Upload
others
View
1
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Anul II. Arad. loi 31 Maiu 0 3 Iunie) 1912. N-rul 118. ABONAMENTUL:
28 - Cor. PB jumătate an li-— „ Pe 3 Inni . . 7-— , ?» o lună . . 2 4 0 „
Pentru România şi străinătate :
Pe mi au. . 40'— franci T e le f o n
pentrn oraş ţi interurban Nr. 750. ROMA
Noul regulament. D a c ă p â n ă a c u m a p a r l a m e n t u l un
gar p u t e a s ă fie o c e t a t e a i n t e r e s e l o r de rasă u n g u r e ş t i i ş s ă a d ă p o s t e a s c ă d e o d a t ă cu a c e s t e i n t e r e s e î n p r i m u l loc şi i n t e r e s e l e clasei f euda le u n g u r e ş t i , — d e - a c u m în t in derile a c e s t e i c e t ă ţ i s u n t r e d u s e , fă ră , î n să , ca i n t e r e se l e de r a s ă s ă fie p r i m e j d u i t e , r ă m â n â n d a c e s t e î n p a z a p o a t e şi m a i vigilentă a c e t ă ţ i i r e c o n s t r u i t e p o t r i v i t i n t e reselor specif ic f euda l e a l e o l iga rh ie i m a ghiare.
C a să f im m a i e x p l i c a ţ i : P r i n a d o p t a rea u n u i n o u r e g u l a m e n t i n t e r n al c a m e r i i , conceput în m a r g i n i l e c r e d i n ţ e l o r po l i t i ce profesate de c o n t e l e T i s z a , c a m e r a u n g a r ă a a juns o c i t a d e l ă a i n t e r e s e l o r o l i g a r h i e i m a g h i a r e şi ş t i m că a c e s t e i n t e r e s e i m p l i c ă mai c l a r d e c â t o r i c a r e a l t ă c a t e g o r i e de interese a p o t r i v n i c i l o r n o ş t r i , i n t e r e s e l e de r a s ă t m g u r e ş t i , a<şa c u m se d e s p r i n d ele din t e n d i n ţ e l e r e g i m u r i l o r po l i t i ce de p â n ă acuma. N o u l r e g u l a m e n t a l c a m e r i i , a d o p tat în ş e d i n ţ a de ie r i e x c l u d e a p r o a p e a limine o r i ce a f i r m a r e e fec t ivă a p r e t e n ţ i i l o r democrat ice , c h i a r şi a ce lor u n g u r e ş t i — şi în v i i t o r î n t r e a g ă v i a ţ a „ c o n s t i t u ţ i o nală" a U n g a r i e i v a t r e b u i s ă p r i m e a s c ă o s ingură exp res i e , p e c e a a i n t e r e s e l o r clasei r e a c ţ i o n a r e u n g u r e ş t i .
P â n ă a c u m a , în c a m e r a u n g u r ă , a u m a i putut s ă p r i n d ă g l a s ş i c r e d i n ţ e po l i t i ce de-un l i b e r a l i s m m a i a v a n s a t , b a p u t e a u să r ă s u n e a c o l o şi p r e t e n ţ i i de -O ' i d e a l ă onestitate p o l i t i c ă — a d e v ă r a t , c ă f ă r ă s ă
VISĂTORII. Copii nebuni sunt visătorii
Şi 'n visurile fără frîne^
Ei nu-şi prea bat sărmanii capul
Cu rostul zilelor de măme.
î" Captivi .deşertelor chimère
Să stmg prin umede mansarde
T. Şi după lumi ce nu există
T Nostalgicul lor suflet arde,
F-T* • -ţff Tristeţile fi-le îngroapă
t Intre garafă ş-i pahare ' • _ .
Şi 'ndură 'n viaţă-atâtea chinuri
F Dar nu spun nimănui ce-i doare. k .... . .
" Cu sărăcia doar se luptă
De alte 'n lume nu le pasă, f Şi 'n visurile lor albasbrex
i,i ~* Stau cu crăiesele la masă.
A. Cotruş.
p o a t ă a v e a s o r ţ i l e a f i rmăr i i — , p e v i i t o r î n s ă t o a t e ide i le de ' p r o g r e s po l i t i c s u n t o s â n d i t e s ă a m u ţ e a s c ă în c a m e r a c r e i a t ă de c o n t e l e T i s z a .
N u c u n o a ş t e m încă d i spoz i ţ i un i l e sing u r a t i c e a l e n o u l u i r e g u l a m e n t , — t o t ce c u n o a ş t e m e s p i r i t u l r e a c ţ i o n a r d in c a r e s ' a u zămi s l i t , i n t e r e se l e u n e i c l a s e f euda l e şi şov ine , s p r e a c ă r o r s a l v a r e a u fost conc e p u t e . A c e s t sp i r i t r e a c ţ i o n a r , a l c ă r u i exp re s i e a t â t de p r e g n a n t ă e î n suş i c o n t e l e T i s z a , v a d i s t r u g e d e - a c u m cu a r m e l e u n u i r e g u l a m e n t de-o r i j i d i t a t e d r a s t i c ă , o r i ce i n i ţ i a t i v ă p r o g r e s i s t ă , î n c ă î n g e r m e n e . C u a j u t o r u l a c e s t o r a r m e „ p a r l a m e n t a r e " , c o n t e l e T i s z a v a p u t e a s ă i n t e m e i e z e d in n o u , p e g a r a n ţ i i cu m u l t m a i inde leb i le , d o m i n a i ţ u n e a r e a c ţ i u n e i şov ine . V a p u t e a să h o t ă r e a s c ă m a i p rec i s c a l i t a t e a e l ement e lo r d in ca r i s ă se c o m p u n ă v i i t o a r e a „ca m e r ă u n g a r ă " ; v a p u t e a a n u m e să-şi rea l i zeze a c e a s t ă d o r i n ţ ă p r in o r e f o r m ă elect o r a l ă a d e r e n t ă i n t e r e s e l o r de e x i s t e n ţ ă a le o l i g a r h i e i , . ^
î n t r ' u n a r t i co l r e c e n t a m a r ă t a t , c ă îns p ă i m â n t ă t o r u l c u r a j c u c a r e c o n t e l e T i s z a a t r e c u t în g a l o p p e s t e n o r m e l e a t â t de s c u m p p ă z i t e de p a r t i d e l e k o s s u t h i s t e , a fos t a l i m e n t a t t o c m a i de u n s e n t i m e n t de d i s p e r a r e al o l iga rh ie i , c a r e a f ăcu t , — în fa ţa ide i lo r d e m o c r a t i c e ce î n c e p u s e r ă a se a n u n ţ a cu o p u t e r e t o t m a i î n f r iooşa t ă —-, o s u p r e m ă î n c e r c a r e de-aş i s a l v a privi legii le s e c u l a r e . Ş i s a l v a r e a a c e a s t a , re -p r e s i n t a n t u l o l iga rh ie i o v e d e în o lege e-l e c t o r a l ă şi m a i r e a c ţ i o n a r ă d e c â t c e a de p â n ă a c u m a .
C a s ă p o a t ă o b ţ i n e a c e a s t ă r e f o r m ă
Brătescn-Voineşti pe drumuri nouă.
N u ştiam că scriitorul nostru Brătescu-Voi-neşti e un amator IAD ştiinţei şi filozofiei, până-ce am cetit în revista „Natura" 1 ) frumosul articol „Note pe marginea cărţilor", iar mai pe urmă articolul „Scrisoiatre" în „Viaţa Românească". Păcat numai, că scrie aşa de rar ş i mă mir, că abia acum începe să scrie în acest domeniu, cu care, pe cât se vede, e de mult familiarizat. Sperăm însă, că de iaci înainte ne vom întâlni mai des.
La articolul „Scrisoare" îi răspunde M. Co-dreanu în un sonet admirabil, ca toate sonetele acestui poet-filozof şi care culminează î n îndoiala fi lozofică: „In lume eşti , eau lumea e în t ine?"
E un vădit progres că literaţii noştri încep a se ocupa mai intensiv cu ştiinţa, care încăi îşi are partea ea poetică şi încă în un grad miai înalt decât mjaniîestaţiunile sentimentuluij Amator al
ştiinţei e şi maestrul Carageale. Poetul Oodreanu, pe cum vedem, ţine mijlocul,
cu îndoiala filozofică. Scriitorul Brătescu-V. e hotărât pentru „în lume eşti", în opoziţie cu
*) Revistă pentru popularizarea «tiuitei. O recomand tuturor, ipretul la an e de 5 lei. Adresa: G. Ţi-teiea, prof. uûiv. Bucureşti, Strada Scaun* 93.
R E D A C Ţ I A şi A D M I N I S T R A Ţ I A : Strada Zsltiyi N-ral l / a .
INSERŢIUNILE se primesc la adminis
traţie. Mulţăinite publice şi Loc deschis costă şirul 20 fii.
Manuscriptele nu se in-napoiază.
e l e c t o r a l ă m a i u ş o r , c o n t e l e T i s z a a f ă c u t r e f o r m a r e g u l a m e n t u l u i i n t e r n ş i î n p ro v o c a r e a i n t e r e s e l o r immédia te a le d inas t i e i . N o u l r e g u l a m e n t , a n u m e , se v a ap l i ca şi án d i scu ţ i i l e a ş a n u m i t e l o r „ c h e s t i u n i de i n t e r e s c o m u n " (ches t iun i , c a r i i n t e r e s e a z ă d e o p o t r i v ă A u s t r i a şi U n g a r i a ) , n u c a r e g u l a m e n t u l p r o v i z o r i u d e p e t i m p u l coa l i ţ i e i , c a r e v o i a s ă l a se p a r t i d e l o r un g u r e ş t i a c e i a ş l a t i t u d i n e p e n t r u ches t i un i l e c o m u n e şi s ă r e s t r â n g ă l i b e r t a t e a discuţ i i lo r n u m a i r e f e r i t o r la ches t iun i l e de ordin i n t e r n . R e g u l a m e n t u l c o n t e l u i T i s z a va în lesn i dec i v o t a r e a r a p i d ă a o r i c ă r e i ce re r i f o r m u l a t e de c o r o a n ă ş i î n s c h i m bu l a c e s t u i m a r e f avo r con t e l e T i s z a v a ce re c o r o a n e i o d e p l i n ă l i b e r t a t e a concep ţ ie i , c â n d v a î n t o c m i r e f o r m a elect o r a l ă .
N u e de m i r a r e , c ă în f a ţ a a c e s t e i tem e r a r e î n c e r c ă r i a r e p r e z i n t a n t u l u i o l igar-h ime i , p r e s a u n g u r e a s c ă şi op in i a pub l i c ă u n g u r e a s c ă e î n t ă r â t a t ă la c u l m e şi c ă a-g i t a ţ i a e n o r m ă a sp i r i t e lo r i z b u c n e ş t e în m a n i f e s t a ţ i i pub l i c e în ţ a r a î n t r e a g ă . N u e d e m i r a r e c ă d e l à u n c a p ă t a l ţ ă r i i l a celă la l t se s t r i g ă c u înv i fo ra re , c ă a m u r i t „ c o n s t i t u ţ i a " .
Mai î n t â i t r e b u i e s ă f a c e m m ă r t u r i s i r e a că , cu t o t l i m b a j u l h i p e r b o l i c al p re s se i m a g h i a r e , ca ro n u î n c e t e a z ă să a p o s t r o feze cu cele m a i e n e r g i c e i n v e c t i v e şi b lest e m e „ p e a s a s i n u l c o n s t i t u ţ i e i " , p e c o n t e l e T i sza , s t r i g ă t e l e a c e s t e a t r a g i c e a le p re s se i m a g h i a r e n e l a s ă r e c i . M o t i v u l e f o a r t e s imp lu .
P e n t r u n o i n a ţ i o n a l i t ă ţ i l e , c o n s t i t u ţ i a a c e a s t a a c ă r e i m o a r t e se p l ânge , a fost
Kant, pentru care „lumea e în tine", ca să ne folosim tot de expresiunile poetului.
Scopul meu nu e să întind o discuţie filozofică asupra temei, airătând unde ar fi după mine a-r'evărul, ci să arat o greşală esenţială din articolul „Scrisoare".
Fi ind vorba de cunoştinţele noastre câştigate cu ajutorul vederii, Brătescu-V., vorbeşte despre „energia moleculară, vibraţiile pe cari existenţa unui obiect le pricinuieşte (aerului 2)" şi prin aier organelor vederii. „O copie extrem de mică a lucrurilor primim în noi. Lupa, care readuce aceasta copie la proporţia exactă a originalului e energ ia acestei miraculoase baterii, care se chiamă creerul nostru. Nu , simţurile nu ne înşeală... In creerul nostru toate vibraţiile, toate perturbările moleculare ale nervilor noştri se reprefac exact în realitatea externă, dare le-a pricinuit-o."
D . Brătescu-V., ar avea dreptate, dacă aceea „copie extrem de mică a lucrurilor", acele „impalpabile vibnaţiuni", ar emana din însăşi lucrurile, dacă acele vibraţkmi ar face parte din vibra-ţiunile moleculelor acelor lucruri. Dar nu e aşa. In actul vederii nu primim nimic din vibna'ţiunile moleculelor lucrurilor. Tot ce primim, toate vib-
*) In treacăi fie zis aerul — după cunoştinţele noastre — nu e mediul de r-, opagandă al luminei, ci eterul. Aerul nu e decât u;i corp itranaparent pentru lumină, ca şi sticla. Dar peatru tema, de care e vorba, aeeasa e ceva »ecundar.
P a g . ± „EOMÄNÜL Nr. 1 Ï 8 — 1 9 1 2 .
m o a r t ă î n t o t d e a u n a . O c o n s t i t u ţ i e p e n t r u a p u t e a t r ă i , p e n t r a a se p u t e a zice că vieţ u i e ş t e , t r e b u i e s ă fie u n p a c t de g a r a n t a r e a t u t u r o r e l e m e n t e l o r c a r e c o n s t i t u e u n . s t a t . Oi a s e m e n e a c o n s t i t u ţ i e n u ^e p o a t e c r e a d e c â t c u c o l a b o r a r e a t u t u r o r a c e s t o r e l e m e n t e , f ă r ă de c a r e e a n u se p o a t e n u m i c o n s t i t u ţ i e , d u p ă c u m n u p o a t e e x i s t a c o n t r a c t la c a r e s ă p a r t i c i p e n u m a i o s i n g u r ă p a r t e c o n t r a c t a n t ă .
D e f a t p t o a s e m e n e a c o n s t i t u ţ i e c a r e r e p r e z i n t ă i n t e r e s e l e v i t a l e a le t u t u r o r cat egor i i l o r soc ia le şi e t n i c e ce c o n s t i t u e s t a t u l , atâta timp cât reprezintă cu adevărat a c e s t e i n t e r e se , n u m o a r e , n u p o a t e mir r i ,
î n l ă t u r a r e a şi s fâş ie rea a c e s t e i cons t i t u ţ i i n e l a să rec i , c h i a r şi c â n d v e d e m , că e a es te î n l o c u i t ă cu u n a ş i m a i m i n c i n o a s ă , cu u n a c a r e n ' a r e s c u t d e c â t p e n t r u in te rese le cele i m a i p u ţ i n n u m e r o a s e c a t e g o r i i a c e t ă ţ e n i l o r . Ba , p o a t e s ă a v e m , c u v i n t e de sa t i s f ac ţ i e , m a i c u r â n d d e c â t c u v i n t e de d u r e r e . P e n t r u c ă , cu c â t o a l c ă t u i r e a n e d r e p t ă ţ i i e î m p i n s ă m a i la a b s u r d , c u a t â t p r ă b u ş i r e a definitivă a fo r ţ e lo r p ă c ă t o a s e p e c a r i se r a z e m ă , e m a i aproape^5c*r;i
Az i c o n t e l e T i s z a e s t e p r i m i t i n audienţ ă p r e a î n a l t ă la m o n a r h u l . R ă m â n e o înt r e b a r e desch i să , d a c ă cel î n t â i r ă s p u n z ă t o r în f a ţ a t r i b u n a l u l u i I s t o r i e i , v a p u t e a s ă r e c u n o a s c ă m a r i l e p r ime jd i i ce încolţ e s c pe u r m a „ se rv i c i i l o r " a p a r e n t e a le c o n t e l u i T i s z a .
Reformele militare în Reichsrath. Min i s t ru l de in te rne , ba ronu l H a y n o l d şi-a e x p r i m a t în fa ţa şefi lor .partidelor pol i t ice dor in ţa , c a pro iec tu l p r iv i to r la re formele mi l i t a re să) fie pus f ă r ă înt â rz ie re la ordinea zilei, încă îna in te de a ee i n t r a în d iscuţ ia buge tu lu i provizorie. Desbaterea proiectului în a doua cet ire va avea loc în zilele delà 17—25 iunie . U n i i d i n t r e deputa ţ i au p r i m i t propunerea m i n i s t r u l u i de in te rne , a l ţ i i însă o c r i t ică , ba socialişt i i ş i r u t en i i amen in ţ ă cu obstrucţ ie . Dacă major i ta tea n u v a p r i m i p ropune r i l e lu i Heyno ld , guve rnu l îşi. va da demis i a şi î n acest caz reforma m i l i t a r ă va f i pusă î n vigoare p r i n apl icarea §-uilui 14.
Situaţia în Bosnia. P r o g r a m u l min i s t ru lu i de f inan ţe Bilin«ki desvol ta t î n f a ţ a şef i lor pa r t i delor d i n dietlai Bosniei , a avut da ru l să mul ţu mească ipe şefii par t ide lor . E posibil deci că în cursul t r a t a t ive lo r ce vor u r m a î n t r e şefi se vor pu tea s tabi l i condi ţ iuni le în ţe leger i i ş i p r i n a s t a se va a s i g u r a şi capaci ta tea d e muncă a diete i provinciale . S i n g u r i sâ rb i i rad ica l i se dec la ră nesat isfăcuţ i cu p romis iun le min i s t ru lu i de f inan ţe şi în u r m a consfătuir i i lor de a la l tăer i iám anun ţa t că n u vor vota n ic i b u g e t u l şi nici î m p r u m u t u l ' reclamat de noile învest i r i . Cu toa te acestea mar i d i f icu l tă ţ i n ' a r e să-i pr ic inuiască g u v e r n u l u i a-t i t ud ine osti lă sârbilor radical i , f i indcă aceşt ia , diipä cum se spune, n u vor recurge la obs t ruc ţ ie , ci vor p résen ta numai im s implu pro tes t formal .
Marile serbări din laşi. Y . • Y Y I L ! . ~ Y - - -
Discursul d-lui C. C. Arion. Acel care răsfoieşte is tor ia pa t r i e i noas t r e , gă
seşte la f iecare pas, o dovadă n e t ă g ă d u i t ă de uea-sămăniaită energie sufletească, de rez is tenţă permanen tă , împot r iva res t i ş t re i v remur i lor .
Cu o pu te rn ică conş t i in ţă d e s ine , cu o nestrămu ta t ă năzu in ţă de v ia ţ ă p ropr ie , n e a t â m a t ă de neamur i l e s t r ă ine , ca r i îl înconjura , poporu l ro
m â n e s c îşi t ră ieş te v ia ţa sa închegat în voevodate mici d i n văi le Carpaţ i lor , c a r e cu v remea ee înt rupează î n mare le Dommii ale M o l d o v e f ş i ţăirei româneş t i . Cu a rma în m â n ă pe câmpie de lup tă , el îşi câş t igă d rep tu l de a t ră i în lume şi de a avea o mis iune istorică.
N u m a i p r i n lupte s t r ăbune d e a l t ăda tă . N u m a i p r i n un i rea depl ină a celor două p r inc ipa te de o-d in ioară şi-a dobândi t v ia ţa n o a s t r ă na ţ iona lă expans iunea ei şi a ajuns la m ă r e ţ i a d e azi, c ând p u t e m pr iv i cu a tâ ta d r a g t r ecu tu l şi cu a t â t a încredere vi i torul , r ega l i t a tea M. V., oare este mând r i a noas t r ă a t u t u r o r a îşi aire astfel obârş ie nes t r ă m u t a t ă în Domni i le cele mar i de al tă dată .
D in câto f r ămân tă r i , d in œ dure r i , d in ce glorie uda ţ i de sânge, a r ă să r i t , a crescut , a ajuns R o m â n i a la ceeace este, o spune istoria, ca re însemnează şi zilele de biruinţă 1 .
Ş i in imi le noas t re b a t la amin t i r ea Domni lo r glorioşi şi în ţe lepţ i , car i a u î n t r u p a t aspi ra ţ iuni le , ca r i ne-au scr is i s tor ia cu vâr f d e sabie şi cu lit e re d e foc.
Când în l u n g a noas t r ă epopee, cu s le i rea puter i lor apune g lor ia armelor , to tuş i dă inu ieş te încă o aduce re amin te a vitejiei t r e c u t e şi î n man i l e mul to ra m a i r ă m â n e o u r m ă de conş t in ţă na ţ io-
ra ţ iun i îe îşi au or ig inea în soare, sau în isvorul de lumină .
Une le d in aceste v ibra ţ iun i sun t absorbi te de că t re corpur i , a l tele le e t r ăba t şi t r ec mai depar te , ne înpedecate , iar o p a r t e se izbesc ea d e u n obstacol, de co rpur i , şi se res f rânge , se împrăş t ie în toa te d i rec ţ iuni le . O pa r t e d in aces te v ib ra ţ iun i res f rân te a jung în ochiu l nos t ru , d a r nici aces tea n n sun t s imţ i t e toa te , ci n u m a i o p a r t e : v ibra ţ iu-ni le sensibi le p e n t r u ochii noş t r i (roşu p â n ă la viole t ) . Incăodia.tă: v ib ra ţ iun i le nu s u n t ale lucrur i lor , luc rur i l e s u n t numa i ţ e rmur i i , î n car i se s n a r g şi se r e s f r â n g valur i le de energ ie solară .
Aceste v ib ra ţ iun i res f rân te n e dau ş t i re despre es t inderea î n spa ţ iu şi despre mişcarea lucruri lor. Cât pen t ru ooloase, e a nu e a lucrur i lo r . Luiaţi-le însă coloarea şi lumina , c a r e nu e a lor şl a tunci ce idee n e roaá r ă m â n e despre acele luc rur i? - ; rfy >
De s igur , faptul , ca unele luc ru r i ref lectă un soiu, a l tele al t sora d e v ib ra ţ iun i ale energ ie i molare , n e face sä admi tem, că î n t r e aces te l uc ru r i exis tă deosebir i . Diajr v ib ra ţ iun i le r e s f r ân t e . oari nu sun t nici lumină , nici coloare, şi pe car i cree-•rul nos t ru le p resch imbă în senza ţ ia de l umină şi colori, ne dau ele ceva idee despre acele deosebir i , car i sun t înadevăr a le luc ru r i lo r? U n co rp solid şi u n u l licid ni-se poa te p rezen ta sub aceiaş coloiatre, d a r p u t e m noi deduce d in aceasta ceva ferudire? _ ^\iZiÎ&TâÊUÊËKSR
Desigur es te ceva la baza l u m e i e x t e r n e şi la acest ceva K a n t i-a zis „ luc ru l în s ine" .
