse
care coboarau după aceea,
contopindu-se cu ceaţa ce aco-
pereau lacurile joase.
Mă chinui să mai prind
printre ramuri ultimele raze
ale soarelui care, asfinţind în
toată splendoarea, tivea cu aur
şi purpură o masă de nori
îngrămădiţi la mică distanţă
deasupra colinelor dinspre
apus. Încep să urc o potecă
strâmtă, şerpuind curios
printre copaci şi stânci. Era o
zi de septembrie. Doar
murmurul încet al naturii,
acest ecou neîntâlnit se
înfiripa în gândurile mele. În
câ-teva momente, voi păşi
pentru prima oară pragul
şcolii, voi fi inclusă într-o altă
societate ce-mi va influenţa
mentalitatea. S-au sfârşit anii
de grădiniţă, unde joaca va
dăinui o eternitate. De azi, voi
fi o elevă silitoare şi
conştiincioasă, voi porni pe
acest drum unde şansa de a mă
reîntoarce este practic
imposibilă şi mă voi rătăci...
Însă, mentorii ce-mi veghează
fiecare urmă, mă vor aduce pe
calea cea bună.
M u n ţ i i a m e n i n ţ ă t o r i
sugrumau drumul. În vârful
piscului de munte, imaginea
Viaţa, un mister nedezlegat
Mărturii Page 14
de echilibru precum
domnişoara învăţătoare.
Ne-a prezis un viitor
strălucit la fiecare în parte şi
ne-a promis diverse
călătorii în lumea basmului,
într-un univers magic, ceea
ce am observat mai târziu
că acest lucru imposibil va
deveni posibil în preajma
dânsei. Ne-a înălţat sufle-
tele spre fericire, am atins
globul ceţos al soarelui ce
se scufunda încet printre
vâlvătăile norilor. Nici
astăzi nu cunosc taina
acestora, cum a reuşit să
înfăptu-iască aceste farme-
ce şi vrăji. Însă, am ajuns la
concluzia că decât să desco-
peri adevărul despre
enigme, e mai deosebit ca
viaţa ta să rămână un mis-
ter nedezlegat...
Anergroaei Laura,
clasa a-VIII-a A
Mărturii Page 15
O zi însorită de toamnă
Este o zi de septembrie.
Toamna din caleașca ei
bogată a aruncat peste natură
o mare de culori pastelate.
Cerul înnorat și trist varsă
lacrimi multe pentru frumasa
vară. Vântul a ieșit din închi-
soare și gonește liber pe
câmpii.
Copiii reiau anul şcolar, plini
de bucurie și de entuziasm.
Totul pare trist sub stăpâni-
rea toamnei. Soarele încă
mai aruncă strălucirea sa de
aur peste natură.
Sub stăpânirea pă-
sărilor guralive, copacii
Fii tu însăți / însuți
golași nu au nicio sperantă.
Doar o vrăbiuță taie cerul
precum un fulger,
iar în liniștea deplină copacii
ascultă înlemniți cântecul
pustiu al vântului.
La vederea acestui pei-
saj dezolant, doar razele soa-
relui ne mai îndeamnă să mai
schițăm un zâmbet.
Enache Alice
Fii tu însăţi / însuţi. Ce
pot exprima aceste cuvine in
vocile din capul nostru ?
Câte persoane ştiu ce în-
seamnă a fi noi înşine în
toate situaţiile bune sau rele
pe care le întâlnim în viaţa
noastră?
Uneori acest lucru e
dureros si este posibil să îți negi propria persoana…
Uneori încercam să ne
schimbăm atitudinea în fața
celor pe care îi iubim... unii
pentru a ieși in evidenţă...
alţii pentru a fi observaţi cât
mai puţin… Mulţi oameni
îşi pun des această
întrebare ,,Cine sunt eu?”
Unii au o părere foarte bună
despre ei şi acest lucru este
foarte bun, deoarece este
foarte bine să trăim într-o
lume în care credem şi în
care avem curajul să ieşim la
orice oră din zi sau din
noapte, alţii au o problemă cu
aspectul lor exterior. Foarte
puţini sunt aceia care au
curajul să înfrunte realitatea.
