ANUL V. - Nr. 248 S U P L IM E N T GRA T U IV „R E P O R T A J5' 29 OCTOMBR

( F o l o - B e r m a n - R e a l i t a t e a )

IN MOMENTE DE RĂGAZ... Suveranul la castelul dela Scroviştea, m ângâ.nd căţelul favorit.

PREŢUL 10 LEI

I Ş i A liberat contingentul 1930.l î s i j T oate gările B ucureştilo r au fost îm pânzite de m ulţim ea celor li­beraţi, care au plecat spre toate colţurile ţării. S’au dus oamenii înapoi la munca câmpului sau la m eseriile lor, la o brum ă de pâine am ară sau la şom ajul care-i aşteaptă, să îngroaşe rândurile flăm ânzilor fără de lucru.

Până mai eri, pluton, companie sau regim ent omogen, însu fle ţit de aceiaş idee şi aceiaş disciplină, s ’au trez it deodată indivizi singuratici cu­noscuţi unul altu ia numai ca figură, fără să-şi cunoască reciproc m entali­tatea, caracteru l sau năzuinţele.

D isciplina s’a năru it în tr ’o cli­pă, ca la suflarea unui vânt v ije ­lios; n ’a mai rămas decât salutul instinctiv , cu mâna la pălărie sau la căciulă, la vederea unui „grad”.Şi în mom entul când degetele au atins acoperăm ântul respectiv al capului, individul nu mai are tim p să facă gestul de reţinere, ci se m ulţum eşte numai să fluere a pagubă.

P e aceiaş drum spre gară, m er­ge Ion iţă al F loarei, dela Tg. Jiu, şi G rigorie N egoiţă din Câmpu­lungul Bucovinei.

Amândoi îşi duc în spinare lă­zile cazone în care te m iri ce-a mai rămas. In schimb, îm brăcă­m intea lor este un complex de vesm inte m ilitare şi civile, care pentru circum stanţă constituesco îm brăcăm inte destul de conve­nab ili. Ion iţă al F loarei poartă opinci, iţa ri şi pălărie particulară.Cămaşa cazonă şi vestonul defor­mat, le com pletează ţinuta. G ri­gorie Negoiţă: poartă pantaloni cazoni, un cojocel particular, bo­cancii fără m oletiere. Acestea, a trebu it să le lase la cazarmă, în tru cât erau încă în perfectă stare.

Nu-i mai puţin adevărat însă, că efectele cazone cu care au ple­cat, vor trebui „re tu rnate de în ­dată”, după cum sună adresa co­m andantului depozitului, către căpitanul companiei lor.

Ia r în faţa lor, purtându-şi cu! m ultă g reu ta te lada, se leagănă?Mehmed Arabagian, o corciturăfc de turc şi tă tar, din îm prejurim ile!Medgidiei. (

Dacă l-ar pierde cumva pej drum, cel mai bun semn de recu-

iFotografiile pe care le publi-\

:ăm în această pagină, repre-'’.in tă două aspecte ale liberării co n tin g en tu lu i 1930. 3

• \

REALITATEA ILUSTRATĂ 29 Octombrie 111

noaştere ar fi şalvarii largi — de care şi-a bătu t joc toată compania,! a fost îm brăcat osmanliul.

Scăpat de fulgerele furierului. însărcinat cu curăţenia dormitei! un rus de prin părţile H otinului şi-a cum părat de 2 lei seminţe de fia soarelui, pe care le ronţăie lin iştit, în aştep tarea trenului, care-1 val spre malul N istru lu i, spre vitele şi spre Iecaterina lui. In jurul i s’a form at un covor de coji de sem :nţe şi în lipsă de spaţiu, multei, s au p lasat pe um erii şi pe pălăriile vecinilor. Când a ajuns la ulii

pumn, rusul sparge seminţii!o furie din ce m ce mai cri» do şi pentru ca să şi-o potoln se îndreaptă leneş spre ferata lângă chioşcul de gazete j cum pără de 2 lei, patru pumai sem inţe sărate.

... iar în ochii tuturor set regretu l părăsirii unui cu care, de bine, de rău, se oi nuiseră. Cine ştie unde-i vai soarta?!?... La cazarmă aveai puţin gam ela de mâncare, o şi un pat sub acoperământ,,.,

MASCA DE SAT»

M ic i răutâ)ÎNCURAJARE

— „Nu te descuraja iii P en tru doi in şi cari se i i se găseşte loo şi în cea raaii că colibă.

— „B ine d ar chestia t, unde luăm coliba ?”

N IC I-0 GRIJA— „Cărturăreasa mi-a prc

că ani să fac puşcăria pti deturnarea unei sume cm va fi încredinţată".

— „Fi lin iştit, dragul «i cine o să-ţi încredinţeze fi sumă dc bani ?’’

PROBA EVIDENTA— . Geologul tău te iulijt

ou adevv ia l ?”Fata băl rană: „Mai e voit

Spre cxem p.u, zilele trecut» dat num ele unei fosile antici v iene, (j c - care a găsit-o”,

RADIO-— „Vrea să zică ai şi un

parleur in casă ?”—• „Da, mi-am cumpartl

nul, p en tru că-mi trebuia ceva în casă, de când s'a ■ soacră-m ea dela mine. I o b işn u in ţa ”.

Octombrie 1931 REALITATEA ILUSTRATĂ 4

J n UNT mulţi cei cari presupun că ştiin ţa , prin teo- 2J ria evoluţiei, susţine că viaţa a luat naştere span­ia pe pământ începând cu prim ele c reatu ri de dimen- jnmi infime, spre a trece prin în treaga filieră , ajungând k formele de astăzi. E i bine, ştiin ţa n ’a in ten ţionat iritând să pretindă aşa ceva. Se prea poate ca viaţa anu-şi aibe originea pe acest păm ânt, ci în vreo altă ,ine, la milioane de ani lumină depărtare, astăzi rece, joartă, sau distrusă cu desăvârşire de vreun cataclism . Ci alte cuvinte, păm ântul e poate numai o colonie, care a orice altă lume a universului, accesibilă v ieţii, a fost ijafectată” de germenii celei dintâi.Până acum, privind în v iito ru l om enirei, am presu-

jBcâ pământul va p ieri trep ta t, de bătrâneţe , p r in tr ’o are sau răcire progresivă.: Pir aşa cum oamenii nu ajung în to tdeauna bătrâne- ¡ea, murind uneori de o m oarte violentă, globul nostru poate fi distrus în tr’o zi în cursul călătoriei sale prin Uiu, de vreo catastrofă. Evenim entul n ’ar fi ceva nou ¡¿istoria universului.Se ştie că între M arte şi Jup iter, un m are num ăr de

(inete, invizibile, celor mai puternice d in tre telescoa- ftlenoastre, gravitează în ju ru l soare lu i; cea mai mare intre acestea, Vesta, nu în trece în în tindere Europa. Genialul Kepler a bănuit ex istenţa acestor corpi, fără Ji-i fi văzut sau spre a fi mai exacţi, calculele pe care• făcuse asupra echilibrului sistem ului nostru solar, '-aidus la concluzia că în tre M arte şi Jup ite r trebue să oişte o planetă necunoscută încă. Şi avea d rep ta te : sa- nnţii zilelor noastre afirm ă în unanim itate că aceste sici planete, al căror num ăr se rid ică poate la 50.000, nsunt decât prafu! ¿i sfărâm ăturile unei m ari planete legiuit distruse în vre-un cataclism , răm ăşiţe ce conti- â să rătăcească în orb ita p lanetei originare.; Care să fi fost acest accident? P utem presupune o ¡{¡antică explozie vulcanică, sau ciocnirea cu o altă ¡(tată...I Orice s’ar fi întâmplat, un astfe l de accident ar-putea ;aferi şi pământul. Ce ar deveni atunci locu ito rii săi, ai mai bine zis, ce ar deveni v ia ţa în sine? Va lua sfârşit odată cu pământul astfe l sfărâm at? Sau va avea««ţii uuoia ----- ;------- ^ --- . w¡ansa de a se reface în a ltă parte? Şi dacă exista o ast- Diagramă reprezentând întâlnirea dintre o cometă şi pământ. Cei doi corpi ‘ur-lelde şansă, sub ce condiţiuni va supravieţu i? mează în spaţiu căi situate în planuri d iferite , dar care se întreta ie în două puncte.

■ Această chestiune e foarte im portanta, în trucâ t nu „ „ ,1 ramai că se referă la v iito ru l b ie ţii ^ o r f j i i fe ^ v ie ti i Tn*toate lum ile Răs- Valoarea acestei ingenioase teorii a fo s t întărită de faptul, că pe uniiJnpnnde şi o alta problem a, a am ănunţim e dintre m eteoriţii căzuţi pe pământ, s’a găsit cărbune — adică m aterie or-i T ck d 'cu descoperirile lui P asteu r, se ştie că nu există o generaţie ganică, iar cărbunele după cum se ştie , se form eaza din corpi fosiliza ţi,

I SÎndoiafă Vcăatîn "primeU* t i m ^ r T a T e ^ S a ţ i e t ^ â n d 1 l S e ^ a u T p ă S t Teoria aceasta are însă un defect, în trucâ t trecând prin atm osferă, acesteii neant trebue să fi ex ista t un început al v ieţii. D ar această enigmă pietre devin luminoase prin fric ţiune şi nu ştim cum ar Putf* rezista un

¡ “ neant, tn; Due s.a , 11 ® V ■ „„tem discuta aci T o t ce se organism viu, unei tem peraturi egale cu cea a fieru lu i incandescent .S u n e e Tă6 viata s a propagat de la o viaţă precedentă.' P roverbul M ult mai în tem eiată şi mai ş tiin ţif ică e teoria ilustru lu i savant A rrhe-pular francez cwe spune că. „Trebue să f i i fiu l cuiva" e o lege funda- nius D ar mai înainte de a o expune, se impune sa definim ceeace se nu-

" S a expUca'aparrHa ^ ţ i i pe* o" planetă, în tr ’un m om ent când condi- A ceas? !'p res iu n e‘dem onstrată în 1873 de m arele fizician Clerk Max-£ e f-ar fi favorabile, savanţii au recurs la diverse teorii. Vom lăsa well e exercita ta de radiaţiile soarelui sau ale altu i astru , asupra Corpilor

I aţH'e\mn^ilo^'contenf^rtaniUriJna t d i^ lceÎeSmai c u n o s c u t teoriî, f c l a ^ F ă r ă ' l m aT in tra în calcule abstracte şi com plicate vom spune numai

to 1871 ** — ■»*"=1 1 !n ” od1I “ tLdofos că în cazul unei ciocniri în tre doi aştri, o m are parte din exercita tă de astru. I n tr ’un cuvânt, repulsiunea luminei ar fi mai puter-

S f / S r S î m S î ^ e F n Z J t T u ^ i r o v J î 17- " ^ ‘ s S K s o ! : 'ş i stele, aruncă depi în spaţiu prin simplulX / a i f r de exolozia unei m ine Dacă pământul ar su feri un aseme- efect al radia ţiilo r, părticele de m aterie nu tocmai densa, e x ^ z a t e de l lâ c c d e n t nenumărate sfărâm ături purtând sem inţe de planta şi ‘ erupţiile vulcanilor lor. A ceste părticele de praf cosmic rătăcesc in spaţiu

T , 7 r T L p r î ş t i a t e în s ţa ţiu pe această cale. devenind ?i form ează cozile ^ i j f 1:e “ 5Ufla CU PUtere’ wrre meteorice si rătăcind în vid până când ar ajunge in zona de a- suflare care nu e altceva decât presiunea radiaţiei.^ţie i vre-unei phrw te unde gennen ii purta ţi de m eteorit s ’ar des- în ţelegând aceasta, se poate p rea bine adm ite « P ^ s iu n e a de careT u J J c o T d i ţ îu n L ar f i favorabile vieţii. « n vdrb it se exercită asupra infim ilor germ eni ce plutesc in atm osfera

REALITATEA ILUSTRATĂ 29 Octombrie 1M M p z in tă o massă m ult p rea redusă spre a fi atraşi de gravitate . A sta J P y tâ m p lă cu m ajo ritatea sporilor de bac terii te restre , asupra cărora presiuneffc '-i'iaţiei se exercită cu o putere de 10 ori mai m are decât a g ra­vităţii.

Luaţi de curenţi, sorii aceştia ajung în părţile superioare ale atm osferei unde întâlnesc fo rţe electrice cum sunt aurorele po lare ; se încarcă prin acest contact cu e lec tric ita te şi sunt îm pinşi de repulsiunea electro-sta- tică, în spaţiul in te rste lar, unde încep călătoria spre alte lumi.

Cum vor a terisa în aceste lumi? Nu vor avea decât să se unească în drum cu alte fire de praf cosmic form ând un agregat destul de m are pen truca atracţiunea g rav ită ţii să se exercite asupra lui cu o putere su­perioară presiunei rad ia ţiilo r. P resupunând că unul din aceşti germ eni are o densitate egală cu a apei, îi vor trebui aproxim ativ 20 de zile spre a ajunge în M artie, 80, pentru a ajunge în Ju p ite r şi 15 luni spre a a teriza pe Neptun, cea mai îndepărtată planetă a sistem ului nostru . P u terea sa de germ inaţie va rămâne in tactă în acest in terval rela tiv scurt.

îm po triva acestor teo rii a tâ t de clare şi de logice, s’au rid icat argu­m ente lipsite aproape cu desăvârşire de valoare. S’a spus că frigul ce dom neşte în spaţiul in te rs te la r va ucide germ enele. D ar s’a dovedit că acesta trăeşte în hidrogen lichid adică la o tem peratură de 450“ F. sub zero.

Vidul iar, nu-i dăunează în tru nim ic: Schroeder a a ră ta t că alga (plantă m arină) ţinu tă timp de 3 luni în vid absolut, nu p ierde nim ic din vi­ta lita te .

In laboratorul dela Leyden, savanţii au încercat toate condiţiunile ce se presupunea că pot omorî b ac te riile : le-au izo la t în vid la tem peratura de 453° F. sub zero, ţinându- le câteva săptăm âni în tr ’o sta­re de com pletă uscăciune şi s’a observat că bacteriile şi sporii rezistau perfec t acestor condiţiuni. •

Cel mai serios d in tre argu­m entele rid icate îm potriva te ­oriei lui A rrhenius, se baza pe acţiunea razelor ultra-vio- lete care, se ştie, distrug mi- cro-organism ele. Ia tă că d-rul Roux dela in stitu tu l P asteu r din P aris a dem onstrat că a- ceastă acţiune ucigătoare se datoreşte oxidării ce nu poate avea loc decât în tr ’un mediu atm osferic.

A mai ară ta t apoi că în vid, sporii rez istă luni la rând unei rad ia ţii solare cât de pu­ternice, rad ia ţii cari în aier, i-ar fi ucis cu siguranţă.

A stfel, această transm isiu­ne a v ie ţii prin spaţiu nu nu­mai că e posibilă, dar ne pare chiar sigură.

Asta, fără îndoială, nu ne da o im ediată certitud ine cu priv ire la îndepărtatu l v iito r al om enirei, când păm ântul îi va refuza ospitalitatea.

Omul nu e un spor şi evi­dent, nu va putea trece vre-o- dată de pe o planetă pe alta în acest mod.

D ar care e originea omu­lui? T o tu l în isto ria lui ne dovedeşte că e rezu ltan ta u- nor form e ce devin to t mai mici cu cât pătrundem mai a- dânc în negurile trecutulu i.Şi d intre toate teoriile cari încearcă să ne explice această origine, cea mai clară şi mai probabilă, e teoria evoluţiei care ne ara tă că viaţa form ea­ză un lanţ neîn trerup t înce­pând cu cele mai simple fo r­me spre a sfârşi cu anim alele superioare şi cu omul. Deci, dacă în tr ’una din îndepărtate­le zile ale trecutulu i, un ger­men a căzut pe păm ânt deve­nind străm oşul rasei noastre, nu vedem dece acelaş ger­men lansat în spaţiu, n ’a r că­dea mai tâ rz iu pe o planetă mai tânără, unde viaţa încă n ’a apăru t dar care e însă gata s’o primească.

A stfel ciclul ar începe din nou. P rogres lent, m işcări a- proape im perceptibile vor re ­face lanţul vieţii la capătul căruia omul, care va fi părăsit de m ult p;ământul, îşi va relua domnia asupra unei noui lumi

Catastrofa care probabil ar a- vea loc dacă pământul ar trece

prin tr’o cometă.

mai propice poate desvoltării, mai favorabile progresului său; un dom unde avem poate dreptul să sperăm că suferin ţa nu va mai existaţ m oartea va fi învinsă.

Au medicii dreptul de a ucideProblem a a fost des d iscutată şi de nenum ărate ori reluată de-ali

anilor. Cunoscutul chnu rg E iselsberg a ţinu t o prelegere asupra aci tem e veşnic actuale, răspunzând în trebării în mod negativ.

Chestiunea pare oarecum paradoxală la prim a înfăţişare. Intr’ai cutn se poate vorbi despre un „drept" de a ucide un om? Atât legili cietăţii, cat şi com andam entele etice ale re lig iilo r împiedică foarteo asemenea faptă. D ar aceasta num ai în mod principial. Căci ele i condam nările la m oarte şi răsboiul. Ia tă dar îm prejurări când ucil se înalţă la puterea unui „drept", cu to t im perativul moralei decaloj D ar problem a se com plică m ult, dacă trebue să cercetăm cu obiecţii re la ţiile abuzive ce se ascund sub cutele ju stiţie i sau interesele superi ale patriei.

.ve„^errî. Si-ar putea justifica m edicii un asemenea drept! Există , fără îndoială, cazuri de boală când m oartea apare ca (

vărată m ântuire, a tâ t pen tru bolnav, cât şi pentru familia lui. Dej copiii degeneraţi, im becili incurabili, cari alcătuesc o durere veşnicii

piedică grozavă în viaţa ce-i au în grijă, fără să« nem seama de cheltuieli mense şi inutile, pe cari cieta tea e silită să le fad asem enea cazuri.