Lumea însă, a ş a cum n e p a r e nouă , e creaţ iu-nea s imţur i lo r noas t re , cu a ju to ra i c ă r o r a o per cepem. A l t a e lumea orbu lu i , oare n u se poa te bucura de in f in i ta tea şi a rmonia colori lor , a l t a e lumea surdu lu i , eare n ' a r e idee de lairmonia tonuri lor, p e n t r u ca re iumea n u e decâ t coloare şi mişcare, d a r e m u t ă ca t ab lour i l e d i n u n k inemato -graf. Ş i to tuş i E l ş n a Kel ler , c ă r e i a î i l ipseşte şi văzul şi auzu l , n e compăt imeş te , c ă noi n ' am putea g u s t a cit văizul nos t ru o scu lp tură , cum o poa te ea g u s t a cu a ju to ru l p ipă i tu lu i e i aşa de fin. .
D a r , Veţi zice, aceste f i inţe s u n t incoplecte, le l ipseşte un simţ, D á r , sun t em noi complec ţ i? N u po t eă exis te f i in ţe înzes t ra te şi cu al te s im ţu r i decâ t ale noaistîre, de p i ldă cu s imţu l e lectr ic i tăţii ? D a r chiar s imţur i le , ca r i le avem, n e dau ele cunoş t in ţe reale , adevă ra t e despre l uc ru r i ? <Ce a r e a face de pi ldă rozalbul , ga lbenu l del icat , a lbul de omăt cu flori le, car i ne des fa tă cu aceste culori p r iv i r i l e? Cea m a i esenţ ia lă însuş i re a IOT — d u p ă concepţ ia noas t ră — ca re ni-le fiace aşa de dragi şi p lăcute , coloarea, n u e a lor. E l e n ' au nici o coloare.
Şi a tunci — cum e lumea ex te rnă ?
P u t e m no i spune , că1 v ib ra ţ iun i l e d e ene rg ie solară res f rân te d e u n lucru, comunicându-ee nervi lor noş t r i , aceş t ia le repref ac - exac t î n rea l i ta tea ( lucrul) ex te rnă , «are nu le-a pr ic inui t , ei nn-
nală, l icăr i re de candelă s fântă arzând, de apuru-rea, î na in t ea a l t a ru lu i pa t r i e i .
Ou începu tu l veacului a l X l X J e a , această licăr i re dev ine d i n ce în ce l umină ma i vie, şi sub suf larea vân tu lu i d e l ibe r ta te de là 48, e a apr inde suf le te le acelei m a r i g e n e r a ţ i u n i a l e că re i nest r ă m u t a t e c red in ţe de iub i re de taxă ni-a dat fiin ţă d e s t a t modern , şi-a aşeza t temeli i le pe cari se îna l ţ ă şi se va î n ă l ţ a p u r u r i R e g a t u l R o m â n .
Ţăr i l e D u n ă r e n e e rau însă socotite m a i mu l t ca obiect de compenaaţ iune în pol i t ica diplomaţiei europene , — decâ t ca na ţ i un i d e s ine s tă tătoare . D a r to tuş i la 1848 români i se r idică cu asp i ra ţ i i de popor modern , cu t end in ţ e că t re civil izaţia apuseană. D ivanu r i l e ad-hoc şi îndeosebi acela al Moldovei , expr imând în mod demn de admira t , g â n d u l oare r ă să rea d i n adâncul cugetului na ţ iune i române , ca u n s t r igă t de nădejde căt r e o nouă viaţă.
Un i r ea e r a cea d in t â i t r ebu in ţ ă a acestei vieţi. O proc lamase Kogă ln i ceanu î n t e rmin i ne-
per i tor i . D a r ceeace .caracterazează m a i m u l t decât ori
ce s t r ă luc i t a ac t iv i t a t e a lui Cuza Vodă, e fap tu l că el s imţi că p e n t r u a face un b ine real ţ ă r i i sale, el nu p u t e a fi decât u n an temergă to r .
S ig i lu l pe oare însăş i d ivanele ad-hoc îl credeau indispensabi l p e n t r u a sigila o u n i r e defini t ivă şi rod i toare , e r a : „ D o m n u l s t r ă in . "
U r m ă t o r cu do r in ţ e l e naţ ionale , u r m ă t o r cu el însuşi, Chi^a Vodă dec la ră delà început , adre-sându^se P u t e r i l o r europene , că n u consideră Coroana decâ t ca u n depozi t şi ap roape d e sfârş i tu l domniei sale, e l r epe ta acelaş luc ru adresându-sa Ţăre i a cărei u n i r e e ra a tunc i depl ină .
Ş i aci eta măre ţ i a ambi ţ iune i lu i , căci a avut ambi ţ iunea de a lăsa o u r m ă neştearsă î n istoria neamulu i său şi a lăsat-o căci, n u a avut însă ambi ţ iunea de tăc iuni la r .
Cât de m u l t a avut d r e p t a t e Cuza că delà început şi până la sfârşi t , să se f i î n d r u m a t pe această oale, o dovedeşte tot ce a u r m a t . A a r ă t a t a irăa-boiul ale căre i v ic tor i i , ecou d e p ă r t a t al trecutu lu i glorios, ne-a r e a m i n t i t b i r u i n ţ e l e s t r ăbune , car i au brăzda t is tor ia noas t ră , cum brăzdează fulgerele u n cer în tuneca t de no r i .
O a r a t ă d inas t i a , ale căre i rădăc in i au pă t runs până în suf le tu l ch ia r a l na ţ iune i . O a r a t ă repedea şi sp lend ida noas t r ă desvol tare , ro lu l care n i - l ' a dat astăzi î n lume, u n d e n u ma i avem de smuls păr t i c ică cu pă r t i c i că câ te un crâmpei a l independenţe i noas t re Idar u n d e s u n t e m factor î n pol i t ica europeană, î n care regele îş i a re cuvântu l lor de spus .
Cuza-Vodă este m a r e pen t rucă a făcu t cu put i n ţ ă aceia ce este astăzi. D o m n i a lu i sun t zorile zilei sp lendide a l cărei iscare luminează acum la een i t ! .
mai le-a ma i selecţ ionat şi le^a sch imba t direcţ iunea ? N u , lumea, aşa cum o concepem noi exist ă numai în noi . E a a r e des igur u n s u b s t r a t ex-te t rn , da r cum e a e e l a ? 3 ) I. Corbu.
C Â N T E C .
T e văd, t u p l âng i , oopiW... Y-,
D a r ochii tă i frumoşi >$ " iY! ÍNu-i c i ne să-d să ru te , ,., Y : ' î ^ i
Să-i facă luminoş i . ! > "Y;. [ •
-, S ă r m a n e a r i p i o a r e -Y: Y • '
Vă zbateţi înzădar . . . 'Y,. Y i .
D i n pra f ui voat i ' a naş te . . „ Y ^ i *
U n alb m ă r g ă r i t a r . i , ;
Menton, 1911. î . ^Viora dm Bihor. -
3) Asupra agate i teme ««titorii pot găsi mai multe amănunte în articolul „Există lumina?", ce va apare î* „Revista politică «t H t e w ă " dia Blaj.
118 -191*3 „ROMANUL
De aceia Sire, este f rumoasă şi mărea ţă această sorbare . I n t r ' î n s a s lăv ind un i rea , toate in imi le noastre bat î n t r ' u n s k g u r gând . S u n t e m î n t r ' u n u l din acele momente înă l ţă toare , î n care toţi simţim, cugetăm, voim la un fel.
P r i n aceasta şi m a i ales p r i n prezenţa Ma-jestăţii Voast re , care , azi, ca to tdeauna aţi ş t iu t să nu vă despăr ţ i ţ i d e poporul Vos t ru , să rbă toarea de azi devine o adevă ra t ă so lemni ta te na ţ iona lă .
„ I n t recu t aceleaşi d u r e r i au î n d u r a t , aceiaş viitor avem de as igura t , aceiaş soar tă de împl i nit".
Acela oare fu chemat să în făp tu iască dorinţele naţ iunei exp r ima te d e di .vanuri le ad hoe, fu Alexandru Ioan I . 'Cuza Vodă, a căru i amin t i r e o celebrăm astăzi cu pioasa vene ra ţ i une a trecutului, cu nec l in t i ta spe ran ţ ă î n vii tor — t recutu l şi vi i torul î l simbolizează Cuza-Vodă, căci cu el încetează R o m â n i a t r ecu tu lu i şi cu el începe România v i i t o r u l u i ! Domn al U n i r e i ! T ră su ra de unire el însuş i în t rece ce a fost şi ce este.
Opera lui fu u t i lă şi mare , a t rebu i t energ ie şi pa t r io t i sm p e n t r u a o în făp tu i , căci n ' a u l ipsit nici d i f icul tă ţ i le d in înăuntru, nci cele din afară.
P roc lamarea m a r i l o r p r i n c i p i i le de t e rmină curentele na ţ iona le , imanifes ta ţ iuni le d e voinţă ale unu i popor. I n asemenea momente pu te rea lor e iresist ibi lă, n imic n u le poate împiedeca de a eşi la l umina zilei . Real izarea lor însă este adesea ori mai g rea .
Căci le s tă în cale reaua voinţă a unora , depr inderi le , iner ţ ia al tora şi adesea ap r inde rea luptelor poli t ice, cu atât mai violente ou cât viaţa consti tuţională e r a ma i nouă.
Aşa a fost şi eu u n i r e a şi cu toate m a r i l e dorinţe puse î n a i n t e de D ivanu l Ad-hoe.
P r i n energ ie , p r i n voinţă , p r i n m i n t e ageră, Citza-Vodă a învins toato piedicele.
Greu tă ţ i l e d in afară e r au poa t e cmai mar i decât cele d in n ă u n t r u . Cont ra vieţ i i ar t i f ic ia le pe care ne-o crease d ip lomaţ ia eu ropeană p r i n convenţia delà I aş i , era de real izat o v ia ţă reală, care să corespundă t rebuin ţe lor zilei ş i să as igure destinele v i i toru lu i . Aceasta o făcu Ouza, cu o admi rabilă pers is tenţă , cu un s imţ ex t r ao rd ina r al si-tinaţiunilor şi cu o depl ină m â n d r i e na ţ iona lă .
II vedem a doua zi chiar după lovi tura de stat, în vizi ta delà Cons tan t inopol , dobând ind o definitivă consacra ţ iune a diplomaţ ie i europene pentru faptele car i a t răsaseră când le făcuse, f-meninţare de i n t e rven ţ iun i a rmate . Astfel el ş t iu să t ransforme s t ă r i iprecare de fapt în s tă r i permanente de drept .
Şi mai târziu. I I vedem iarăş i r ă spunzând marelui Viz i r F u a d - P a ş a în aşa fel , î ncâ t stârneşte admi ra ţ iunea s t ră in i lor şi fa lnicui Viz i r este sil i t el însuşi să recunoască dreptatea- mândrului Domn român.
Iar N e g r i — iubi ta şi e te rna f i gu ră de patriotism, vorb ind cu ambasador i i d i n Constantinopol de secular izare, găseşte în i n ima lui acele cuvinte, car i a tât de ibine exp r imau şi gându l Domnului său : „ N u poate fi vorba de conven-„ţhini in terna ţ ionale , ci e vorba de însăşi pămân tu l nos t ru" .
Cât de mar i sunt asemenea cuvinte , când le judecăm d u p ă t i m p u r i l e în car i e rau p r o n u n ţ a t e .
Discursul M. S. Regelui. Cu o vie satisfacţie am venit în iubita mea
a doua capitală spre, a da o însemnătate si mai mare acestei sărbători naţionale, pentru a dovedi că poporul Român ştie a se arăta recunoscător cătră acei, cari l-au sprijinit întru îndeplinirea, as-piraţiunilor sale.
Cea mai înaltă, cea mai sfântă dintre aceste aspiraţwni a fost Unirea ţărilor surori, pentru care au luptat necurmat, în împrejurări grele şi chiar primejdioase, toţi fruntaşii generaţiei delà mijlocul veacului trecut.
Domnitorid Alexandru Ion Cuza a avid gloria de a lega numele Său de acest mare fapt istoric,
începui 'prin alegerea sa şi a dus la deplină înfăptuire, prin încordata sa stăruinţă.
Sunt, însă, alte fapte mari, mai personale, cari îndreptăţesc cinstea ce i-se face astăzi.
Pe lângă Unire, acest monument ridicat prin recunoştinţă obştească, mai înseamnă desrobirea ţăranilor, secularizarea averilor mănăstireşti şi îndrumarea ţării cătră neatârnare.
Voinţa hotărîtă a lui Vodă-Cuza şi pătrunză toarea înţelepciune a sfetnicilor săi, găsesc în sfîr-şit, dreapta şi frumoasa răsplată.
Primul Rege al României îşi îndeplineşte, o sfântă datorie, cătră vrednicul Domnitor al ţărilor surori unite, aducând în faţa acestui monument, prinosul de cinste, ce se cuvine memoriei lui Vodă-Cuza, care va rămânea de-a pururi neştearsă în amintirea noastră.
M i n a excelentă a M. Sa l e a impres iona t p lăcut mul ţ imea , care i-a î n t r e r u p t deseori cuvin te le aale p l ine de o îndrăsnea ţă iubi re s inceră , cu ova-ţ iunt şi ropote nesfârşi te de aplauze.
Act comemorativ.
Regele, p r inc ip i i , p r i m u l m i n i s t r u , p r i m a r u l şi d. Ghica Deleni , au s e m n a t u r m ă t o r u l act comemorat iv , redac ta t de d. O. Oh ibănescu :
I n t r u cea de -apuru r i aducere a m i n t e şi proslăvire a fapte lor săvârşi te de A l e x a n d r u Ioan I . Cuza, cel d in tâ i Domn al P r i n c i p a t e l o r R o m â n e Uni t e , sub a căru i ob lădu i re s'a î n f ă p t u i t U n i rea., s'a făcut secular izarea averilor mănăs t i r e ş t i , s'au î m p r o p r i e t ă r i t ţ ă ran i i , s 'au dat ţ ă r i i p rav i le nouă civile şi s'a pus temeiul aşezământului statului R o m â n de astăzi, începutu-s 'a p r i n g â n d u l ce] bum şi îndemnul domnulu i Gr . Ghica Deleni , să se adune delà norod bani i t rabuincioşi p e n t r u răd icarea acestui monument , ca re va înveşnici în bronz mereu ch ip iu Domni to ru lu i Cuza — în ochii urmaşi lor .
l a ş i i , îm care Alexandru I o a n Cuza. ta domni t ca cel d in urimă Domn al Moldovei, s'a c rezu t chemat a r id ica el cel în tâ i monumen tu l cerut de în t r eaga suf la re românească, p e n t r u a se vorbi de aici delà Iaş i t u t u r o r a de par tea m a r e ce au avut Iaş i i şi cu ei Moldova î n t r eagă î n f ă u r i r e a s ta tu lui R o m â n de astăzi.
Ină l ţa tu-s ' a acest falnic monumen t în al 47-lea an de lungă şi slăvită D o m n i e a Majes tă ţ i i Sale Carol T, Regele Românie i , iar desvălirea lui s'a făcut în faţa însuş i a Majestăţtii Sa le , înso ţ i t d e Alteţele Lor Regale , P r i n c i p e l e F e r d i n a n d moş teni torul T ronu lu i şi de P r i n c i p e l e C a r o l ; Mitropoli t al Moldovei şi Sucevei f i ind I . P . S. S. Domnulu i Domn P i m e n Georgescu; p r i m min i s tru şi m in i s t ru de ex te rne f i ind d. T i t . L. Maio-rescu, ad in t e r im la p reş iden ţ ia consi l iului d e mi n i ş t r i şi m in i s t ru de f n a n ţ e f i ind d. Teodor Ro-sett i , cumna tu l lui A l e x a n d r u Vodă Cuza.; p r i mar al urbei l a ş u l u i f i ind d. Gh. N . Botez.
Scrisu-s 'a actul acesta în cea de a doua capitală, Iaş i i , în a l m â n t u i r i i leat u n a mie nouă sute doisprezece, luna lui Ma i î n 27.
* A fost imposibi l să se mai men ţ ină ord inea
la depunerea sutelor de coroane d i n toate ungh iu r i le p ă m â n t u l u i locuit de români . D e sus p â n ă jos .monumentul e ra acoperi t n u m a i d e coroane, astfel încât aivea înfă ţ i şa rea unei coloane îna l te acoperi tă n u m a i de flori .
După t e rmina rea d iscursur i lor M. S. Regele a p r imi t , în mijlocul une i mar i însuf le ţ i r i a publ icului , def i larea câtorva şcoli super ioare şi reg imente .
A. A. L. L. Rega le au lua t p r înzu l , î n t r ' u n res t r îns cerc de invi ta ţ i , la Mit ropol ie unde au fost găzdui ţ i .
î n s o ţ i t de m i n i ş t r i i : Ar ion , Lahovary , Arge-toianu şi P a n g r a t i , M. S . Regele părăseş te l a şu l la o ra 4 j u m . Se va opr i la Zorleni ( jud. Tutova) unde se află or fe l ina tu l „ P r i n c i p e l e F e r d i n a n d " în f i in ţa t de M. Sa . Mâne la ora 2 j u m . va porn i mai depar te la S ina ia . Corespondent.
Scrisoare din Roma Atentatul din Camera maghiară şi opinia publică italiană: presa italiană critică foarte aspru pe
contele Tisza.
Roma, 26" M a i v.
(Delà corespondentul nostru.) (La tfcei zi le după mare le scandal din Camera maighiară, opinia publ ică italiană! a fost şi ma i p ro fund impre s ionată de vestea a t en ta tu lu i săvârş i t ier i con t ra preşedinte lu i T i sza ; gazetele au a p ă r u t cu port r e tu l contelui şi cu t i t l u r i mar i , cari mai ales în gazete le l iberale şi în cele democra t ice , sunt puţini favorabi le ungur i lo r .
Fap t e l e pe t recu te ieri, sunt descrise cu toate deta l i i le , ş i cu reflecţ i i des tu l de aspre, la adresa reac ţ ionar i lor din Cameria: m a g h i a r ă şi mai ales la adresa conte lu i Tisza.
In g r a b a de a va comunica impresia p rodusă în Ttaliav, n u mai a ş t ep t sosirea la R o m a a gazete lor din celelal te oraşe, ci vă spui n u m a i că în capi ta la rega tu lu i i ta l ian, r ega t care siinpaitizează mul t cu ungur i i , impres ia es te dezas t ruoasă şi publicul foar te ind igna t de despot ismul care lai cauzat t ragedia .
P r e s a d in Roma, are cuvinte foar te aspre, cu car i comentează a t e n t a t u l ; as t fe l , cel d in tâ i z iar din Roma, „II Giorna le d ' I t a l i a " , sub t i t lu l „ U n p a r l a m e n t în sânge ra t " , dupăce vorbeş te de independen ţa şi de g lo r ia na ţ iune i magh ia re , zice textual „Trebu ie însă să no t ăm, că în p a r l a m e n t u l „ u n g a r nu este n u m a i u n s ingur proiect de lege, „care împa r t e în două tabere a tâ t de îndâ rg i t e a-„dimiarea na ţ ională d in Budapes ta , ci un î n t r e g „sistem de pol i t ică fundamenta lă , în con t ra căpruia s'a r ă svră t i t opoziţia... şi dacă s is temul de „ răsvră t i ro n u este mai grav , mai în t ins , m a i te-„ribi l , aceasta se da to re ş t e numa i inf luenţe i pers o n a l e pe c a r e b ă t r â n u l mona rh o are asupra naţ i u n e i magh ia re , în mijlocul căreia dânsu l vine „dese ori , şi carc-1 iubeşte cu iadevărat."
I a r z iaru l democra t ico-monarhic „II Messag-g e r o " , descr ie pe î n t r e a g a pagină 1 în tâ i , desfăşura rea fapte lor t rag ice d in pa r l amen tu l m a g h i a r şi pune fotograf i i le conte lui Tisza şi a celor t re i . . leaders" ai opoziţiei J u s t h , K á r o l y şi Appony i . Când a junge la descrierea scenei în care deputa ţ i i major i tă ţ i i se reped l a r ăn i tu l Kovács şi-1 lovesc cu pumni i şi cu picioarele , o în tovărăşeş te cu un t i t l u : „O scenă de mişelie de să lbă t ic ie" , ia r rapor tu l asupra a t en t a tu lu i îl încheie cu aprecier i le u rmă toa re , pe car i le d ă m în t r aducere f ide lă :
„ N u voi suspenda şed in ţa nici chiar dacă s 'ar „ t r a g e focuri de revolvere aici în aulă şi nici „chiar dacă ar cădea aci şi cinci-zeci de depu t a ţ i " .
„Aces te cuv in te — luiaite d i n t r ' o d a r e de samă ,,a unei şed in ţe ale Camere i d in Budapes t a — a „pr imei şedinţe d ramat ică , sau mai b ine zis a aces-„tei epoci a tâ t de dramat ică , a istoriei poli t icei „ungureş t i , — au fost zise de preşedin te le Tisza, „pe când pe s t radele Budapes te i c u r g e a sângele , „ iar deputa ţ i i d in opoziţ ie cereau să se r idice şe-„dinţa .
„Tisza vrea să se a r a t e , cum s 'a r zice, u n om „energ ic . P a r a f r a z â n d fără rost câte-va din fra-„zele celebre, ca r i se găsesc d in belşug în is tor ia t u t u r o r pa r lamente lo r , Tisza ţ in tea să puie f râu l „conservator , beţ iei revoluţ ie i populare .
„Ac ţ iunea sa însă n 'a fost decât o at i tudine „de cinism mate r i a l , ş i ca tot ce este cinic, a fost „provoca toare şi insu l tă toare . Convins că d r e p t u l „este un zero în fa ţa forţei , că sp i r i tu l şi art icol e l e cons t i tu ţ ie i sun t , sia.u mai bine zis, pot aă se „puie la dispoziţ ia unei major i tă ţ i , Tisza, bă t râ -„nu lu i şi r enumi tu lu i a r t i s t al reac ţ iunei , c a r e se „ insp i ră delà Viena, i-a p lăcut să glumească cu „sânge.
„Şi ieri — dupăce sângele a înroşi t siala de şe-„d in ţe a pa r l amen tu lu i unguresc — Tisza, fidel „cinicei făgăduiel i , nu a suspendat şedinţa. După-
! S'a deschis! er I. és Fia stabiliment colector de fabrică, v o p s i t o r de pănuri, ourăţitor chemic şi spălă-= torie de rufe cu aburi. —
Arad str. Weitzer János nr, 7. *£,ST
Totfelul de haine pentru bărbaţi, femei şi copii se curăţesc pe cale chimică, ori se văpsesc. Albiţii -— rile devin albe ca zăpada. —
Se primesc albituri pentru călcat.
Pag. 4. Nr. 117—1912.
„ce — cum se zice în l imbagiu l p a r l a m e n t a r — „incidentul a fost închis, contele reac ţ ionar a d a t „poruncă să se ©omită alte violenţe în -contra dep u t a ţ i l o r din opoziţ ie, car i s'au. făcut vinovaţ i „numai de acuza că au voit să se respecte constit u ţ i a .
„ Insă , dacă violenţa în genera l , — şi mai ales „ în ceeace pr iveş te reg imul p a r l a m e n t a r — es te „ resp ingă toare , t r ebu ie să recunoaş tem că, a tunc i „când exemplu l de călcare .în picioare a d rep tu r i l o r v ine de là o persoană sus pusă, urmeaiză oea „mai oarbă reac ţ iune .