Întotdeauna adevarul la
început a durut, a dat o nota
de furie, a fost luat ca fiind
ceva negativ, dar dupa un
timp ne obişnuim cu, el
pentru că nu avem alta
alternativă.
În această lume trăim
înconjuraţi de minciună, de
ură, ba chiar de invidie, chiar
si această minciună poate fi
luată ca un lucru bun în unele
situaţii. Până şi situaţiile
grave din viaţa noastră sunt
tratate cu indiferenţă pentru
că de la un timp nu ne mai
interesează de nimeni şi de
nimic, nici măcar de propria
persoană. A fi noi înşine
înseamnă să avem curajul de
a ne cunoaşte toate laturile
negative si pozitive. Poate la
început părea un lucru uşor,
dar din păcate, nu e. Trebuie
sa fim realişti întodeauna.
Chiar dacă suntem în pielea
noastră de foarte mulţi ani,
pot paria că nu toate
persoanele îşi cunosc limitele,
nu toată lumea gândeşte
limpede şi de două ori înainte
să spună un lucru. Toată
lumea e pripită în această
lume alertă .Totul e contra-
conometru. Timpul se scurge
ca nisipul dintr-o clepsidră
uitată într-un colţ de cameră
prăfuită și cu amprentele
vremii lăsate la vedere. Reu-
Mărturii Page 16
altcineva. Astfel, violenţa de
zi cu zi se declanşează: când
nu mai ascultăm ce se
petrece cu adevărat în noi a-
jungem, mai devreme sau
mai târziu, să nu-i mai
ascultăm pe ceilalţi, iar lipsa
respectului faţă de sine are
întotdeauna ca rezultat lipsa
de respect faţă de toată
lumea.
Consider că foarte
repede reuşim să ne dăm cu
părerea despre alţii decat să
vedem defectele și calităţile
noastre…Priorităţile sunt
spunem celorlalţi ce cre-
dem despre ei, decât să
exprimăm pur şi simplu ce
trăim noi înşine.
Nu am învăţat şi nu am
fost învăţaţi să înţelegem ce
se întâmplă în noi. Am fost
educaţi să purtăm o mască,
să jucăm un rol. Ne-am
obişnuit să realizăm
anumite acţiuni doar pentru
a „cumpăra” recunoştinţa
celor din jur. A devenit
firesc să ne rupem de noi
înşine pentru a fi alături de
mult mai mari, dar din păcate,
nimeni nu le vede.
Ştim foarte bine cât e de
greu să ne schimbam, dar
încercăm să îi schimbăm pe
alţii, spunânâdu-le vorbe
precum ,,nu e bine ce faci”,
,,schimbă-te”, ,,faci o mare
greşeală”, dar uităm atât de
repede cât de mult ne-a luat
nouă să ne interpretăm rolul
de actori principali în propria
viață!
Porumb Adriana
Haos M-am săturat.... Gânduri
obsedante izvorau valuri,
valuri din subconştientul
meu îmbâcsit cu prejudecăţi
şi din subtratul întunecos al
unei vieţi întregi de ezitare şi
teamă. Când? Acum! După
ce zile, ani de-a rândul mi-
am zis întotdeauna nu, nu,
nu poţi s-o faci acum într-o
banală oră de fizica, am
pierdut bătălia.
La început n-am simţit
nimic, dar apoi a început...
Privesc pe geam încercând s-
o stăpânesc... în zadar. O
casă părăsită din faţa
ferestrei începe să se
dez in t egreze . F i ecare
scândură, fiecare cui îl
smulg prin puterea răutăţii ce
sălăşluieşte de atâta timp în
mine.
Apoi din ce în ce mai multe
case se unesc în compostul
dezast ruos , declanşând
haosul.
D i n c i c l o n u l
prafului,zăresc iedera urii
lui, îi văd venele formându-se
şi apoi ochii. Acei ochii ce mă
urmăresc încă de la şase ani,
acum vin după mine. Un
cuget împins de o valoare a-
priorică si obiectivă în acelaşi
timp îmi spune să fug. N-am
unde... E deja în faţa mea şi
îmi ordonă:
- Mady! Trezeştete înainte să
iei un patru!