_ Cu priv ire la aceşti ne* ciţi, opiniiile se deoi foarte mult. O judecată obiectivă şi care se spii pe rea lită ţile crude ale ţiunii, cere ca aceste fiinţe tile să fie suprimate. Tot! ganismul social le-a tolei le-a a ju ta t să-şi târască ten ţa animală, fără a iij cuiva să le ucidă. E m ent nativ de dragoste şii pect în faţa vieţii, chiar' ea se m anifestă sumar, avem faţă de animal^ trăiesc în apropierea noi

A ceste nenorocite fiinţe! nu suferă nimic. Numai din ju ru l lor" simt povara Problem a capătă cu aspect în cazurile de boli curabile, când bolnavii si dureri îngrozitoare, iar ce preajm a lor privesc făli reacţioneze, ştiind că toi zadarnic.

In război, cu deosebire, m atism ul înfiorător al atu situaţii, a apărut într’o li nă de absurditate revoltat« P e când caii răniţi grai gloanţe, erau imediat prin stricnină, soldaţii feriau cele mai teribile nuri erau tâ rîţi pe tărgi, in| ruţe, în trenuri, până n® la prim ul post de ajutor spital de campanie...

Sunt pe de altă partea cazuri de neoformaţiuniit: natură, cum li se zice, (ta incurabile) cari duc spui sfâ rşit fata l şi cele mai ui cu dureri înspăimântători

In toate aceste împrejuri ce trebue să facă mei care ştie că oridecâte oritl vut aceleaşi boli de hm evoluţia a fost indiscutaUI ceeaş şi sfârşitul de neînli* ra t ?

P ărerile medicilor sunt* părţite , dar sdrobitoareiM m ajorita tea tinde către atei concluzie: uşurare, darul cidere !

Cunoscuta scriitoare Ke i M ichaelis, care a discutatil a tâ ta curaj şi sinceritate jn ( blema menopauzei, în sgos I toasa ei carte „Vârsta prii» j dioasă”, intervine şi ea in ceastă discuţie, cu prilepl conferinţei marelui chin vienez. Ea afirmă că in ti# unor suferinţe grozave şi iii pacientul nu se mai' poate isl deca, este o datorie din pârtii medicului, ba chiar şi din pul tea fam iliei şi a prietenii*

(Continuare în paj, i) I

}! Octombrie 1931 REALITATEA* ILUSTRATĂ t

SPISON marele inventator zl timpurilor moderne, a m urit, în

«ti de 82 ani. B ătrânul „v ră jito r” jart i lucrat, până în ultim a clipă în urătorul său, a închis ochii senin,

jaim luptător care şi-a făcut pe de- I datoria. Omenirea îi va păstra [aconoştiinţa sufletească, ce se cuvine fiilor binefăcători.

OPERA LUI E D ISO N J Ideia lui Henry Ford de a transfor- h Menlo-Park-ul — o suburbie a |St»-]ersey-ului — în tr’un muzeu „E- Jtm" unde să se expună toate inven-

marelui „vrăjitor” e un fel de re- niere a celei mai im portante pe­

tale din civilizaţia noastră. Edison [început să lucreze in M enlo-Park Iii 20 de ani. Maşinismul nu exista iri (era în 1876). Secole de civili- Bţie se perindaseră şi omul încă nu-şi faase calea.0 sută de ani după ce F ranklin cap­

sa electricitatea, luminatul se făcea s «lei sau cu petrol, iar munca era s întregime manuală. La baza tran ş­ărilor era exclusiv trac ţiunea a- taiă şi maşina cu vapori.. In de- xt de zece ani, Edison a realizat tre i Mii: fonograful, lumina incandes- tsti şi tracţiunea electrică.Dar vom ajunge să concepem vre-

tiii formidabila muncă a acestor 10 intense cercetări?

îânârul care se instalează la Menlo iul în 1876, ajunge să ocupe în scu rt

tim p un loc de frun te în lumea savanţi­lor. C roeşte în ştiin ţă un drum cu totul nou şi atinge la 35 de ani culmea cu­noştin ţe lo r ştiin ţifice.

Menlo P ark n ’avea decât 11 lo­cuinţe, când Edison veni să închi

rieze una, în apropierea li­niei ferate . Curând instală acolo două laboratoare, un atelier, o bibliotecă şi o târo plărie. A cesta a fost leagă­nul e lec tric ită ţii. Aci a g e r­m inat invenţia care avea să schimbe aspectul întregului secol.

E dison vorbia de epoca prim elor sale lucrări, cu sen­tim entul pe care-1 încerci pen tru zilele m arilor efor­tu ri. L aboratoru l de astăzi nu d iferă m ult de prim ul deşi o jum ătate de secol le desparte.

în că din copilărie sa­vantul a încercat să lămu­rească ce anume e sunetul, v ib raţiile şi efectele sale. P erfec ţionă în scurt tim p te ­legrafu l şi te lefonul şi la 20 de ani se instală la Menlo P ark cu ideia de a aduce noui îm bunătăţiri acestor două aparate.

— .-.Am creeat fonograful lucrând la un automat, care înregistra mesagiile telegra-

Dr. sus : Edison în grădina laboratorului său.

St. sus: Edison, Ford şi H o- over, cei trei prie ten i celebri. St. jo s : Edison îş i marca so­

sirea în uzine, ca oricare lucrător.

fice. Mă serviam de un disc de hâr­tie ce se învârtia şi pe care un braţ al aparafctyui telegrafic bătea sem ­nalele, care înţepau în filă. Or, a- cest disc pus pe un a}t aparat în în­vârtire, reproducea semnalele tele­grafice j n sens invers.

D eşi foarte m iraţi, colegii m ei au fo s t nevo iţi a recunoaşte că obiec­tele păstrează urma sunetelor care le atinge. Mă hotărîi să f ix e z în a- celaş mod vocea umană. Lucram cu

0 REALITATEA ILUSTRATA

D ar societăţile care luminau ora­şele cu gaz, lup tară din răsputeri contra luminei incandescente. E d i­son parveni to tuş să lumineze cu noua-i invenţie New-York-ul şi de atunci....

Invenţiunile lui Edison nu se o- p riră aci. P riv irile sale se îndrep­ta ră asupra drum urilor de fier, unde se gândi să substitue cărbunelui e- nergia electrică. Câteva luni mai

cu râvnă şi realizările sale erau p ro­digioase. P u ţin i au ajuns să domine în decurs de numai de 10 ani, ele­m entele naturii. A creeat a tâ t cât îi e perm is unui om să creeze.

* * *In ultim a vreme, savantul in ten­

ţiona să-şi dăruiască ţa ra cu o nouă invenţie.

— „Am putea” spunea el „să a- vem un cauciuc al nostru . Conduc

U ltim a fo tografie a lui Edison. Sa­vantul conducând o locomotivă

electrică.un bătrân m iner, John K ruesi. In- tr ’o z i recitai înaintea unui aparat perfecţionat: „Mary avea un m iel frum os” şi când am pus discul pe celălalt aparat, îm i auzii vocea care repeta: „Mary avea un m iel fru ­mos". John, ajutorul meu, nu-şi mai revenia”.

Im ensă a fost surpriza în lumea savanţilor, când Edison a prezen ta t prim ul său fonograf. E ra în 1877. Dar pentru a ajunge la fonograf, cercetările sale îl conduseră la dy- namo.

Lucra fără încetare, neacordân- du-şi decât câteva ore de somn. Mânca în picioare în laboratorul său, spre a-şi putea relua im ediat a- paratele şi studiile. In O ctom brie 1879 dădu prim ul bec, care arse tim p de 40 de ore. In in te rio ru l be­cului se aflau fire de bumbac. In a- nul urm ător înlocui bumbacul prin fibre de palm ier şi nouă m ilioane de becuri fură fabricate astfel.

Lumea auzind că se putea avea lumină în torcând doar de un buton, alerga curioasă la Menlo P ark , undeo întâm pina o feerie de lumini.

Edison în epoca prim elor sale invenţiuni.

târziu, prim ul său tren circula în- t r ’un spaţiu restrâns de aproape un kilom etru. Cursa se prelungi curând şi vagoanele începură să transporte pasageri.

Nu există com binaţie de cuvinte, care să poată exprim a in tensitatea efo rtu rilo r pe care Edison le-a făcut la Menlo Park, în tre 1876 şi 1886. E ra tânăr, inspirat, entuziast. Lucra

în F lorida n işte experienţe, care vor sfârşi — o sper — prin a ne pro­duce cauciucul necesar, fără a mai recurge la stră ină ta te .”

A stfel a vorbit omul care a schim­bat cursul industriei şi care a dat sem enilor săi idei noi asupra natu­rii...

Acum se odihneşte la um bra glo­riei pe care şi-a câştigat-o.

;

Au r d i c i i d rep tu l(Urmare din pag.

de a p rile ju i moartea uşuti E a m ărtu riseşte că dacă ar personal p r in tr ’o asemenea im; rare, ar proceda la fel, înfn orice legiuiri împotrivitoare,

Problem a se complică însăd când e vorba de o aplicare pa F iindcă ş tiin ţa prognosticului foarte clătinâtoare. Intr’adeviţ ar putea statornici ca intanj argum entele pe temeiul caro lua ho tărîrea gravă de a supn sfântă viaţă omenească? Ştiiq genere, este o picătură dini neştiin ţă şi poate că întunerici pei de azi să fie lumina clijt m ătoare. P oate că odată cu rea noastră de a uşura prino suferinţă, undeva a scăpail t r ’un creer efervescent, vizii»! nui m ijloc de a suprima acea» rinţă, păstrând viaţa mai depif

E adevărat că în unele cas| acestea incurabile, bolnavii ifl cer cu stă ru in ţă moartea dini medicului. In asemenea împrijl trebue bine cercetat substratig a tă ţi lo r psichoiogice. Deobictil navii cari doresc moartea,nurci cât suprim area chinurilor. Utl ar fi pentru ei echivalentul mt| dicam ent. R ealitatea ei adeiil însă înspăim ântă şi desigur tră i bucuroşi, oricât le e ki£ dacă şi-ar putea îndepărta cki, pe a ltă cale. Faptele acestea»1 contro la foarte uşor. Frica it£ te, optim ism ul de rădăcină al* voinţa de a o prelungi câtimii acestea sunt axa unică, pe cr:, sprijină psichologia bolnavului,*

F oarte elocventă în aceaail vinţă este o experienţă a urnii ru rg vienez. Un bolnav de m inoperabil îndura chinuri cumpli| doria să moară. Chirurgul îi pJ se o can titate mai mare de nul în soluţie tare, motivându-i d | să evite trim iterile repetatei , macie. I i recomandă să ia în* dureri m ari, zece picături diig trase atenţiunea să fie cu băgif seamă, căci dacă ar bea toata ■ ţa d in tr’odată, ar putea adormi,! să se mai trezească a doua zi

In dim ineaţa următoare, vizită, doctorul află că m ăsurase cu mare grijă cele a cături, ba refuzase chiar linj g rijitoarei, care picurase lil douăsprezece.

V iaţa e un dar atât de preţieil cât m erită s’o trăieşti în oritij diţiuni.

39 Octombrie Iii

1

S A F I A N U L'Furnizorul Curţii Regale

B U C U R E ŞT I, Str. Lipscani, 91 <

STOFE DE MOBILEFURNITURI de TAPISERIE

r e: r d e: l e: c o v o a r e :

L I N O L E U MD E P O Z I T SI P R E T U R I DE F A B R I C A

Cu ocazia Expoziţiei: «Cum să fie căminul meu», cei ce vor p re­zenta acest bon alătu­rat, vor beneficia de un rabat de 6% asu pr» mărfurilor noaatre

B O N

m t n 5 #/» « t aINDISCUTABIL U E D f t A â l < CEA H

P Á I N M n C K U A N n u m

\ t Octombrie I M i REALITATEA ILUSTRATĂ

Î N C E P U T « * * ®

1) există om inteligent care să mai conteste teoria evolu- Niciuna din vietăţile pe care

«im în jurul nostru, n ’a fost ¿informa sub care se prezin tăii fiecare arbore, tufiş, hu ru ­iau animal, a avut până acum o iune de aspecte, care au m ers

Wţionându-se din ce în ce. A- b e legea universală a natarii, tje ce guvernează chiar creeaţii- mlui: aruncând o p riv ire în is- iol automobilului, a cinemato- iiiii şi a radiofoniei, observăm tentând în trecut, aceste produ- i!i technicei moderne, p rezin tă psii tot mai primitive, taţi pe această teorie a evolu- invanţii au căutat originea vie- ¡are — se ştie, — a luat naştere «an. Urmărind în sens retro- Stii scara evoluţiei umane, întâi i sorme semănând m ult maimuţe- (larechinii ce populau, oceanele pice...iat secole de când omul cunoaşte iţele; totuş n’a observat la adinele tendinţa de a evolua, forma fiinţei omeneşti. Dacă

teat ceeace ştiin ţa afirm ă, a- :t ci omul modern coboară din nţă, dece nu se mai prefac şiiii maimuţele în oameni ?Imita de aci că undeva, în tr ’o e- i de care ne despart m ilenii, a- itî condiţiuni au determ inat o şi de maimuţe să coboare din iri, să se ţină pe picioarele dyia- p să adopte obiceiuri care au treptat la formaţia raselor u-

tai vre-o treifeci de m ilioane ui, acea parte a Asiei care fti astăzi numele de China şi In- torma o vastă pădure, ai cărei

lori erau populaţi de maimuţe, ¡atol, vegetaţia şi în consecinţă u, erau aproape invariabile în tn(a pădure, ce se întindea pe ¡Iernile.li însă că în perioada miocenă, arţa pământului se ridică în tr ’un i ce străbate pădurea în diago-

înainte, rudele lo r din partea de N ord se pomenesc în tr ’o lume nouă.

U riaşii arbori dispar trep ta t, spre a fi în locuiţi de a lţii mai m ici şi mai piperniciţi. In cele din urm ă brâul acesta muntos, atingând înăl­ţim ile de astăzi ale H im alaiei, îşi pierde Cu desăvârşire arborii. M area pădure dela început, fu îm părţită în două: regiunea din Sudul m unţilor, unde astăzi se află văile Indiei şi cea dela N ord, care form ează Asia Centrală. D ar m odificările nu se o- presc aci: zidul m untos stăvileşte ca şi astăzi valul de căldură şi vântu­rile încărcate cu um ezeală dinspre Oceanul Indian. Seceta se întinde a-

sSss8iş&s^

ii tablou plastic al evoluţiei.li Natura operează însă lent, as t­ei dela o generaţie la alta, feno­li e aproape imperceptibil. După de ani apare giganticul lanţ al laiei. Această schimbare de re-

Itemină mari m odificări de _i şi vegetaţie. In timp ce în pă-

Je dela sud, condiţiunile răm ân pipe neschimbate iar m aim uţele ini îşi continuă viaţa ca şi mai

contenit înainte şi mai cu seamă sp iritu l adaptării.

P u tem presupune deci, că aceste două caracteristici speciale umane: postura rectilin ie şi inteligenţa, au fost determ inate de d ispariţia pădu­rilor.

Cea de-a tre ia : graiul, e mai greu de explicat.

A natom iştii sunt de părere că m ai­m uţele, ba chiar m ulte din animalele inferioare, posedă în treaga m aşină­rie fizică necesară vo rb irii; au gâ­tul prevăzut cu coarde vocale, limba şi celelalte părţi ale gurii dispun de m obilitatea necesară, au controlul

aerului, etc.

rii şi reuşind totuş, d a to rită in te li­genţii lor să supravieţuiască, au re­curs la viaţa cooperativă sau dacă v reţi de trib . A ceastă form ă de viaţă prezenta m ari avantagii, când era vorba de căutarea hranei, acolo unde se găsia în can tităţi restrânse, când era vorba de păstra rea acestei hrane, de luptele cu alte grupe de maim uţe sau cu d iferite alte ani­male, când se strângeau unele în- t r ’altele, spre a se apăra de frig, când clădiau zăgazuri pentru apă şi în toa te celelalte ac tiv ită ţi comune,

Harta ţinu tu lu i în caresupra pădurilor dela N ord şi H im a­laia reducând vegetaţia, întocm ai cum frigul o făcuse pe crestele sale.

M aim uţele sunt trep ta t silite să părăsească arborii şi să-şi caute noui m ijloace de hrană. Noua viaţă aduce în conform aţia m em brelor lor, m odificările ce se observă astăzi la omul modern.

s’a născut omenirea.Se crede însă că în creerul lor,

centrul graiului n ’are desvoltarea necesară, că le-ar lipsi celulele în sta re a guverna m işcările gâtului, ale buzelor şi ale alto r organe, în stare să în reg istreze sistem ul de o r­dine m uschiulară, corespunzând p ro ­nunţării cuvintelor.

Savanţii cari au studiat origineawutm mnALA™

CW1PIA INDIEI

PLATOUL TI&E.T u —/'V \ sj)£ŞfcRTUL Goai y

Mâna om ului şi cea a m aim uţei.Aceeaş regiune desemnată în relief.

F ără îndoială numai o m ică parte vorbirii, cred că stim ulentul acesteidin aceste creaturi, în tâm plător do- m ari invenţii evoluţionare, a fost . ________ ________ ________ , . ___ ________ ••ta te de natu ră cu ex traord inare ap- faptul că străm oşii omului au înce- « r e disting omul m odern rtnartitud in i de adaptare, au reuşit să put să trăiască în grupe sau triburi. in cea ^ eori-supravieţuiască, bravând asprim ile G orilele de astăzi, spre exemplu, m aim uţele ,

^ T re i^ s u n t 'caracteristicile de bază S e f e t i tce deosebesc omul m odern de mai- tern ic Im ediat în s ă c e o specie de CfnaSinte> fn Şpădurile pe cale

" “ P o s t u r a perfec t rec tilin ie a cor- ^ T m a r ! ” ^ "sUteme'd" ’comunT- de d ispariţie ale Asiei Centrale, tre-pului; nu n u m a i m aim uţa care trăeşte care... Â S «van t'i a» nro-anizat odoar in arbori, dar chiar gorila, Specimenele de maim uţe mai a- ® grupa de ţ gcare-şi petrece cea mai m are parte a daptabile, silite să părăsească arbo- tim puiui pe păm ânt, nu poate sta a-tâ t de dreaptă ca omul şi p referă a- desea să umble în patru labe, aşa cum fac unii copii, mai înainte de a se deprinde să meargă.