„Noi nu p u t e m să punem pe cea mai îna l t ă „ t r eap t ă a e ro ismulu i ges tu l r ă sbună to r al lui „Kovács , d a r nici n u p u t e m să nu cons ta tăm că „celee a provocat acel a t en t a t deplorabi l , a fost „ însuşi Tisza, care a asmuţ i t pe agen ţ i i d e poli-„ţ ie cont ra reprezen tan ţ i lo r poporulu i şi d in în-„nă l ţ imea scaunului său de preşed in te , rân jea vict i m e l o r dairi cădeau în fa ţa pa la tu lu i par lament u l u i , pa la t t r ans fo rma t î n t r ' o fabr ică de ned r e p t ă ţ i şi de ne lega l i t ă ţ i " .
Ah, şi dacă opinia publ ică i ta l iană ar şt i cum se poar tă u n g u r i i cu noi români i , câte a r mai spune z iare le! I. T. Alian.
Regele Nichita la Vieno. La o s ă p t ă m â n ă după p r i m i r e a regelui Fe r
d inand al Bu lga r i e i , Majestatea S a împănatul a avut al doilea oaspe încoronat. 'Sâmbătă d iminea ţa la 9 regele Nich i t a al Montenogru lu i a sosit la Viena p e n t r u a face vizită vecinului şi protectorului său F ranc i se losif I .
N ich i t a nu pen t ru p r i m a dată a ven i t la Viena , dar acum s'a p rez in ta t în tâ i ca 'rege. P r i m i r e a ce i-s'a făcut de monarh , do cur te , de poporul pr ie tenos al metropolei a fost ma i mul t decât a-fectuoasă, şi suve ranu l imontenegrini lor s'a p u t u t delà început s imţi fami l ia r î n acest cerc de care al tcum e atât de î n d e p ă r t a t . U n vas d e răsboi aus t ro-ungar 1-a dus d in A n t i v a r i la Tr ies t , ofiţeri super ior i i-au eşit î na in t e aci şi u n ad iu t an t al Majes tă ţ i i Sale, u n t ren special al cur ţ i i 1-a adus, peste M i r a m a r e , la Viena . î n s u ş i b ă t r î n u l monarh l 'a aşteptat la g a r a de isud, ia r aş pe deplin sănătos şi infa t igabi l , genera l i i ş i of i ţe r i i super io r i de serviciu — î n t r e ei r emarcăm pe dl colonel S i lv iu de H e r b a y — , o companie de onoare, şi foarte mul t publ ic pe p ia ţa din faţa g ă r i i frumos împodobi tă cu s t inda rde t r icolore.
10 minu te îna in te de 9 muzica in tonează imnu l habsburgic , drapelul se închină , Maiestatea Sa i n t r ă cu suita, p r imeş te rapor tu l , t rece în revistă compania, mul ţămeşte şi -se postează la locul unde va avea să stopeze vaporul-salon.
D a r m a i e t imp , F ranc i s e Iosif pr iveş te p r i n î m p r e j u r , pen t rucă , conştienţios cum este, să se convingă că toate dispozi ţ i i le .sunt l u a t e ; face semn să se acopere cei fon ;• : :*ini c ivi l i admiş i să in t r e aci pe peron, şi se " ,., • aptă spre g r u p u l arhiduci lor care formează -un <;ir după r a n g u l ce poar tă la cunte, F ranc i se F e r d i n á n d , P e t r u F e r d i nand , F ranc i se Sa lva tor , F r i e d r i c h , iCarol Albrecht şi R a i n e r . î m p ă r a t u l se î n t r e ţ i ne cu arhiducele F ranc i s e F e r d i n a n d , şi d in ^es tur i înda tă înţelegem că e vorba de explozia din ziua precedentă la Wollersdorf l ângă Wiener^Neustadt . S ă nu se creadă că sunt exage ră r i o r i eufemisme cele ce se scriu despre sănăta tea m o n a r h u l u i ; împăra tu l a ra tă excelent , e d e coloare sănătoasă în faţă, păşeşte elastic şi se ţ ine d rep t , n u m a i umer i i cedează uşor .sub sarcina celor 82 de a n i . Cli-Tcnomul fusese î n preseară la locul s i n i s t r u l u i ; cum istoriseşte an imat , expl ică, descrie, în at it ud ine deslegată, d a r „ s t r a m m " , î n t imp ce Majes ta tea S a ascultă, în t reabă , reflectează cu b r a ţ u l s t âng răz imat pe m â n e r u l săbiei , toate p r iv i r i l e sunt înd rep ta te spre dânşi i , şi a re ceva ex t raord i nar această î n t r e ţ i n e r e aci, degaja tă , a celui ma i b ă t r î n suveran, iubi t şi venera t de lumea în-
!! Gratis nicăiri!! dar cu preţuri i e f t ine
t r eagă cu urmaşu l său, a d m i r a t î n floarea bărbăţiei sale desăvârşite.
Adiu tan tu l -genera l , contele P a a r , rapor tează că t r enu l in t ră , î m p ă r a t u l păşeşte îna in t e , muzica începe imnul monténégr in , sa lu t genera l , t renu l s t ă ; încet şi precaut , regele Nichi ta , păşeşte pe t rep te le cupeului în jos bătrân şi el, t recut de 70 de ani , de coloare r u m e n ă a celor delà ţ a ră , cărunt , cu musta ţa ră teza tă scu r t ; îndesat ş i 'g ros , l-ai crede mic de s ta tu ră , deşi e î n a l t ; foarte vioi ochii , p r i v i r ea deşteaptă, finureagă înfă ţ i şarea deschisă, s impa t i că ; poa r t ă costumul ţ ă r i i sale, cuşmă îngus tă , sub pr i s tucu l bogat înf lor i t cu brodre i i , un fel de manta , până la genunchi , de abă subţ i re , călcaită î n cute l a rg i şi v ineţ i tă , aducând aminte p o r t u l d in unele ţ i n u t u r i ale Băna tu lu i . S a l u t ă şi se apleacă adânc. F ranc i se Iosif îi î n t i n d e mâna î n a i n t e şi î l p r imeş te î n modul cel mai călduros. S e vede p e faţa şi pe ges tur i le Majestă ţ i i Sa l e o deosebită bucu r i e binevoi toare în faţa oaspelui său. Urmează prezentăr i le , t re cerea pe d ina in tea companie i de onoare, u n scur t cercle, apoi maies tă ţ i le ies u r m a t e de sui ta în t reagă şi după câteva momente auzim aclamări le publ icului aduna t afară.
Regele Nich i ta a fost î noua r t i r a t la B u r g . î m p ă r a t u l 1-a însoţi t p â n ă aci.
La ameazi a fost p r î nz comun ac i ; d u p ă masă s'au schimbat vizite ? Sea ra , d ineu de ga lă î n galer ia cea mare la Schönbrunn . N ich i t a s'a p re z in ta t deja în un i fo rma de colonel a l r eg imentului 55 de in fan te r ie care i-l'a ofer i t î m p ă r a t u l cu pr i le ju l acesta.
Au fost ex t raord ina r de călduroase toastele ce au schimbat în l imba franceză cei doi m o n a r h i . F ranc i se Iosif a făcut aluzie p r e g n a n t ă la meri tele regelui Nich i t a p e n t r u re ţ inerea păci i în Balcan şi-a expr imat s impa t i a ce poar tă poporulu i monténégr in şi suve ranu lu i său. I a r regele N i chita a r ă spuns cu cele mai expres ive cuv in te de mul ţ ămi re , recunoşt in ţă şi devotament, în numele său şi în numele ţ ă r i i .
j ,Bunătă ţ i l e Voastre, Sire — a zis între altele Nichita — sunt dintre acelea cari nu se uită. Totdeauna îmi voi aduce aminte de acelea, precum cu fericire îmi voi aminti primirea cardială cu cure. Maiestatea Voastră a ţinut demn a mă onora.
Muntenegrul găsindu-se lângă monarhia mare a Habsburg ilar, profită bogat de vecinătatea aceasta; el trage beneficii eponomice de aci şi îi este dator pentru multe progrese ale culturii şi civilizaţiei sale.
De aceea sunt fericit de a putea asigura Majestatea Voastră că toatet intenţiunile mele \au leu» scop strîng.erea şi mai tare a legăturilor de bunii vecinătate şi de prietenie care, sprei fericire, exi+ stă între imperiul său şi îmtre ţara mea.
Prosperitatea poporului meu şi menţinerea păcii fiind idealul suprem al preocupaţiwnilor mele, mulţămesc din inimă Majestăţii Voastre pentru sprijinul simpatic ce binevoeşte a-mi acorda".
D u p ă dineu regele iNichita s 'a dus încă la operă şi a asistat la p r e d a r e a ba le tu lu i „Nippes" de românul nostru G r i g . cavaler de P a n t a s i .
Duminecă d iminea ţ a a fost în cur tea pa la tu lu i delà S c h ö n b r u n n pa rada corpului de automobi-l iş t i vo lunta r i ai a rmate i . î m p ă r a t u l a îmbrăca t şi el un i fo rma de colonel. L a ora 10 au începu t cei doi bă t r în i coloneii auguş t i t recerea p r i n t r e l in i i le automobilelor, u r m a ţ i d e n u m e r o a s a su i tă de genera l i şi of i ţer i de s t a t ma jo r toţi cu bicorne cu p e n e ; dar s'a r id ica t o f u r t u n ă , deodată a început a ploua tare şi suveran i i au fostbine s t ropi ţ i în t imp ce au urca t încet işor t rep te le neaooperi te ale pa l a tu lu i . Def i la rea , în mi j locul ploii torenţ ia le , au pr imi t -o de pe balcon, sem t i ţ i .
Domni to r i i au Tămas î n c ă un t imp î m p r e u n ă , apoi s'au despăr ţ i t , luând regele Nicolae răma3 bun delà împăra tu l .
La ora 1 a fost masă festivă la moş ten i to ru l t ronu lu i .
După ameazi, N ich i t a s'a dus la F r e u d e n a u la derby, unde a r e î n t â l n i t î n t r e a g ă curtea. Regele
a p r iv i t cu mul t interes a l e rgă r i l e şi s'a î n t r e ţ i nu t pr ie teneş te cu persoanele d i n j u r u l său. ß e zice că neobişnui t cu uni forma de of i ţer , N ich i t a a salutat mai de m u l t e or i r id icându-ş i ch ip iu l ca o pălăr ie .
Cu asta s'a epuizat p rog ramul . Regele a luat adio delà a rh iduc i şi delà arhiducese, a c inat în apar tamente le sale cu domni i d i n su i t ă , şi Luni d iminea ţa la 8 a plecat din g a r a de vest, cu ace-laş t ren al cu r ţ i i , sp re Tr ie s t şi iCetinie, în patr ia ea. C. N.
Delà fraţi DIN BUCOVINA.
Centenarul răpirii Basarabiei în Cernăuţi.
Discursul d-lui Aurel Stefanelli ţ i nu t cu ocazia şezători i de doliu.
O n o r a t audi tor , Români lor ,
S e împlinesc o su tă de an i d e când o mamă blândă şi bună a p ie rdu t p r i n v i t r eg ia sorţ i i una din fiicele ei. A fost m u l t ă ja le şi m u l t p lâns hk despăr ţ i re , a fost mu l t ă desnădejde şi m u l t ă nădejde în r ă sp la t a celui d e sus, d a r b lăs tămul unui ceas r ău a v ru t ca răsp la ta cea d r e a p t ă şi reîntoarcerea fiicei p i e rdu t e să fie şi laizi încă, după 100 de v remur i , un vis ideal, o soarbe nedreapta 1 , a v ru t ca noul s t ăpân să pude î n t r e m a m ă şi fiică u n lanţ de cazaci p r i n ca r e ab ia miai po t s t răbate suspinele şi ja lea doinelor de peste P r u t .
E so ra noas t ră cea mezină , Gemând s u b c n u t u l de ca lmuc Lega tă 'n l an ţu r i iái e i m â n ă :'< D e ş t r e a n g tâ rând-o ei o duc.
Şi ja lea mamei î ndu re ra t e a c rescu t d in an în an cum a scăzut nădejdea ei. Cu in ima însângerată miama a văzut în torcându-se de o sută' de ori ceasul ja lnic al despăr ţ i r i i . Şi fiica ei e r a d i n an în a n mai îns t ră ina tă , u i t ând de porvul, de graiul şi de versul doinelor s t r ăbune .
Acum, dupăce o su t ă de ani de sufer in ţă , volnicul s t ă p â n p regă teş t e orgi i de veselie î n t r u a-min t i r ea ferici tei r ăp i r i şi va laide în templur i t ămâie . T o a t ă ja lea desnădăjdui tă , toa tă durerea mută a mamei aduna tă î n t r ' u n veac a t r ebu i t să isbuenească acum şi cu glasul înăbuş i t de lacrimi ea ehiamă fiii ei de p re tu t i nden i să îmbrace haina de ja le şi să p l ângă î m p r e u n ă cu dânsa pe cea mai d r a g ă şi mai nenoroci tă d in t re fiicele ei.
Români lor ,
Se împlinesc o su tă de ani de là r ă p i r e a Basarabiei ş i român imea de p re tu t inden i , u r m â n d u-nui îndemn sufletesc genera l , al c ă r u i in te rpre t s'a făcut savantu l p rofesor de istorie A. D . Xeno-pol, a ho tă râ t a înf ie ra în fa ţa E u r o p e i în t reg i , ned rep t a t ea făcută români lor î n anul 1812 şi a face o zi de doliu na ţ iona l d in ziua în care ruşii vor serba cen tenar id fericitei „ a n e x ă r i " a Basarabiei . — Ş i noi , români i bueuvineni , n e împlinim o da tor ie s f ân tă şi du re roasă fiaiţă de neam şi de u m b r a mar i lo r eroi u n i n d glasul nos t ru de du re re cu cel al români lo r d e p re tu t inden i şi jelind împreună cu ei cea miai t r i s tă pag ină a istoriei noas t re . P r i n şezătoarea de astăizi iái J u n i m e i , românii bucovineni aduc obolul lor de d u r e r e la alta ru l comun . Deie D o m n u l ca s t r i gă tu l nost ru de despera re şi ja le , un i t cu cel al t u t u r o r românilor să fie o mică m â n g â i e r e p e n t r u asupr i ţ i i noş t r i f ra ţ i din Basarab ia , să fie u n b lăs tăm pent r u ceioe cred că vor cumpăra cu bani sau e u cnutu l conşt i in ţe p e n t r u recunoaş te rea u n u i sistem de g u v e r n a r e rusesc, deie Domnu l , ca s t r igă tu l nos t ru de desperare să fie o veşnică şi nemiloasă
DANTELE, CORDELE, ART1CLH, ŢESUŢI, se capătă nu-
mai în filiala magazinului Budapestan de dantele în ARAD,
bulevardul Andrássy numărul 20 [Palatul El. Fischer].
Bi 118 — m s . „ R O M Â N U L
mustrare de cuget p e n t r u acei român i basanaibeni, cari uitând d e omenia şi g lor ia n e a m u l u i lor se pregătesc a se rba a l ă tu r i cu ruşi i a n e x a r e a Basarabiei. P e n t r u ei tot. d i spre ţu l şi b l ă s t ămu l u n u i neam înt reg care-«i cunoaşte da to r ia .
Prin şezătoarea de laizi a J u n i m i i n e a m u l românesc din Bucovina exp r imă d u r e r e a şi d ispreţul său pen t ru cei ce-1 mer i tă . „Viaţa Nouă".
•
DIN ROMÂNIA. Şedinţa delà Academie. S â m b ă t ă l a ore le 3
d. a. Academia Română 1 a ţ inu t şedinţă i n t imă sub préside n ţ ia d-lui Negruzz i .
In t rându se în ord inea d e zi, d. de M a r t o n n e , cunoscutul geograf francez, care a ţ inu t o ser ie de conferinţe la noi , a fost ales m e m b r u corespondent al Academiei Române .
D. D. S t u r d z a este reales cu unan imi t a t e secretar a l Academiei pe t e rmen de 6 ani . D-sa luând cuvântu l , m u l ţ u m e ş t e d-lor aeademiciani de cinstea ce i-se face, as igurându- i că şi d'iaci înainte va munci cu aceeas dragos te ' ca şi p â n ă a-cruma pen t ru Academia Română .
D. I a c o b N e g r u z z i es te reales prez ident al Academiei pe a n u l 1912—1913. D-sa mul ţumeşte membr i lo r Academiei d e cinstea ce i-se face.
„Sunt t re i ani de-arândul , zice d-sa, d e când Academia mi-a făcut cinsteai d 'a mă alege prez i dent. Voiu cău ta — ca şi în anii p receden ţ i — a ridica câ t mai sus îna l t a ins t i tu ţ i e ai că re imem-bri suntem."
Sunt aleşi apoi — oai viceprezidenţ i — d-nii X. Gane de là Iaşi , 1. Bogdan şi Hep i t e s .
In s fârş i t Academia ho tă reş te ca mie rcu r i — când a r e loc u l t i m a şedinţă d in sez iunea cu ren t ă — eă se facă decernareta) premi i lor . Se vor cet i — cm aceas tă ocaz iune — rapoa r t e de ta i la te asupra lucrăr i lor p remia te .
Ştiri politice din Viena. Parlamentai austriac în faţa unei alternative. —
Echoul evenimentelor ungare în Austria.
P r i m i r e a en-ibloc a proiectelor m i l i t a r e în parlamentul u n g a r l'a conetr îns p e g u v e r n u l austriac să se adreseze p a r l a m e n t u l u i cu cererea, ca in cel mai scur t t imp să se lămurească ce a t i tu dine intenţ ionează să ieie acum. Dezbaterea târ-zielnică a legi i mi l i t a re a fost până acum motivată cu aceea, că n u se voieşte, a se l u a hotarîri obli-
I gàtoare, până când n ' a fost l ă m u r i t ă soar tea reformelor mi l i t a re în U n g a r i a . Aceasta este hotă-rîtS acum şi n u ma i poate f i n i c i o îndoia lă , că şi casa magna ţ i lo r îşi va d a cons imţămân tu l la legea mil i tară c re ia tă pe o cale a tâ t de memorabili ţi apoi n u în t â rz i e n ic i sancţ iunea d in pa r t ea coroanei. D i n cauza aceasta t r e b u i e să n e dăm seama că avem de a face cu u n fai t accompli . P a r tidele par lamentu lu i aus t r i ac au a r ă t a t p r i n at itudinea lor încă l a p r i m a ce t i r e a reformei mi l i tare, că major i ta tea lor va vota re forma şi sun t gata de a n u face n ic i o obiecţ iune la oaz, că s'aT face încercarea, ca şi i n A u s t r i a să fie t recu tă posibil cât ma i iu te legea m i l i t a r ă p r i n un procedeu scurtat. S e val id i tează aci î m p r e j u r a r e a că nu e vorba numai de spor i r ea pu t e r i i a rmate , cerută de admin is t ra ţ i a a rmate i , ci p r i n i n t rodu cerea serviciului de doi ani se face ş i o m a r e binefacere populaţiunei. O a m â n a r e şi pe m a i depar te a rezolvirei legii m i l i t a r e a r î n t â r z i a de a l tcum şi ţinerea asentărilor, ce ar provoca cel mai m a r e resentiment în ce rcur i le in teresa te , ca re sunt miile, cari s t au îna in tea a sen tă r i i ! Da to r i a guvernului este acum p r i n t r a t a t i ve cu e lementele renitente — î n t r e car i în p r i m u l r î n d sun t a se înţelege rutenii, cari amen in ţă cu obstrucţ ia d in cauza neîmplinirei p re tens iun i lo r lor un ive r s i t a r e
Fabrica de granit, syenit industrie de marmoră şi ciselare de peaträ a lui
— de a î n l ă t u r a piedecile, ca r i §« p u n în calea unei desbater i expedi t ive a l eg i i m i l i t a r e .
Ce rcu r i l e guve rnamen ta l e intjenţionează, ca legea m i l i t a r ă să f ie xezolvită a t â t î n oomieie, cât şi î n p l é n u m încă îna in tea provizor iu lu i bugetar , î n cursul l une i i u n i e ,
E foar te in t e resan t a vedea c u m judecă op in ia publ ică d i n Cis le i thania evenimente le d i n u n g a r ia . P r e d o m n e ş t e impres ia , că a t â t p rocedura conte lui Tisza ş i a t rabanţ i lo r l u i , cât şi a aşa. n u m i t e i opoziţi i n u este a se l u a î n serios, ci şi a c u m a-vem d e a face cu o comedie l ips i t ă d e demni t a t e . Ep i sodu l cu a t e n t a t u l depu t a tu lu i Kovács (S t r a s ser) n u schimbă î n t r u n imic fap tu l , deoarece fap ta unui m a g h i a r fabr ica t cu 5 p i ţu le e ap roape imposibil de a fi j udeca tă oa o fap tă a u n u i „mart i r na ţ iona l" , mai cu seamă, că dupăce e'a cons ta ta t că Kovács a fost a m e n i n ţ a t cu r u i n a f inanc ia ră în u r m a speoulaţ iuni lor sale la bursă şi astfel e r a u n u l d i n t r e acele existenţe, c a r i n u mai au n i m i c de p i e rdu t . La tot cazul noi cei d i n Aus t r ia ne-aan convins în u r m a evenimente lor ma i recente d i n U n g a r i a , că s i s temul de p â n ă acum din P e s t a n u va m a i putea f i m e n ţ i n u t pe m u l t t imp , ci se va p r ăbuş i î n t impu l cel m a i aprop ia t . Şi aceasta n u o va pu tea împiedeca n ic i contele Tisza cu pol i ţ i ş t i i săi chemaţ i în a ju tor . D o m n i a o l igarhie i m a g h i a r e merge cu paşi g r ăb i ţ i spre s fârş i tu l ei şi în z iua î n care se va ere i a r e fo rma mi l i t a r ă va da bancrot cu totul.
Viena, 16 iun ie . Ausiriacus.
Bajonett auf! — Spicuir i . —
Sfărâmătorii se sfarmă. — Astăzi mie, mâne ţie. Ai noştri pintre ei, când se răsboiesc ei între ei .
Budapesta, 11 I u n i e .
I a t ă , că se •împlineşte o săp tămână , d e când s'au început c iocnir i le , de u n aspect t ragicomic, d in t r e Tisza şi opoziţ ia coaiiată, p r i n lov i tu ra de s tat comisă de contele Tisza M a r ţ i n. a. î n t r e 10 ore 52 m. ş i 11 ore 2 m. în care r e s tknp n u tocmai sc rupulosu l „leu delà Geszt" a „ i sp r ăv i t " proiectele mi l i t a re , r iddcânduise de ma i mu l t e or i , la u n semn d a t 230 de depu ta ţ i guve rnamen ta l i din total i i lor, î n t r ' u n sgomot in fe rna l , f ă r ă să ştie de ce. Dupăce se m a i potolise sgomotul, t recură deja 8 m i n u t e delà deschiderea şedinţei , nota r i i camerei , r î n d pe r î n d au pă ră s i t t r i b u n a prz id ia lă , s p r e a comunica depu ta ţ i lo r colegi sen-saţ ionala veste, că ei au votat proiectele mi l i ta re . . . în genera l şi î n special , b a îşi în a t r e ia cetire.. .