- Cum.......... ce? Şi-atunci
constat un adevăr pe-atât de
fericit pe-atât de stupid. Am
adormit.
Însă adevărul este acelaşi!
Suntem un imens compost şi
trăim un sufocant şi
execrabil anonimat
Voinea Mădălina,
clasa a-VIII-a A
Mărturii Page 17
Dragi foi încă necitite, Vor deveni vreodată
idealurile palpabile? Sau
trenurile care se vântură fără
scop şi fără ţintă, către nică-
ieri, vor sta în loc pentru tot-
deauna?
E acelaşi drum nuanţat în
gri, dimineaţa spre şcoală.
Acelaşi vânt rece ce te îm-
brăţişează de la primul pas
pe poartă, acelaşi somn veş-
nic care te trage înapoi,
aceleaşi
gânduri năstruşnice care te ţin
pe loc.
Acelaşi căscat interminabil
înainte să pici în banca rece,
aceleaşi grimase puerile când
făptura cu prestanţă ţine pre-
dici circulânde, de la catedră
către noi, pionii amorţiţi de
somn. Acelaşi zâmbet atunci
când ei încearcă să-ţi cioplea-
scă o dâră de fericire pe chip.
Acelaşi sentiment de tristeţe
provocat de scurgerea
inexorabilă a clipelor. Şi to-
tuşi, aceeași veşnică fericire
de a te afla alături de ei. Am
învăţat să mă desprind de
emoţii negative pe undeva
pe drum, când alerg după
microbuzul galben, ca un
gândac diform, urât colorat,
dar atât de util. Zâmbesc la
gândul că orice sentiment se
împarte la şaptesprezece.
Zahiu Anda, clasa
a-VIII-a B
Scrisoare către tehnologie
D r a g ă t e h n o l o g i e ,
îndrăznesc să mă adresez ast-
fel, fiindcă avem relaţii mai
apropiate cu tine decât cu
semenii noştri.
Ştii prea bine că ai con-
tribuit la răcirea multor relaţii
între oameni. Pe unii i-ai aju-
tat, însă pe alţii i-ai doborât la
pământ. Ai făcut omenirea de-
pendentă de tine. Oare de ce,
acaparantă tehnologie?
Depindem tot mai mult de
tine: aproape şi unele lecţii de
la şcoală le primim prin inter-
net, scrisorile pe care le scriem
sunt electronice, vorbim cu
prietenii mai mult pe Yahoo
Messenger decât faţă în faţă,
asistăm la evenimente ,,în di-
rect" doar
din faţa televizorului, citim
pixeli, nu cărţi, ascultăm jur-
nale de ştiri la radio... şi lista
ar mai putea continua.
Te-ai gândit cum te-ai
simţi dacă am sta timp de o
săptămână fără să accesăm
internetul, fără telefon fix
sau mobil, sau fără să ne ui-
tăm la televizor şi să nu mai
ascultăm ştirile la radio?
Dacă am alerga pe strada,
să vorbim la întâmplare cu
oamenii, dacă am asista ore
întregi la evenimente sociale
care nu ne privesc, dar care
ne captivează, am merge să
ascultăm declaraţii care n-au
legatură cu viaţa noastră
imediată, doar ca să compen-
săm absenţa din viaţa noas-
tră?
Ţi se pare un gest extrem?
Dacă într-o zi vom merge să
discutăm cu o persoana faţă
în faţă, sau dacă am începe
să scriem scrisori în cerneală
decât emailuri fără perso-
nalitate?
Ce-ar fi dacă ne-am
culca imediat ce s-ar întun-
eca şi ne-am scula imediat
ce se face lumină? Ia spune,
antisocială tehnologie, ce-ar
fi dacă într-o bună zi, te-ai fi
găsit părăsită de prieteni,
singură, aşa cum ne-ai lăsat
tu pe noi? Ţi-ar plăcea? Pre-
cis, îţi spui tu sigură pe tine,
că nu te înspăimântă posi-
bilitatea aceasta. Probabil îţi
închipui că suntem atât de
prinşi în mrejele tale virtuale
încât acest lucru ar fi imposi-
bil. Îţi închipui că ne uşurezi
aşa de mult munca şi
Mărturii Page 18
comunicarea încât nu putem re-
nunţa la tine.