2) O altă ca racteristică e in te li­genţa, care la om e extrem de bo­gată în resu rse; vine apoi sp iritu l de adaptare. M aim uţele sunt dotate cu un in te lect m ult superior faţă de al ce lorlalte anim ale şi după unii psichologi, posedă chiar elem ente de inventiv itate şi m orală. Le lipsesc însă ap titud in ile ce dau omului po­sib ilita tea de a învinge diversele ob­stacole, pe care viaţa- i le rid ică &e-

Procesul evoluţiei umane, desemnat după

indicaţiunile savanţilor.

REALITATEA ILUSTRATĂ 29 Octombrie II

Carii ş i r ev i s t eD u p ă c e re rea generală, a a p ă ru t re ­

v is ta „T eh n ica F o to g ra fic ă" N r. 5 n u ­m ai în lim ba ro m ân ă . U n bo g a t co n ţi­n u t în m ate rie de sp ec ia lita te s tă la d ispoziţia fo to g rafilo r a m a to ri şi p ro ­fesion işti. De v ân za re la to a te lib ră ­riile şi ch io şcu rilo r p rincipale . Infor- m a ţiu n i şi ab o n am en te la re d ac ţia şi a d m in is tra ţia „T eh n ica F o to g ra f ic ă “ , B-dul A cadem iei N r. 2 (Foto-L uvru).

S ’A PUS IN V A N Z A R E

MOARA PITICILORlu c ra re d a to rită D-lor

Ion Rotaruşi

Zaharia St? ucuScrisă cu excepţional ta len t şi

bogat ilu s tra tă de ta lentatu l p ic tor D E M „M oara P itic ilo r“ consti- tue cea mai p lăcută şi mai sănă toasă lite ra tu ră p en tru copii şi tineret.

De vânzare p re tu tin d en cu p re ­ţul de Lei 40.—

IM U T Z IC O A F O R D E D A M E M a ri reduceri de preţuriCoafat 35 Lei — S pălat 30 Lei T uns 30 „ — M am cure 25 „

O ndulaţiuni cu apă 40 Lei Se execută decolorarea păru lu i

s t r i d « fjttirh«*l V n -1 * N r . 8 8

Dinţii albi ca perlele Gingiile puternice şi sănătoase.

în tre b u in ţa tă ziln ic , pasta de d in ţi „E rasm ic Savon” dă d in ţi­lo r dv. s tră lu c irea , albeaţa şi f ru ­m useţea perle lo r. P ro p rie tă ţile sale în v io ră to a re şi h igen icee, m en ţin g ing iile p u te rn ice şi sănătoase şi re sp ira ţia p ro asp ă tă şi p a r fu m a ţi în p e rm anen ţă .R eprez. G enerală p en tru R om ânia

P A R F U M E R IA E L IT E I E n g ro s R ucureşti IV, str. L a b irin t No. 54

ERAJMICSAVON

DENTIFRICE* r S O 172 - 0 4 0

t H « « M iM I C COM PANY LIM ITE D . LONDON. EN GLAN D

expediţie, în vederea explorării a- cestui te rito riu . N ouile fosile ce se vor descoperi cu această ocazie, nu vor putea aduce vre-o m odificare teoriei enunţate mai sus, dar vor procura o viziune com pletă a proce­sului evoluţionar.

P ărin te le T eilhard şi d-rul Young au descoperit cu ocazia unor săpă­tu ri făcute în China, o creeatură foarte asem ănătoare omului, fără a fi to tuşi un om com plet evoluat. Pe de a ltă parte îşi am inteşte, cred, toa tă lumea de fosilele renum itului om-maimuţă, găsite în Insu la Java acum câţiva ani de către d-rul Eugene Dubois — creeatură pe care savanţii au num it-o „Pithecantropus Erec- tus”. A ceste fosile p rez in tă două stadii foarte d iferite ale evoluţiei umane. Omul m odern e poate sin­gura creeatură pe lume, dotată cu sp iritu l m igraţiunei şi probabil că m em brii raselor de oam eni-maimuţe avea acelaş obiceiu.

Spre V est de Asia Centrală, acolo unde astăzi se află Anglia, s’a găsit fosila aşa num itului „om dela P ilt- down”. P ărerile cu priv ire la aceas­tă fosilă sunt îm părţite . U nii o cred re la tiv recentă. A lţii cred că îşi are originea în începuturile evoluţiei u- m ane; pentru el aceste fosile, ca şi cele din Java şi China, au făcut par­te din grupe rătăcitoare de oameni- maimuţe, cari au porn iţ din Asia în diverse direcţii.

T rupul omului m odern poartă un- mele d iferite lo r stadii ale evoluţiei, prezentând num eroase vestigii, în tre care apendicele, ce poate fi u rm ărit în s truc tu ra fizică şi în funcţiunile creeatu rilo r din ce în ce mai infe­rioare în scara animală. In tre om şi m aim uţă există asem ănarea funda­m entală a oaselor, a m uşchilor şi a organelor interne, precum şi o ase­mănare chimică a sângelui.

In sprijinul teoriei că animalul din care se trage omul a fost patru ­ped, via observaţiile făcute de prof. Ales. H rdlicka. asupra copiilor, cari umblă în patru labe mai înainte de a învăţa să se ţină drept.

O altă caracteristică rem arcabilă, o prezin tă ochii, p lasaţi nu de-o par­te şi de alta a capului, cum îi vedem la ierbivore, ci îngem ânându-se în partea superioară a feţei, astfel în ­cât ambii pot p riv ii d irect un obiect ce li se află îna:nte. A ceastă con­form aţie se în tâlneşte la animalul o- bicinu-it a tră i în arbori şi-i serveşte la stab ilirea exactă a locului şi a

4

ingopul pemedih conipp gpijgei A opi-câpai " fel de răceli

Ziarele au relatat săptămâna trecută un caz, petrecut aproape tele americane, când m ilionarul Benjam in P. Collings a fost atac# ydchtul său de'necunoscuţi, cari l-au aruncat apoi in mare. Soţii sn găsită legată în tr’o barcă, p lu tind la voia întâmplării.

D in echipagiu nu s’a mai găsit nici un om la bord.Fotografia noastră reprezintă ridicarea cosciugului în care se â

davrul nefericitu lu i bogătaş, pentru a f i dus în crematoriul din F Bud, unde a fo s t incinerat.

distanţei unde se află craca pt vrea să sară. Dacă oamenii sat m uţele s’ar hrăni cu iarbă, pt ochilor lor, ar constitui ¿in fon bil handicap, în trucât siliţi i d irect un punct al solului, arj din vedere pericolele înconjuri

Cu m ult înainte de a se fii pus că A sia Centrală ar fi re|

Cum apucă omul şi maimţunde a luat naştere special sevanţii erau de perfect acotl pra u r.nătoarelor principii des evoluţ jn a râ : că omul desciot grupa n an n u ţe lo r; că strâmt) trebue să ii tră it vreme îndeli în a rbo ri; că au mers într'o în patru laDe şi că mai pe n învă ţa t sa stea pe picioarele poi şi sa ae ţină drept.

De re ţinu t e că ridicarea i lo r H im alaia, a pus un pop m aim uve calea unei nome» cu rezultac: forma de astăzil lui.

invenţie r o m â n e a s c ă extraord.nară

I, contra-amiral I . S p ir o p o l d inII,7a marinei m ilitare, a inventat sistem de explozibile şi aparate

— luptă, — în vederea măsurilor nitive, prin care armatele beli- niie pot ii împiedicate de a lupta, nstipentru menţinerea tratatelor pace.

livenf/a d-lui contra-amiral I. Spi- jol continuă să se experim enteze fonti, unde a fo s t recomandată mreşalul Foch, după cum se

ti vedea din docum entul de mai

klotografia alăturată, d. contra­ţi I. Spiropol.

5 Octombrie 1931REALITATEA ILUSTRATA

.

■; fi*. ■

mMâi

Din lu m ea a v ia ţie i

Le Ma r e c h a l F o c hFijiCUM- ¿ut

• / ’/fo n ti, o jx îd '¿ i

* utograiia pe care o publicăm mai sus trim isă de un amic, — reprezintă puternicul avion italian „Dritto al segno”, la bordul că­ruia colonelul italian Pinna, a concurat la cupa B ibescu pe traseul Rom a—B ucureşti. La bordul aceluiaş avion, dom nul col. Pinna a

_______________________executat un elegant sbor deasupra Capitalei,având ca pasageră pe tânăra aviatoare d-na Erika Szalasny C. M . In m e­dalion, d-na Erika Szalasny.

C opiii n oştr i

BĂEŢI SAU F E T E ?

'fia~ O ndulaţii p e r m a n e n t eVăpsitui pârului. ' coafat, m assage, manicure.

execută ireproşabil C o afo r de D am e

L E O NCa'ea V ic to rie i, 18 tvis-a-vis de Pref. Pol ţiei)

P e r m i f e | i f v ă r o g , ^ n o u l m e u p r i e t e n Dom nul

VIM!

PtKTBU i N C B i j i M A T t N D I U l D v .

Dl. V IM curăjă înlr o clipă orice...

metal, sticlă, porcelan, lemn sau

piatră... perefi, uşi, mese, b ă i... oale,

farfurii, linguri, furculije şi mii le de

articole de menaj l - V I M va deveni

şi prietenul D v.

V IMCURATĂ TOTUL

10 REALITATEA i l u s t r a t ă 29 Octombrie!!!

Unde e avionul rom ânesc care să freacă Atla n ticu l?

S fatu ri p e n tr u îngrijirea f r u m u s e ţe a

Se ştie c â tă v â lv ă a s tâ rn i t In cer­curile de sp ec ia lita te şi în rân d u rile m are lu i public , a n c h e ta la n s a tă de „R E A L IT A T E A IL U ST R A T A ", sub tit lu l de m ai sus. In i ţia tiv a n o a s tră a fo st îm b ră ţiş a tă căld u ro s de to ţi acei cari p o a rtă in te res unei a sem enea te ­m era re în ce rcă ri, în d ră z n e a ţă m ai a- les p rin fa p tu l că R o m ân ia nu pose­d ă în că uzinele c a re s ă .i a s ig u re con­s tru c ţia u n u i av ion de m are ra id , în ­z e s tra t cu to a te e lem entele de sigu-

tip u l celor m o n ta te la av ionul lui C oste şi B ellonte, p e n tru ra id u l P a ris- N ew-York.

A m bele tip u r i de m oto r au c a lită ţi optim e, fiind în ce rca te cu deplin su c ­ces d e a su p ra A tlan ticu lu i.

A legerea lo r depinde n u m ai de ş a n ­tie ru l în care v a fi c o n s tru it hidroa- vionul.

A stfe l, în cazul când a p a ra tu l va fi c o n s tru it în I ta lia , cele' două m o­to a re F ia t de tip u l sp ec ifica t m ai sus, u rm ează a fi puse la dispoziţie de că tre m are a fab rică c o n stru c to a re din Torino

In c a lita te a sa de m em bru t i tu la r a l aero c lu b u rilo r fran cez şi ita lian , d- m g. S to ika v a p leca în D ecem brie sau Ia n u a rie în s tră in ă ta te , p e rttru a du ­ce la b u n s fâ rs i t t r a ta tiv e le începute.

D acă d ificu ltă ţile de o rd in f in an c ia r în ca re se sb a te so c ie ta tea a c tu a lm en ­te v o r fi în lă tu ra te , noi vom p u te a o r­gan iza ra id u l la ca re d. ing. S to ika treb u ie să aibe o p a r te activă .

Noi dorim ca tâ n ă ru lu i in g in e r ro ­m ân să în tin d ă a rin ile h idroav ionu- lu i său n u r tâ n d fa ln ic trico lo ru l n a ­ţional. dincolo de anele A tlan ticu lu i.

In ace las tim p în să a n c h e ta răm ân e desch isă şi vom face loc cu p lăcere tu tu ro r p ro p u n e rilo r care se v o r ivi, p e n tru com nle ta p u n e re la p u n c t a a- ces tu i sen za ţio n a l raid .

Artistele noastre

D. G H E O R G H E SPIR E SC U unul din colaboratorii principali ai

d-lui inginer Radu Stoika

r a n ţă p e n tru u n sbor de lu n g ă d u ra ­tă , cu sau f ă ră escale.

In coloanele n o a stre şi-au g ă s it loc ră sp u n su rile obiective a le sp ec ia liş ti­lor, c a ri s ’a u p ro n u n ţa t p e n tru sau c o n tra in iţia tiv e i n o astre , p recu m şi sc riso rile e n tu z ias te a le ace lo ra cari c red în v iito ru l a v ia ţie i ro m ân eşti. S’a u p ro d u s a rg u m e n te de am bele p ă r ţi , care a u în v ed e ra t că posib ilităţi de ex ecu ta re e x is tă d estu l de m ulte , m ai a les când av em u n corp o fiţeresc av ia tic , c a re p o a te riv a liza cu a l t u ­tu ro r celo rla lte s ta te , c a re şi-au p u tu t re lie fa a v ia to rii g ra ţie m a te ria le lo r ex ­celen te pe ca re li le-au p u s la d ispo­ziţie p e n tru sbor.

I a tă în să c ă idéea p rin d e răd ăc in i to t m ai adânci. U n u l d in tre cei m ai im p o rta n ţi coresponden ţi a i n o ştri în ace as tă ch estiu n e , d. in g in e r R ad u A S toika, — co n stru c to ru l p rim elo r hy- droav ioane ro m ân e şti „ G e tta ” , -—- ne com unică u n fa p t îm b u c u ră to r, pe care la râ n d u l n o s tru îl aducem la cu n o ­ş t in ţa c itito rilo r noştri.

D om nul in g in e r S to ika a fo s t din p rim u l m om ent p r in tre en tu z iaş tii i- deii n o a stre şi d-sa a p reco n iza t în li­nii g en era le tra se u l ra idu lu i, p recu m şi posib ilităţile de ex ecu ta re . D -sa ne com unică acum , că a în cep u t p u n e rea în ap licare a in iţia tiv e i n o astre , p o r­nind tra ta tiv e le n ecesare în v ederea fa b ric a ţiu n e i h y d ro av ionu lu i t ra n so ­cean ic în u n u l din m arile şa n tie re a e ­ronavele din s tră in ă ta te .

In ceeace p riv eş te m otoarele , se v o r fi m o n ta te la bordul a ce s tu i h id ro a ­vión n u este în că d e fin itiv h o tă r î t dacă ele v o r fi în tan d em „ F ia t tip 22/R ” de 1100 h. p. ad ică de t i ­pu l ace lo ra c a r i a u fo s t m o n ta te pe h id roav ioânele escad re i ita liene, c a re a t r a v e rs a t A tlan ticu l de Sud în escale sp re B razilia , sub com anda m i­n is tru lu i a v ia ţie i ita liene, g en era lu l I ta lo Balbo, sau două m o to are în ta n ­dem „H ispano-S uiza” d e '1300 h . p., de

V era Tacco, tânăra primadonă a Companiei Pitpalacul care va lansa Un nou tango în noua revistă a Tea­trului M ajestic.

CINE ESTE?W A LD E M A R

(F A V O R IT U L F E M E IL O R )

NEBUNIILE DRAGOSTEI

2 5 .0 0 0 LEIP R E M i I

PERSOANELE CRASE (OBEZE)pot deveni svelte sau slabi orice parte a co rp u lu i: Guşe, şol­duri, burtă, picioare cu săpunul de slăbit „SVELTA“. în tr e ­bu in ţare absolut sim plă şi nevătăm ătoare. 11 recom andăm în mod deosebit cititorilor noştri. Flac. Lei 160.— 2 Flac.Lei 300’— Depozit: „OPAC“ Galeriile Blanduziei, Bucureşti I.

Mioriţa. — C a să sc ă p a ţi de s ilu e ta de lăcustă., tre c â n d la a ce ea de f i in ţă om en ească n im ic m ai s im p lu : v e ţi face c o n tra r iu celor ce vo r să s lăb ească. A di­că v e ţi m â n c a : d u lc iu ri, fă in o ase , g ră ­sim i, v e ţi b ea la p te m u lt, şi m işcare n u v e ţi face a p ro ap e de loc. G ă lb en u ­şu l de ou b ă tu t cu la p te şi z a h ă r e m i­n u n a t p e n tru cu ră .

Oane. — M ai în tâ i că p re p a ra tu l „O dorono” n u este şi n u va f i n ici o d a tă „D ep ila to r”. S u n te ţi în eroare . „O dorono” este c o n tra t ra n s p ira ţie i, a şa c ă n u m ă m iră de loc că re zu l­ta tu l a fo st cu to tu l nu l. U tilizează „T ak y ” şi vei vedea im e d ia t re z u lta tu l c o n tra r .

Fănel Loco. — N u d isp e ra că este leac. M ă tre a ţa se v in d ecă ; n u este cum crezi „ Inam ovib ilă”.

O re ţe tă s ă r a tă şi la g u st şi la p re ţ este : C h in in ă su lfu rică 5 gr. S a re de m asă o lin g u riţă , R a c h iu de d ro jd ie 500 gr. S a u : F o i de J a b o ra n d i 100 gr.. S em en S a b a d i la 10 gr. R om b u n 50 gr. S e la să 5 zile îm p re u n ă . C u a ce as ta so lu ţie s tre c u ra tă , se frea e ă b ine p ă ­ru l la ră d ă c in ă .

U râta pământului. — C u to a te că m ă n u m eş ti „ m a ică” şi m i t e ad resezi c a la o m am ă . to tu ş n u p o t îna-hiţi 7 în tre b ă r i . R ev in o cu 2 u rg e n te si lasă 5 lao p a rte . L as la ap rec ie rea d - ta le ce v re i să c u n o şti m ai în tâ i.

Tuti. — P e n t r u cazu l d - ta le g reu şi com p’ica t. u n d octo r, ţ i - a r fi de folos. N u p ricep cum încep e să ţ i se în ch id ă och iu l s tân g . E m iracu los.

Frumosul gigo’Io, Edmee, M aria dela Olt, Cas’opeea, Mitzi. Mattescu, Glgfca D. — C oşuri? şi p e n tru o n im ic a to a ta a tâ ta d ezo lare? A tâ te a sc riso ri u d a te cu lac răm i şi în e c a te în d u re re . F i ţ i se ­rioşi, că v 'a ţa m e r ită s ă fie t r ă i t ă şi cu coşu ri ţje obraz. S căp area n r fi în - t r ’Q so lu ţie m in u n a tă ca: S ulfp p . 25 gr., a lcool c a m fo ra t 60 gr., A n ă de ro- sae 200 gr.. A pă d is t i la tă 200 gr. Cu a c e a s tă a p ă v e ti sp ă la o b razu l sea ra la cu lcare . A ceasta e x te rn : in te rn , o c u ră cu 3 f lac o an e D e p u ra tiv R ich e l- let. D im in e a ţa v e ti sp ă la c rem a de pe obraz cu să p u n de b o rax şi a p ă c a l­dă

JuI’ette N. P. — I n t r a ta tu l de g im ­n a s tic ă a l d o c to ru lu i M iille r s ă s i ţ i g im ­n a s tic ă sp ec ia lă de c a re a v e ţi nevoe.