S'a i sp răv i t ! Nic i u n remediu. . . t e m p e r a t u r a s'a u rca t la cele mai îna l t e g rade , p a r l a m e n t u l u n g a r agonizează.
Şeful opoziţiei l u l i u J u s t h în despera rea lu i — ce era să facă — s'a a runca t î n t r ' o calesă dând î n d r u m a r e a v iz i t iu lu i să oprească la pitonul bazar, ce-i cade în d r u m . Această ho tă r î r e a şefului opoziţiei a fost p r i m u l gest de re to r s iune .
S 'a s fâ r ş i t cu r ăbda rea — de ambele pă r ţ i . Gladia tor i i ambelor tabere au lua t ho t ă r î r i extreme. I n aceiaşi zi is torică opoziţia întrebulinţând toate soiuri le d e obiecte p r i n car i poţi p roduce sunet, asurzi tor dacă v rea i , — au cercat să împiedece orice desbatere, dându-se deviza, „că până ce Tisza e p rez iden t şti Lukács p r e m i e r în par lamentu l u n g a r n u se va mai desfbate n i m i c " . Numai cât şi-au făcut socoteala f ă r ă b i r taş , căci în aceiaşi zi istorică, a a p ă r u t u n se rgen t de poliţie — de a tunci deveni t celebru — cu numele P a v l i k în inc in tă , ma i b ine pe scenă, în tovărăşia a 150 de poli ţ iş t i b ine dresa ţ i , şi a scos r î n d pe r înd , la o r d i n u l comandan tu lu i s u p r e m contele Tisza, (care mai a r e încă o funcţ ie — e şi prezident al camerei u n g a r e ) , — pe r en i t en ţ i i opozanţi .
Ce era de făcut — de ambele părţii. F i eca r e pe pot r iva lui . P r o b a genera lă , ţ i n u t ă în aceia zi is tor ică a succes de m i n u n e — p e n t r u ambele
Iosif Nagy Braşov, str. Fântânei Nr. 50.
păr ţ i . F ieca re , încălzi t d« nădejdea mai Mn«lui , în credinţa că s i l inţele l u i pa t r io t i ce vor fi tnco-* ronate de succes, a con t r ibu i t d u p ă pu te r i cu reprezentaţ i i le eă aibă succesul dor i t . F i eca re zi , o săpt ămână de zile, s 'au ţ i n u t două reprezenta ţ i i , u n a îna in te de aimeatt, alta d u p ă amiazi .
Ce e ra d e făcut ?! * \ *
Dupăce descăroase deputa tu l Kovács revolverul şi se potolise î n t r u câtva iribaţia ne înch ipu i t ă , extazul, ce a s t ă p â n i t m i n u t e în t r eg i , pe toţi car i au as is ta t la şed in ţa aceea memorab i lă , î n inc in tă şi pe ga le r i i , a m g r ă b i t , s t ăpân i t de imboldul ce c u p r i n d e pe orice om în aşa momente , d» a schimba o vorbă cu or i şi c ine — pe culoar», căutând pe deputa ţ i i noşt r i . I i af lasem înconjura ţ i de m a i mu l ţ i depu ta ţ i guvernamenta l i .
Dupăce se despăr ţ i ră , m ă apropi i şi î i î n t r eb : „Cum, domnilor depu ta ţ i î n aşa societate du-
b i e ! " „ Inch ipueş te ' ţ i — r ă s p u n d e depu ta tu l Vai -
da — ne cearcă r î n d pe r î nd oameni cu car i n u schimbasem nici o vorbă până acum".
,Dar nu n u m a i g u v e r n a m e n t a l i i " — a d a u g ă deputa tu l Miha l i . Cu Désy Zoltán avusem ma i na in te o discuţie. A veni t la m i n e adânc m â h n i t în t rebau du-<mă „ce zic la toate acestea ?" I -am răspuns , că escor tarea lor e m a i m u l t comică, or i cât de revol tă toare a r f i în fond, deoarece ei nu se opun serios, ci lasă ca se rgen tu l să simbolizez» n u m a i volnicia. N u a fost aşa, când cu cazul Va ida" .
„Deal t fe l îi spusesem" —zice depu t a tu l Vai da — „astăzi m i e , m â n e ţ i e ! "
I n t r ' u n a d in zilele aceste is tor ice, dupăc« opoziţ ia, escortată, a demons t ra t pe s t r adă în tovărăş ia publ icu lu i de pe s t răz i , care-i ac lama, s 'a î n t âmplat- u n inc ident foarte semnif ica t iv . S e adunase o m u l ţ i m e considerabi lă d e oameni p e s t r ada Rákóczi, aşa că r eg imen tu l de soldaţi postat pe aceasta s t r adă sub comanda u n u i căp i tan , a t rebui t să in te rv ină p e n t r u menţ ine rea o rd ine i .
Căp i t anu l se adresează celor d i n f run tea convoiului , î ndemnându- i să se resf i re . Gră ieş t e că t r ă şeful opoziţiei J u s t h .
J u s t h r ipos tează : „ E u sunt deputa t — m ă apără imuni ta tea — merg u n d e v r e a u ! "
„Was d e p u t a t " — zice căp i t anu l ş i cont inuă apoi în acelaş momen t în torcându-se că t r ă soldaţi :
„Ba ione t t a u f ! " Şi zeci de suli ţe se î nd rep t au s p r e p ieptu l lui
J u s t h . F i o r i i ce i-a s imţ i t în acele c l ipe b ă t r î n u l şef al opoziţiei , ar t rebui să-i s imtă cât de des îngâmfa ţ i i pol i t ic iani magh ia r i . JŞboaia aceasta 1« cam lipseşte —şi noi o s imţ im. Cerdac.
Cronică externă. Un demers bulgar in România. U n ziar tur
cesc „Iktiharm" reproduce r ă spunsu l p e care , d u p ă „Den" , d i n Sofia, p r imul-minis t ru român l'iair fi făcut r ep rezen tan tu lu i Bu lga r ie i la Bucureş t i în chestia unu i demers comun pe l ângă guve rnu l turcesc p e n t r u a obţ ine despăgub i r i p e n t r u pierder i le su fe r i t e p r i n înch iderea Dardane le lo r .
D u p ă „ D e n " , aces t răspuns ar fi fost u rmăt o r u l : „Guve rnu l român nu va face în această pr iv in ţă nici u n demers pe l ângă Turc ia . Dacă scopul ce u r m ă r i ţ i este să împingeţ i micile s t a t e balcanice să facă p res iun i asupra ei, nu vă bizuiţ i de loc pe noi . Spune ţ i chiar guve rnu lu i d-voastră că în oaz de conflict turco-bulgiar, p e n t r u f iecare om ce se va t r i m i t e de d-voastră la g r a n i ţ a tur cească, noi vom t r i m i t e t re i la gnatniţa bulgărească ."
Rep roducând acest răspuns , z iaru l turcesc spune că n u c rede în pa r t ea a doua a acestei de-c la ra ţ iun i , găsindu-o incompat ib i lă cu cur ten i» p a r l a m e n t a r ă ca r e d i s t inge pe oameni i de s ta t rom â n i şi cu func ţ iunea d e şef de guve rn . Deci n u
p r i m e ş t e şi execu tă or i-ş i -ce fel de luc ră r i la c lădi r i , m o n u m e n t e mausu l eu r i în orice fel de s t i l . Lifprcazà luc ră r i de m a r m u r ă p e n t r u m o -bi la tur i . In u r m a m o d e r n u k u a r a n j a m e n t de fab;-.uftţie, p r e ţu r i iefnine. D i n depozi tu l m e u b o g a t do m o n u m e n t e , în care efeptuesc v i n d e r i î n m a r c şi în m i c liferez colegilor de b r a n ş e şi
obiec te s ingura t i ce , î n p re ţu l de fabrică,
i w s. . R O M Â N U L " 1 1 8 - ! - r
re ţ ine decâ t p r i m a pa r t e şi se î n t r e a b ă cum se poate împăoai demersu l Bu lga r ie i cu declaraţ i i le de pr ie tenie şi cu do r in ţ a de bună în ţe legere pe cari ea nu a înce ta t să le expr ime guvernu lu i o-toman. Rezu l t ă că cabinetu l Gbeşov şi pa r t i du l care-1 susţ ine au n men ta l i t a t e foar te b izară pent r u otomani în chest i i le de in terese mater ia le . -N1 ici unul , nici celalal t nu se ocupă 1 de pr ie tenie .
î n t â i punga , p i i e t en ia la u r m ă . Ziarul turcesc declară că nu e surpr ins de a-
ceastă a t i t ud ine şi adaogă :
„Credem că acest demers al guvernu lu i bu lga r pe l ângă Român ia a fost dic ta t de d o r i n ţ a de a uti l iza dispoziţ i i le ruseşt i în aceas tă chest ie , căci, dacă guvernu l rusesc ar fi făcut să par t ic ipe toate s ta te le de là marea N e a g r ă la ce re rea sa de despăr gub i re , e firesc că aceiaista ar fi avut mai m u l t ă şansă să fie p r i m i t ă de S u b l i m a P o a r t ă ca fiind opinia publ ică europeană . Cabine tu l Gheşov, a-mic al turc i lor , este în aceiaş t imp rusofil . De a-ceea nu © de mirtaire că î n t r ' o chest ie de bani , să sufere degrabă ascendentul d i n P e t e r s b u r g . P r i e tenia Românie i pen t ru Turc i a este, însă, o s tavi lă pen t ru Rus ia şi Bulgar ia . D e aceea aceste două s ta te cau t ă să se folosească de orice pr i le j p e n t r u a încerca o răc i re a acestei pr ie teni i . La Sofia, mai cu seamă, se operează în această d i rec ţ ie cu o îndemâna teeă în f lăcăra re , îndeosebi de când s'a r ă spând i t zvonul despre o- alianţă 1 tu rco-română. Acum de cu rând a fost vorba, ch iar , ca să se alipească Român ia de B u l g a r i a p r i n t r ' o l egă tu r ă mai s t r â n s ă : căsă tor ia fiicei p r i n ţu lu i moş ten i to r român cu p r i n ţ u l Boris , moş ten i toru l t r onu lu i b u l g a r ; d a r regele Ca ro l nu pa re pa r t i zan al a-eestei căsător i i , d in motive polit ice. Cu u n cuvânt , bu lgar i i se silesc ca să înşele R o m â n i a ; român i i s tăru ie î n a nu se lăsa ademeni ţ i " .
Răsboiul îtalo-turc. I n şedinţa de luni a ciai-merei o t tomane depu t a tu l R a h m i în t r ' o vorbi re lungàl a dec lara t , că până când vor ţ ine lup te le victorioase ale t u rc i lo r şi a rabi lor n u se va latfla nici u n guve rn o t toman, ca re să p r o p u n ă camerei , ca să eonceadă măcar o pa lmă de loc d in te r i tor iu l na ţ ional , iar depu t a tu l Ş e f i e a spus că l u p i i tor i i d in Tripol is po t să fie s iguri , că reprezentanţla T u r c i e i nu-i va părăs i nici când. A făcut cunoscut apoi că başa Nesid, comandantu l d in Tr ipol is a colectat delà ostaşii săi 1350 fonti pen t ru flotă, iar beiul En-ver 750 fonti p e n t r u cumpărarea! unui aeroplan.
Cu pr iv i re la ocuparea Zanzuru lu i o ş t i re se-miofiooasă d in Constant in apoi spune că i talienilor le-a succes să debarce la ţ ă rm după o bombardare de 8 ore, dar încercarea de a lua în tă r i tu -ri le cu a sa l t mi le-ar fi succes, a fost respinşi de t rupe le otomiane.
Ş t i rea aceasta cont raz ică toare celei sosite la Roma despre ocuparea Zanzura lu i şi oazei d in ju ru l lui d e că t r ă i tal ieni însă pa re tai fi numa i pen t ru l in iş t i rea popula ţ iunei otomane.
F lo t a i ta l iană e î n p l ina acţ iune şi se crede că asediarea insulelor Chios şi Mit i lene e n u m a i chestie d e t imp . Agenţia/ R e u t e r anunţai d in Smi rna , că sâmbăta t r ecu t ă au fost observate în j u r u l insulei Leros , 19 vase i tal iene îna in t ând înspre ţe rmul o t toman .
O te legramă din Constant inopol spune că din 10,000 i ta l ieni expulsa ţ i 5,000 au şi plecat , Miaii toţ i încearcă să-şi amâne p lecarea sperând că guve rnu l va r e t r a g e ord inul d e expuilsare. Min i s t ru l d e i n t e r n e a făcut cunoscut însă, că după t e rminu l da t , adecă 13 iunie , i ta l ieni i nu vor mai fi sufer i ţ i p e teritoriul imper iu lu i otoman. Ziarul i ta l ian „ T r i b u n a " pr imeş te d in Ph i -lipopolis şt irea, căi pe insulta Chios s 'ar fi pe t recu t u n măcel all c reş t in i lor . (Furia nrohamedanilior e î nd rep ta t ă mai cu seamă con t ra grec i lor şi în toa te mecetele se declară răsboiul sfânt con t r a creşt ini lor . I n S m i r n a poporul se înarmează şi în tă resc po r tu l în vederea u n u i a tac d in pa r t ea
flotei i tal iene. I n zilele aceste au fost aduse şi ma i m u l t e tunur i .
* Cont ra revo lu ţ ie în China . Cercur i le din
Vierna sunt foar te îngr i jo ra te d i n causa s i tuaţ iei cr i t ice d in China. Cont ra revo lu ţ i a îşi r idică capul amen in ţă to r şi ag i ta ţ ia a lua t măsur i încât şi s t ră ini i -se află în per icolul cel mai mare . în t r eagă mişoairea revoluţionară! t inde la restabil irea monarhie i , da r n u mai cu d inas t i a Mandsu pe t ron , ci dinast ia p r e m e r g ă t o a r e ei ca re a fost r ă s t u r n a t ă de Mlaindsu î n sec. al X V I I I . U n r am al dinast iei de t ron isa te de Mandsu mai t ră ieş te şi azi şi în favorul acestuia s 'a început mişcarea revolu ţ ionară . Toate dep ind însă de là a t i tudinea ce o va lua J u a n Sch ikka i . Grav i t a t ea s i tuaţ ie i e măr i t ă şi p r i n împre ju ra rea , că î m p r u m u t u l încerca t pen t ru saniarea s tăr i i f inanciare a repu-blicei n u se poa te esopera, la ce dea l t cum vina o poar tă guvernu l , nevoind să primească' asupra veni te lor republicei supravegherea de eă t ră puteri , cari iar cont r ibui la î m p r u m u t .
la „Fundatiunea ziariştilor români 1 ' .
Delà „Funda t i unea pen t ru a ju tora rea ziarişt ilor români d in U n g a r i a " n b s e comunică următoarele :
1. I n favorul fundaţ iuni i s'au t r a n s p u s în decursul săp tămâni i t r ecu te la banca „Arde l eana" din Orăş t ie . Veni tu l conferenţei d lui dr . 1. Lupaş , ţi
nu tă la Sibi iu în 17 Apr i l a. c. K 332.— Veni tu l conferenţe i d lui Oct. Ooga , ţi
nu t ă la 26 Maiu a. c. K 118.80 Veni tu l conferenţe i dlui Ioan I . Lăpă-
diaitu, ţ inu tă la Arad în 15 Apr i l a .c K 237.— Delà fest ivalul Bar i ţ a ranja t de „Gazeta
{Transilvaniei" Braşov K 313 .— D^la convenirea socială a eodalilor ro
m â n i din Sib i iu , ţ inu tă la 15 Mai a .c. K 50.— Delà „San t ine la Satul-nou K 50.—
( Tota l K 1,100.80
Í2. Confe r in ţa dlui dr . I oan Lupaş „Mis iunea
scopilor Gheras im Adamovici şi Ioan Bob la tea d in Viena în anul 1792" s'a t i pă r i t în bro
şură şi se va vinde î n favorul fundiaiţiunii ziariştilor. Această b roşură valoroasă, ca re va face cinstei or icărei case româneş t i şi al cărei p r e ţ este n u m a i 1 cor., se va t r imi t e t u t u r o r f runtaş i lor români cu rugiarea să se pr imească şi reseumpere , iar bani i să-i r e m i t ă „Bănci i genera le de asigur a r e " de u n d e se vor depune apoi la banca „Arde leana" din Orăş t i e .
Din pa r t ea bănci lor noastre a incurs la „Fun dat iunea ziarişt i lor români ' până a c u m a în total suma d e K 3179.44 şi anume d e l à :
„Alb ina" , Sibi iu „Ardeleanta", Orăş t ie
K 1000.— „Alb ina" , Sibi iu „Ardeleanta", Orăş t ie K 1000.— „Ar ie şana" , T u r d a K 2 5 . — „Agr ico la" , 'Sebeş K 50.— „ A u r a r i a " , A b r u d K 50.— ..Casa de p . " , Să l i ş te K 1 0 0 — ..Casa de p . " , Mercurea K 50.— „Oord iana" , • Fofeldea „Coroana" , B i s t r i ţ a
K 20.— „Oord iana" , • Fofeldea „Coroana" , B i s t r i ţ a K 50.— ,, C-o rvinea na ' ', H u n e d o a r a K 50.— „Deceba l" , Deva K 50.— „Doinia", Câmpeni K 50.— „Economul" , Clu j K 25 .— „ F r ă ţ i a " , A g n i t a K 20.— „Fu rn i ca" , F ă g ă r a ş K 50.— „ H a ţ e g a n a " , H a ţ e g K 50.— ...Isvorul", S.-deorg.-r . K 10.44 „Lucea fă ru l " , Vârşe ţ K 50.— „Mureşanu l " , M.-Radna „Mie lu l " , P o i a n a
K 20.— „Mureşanu l " , M.-Radna „Mie lu l " , P o i a n a K 50.—
,Or ien tu l " , Dobna K 10.— „ P o p o r u l " , Să l i ş te K 50.— „ P o r u m b ă c e a n a " , P r b a c K 20.— „ S ă t m ă r o a n a " , Seini K 100.— „Sen t ine la" , Satul -nou K 50.— „Tib leşana" , R e t t e g K 20.— „ V a t r a " , Cluj K 50.— ,Vene ţ i ana" , Ven.-inf. K 14.— „ V u l t u r u l " , S.-Mărt in K 25 .— „ V u l t u r u l " , Taşnad K 50.— ,Zlăgneia'na", Z l a t n a K 20.—
T o t a l " K 3179.44
inc să lea
lui Lu o r ir: ,i au< fie
Inde-itmăm -m. noas t re ' ins t i tu te d e bani , ca r i 'ă n 'au cont r ibu i t la „ F u n d a t i u n e a " aceas ta , t r imeati î con t r ibu i r i l e lor fie d i rec t la „Arde -wa", fie la admin i s t r a ţ i a ^noastră. Asemenea a t r a g e m şi noii a t en ţ iunea publicu-nostru asupra valoroasei b r o ş u r i a d lu i d r . I .
pas şi rugăm pe cei cărona li-se via t r imi t e să ăscumpe-re, t r imi ţ ând după. p u t i n ţ ă o sumă m a i re ca pre ţul ei băgate i d e 1 cor . A con t r ibu i la .c imentarea funda ţ iune î ziaVriştilor t r ebu ie sa
î nda to r i r e na ţ iona lă pent ru ' o r i şi cine.
( î u z a - V o d c i s i Kei'.'ele Carol Când Dumnezeu hotărăş te ca popoare le să t r ă
iască — îndep l in ind izvodir i le lui nepă t runse — atunci şi răsar , în mijlocul lor , t r i m i ş i i P rov i denţei divine. Şi n i c ă r i nu se vădeşte pu te rea E i , mai l ămur i t , decât î n operele săvâ r ş i t e de dânşi i , nu pen t ru p rop r i a lor folosinţă, ci p e n t r u fer icirea mul ţ imei , ca re ea 'adeseori nu-i înţelege, ba le stă împot r ivă .
Cine dar aici e s t ăpânu l unor 'fapte, a l căror sfârşi t f ăp tu i to r i i nu-1 ş t iu , nu-1 pr icep , nu-I voiesc ?
Adânci î n t r ebă r i — d e a p u r u r i ne în ţe lese mistere — îna in t ea că ro ra g â n d u l se opreş te u imi t .
S u n t clipe, în oare n e a m u r i în t r eg i s tau în c u m p ă n ă : când totul dep inde de conducerea lor.
O îndoială e de-ajuns să le ţ ină pe loc ; o gre-şala, să le dea î n d ă r ă t cu sute d e a n i ; o alunecare pe povârnişu l s lăb ic iuni lor omeneşt i , să la p ia rdă .
Ei bine — n u ! Când v r e a D u m n e z e u : îndoel i nu vor fi, greşel i nu se vor face, şi f ă r ă alunecare, eroi i vor păşi îna in te , î n t e m e i n d aceea <ee o sort i t să existe .
Deschideţi cartea cea g r ea d e î n v ă ţ ă t u r ă a I s toriei , şi veţi ceti acest adevăr ân tâlcul dest inelor atâtor popoare. Şi veţ i vedea cum, î n momente supreme, împără ţ i i l e cele m'ai t a r i se desfac, neamur i l e cele mai t a r i se desfac, neamur i l e cele mai falnice pier — l ips indu- le omul .
Şi se r id ică totuşi necred inc ioş i i : r î zând . Tă l măcirea lor e hazardul . Căci ce-ar pu t ea f i — se în t reabă — Prov iden ţa d i v i n ă ? D u p ă ce să cunoaştem oameni i ei ?
Răspunsu l c red in ţe i e s i m p l u : C e este ea, se vădeşte în ceea ce sunt ei, cu însuş i r i l e lor, po t r i vit unor ta inice scopuri . Şi vedeţi u n e x e m p l u :
S u n a s e ceasul d i n unmă a l Mona rh i e i f ranceze, de opt ori seculară, s fâ r ş ind cu cel mai nobil rege, mar t i r , în t r ' o c l ipă de a n a r h i e grozavă.
Ş i ce i-a l ips i t acestui m o n a r h , ca să î n d u r a o asemenea soa r t ă? î n t r ' u n c u v â n t : însuş i r i le , cerute de crudele necesi tă ţ i ale v remei .
D a r şi mai s t r a n i u î ncă e fap tu l că n ic i un om nu s'a găsi t a tunci , să oprească p r ăbuş i r ea f inală — din atâ ţ ia , car i a u venit apoi să lucreze la aşezarea o rd in ei nouă.
Aşa se împl inesc porunc i le dumnezeeşt i , în veci neş t iu te : p r i n l i p su r i fatale , sau p r i n v i r tu ţile, mai presus de m ă s u r a comună, a celor aleşi să conducă.
P u t e m zice dar şi aici , î n t r u cât n e p r iveş te : R o m â n u l nu piere. Căci lu i nu i-au l ips i t până azi nici când conducători i înzes t ra ţ i cu însuş i r i l e corespunzătoare cerinţelor t i m p u l u i lor.
î m p o t r i v a fu lgeră toru lu i Baiaz id , se (ridică e-
„Să nn vinzi scump, «Iar să târgueşti ief t in". Acesta este secretul succesului nos t ru .
Cui îi trebuiesc dar mobile frumoase, ieftine şi bune
S ă cerceteze pa
Székely és Réti fabricanţi de mobile
Marosvásárhely, Széchenyi tér nr. 47
Chiar în in te resa i lui propriu.