Dar, ia spune te rog, arogantă
tehnologie, de ce există tot mai
multe despărţiri şi tot mai mulţi
oameni deprimaţi şi închişi în ei?
De ce? Şi mai spui că astfel
câştigăm timp, dar ce facem cu tim-
pul câştigat? Îl închinăm ţie mult
mai probabil în faţa televizorului
sau poate tocmai un serial ca Prison
Break se derulează şi ne acaparează
atenţia.
Parcă te văd cum tremuri... te
cuprinde teama că o să-ţi întoarcem
spatele aşa cum le întorc copiii spa-
tele părinţilor când preferă să
mănânce singuri în faţa Messen-
gerului, decât la masă, împreună cu
ei.
E drept, şi noi am avea destul de pierdut
dacă ne-am rupe brusc de tine, dar, încet-în-
cet, ne-am deprinde să ne descurcăm şi fără
ajutorul tău. Ştiu, hai să semnăm un tratat
de pace!
Să fixăm nişte limite clare în relaţia no-
astră, să petrecem mai mult timp cu se-
menii noştri decât unul cu altul.
Să-i luăm pe cei dragi şi să elaborăm îm-
preună un manual de bune practici şi să
încercăm să găsim modalitaţi prin care să te
folosim în scopul în care ai fost concepută:
pentru adâncirea relaţiilor, nu pentru răcirea
lor, pentru uşurarea muncii, nu pentru îngre-
unarea acesteia, pentru a afla informaţii, nu
pentru a pierde timpul.
Cu prietenie,
Stroe Gabriela
Mărturii Page 19
SCRISUL “VORBEŞTE”
FOARTE CLAR DESPRE NOI
Scrisul oricărei persoane are trei
părţi distincte: superioară, medie şi
inferioară.
Partea de sus a literei se referă la
viaţa spirituală, la ambiţiile şi ţelurile
persoanei respective; partea medie
evidenţiază viaţa practică, iar cea infe-
rioară – viaţa emoţională.
Dacă partea superioară este mai
mare, individul este preocupat mai
mult de aspectele profesionale ale
vieţii, iar dacă partea medie este mai
înaltă decât celelalte două înseamnă o
concentrare a atenţiei spre problemele
Scrierea - apariție șI evoluție
Prima formă de scriere a fost cea pictografică, în care obiectele erau reprezentate prin desene
simplificate ( de exemplu, pentru a vorbi de o apă curgătoare, se reprezentau câteva linii şer-
puite ).Primele “scrieri” aveau un caracter economic - comercial, indicând un număr de lucruri,
animale.
Scrierea pictografică a apărut la jumătatea mileniului al-IV-lea î. d. Hr., în Mesopota-
mia.Uneori o pictogramă putea însemna mai multe lucruri ( de exemplu pictograma
reprezenta soarele, dar putea semnifica şi “strălucitor” sau “zi”).
Mai târziu, scrierea pictografică a evoluat spre simplificare, cu semne fără linii curbe. Ele
puteau fi desenate cu uşurinţă pe tăbliţe de lut moale cu un stilet de trestie tăiat oblic. Semnele
reprezentate pe tăbliţe păreau nişte cuie împrăştiate, de aici denumirea de scriere cuneiformă.
Această scriere a început să fie folosită pe la începutul mileniului al III-lea î. d. Hr. de către
sumerieni. Scriera cuneiformă a fost adoptată şi de alte popoare din zonă, cum ar fi hitiţii. Dar
cea mai spectaculoasă evoluţie s-a realizat la Ugarit unde s-a folosit, în mileniul al II-lea î.d.
Hr., o scriere cuneiformă cu doar 28 de semne, aşadar o scriere alfabetică, ce-i drept conţinând
numai consoane. Scrierea cuneiformă, la fel ca scrierea hieroglifică şi scrierea chineză, folose-
şte ca mijloc de comunicarea ideograma, adică exprimă cuvintele prin noţiuni.