Arabela C. D. — Vei u n e e n a su l s e a ­r a cu u n em olien t, ia r d im in e a ţa îl vei sn ă la cu a p ă c a ld ă şi să p u n de B orax . S i f ii s 'lgură c ă d u p ă v reo c â tev a zile de tr a ta m e n t, n u va ră m â n e n e p ă să to r şi rece.

Aura. — P e n tru p e s tru ii, a u a p ă ru t n e n u m ă ra te re te te în rev is tă , d a r p ro ­b ab il că n u a ţ i d a t de n ’’ci u n a . S ă te servesc c u u n a im ediat,: S u b lim a t 1 gr. alcoo1 de L av a n d u la 150 gr. a p ă de ro- sae 250 gr. Vei ta m p o n a cu p u ţin ă v a ­t ă n u m a i p estru ii.

Lyla Matei. — P ă ru l îl vei face de ace iaş c u lo a re cu p u ţin h e n e la u n coafor. P e n tru n a s ros. a u a p ă ru t p â n ă acu m n u m al p u ţ in de 1001 re te te .

Amantul de Carton. — P e n tru pe ri pe ob raz sl f ru n te ex is tă în co m erţ o m u lţim e de dep i'la toare si eu p e rso n a l cunosc c â tev a re te te . T o a te în să d a u ace iaş re z u lta t . P â ru l c res te la loc, d u n ă p u t in ă v rem e de la u tilzarea, de- piia+oruiui. C o m p le t e ficace n u e d ecâ t e lectro liza . D o reşti u n d e p ila to r ? ca 5ă r ă m â n ă p ă ru l m o ale vei u tiliza d u n ă fieca re sp ă ’a re a cap u lu i cu u n g ă lb en u ş de ou b ă tu t b ine. pe care-1 vei în tin d e ne o ă r frec â n d ră d ă c in a . I n u rm ă o b u n ă lim pezire cu a p ă c a l­d ă si p u ţin borax .

D ida . — S o lu ţia ce u tilizezi e b u n ă . P e n tru p e te si p e s tru ii, vei u til iz a c re ­m a : L an o lin ă a n h id ră 40 gr. T isrenol 1 g r. A nă de p o rto ca l 20 gr. E x trh a m a - m elis si cc 1 gr.

0»>tim!«tul într>s*at. — N 'm ic m ai sim plu . S ă re c a p itu lă m : D oreşti o cu ­lo are a fe te i: ro z si c a m p o rto ca lie , ia r n a su l să devie d in se’â rc ’os, frag ed , e la s t 'c si n u tin b u lb u ca t N u estl de loc p re te n tio s . D a r eu cu m n ’a.m au z it în c ă n â n ă acu m d e ob raz p o rto c a ^ u si nas* fra g e d te ro «r rev in o cu 2 în t r e ­b ă r i sc u rte si precise.

D isp e ra tu l. — D a că v re i ca p â n ă la C ră c iu n să u rm ezi r e ţe ta , i a r de a n u l n o u să-m i, zici m ers i de ce t-e orăbest.i a sa? R e te ta o vei av ea de Sf. D u m itru că atunci v a fi ş i timpul să se mute

pestruii de pe fa ţa d-tale. Revin peste o lună cu dorinţa şi vei fia făcut.

Sticluţa rotundă. — Pentru cutii la gură care îţi nenorocesc viaţa! de ani vei utiliza aburi ierbii lapte, masagii cu Butir cacao îl Ulei de migdale dulci 70 gr. Sili a'uminiu 1 gr. Alumen crud 0.S1

Liliacul alb. — Pentru picioare dajele de cauciuc sunt recoraati la orice magazin de instrumente rurgicale şi ortopedice. Vrei sili godeşti degrabă, şi nu te ia cu $ re şi pori dilataţi? Mare comat foarte năzuros logodnicul d-tale mează sfatul şi vei vedea că te vi godi imediat.

Guido Reni. — Mai intâi de tu simplă în trebare: Ce înţelegi maţi ten gras? Pentru coşuri poţi t fără team ă crema de care mă prezintă suficiente garanţii. 0 iiti după o spălare cu apă caldă şi săpun medicinal: gudron, sulf s». rax. Dimineaţa vei curaţi crema ti caldă şi aceiaş săpun. Şi mai ales cunde câtva tim p toate oglinzile casă, dacă te predispun la viciul 4 re-m i aminteşti.

Lăcrămioara. — Utilizează făt mă produsele cu cari ai început, le schimba un timp îndelungat;« dea efectele. Crema este grasă o utiliza numai seara, ziua sub puii vei mai avea nevoie de nici an •remă.

AmarylHs. — Reţeta este p fricţionat şi aju tă la întărirea i Reţeta pentru păr o vei utiliza li care seară to t ca fricţiune.

Tratam entul picioarelor e eficatf poţi urma câtva timp.

Sufletul Anutei. — Vei scoate, ci’, puţin clor. Nu eşti ridicolă t m’am supărat.

Pu-a din Buşteni. — Mă intreki un an de zile si nu capeţi răspuns însă îţi cer mii de scuze. Cazul M unic. Constaţi însă că răbdare» servit în cazul de faţă la ceva. Si Sabouraud Acet aromat etc.? Iiil tim a reţetă eficace: Ac. acetic« tra t glacial 5 gr. T -ra benzolif cool camforat 10 ar Amoniac p A’cooS 100 gr. glicerina 30 gr, 50 gr. ană de rosae 200 gr, â hamamelis 100 gr.

Natasa.— Reţeta ce utiTzezlel bună. De apă rece nu ai de locui Soluţia Sabouraud: Aether 101 tol 1 gr. Alcool pur 100 gr. apă de: 50 gr.

Fantom a din Canterville. - Ptpuncte negre: Resorcin 0.50 ata gr. ană de rosae 100 gr. sulf. 5 e ma: Talc 10 grr. Ană hamamelis II Lanolină Vase’ină a 20 gr. tttiol Pentru ten Crema Laura 1.

O nenorocită. — Dacă n’ai niti dinte stricat, mirosul vine din şi numai un doctor v’ar fi de Mu

Dunăreanca 62. — Soluţia Si raud nu se găseşte gata la nicic m ace. Reteta se prepară la cm atunci când aveţi nevoie: Mentili Aether 10 gr. Alcool 100 gr. apii sae 50. Pentru mâini. Un?, emols glicerolat de amidon părţi eeale.

Monica Harabagiu. —« Reţeta urm ătoarea: N atr boracic 1 gr. I nur 80 gr. at>ă lauro cerasi j Extr. hamamelis flud 5 gr. Ap5(ţ sae 20 gr. Ulei mirbaln 10 pi* Pentru, puncte negre: Turbith mia1 gr. Vase^nâ 50 er.

Elvira Turnu Severin. — Peni' ferinta dv, veţi lua dando-nj Racovita, veţi mânca dulcurl si se multe si veţi face friot*utii cool şi dusuri reci. Soutienul drent ; dar e necesar.

Floare de grâu. — Crema e modul, de înt.rohumtare e foarte după o prealabilă spălare i cu"o ană de to’Jetă oarecare această cremă în fiecare seară.

Un cif/tor bănăţean. — Eu ns că m ăt.rea ta si căderea nărului d în legătură cu tuberculoza, Pentni. t.reată vei snăla nărui Ia 5 zile oM lemn de nanam a cam 100 gr. IUI ană fiartă. Pentru a opri cMih m ită o bună frict.’une a carviM p.esorcfnă 5 pt. Alcool nur 150 ricin 20 gr. Pilocarpină 1 gr. T taride şi capsici a 15 gr, "

si lía

¡I»oto:

IACII

If Octombrie 1931 REALITATEA ILUSTRATĂ11

f i r i m i t u r iH m încercat de câteva ori să căutăm mici momente ca racteristice în U viata de toate zilele, a fiecăruia d in tre noi. Cu neputinţa!... Şi ne-am t nu cumva e şi aci o idee?... E ste! Căci nu veţi găsi^ cetaţean care — stând că nu şi-a p lă tit datoriile vechi şi având nevoe de îm prum uturi noui -ii nu se ocupe toa tă ziua şi să nu discute decât de datoriile in teralia teide împrumuturile Angliei!... ■ „ s

Şi pentrucă trăim to ţi pe acest plan in ternaţional, daţi-m i voe sastorisesc o mică întâm plare.... particu lară : . . ,

Doi prieteni din New-York plecaseră în căutarea unui cro ito r bun. % cunoştea croitorul şi Bill vroia să-şi comande un costum elegant. Dar ia voia cu orice chip ca acel c ro ito r să nu fie găsit, în trucât Bill era taie rău şi când n ’avea bani, nu era platnic deloc. D isperând sa mai dea pt croitorul lui Jim, Bill îşi trage am icul în cea dintâi c ro ito rie careii iese înainte, propune patronulu i poliţe in loc de bani şi dupa alegerea mici începe tocmeala. C ro ito ru l ceruse 150 de dolari, Bill nu voia sa dea Mit 70, pretextând criza. Şi s’au tocm it astfel aproape o ora, pana cand l»exasperat, a in te rven it şi i-a îm păcat: cro ito ru l va face costum ul cu J dolari. Costumul va fi gata în tre i zile iar plata po liţelor se va face iia trei în trei luni.

Eşind din magazinul de croitorie , Jim în treba : w r .-Bill, ce rost a avut tocm eala ta încăpaţanata? Ş tii bine ca to t n a i

sa-i plăteşti niciun ban.... . . w- . , .- M’am tocmit spre binele lui. De ce sa-şi inchipue ca a p ierdut 150

kdolari, când am posib ilita tea să-l fac să creadă ca a p ierdu t num ai 90....Anecdota de mai sus are to tuş o valoare in ternaţionala. E a a io st

vestită de d. Snowden d-lui M acDonald, care se m ira dece Germ ania se (icneşte atât de m ult la fixarea dato riilo r de rasboi!.. .

I w la Capşca, un ziarist guvernam ental făcea, teoretic, procesul oa-1 menilor politici in opoziţie. Era un proces de m oralitate publica^

-D e unde şi-a făcu t d. Ion perechea de case de pe Bulevard ... Ca Mm la odaie mobilată când a ven it în Bucureşti. Dat■ conu V asile .... km nu se mai dă jos din autom obil şi înainte de a \fi M in istru de Indu - X umbla cu ghetele nepingelite!... N u, domnilor, se fura!.. Furam to p . fu, ei, dumneata — când putem , ca să avem cand nu mai putem . N avem ici o metodă, care să apere avutul public.

Am răspuns :- Ar fi o metodă...- Care- Una foarte simplă.- $ auzim !- Şi a fost şi experimentată...

— In Guatemala. A cum de curând. Generalul Georze Ubico, ales preşe­dinte al Republicii, a cerut parlam entului să numeasca o comisie, care sa facă inventarul averii lu i ş i a soţiei, înainte de a-şi lua postu l in prim ire. Generalul, la orice acuzare de îm bogăţire prin politica, va putea face astfel dovada, că nu e mai bogat decât în ceasul în care a fo s t ales Preşedinte.

— Ş i ce avere are?...— Două sute nouăzeci şi opt de milioane dolari.Z iaristu l guvernam ental râse ; . . • ■— P reşedintele dum itale din Guatemala e un dobitoc!...— — Dqcg ’? . . . »— Când are douăsute nouăzeci şi opt de milioane dolari, ce-i mai

trebue să facă po litică??

Ă mai aduceţi am inte de contele Berchtold?... M ulţi din d-voastră desigur că n’aţi auzit de acest nume, mai cu seama cei tineri. 1 otuş

contele B erchtold e un personagiu şi un nume is to ric : E autorul rasboiului mondial Docum entele publicate în ultim ul tim p, d o v e d e s c ca atacul îm ­potriva Serbiei în 1914 s’a făcut în urm a unui falş: contele B erchtold a p rezen ta t îm păratu lui F ranz Ioseph o telegram ă tic lu ita anume, dupa care sârbii ar fi atacat fără declarare de răsboi ho tare le A ustro-U ngariei şi ar fi ucis în prim a zi de luptă peste 400 d t soldaţi ai monarhiei.

T o tus încă se caută adevăraţii au tori ai rasboiului!... Docum entele sunt a tâ t de num eroase şi fire le a tâ t de încâlcite, încât nu se mai ştie cu precizie cine a provocat sau a fost p ro v o c a t — precum nu se ştie daca oui a fost făcut de găină sau găina a fost în tâ i făcuta de ou. . - ,

A cest proces al orig in ii răsboiului a fo st din nou pus in lumm a zilele trecu te, când a isbucnit un incendiu la castelul B achtau din A ustria, p ro­p rietatea contelui B erchtold. F ostu l m inistru de externe al A ustro-U nga­riei a scăpat din incendiu cu viaţă (precum a scăpat şi din m arele incendiu al lum ii) — dar cu o terib ilă spaimă de foc. E ra pen tru m taia oara candvedea focul a tâ t de-aproape.... , . , - r i

D in cercetări personale, contele a ajuns la m cheerea ca focul a to sţ pus. A te lefonat num aidecât au to rită ţilo r celor mai apropiate de castel şis’a făcut o anchetă oficială. , , * < ; •

R ezultatu l anchetei fiind nesigur — in orice caz nu pe placul conteiui care se crede u rm ărit de vrăjm aşi ascunşi — el a te leg rafia t la Viena, ce­rând o nouă anchetă, grabnică, până nu se şte rg urm ele incendiului şi ale incendiatorilor. A u to rită ţile din Viena au rânduit num aidecat o ancheta nouă si pentru lin iştirea contelui, în ştiin ţa t te legrafic , au adaogat :

— ... Şi asigurăm pe E xcelen ţa V oastră că vom da de urm ele incen­d ia torilo r castelului (dacă ex is tă )’m ult mai repede decât se va da de au­to rii incendiului mondial (care totuş ex istă !). — W . ________

M ATHEYc o a f o r d e : d a m e :

I Face cunoscut onoratei clientele, că nu mai lucrează ! la Casa F r a n ç o i s . Şi-a deschis un S a l o n de C o a f u r ă y şi roagă să-l vizitaţi, S trada Mihai-Vodă No. 14.

! Linia de com unicaţie : Tram vai 3, 7, 8. 12, 25Autobuze : 1, 3, 5, 6, 7, 8. 9. 10.

Ta b le te le B rom u ral _îţi dau frânele în mână. Te vei mira cât de mult îţi dobân­deşti din nou stăpânirea asupra nervilor, folosindu-le. Vesel, puternic şi cu superioritate vei îndeplini îndatoririle zilei şi fără efort vei produce mai mult ca până acum. Vei adormi uşor, vei dormi admirabil, şi te vei deştepta gata de muncă, cu capul limpede. Poţi întrebuinţa tabletele Brornural tiirip mai îndelungat, chiar permanent; ele sunt absolut inofensive şi chiar după ani de zile au acelaş efect sigur ca la prima

‘experienţă — De două decenii, medicii şi consumatorii atesta.e inofensiv şi efectul e sigur. — Tuburi de sticlă cu 10 sau 20 tablete se găsesc la farmacii şi droguern.

KNOLL A.-G., L u d w igsh afen /R in (Germania).

12 REALITATEA ILUSTRATĂ 29 O ctom bntil

I ( K ' Q

W ‘ - .A

Şoareci cari rabdă mai mult d e sete decât

cămilelc.

Ihtr’un ou a fost. găsită

o broască.

Francis Seldon, multiniiiionafl a fost inchis in Bastilia timpi 69 ani fiindcă a ridiculizat cheli

lui Ludovic al XlV-lca

R o b e r t Kitte, jo d c d . Ä c u U/d /2e c/oud m&z

0 =

Piatră m ortuară — Shaukiil Eng.

Numele original al lui Jack Dempsey era Kelly.

O *'

P ia tră «mortuară din cimitirul W estm inster din Philadelphia.

Ducele de Artos a o pălăria de mătase ini de şase picjoari^

Găina care face ouă seci.

a' ¿î £ *9 Ö ° ¿V «04

. l y »,Leo Kushner cânta la piatij

de la vârsta de 27 Unii.

jfe

I

P ăsări de crâng din Austra lia. Există păsări ce-şi clădesc colibe şi intretirt. grădini.

lOdomirie 1931 REALITATEA ILUSTRATĂ

Sifthâna trecută a avut loc, cu deosebită praiate, un tedeum la mănăstirea S f. fa din Sinaia, cu ocazia aniversării z ile i (¡naştere a Regelui. Fotografia noastră de rast. reprezintă asistenţa. N otăm în răn­ii intim dela stânga la dreapta: P rincipii firfiric şi Franz Josef de H ohenzollern,

mknpele Nicolae şi d. P ro f. N icolae lorga, wtdintele consiliului de m iniştri.

* * * .Jecurând a avut loc în B ucureşti, cam-

pmtul de foot-ball în tre echipele de Nord fii Sud ale ţării. învingătoare a e ş it.e - tiipa i e Nord. In fotografia din m ijlocul u n i i , vedem echipele înainte de începerea la tc l- u lu i.Tot săptămâna trecută a avut loc în Că­

iţii depunerea legământului cercetaşUor, ia cadru/ unei solemnităţi fastuoase. Cere- «taia a iost prezidată de d-nii G-ral Con- tecu, care a primit jurm ântul, General Ji- liua şi Prof. Dr. Mina M inovici. In fo to - pafia rotundă din dreapta, vedem depune­ai legământului unei echipe, iar în cea din tapta jos, asistenţa; dom nii: A lexandru ¡iii, comandant de legiune; Ionel N eam ţu, k. H. Condeescu, Gen. Jitianu ş i P rof. k Mini Minovici.