A l e g e r e m a r e î n tru-sour i p e n t r u mirese .
Vânzare în ra te fără r idicare de preţ .
Nr. 1 1 8 - 1 9 1 2 „ R O M A N U L Pag. 7
roicul Mircea b ă t r î n u l . Nevoilor noas t re de paci-nică aşezare in te rnă , r ă s p u n d e în ţe lepciunea lu i Alexandru cel bun. Turc i i neb i ru i ţ i , t ă t a r i i , ungu-guri i , leşii năvă l i to r i , se f r î n g de b ra ţu l lu i Ştefan cel Mare şi S fân t , la P o d u l î n a l t , l a Raia , la Dumbrava Roşie, iaT când e să înceapă epoca cea îndelungă a căderei noas t re adânci , tocauiai atunci Mihai Vi teazul v ine să n e r id ice mai sus prin b i ruinţe le lui, izvodind idealul Uni re i — pe eare-1 ap r inde ca o l umină înd rep tă toa re , în pragul în tunecimilor ce t r e b u i a u să urmeze.
Ni«i când însă adevă ru l acesta — p ă r î n d a ne asigura existenţa, p e n t r u c ine ş t ie ce mister ioase destine, — nu s'a adever i t mai depl in ca în zilele noastre, p r i n Cuza-Vodă şi Regele Carol .
Şi în adevăr, în î m p r e j u r ă r i l e cele mai gre le — după ce scăpasem, oa p r i n minune , d in atâtea încercări dure roase — ne-am o p r i t deodată în faţa dilemei po runc i toa re : să începem o nouă viaţă, sau să încetăm de a mai fi.
0 nouă viaţă însă, însemne sohimbarea desăvârşită a condi ţ i i lor t r a iu lu i nos t ru de veacuri , realizând fără în tâ rz ie re u n şir de re forme fundamentale pe ca re poporu l românesc el însuş i le formulase, p r in glasul adună r i l o r sale delà 1857, şi, mai ales, p r in Divanu l ad-ohc al Moldovei, în următoarele p u n c t e :
1. Autonomia P r i n c i p a t u l u i în cupr inde rea vechilor capi tu la ţ i i .
2. Unirea celor două ţăr i î n t r ' u n tsingur stat sub numele de „ R o m â n i a " .
3. Secular izarea 'averilor mănăs t i reş t i şi independenţa biserieei 'române.
4. Democrat izarea societăţii româneşt i , p r i n desfiinţarea pr iv i legi i lor , şi p r i n s tab i l i rea egali-tăţei t u t u r o r români lor îna in tea legei.
5. Emanc ipa rea sătenilor , obor înd claca şi îm-propr ie tăr indu- i .
6. Dinas t i a naţ ională a unui p r i n ţ d in t r 'o casă domnitoare s t ră ină .
liriaşa lucrare, de risipire a vechilor reforme; de sfărîmare a vechilor abuzuri; de împotrivire a vechilor deprinderi — pentru a ridica o nouă clădire — cu ameninţarea continuă ca dărîmăturile să acopere pe acei ce se trudeau să clădească.
In această primejdie — şi nu în anevoinţa reformelor însăşi — se rezumă greutăţile timpului.
Căci între această din urmă reformă, a dinastiei naţionale, şi celelalte era o legătură firească, dar şi o contrazicere, care pidea să zădărnicească soluţia întreg ei probleme.
Cine voia să realizeze, reformele, nu putea, să, întemeieze dinastia; cine, avea de întemeiat dinastia, nu trebui-a să fie însărcinat cu înfăptuirea reformelor.
Şi e uşor de înţeles pentru ce. Pentru că înoi-rea României era să ridice toate nemulţumirile vechilor interese jignite împotriva celui ce-ar fi săvârşit-o, şi, care astfel era de mai înainte osândit să fie victima lor.
Pentrucă, mai ales Prinţul străin, chemat a înfăptui Dinastia, ca străin de altă credinţă, nu ar fi putut seculariza averile mănăstireşti, proclamând autocefalia Biserieei, pentrucă, venit să inaugureze o nouă viaţă constituţională, nu putea să înceapă cit sfărîmarea, silnică, necesară a constituţiei vechi.
Să cerea d a r un om d i n t r e noi, înzes t ra t cu destul patr iot ism oa să se je r t fească pe sine pentru real izarea re formelor p r egă t i t oa re , lucrând repede, îndrăsne ţ şi fă ră c ru ţa re , nepăsător de propria-i soar tă — ca să a jungă al tul apoi să pună cheia de boltă a î n t r ege i clădir i , întemeind dinastia.
Omul acesta, î n t run ind cu pr isos in ţă toate însuşirile de dez in te resa re subl imă, de îndrăs-neală minunată , de ene rg ie nec ru ţă toa re — cu adevărat t r imis al lui D u m n e z e u î n t r e noi — a fost Cuza-Vodă 1, c a r e ia luc ra t cu c red in ţă la îndeplinirea p rogramulu i na ţ iona l , conşt ient de misia lui providenţială.
în t r 'o scurtă domnie , d e abia şap te an i , după îndoita alegere, contes ta tă , delà 5 şi 24 I a n u a r 1859, Cuza-Vodă a real izat Uni rea recunoscută , definitivă, din 1862, oare d a r este opera l u i ; el a secularizat averile mănăs t i reş t i , scoţând biserica noastră de sub dependen ţa P a t r i a r h i e i ; el o democratizat inst i tuţ i i le poporului românesc proclamând egali tatea t u tu ro r îna in tea leg i lor ; el a dobândit autonomia depl ină a ţăr i lor , p remergătoare independenţei ; el &• emanc ipa t pe săteni , oborând claca şi împropr ie tă r indu- i ; e l a organizat armata na ţ ională ; el a în t emia t învă ţămân
tul p u b l i c ; el a unif icat legis la ţ ia ţ ă r e i ; în sfârşit, el p r e g ă t i a dinast ia na ţ iona lă i n t r â n d în t r a t ă r i p e n t r u .aducerea u n u i p r in ţ d i n t r ' o casă domni toa re a Europe i —• când a căzut .
Aces te sun t fiaiptele cele mai însemna te ale mare lu i Domn. Şi I s tor ia m a r t u r ă este.
Aşa d a r :până la capă t — eu o lo ia l i ta te pe care t impur i l e vi i toare o va admirta tot ma i m u l t , măr ind uriaşa-i f igură — Cuza-Vodă a fost îndepl ini torul c inst i t .al t u t u r o r dor in ţe lor poporu lu i românesc , astfel p recum ele fusese expr i mate p r in adunăr i le delà 1857.
§ i diaică e să admirăm clădi rea cea nouă ce se r idică falnică îna in tea ochilor noş t r i — p u t e m zice că: el a fest meş te ru l zidiar, n e c r u ţ ă t o r de p rop r i a sa v i a t ă ; căci s ingur el — ca să as igure t ră in ic ia zidirei — şi-a lua t nmbna., şi a pus-o cu mani le lu i , în temelia de gran i t , pe ca r e s'a înălţat Român ia modernă.
Această Românie însă •— independentă , mând r ă si încreză toare în sine — este opera Regelu i Carol .
D in neiaim s t ră luc i t de s tăpâni , înzes t ra t cu însuşir i le cele ma i alese, po t r iv i te cer in ţe lor t impului — aşa d a r şi E l t r imis al P rov iden ţe i în mijlocul nos t ru — Regele Carol a clădit mai depar te , pe temel ia găsi tă . A c lăd i t cu t rudă , a clădit cu d u r e r i şi sufer inţ i de tot felul , a clădit cu r ăbda re fă ră exemplu — clădire neper i toare . Şi astăzi, la adânci bă t râne ţe , b i ru i to ru l Rege , în răsboi şi în pace, îşi vede roadele os teneie lor Sale în r ecunoş t in ţ a poporulu i Său , care în veci îi va păs t ra .amintirea.
Si re , gene ra ţ i i de genera ţ i i vor trece, şi numele Tău nu va peri , p recum nu a p ier i t faima lui Ş tefan cel Maro şi lui A lexandru cel Bun .
Sire , pen t ru toate amărăc iuni le pe care le-ai îndurat- pen t ru noi , Te răsplă teş te astăzi admiraţ ia lumei .
Si re , vi i torul îl poţ i pr ivi l iniş t i t , încerezător în s ta tornic ia neamulu i nost ru în t r eg , neam de viteji, neam de credin ţă nepr ihăn i t ă , rare stră-jues te în j u r u l Coroanei de oţel, f ăur i t ă de T ine — şi îndură şi el cu răbdare , sperând.
Şi astăzi când cel d in tâ i R e g e al Românie i independente vine să cinstească, împreună cu poporul Său, amin t i rea celui d in tâ i D o m n al României Un i t e , — cupr inzând deopotr ivă , în acelaş s imţ i re de recunoş t in ţă pe în temeie tor i i , deapu-rur i slăviţ i , ai S t a tu lu i lor, Români i de pre tu-t indoni rostesc î n t r ' u n g l a s :
Să t ră iască amint i rea lui Cuza-Vodă, Domnitorul Unirei .
Să t ră iască Regele Carol făur i to ru l glorios al Independenţe i şi al Coroanei Rega le Române .
Să t ră iască A u g u s t a Dinas t ie naţ ională — care în t rupează speranţe le noastre .
Să t ră iască România . „ U n i r e a " din Tiaisi A. C. Cuza,
Pentru fraţii rămaşi pe drumuri periteri de foame,
Glasul de desnădejde al fraţi lor noşt r i inundaţ i , a găsi t răsune tu l ce se cuvine în massa vecinie gata la j e r t f ă a publ icu lu i nos t ru român.
Toate sufletele nobile, toate in imi le s imţ i toare se grăbesc a-şi t r im i t e obolul lor mân tu i to r , pent rucă n ic ioda tă cauză m a i demnă de j e r t f ă n u a solicitat dărn ic ia cuiva.
Es te în joc existenţa a m i i de f ra ţ i de ai noş t r i , care pier d e foame şi de l ipsă de adăpost .
Semna lând p i lda generoşi lor donator i de până acuma, rugăm toată suflarea românească de pretu t inden i să-i imiteze, pen t rucă este nevoie de a-ju to ru l t u tu ro ra spre a se acoperi mare le gol, lăsat de cumpl i tu l dezas t ru .
F ă r ă de o asemenea p i ldă de so l idar i ta te zadarnică va rămânea spe ran ţ a noastră de a contribui la uşura rea soartei lor.
Facem deci încă odată apel la toţi r o m â n i i şi la t< ţi oamenii de i n imă ; săraci i şi bogaţ i i să ne trimită obolul, scăpând d in gh ia re le mor ţ i i atâtea zeci de mii de suflete capabile de a munci şi de a desvolta ene rg i a na ţ ională .
Sumele se pr imesc la „ R o m â n u l " Z r iny i uteza N r . 1. A r a d — U n g a r i a .
La admin i s t r a ţ i a z i a ru lu i nostru au mai i n t r a t u rmătoare le con t r i bu i r i :
D. 2 .—
T r a n s p o r t 1791.74 „ S p e r a n ţ a " inst , de credi t Hoeman p t . i n u n
daţ i i d in B ă n a t 2 .— Ioan Binchic iu , comersant , Pânco ta , pt . fra
ţ i i din B ă n a t rămaş i pe d r u m 5.— Pave l Savulovic iu , S i rbova 20.— Colecta dlui Pave l Savuloviciu, Sirbova delà
mai m u l t e femei 2.30 „ D r ă g a n u l " inst, de credi t , Beiuş pt . f ra ţ i i
rămaşi pe d r u m u r i 100.— Colecta dlui Nicolae Popa , preot delà cre
dincioşi pt . f ra ţ i i nenoroci ţ i 10.—-I. 1. Eş ianu , Ploieş t i pt . f r a ţ i i i nunda ţ i 5 .— Basi l iu I lodoş şi famil ia pt . inunda ţ i i din
Băna t 16.— Ioan Oltean, preot, Sucul de sus pt. nenoro
ciţi i de u ragan 10.— Colecta dlui Ioan Baciu, Şoimuş, pt . victi
mele potopului 13.60 Romulus R. Stoica paroh român, pt . inunda
ţii d in Breţc 2 .— Hetea Abel, Mics, pt . vict imile potopului 2 .— Augus t in Târz iu , protopop Chereluş p t . cei
inunda ţ i 10.— Ne t t a Că lc iunar iu , Orşova pt . cei i nunda ţ i 3 . — Vasile P o p , profesor în pens iune , pt . cei
•inundaţi Axente Popovicin , m . faur pt. i nunda ţ i Dr . Ioan Mihá ly i , S ighet pt . fraţ i i nenorociţi 20 .—
"~" Total """" ' "2019 .64
ÖROMII3A S P O I A L A
Ossparţămânîul „Gherla' ' ai Astrei. Conform avizului publ ica t şi în p re ţu i t u l „Ro
m â n u l " despă r ţ ămân tu l „ G h e r l a " al Asociaţ iunei şi-a ţ i n u t a d u n a r e a sa genera lă , în ăst an, î n 2 iunie , în comuna Nicula . Dupăce dl p reşed in te
• dr. P e t r u F a b i a n deschide şedin ţa , se ceteşte de că t ră dl secretar r apor tu l comi te tu lu i cercual desp re act ivi tatea sa de pe u l t imu l an. I n acel naport se constată, că î n p r iv in ţ a ac t iv i tă ţ i i desvoltate în u l t imul an, despă r ţ ămân tu l „ G h e r l a " e unu l d in cele mai rodnice. O m u l ţ i m e de pre leger i poporale, în f i in ţa rea do agen tu r i noui şi biblioteci poporale , cari sporesc văzând cu ochii, a t â t î n opu r i , cât şi în lă ţ i rea gus tu lu i de ce t i t ; n u m ă r u l m a r e de membr i de tot soiul de n o u înscr iş i , abonarea şi cetirea a o mul ţ ime de gazete române p r i n popor — o dovedesc aceasta. „Aan fi făcut şi m a i mul t — zice proas t imabi lu l domn rapor to r , — dacă am fi fost sp r i j in i ţ i în m ă s u r ă mai m a r e de cătră toţi m e m b r i i şi in te lectual i i d in despă r ţ ămân t" . Şi o refereşte aceasta mai cu seamă fa ţă de centru] Gherla , de unde aproape nici un s p r i j i n n u au p r imi t . Constată apoi r apor tu l cu cifre, că cele mai mul te preleger i poporale au fost ţ i nu te de cătră dl d i rec tor al despă r ţ ămân tu lu i .
î n c r e d i n ţ a t u l eu ţ inerea pre legerei poporale cu tema „Despre por tu l na ţ iona l " în u l t imele momente a fost împiedecat a fi de faţă p r i n p r i m i r e a unei depeşe aducătoare d e veste despre o tristă moar t e ; dar a fost pe depl in sup l in i t ă p r i n Confer in ţa mul t ap lauda tă şi excelent p r eda t ă d e dl profesor E u g e n Széles având de subiect „Duioşia poeziilor lui Goga faţă de ţ ă r ă n i m e " . M u l ţ i m e a de ţă rani prezenţ i a fost depl in m u l ţ u m i t ă cu l imba clară poporală, ce atât de bine o posede dl conferenţ iar .
Urmează abzicerea d i rec torulu i şi a secretaru lu i , respective a unu i membru din comitet şi a-legerea unu i nou director şi m e m b r u în comitet . Anză la aceasta abzieere a dat poate în p r i m u l r înd multele corespondeţe publ icate în „Gazeta T rans i l van i e i " de că t ră „un preot anon im" . I n j u r u l acestei afaceri se ex t inde o lungă , poate prea lungă , discuţie. I n u r m ă u n a n i m se constată că:
1. Dacă dl director n u îşi revoacă abzicerea însăşi existenţa şi funcţ ionarea mai depar te a despăr ţământu lu i e amenin ţa tă ,
2. Că dupăce despă r ţ ămân tu l „ G h e r l a " 24 de ani a s tagnat în act ivi tatea sa, iar reac t ivarea lui în p r i m u l r î nd e a se m u l ţ u m i chiar celor două persoane, ce azi s t au în f runtea lui şi
3. React ivarea s'a făcut î n t r ' u n t i m p , când în Gher la a te p u n e î n f run tea une i mişcăr i r omâne însemna a-ţi per icl i ta poziţia ce o ocupi ;
Fag . 8. „ROMÂNUL' Nr. 1 1 8 - 1 9 1 2 .
Din aceste motive to ţ i cei prezenţ i roagă pe domni i d in f run tea despă r ţ ămân tu lu i să-şi xe-Toace abzicerea. D u p ă cari d l Ioan Găzan prop r i e t a r în Oşorhel p rez in tă u rmătoarea , d e toţi (.•ei de faţă cu acdamări p r i m i t ă :
Moţiune.
„ A d u n a r e a genera lă a despă r ţ ămân tu lu i „ G h e r l a " î n t r u n i n d mem'brii săi în comuna N i -eula, scârbi tă de arbacurile anonime ce le face „un preo t" d i n j u r u l Gher le i î n „Gaze ta" a. o. n r i i 2, 5, 26—27, 42—43 şi 53 fa ţă d e d i rec torul acestui despăr ţământ dr . P e t r u Fab i an , cum şi faţă de secretarul d r . Vasi le Moldovan şi alţi domni cinst i ţ i , îşi ţ ine de da to r in ţă să protesteze şi şi protestează împo t r iva a tacur i lor făcute de acel anonim. Aceeaş adunare genera lă e recunoscătoare faţă de zelul neobosit a l susnumiţ i lor d o m n i î n t r u conducerea despă r ţ ămân tu lu i şi î n a i n t a r e a î n cultu ră a ţ ă r anu lu i român d i n aceste pă r ţ i . Membr i i acestei adună r i genera le sunt de c red in ţă , că numai interese josnice şi personale a u p u t u t îndemna pe acel anon im î n t r u născocirea atâtor ex-pres iun i greţoase. Dupăce în o r . 43 al „Gazete i" din a. c. a n o n i m u l preot se obligă, că îşi va spune numele adevărat , i a r d e a l tă d a t ă tot acelaş preţu i t ziar p romi te a veni întire noi , eă ne adune r î ndu r i l e , pe cei dor i tor i de m u n c ă să-i cunoască etc. — îl somăm să ae ţ i nă de cuvânt , dacă e om de cuvânt" .
„Acest de spă r ţ ămân t n u voeşte să fie te renul hăr ţu ie l i lor josnice şi personale, a s i g u r ă şi cu a-ceastă ocaziune pe cei ce s tau în f run tea lui de dragostea sinceră, căci imembrii acestui despărţ ământ cunosc oameni i d in j u r u l Gher le i şi îi ş t iu aprecia după fapte , caracter şi i n imă deschisă".
P r e ţu i t e l e r edac ţ iun i ale ziarelor noastre „Rom â n u l " , „Gazeta T r a n s i l v a n i e i " şi „ U n i r e a " respectuos sun t r u g a t e de că t ră acest de spă r ţ ămân t să binevoiască a publ ica acest protes t al nostru , as igur îndu- le ,şi noi din par te-ne că pen t ru impar ţiali tarte le suntem m u l ţ u m i t o r i " .
Convingându-se a tâ t dl director , câ t şi d l secretar , că această moţ iune e purceasă d i n cea ma i cura tă s incer i ta te şi e p r i m i t ă cu aplauze u n a n i m e şi, făcându-ae mai mul te provocări , oa anonimul , dacă e de faţă, să sară d i n tu fă , — ceea ce n u se în tâmplă , — spre è u c u r i a t u t u r o r celor de faţă, ambi i a tâ t d i rec torul cât şi secre tarul îşi revoacă nbzicerea.
Urmează înch ide rea a d u n ă r i i , iar după câteva ore de veselie românească îm zori le zilei a jungem cu toţii a constata, că nopţ i le d e i u n i e şi ma i cu samă cea de după dumineca m a r e e de tot p rea scurtă .
D i n înc red in ţa rea d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i :
Troian Deac, preot , rapor tor
Ioan Melian, preot în Bont , rapor tor .
Pentru mântuirea şcoalei din Nima. P ă r i n tele George Manu , bunu l şi neobositul păstor al poporani lor d i n N i m a scrie d i rec toru lu i nos t ru u rmătoare le d e s p r e mersu l colectei pen t ru mântu i rea şcoalei sa le :
Speriate die Vasile Qoldiţ,
L a f anda i p e n t r u sus ţ inerea şcoalei d in N i m a a con t r i bu i t banca „ Ţ i b l e s i a n a " d in Beteag cu 20 cor. I . P . S. Sa met ropol i tu l de Alba- Iu l ia şi F ă g ă r a ş , dl dr . Victor Miha l i s'a î n d u r a t prea gra ţ ios a asigna d in „ F o n d u l cultura l a rh id iecezan" f rumoasa sumă de una sută (100) cor. p e n t r u adap ta rea edi f ic iu lui şcoalei din comuna bisericească N ima .
P e n t r u car i f rumoase d ă r u i r i şi pe această •cale li-se aduce m u l ţ u m i t ă nobil i lor donator i , d in par tea senatului şcolar-parohial d i n N i m a .
Sena tu l şcoalei d i n N i m a se roagă să bine
voiţi a le expr ima m u l ţ u m i t ă şi să ne protej a ţ i şi pe mai depar te .
Nima, la 11 iun ie 1912. A l spect. domn director al z ia ru lu i „Ro
m â n u l " Ou dis t insă s t i m ă : George Manu, pTeot.
Dum. Lazar, p r . curator . V. Zaucu, v. curator . *
Pentru cei inundaţi. Gorul vocal bisericesc d in Ecica va aranja o s e r a t ă teatnală-muzicală împreuna t ă cu pe t recere şi joc în 14 I u n i e st. n. 1912; în sala ospătăr ie i comunale d i n loc, cu oca-zinnea confer in ţe i învă ţă toreş t i cu u r m ă t o r u l
P r o g r a m : „Cis la" cvar te t comic-satir ic, de C. G. Porumbescu . „ A r v i n t e şi P e p e l e a " comedie î n t r ' u n act d e V. Alexandr i . „O seară d in Ş t rengă reş t i " scenetă comică de R. He inze , t radusă de A. Coananeseu.
Venitul curat epte destinat pentru inundaţii din comitatul Torontal.
„Reuniunea învăţătorilor români Sălăgeni" vor a ran ja o pe t recere de va ră î m p r e u n a t ă cu joc cu ocaziuneia adunăre i g e n e r a l e la 23 Iun i e s t . n . 1912, în c o m u n a Giur te lec l â n g ă Şimleu. începutu l adunăre i la 9ore d iminea ţa . î n c e p u t u l pe t re -cerei la 8 ore seara. P r e ţ u l banche tu lu i 3 cor. 40 fii. de persoană .
N B . Comunica ţ ia t r e n u r i l o r : De că t ră Garai , Ceh, J i b o u şi Zălam, îna in te de amiazi la 10 o r e ; după amiazi la 6 şi 30 şi 9 şi 3 0 ; de că t r ă Şimleu, Margh i t a , d imineaţa la 8, după amiazi la 4 şi 80 şi 30.
INF0RMAŢIUN1 Arad, 12 Iunie n. 191?.
Rectificare. In d&elaraţiile făcute de dl deputat dr. Ale
xandru Vaida, publicate în nr. 116 al ziarului nostru s'a strecurat o greşală regretabilă.