Scriera hieroglifică a apărut spre sfârşitul mileniului al IV-lea î. d. Hr., în mod independent de
Sumer. Denumirea de hieroglifă se datorează de pe la începutul erei creştine şi semnifică
“semne (desene) sfinte” (de la grecescul hieros-sacru şi gliphe-grafare).
Bazele descifrării scrierii hieroglifice le-a pus savantul francez Jean – Francois Champollion
( 1790 – 1832 ).
CU CE INSTRUMENT SCRIEM?
Cei care preferă să scrie cu pixul sunt
persoane vesele, superficiale, care nu îşi
asumă responsabilităţi pe termen lung.
Cei care preferă stiloul – firi
convenţionale, rigide, chiar
încăpăţânate. Scrisul cu creionul
dovedeşte nesiguranţă în forţele proprii,
incapacitatea de a lua decizii. Scrierea
cu carioca este reprezentativă
persoanelor dominate de egocentrism.
Culoarea albastră a cernelii dezvăluie
caractere prietenoase, încrezătoare,
sensibile. Culoarea neagră – aroganţă şi
un ascuţit simţ al disciplinei. Roşie –
persoane înfumurate care ascund o
mare doză de nesiguranţă.
Mărturii Page 20
Eternal Artist
Hello everyone
English is fun
It‟s a language
Of millions page.
Read, look and say
It‟s a party today
Hello everyone
English is fun.
Make is your favourite
object
Write correctly
Hello everyone
English is fun.
Bye, bye boys and girls
Bye, bye boys and girls
English is fun
Bye, bye everyone.
Popa Elena-Iulia, clasa
a-IV-a A
An artist is an
entertainer, a face that lose
iselft in crowds without any
identity, a condemned soul
to a continuous auto
exposure. The artists sing,
dance, write or paint. An
artist is not limited to one
world- his talent and
i ma g i n a t i on w i t ho u t
boundaries take him higher.
He's not just a clay face
among the millions of glass
masks. He is a strange
creature, without a mask,
wh e r e t i me i s a n
i n c o n v e n i e n t . A
misunderstood, person
condemned to solitude. An
artist is an ephemeral, but,
unlike the others, he has
something more. His eternal
talent that saves him.
There is not a certain
category of artists. Have
categories of artists. Whether
they write, paint, sing or
dance, the artist is have only
one purpose: they transmits
their ideals, their feelings.
His mission on earth is love,
and then share with others.
To read, and recommend all
they read. Contemplate, and
then to translate their own
thoughts, immortalized in an
infallible stance.
The artist has never
been understood, even if we
all live through his creation,
we get inspired by him. All
he wants is art for art.
Zahiu Anda, clasa a-
VIII-a B
English
Mărturii Page 21
tes chassées à la fois du ciel
et d‟enfer. Les fantômes évo-
quent les esprits des morts
qui reviennent sur terre. Les
squelettes ont certainement
pour origine les reliques de
Saints vénérées le jour de la
Toussaint. Le diable vient
séduire les vivants pour
qu‟ils lui rendent un culte.
Blaques :
1. Deux jeunes hommes dis-
cutent entre eux :
- Tu sais que l’homme des-
cend du singe et le singe des-
cend de l‟arbre ?
- Bah ! Vu ta quelle tu as du
louper les branches !
2. Pourquoi les sorcières ont-
elles un ordinateur ? Pour
que
1. Origine de Halloween
Quelle est l‘origine
d„Halloween? La fête de
Halloween est l‟héritière de
l a c é l é b r a t i o n d e
„‟bamhain‟‟, célébrée il y q
plus de 2,500 ans chez les
Celtes et les Gaulois et qui
était la plus importante de
leurs festivités. Dans le mon-
de celte, la nuit du 31 octo-
bre au 1er novembre était le
début de la nouvelle année.
2. Les symboles : citrouil-
les …
Les principaux symboles
de Halloween sont les ci-
trouilles, les squelettes, les
fantômes et le diable. Ces
symboles demeurent au
cours de l‟histoire de Hallo-
ween. Les citrouilles symbo-
lisent les âmes erran-
Fête de Halloween
leurs chets puissent attraper
la souris…
3. Une sorcière explique à
une autre sorcière :
- J‟ai mis mon crapaud
dans la baignoire, il y est
plus heureux.