I

H REALITATEA ILUSTRATA 29 Oc/ombrie IU

|E colinele ce domină golful Dublinului, în Irlanda, se r i­

dică străvechile şi masivele ziduri ale castelului How th. T im p de tre i secole, generaţie după generaţie, pu ternicii baroni ai acestei nobile fam ilii au o ferit o sp italita te unui spectru. Castelul e oricând deschis acestui m usafir: portaru l, valeţii, a rga ţii şi cam eristele, în tr ’un cu­vânt în tregul personal de serviciu, îi stă la dispoziţie. D ar asta nu e to t: a tâ t stăpânul castelului cât şi so ţia sa, au g rija să-i rezerve regu­la t locul de onoare, tăcâm ul de a r­g in t şi cupa de cristal, întocm ai ca unui oaspe viu, la masă.

N um ărul to ta l al dejunurilor lua­te de spectru în sânul acestei fa­milii, se didică la 91.000. Ani dea- rândul, valeţii au ocolit în vârful p ic ioarelor scaunul gol, schimbând poziţia unui pahar, atingând cu un gest autom at tacâm ul şi uitându-se peste um ăr în d irecţia uşii, aştep-

' • r~ k

,

o

Il i C

mÎŢ l

¿ M l: .A

im .

St. sus: Apariţia fan tom ei în tim pul m esei; jo s : castelul H ow th din

Irlanda.

tând din clipă în clipă să vadă oaspele apărând. Unul din ei a acceptat în tr ’atâţ, această situaţie, încât s’a înclinat în tr ’o zi înaintea scaunului gol m urm urând un

— „Thank you m ylady”.A ctualul p rop rie ta r al castelului H ow th este d. J. G. G ainsford St.

Lawrence, descendent din baronul How th, membru al pairatu lu i britanic şi irlandez, ocupând un loc de frun te în viaţa politică ţ i militară * An- Rliei.

F/ Zur /; /A

i )

Se spune că spectrul uf luat în superstiţia şi I acestei familii proporţii de formidabile, e spiritil

W V » ^ . W Grace O ’Mallay intrepriil

a tră it cu m ult înainte & ca în care englezii şi-nţ solidat puterea.

Conform legendei, aţt_| a m ers din gură in j mici variaţii, din timjt prim ilor baroni de Howth) la actualii proprietari aii

telului, ce şi-a păs tra t liniile de fortăreaţă, Grace Olt avea pe uscat apucături de amazoană, iar pe mare, spitit corsar. Englezii, pentru cari era o calam itate, căutau sâ-i: tige prietenia, invitând-o la Londra, unde i se oferiaui tism ente cu adevărat regale.

Intorcându-se spre casă în urma uneia din aceste peni vizite, pe care le făcea reginei E lisabeta, Grace O’Ma» so ţită ca de obiceiu de o num eroasă suită, fu surprinsă î ţ i ce traversa Canalul, de o v iolentă furtună, care o sil debarce la H ow th, un sat de pescari pe coasta Dublmulil

bosită de călătorie şi intenţionând să facă un popas, înainte de a Iul mul’ Connemarei, unde se aflau dom eniile ei, Grace se îndrepţi? Castelul H ow th şi bătu în poartă, cerând ospitalitate. Portarul dispi ducând stăpânilor săi mesagiul şi se în toarse după câteva minute,« nicându-i că aceştia refuzau, s’o primeasclf; baronii de Howth erau ţc adversari ai acestor p ira ţi irlandezi.

Furia lui Grace O’Mallay la primirea acestui răspuns nu mai emul margini. Zadarnic îşi frământa creerii spre a găsi un mijloc de 1

depsi trufia baronului. Ia tă insă că li un moment dat, fiul mai mic al acestuia îi ieşi înainte. Unul din membrii suitei înhăţă copilaşul şi ceata porni iar la drum spre Con­nemara.

Vă închipuiţi, credem, groaza şi disperarea deslănuţite în^ castel de această răpire; baronul îşi frângia mâinile neputincios, în tru câ t spre a urmări banda pe domeniile ei din Connemara ar fi avut nevoie de o numeroasă trupă de oameni. Câteva zile mai târziu baronul prim i _ dela răpitoare un mesagiu, al cărui cu­prins actualii p rop rie ta ri ai castelu­lui îl mai repetă încă, — după mai bine de trei secole, — cuvânt cu cuvânt. Era un avertism ent şi o a- menintare to todată :

; ... „ ca o lecţie de b u n ă cu v iin ţă ţetitru toţi cei ce trăiesc în Caste­lul Howth, m i se va rezerva zilnic m loc şi un tacâm Ia masă. Cu toate ci materialmente nu voiu f i cu voi, acest loc va f i ocupat de spiritulf meu, nu numai acum, dar chiar după ce voiu fi murit. Asta pentruca să ţineţi minte că nu se re fuză nicio- iili unui prieten ospitalitatea. De u vă veţi supune, un blestem teri- til va coborî asupra voastră".

Aceste rânduri erau urm ate de a- vertismentul, că în cazul când nu i s’ar fi trimis un înscris, prin care castelanii îşi asumau această obli­gaţie, micul m oştenitor, pe care-1 ţ i ­nea ostatec, avea să fie ucis. B aro ­nul se grăbi să redacteze docum en­tul, pe care-1 trim ise la Connemara. Câteva zile mai târziu, băieţaşul re ­intra pe poarta castelului, îngrozit dar absolut nevătăm at.

Mare fu în acea seară bucuria ca­stelanilor Howth. Ia tă însă că în timp ce-şi mângâia fiul, baronul chemă valetul şi-i şopti ceva... La

3S O ctom brie 1931REALITATEA ILUSTRATĂ 1 5

cină m asa avu un tacâm In plus şi astfel luă naştere trad iţia , care dăi- nue^ie de mai bine da tre i secole, până în zilele noastre.

Nu de m ult, cu ocazia unui ban­chet la castelul H ow th, unul din oaspeţi observă cu groază că erau treisprezece.

P riv irile se înd rep tară îng rijo ra te spre St. Law rence, u ltim ul v lăstar al acestei fam ilii:

— „V edeţi, dragii mei,” zise ace­sta zâmbind, ară tând spre scaunul go l: „cu sp iritu l suntem 14”.

Se spune că un valet de curând angajat, a scăpat farfu riile şi tacâ­m urile în tim p ce punea masa, fu­gind apoi înspăim ântat; ajuns în a- ripa castelului destinată se rv ito ri­lor, povesti că o apariţie bizară, pur­tând vestm ântul de b roca t şi cole- re ta epocei în care a tră i t regina E- lisabeta, i s’a rid icat înainte cu un gest de am eninţare, pen trucă îndrăs- nise să ironizeze obiceiul casei, de a se rezerva un loc la m asă spec­trului.

O aspeţii s’au am uzat în d iferite rânduri pe socoteala m osafirului fantom ă al castelului H ow th. Au fo st însă îm pre ju rări în care această situaţie a adus castelanilor serioase încurcătu ri şi nu arareo ri s’a discu­ta t străm utarea spectru lu i la pod şi desfiderea m ult tem utului blestem . Nimeni n’a îndrăzn it însă până acum să facă h o tă rîto ru l pas.

„U neori” spune d-na St. Lawrence „câte o slugă nouă dă semne de a- cută plictiseală, fa ţă de acest obt- ceiu, dar curând sfârşeşte p rin a se obicinui. D eşi m ulţi s’au o ferit până acum să ocupe acest loc vacant, n ’am perm is încă nim ănui s’o facă. Credem că e mai în ţe lep t să conti­nuăm trad iţia”.

Dinţii falşi sunt o mare inventiuncl Dar p ăstraţi pe ai D-voastrâ cât de mult puteţi...

A S P f - C T Î N F L O R I T O R

P E S T R A D A...Duminică seara, în faţa „Cercului

Militar”. La mesele răspândite pe trotuar, lumea stă şi consumă, p r i­vind puhoiul carş se duce, vine, în sus, în jos.

Se opreşte un om slab, cu faţa trasă, îmbrăcat prost.

— Domnilor, doam nelor! O să-mi daţi voe să vă a ră t aci, în fa ţa dv., un număr senzaţional, cum nic i la circ nu veţi putea vedea!

Şi, fără să mai aştep te aprobarea publicului, scoate din buzunarele hainei două făclii, le unge cu benzi­nă şi le dă foc.

Făcliile aprinse cari îi lumineaza faţa, conturându-i şi m a*_ m ult sbâr- citurile, sunt introduse rând pe rând în gură, în adm iraţia publicului delamese. _

Lumea care se plim ba pe bule­vard, s’a oprit, atrasă de noutatea spectacolului. Nu m ai e loc de m ers; trotuarul e plin. U nii s’au suit pe

1 bănci, pe scările „Cercului M ilitar şi au năpădit şi în drum. Clacsoane- le maşinilor urlă, clopotul tram vaie­lor sună. C irculaţia s’a în trerupt...

— Săracul! îl com pătim eşte unul, pentru câţiva lei îşi pune viaţa înpericol. .

- V a i de capul lui! Cine ştie cenenorocit o fi!

— Fleacuri! Astea-s m ofturi! Să fi fost d-ta la P aris , la E xpoziţia Colonială, să fi văzut d-ta acolo nu­mere de senzaţie.

— Par’că d-ta ai fost?-C um , adică nu mă crezi!... Păi

eu sunt...Acum, omul a stins făclile şi in-

torcându-se către publicul care-1 a- plaudă:

— Cred că o să binevoiţi să-mi daţi fiecare câte ceva... Am fost îna­inte artist de circ... Acum n ’am unde lucra... Criză mare... Am tre i copii... Trebue să le dau de mâncare... îm i risc viaţa, ce să fac! Să dea cine vrea!

Şi trece pela mese, cu m âna în ­tinsă. D ar, lum ea a devenit deodată preocupată şi discută cu aprindere. ^ P ă lă ria rămâne întinsă, fără să fi căzut nim ic în ea.

Omul devine mai insistent.— Adineauri aţi p riv it şi acum nu

v reţi să-mi daţi nimic... nu-i fru ­mos!

—- P leacă de-aci, îl repede unul, care cu câteva m inute înain te îl a- plaudase de foc! La muncă! Şo­m eri pe toate drum urile! Nu ţi-e ruşine să cerşeşti, la vârsta dumi- tale ?...

— U ite domnule, cum se pierde vremea, spune indignat unul din grupul celor cari căscau gura de vreun ceas. Cum să mai m eargă ceva bine în ţa ra asta?...

P r e t u t in d e n i!!

¡ » r & t G r v t *iu micile lupte zilnice de a se eviaen-'

ţia şi înainta în profesiune şi în viaţa, o femee cu faţa sănătoasă şi trandafirie, are neapărat preferinţă înaintea altora.

Deaceea, principiul bazat pe expenn- ţâ al femeilor inteligente, este: de a d a culoare feţei lor, cu ajutorul „KHA- SANEI-SUPERB“ un ton viu, proaspăt şi sănătos.

Crema „KHASANA SU BE H11'' este de un galben orange., se freacă uşor pe piele. ea se asi­m ilează in puţine secunde fie- cărei culori a pielei şi li dă a parenlă sănătoasă fi fragedă N im eni nu bănueşte întrebain ţarea ei. îm preună cu ea se in trebuintează creionul de buze „KH ASANA S U P E B B Ş i el are un efect individual, roşeşt» buzele delicat, durabil, discret şi apetisant şi dă gurei delicioa­sa frăgezim e a tinerelei. „KHA­SANA SUPEIlB" nu dispare la văvt um eteală sau sărutat

IK IHIASANAU m anitatea are m otive serioase

să se team ă de pyorrhea.M ulte persoane cari ar fi pu tu t

să evite p ierderea d in ţilo r lor, îşi dau astăzi seama şi se sim t rău şi neconfortabil cu dinţi falşi. P y o rr­hea care se iveşte la pa^ru oameni din cinci trecu ţi de vârsta de 40 de ani, vă poate răpi dinţii şi a ta ­că chiar sănătatea dv., dacă îi per­m iteţi să se desvolte.

P rim ele simptome sunt gingiile slabe care sângerează uşor când le peria ţi. P rogresând, gingiile de­vin moî, până când dinţii slăbesc la rădăcină şi cad, sau trebuesc să fie extraşi.

P en tru a ne asigura păstrarea din­ţilo r, în tă rirea gingiilor şi sănăta­tea gurii, în trebu in ţa ţi dim ineaţa şi seara PA ST A Şl SĂ PU N U L D E D IN Ţ I G E L L E F R E R E S . La fa r­macii. droguerii şi parfum eriî

SIUPIERIB

Euibalage mici; Kuuge de jpraz: Lei 30; Creion de buze: Lei ¿6. Se obţine pretutindeni

DR. M. ALBERSHE1MF ran k fu rt a. M. Paris şi L om 'ra

Depozitul General pentru România „GEA"—KRAYER, S. p. A Tim işoara

UN COZONAC|| C O D A MsP i**»om n C n l / M n

odoabede guât aleâ

Ş i bunica citeşte „R ealitatea I lu s tra tă ”.

"-"f g r

2. In Anglia, la S tratford-on-A von, orăşelul în care s ’a născut Shakespeare, conform unei tradiţiuni vechi, odată pe an, în plină stradă, se fr ig doi boi şi doi porci, care se im part apoi drept hrană populaţiei sărace.

4. Prof. Piccard, exploratorul stra tosferei, după ce a fo s t prin Viena, a sosit la noi în ţară. Fotografia noastră îl în făţişează în tr ’o audienţă specială la preşedintele gu­vernului Austriac, W ilhelm M iklas. (P ro f. Piccard în stânga).

5. Studen ţii din H arrow (A n g lia ) chiar pe vreme de ploaie şi de frig , poartă pălărie de paie.

7. L ucy Doraine, artistă de cinema germană, care a fo s t m ulţi ani angajată la H ollyw ood, s’a înapoiat acum în A- merica. După relatările ziarelor vieneze, aceasta posedă faimoasa diademă a arhiducesei Isabella de H absburg pe care so ţu l său M ichael C urtiz i-o cumpărase la Karlsbad, curând după încetarea războiului.

8. Profesorul Thomas M asaryk, preşedintele republicei cehoslovace, îş i petrece câteva din puţi'nele-i ore libere, cu nepoţeii săi.

1. Moda decretează: garnituri de blană de m aimuţă la m antourile de seară, sandale romane în picioarele goale, aşa încât să se vadă unghiile pictate.

3. D oi tineri: Sztav jan ick şi Davar, au plecat din Viena acum şapte ani, pe bicicletă. E i s’au înapoiat astăzi, bărbaţi, după ce-au străbătut pământul întreg.

' ;

J

* 9

rn ILUSTRATĂ

6. Friederich Cerny, câştigătorul marei curse in terna­ţionale de m otociclete , la care au luat parte următoareh ţări : Anglia, Austria, ' Germania, Danemarka, Ceho slovacia şi Ungaria.

9. Friedrich Cerny în plină cursă.

.M l* » * * ''* * *

18 REALITATEA ILUSTRATA 2'J O ctombrie 1931

Concursul nostru de perspicacitate Nr. 6

Problem ele pe ca re -le p unem citit- to rilo r n o ştri, su n t alese în a şa iei, în e â t s ă fie n u n u m ai a tră g ă to a re , d a r c â t inai v a r ia te cu p u tin ţă .

In n u m ă ru l de fa ţă , cerem c itito rilo r să cerceteze cu a te n ţiu n e desenul pe care-1 p rezen tăm şi s ă ne sp u n ă care su n t cele do u ă p e rso n ag ii c a r i se p re ­z in tă p e rfec t identice, a tâ t din p u n c t de vedere a l îm b răcăm in te i, al t r ă s ă tu ­rilo r, c â t şi a l a titu d in e i.

R ă sp u n su rile treb u e s ă fie fo a rte sc u rte şi să c u p rin d ă n u m ai ind icaţiu - nea celor două p e rsonag ii gem ene, p rin n u m erile ind ica te în d rep tu l fiecăru ia .

A cest co n cu rs este a l 6-lea d in se ­

r ia de zece, pe ca re am început-o , cu n u m ă ru l 243, a l rev is te i no astre .

C itito rii su n t ru g a ţi s ă s trâ n g ă bo­n u rile şi să-şi în sem n e soluţiile, trim i- ţându-le to a te odată , d u p ă cel de-al ze­celea co n cu rs, c are va fi în n u m ăru l 253, pe ad resa rev is te i „ R e a lita te a I- lu s t r a tă ” , s tr . C. M iile 7, B uc. I, în plic înch is, cu m en ţiu n ea „ P e n tru con­c u rsu l de p e rsp ica c ita te ” .

L ip sa u n u ia d in tre bonuri, nu a tra g e d upă sin e e lim in area , fiecare c itito r p a rtic ip â n d cu a tâ te a şanse , c â te con­c u rsu r i a deslegat.

O ferim prem ii de 40 000 de lei d is tr i. bu ite în fe lu l u rm ă to r:

P rem iu l l ......................... 5.000.— leiP rem iu l I I . . . . 2.000.— „ P rem iu l I I I . . . 1.000.— „ P rem iu l IV —V câte un ab o n am en t

pe u n a n la re v is ta „R ea lita te a I lu s ­t r a t ă ” .

P rem iu l V I—V II un ab o n am en t pe şase lu n i la re v is ta „ R ea lita te a I lu s ­t r a t ă ” .

P rem iu l V II I—IX —X u n ab ona­m en t p e tre i lu n i la re v is ta „R ea lita te a I lu s t r a tă ” .

V or fi p rem ia te solu ţiile cele m ai exacte , în ordine. In t r e so lu ţii egal de bune, h o tă râ se sorţii.

U n p r e m i u v i r t u ţ i i : C O R N E L I A R O M Â N IE IIn epoca în care sunt încurajaţi

cele mai curioase şi adesea absurit I recorduri, revista noastră voeşte si dea o pildă de bun s im ţ şi ia iniţia­tiva răsplătirii celei mai frumoase fap te săvârşite de o fem ee în anii acesta. Voim să premiem recordul i virtu ţii.

Am soco tit că mai m ult decât ori­care se cuvine să răsplătim virtu­ţile femenine. Femeea e mai puţin înarmată pentru lupta vieţii decit! bărbatul ş i sacrificiile pe care tre-1 bue să şi-le impună ca să-şi între­ţină o mamă bolnavă, ca să-şi sil- [ veze copilul, ca să ajute un fntt ‘ mai mic, sau pentru altă faptă fru­moasă, înseamnă adesea o adevăraţi dramă.