Expresiunea ,/ipaşii lui Justh" col. III. pag. 3, rîndul al 13-lea numerînd de jos, nu aparţine dini dr. Vaida. Cuvântul textual al dlui Vaida a\ fost „tovarăşii" lui Justh. Greşala se datoreşte corespondentului nostru cure a redat greşit această exprimare.
Pentru ziariştii români. D . Georg iu Novacu sub no ta r în Dragoş , a dă ru i t p e n t r u fondul ziar iş t i lor — ca r e scumpăra re a anu ţu r i l o r ds . de logodnă cu d-şoara A n t o n i a Bogoi fiica d lu i înv. Belo t in ţu — suma de 10 cor.
Pentru loteria Reun. Fem. rom, din Arad şi jur. Au sosit anai nou următoare le obiecte de l à :
Dna Ivanca Dr. Nemet, Arad: 2 admirab i l e perde lu ţe p e n t r u feres t re , o f rumoasă vestă broderie pe pânză , 1 jabo dantelă i r i sch , 1 admirabil evanta i broder ie pe mătase, 2 f rumoase cordoane broder ie şi croşetărie, 1 perdni ţă de ace, 2 frumoase căvi ţe croşetate. .
Dşoara Florica Oniţa, Arad, o f rumoasă gen-tul i ţă croşetărie.
Dna Silvia Cărăbaş, Timişoara, o f rumoasă pe r ină de canapea luc ra tă p e catifea, 1 tăvi ţă croşetărie.
Dşoara Minerva Cărăbaş, Timişoara, 3 tăvi ţe croşetate.
Prevederile iui Bacon. R o g e r Bacon prevăzuse, acum 700 de ani, apar i ţ ia t r ă s u r i l o r automobile şi mul te al te minuna ţ i i rea l iza te astăzi . I n car tea sa : „Desp re admirabila, pu t e re a a r te i şi a n a t u r e i " .
Se vor fabrica ins t rumen te p e n t r u a nav iga fără a jutorul vâslaşi lor şi se va face să a lunece cele ma i mar i vase cu un s ingur om care să le
conducă; t r ă su r i care vor me rge eu o viteză de ne înch ipu i t f ă r ă cai , i n s t r u m e n t e de zbura t , în mijlocul cărora omul, aşezat v a face să se miş te un rezor t care va pnne în mişcare ar ip i ar t i f ic iale se va găs i u n apara t p e n t r u a me rge în fundu l măr i lor şi al f luvii lor, f ă ră de nici o pr imejd ie , i n s t rumen te p e n t r u a r ă m â n e sub a p ă ; p u n ţ i peste r âu r i fă ră s tâ lp i şi co loane; în fine, tot felul de mecanice şi de apă ra te m inuna t e .
Delà Reuniunea femeilor din Arad. Reântor-cându-se dşoara H o r t e n s i a Bogdan la Arad , a luat de nou asupra-<şi afaceri le loteriei R e u n i u n e i femeilor române . R u g ă m deci onora tu l publ ic ca în toate afacerile acestei loterii să se adreseze suisnumitei dşoare : str. Deák Ferencz nr. 27.
Totodată rugăm onoratul public să binevoiască a cumpăra cât mai multe lozuri, mai ales că obiectele cari se sortează sunt de o valoare şi frumu-seţă incontestabilă şi astfel pe l ângă că spr i j inesc un scop atât de nobil , mai pot spera şi un câş t ig de mare pre ţ .
P e n t r u lo t e r i aReun iune i femeilor r o m â n e din Arad şi provincie au mai sosit lunmătoarele o-biecte :
Delà dna lulia Popescu soţie de învă ţă tor , Co-văsinţ , 1 f rumos opreg şi un ş tergar ţesut cu motive româneş t i .
Aeroforul. O nouă invenţ ie , de a s tăda tă pent r u muzicanţ i . Se ş t ie ce g rea este respdraţ iunea la ar t i ş t i i car i suf lă în i n s t rumen te de a lamă sau labano-s. Nu numai că suferă ei , d a r şi execuţ ia , deoarece nevoia d e a respi ra îi obligă la în t re ruper i în cân ta re .
Aeroforu l are scopul să remedieze ambele cusurur i . A t a şa t la i n s t r u m e n t , el es te r egu la t cu piciorul . P r m t r ' u n resor t poa te i m p r i m a a tâ ta aer cât este necesar , f ă ră vre-o s i l inţă a pieptu lu i o rches t ran tu lu i şi f ă ră î n t r e r u p e r e a execu-ţ iunei .
Vom vedea p r i n u rmare mai pu ţ ine obrazur i umfla te şi p iep tur i uscate .
A trăznit în biserică. D i n Ga l i ţ i a de nord ne vine ş t i rea că în ju ru l oraşului Cracovia u n uragan a produs 2 zile daairândul ravagi i îngrozitoare . Sa te le mai expuse au fost to ta l n imici te . I n t r ' o biserică a lovit t r ă sne tu l când lumea se afla în biserică. P a t r u oameni au rămas mor ţ i pe loc, alţi şease au fost r ău schilodiţ i .
Cine a felicitat pe contele Tisza. Ni-se s c r i e : I n t r e cei car i au fel ici tat pe contele Tisza cu prilejul s fârş i tu lu i norocos p e n t r u el al a t en ta tu lu i încercat asupră-i de deputa tu l A n t a l Kovács , se poa te ceti şi nume le M u r g u I . Acest M u r g u I. e preşedinte le pa r t idu lu i g u v e r n a m e n t a l din Sasca-montană, u n om încăpu t c u to tu l în sfera in terese lor poli t ice a tâ t de duşmănoase nouă . Auto r i t a t ea lui — căci deţ ine conducerea aşezăminte lor bisericeşti şi şcolare româneş t i d i n n u m i t u l opid — e sd runc ina tă a tâ t î n fa ţa ţ i nu tu lu i românesc cât şi la Caransebeş . Sub m â n a lui , fireşte , aşezămintele noas t re n'iaai p u t u t decâ t să decadă sub orice nivel. î n ţ e l ege ţ i deci , pen t ru ce a t r ebu i t să-1 felicite şi M u r g u I . pe contele Tisza?
Logodnă. D . Cor io lan Novac contabi l în Lugoj şi d-şoara Vic tor ia Sa tu ru , fiica preotu lu i Iz idor S a t u r u din Mer işor , logodiţ i .
Fe l ic i t ă r i !
Trei femei salvate din valurile cele turbate ale potopului. D in Caransebeş ni-se scr ie : La moa ra comunei Dalciu din valea Sebeşu lu i se af lau t re i femei în pericol de moar te . Lumea aduna tă p r iv ia uimită delà d i s t an ţ ă şi n imeni mu îndrăsn ia să sa ră î n t ru a ju toru l femeilor ctairi ţ ipau d ispera te , iată că se iveşte u n sa lva tor în pe r soana cura-giosului şi ha rn icu lu i învă ţă to r A l e x a Ţigr i ş , ca re s'a desbrăca t de ves tminte de tot şi s'a legat cu un p a l a m a r şi p r i n înnot a s t r ăbă tu t în moa ră şi
G O N D A AAA Stabiliment de vestminte AAA
T I M I Ş O AR A-C E T A T E , STRADA HUNYADI nr. 7. Cea mai mare casă de tot felul de vestminte pentru bărbaţi , copii ş i f e t i ţe .
Secţie pentru comande după măsură. Pănuri originale engleze. P r e ţ n r i i e f t ine . TftMpj ftjfo.
Hr. 1 1 ^ — 1 9 1 2 , ROM . I N U L " P a » . 9 .
tot p e câ te una a lut-o pe spate şi aşa a îno ta t cu ea până la ţ e rmure , f i ind t raş i cu pa lamaru l , astfel i-a succes să m â n t u i e delia moar t e s igu ră t re i vieţi de femei. Laudă ţi-se cuvine bravule învăţător.
La marele congres naţional delà Alba-Iulia au pa r t i c ipa t : D in c o m u n a Moft inul-mic comita tul S ă t m a r dni i l acob Moldovian, Teodor David. P e t r u David, Iu l iu Kaţ iu , A l e x a n d r u Ra ţ iu , P reo tu l şi învă ţă to ru l n ' au fost î n t r e cei par t i cipanţ i .
Promovare. D . E u g e n Pescă r i a din Bichiş-ciaba absolvent de d r e p t u r i , sâmbătă î n 1 i u n i e n. a fost p romovat de doctor în ş t i inţele ju r id ice , la univers i ta tea din Clu j .
Examene. Examene le la fineia anulu i şcolar 1911—1912 cu elevii delà g imnaz iu l nos t ru gr.-or. român d in B r a d se vor ţ inea din 17—26 iun ie n. Ou elevii p r iva t i ş t i se va ţ inea în 24—25 examenul sc r ip tur i s t ic , iar în 28 iunie verbalul . Examenul d in g imnas t i că va fi lun i în 17 iun ie delà 4—-G ore p. m. iŞeoalele e lementa re gr.-or. rom. din Bnad vor ţ inea examenul duminecă î n 23 iunie, înche ie rea anulu i va fi sâmbătă în 29 iun ie v.
Mortalitatea cârciumarilor. De obicei negustorii de beu tu r i spi r toase sunt graş i , r u m e n i la faţă. Ai c rede că trăiesc mul t . S ta t i s t i c i însă a-rată con t ra r iu l . Cauza : nevoia , când nu e dispoziţia de a consuma alcool prea mul t .
Aşa, în P a r i s , mor ta l i t a t ea mijlocie la 1000 bărbaţ i de 30—40 ani este de 3(5 pe r soane ; ea se urcă la 46 p e n t r u câ rc iumar i . I n Elveţ ia , delà 25 persoane la 1000 pen t ru a l t e profes iuni , a junge la 42 pen t ru deb i tan ţ i i de spir toase.
In E lve ţ ia p ropor ţ i a pen t ru 1000 mor ţ i de tuberculoză, avem 67 preoţ i , 107 medici , 111 profesori, 314 câ rc iumar i , 357 băieţi de cârc iumă în t r 'unele pă r ţ i şi chiar 607 în altele.
Moartea căpitanului din Köpenick. Des igur că-şi mai amintesc încă mul ţ i despre î n t â m p l a r e a faimosului căpi tan d in Köpenick pe t recu tă cu ani îna in te . Vi lhe lm Voight , c izmarul din Köpenick în t r ' o seară îmbrăca t în ha ino de căpi tan a intrat în cazarma din Köpenick , de unde luând T:U sine în t r eaga garn izoană s'a p rezen ta t la primăria oraşulu i şi acolo a secvestra t cu a ju torul soldaţilor cassa comunală ba luând bani i cu sine a condus î n t r eaga garn izoană şi î ndă ră t la cazarmă. D i n nefer ic i rea lui nu a avut t imp suficient oa să se folosească de ban i i p r i m ă r i e i şi a şi fost arestat . De sine se în ţe lege , că a r î s o lume întreagă de în t âmpla rea c izmarulu i , care nu fusese nici cel pu ţ in soldat. D u p ă ce eşise d i n tem
ni ţă a fost a ră ta t p r i n deosebite oraşe a l e F r a n ţ e i ca o a t racţ ie deosebită. Popu la r i t a t ea i-a t recu însă foar te repede astfel încât nu-şi pu tuse a s igura nici v i i torul . A cu t r i e ra t G e r m a n i a î n t r eagă fără să se mai apuce d in nou de vre-o ocupaţ ie serioasă astfel încât în t impul d in u r m ă a ajuns în mizerie. Dupa cum anun ţă o t e l eg ramă Wi lhe lm Voight celebrul căpi tan din Köpenich a m u r i t zilele acestea în Berlin în etiate de 63 ani.
E l u d a r e a dispoziţi i lor unui testament. E cunoscut că eu ocazia catastrofei vaporu lu i „Ti tanic"' a p ier i t în valuri şi mi l ionaru l I . I . Aator . I n t e s tamentu l său milionarul lasă î n t r e a g a sa avere •neveste-sii doamnei As tor cu condiţ ia însă, ca să nu se mai măr i t e încă odată. Z ia ru l amer ican „Pa l i Mail Gaze t t e " amint ind de acest t es tament povesteşte un alt caz ana log cu acesta , a cărui sfârşit însă a fost cu totul con t ra r dor in ţe i testa to ru lu i . Un mil ionar bă t r ân , d in Londra amo-resându-se de o fată t ână ră săracă a luat-o în căsă tor ie , iar lia, moarte a d ispus în t es tament , că îndată ce t â n ă r a văduvă se va m ă r i t a d in nou, averea dânsului în valoare de peste 70 mi loane coroane să t reacă în p ropr ie ta tea nepotu lu i .său. Fa ţ ă de această dispoziţ ie a t e s t amen tu lu i ce credeţi că' a făcut t ânăra văduvă ? S 'a mă r i t a t simplu de tot după n e p o t şi azi t ră ieş te mai ferici tă cu el ca cu unchiul bă t rân .
Dor şi iubi re . Tn t impul lung pe t recu t în temniţa de s ta t din Seghedin d. Cons tan t in Savu a compus mai mul te cântece şi doine popora le româneş t i pe car i le-a t ipăr i t î n t r ' u n caiet în t i tu lat „ D o r şi iub i re" . Caietul acesta (I) cupr inde u r m ă t o a r e l e c â n t ă r i : 1. Mot to , cor mixt , 2. F r u n ză verde ninifor , doină din Basarab ia , cor bărb . cu solo, 3. H o r a delà Drăgăşan i , cor mixt , 4. Dragostea d in tâ i , doină , cor mixt (5 voci) cu solo, 5. Var ia , cor mixt (5 voci), 6. F a , M a r i ţ o ! , cântec poporul, cor mixt cu solo de bas I şi sopran , 7. F r u n z u l i ţ ă muşeţele , cântec poporal , cor mixt . De vânzare la l ib răr ia „Tr ibune i " , Arad s t r . D e á k Fercncz nr. 20 şi la l ib răr ia diecezană, Arad , str . Deák-T'erencz nr . 33. P r e ţ u l 2 cor. 50 fii., p en t ru Român ia 2 lei 80 bani plus por to poştal .
x A încetat! căderea, purului, aceluia, care întrebuinţează renumitul şi miraculosul balsam „Venusul" pentru păr al lui Dr. Şepetfanu. Balsamul acesta ajută creşterea, împiedecă căderea părului şi încetează total mătreaţa. De vânzare la Tóth Adorján, drogheria la „Venus". Lugoj-Lugos. Tot aci se capătă si renumita cremă „Venusul".
x Gustav Tátrzry — Onadea-mare, str. Rá kóczy, prăvăl ia pen t ru elită, unde se pot cumpăra lucrur i de mână, pen t ru dame p recum şi necesarii , cu p re ţu r i foarte ieftine. Telefon 783.
F O IŢA Z I A R tJ T, HI „K O M A N TT T,tt.
NÎCOLAE GOGOL
Suflete moarte
Í1051
( R O M A N )
u r m a r e Trad. de Sml 'J i
Concenziunea aceas ta cu to tu l neaş tep ta tă păru Gentilei o revelaţ ie , o descoper i re ex t raord i nară şi miraculoasă; as t fe l , ca să nu-şi p i a rdă învăţul, ea fu câ tăva v reme ca împie t r i t ă şi deveni foarte palidă, apoi t r e m u r ă în toa tă r egu la din toate membrele sale şi s t r igă îmipreunându-şi manile:
„Ah! drăguţu le D o a m n e ! nu m'aş fi gândi t nici odată la asta!
— Eu, de îndată ce ţi-ai deschis gu ra m a i a-dineauri cu povestea d-tale, am şi găc i t unde are să ajungă.
— Aşa că se vede ce-i educaţ ia d in ins t i tu te . . . e frumos, curăţenia domnişoare lor car i ies de a-colo!
— Curăţenia fetiţei acesteia, despre pi ldă, ei ! Eu care îţi vorbesc, eu am auzit-o ros t ind vorbele pe cari eu n'aş aveia cura ju l să le rostesc, eu, femeie măritată.
— Ştii d-ta, ţi-se sfâşie in ima când vezi până unde se merge acum cu imora l i ta tea?
— Bărbaţ i i înebunesc după ea. Cât despre mine, măr tur i sesc 'că o găsesc...
— Man ie r a t ă n'o poţi vedea cu ochii, nu- i aşa ? — I l a i d a d e ! asta-i s ta tu l , si nici cea mai mică
expresie , nici o f izonomie! — A h ! cât e de manie ra tă , da r cât es te de ma
n i e r a t ă ! E u n u ş t iu cine a veghiat la educaţ ia ei, d a r n ' am ma i văzut v r ' oda tă o fată ori femeie făcând a t â t ea nazur i .
— Dar , d r a g a mea, asta-i o s ta tuă de marmură ; e rece şi pa l idă ca moar tea .
— Nu mai spune asta, Sof ia I v a n o v n a ; ea e întotdeauna, dreasă cum se cade.
— Ce-mi spui mie, A n a Gr igor i evna? ea e albă, albă ca creta .
— D r a g ă p r i e t enă , şedeam ch ia r l ângă ea, şi avea pe fa ţă roşeală de gros imea dege tu lu i meu celui mic, îţi spun, şi aşa de s ta tornic că se cojia în toa tă regula . Merse pe u rmele mamei sale , şi să fii s igură că va fi încă şi mai cochetă.
— Ei b ine ! dă-mi voie... d a r ascultă-mă... ascultă1, eu sunt g:;ta să m a pr ind pe or ice ai voi, pe copiii mei, pe ; ţul meu, pe tot avutul meu, dacă pune fata asta o p ică tură , o umbră măcar de vre-o vonsea ne fa ţa e i !
— Ce-mi spui d-ta, Sofia Ivanovna? — zise Ş a r m a n t a lovind cu o pa lmă în ceala l tă .
— Inadevăr , d-ta eşti t a r e c iudată , A n a Gr i gor ievna, şi mă uimeşt i , — zise Gen t i l a u i t â n d gestul in ter locutoare i sale şi privind-o eu un aier de mi ra re .
L Ï T E E Â T Ï Ï E A .
Credinţe şi superstiţii. I n vremile noastTe de civi l izaţ ie , de cu l tu ră
super ioa ră , p l i ne de l u m i n a ţ i şi de l iber-cugetă-tori p r iv im n u m a i cu d i sp re ţ s p r e vremea de întunecime a m i n ţ i i , d e c red in ţe şi de înch ipu i r i fantast ice ale popoarelor t recu tu lu i . Astăzi ca ru l sf. I l i e n u mai bătătoreşte pardosea la d e stele a căii lap te lu i , n ic i sf. S o a r e n u ma i l u p t ă cu vârcolacii, căci s'a î n t r u n i t şi în lumea albastră a cerului o confer inţă , la masa verde, u n d e s 'a b.o-tă r î t , ca în in teresul păci i popoarelor să se stabilească zona p â n ă unde se î n t i n d e inf luenţa şi d rep tu l de a m a n e v r a al soarelui ş i t e r i t o ru l unclj vârcolacii se pot lup ta î n t r e s ine f ă r ă flă c;iliseze p r i n aceasta vre-un rău popoarelor conlocuitoare. »Şi dacă p r i v i m ma i depar te vedem izvear? locuite de n imfe , codri , în car i locuesc f aun i i , marea, unde împă ră ţ i a ve rde a lui N e p t u m . Si astăzi? S'a dovedit ş t i in ţ i f iceş te — şi a ici toţi savanţ i i şi toate sistemele sunt de acord — că n imfe nu t răesc şi nici nu se poate să f i trăit vreodată, nici pe apă nici pe uscat, deoarece ar f i sufer i t de o groaznică pneumonie p u l m o n a r ă permanentă , că fauni i sau sa ty r i i nu t răesc prin pădu r i , deoarece o astfel de speţă de f i in ţe n ' a existat niciodată , că N e p t u m nu se poate să f i t r ă i t în apă deoarece s'ar fi îneoat! Tot a tâ t de temeinic s'a dovedit că sf. I l i e n u s tăpâneşte fu lgere , ci c.'í totul se reduce la câteva fenomene electr ice, pe cari totuşi nu le pu tem deslega, că d racu l n u poate lua chip de motan sau de căp r ioa ră şi că în u r m a in tervenţ ie i conferenţelor in te rna ţ iona le pen t ru pace ch ia r şi l up ta î n t r e soare şi vârcolaci a încetat , şi că totul se reduce la câteva efecte d s lumină . I n s ă cum civi l izaţ ia n ' a b i r u i t încă pesi-3 tot locul, moldovanul nos t ru , care în c iuda t u t u r o r axiomelor şi a t u tu ro r legilor „de a u r " d i n fizică nu voieşte să ş t ie n i m i c de problemele universului aşa cum le văd oameni i de ş t i i n ţ ă , tot credo că fulgerul e o scântee f u g a r ă d i n potcoava cailor sf. I l ie , că tune tu l e pocnetul bicelor sale şi că soarele luptă 'din g reu cu vârcolacii p â n ă RAI
beste la apus. Ce să faci, nu voieşte să devie oin cult , ba poate încă l ibercugetă tor !
Noi tot p ropovăduim l u m i n a şi n u ş t im de u n d e s'o luăm, de zeci de a n i î i vorbim de car te şi câte altele, dar îl zăpăcim n u m a i m a i mu l t . Si
voim, să şt ie el mai în tâ i ? N u foloasele ş t i inţei de car te , n u t recu tu l neamulu i , d i n care sa t rage, INU cum să'şi d r e a g ă t r a i u l m a i omeneşte, ce să facă în vi i tor , ci că p ă m â n t u l se învâr tes le în j u r u l soarelui şi că s t r igoi i n u u m b l ă noaptea. E i bine, noi îi luăm ţ ă r a n u l u i credinţe le , da r ce îi dăm în loc? Lecţi i de geograf ie? A r e p e n t r u el toată ş t i in ţa aceasta vre-un ros t? TJn savant care cercetează şi munceşte n u m a i cu sp i r i tu l , poate
Cet i toru l nu va găsi des igur r - c a ex t r ao rd i na r că cele două doamne să a ibă o "semenea discuţie cu p r iv i re la o persoană pe c a r e au v ă z u t-o faţă în faţă, u n a şi alta, la aceiaş o r ă ; e l n u va u i ta că sun t , inadevăr , în lume, l u c r u r i c a r i au propriietaitea tíe a a p ă r e a une i c u t a r e doamne de u n f rumos alb d e ceruză, iar cu tă re i a l t e i a , roşu de coacăză or i ca rmin .
„Pof t im, înc 'o p robă că ea e foa r t e p a l i d ă , —
u r m ă G e n t i l a ; îmi amintesc că mă ap lecasem spre Manilof «i i-am z is : „Ui t e d-ta, câ t e d epa l iâă fet i ţ a a s t a ! Inadevăr , t rebuie să aibă p u ţ i n gust soţii noş t r i să îndră jească o u m b r ă a a r b ă d ă . " Şi f rumosul nos t ru , f rumosul nostru. . . A h ! c â t mi-a. p ă r u t de nep l ăcu t ! nu , d-ta n 'a i ideie p â n ă la C J
grad mi-a displăcut . — Şi s'a găsi t cu toate acestea acolo doamne
cărora nu părea a le fi ind i ferent . — Ui t e? mie? Nu , A n a Gr igor ievna , asta
n'o noţi zice despre m i n e ; n ic iodată , niciodată , te r o f s'o c r ez i !