- Et quand tu veux prendre
un bain ?
- Il fer,e les yeux .
Stârcianu Iulia,
clasa a-VIII-a B
Mărturii Page 22
vă feri de hackeri si viruși ce
vă pot afecta sistemul.
În concluzie, Window-
sul, deși are foarte mulți uti-
lizatori, este un sistem de op-
erare foarte instabil și vul-
nerabil asupra atacurilor.
Dupa cum bine știti toțI, Windowsul este folosit de ma-
joritatea oamenilor de pe glob
având peste 72% din piață
deoarece are o interfața foarte
usoară si este foarte ușor de se-
tat si înteles, dar are și câteva
defecte.
Windowsul nu are o rezis-
tenta foarte mare impotriva
atacurilor așa zișilor "hackeri",
de aceea trebuie să vă
"înarmați" sistemul cu un fire-
wall puternic si cu un antivirus
updatat la zi pentru a
Windowsul - sistemul de operare cel mai folosit în lume
Tutorial Instalare Windows XP Am observat că mulți elevi
din școala noastră nu știu cum
se instaleaza un Windows, așa
că m-am hotarât sa fac un tuto-
rial explicit despre cum se in-
stalează.
Pasul 1 Avem nevoie de un CD cu
Windows Bootabil. Inainte de a
instala Windowsul salvați-vă
toate datele importante din C
deoarece tot ce va fi în partiția
C va fi sters.
Pasul 2 Un mic restart la PC apoi
când auziți un BEEP, apăsați pe
tasta Delete pentru a intra in
Bios. Aici trebuie să setați să
booteze dupa CD. De obicei
trebuie să intrati în secțiunea
Advanced BIOS Features și
să setați la Boot Priority
DVD-ROM-ul dumneavoas-
tră. Dupa ce ați setat apăsați F10 si Yes pentru a salva se-
tările, dar mai întai intro-
duceti CD-UL cu Windows
XP.
Pasul 3
Când vă apare o frază de
genul "Press any key to con-
tinue..." apăsați enter, după
care așteptați. Dupa care o
să vă apareă un mesaj de bun
venit "Welcome to Setup".
Apăsăm Enter. După care
apăsăm F8 pentru a accepta
termeni si condițiile, apoi
apăsăm Escape, deoarece noi
nu vrem să reparăm window-
sul. Apăsăm D pentru a
șterge
partiția, dupa care urmați pașii ce apar in josul
ecranului, pentru a con-
firma stergerea partiției.
Dupa ce ați șters partiția
apasați enter pentru a con-
tinua instalarea.
Pasul 4
Dupa ce calculatorul își
va da restart nu apăsați en-
ter la "Press any key to
continue ..", asteptațI, fi-
indcă o să sară peste, iar
apoi instalarea va cotinua.
La un moment dat,va
apărea o fereastra. Dăm
next, apoi vă va cere cd-
keyul Windowsu-lui. După
ce ați introdus cd-keyul
apăsam next iar instalarea
va
Mărturii Page 23
Sfaturi continua.
Dupa instalare, Windowsul
va fi operațional și veți putea
lucra cu plăcere.
1. Este recomandat ca după
instalarea windowsului să
instalati si driverele calcu-
la to rulu i , pent ru a
funcționa la capacități maxime.
2. Este recomandat ca pe
sistemul dumneavoastră să
aveți instalat un antivirus
upouldatat la zi pentru a vă
feri de viruși.
3. Cei mai multi dintre noi
folosim rețele sociale
online, precum Facebook
sau LinkedIn. Totuș i,
aceas ta popular i t a te
enorma atrage de aseme-
care folosesc aceste rețele
pentru a ne ataca. Hackerii
se folosesc de virușI, cu
scopul de a avea acces la
datele personale ale utiliza-
torilor rețelelor. Dar, în
afara de acest lucru, G Data
a observat o creștere gener-
ală a malware-ului in acest
an: numărul de noi viruși a
atins deja un nou record în
prima jumătate a anului
2010, cu 1.017.208 de pro-
grame malware.