Ş tim că virtu tea e o floare sfioasă, pe care o descoperi greu, îi m ijlocul bălăriilor care-au năpădit lumea.

Deaceea apelăm Ia to ţi acei cari | au aflat virtutea în juru l lorsăne-t ; comunice pentruca noi s’o putea răsplăti. Răsplata nu e mare, am I fix a t — după puteri şi timp — pre­m iul de 25.000 lei, pentru cea mii frumoasă faptă săvârşită de-o femee, în cursul anului curent.

1) Poate participa la acest premiu orice doamnă sau domnişoară din România, ind iferen t situaţia sociali naţionalitatea sau religia.

2) Prem iul se acordă numai pen­tru cea mai frum oasă faptă care-a fo s t săvârşită în 1931.

3) Relatarea fap te lor virtuoase,cart să concureze la prem iul de 25.000 lei, poate f i făcută de oricine, prin scrisoare adresată revistei noastre str. C. M iile 7 Buc. I.

N u se iau în considerare scriso­rile anonime. Toate relatările tre- buie să poată f i dovedite cu martori, j

4) Un juriu form at din persoane | de cea mai înaltă autoritate morali | — ş i al căror nume îl vom publici I la vrem e — va cerceta toate relată- | rile şi va hotărî fapta care meriţi | să fie premiată.

Concursul începe de azi şi ri- \ mâne deschis până la 15 Decembtii f 1931.

„REALITATEA ILUSTRATA»

înscrieţi ■ vă la cel mai sen­zaţional concurs al e p o c e i

R E G I N Astrângând şi completând cupoanele publicate în „Realitatea Ilustrată“, precum şi cele ce vor mai apărea.

ECRf*'R O M /ţ ♦

Miss România 1932

D u m in ic ă 1 N o e m b rie a . c. la o re le IO a . m . „ R E A L IT A ­T E A IL U S T R A T A “ o rg a n iz e a z ă p r im a sa ş e z ă to a re , la T e a tru l A lh a m b ra d in s tra d a C o n s ta n tin M ii le 14.

A ces te ş e z ă to r i vor fi a lc ă tu ite în to td e a u n a d in d o u ă p ă rţi1) O d is c u ţie c o n tra d ic to r ie în tre doi fru n ta ş i a i v ie ţ ii no ­

a s tre c u ltu ra le , d is c u ţie la c a re va p a r t ic ip a şi p u b lic u l, şi2 ) O p a rte a r t is t ic ă .S u n te m în c re d in ţa ţ i c ă to ţi p r ie te n ii re v is te i n o a s tre , îşi

vor da în tâ ln ire la a c e s te ş e z ă to r i, m e n ite să c u ltiv e m in te a şi să în a lţe s u fle te le , să d is tre z e şi să lu m in e ze .

P re ţu r i le vor fi m o d ice şi to ţi^ c it ito r ii „ R e a li t ă ţ i i I lu s tra ­t e “ , c a re -ş i vor doved i c a li ta te a lo r, p rin bonul p e c a r e - l p u b ­lic ă m în a c e a s tă p a g in ă , vor b e n e fic ia de o re d u c e ­re de 10 le i, co s tu l re v is te i, c h ia r d in a c e s te p re ţu ri.

„R ealita tea I lu s tra tă ” , iniţiatem- rea con cu rsu lu i de frum useţe în R om ânia, o rganizează şi p en tru anu l 1932, e lec ţiunea celei m ai frum oase dom nişoare.

Se v o r găsi desigur u n ii c a r i să c read ă că — faţă de s itu a ţia eco­nom ică a tâ t de c ritică , în lum ea în treagă , —- s’a r cuven i să îm b ră ­căm doliu şi să nu ne ocupăm de un concu rs care nu e destu l de grav.

Am a ră ta t în to td ea u n a că p ro ­fesia n o as tră de c re d in ţă este alta, că noi c red em că num ai p r in tr ’un op tim ism n e în frâ n t se poate a- junge d easu p ra necazu rilo r.

Ia tă p e n tru ce, tocm ai cu in te n ­ţia de a m ai u ita g rijile , vom o r­ganiza şi în anu l acesta concursu l de frum useţe p e n tru alegerea „Miss R om ân ie i” .

E ste în să p ro b ab il că, d a to rită crize i to t m ai acute, am erican ii să

nu m ai poată ţin ea în anul acesta, f concu rsu l lo r internaţional, din lip să de m ijloace m ateriale. In con­secin ţă, no i vom proclama pe „Miss R om ânia 1932” şi îi vom a- co rd a un p rem iu de 25.000 lei, ră- [ m ân ân d ca în cazul când, situaţia sch im bându-se , cei d in Statele U- I nite , vo r ţin ea to tuş concursul in- | te rn a ţio n a l, această „Miss Roma- 1, n ia” a noas tră , să plece în Ame­rica .

In n u m ăru l v iito r al revistei noastre , vom pub lica condiţiunile | şi m odul cum va decurge con- I cursu l.

Concursul de perspicacitateC u p o n N o . 6

O r e d u c e r e d e IO le i

Bon pentru şezătoarea „Realităţi Ilustrate"D u m in ică 1 N o em b rie 1931

Un săpun foarte tare, folo­sit până la ultima, bucăţică

Săpunul Cadum

REALITATEA ‘ILUSTRATĂ

DANIEL Webster, marele econo­mist american, a tăcut acum lli ani într’unul din discursurile sale,

înnatoarea afirmaţie :„Munca e in d ep en d en tă şi m ân d ră .

Sare nevoe de cap ita l; d in co n tra , ca- pitalul e acel c a re so lic ită a ju to ru l muncii“.ti bine, această idee era atunci ine-

uctă, tot astfel e acum şi nu va co­respunde niciodată adevărului.Munca nu e independentă, întrucât

* spnjjia pe inteligenţa concretizată in capnalul care-i deschide fabrici şi mine, unde să se desfăşoare. Capita­lii la rândul lui, nu se poate dispensa le muncă, întrucât e copilul, e produ­sul acesteia: prezintă fuziunea a două lorme de activitate: intelectuală şi unghiulară. Şi acestea, stimulate de ambiţie, au produs tot ce e mai de preţ pe pământ.

* * *Munca şi ca^itaiu., au mers întot­

deauna mână în mână. Depresiunile trebuesc întâmpinate cu curaj; valului de criză îi va urma ca şi în trecut, o epocă prosperă.

* * *Tabloul lui Jiillet „Omul cu tâ rnă­

copul“, reprezintă m u n ca vech ilo r timpuri, pe când desemnul nostru simbolizează m u n ca de a stăz i, puter­nica, de sine stătătoare, organizată, împărţind binele şi răul eu capitalul, [K care în acest moment e chemată sal ridice, să-i dea posibilitatea de a merge mai departe.

* * *Remarcăm, că depresiunea actuală

st datoreşte numai şi numai nesoco. sitelor speculaţii ale industriei şi li­ntiţelor. Suferinţa se trage numai de pe urma unei p ro d u c ţiu n i neliţnitate si dezordonate. Ne aflăm înaintea unei erai, în care o mare parte din munci­tori vor trebui hrăniţi din fonduri pu­blice.Dacă aruncăm o privire înapoi, gă­

sim în Franţa o lege care în vremurile de foamete ale Evului Mediu, preve­dea pedepse foarte severe pentru ţă ­ranii flămânzi, cari mâncau din leşu­rile celor ce sucombau sub loviturile flagelului. Sub acest raport, timpurile noastre prezintă cel puţin un progres; vedem oameni în căutare de posturi dar nu desculţi, nici eu feţele trase de foame, ca în epocile trecute.

Xu e mult de când cel ce specula eu banii, fabrica mărfuri, le transpor­ta sau le vindea, era privit cu dispreţ. Reprezenta CLASA DE JOS, clasa BANULUI. Şi, ceeace-i mai nostim, era Jefuit de nobilii pe domeniile că­

ro ra treb u ia să fcrescă, în călă to riile sa le , în să ven i o v rem e cân d nobilim ea să ră c i tă de trâ n d ă v ie şi răsboaie , sim ţi nevo ia să-şi rep o le iască blazoanele şi a tu n c i a v u ră loc c ă să to rii în tre fiicele a ceste i u rg is ite c lase şi tin e r ii nobili. A ceste căsă to rii a u fo st p riv ite la în ­c ep u t ca o d eg rad a re , d a r cu v rem ea, a u deven it to t m a i frecv en te .

Ja c q u es C oeur, om ul cel m ai bogat a l F ra n ţe i , îş i pu n e a v e re a şi corăbiile la d ispoziţia regelu i, sp re a fi ră sp lă ­t i t cu cea m ai jo sn ică in g ra titu d in e , căci în och ii m o n arc h u lu i şi în a i ce­lo r din ju ru l său , n u e d ecâ t „u n om a l b a n u lu i“ . _

M ari sch im b ări a u in te rv en it in saîn tre tim p .

A stăzi g u v ern e le lum ii .in g en u n eh ie în a in te a m arilo r f in an c ia ri, im plorân- du-le a ju to ru l.

M u ncito ru l n e m u lţu m it de s itu a ­ţ ia pe care o o cupă a s tăz i în soc ie ta te , să p riv ea sc ă înapoi. .

In A nglia, p e tim p u l lu i H e n n c alI l . l e a , lu c ră to r ii c a r i în c ă u ta re a u ne i o cu p aţii în d ră sn ea u să p a ra se a sc a fă ră p e rm isiu n e o c e ta te p e n tru a lta , e ra u s tig m a tiz a ţi pe u n u l d in o b ra ji cu f ie ru l roşu .Financiarul ştie a c u m c a el depinden u de b u n a s ta re a C E LO R C A ţ IV A c a r i a u re u ş it s ă a c u n . u l e ^ m ari su ­m e de ban i, ci de m ulţim ile Is IN t, SA­L A R IA T E . .

M unca d ispune de cele m ai m ari po sib ilită ţi de co n su m aţie şi in v estiţie . In t im p u ri no rm ale , face să c ircu le 4« la s u tă m oneda în cu rs p e n tru subsis- te n ţă şi în v es te ş te 20 la s u tă in a r tico ­le de lu x , c lăd iri ş i d iverse m ijloace de locom oţie.

* * *Im en se su m e de b an i s ta u n e în tre ­

b u in ţa te , m ii de lu c ră to r i se sb a t în g h iare le şo m aju lu i, in d u s tria ş ii şi fi­n a n c ia rii p riv esc nedu m eriţi.

N e a f lă m în a in te a u n e i m ari p ro ­blem e.

Se im p u n e o re g u la re a p roducţiei, c are s ă c o resp u n d ă în p rim u l rân d ce­r in ţe lo r in te rn e şi m ai apo i exp o rtu lu i. D esech ilib ru l a c tu a l se d a to re ş te fa p ­tu lu i, că m arii in d u s tr ia ş i n u s ’a u con­s u lta t în tr e ei şi m ai cu se a m ă n ’a u c ă u ta t s ă cu n o ască n ecesită ţile publi­cu lu i co n su m ato r. C riza p r in ca re t r e ­cem e o c riz ă de su p rap ro d u c ţie , că ­re ia n u m ai o s t râ n s ă co laborare în tre m u n că ş i c ap ita l, îi p o a te p u n e cap ă t.

D in feric ire , caste le le a u d isp ă ru t, cel p u ţin în cen tre le c iv ilizate . C ap ita ­liş tii de astăz i, su n t în m are a m ajo ri­ta te lu c ră to r ii de ieri.

E d ison , i lu s tru l decedat, a le c ă ru i

î n c e r c a ţ i S ă p u n u l Cadum , fem eile cele

mai exigente nu-l î n t r e b u i n ţ e a z ă

decât pe elE M B L E M A D E P U R I T A T E

Fem eile s u n t to tdeauna exigente când aleg un să* pun. M ai ales când de ac ea s tă alegere depinde frum useţea tenului şi far* mecul feţei, bunuri p recâ t de fragile pe a tâ t de p re­ţioase.

D ar de ani de zile, mi­lioane de femei au ales In mod spontan C a d u m din su te de fabricate . A - ce as ta e vădit dovada c a ­lităţii sale. Şi un astfel de succes e pentru D -v . D -nă , ce a mai sigură garanţie.

încercaţi săpunul C a d u m . E l înviorează tenul. P a r ­fumul său e delicat şi u - şor. M am elo r li se pare atât de bun încât îl folo­sesc cu deplină încredere chiar pentru copiii lor.

T a r e şi durabil , săpunul C a d u m e nespus de e c o ­nomic. O uscare foarte lungă îl c u ră ţă de orice urm ă de umezeală. E fa­bricat în chip a tâ t de m o­dern şi de igienic încât nu- i atins decâ t de mâna D -voastră .

in v en ţii d a u a s tăz i de lu c ru u n u i n u ­m ă r inca lcu lab il de indivizi, se p re n u ­m ă ra în t in e re ţe p r in tre cei m ai m o­deşti lu c ră to ri.

F o rd lu c ra î n t r ’u n g a ra j de au to m o ­bile, p e n tru doi do lari pe să p tă m â n ă şi-şi p e tre ce a o m are p a r te d in noap te în a te lie ru l u n u i b iju tie r , p e n tru a lt d o lar pe să p tăm ân ă . A stăz i p lă te ş te sa la rii ce se rid ică la m ilioane de do­lari.

Magnatul vuioruiui lucrează acum cine ştie în ce colţ de uzină.

* * *N um ero ase su n t defectele s istem e­

lo r f in an c ia re şi in d u str ia le ale lum ii.P ro b lem a m o m en tu lu i recla iiiă g ă ­

s irea u n e i m o d alită ţi de a în lă tu ra de­p re s iu n ea , şi a s ta n u se v a rea liza de­c â t m uncind cu râ v n ă , serio s şi c in s tit, făcân d to a te concesiile pe ca re le re ­c lam ă s itu a ţia .

REALITATEA ILUSTRATA29 O c to m b r ie 1931

ainte de bărbierit,a^ică întotdeauna înainte de a săpuni barba, trebu ie să vă ungefi cu

...uEint: NIVEAînsă nu prea mult, ca să nu îm piedecafi formarea spumei li săpunire! Aceasta se poate face ţ i seara: ungându-vă cu unu! d in aceste preparate, p ie lea devine catifelată, părul din barbă se moaia şi bărb ieritu l devine plăcut, fiindcă nu vefi mai suferi irita fiile , ce se ivesc la bărbierit, roşeafa sau cră­păturile ep iderm ei. Şi la tunsul „G a r ţo n " când se rade părul de pe ceafă este mai plăcut în trebuinţând „ N iv e a ”

Crem a N ivea: Lei I 6 .00— 72.oo / Ulei N ivea: Lei 5 5 .oo, 85.»

Beiersdorf 6c C o. S. A. R., Braşov, Strada Juliu Maniu 39

Cititoarea răcorită. — C o n sta t cu re g re t că ţi-am a co rd a t p re a m u lt c re ­dit... in te lec tua l. N 'a i în ţe les nim ic. C a rac te ru l d u m ita le şi m o ra la su n t două lu c ru r i com plet sep ara te . De unde^ concluziile ace lea a tâ t de sub tile?

Mimosa sensitivă. — Ce treb u e să fa că o f a tă care e resp in să? Să a ra te co n fig u ra ţia sp a te lu i : sp ir i t c icălito r, se n su a lita te n eco n tro la tă , dep resiune su fle tească , s in ce rita te . V ă p reo cu p ă p rea m u lt d rag o stea . In g en era l în să u n c a ra c te r a rm onios. D efectele nu s u n t su p ă ră to a re .

Tică, Tose, Tice. — D acă m ai p ă s ­t r a ţ i o u rm ă de d em n ita te şi d acă nu v re ţi s ă v ă nenorociţi p e n tru to a tă v ia ţa deoarece fa p tu l a re consecin ţe funeşţe — ra p o rta ţi cazul d irig in te lu i sau d irec to ru lu i, ev en tu a l m edicului şco Iii. S in c e rita tea şi sp ir i tu l loial în a- c ea s tă ch estiu n e e u n ica a titu d in e ju s ­tă . Nu av e ţi nici o f r ică de colegi. Ţi- neţi-m ă la c u re n t cu dem ersu l dv. dacă n u ve ţi ob ţine sa tis fac ţie sa u d acă veţi a v ea d ezagram en te ; vom in te rv en i di­re c t la cei în d rep t.

E rico . — A d resa lu i R am on N ovar- ro, M étro G oldw yn Studios, C ulver City, C alifornia. In ce p riv eş te g ra fo ­logia, m ai bine s ă ne ab ţinem .

A . Door. — D in sc risu l d u m ita le se c ite şte o m a re deso rg an izare a fu n c ­ţiu n ilo r in te lec tu a le . D ep resiune su ­fle tească . U n sp ir i t c a re se lu p tă cu în tu n e ricu l şi a r e to a tă b u n ăv o in ţa ca să se em ancipeze, d a r n u poate. E o lip să de s is te m ă în to t ceeace faci şi gândeşti. E ro tism u l joacă ' un ro l p ré ­p o n d é ran t. A r treb u i să-ţi faci o edu­ca ţie s is tem a tică , încep ân d dela no­ţiu n ile cele m ai sim ple, c ău tân d să le precizezi, şi în specia l s ă judeci a s u ­p ra lor.

V iito a rea R eg in ă a E c ra n u lu i. __Iv a n P e tro v ic i, v o rbeşte şi lim ba g e r­m ana . T rim ete-i p r in F ilm fu e h re r 217. F r ie d r ic h s tra s se S. W . 68 B erlin . P e n ­t r u g rafo log ie p re a p u ţin tex t.

M aria B enche. — R e g re tăm enorm cazul. D a r D om nul M arck A b ram s nu m ai lu crează la re v is ta n o astră . Când voi a f la a d re sa dum ita le , v ă voi co­m unica.

Nandra. — Cel m ai sim plu lu c ru a r fi să s c n ţ i rev is te i R adio şi R adiofo­nia. V ă poate fu rn iz a un a p a r a t cu galena^ excep ţiona l de bun.