— E u n u vorbesc d e d - t a . — Nic ioda tă ! n ic ioda tă! dă-oni voie s ă - ţ i spun
că mă cunosc. Şi acum, să crezi aşa, dacă vrea i , de anumi te p re făcu te car i în publ ic fac p e inaccesibila.
(Va u r m a ) . , ;i *
P a g . 1 0 . „ROMÂNUL" Nr 118 -l912
sa'şi facă o re l ig ie din ş t i in ţa sa — şi aceasta după mul te ceasuri de medita ro şi îndoială — şi noi voim ca ţ ă r anu l peste noap te să 'devie liber s le toate supers t i ţ i i le şi c redin ţe le sale, î n ca r i a crescut, să devie om cult , să facă poli t ică cuminte şi să pr imească d in t r 'oda tă în suf le tul său l>;ate cucer i r i le şt i inţei şi ale civil izaţiei mode rne ? S poate „ ş t i i n ţ a " aceasta, r ă s p â n d i t ă p r i n mul te -ate şi p r i n toate cart ierele munci toreş t i în difer i te broşur i roşi i şi verzi cu o vădi tă t end in ţă an-i ireligioasă, să folosească ceva în t r ' adevăr , mai ale* cum se face aceasta azi în unele ipărţi, în legă tu ră cu propaganda socialistă '{ E a dă r îmă numai şi nu zideşte n imic la loc. U n caz s implu numai : .-S-i spui unu i ţă ran , că nu soarele se învârte în j u r u l p ă m â n t u l u i ci p ă m â n t u l î n j u r u l mare lu i — în clipa aceasta i-ai d ă r î m a t o credinţă , un razim sufletesc, fără să-i fi dat ceva î n loc, ..ci la u r m a urmei el to t nu va putea înţelege cum
sa poate asta, când aţâţi bătrâni înţelepţ i ai satului au spus aitfel. „ D a r o fi ş t i ind şi feciorul lui l îadea Vasi le d in capul sa tu lu i , că a îmbia t la şcoală!" Acest „o f i " nimiceşte suf le te! I n cazul cel mai bun se va re în toarce la c red in ţa sa veche,
care au t ră i t a tâ ţ ia moşi şi s t rămoşi şi dacă ini, a tunci va fi p rada unor ch inur i sufleteşti u-nor îndoiel i fără rost, car i î i nimicesc toată puie rea morală, toată 'puterea de, a se entuziasma, pe care se raz imă toată v ia ţa sa — şi acest pen t ru un lucru, care nouă, cari negoţăm atât de uşor ca „adevă ru r i l e " şi cu „convinger i le" noastre , ne pare de sine înţeles. Se înţelege că t rbu ie să deosebim aici e:r.d Miţele aceste inofensive, d e superst i ţ i i stricăcioase şi dăunătoare lui , ca acela, că medicul ar fi î n s lujba draculu i , că n u e b ine să lucii în ziua lui Foca sau a altor sf inţ i , remăşi ţ i ale păgân i smulu i şi atâtea al tele!
Se vor în t r eba mulţ i : de unde vin aceste créd i t é e şi super s t i ţ i i ? N u sun t unu l d in t r e aceia, cari cred că a r ta ar fi un lux m e n i t oamenilor cu dare de mână , ci că ar ta a fost o necesi tate , aave fu mai iute s imţ i tă ca spre ex. i n d u s t r i a în stil mare, comerciul şi atâtea alte l uc ru r i folositoare — avem doar a tâ tea obiecte delà cele mai vecl:i popoare ale an t ich i tă ţ i i până la p r imele începutur i ale poporu lu i românesc, car i toate sun t înerrstabe, înfrumseţa to şi încondeiate cu difer i te f igur i şi desemnur i , în cari se reoglindeşte s imţul ar t i s t ic al unu i popor. Şi cred că credinţele şi supers t i ţ i i l e aceste s u n t p r i m a fază de desvol-fare a ar tei unu i popor — în special a l i teratu-rei . Pe lângă aceste ele conţin î n mare pa r t e şi î n t r eaga şi vasta filozofie a poporului a neamuri lor , tot folul lor, se înţelege subiectiv, de-a gândi şi de a vedea n a t u r a şi fenomenele ei. Şi un popor al vechimii , cu cât mai m u l t e c redin ţe şi mi tu r i va avea cu a tâ ta va t rebui să'l socotim mai r.u perior — cea mai splendidă dovadă sun t Greci i , cel m a i cult popor al an t ich i tă ţ i i , cari aveau totodată şi cea m a i bogată mitologie, o dovadă că au g â n d i t mul t asupra difer i te lor fenomene, ce li-se p ă r î n d a u îna in t ea ochilor, îmbră-eându-!e apoi în ha ina albastră a fantaziei lor minuna te . Un popor p r i m i t i v în rea l i ta te e cu mul t mai pozitiv, ca noi intelectual i i , ca r i adese ne m u l ţ ă m i m cu o f r î n t u r ă de adevăr, ceeace pe el nu ' l mul ţămeş te : el vrea adevărul întreg, eeiace nici un om nu-i poate da, şi a tunci ş i ' l va clădi el cu mijloacele, ce-i s tau la îndemână , cu cât va avea o fantazie mai bogată, cu a t â t a va fi ma i depl in adevărul , aşa cum îl concepe el, ş i poate eă şi mai aproape de real i ta te , de adevărul absolut. Şi să l uăm ch ia r cazul, că în t r ' o cl ipă toate adevărur i le ş t i inţ i f ice, cunoscute până acuma, ar pă t runde în sufletul său — în câţ iva ani totul ar fi iar numai mi to logia cea veche îmbrăca tă înt r 'o formă nouă, sch imbată pe ici-colea.
Şi mai este ceva, ce asemene a dat naştere diferi telor c redin ţe şi supers t i ţ i i ale poporului , acea ce se numeş te „ in teres d r a m a t i c " ; adecă un om sătul de ocupaţ i i le de toate zilele, monotone şi greoaie, va căuta ctmoţiuni extraordinare, cari să-l mai r idice din med iu l său de muncă t rupească şi de pi roteală sufletească, în t r ' o sferă m a i îna l tă , l iberă de tot ce-i pământesc — noi avem t ex tu l şi scena, poporului de jos aceste îi l ipseau şi a tunci şi le-a căutat în j n r u l său — î n n a t u r ă . Şi în faţa na tu r e i un sen t imen t îl încearcă mai m u l t : u imi rea . Şi de aceea vom şi afla acest sen t iment în toate credin ţe le şi basmele sale. Asociindu-se astfel încă şi necesitatea de a personif ica totul şi fantázia s'au născut credinţe le şi supers t i ţ i i le , de cari se îngrozesc oameni i de ş t i in ţ ă ; cari abia
mai târziu au dat naştere minuna t e lo r basme populare . Şi-a p lăsmui t feţ i-frumoşi şi consânzene, zmei şi ba laur i , cari toţi n e uimesc p r i n pu te r i l e lor sup rana tu ra l e , deşi eroi i ba>sonelor noastre de altfel au însuş i r i des tul de omeneşti .
P e noi ne încearcă iubi rea şi u ra , fr ica şi mila, tri s teta şi bucur ia , când vedem o piesă reprezentată pe scenă, — el însă şi-a făcut o scenă în înt reaga n a t u r ă şi-a populat codri i s tăpâni ţ i de mama pădur i i cu ba laur i şi ou zmei, cari porii- -:• fu r tun i l e şi chiaimă fu lger i le şi astfel p r i veşte la desfăşurarea amarei d r ame în na tu ră , până ce cade şi el j e r t f ă de a l t a r . D i n t r ' o f u r t u n ă el îş iplăsmueşte o d ramă , d i n t r ' u n irourmur de isvor o poésie şi astfel u rmează numai po rn i r i lor in imei , cari cu cât e omul m a i cul t , cu a t â t se vor şi nnanifesta altfel, insă rare-or i î n t r ' u n mod tuai cura t şi nemeşteşugit ca în popor.
S'a zis adesea că ţ ă r anu l nost ru nu e capabil de «moţ iuni mai înal te . „O admirab i lă zeflemea învăluie încă toate în ţara n o a s t r ă " a zis odată u n scri i tor al nostru, cu talent dealtmirutrelea foarte remarcabi l . I n să un popor, care ne-a dat atâtea opere neper i toa re de ar tă populară , a tâ tea cântece, care a re o fantaz ie atât de ibogată, care a re credinţ i şl basme atât de in te resan te şi de frumoase, care a dovedit că a r e încă puterea de a se u imi şi însufleţ i , despre u n astfel d e popor n u se poate zice că e incapabil de «moţ iuni mai înal te . Aceste însuş i r i însă i-se po t răp i luându- i credinţele, fă ră să le dăm ceva în loc, lăsându-i î n t r ' u n gol sufletesc, care pen t ru ei ar avea u r m ă r i fatale. Căci luându-i credinţele îi luăm şi acea m a r e putere, care de termină şi cele mai m u l t e ac ţ iuni o-meueşt i , facultatea de a se entuziasma, care a şi scăzut în faţa atâtor împi lă r i şi nevoi. De aceea îna in te de a-i lua credinţele şi „supers t i ţ i i le" , cari deşi nouă ne par o împără ţ i e a î n tune recu lu i , pen t ru ei sunt un nesecat isvor de luimină, să ne gând im ce-i pu tem da î n loc.
Şi mă gândesc că după zeci de ani aceste credinţe , aceste mici „p re judecă ţ i " vor fi pe rdu te , în era aceea a unei vieţi industrializate. Şi un isvor nesecat de poésie se va fi pe rdu t . Animalele şi gânp'ănii le pămân tu lu i vor fi n i ş te s imple organisme, de cari nu se va lega n ic i o legendă, şi lăcr imioarele nu vor mai fi „ lacr imi de înge r i pe p ă m â n t dan ceri p i ck te ! " Şî deasupra pământului şi a lacur i lor noastre n u va m a i p lu t i acea ta inică lumină a legendelor şi a misterelor , nu vor mai p lânge sufletele copiilor noştr i nebotezaţi , ci totul va fi un — pust iu ! / . T. Lak.
S Ű O N O I I E Expoziţii le de vite ale Reuniunii rom. agrico
le sibiiene. Ac t iva tă în 1888, Reun iunea agricolă sibiană în cei 24 ani ai act ivi tă ţ i i a a ran ja t , în isfară de celo 6 expozţ i i de copii , 5 de poame, 2 de oi şi 1 d in indus t r i a de casă ( lucru de m â n ă femeiesc), 20 expoziţ i i de vite de prăs i lă (bovine) , împreuna te cu împăr ţ i r e de premi i în bani , sau în tota l 34 expoziţ i i . Deşi cu mijloace modeste , dacă nu i-s'ar fi r e s t râns cercul de act iv i ta te la u n singu r comita t , Reuniunetaj agricolă, judecând după isprăvile făcute în comita tul Sibi iu , ar fi schimbat în t r eagă fa ţa economului român .
Scopul expozi ţ i i lor de vi te n u este a tâ t de a da economilor ocaziunea de a-şi p rezen ta vi tele lor de rassă şi de perfecţ iune, ci mai m u l t de ai dep r inde la nobi lă emula ţ iune , ai î ndemna , mai ales p r in împărţ irea, de premii . î n bani , la o prăsire mai ra ţ iona lă şi la o îngr i j i re mai bună a vite lor şi a p r e p a r a astfel şi pe economul român, ca să poată şi el pa r t i c ipa şi concura la t â r g u r i şi expoziţ i i mai mar i , car i se ţ in în locuri cent ra le .
.Expoziţiile de vite s'au ţ inu t la 1890 în Răşinar i , la 1891 în Tilişca, la 1892 în Avr ig , la 1893 în P ianu l - român , la 1894 î n Săl iş te , la 1895 în Apoldul-româm, la 1896 în Fofeldea, la 1897 în Boita, la 1898 în Seboşul-săsesc, la 1899 în Sibi iu, la 1900 în Mor cu rea, la 1901 în I l imbav , la 1903 în Racovi ţa , liai 1904 în Răhău , la 1905 în Veştem, la 1906 în Săşciori , la 1907 în Sacadate , la 1908 în Şura-mare , la 1909 în Marpod şi la 1911 în Să-cel. Expozi ţ i i de vite nu s'au ţ inu t s i ngu r în anii 1888, 1889, 1902 şi în 1910.
P remi i l e împăr ţ i t e la aceste expoziţ i i d a u suma de cor. 4746 şi anume în 1890 s'au î m p ă r ţ i t
cor. 126, în 1891 şi 1892 câte 260 cor., în 1893— 1897 câte 200 cor., în 1898 500 cor., în 1899 400 cor., în 1900, 1901 şi î n 1903—1908 câ te 200 cor., în 1909 şi 1911 câte 300 cor.
Cum conform p rog ramulu i de lucru al Reuniunei , cea mai d e aproape expoziţ ie d e vite da prăsi lă se va a ran ja în cotmuna Sebeşul- infer ior , comitetul cen t ra l s'a adresa t căt ră p r i m ă r i a comuna lă de acolo cu rugămi tea , ca, în conţele-gere cu oficiul parohia l , să convoace de u rgen ţ ă o confe r in ţă a bă rba ţ i lo r f runtaş i d in local i ta te şi din comunele învecinate , în car i del iberându^se I. isupra acestei afaceri de in t e re s genera l economic, să se hotărească ziua, luna şi locul t inerei expoziţ iei , să se aleagă comunele , al căror locuitori síi fie admişi cu vi te le la expoziţ ie , să numească persoanele , cari ar fi să in t r e în j u r i u şi să ins t i tu ie de pe acum un comitet ananjator local, cum şi câte o anchetă în fiecare comună admisă , luând în mână afacerea, să lumineze popora ţ iu-nc.ii asupra .scopurilor u rmăr i t e , să îndemne la buna îngr i j i re şi h r ă n i r e şi liai ţ inerea în curăţenie a vitelor, cu cari să ia pa r t e la expozi ţ ie .
Cunoscând zelul că r tu ra r i lo r noşt r i d in pa r t ea locului şi d ragos tea ce i-o poar tă ţ ă ranu lu i român , speranţiai ne nu t reş te , că şi aceas tă l uc ra re de interes obştesc va contr ibui la înmul ţ i r ea avutu lu i nos t ru nat ional .
Sibiiu, 1 Iun ie 1912. Vie. Tordăşianu .secretarul renn.
Delà ..Banca generală de asigurare". L u n a t recu tă , Main, a fost pen t ru afaceri le „Bănci i genera le de -asigurare" o lună de p rogres constant , în care s'au obţ inut rezul ta te bune lattât ce priveşte a facer i le de a s igu ră r i con t ra focului , cât şi cele asupra vieţei.
Astfel : 1. La .asigurările con t ra daunelor de foc, „Ban
ca noas t ră de a s igura re a emis în decur su l luni i t recute 516 poli ţe nouă pen t ru valori a s igura te de K 1.357.844— cor., şi cu un ractasso a n u a l de K 6205.37. Pes t e tot în decursu l celor 5 luni de zile de când banca de as igura re şi-a început activi ta tea s'au emis peste 2000 de pol i ţe cu un in-oasso — după de t ragerea s tornăr i lor — de oca 22.000.— cor. Valor i le a s i g u r a t e sun t aproape şapto milioane coroane. P a g u b e până acum banca noas t ră de as igura re încă n u a avut .
2. La a s igu ră r i l e a sup ra vieţ i i „Banca generală de a s i g u r a r e " a p r imi t în luna Maiu 62 de oferte î n sumă to ta lă de cor. 2-56.900.— şi a elibera t 61 de poli ţe p e n t r u un capi tal de K 234.400 Incasso aninai al pol i ţelor e l ibera te î n luna t r ecu t ă face K 12,134.34. Pes t e to t în decursu l ce lor cinci luni de act iv i ta te t r ecu tă , banca noas t r ă de asig u r a r e a p r imi t ofer te de as igurăr i de peste 1 milion 100 de mi i şi ia e l iberat pol i ţe de peste 800 de mii cor. Incasso to ta l delà 1 I a n u a r i e încoace este ap roape 37.000.— cor.
Incasso ambelor secţ iuni de foc şi viaţă este deci de aproape K 60.000.
I n 1 nnia Maiu Banca de as igurare a mijlocit şi însemnate afaceri de as igurăr i con t r a gr indi -nei. Aces te afacer i — şi până a le pu t ea face în cont p rop r iu —- con t inua a le mijloci pe î n t r e g sezonul. P r i n u r m a r e publ icu l nos t ru in te resa t este r u g a t să con t rac teze astfel de afaceri p r i n banca noas t r ă de as igurare , care le mijloceşte p rompt şi în condi ţ iuni aviaintagioase.
După cum Fain tem informaţ i cu f inea luni i curen te se va înche ia b i lanţu l pe j u m ă t a t e a primă! a a n u l u i , care b i lan ţ va fi pe r t rac ta t în şedinţa p lenară a d i rec ţ iun i i .
POŞTA REDACŢIEI
Dlu i Bota. N u avem cunoşt inţă . Se vede că s'a p ie rdu t .
Coveş. D i n m u l t i p l e considera ţ i i , sun tem nevoiţi să vă refuzăm în această chest iune coloanele noastre.
X. Y. P ro iec tu l de „ lup tă na ţ i ona l ă " îl vom studia în cur înd . Să n u credeţi că a fost d a t ui t ă r i i .
Redactor responsabil: Constantin Saru.
•'ta 1 1 8 — 1 9 1 2 . „EOMÂNUi Eag . 1 1
C a u t
un c a n d i d a t de a d v o c a t începător .
D r . N i c o l a e P e t r a , a d v o c a t
S ă l i ş t e ( S z e l i s t y e ) .
Caut
un c a n d i d a t de a d v o c a t cn praxă pe lângă condiţii favorabile. A s e adresa: D r . E m i l M o n ţ i a , advocat Siria ( V i lágos).
POPPER Testvérek
MAGAZIN DE MODA — Arad str. Forray Surprinde publicul cu cadouri estraordinare de Rusalii!
Toţ i ar t l c l i l aci înş iraţ i de-o execuţ ie admirabilă l e socoteşte în 20 coroane. Delin lânos, modern, în formă nouă pentru un în
treg rând de haine. Í talie do pânză ori batist brodată cu mătasă, 1 velinţă de flanel pentru vară, tigru ori turcească. 1 sarviciu de cafea pentru 6 persoane. 1 păreche mănuşi lungi de aţă. 6 buc. băsmuluţe fine de mătasă, batist, ori pânză. 1 umbrelă ori ploier negru fin. 1 val de pânză fină pentru 6 cămeşi femoeşti.
Mare magazin dB covoare şi perdele. Expeűiare punctuala în provincie
pe lângă ramburs.
SZTANITY GYÖRGY antreprenor pentru zidiri şi pardositor Arad, piaţa Keiemen nr. 6.
Primeşte şi pregăteşte totfelul de lucrări de pardosire, construcţ ia dramuri lor , canalizări şi orice muncă în branşa aceasta oriunde, cu preţurile cele mai ieftine şi pe lângă condiţiunile cele mai convenabile. : : :
Prospecte g r a t i s !
Polacsek Henrik, = strungar artistic —
B u d a p e s t a VIL, Nagymezőutca 31. R e c o m a n d ă f a b r i c a t e l e s a l e p r e g ă
t i t e d i n l e m n d e p r i m a c a l i t a t e , c a
b i l e p e n t r u p o p i e i L i g n u m - S a n c t u m ,
a p o i a r t i c o l a p e n t r u a r a n j a m e n t u l
e a f e n e l e l o r , p r e c u m : b i l e , d a c u r i
p e n t r u b i l i a r d , ş a h u r i , d o m i n o , r a -
p e n t r u z i a r e , î n p r e ţ u r i f o a r t e m o
d e r a t e . T o t o d a t ă i a u î n î n t r e p r i n
d e r e t o t f e l u l d e r e p a r a ţ i i î n b r a n ş a
m e a , t n p r e ţ m i c . C o m a n d e l e d i n
p r o v i n e i s e " e x e c u t ă p r o m p t ş i s o l i d .
A R A D , W E I T Z E R U . 1 3 .
D n a SZÁLKAI ÁRMIN lucrează în timpul cel mai scurt în atelierul
său de BRODĂRII ŞI ALBITURI, trusouri complete pentru femei,
bărbaţi şi copii, lucrate artistic şi cu gust. — Brodării
albe şi colorate, lucrări cu aur, albi
turi, batiste, şervete, millienuri, perini pentru
divan, se află gata şi se vând cu preţ ieftin, — se află şi nelucrate.
D o m n i ş o a r e s e pr imesc spre instruare.
Distins cu medalia de aur la expoziţia din Paris!
Cel mai b a n cosmetic este
CREMA SĂPUNUL PUDRA Cel mai b u n şi mai sigur mijloc în contra
beţ iei se capă tă la
BRAUN ERNŐ F a r m a c i a la „SFÂNTA TREIME"
Temesvár-Józsefváros, strada Sem nrul 30.
PENTRU INDUSTRIA CIMENTULUI,
m
Fabrică pentru ţevi de c iment , presă pentru table de c iment ş i aranjează fabrici complecte din ciment
Hazai fémíemaz és cze-mentpyárf gépgyár r.-t.
B U D A P E S T A , VI. , Rei ter Ferenez-u. 66.
T E L E F O N : 9 3 - 1 8 .
u s t a l l
ţ B f B
I I I L O I * L i t / s ä . i f i
rthl l á n o s l ă c ă t u ş a r t i s t i c ş i d e e d i f i c i i
ARAD, Rákóczy utca numărul 9. (In casa proprie).
P r i m e ş t e spre e x é c u t a i s toa te lucrăr i le în b r a n ş a lui şi a n u m e : lucrăr i le din fer la edificii, construcţi i de fer, îngrădi r i şi d e coruri de fer, şi totfelul de r e para tur i . — Cu pre l iminar de gpese servesc gra tui t . R o g b ine
voitorul sprij in.
Cu sii ina : B A R T H L JANOS.
m
m o ATENŢIUNEA OESOR-CE ZIDESC! A m onoare a aduce la cunoş t in ţa on. publ ic , că r e în to r eându -mă acasă d u p ă 8 ani de exper ien ţă câş t iga tă In Amer ica , a m d e s chis aici în ioc, pe s t r ada .József főherceg n r . ! ( lângă „Victor ia")
II IFIM-il m l
u r a .
P r i m e s c totfelul de const rucţ iuni în b r a n ş a a rh i lec ture i , p r e c u m şi transformă!' ; conform cerinţelor m o d e r n e . L a dor in ţă servesc ou p lanur i şi prospec te . L a dor in ţă m e r g şi ir! provinţii , — Cu deo
sebi tă s t i m ă :
GYAPJAS m a e s t r u z i d a r d i p l o m a t
A R A D , s t r . T e l e k i n r . 1 9 .
P r i m e ş t e ori-ee lucrări
: în branşa acoaMa. :
Face ş i execută planuri
de zidiri pe lângă preţu-
ţur i le cele mai moderate.
y j î J .
zidar diplomat
D. s t r a d a J ó z s s f - f i ü i e r c s !
'T
I.» f-i
nu, dar pen t ru p i e i u n í'oarie ieftine poţi ?h e u m p ;ri cele m a i burw o w i o a g c , o ro luago cu penii a l , do juireto şi d e ş t c p l a l o a r e , p r e c u m sfi bijuterii de a u r şi a r g i n t
ş i a r t i c i i i c u t i e i iu
y . G y u l a
o v o l o g i e K»
ĂFMAR—Szati&ar, s í r . A t i l l a n r . 1.