Ilie Sorin, clasa
a-VIII-a A
Jocurile pe Calculator
Deși jocurile pot fi in-
teresante și ne atrag, nu
sunt chiar “sănătoase” pen-
tru corpul omenesc.
Jucându-te prea mult la cal-
culator, mușchii se atrofi-
aza și devii dependent. De
cele mai multe ori, copiii
devin dependenți de
jocurile online gen Counter
-Strike,Metin2 sau World
of Warcraft.
Dependența de jocurile
pe calculator blochează so-
cializarea, copiii ignorandu
-și prietenii, izolându-se în
propria cameră sau uitând
chiar și să mai mănânce.
Specialiştii americani
susţin că aceste
comportamente dependente
sunt mai des întâlnite în cazul
copiilor care încep să joace
jocuri video la vârste foarte
fragede. Abuzul de jocuri pe
calculator şi mai ales, cele
online, cu mai mulţi jucători,
sunt cele care creează cel mai
adesea dependenţa, susţin
specialiştii. O parte dintre
producătorii de jocuri spun,
însă, că psihiatrii exagerează,
aceste probleme care pot
apărea nefiind tulburări psi-
hice.
In cocluzie, este dovedit
științific că jocurile pe calcu-
lator creează dependență și
nu este sănatos să te joci pe
calculator mai mult de 3 ore
pe zi.
Ilie Sorin , clasa a-VII-aA
Mărturii Page 24
Rebus 1. Poet care a organizat
Cenaclul Flacăra.
2. Poet care debutează
în anul 1866 cu poezia
La mormântul lui Aron
Pumnul.
3. Poet care revo-
luţionează lirica ro-
Sinonime neologice
mânească, aparţinând curentului literar numint modernism.
4. Poet care concepe o serie de romanţe şi care surprinde prin bogăţia metaforelor prezente
în versurile sale.
5. Poet român contemporan care surprinde prin viziunea sa ineditită şi limbajul său
metaforic.
6. Poet care a scris o serie de rapsodii închinate anotimpurilor.
Anegroaei Laura şi Zahiu Anda, clasa a-VIII-a
a reverbera - a prelucra cu
mijloace electro-acustice un
semnal sonor
corvoadă - obligaţie neplă-
cută
anecdotă - istorioară cu
poantă hazlie
funest - fatal
elocinţă - arta de a vorbi
emonţionant
somptuos - elegant
aversiune - sentiment de
antipatie
anvergura - desfăşurare
a releva - a evidenţia
serafimic - îngeresc
emfatic - nenatural
elogiu - laudă
complezenţă - amabilitate
francheţe - faptul de a-şi
spune deschis gândurile
platonic - spiritual, ideal
voluptate - satisfacţie
Anegroaei Laura, clasa a
-VIII-a A
Mărturii Page 25
doar un efort suplimentar
pentru un organism deja
epuizat!
Mărimea fizică ac-
ţionează şi asupra creieru-
lui. Sportul ne oferă o viaţă
mai sănătoasă şi ne pregăt-
eşte creierul pentru o
bătrâneţe mai uşoară. Fit-
ness-ul are un impact
aparte asupra capacităţii de
cunoaştere a persoanelor în
vârsta. Capacitatea de
memorare poate fi îmbună-
tăţită oricând prin interme-
diul sportului fizic şi men-
tal.
Corpul omului are ne-
voie de mişcare fizică zil-
nic, aproximativ 30 de
minute.
Tănescu Victor
încât să vedem oameni
vârstnici de tot că fac miş-
care, fac sport şi trăiesc mai
mult. Uitaţi-vă la foștii atleţi
care acum au vârste vener-
abile, se vede pe ei că au
făcut sport, uitaţi-vă la bă-
trânii care toată viaţa au
făcut sport pentru ei, pentru
a fi sănătoşi, şi veţi vedea că
nu seamănă deloc cu acei
oameni care au lenevit toată
viaţa şi nu au ştiut ce în-
seamnă să faci sport.