Yifătoare. — S u n t n u m ai v isu ri,n . * \ x de S‘ n u cred s ă se s im tă f la ta t să-l confunzi cu J e a n M ihail şi p oa te şi v ice v e rsa . Scrisu l d um i­tale! D acă a i p u te a să vezi ce im presie îm i face m ie! B arele ace lea dela t, p a r ­că sunt n iş te lassourl, a sv â rli te sp re cer de u n cow-boy gigant, ou ln ten -

ţia să lege pe D um nezeu de picioare. (Ce d en o tă a c e a s ta ? P o a te ap licaţii p e n tru pedicură). Apoi lite re izolate, p re a m u lte ch ia r, tră d â n d ceva din f i in ţa d u m ita le iu b ito a re de s in g u ră ­ta te , de u top ie , g h id a tă de in tu iţ ia em otivă, în d e trim en tu l logicei. Şi ce p lăcere să sâcăi oam enii, să te im ­pui, p rin v e rv a şi ex p an s iu n ea dum i­tale . C ât p re ţ pu i d u m n ea ta pe to t ceeace g ân d eşti, (când e cazul) şi pe to t ceeace faci! E x is tă în să o com ­p e n sa ţie : e şti b u n ă în fond şi sinceră . S im ţi o m a re p lăcere , când e şti con­traz isă! N u?

L e eom te de la... — E ş i căzu t din cer ? Te pom en eşti că ţi-ai s c râ n ti t c a ­pul. E ră u , stim abile . M ai a les când ţe a s ta e în ca m oale. V rei să-m i v e ri­fici a n a liza f a ţă de aceea pe ca re ţi-ai făcu t-o d u m n ea ta s in g u r? N ’o să ne p o triv im . Ai p ă re r i p re a bu n e despre d u m n ea ta , pe c ân d eu... ceva m ai o- biective. „C ara c te lu l” d u m ita le e cam a ce s ta : F o a r te în crezu t, n u a i a m ­b iţia să te ţii pe p ropriile -ţi p icioare, ci î ţ i p lace să te sp rijin i şi să îm p ru ­m u ţi dela a lţii... (nu n u m ai idei ci şi...) E ş t i a r ţă g o s , p red isp u s sp re o c r i­tic ă sev e ră p e n tru a lţii ( to t a lţii) şi n u p e n tru d u m n ea ta . E ş t i de u n sen ­tim en ta lism lacrim ogen , d a r f ă ră p ro ­funzim e. N u m ai co n tin u i d ra g ă dom ­n u le conte, fiindcă mi-e f r ic ă de o p ro ­vocare la duel şi... n ’a m tim p!

S p ioana d rag o ste i. — O lga Tscheo- chow a s ’a n ă sc u t în A lexandrianopol (Caucaz). A fo s t la în ce p u t sculp to- r i ţă , apo i a d ev en it a r t is tă , la S ta n is ­law ski, M oscova. A d e b u ta t la Ber- lin-F ilm . In 1924 ca în ce p u t să joace te a t ru în lim ba g e rm an ă . L ocueşte la Berlin-M oabit, K lo p sto ck strasse 20. N a tu ra l că p o ţi să-i sc rii în ru se şte . D e unde a i scos d u m n ea ta c h es tia a- ceea cu C lara Bow şi L y a M ara ? D eo cam d ată a tâ t .

U n vech iu c itito r . — A d resa lu i C h arlie C haplin este.. vezi u ltim ele două n u m ere din „ R e a lita te a ” .

B ih o rean ca . — Alcool la ochi ? C red şi eu că u s tu ră . “Vrei să spu i poa te că d u p ă ce-ţi c iu g u leşti sp râ n ­cenele, dai cu alcool şi r ic in ă ? N ’a re n im ic duduie, a c e a s ta dovedeşte... senz ib ilitate . R e cen săm ân tu l g ra fo lo ­g ic? B iro u l şi-a în ch is lu cră rile . (P rea p u ţin tex t.

M uza în d răg o s tită . — M ai în a in te de to a te a f lă că s u n t e n tu z iasm a t. Ce n u m ă r de p a n to f p o a r tă G re ta ? U n n u m ă r m ic. A celaş pe care-1 p o rţi m a ta le la cap . 2) B ru n ă . E u c red să te decizi p e n tru „ Ian c u M u z ican tu l” , căci P e tro v itc h ţi-a r face p re a m u lte mofturi. Iancu e băiat cumsecade. Şi

acum duduie, te rog- să scobori ia r în l'undul M ării şi s ă te g ân d eş ti la... a- na liza g rafo log ică , care v a fi un vis... ne rea lizat. (Nu v reau să te p ierd uo m uşteriu ).

In d ia n a B. — N u duduie, p ă re re a d u m ita le e g re ş ită . A naliza g ra fo lo ­g ică : F ire lă c ă tu ită . în c lin a re sp re sen tim en ta lism . V o in ţa oscilează. D e­te rm in ările d u m ita le s u n t în fu n c ţie de im presie . D estu l de m u ltă im ag i­na ţie . E o ch estiu n e ca re m ă n e lin iş­te ş te : A ră ta ţ i sim ptom e de... logică. O pred ispoziţie p e n tru c r itic ă (c icăleală e p re a a sp ru !) F in e ţe su fle tească . A- b ilita te ca re p o a te deveni uneori ş ire ­tenie. (C alitate ap rec iab ilă p e n tru tim ­p u rile noastre), în g en era l o delicioa­să... ind iană . (Mie îm i p lac fo a r te m ult).

C harm euse . — Cazul d u m ita le nu e un icu l şi n ici p rim u l d in v ia ţa d um i­tale . U n sfa t? B ucuros. U ită d u m n e a ta în tâ i, ca să n u te u ite el. E cinic ? P oate . D a r a c e s ta e ad ev ăru l. N u-ţi face iluzii. F i re a d u m ita le se c a ra c ­te rizează , p rin o g in g ăş ie de sim ţire , p u ţin com ună (un m otiv ca s fa tu l m eu să nu-ţi folosească). B ăn u ito a re . F ire p a s io n a tă şi rezo lu tă . Im ag in a ţie a so ­c ia tiv ă . S in cerita te . M ândrie, o a reca re dep resiu n e su fle te ască (explicabil). I ţ i re ţii e lan u l sufle tesc . P lăce re în a p ro ­te ja . C red că la d u m n ea ta se p o a te vorbi de un in s tin c t m a te rn , precoce. Să te c red n e b u n ă ? Ce idee duduie. N u eşti d ecâ t în d ră g o s tită !

N o tn a 110 F o cşan i. — P e n tru g ra fo ­logie nu av e ţi nim ic de p lă ti t S c riţi ceva m ai m u lt tex t. Cu ocazia aceasta, scrieţi-m i ce ră sp u n s v ă m ai da to rez , re la tiv la „ cu iu l” dv.

L ad y L o th a r . —■ N u ş tiam c ă s u n t în su ra t. N ’a ş p u te a să am o fo to g rafie a necun o scu te i m ele so ţii ? Te po­m en eşti că a m şi c o p ii! ... A m ân d o u ă su n t a rh im ă r i ta te şi d iv o rţa te .

Ochi a lb a ş tr i de a zu r. — S itu a ţia d u m ita le e fo a rte dificilă. C red c ă s in ­g u ra p o sib ilita te de a scăp a de în ­c u rc ă tu ră , e să u za ţi de o s tra ta g e m ă , p o a te n u tocm ai m o ra lă , d a r cu posi­b ilită ţi de e ficac ita te . S ă su b s titu iţ i p e rso an a d -voastră , cu a une i p r ie ten e , c ă re ia să-i în c re d in ţa ţi sec re tu l, a s t ­fe l că tâ n ă ru l în ch estie să-şi sch im be idolul. P o a ţe o s ă vi se p a ră im posi­bil la încep u t. E u c red în să că v e ti reu şi. D acă d -v o astră a ţi fi îndrăg-os- t i t ă de el, a tu n c i d esig u r că n u s ’a r m ai p u n e ch es tiu n ea astfe l.

Dumitroscu-Brăila. — A d resa ţl-v â la „A d evăru l L ite ra r” , ru b r ic a f ila te ­lică. D. Aldo, v ă poate da toate lămu­r irile fiind un vechiu specialist colecţionar.

D -ra L iliacu l. — Tom Mix sa 1*c u t la 1888 în E l P aaso , Texas. A fost descoperit în 1912, în t r ’o trupă din L ţ A ngeles. L u crează p e n tru Fox-Film K en M aynard , tu rn ea ză actualmentt la U niversal-S tud ios, Universal C$ Calif. S c riţi în englezeşte.

C răciunescu . — D espre chestiunii cu m onedele de cinci lei n’am amil n im ic, în genu l celor re la ta te de t e n e a ta . In te re sează-te la Banca Naţii n a lă , la su c u rsa la din Brăila.

> I)răcuşorul alb . — E şti atât * com plexă, în câ t a ş fi înclinat să-ţi da vo lt p o r tre tu l grafo logic, nu în 4 li* ci în p a tru volum e. Să încep; Fire sen s it iv ă (o m im oză în lăcrim ată de rouă) F in e ţe în s im ţire (sentimentele dumţ ta le su n t delicate şi plăpănde ca pt c ioarele de paian jen). Sinceră (ca Iu- m in a zilei). O rd o n a tă (ca tabla.lui fi. tagora). P reo cu p are estetică (în orei» de p jic tisea lă , sc u tu ri ...amintirile). L ogică (ea a regelu i Midas).' Votaţi (ca... ah! da, Iohei B'rătianu). Aşadar vezi, se ad ev ereş te proverbul că nu-1 •diacul tocm ai aşa ... alb de cum se zu* g ră v e ş te el s ingur.

C. R o tten b e rg . — D acă aţi citi ci m a i m u ltă b ăg are de seamă revista, s c r iso a re a a r fi fo st inutilă. Economii ş i de tim p şi de m ărc i şi de... Indif n a re .

L»K 15.000—Ig 456. — Dumnea» e ş ti u n defetis t, deşi vrei să pari pili d e e lan şi în cred ere în dumneata. S c ru p u lo s, cu o s im ţire bolnăvicioai a p ro ap e , p e n tru u n bărbat. (Se expil- c ă în p a r te : nu eşti bărbat, eşti încâ inberb). Ai un nucleu de calităţi bune, Sncă nedesvo lta te . S im ţ critic, oarecan log ică şi p red ispoziţii de a asimila. I» c lin i sp re o a titu d in e nractică !n vit ţ ă (în con traz icere cu ceeace eşti a» tăzi). In te lig e n ţa suficient de clari. F i r e am b iţio asă , de o spontaneitate» ţ in u tă (num ai f a ţă de intimi). înclina- ţ iu n i sp re a ti tu d in e zeflemista«. '(P en tru a ce s t lu cru , n ’a r fi rău s5 ti m a i p regăteşti).

Oly • Ion ică . — Deocamdată ni ■există nici o dispoziţie în acest seni V iito ru l nu-1 pu tem sconta. Analia ¡grafologică ? Dece să ne certăm când >de ab ia ne-am cunoscu t ?

N icuşor-C âm pina. — Dragă Nicu- ¡şor, de când la „consu lt”, tu te-al în­ro la t su n t neconso lat, fiindcă mă rog ţie , p e n tru „co n su lt” de grafologie, t re b u e să scrii m ai m ult.

Violonista. — P a u l Richter s'a ni» c u t la 1 A prilie 1895, în Viena (deci ^cunoaşte lim ba germană). Adrisa: B e rlin W . T anen tz ien e ter 10).

LOTHAR

29 OCTOM BRIE 1931

— „Cine-i acolo?”0 locatară a casei din Bd. Schitu M ăgureanu 55, auzind un sgo-

not neobicinuit pentru ora 4 dim ineaţa, deschisese curagioasă fe­reastra şi striga în curte.Se auzi îndată un sunet înfundat de cădere a unui corp, urm at

ie un tropot de paşi grăbiţi.Apoi, linişte.

St. sus: Cum a fo s t comisă crima.

M ijloc: ju rcu , purtând cada­vrul imaginar al lu i Bădicică

la reconstituire.

Jo s : Cadavrul v ic tim ei intrat in pu trefacţie , aşa cum a fo s t

găsit.

Dimineaţa, soldatul Ju rcu din serviciul d-lui m aior Bădu- ltscu, a găsit un cadavru aruncat în curte, lângă perete. A dat imediat alarma şi au venit au to rită ţile , care au constatat că le- şul intrase în putrefacţie , crim a datând de mai m ulte zile.Urmele de sânge închegat duceau sus, spre podul im obilu­

lui, Inspectorul de po liţie con­dus de ele, descoperi în man- iardă, o ladă mare şi un pachet de ziare însângerate. •

Aci fusese ascuns cadavrul, timp de câteva zile.- „Dumneata cine eş ti?”- „Chiriaş la prim ul”.

; - „Şti ceva, ai auzit ceva?”- „Nu, nimic”.

1 - „Ai cunoscut v ic tim a?”- „Nu!"-„Liber! A ltul!”

I — , Să trăiţi dom’com isar, nu ţtiu nimic".-„Ce cauţi aci?”- „Aduc poşta în cursa de di­

mineaţă”.- „Uită-te bine la cadavru. IIcunoşti?”

- „Nu, să tră iţi”.

lui lui ţ i înclinaţiuni duble nu «iiîn aceste cazuri.

Ţăranul voinic basarabean nu p zin tă stigm atele bolnavilor de »: soi şi o observaţiune atentă în timp prevenţiei, va confirma afirmaţii noastră.

Vine apoi o altă lăture intuntî a afacerii: ce-a făcut asasinule«! nii de cari şi-a je fu it victima? Ai clarat în tr ’adevăr că i-a băut, dai' p u tu t preciza unde şi când.

Şi punând în raport aceste doait lem ente: d ispariţia banilor şi sgâri tu rile pe care victima nu i le pe face în nici un caz, dată fiind sists asasinatului, se pune întrebarea!! în cam era crim ei n ’a existat, ini m entul com iterei, o terţă persoani anume o fem ee, care-ar fi dat crini lului a ju to r în tru desăvârşirea opt funeste, deoarece victima era da de voinică.

După enum erarea elementelor! mai sus, nu e oare plauzibil că Jm ar fi asasinat pentru a fura banii; Bădicică, bani pe care trebuia să-ii am antei sale? Şi dacă aceasta a asit ta t la com iterea crimei, nu poate« logică o ceartă în tre cei doi complic pe aceeaş temă, ceartă care ar fit generat în bătae, în cursul căra Jurcu ar fi fost sgâriat?

Sunt în tr ’adevăr supoziţii, dar cu dem că ancheta judiciară va pil stabili provenienţa sgârieturilor,

Ju rcu este un simplu ţăran, II nu se poate şti dacă în el nu sil lueşte un cavalerism destul de pr. nunţat, prin care ar căuta să im antreneze iubita, în complicatul t grenaj al crimei.

E Jurcu singurul vinovat? Ii m area întrebare.

RADU FULGE!

Pr5y.lr! zgârieturile adânci de pe faţa crim inalului. Căci după cum declară acesta, cad ic ica a m urit uşor „ca un pui de găină", şi atunci cum se poate oare adm ite, că in tre victim a şi crim inal a avut loc o luptă? M odul cum i-a fost aruncat la ţu l în ju ru l gatului, exclude această posibilitate.

Z iarele au re la ta t cu un extraord inar lux de am ănunte, modul cum a decurs re ­constituirea. D in reportag iîle publicate s’a pu tu t deduce că cei doi p rieten i erau sa­dici şi că cei 1200 lei pe cari îi avea Bădicică asupra lui, i-a dat de bunăvoe lui Jurcu pentruca acesta să se preteze la sa tisfacerea po fte lo r lui bestiale.

Autopsia a constatat în tr ’adevăr, că Bădicică era suferind de această anomalie, dar nimic nu pledează pentru afirm aţia ca Ju rcu s’ar fi p re ta t în tr ’adevăr la fanteziile bolnave ale prietenului său. Adm iţând că regim ul de cazarm ă a p erv e rtit sim ţurile victim ei, nu este însă acelaş caz cu Jurcu, care a fost încazarm at doar puţin timp si a trecu t în serviciul de ordonanţă.

Ceva mai m ult, Jurcu îşi lăsase favoriţi, „gen V alentino” ceeace denotă preocu­parea lui de a place fem eilor. P e rv ertitu l ac tiv nu dă niciodată atenţiune ex terioru-

— „Ai pft citicvă pe aici?"„Nu... adică da, pe fata m ea”.

■r— „Aşa? Să v ie!”F actorul şi servitoarea respectivă au

fosţ reţinuţi. Apoi a venit la rând soldatul Jurcu. Spăla tocmai n işte căni.

— ,.Ce-i cu tine a ic i?”— ,Imi fac serviciul. Sunt ordonanţă”.— „Dece eşti sgâria t pe obraz?”— „M ’am ras şi m ’am tă ia t”.— „Suspect. Trece-1 la dubă”.După câteva ore, toate ziarele din Capi­

tală. publicau un com unicat dram atic al P refectu rii P o liţie i, în care victim a era un paznic de vie, m otivul gelozia, „vamp” servitoarea respectivă, iar ucigaşii du- bleta factor-ordonanţă, în com plicitate.

P rin urm are crim ă pasională, ju raţi, etc.

D ar judele de instrucţie a risip it în 24 ore această legendă poliţistă , stabilind com pleta vinovăţie a lui Jurcu, precum şi identitatea victim ei, era soldatul Bădicică Alexandru, liberat de curând.

Mobilul crim ei a fost furtul.

Dumihica trecu tă s’a făcut reconstitu i­rea asasinatului, în Bd. Schitu-M ăgureanu 15. Ploua. Şi cu toate acestea, lumea, obi­cinuită în ultim a vreme cu astfel de spec­tacole, aştep ta sub burniţă, ca să poată as- varli din fugă făptaşului o serie de invec­tive obligatorii şi ocazionale, sau trad i­ţionala doză de salivă d ispreţuitoare.

R econstitu irea m erge greu. Criminalul nu-şi mai am inteşte m ulte fapte şi agentul- manechin. care îndeplineşte pentru circum ­stan ţă rolul victim ei, are m ult de lucru cu repeţirile cerute de m agistraţi.

Se poate constata cu preciziune, numai că victim a a fost strangulată oe la soaţe, cu o cureluşă care i-a fost sucită de două ori în jurul gâtului.

D ar se pune marea în trebare: de unde

Sus: Crim inalul; m ijloc: lada în care a sta t ascuns cada­

vrul ; jos : casa crimei.