S
P e n t r u orice fel de repa ră r i şi cumpără r i de oro loage ofer g a
ran t ă .
IV 12.
„ROMÂNUL' Nr 1 1 8 — 1 9 1 2
=Œ ratoclivill Ágoston
t u r n ă t o r i e de lucrări de artă şi firme Budapesta, Vil., Cserhaî-u. nr. 22.
Fond. în 1899. Telefon: 28—35. N-rnl cassei de păstrare poştală reg. ung. 15545.
(Notă Clearing).
Table de firmă vărsate d;fjr
pentru oficii, medici, advocaţi, Ingineri , arhi tecţ i , execută frumos şi modern. Cea mai mare fabrică în
branşa aceasta în Ungaria. — Preţuri de fabrică. — Corespondenţă în limbile maghiară şi germană
SINGURA. FIRMA R O M Â NEASCĂ IN ŢARĂ CARE
VOPSEŞTE,
CURĂTESTE CHEMIC
şi SPALĂ ALBITURI.
E U G E N JUNCAN, ARAI), str., JÓZSEF-FŐHERCEG 9
LUCBlRI EXCELENTE, PREŢURI IEFTINE.
Atenţiune ! Aducem la cunoştinţa on. proprietari şi economi, că
Pe timpul trieratului suntem în plăcuta poziţiune de a expedia imediat 2 garnituri cu aburi de trierat de 4 cai putere, 3 garnituri de 6 cai putere şi 3 garnituri de 8 cai putere, precum şi mai multe garnituri cu benzin de trierat şi motoare cu preţurile cele mai ieftine şi pe lângă cele mai favorabile eondiţiuni de plătire.
Cu stimă : mare magazin de maşinării économise şi ferărle, reprezentanţii cerc. a fabrice! de maşini „NlGtiolsohn'N
A K A D , p ia ţa B o r o s B é n i nr. L FRAŢII BURZA
m m m
MJLMMMMMM
BUDAPESTA, VII, Óvoda utca nr. 40.
Atelier pentru aranjarea bisericilor.
i i A A
fej
r j M
Ej Ül "ni mi
Execută : Iconostase, icoane sßnte, fântâni pentru botez. Serii de icoane, aranjamente în orice stil pentru biserici, sfeşnice, candelabre, etc. Dantele artistice lucrate cu mâna. — Prospecte, desemnuri la dorinţă se trimit gratis.
T Î I T i l î l l l T l
Petru Moga pantofar pentru domni, dame şi ortoped Ciüj-Kolozsyár piaţa Bocskai nr. 8.
[lângă farmacia Biró]. Execută după cea mai nouă modă şi din materialul cel mai excelent totfelul de g h e t e pentru d o m n i , d a m e şi copii, precum şi ghete pentrn picioare suferinde, cu preţurile
cele mai moderate.
Putere dinamica ieft ină, foarte po
tr ivi tă pentru eco
nomie s i industrie .
y îGOomoSîiiele-Petroiin si motoarele lui Bernhardt se lucră pe jumătate mai ieftin decât cu maşin ele cu aburi ; nu rt-cer maşinist, sunt libere de concesiune, absolut sigure, nu
iac fum, nu produc funingine, nici miros.
Stabilimente do pumpe de gaz Sî* i ^ l S r £ mai ieftină putere dinamică. Cheltuelile de mânat circa 0'8—2 fileri pe oră. Cereţi prospecte delà fabrica de maşini şi mo
toare, privilegiată, ces. reg.
G. BERNHARDTS Söhne, Wien XII, Scbönbrunnerstrasse 173.
1 I 1 1 1 I 1 I B § B 1 1 B Ë § § M 1 1 1 Ë I
ESS
Fabrica de maşini LAUFER JÓZSEF, BUDAPEST,
1 VI, PALOTAI-ÜT 15-11. Linii funiculare, şghia-buri de precipitat vagoanele pentru mine, osii de transmisii brevetate > B a l o n « , căngi automate de descărcat,
^ macazuri, maşini de re-morsaj cu lanţuri sau
' «frânghii . Aranjamente CV I S k i p s şi de încărcat,
elevatoare şi transpor-teure, etc.
r n 11111111111111111 i 11 H l Ş B H l i e i D Z E j n n n o
" P r i m n l ş i cel i á i m a r e d e p o z i t d e p i a n e f . P. R i c h t e r ,
[Braşov—Brassó, Fekete-utca 29 Liferează: piane, hartnonici şi pianine, fabricaţie Bössendorf, Schreighoffer şi Förster.
împrumută piane în condiţii f a v o r a b i l e
T O T r f f l
Nr. 118. „ROMÁMUL" Pag. 13.
A •"• A A c\52 / ° A A A A Nouă tipografie românească in Arad, strada Zrinyi Kr. ta.
T i p o g r a f i a „ C o n c o r d i a " atelier tipografic al ziarului „ROMANUL" şi al foii poporale a partidului, „POPORUL ROMAN"
Anunţă cu adânc respect onoratului public românesc intrarea sa în activitate, în serviţiul cultural al neamului, stând la dispoziţia comitetului nostru naţional. :: ::
Provăzută cu aranjament tehnic modern, care ^ 1 îi dă putinţa să execute lucrări a l e s e şi B
H
O o artistice în ale tipografiei, o O
T i p o g r a f i a „ C o n c o r d i a " are afară de maşina mare, cu care se tipăresc organele publicistice ale partidului nostru naţional, încă două maşini, noi, apte pentru executarea celor mai fine lucrări grafica :: : : : : : :
Í T i p o g r a f i a „ C o n c o r d i a " •j Roagă onoratul public românesc pentru binevoitorul sprijin. ^ Telefon pentru oraş şi interurban Nr, 750,
Tipărituri de bancă, tot soiul de tipărituri pentru birouri J| avocaţiale, invitări, anunţuri şi orice fel de tipăritură se execută solid, frumos şi se compută cu preţuri moderate la ~~ í
Pag. 14. „ R O M Â N U L " Nr. 118—1912
ea
E n i i i n B i i a a B i i a s i m i m Premiat cu diplomă delà corp. meseriaşilor.
B o t h á z y L á s z l ó , scu lptor şl întreprinzător de be ton şi piatră de artă, depoz i t d e nisip. N a g y v á r a d , — Erzsébet-utca.
Primesc ori-ce lucrări ce se refer la branşa mea precum lucrări la edificii şi cripte cu diferite expozituri, de piatră şi marmoră, apoi cruci, monumente, etc. — Lucrez în beton cu mare pricepere, precum caldarâm de beton, canale, poduri de
beton cu fier, table de ciment, bazine de asfalt Trimit desemnu şi catalog. — Voiesc să atrag atenţia on. public prin lucru bun şi preturi ieftine. Llferez pietri şi nis ip în cant. mare.
i l l l l l l l l l f l l l l l l l l l l i l
m
Szighety Sándor atelier de cuţite şi toci lărie artistică
Budapesta, VII, Strada Akáczfa No 64. Colţul Străzii Király.
Se recomandă pentru ascuţirea şi repararea de foarfeci, cuţite, brice şi tesacuri de bucătărie în condiţii ireproşabile şi pr. conv.
Mare depoz i t de u-nelte şi utensilii pentru bărbieri, ca f o a r f e c i , brice şi curele de ascuţit etc. etc. precum şi cuţite de buzunar ş a.
Pentru bărbieri se ascut două briciuri gratuit dacă trimit 12 deodată.
Comandele se execută pompt şi conşliinţios.
D a c ă s t r o p e ş t i c u „ F O R H I N " - à l mal pu-tină bătaie de cap, -a lucra mai puţin,
a cheltuială mal puţină!
_ « JSV \ jac fc \ _*t f, _ • ( , # L \ • < \
Premiat la a. 1902 din partea expoz i ţiei industr ia le d in Bec i cherecu l -mare .
BERBERSZKI MIKLÓS p â p u c a r ,
Nagybecskerek.
Liferează în (ară şi străinătate papuci de piele, pâslă, mătase şi catifea, pentru băr baţi, dame şi copii cu preturile cele mai ieftine. Serviciu prompt. — Catalog trimit gratuit. — Revînzătorilor H-se dă rabat.
deoarece *FORHIN<-ul este MICTURA D E B O R D Ó adesea îmbunătăţită. Se lipeşte uşor chiar şi de franzele umede. La orl -ce brumă poti s e stropeşt i , nelăsând ni < un
fel de sediment (droje1. ). Mulţime de scrisori dt mul-
ţămită şi recunoştinţă. Pregătim Invenţia drului Aschen, brandt de Rézkénpor şl Bordolpor. Cere prospect gratuit şi franco
delà fabrica
„ F O R H I N " ? » &
B I C I C L E T E
de renume mondial : THE CHAMPION
şi PREMIER cu osie campanilară, roată automată (cu frină liberă) se vând pe lângă garantă de 3 şi 5 ani cu preţul origina! a fabricei, fără nici o ridicare de preţ, în rate lunare de 12 şi 15 o r precum şi părţi a lcătui toare pentru b ic i c l e t e , . i gumă interioara şi exterioara prima calitate, sonerie, lampe, pedale, lanţuri, roată automată, conus. — In urma circulaţiei mare unde în toată Autro-Ungaria trimite şi în provincii cu preţ foarte redus. — La
cumpărări mari se dă rabat mare.
Láng Jakab és fia mare comerc ian t de biciclete şi păr ţ i a lcă tu i toare
Budapest, VIII., József-körut 41. Filial»: Boross-tér 4 şi în Buda, II, Margit-körut 6. Catalogul de lux cu 1000 de chipuri se trimite gratuit.
Nr. telefonului 604. Nr. telefonului 604.
FRAŢII BURZA Cea mai mare f i r m ă românească din U n o a r i a .
J 9 L x » £ i c L 9 B o r o s B é n i - t é r M r . 1 . (Geusa, ppoprie).
Recomandă magazinul lor bogat asortat de f e r â r i i , a r m © şi tot felul de m a ş i n i a g r i c o l e aranjăm mori ou m o t o a r © , m a ş i n i d e t r i e r a t cu aburi, maşini de trierat cu motor, şi tot Mul de m o t o a r e cu benzin cu oieiu brut şi cu sugătoare cu gaz preţurile cele mai moderate şi
pe lângă plătire în rate.
Cu garnituri pentru trierat şi cu prospecte pentru mori servim bucuros, eventual pentru primirea lucrurilor acestora şi facerea contractului mergem la faţa locului pe spesele noastre. Mare asortiment de osii Steier şi originale Winter,
„Catalog trimitem grraituit".
Nr. 118. R O M Â N U L . Pag. 15 .
II s: L i b r ă r i a T r i b u n a :: A R A D , strada Deák Ferencz nrul 20. — Telefon nrul 502. —
s Mare deposit de recvizite de scris şi cărţi literare.
Ilustrate delà balul costumat din Arad, bucata 24 fii, 12 buc Cor. 2 '50 plus porto poştal;
Guy de Maupassant. Inima noastră. Roman Trad . de I. C. Apostol Preţul Cor. 2 — .
Almanachul Societăţii scriitorilor români pe 1912 Ediţie populară Cor. 1'50 ediţie de lux 2 ' 50 .
A. Vlahuţă La gura sobei. Preţul Cor. 2 ' 5 0 . Dr. Onisifor Ghibu. Şcoala românească din Ungaria
î n anul 9 1 1 à 50 fil. S. Mehedinţi, Către noua generaţie à cor. 1 50 plus
10 fii. porto ; Spiridon Popescu, Zori de Iulie. Nuvele şi schiţe à
cor. 2 plus 10 fii. porto ;
Leon Tolstoi, Răsboi şi Pace roman istoric, trad. de Adrian Corbul vol. I cor. 1 5 0 , vol. II 1 2 0 ;
L&zăr Şaineanu, Dicţionar universal al limbei române ed. Il-a cu totul prelucrată şi adăugită. Ortografia Academiei Române (cu 9 8 8 pagini) cor. 8 plus porto ;
D. Anghel, Fantome cor. 2 plus 20 fii. porto ; I. Agârbiceanu, In întuneric nuvele à cor. 2 pins
20 fil. porto ; €aton Theodorian, La masa calicului. Nuvele şi
schiţe à cor. 1'50 plus 10 fii. porto ; Virgil Caraivan, Basme şi legende străine. Tradu
ceri din folklórul lumii à cor. 1'25 plus 10 fii. porto ;
Cincin at Pavel eseu, Poesii cor. 3 plus 20 fii. porto ; C. Collodi, Păţaniile lui Ţăndărică. (Povestea unei
păpuşi de lemn) cu 56 ilustraţiuni trad. din italieneşte de A. Buzescu à cor. 1'50 plus 20 fii. porto ;
Hai să rîdem ! Almanachul revistei „Minerva" à cor. 1 plus 10 fil. porto ;
Constantin Savu, Dor şi iubire. Colecţiune de cântece pentru cor (mixt şi bărb.) à cor. 2 '50 ;
Teodor Romul Popescu, Din Carpaţi à cor. 1'50; Prin Turnu Roşu spre România à Cor 120.
I. Scarlatescu, Poeme româneşti : Pentru voce şi piano à cor. 5.
A. Bena, Nu m 'abandona. Romanţă pentru voce şi piano à cor. T20 ; Sboar'al nopţii negru flutur. Romanţă pentru voce şi piano à cor. 1*50.
N. Zaharia. Mihai Eminescu. Viaţa şi Opera sa. à Cor. 3 plus 20 fil porto.
7. JVovicow. Emanciparea femeii. Studiu sociologie. Tradus de Bogdan I. Goilav. à Cor. 2 plus 20 fil. porto.
Alexandru dura. Foiletoane à Cor. l '60 plus 20 fil. porto. Domnia şi detronarea lui Cuza Vodă. à Cor. 0'80 plus
5 fil. porto. Amintirile unui fost prefect din timpul răscoalelor, à
80 fil. plus 5 fil. porto. C. Negruzzi. Teatru, à Cor. T50 plus 10 fil. porto. Cezar Al. T. Stoika. Fiori de primăvară Poezii à Cor. 1
plus 5 fil. porto. Al. Ivan Constantinov, Bai-Ganciu sau "minunate poveşti
despre un bulgar din zilele noastre à 60 fil. plus 5 fil. porto.
Guy de Maupassant, Petru şi Ioan. Trad. de N. N. Beldiceanu à 1 cor. plus 5 f. porto.
Alexandru Davila, Vlaicu Voda, dramă în 5 acte, în versuri à 80 fil. plus 5 porto.
Ion Dragoslav, Povestiri alese á 55 fil. plus 5 porto. Mihail Kogálniceanu, Iluzii perdute, schiţe à 80 fil.
plus 5 porto. Ivan Turgenieff, Hangiul Faust à 75 fil. plus 5poro. Matildé Serao. Mama vitregă à 75 fil. plus 5 porto. A. Pogazzaro. Dragostea unui rege à 75 fil. plus 5 p. Iules Payot, Educaţia voinţei 2 cor. Trad. de N.
Pandeleu. Vasile Pop, Iubirea e biruitoare à 2 cor. pl. 20 p. M. Sadoveanu, Floare ofilită, roman. Ediţia II-a à
2 cor. plus 20 fil. porto. C. Dobrogeanu-Gherea, Neoiobăgia. Studiu écono
mico-sociologie al problemei noastre agrare à 3.50 cor. plus 30 fil. porto.
Spiridon Popescu, Contribuţiune la munca pentru ridicarea poporului 2 cor.
Iosif Popu, Conceptul juridic de naţiune — naţionalitate în Ungaria à cor. 2 plus 10 fii. porto.
Octav Minar, Cum a iubit Eminescu. Pagini intime. (Amintiri, scrisori şi poezii inedite) à 60 fil. pl. 5 p.
Guy de Maupassant. Dolofana. Trad. de A. Mândru à 30 fil. plus 5 porto.
Edgard Allan Poe. Nuvele extraordinare. Trad. de B. Constantinescu à 80 fil. plus 10 porto.
N. V. Gogol, Taras Bulba. Traducere à 55 fil. pl. 5 p. Rudolf von Gottschall, Trădătorul. Trad. de A.
Frunzescu, à 30 fil. plus 5 porto. Biblioteca Flacăra. Preţul unui număr 80 fil. pl. 5 p.
Nr. 1. Princesa Elena de Racoviţă. Furiile amorului Nr.' 2. Memoriile lui Napoleon. Ediţia Il-a. Nr. 3. De pe tron la eşafod. Tragicul roman al
reginei Maria Antoaneta. Nr. 4. O dramă sub Napoleon. Conan Doyle. Nr. 5. Tragedia delà Mayerling. Romanul arhiduce
lui Rudolf şi al baronesei Vecera. Maria Cioban, Doina. (Legendă) à 30 fil. plus 5 p. Victor Eftimiu. Poemele singurătăţii à 2 cor. plus
20 fil. porto. I. C. Apostol. Cuza-Vodă şi reforma sa în biserica
română după documente à 60 bani plus 5 b. porto. T, Popovici prof, de muzică. Carte de cântece pen
tru şcoalele primare, gimnazii inferioare, scoale reale, civile şi preparandii. Partea I. 60 fii., partea H. 1 cor. plus 40 fii. porto.
N. Iorga. Ceva despre Ardealul românesb şi viaţa culturală românească de astăzi. Preţul 60 fil. pl. 5 p.
Conan Doyle. Duett . Roman tradus de dr. Victor Onişor à 1.60 cor. plus 10 fil. porto.
Dr. Victor Onişor. Legiuirea ţărei noastre. Cunoştinţe de drept constituţional à 1 cor. plus 5 fii p.
Dimitrie Onciul. Din istoria României à 95 fil. plus 10 fil. porto.
N. Zaharia. Tipuri sociale. Preţul 1.50 cor., ediţia de lux 2.50 cor.
Constantin I. A. Nottară. De dincolo de moarte 3 cor. plus 20 fil. porto.
Pag 16. „ROMÂNUL" Nr. 1 1 8 — 1 9 1 2 .
[ M I C A P U B L I C I T A T E plăteşte de cuvânt 5 (cinei) flleri. Titluri sau cnvinte mal groase 6 fll. J
Farmacie bine aranjată in comună românească, cu staţiune balneară, cu circa 3500 locuitori, o de vândut. Informaţiuni dă proprietarul IOSBF WAGNER, Sângeorgiul-român (Oláh Sz t György)
De vândut. In oomuna Uj-Ozora (corn. Torontál) se află de vânzare din mână liberă o casa cu prăvălie, cu drept de tot felul de beuturi şi trafica. A $e adresa lui IULIUS JURCA, corners. Ujozora.
Un harmonin. se află de vânzare foarte bun, tonuri curate şi puternice, bile de os veritabil, dulapul din lemn de stejar sănătos, foarte potrivit pentru concerte, instruarea corurilor şi pentru acompaniament. Doritorii să se adreseze cătră administraţia ziarului „Românul". 1—10
Econoamă. Caută un preot delà sate văduv
fără copii. Oferte să primesc numai delà preotese, soţii de învăţător, de notar, văduve şi fără de copii, sau delà înwăţătoare ; ovodişte necăsătorite.
Să oere ea să ştie şi să-i placă a canduce economia de casă. Altă e-coonomie nici nu port. Adresa la administraţia „Românul''.
Legătorie de cărţi. Iustin Ardelean. Arad vis-a-vis de poştă. Primeşte totfelul de lucrări a-parţinătoare de această branşă, pe-Îângă preţuri moderate.
Caut. o familie cinstită românească, care are un băiat la şcoli şi ar dori oa să înveţe mai uşor limba ungurească dacă s'ar învoi ca în schimb să îmi susţină copilul meu în vrîstă de 12 ani, iar eu pe al lor pe timpul cât ţine oursul pe anul 1912/1913. Doritorii să so adreseze la administraţia ziarului. 3—8
Un tânăr român absolvent al şeoalei de agricultură, caută loc la vre-un domeniu. Se pricepe la toate ramurile agricole precum şi la fabricarea unturilor, caşurilor şi brânzeturi. Doritorii să se a-dreseze la: Ştefan Calam!ci. Dombóvár „Vajtermelö közp." (Tolnám.)
Caut post de maşinist. Un tânăr român, maşinist diplomat, caută loc de maşinit la vre-o moşie românească. P. T. Domnii cari au lipsă de un atare sunt rugaţi să comunice condiţiunile de plată, cât timp ar avea de treerat precum şi ce fel de maşină au, se poartă singură şi delà ce firmă e fabricaţia, câte H. P. are ? Toate a-oeste să se comunice la admnistraţia „Românului" unde se află adresa mea.
Pentru orice soiu de întreprindere (comerţ, industrie, moşie) „Românul" recomandă o persoană pricepută, muncitoare, de absolută încredere. Vorbeşte româna, maghiara şi germana, etatea 35 ani, 2 gimnaziale, 5 ani practică la bancă. Adr. la ziar sub „Corect".
De închiriat 3 odăi cuină, odaie de scaldă şi toate oele de lipsă în zidirea „Românului*,,
P r e ţ u r i s o l i d e s i i e f t i n e !
F r a f i i K l u b i t s c h k o atelier pentru instalâţiuni electrice şi de altă putere, apaducte, vane de scăldat, colorifer şi canalizare. — Atelier de maşint, lucrări de aramă şi lăcătuşerie în £ } I E S I I ( J , Burgergasse Nr. 14. Rugăm on. public pentru încredinţarea ori-cărei lucrări de branşe. Totodată ne luăm voia ai atrage atenţiunea asupra
clonzetuli rezistent la îngheţ, invenţie proprie. Brevetată sub Nrul. 53932.
Are calităţile: 1. Se poate monta în orice loc, fiind eschi-să posibilitatea de
a îngheţa apa. 2. Prin spălarea repede foloseşte apă puţină. 3 . In urma construcţiei simple, funcţionează sigur şi îndelungat Este îndeosebi de recomandat la casele vechi, deoarece introducerea se face cu mică cheltuială. — Este deci interesul proprietarilor de case ca să caute a-şi aproviziona casa cu astfel de clozet
Instalateurilor şi negustorilor dau rabat Ne luăm voia mai departe de a recomanda în atenţia onoratului public:
vase de aramă, căldări de aramă şi picioare pentru
căldări de tinichea. l î x e c u t a r e s o l i d a , l a o r i - c e l x i e i - a r e !
r 1 1
f a b r i c a n t de s m a ş i n i M A X I M I. V U L C U
A R A D , S t r a d a F á b i á n L á s z l ó n - r u l 5 — 6 . Telefon ar. eos.
Schimbarea locomobilelor de treerat, s ă umble singure, o efeptuesc în preţuri moderate, după sistemele cele mai practice şi cunoscute cu lanţ, cu roate şi cu
transmission.
Totfelul de maşini pentru agricultori, precum: pluguri, grape, maşini de semănat, de tăiat nutreţ, de secerat, băţoase complete de treerat cu aburi; Motor de oleiu brut sau cu benzină. Mai departe instalez totfelul de mori cu abur, motoare sau mori de apă, joagăre sau ferestreu, ţiglârie şi alte stabilimente mechanice-tehnice după cele mai noul şi mai moderne şi bine recunoscute sisteme. Á se adresa la firma M Ä X I M I . V U L C U Arad, strada Fábián László, (lângă gara mare). : : :
Se caută o maşină de 10 ori de 12 puteri de cai spre cumpărare.
1 Z 1 Í 1