În ziua de azi suntem din
ce în ce mai ocupaţi, mai
obosiţi, grăbiţi, ajungem
târziu acasă, stresaţi, nu mai
respectăm orele de masă şi
odihnă, fără un raport
adecvat de principii nutri-
tive… În aceste condiţii,
sportul nu mai înseamnă
sănătate, ci
Ştim cu toţii că prin sport,
devenim mai sănătoşi, mai
puternici, mai rezistenţi, mai
rapizi, mai capabili să facem
faţă provocărilor de zi cu zi,
ştim că sportul ne impune un
anumit regim, o disciplină pe
care nu o putem dobândi
stând toată ziua la televizor
sau la calculator, sau pur şi
simplu ,,vegetând” pe o
canapea.
Aproximativ 60% dintre
români nu fac sport niciodată,
E o ştire cam proastă, ţinând
cont sportul că face atâtea
minuni pentru sănătatea şi cor-
pul omului.
Ce frumos ar fi dacă acei
60% dintre români ar fi cei
care fac sport! Ce frumos ar fi
dacă ar fi dacă am reuşi să
creştem acest procent cât de
mult s-ar putea, până acolo
Să aflam mai multe despre sport!
Mărturii Page 26
,,Am participat la mai
multe meciuri, dar a fost
greu, deorece campionatul
a început odată cu primele
zile de şcoală.”
5. În viaţa ta primul loc îl
ocupă şcoala sau acest
sport?
,,Pentru mine ambele sunt
importante, dar în proporţie
de 60% este mai important
şcoala, deoarece are un rol
semnificativ pe viitor.”
6. Te-ai gândit vreodată
să practici alt sport?
,,Când eram în clasele pri-
mare îmi plăcea mult bas-
ketul, dar am simţit, mai
târziu că am o oarecare în-
clinaţie spre sport.”
Interviu realizat de
Anegroaei Claudiu
3. Cât timp dedici tu aces-
tui sport?
,,În vacanţa de vară aveam
t rei antrenamente pe
săptămână, dar odată cu
începutul şcolii, am avut
doar un antrenament pe
săptămână, respectiv sâm-
băta. Pe lângă antrenamente
cu echipa, în timpul liber joc
fotbal cu prietenii mei.”
4. Câte meciuri ai jucat?
Onoiu Marius din clasa a-
VIII-a A, participă la echipa
de fotbal din Lipăneşti. M-am
oferit să obţin câteva detalii
despre pasiunea lui pentru fot-
bal, realizând un interviu.
1. Ce reprezintă pentru tine
acest sport?
,,Pentru mine, acest sport
reprezintă primii paşi către o
carieră de success. Consider
că acest sport trebuie practicat
de fiecare copil, deoarece
acesta are un rol important în
dezvoltarea condiţiei fizice.”
2. La ce echipă joci şi ce re-
laţie există între tine şi
coechipieri?
,,Eu joc la FC Unirea
Lipăneşti. În această echipă
există o atmosferă plăcută
unde toţi ne tratăm cu respect
şi ne ajutăm unii pe alţii ca o
familie.”
Interviu cu elevul Onuiu Marius
Mărturii Page 27
6. Pomii de Crăciun au fost
odinioara împodobiți cu
spumă de săpun?
7. Pisicile au câte 32 de
mușchi în fiecare ureche ?
8.
Un melc poate dormi trei
ani ?
Dan Cătălina
4. Astronauții cresc în
înaltime in spațiu ?
5. Februarie 1865 este
singura lună inregistrată în
istorie fără lună plină?
1. Toti copiii se nasc cu ochii
albaștri și după câteva luni,
acestia își schimbă culoarea ?
2. O furnica poate să
supraviețuiască până la două
săptămâni sub apă ?
3. Elefanții nu pot sări ?
Ştiaţi că...
Mărturii Page 28
Redactor şef: Anegroaei Laura
Redactor şef-adjunct: Zahiu Anda
Departament Cultural: Voinea Mădălina
Stroe Gabriela
Departament Texte Informative: Enache Alice
Ciobanu Diana
Departament Articole de opinii: Dan Elena Cătălina
Iana Elena
Departament Sport: Anegroaei Claudiu
Tănăsescu Victor
Echipa de tehnoredactare: Costescu Gabriela
Zencenco Alexandru
Profesori coordonatori: Toboş Magdalena
Popa Nicoleta
Colectivul redacţional