29 O ctom brie lllt

Un dric înveşmântat în flam uri ilbe, a poposit la m arginea tro ­tuarului. Trebue să ducă la ca­ftii o fetiţă. Un bărbat cu părul roşcat şi cu faţa atinsă de urme- It unor vechi cicatrice, a ţâşnit din prăvălie şi a în trebat ceva pe vizitiul în haine luminoase, în cap 11 bicornul împănoşat. Apoi mica trăsură a morţii a po rn it în trap ¡tabnic, în sus, spre centrul ora- pai.

Dr.

Un mic grup de zdrenţăroşi s’a strâns pe pragul unei in tră ri «cine, Le ghiceşti d in tr’o mie, trista meserie „ciocli”. E isb ito r cum chipurile lor s’au im pregnat dc acea străvezime m ortuară , a i­doma acelora peste cari se arun­ci bulgării grei ai păm ântului, îmbrăcămintea lor, e numai zoi

ţi petice. Intru în vorbă cu un biiat de vre-o 20 de ani. Tocm ai itnise dela un soldat care se spânzurase şi-l dusese după p la­stica lui expresie, la m aşina mor- |ii”.— „Câştigi bine cu m eseria?”— „Câte optzeci, o su tă de lei

pe zi. Câteodată şi mai mult, după numărul m orţilo r. E u dau lovitura bună la spitale. Le fac baie, îi îmbrac şi iese câte doi poli de bucată”.

1 Un automobil a stopat în- faţa magazinului de alături. Cioclul în­cepe să-mi dea ex p lica ţii:- „Cucoanelor ăs to ra le-a m urit eri un băiat de 22 de ani

la „Filantropia”. Cea din dreapta care ţine buchetul de floriin braţe, e sora”. ' ..El .isbucni în tr’un şiro i de râs, desvelindu-şi neplăcut dinţii

stricaţi.— „Dece râzi ?”- „Dacă e frumoasă...”, fu răspunsul îngânat prosteşte.Cei rămaşi pe prag, se apropiară de noi. Unul din ei cu po­

recla de „Chibrit” a fost trim is cu m are zor să plătească o taxă. El ţine hârtia de o mie de lei neg lijen t p rinsă în tre de­gete, obişnuit se vede, cu astfe l de comisioane.Îmi mai îmbogăţesc cunoştinţele cu o femee cu părul alb ca

zăpada, un chip de ruscă, îm brăcată cu fustă şi bluză albastră de cit si picioarele lungi de cocostârc, vârîte în pantofi «bărbă­teşti, Mă’nvăluie cercetător, cu p riv irile ochilor ei m ărunţi şisclipitori. „ ■ .

E femeea reprezentantului magazinului. A sculta d iscuţia din­tre noi şi are credinţa că sunt o răm ăşiţă a străzii, venită să dea o lovitură la pungile b ie ţilo r ciocli.- „Du-te”, îmi spunea ea dojenitor, „ei au fetele lor... Nu

mai au nevoe şi de a lte le”...

: Instantaneu prins Ia o înmormântare.

URECI într’o zi frum oasă de toamnă pe un crâm pei de

«radă, care ţi-a isb it neplăcut pivirile. Litere negre pe fond închis, anunţă răspicat m eseria (¡tronului: „dricar”.Nu e însă numai o firm ă, sunt

patru, cinci, şase la fel. P rin Epjmă, frunze îngălbenite dăn- jitsc domol, strecurând în suflet ¡«sentimentul unei îm povărătoa- reameninţări. Dela o zi la alta ce­ai poate îmbrăca m antia încenu- »tă a norilor şi puhoaiele de apă care au să se coboare în şiru ri lesfârşite din înălţim i, aduc sen- zaţia umezelii care te pătrunde pini la oase. Strângi din umeri, gândind că poţi m uri pe o aşa mme.

Un hohot general de haz se naşte şi unul din ei încearcă în zadar să-şi strângă fălcile, lărg ite de potopul veseliei.

— „Dumnezeule, tii’ani luat cu râsul şi pe mine mă dor aitlţii de-mi pocneşte ţeasta capului . ^

E cioclu din ta tă în fiu şi după propria-i m ărturisire , nici n’ar fi putut face altă m eserie mai cu plă­cere şi uşurinţă. E ri. de pildă, au înm orm ântat o fată^. P rie tenele m oartei s’au îm brăcat în alb, cu pa­rul îm podobit cu coroniţe, întru- ;hipând cortegiul dom nişoarelor de onoare, la tr is ta cununie a m ire­sei din raclă. Cioclii n’au răm as ne­păsători în faţa fragedului buchet şi în tim p ce cu lum ânările aprin­se înconjurau dricul, sau^ duceau coliva de păm ânt presărată cu griş şi îm podobită cu cofeturi m ultico­lore, ochii sau gândurile lor se pi- roniau în urm ă la însoţitoare.^ U- nul din ei a avut chiar curajul îna­inte de a porni convoiul, să tri- m eată pe un altul, ca să m ărtu ri­sească unei dudui sim ţăm ântul lui. Celălalt s’a ach ita t de misie, h li­zind cu mâna dusă prosteşte lagură. . , v . ,

— „Dom nişoara, uite baiatulăsta te place”...

La proaspăta am intire a eveni­mentului, to ţi râd din nou cu a tâta poftă, încât strada duduie.

— „Ei, ce zici nebunule”... se a- dresează cel a cărui fam ilie a păs­tra t trad iţia aceleiaş m eserii, către m băiat în zdrenţe, cu o flanelă fe- meească în loc de surtuc şi o şapca veche de sem inarist, cocoţată pe vârful camilui. ,.Tu dacă nu te-ai fi dus la înm orm ântarea lui A tana-

Fotografia din stânga reprezintă un grup de ciocli în c ivil”, d is­cutând în faţa unui magazin de specialitate, chestiunile în legă­

tură cu meseria lor.

sie Mironeşcu, şi fi avut pe ce pune ochii...”.

- , — „Ăsta e călugăr şi nebun...” îmi vorbeşte unul d in tre ei.

w " „Când îl apucă, se duce la m ă­năstirea lui şi drum ul îl face la dus şi în tors pe jos, cântând to t timpul. Ia zi-ne, D um itre, nişte psalm i”. w „Ce, suntem la b iserică” ?... fu

răspunsul naiv al băiatului.„D e ce-ai plecat dela m ănăstire,

nebune? Aveai acolo rasă şi potcap şi dădeai cu cădelniţa, tăm âind sf in ţii”.

In tre tim p cel care vorbeşte îşi face o ţigare.

— „Dă-mi un chibrit, nebune”. D um itru scoate fără ezitare, cutia

cu ch ibritu ri şi i-o întinde.— „Vezi că eu sunt bun şi nu pun

mâna pe chiatră, când te aud vorbind aşa fără căpătâiu... Ce aveţi voi cu mine? Puteam să rămân toată viaţa

24

acolo la Cernica? T rebuia să mă mai prim blu şi eu prin lume... E binecă cei de-acolo mă prim esc, de câte ori vin. Chiar de-aş cădea şi în miez de noapte“.

D um itru, moldovean de baştină, a venit din Iaşi acum un deceniu, cu părin ţii lui, cari căutau de lucru. N ’au prea găsit ceva care să-de aducă un rost mai bun şi pe copil l-au dat la un sem inar monahal, ca să rămână în călugărie. D ar băiatul hoinar din fire, n ’a s ta t m ult pe acolo şi acum iată-1 trecu t de 20 de ani, făcând me­seria de cioclu, când i se iveşte oca­zia,^ dar Sâmbăta şi Dum ineca mă­tu ră lespezile şi covoarele unei b i­serici din preajm a şoselei K iseleff. Că face curăţenie în casa Domnului, e pentru el o m are onoare. Visul lui e să ajungă paracliser. Deaceea, când ceilalţi încep din nou să-l necăjea­scă, el le spune răspicat în fa ţă :

—_ „M i-e ruşine că sunteţi oa­meni... Un lucru ştiu , că voi aveţi să răm âneţi toa tă viaţa unde sun te ţi a- cum, pe când eu am să mă restab i­lesc la vreo biserică şi am să-mi duc traiu l în lin işte până la capăt...“ .

D ar ora prânzului goneşte pe fie­care spre locuinţa lui. După amiază vor desbrăca zdrenţele cu to ţii, îm ­brăcând hainele de paradă. V or m er­ge cu paşi gravi, scrâşnind prin tre dinţi, batjocuri şi sudălmi. M aistrul de ceremonie — deobiceiu reprezen­tantul magazinului de pompe funebre— va trage un iureş p rin tre ei, stă- vilindu-le pornirea de veselie sau de ură.

Amara cerem onie a în fră ţir ii tru ­pului cu păm ântul, conţine cu aceşti ciudaţi saltim banci o parte de des- gustătoare proză.

M A RG A RETA N IC O LA U

O s â n d a la sărutU D ECĂ TO RUL americanC lyn e un m agistrat origini

Un bărbat tră ia în perpetuă ni ţelegere cu soţia lui, femeia ¡ii rind u ltrag iile soţului. Făcând pi gere îm potriva lui. judecătorul clară urm ătoarele acuzatului:

— „Conform legii, aş trebui ii dau câteva luni închisoare pti! m altrata rea soţiei, dar aceasta < folosi la nimic. De aceia te eonii pe timp de un an să-ţi săruţi în li care dim ineaţă şi în fiecare seară» ţia, de tre i ori, în mod foarte tl d ru”.

— „O are nu s’ar putea să fit) sândit mai bine la puşcărie?", întn bă soţul sfios. D ar judecătorul ii mase neînduplecat.

29 Octombrie:

U n a r tis t al to n u lu i

Ilustraţia de mai sus reprezintă noul Bd. al Patriarhiei, fotografiat noaptea,

IO N E L F E R N IC Com pozitor, autor al m ultor tangouri en vogue, prepară o nouă componii-

un tango, al cărui început îl redăm aci pentru cititorii noştri.

J5 Octombrie 1931

Măilui SherlokHoimesStim cu toţii: Sherlock H olm es are ca părin te

recunoscut de lege - de codul lui N apoleon - «scriitorul Arthur Conan Doyle. Dar nu toata iiaea cunoaşte un secret de familie. Ne vin m greu să-l divulgăm, căci se va spune,_ poate, ti voim, prin amănunte picante, să cobonm me- noria marilor dispăruţi. Noi, însa, nu cautam iltceva decât să dăm la lum ină adevarul curat, liind că va interesa, cu a tâ t mai m ult, cu cat Jgura detectivului englez a in tra t defin itiv in istoria literaturii.Asa dar, a fost odată un francez pe care-1 che-

ji C. Auguste Dupin. Şi Dupm este adevaratul ai al lui Sherlock H olm es (M ereu galanteriafactzilor!) .Cum am ajuns la aceasta descoperire. F o arte

simplu. Există un secret al naturii, care inca n a putut fi explicat definitiv de m ciun savant, dar ¡totuş foarte real: asem ănarea din părin ţi şi (opii. _Dacă am avea vreun p o rtre t al lu i Dupm, de­

monstraţia ar fi extrem de uşoara. Caci chipul lai Sherlock Holmes îl cunoaştem. O pipa ex­piatoare de fum şi insp ira toare de idei, o frunte ¡naltă semi-pleşuvă ţâşnind d in tr’un p ro fil auto­ritar, un ochi inchizitorial, to tu l chenărit in ne- mi si roşu, pecetluesc acţiunile autentice sau inventate de conţopişti, ale detectivului englez.Dela Dupin — care şi el era detectiv am ator

- nu ne-au rămas, însă, decât unele fapte, pe tari după ce le vom com para cu cele ale lui Sherlock Holmes vom putea spune: quod erat tamstrandum. A dică: Sherlock H olm es e fiulIii Dupin. . , _ .

Dintre isprăvile acestuia, vom alege spre torisire şi rezumare pe cea mai nostim a: pove­stea unei scrisori furate.Era la Paris în anul 18... Dupm îm preuna cu

uamic intim prim esc v iz ita prefectu lu i G... A- cesta le povesteşte că, din apartam entele regale, ¡’aiurat un document care aparţinea unei foarteilustre persoane. .- Felul de a proceda in fu rt, zise G..., a lost

pe cât de iscusit pe a tâ t de îndrăsneţ. D ocu­mentul de care e vorba — o scrisoare, ca sa tiu sincer — a fost prim it de persoana je fu ita pe când era singură în buduarul regal. P e când o citea, deodată fu în tre rup tă de in tra rea celuilalt ilustru personagiu căruia nu ţinea cu niciun p re ţ săi arate scrisoarea. Dupăce încerca in zadar s’o arunce repede în tr ’o cutie, fu nevoită s o pue deschisă pe masă. T otuş, scrisoarea era în toarsa cu iscălitura în sus şi, cuprinsul fiind ascuns, nu ¡trase atenţia. In vrem ea aceasta, sosi m inistrul D... Ochiul său ager văzu num aidecât hartia , re ­cunoscu scrisul iscăliturii, observă încurcătura persoanei, scoase din buzunar o scrisoare asema- natoare celei despre care e vorba, o deschise prefăcându-se că o citeşte, şi o puse tocm ai ala- turi de cealaltă. începu să vorbească iar tim p de aproape un sfert de oră, despre afacerile pu- plice. In cele din urm ă îşi luă răm as bun şi puse mâna pe scrisoarea care nu-i aparţinea. P ersoana jefuită îl văzu; dar, fireşte , nu îndrăzni să atraga atenţia asupra acestui fapt, de faţă cu al tre ilea

I personagiu care era alături. Şi, câteva luni, s a servit din plin, în scopuri politice, de puterea

I cucerită prin această stratagem ă. Persoana je ­luită e din zi în zi mai convinsă de nevoia de a pune din nou mâna pe scrisoare. In sfârşit, îm­pinsă la disperare, m ’a însărcinat pe mine cu treaba".Mai departe, povesti p refec tu l cum de tre i

luni căuta într’una scrisoarea. M inistru D... n o purta la el, căci de două ori fusese atacat de falşi hoţi şi scotocit din pălărie până în pingele.Iar casa îi fusese cerceta tă cu deamănuntul. F ie ­care mobilă în parte fusese exam inată cu m icro­scopul şi cea mai m ică ascunzătoare ar fi rost descoperită. Căutaseră, în tablouri, în ziduri, în , legătura cărţilor, în cele două case de alături. Nicăeri nimic.

Şi G... plecă dezolat.După vreo lună. *- Iţi aduci aminte, îi spuse Dupin, ce se po­

vesteşte despre doctorul A bernethy ?- Nu! să-l ia dracu !- Dacă îţi face plăcere, poate să-l ia dracu.—

Aşa dar, odată un oarecare bogătaş, foarte sgâr- elt, îşi făcu planul să fure dela A bernethy o consultaţie- medicală. In acest scop, începu cu el, fa mijlocul unei societăţi, o convorbire obiş­nuită, prin care strecură m edicului chiar cazul său, drept cazul unui individ închipuit.

- Să presupunem, — zise sgârc itu l ca simptomele sunt cutare şi cu tare ; acum, dom- nule doctor, ce l-ai sfătu i să ia?

- Ce să ia, zise A bernethy, să ia o consul­taţie desigur.

r e p o r t a j

__ P a r spuse prefectu l cam scos din sărite,sunt foarie dispus să iau o consultaţie şi să p lă­tesc pentru asta. Aş da m adevar 50.000 de franci cui m’ar scăpa dm încurcătură.

— In acest caz, răspunse Dupm, poţi chiar să-mi faci un bon pentru suma zisă. Dupa ce îl vei semna, îţi voi da scrisoarea. ^

Tablou. P re fec tu l semnă bonul, inhaţa scri­soarea şi o zbughi nebun de bucurie.

D upin explică apoi am icului său cum reuşise să ajungă la capăt. îş i dăduse seama ca prefec­tu l şi oamenii lu i'c ău ta se ră bine. D ar nu in sen­sul în care ar fi trebu it. Căci ei nu-şi_puteau în­chipui că există şi a ltfe l de ascunzatori decât cele obişnuite. M in istru l D... era un om excep­ţiona l: m atem atician şi poet. Şi astfe l im agi­nase o ascunzătoare extrem de sim pla şi to tuş — sau mai bine zis — tocm ai deaceea de ne­descoperit. A în to rs sc-risoarea pe dos, a scris pe peasupra ceva adresat lui însuşi, apoi a a- runcat-o neg lijen t în tr ’o d espărţitu ră a port-

cartoanelor. Nim ănui nu-i trăzn ise prin cap că scrisoarea cea a tâ t de cău ta tă s tă tea deasupra, la îndem âna tu tu ro r. Nimănui în afară de Dupm.

E o straşnică asem ănare în tre m etoda de lu ­cru a iui Dupin şi cea a lui Sherlock Holmes. Amândoi reflectează în biroul lo r cu pipa în gură. Coordonează faptele şi trag concluzii juste din ele. Posedă facu ltăţi analitice de nebănuit. Când au reuşit, le place să ara te rezu ltatele prin- t r ’o lov itu ră de tea tru şi abia în urm ă să ex­plice to t ce s’a petrecu t şi cum au izbutit. Ia r aventurile lor nu sunt povestite de ei înşişi, ci de un prieten intim al lor, care a fost m artor sau a luat parte la cele petrecute. ( In cazul lui Sherlock H olm es povestitorul e doctorul W at-son). _ , ,

S ingura deosebire d in tre ei este ca Sherlock H olm es s’a specializat a tâ t de bine, încât a de­venit un detectiv de neîn trecut. In schimb D u­pin posedă m ult mai m ult geniu: este un creator si un filozof.

25

ECOSSAISFANTAISIE

S ÿÉÊÊSÈÊâ

LA VULTUDULTD'E MADE CU PESTELE IN GHIARE

S T R . H A L E L O R 21

3$ Octombrie

REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE

In urma unui accident (le automobil, puternicul financiar Forb, se îndrăgos­teşte de soţia inginerului Smitli. Pentru a putea fi în apropierea ei, se interesea­ză de planurile inginerului Smith şi eu ajutorul finanţei, începe realizarea pro- ectului fantastic, desgheţarea Polului Nord.

Doamna Smithson moare în urma unul accident ciudat.

O catastrofă misterioasă distruge te­merara realizare şi inginerul Smithson. Dimpreună cu miile de lucrători, piere in fantasticul îngheţ al Nordului iar banca Forb realizează beneficii fantas­tice din acţiunile miniere cumpărate.

După trecerea multor ani, fiul ingi­nerului, John, caută să deslege misterul morţii părinţilor lui.

i iCAPITOLUL II

— „S u n t ab so lu t s ig u r de ceeace spun . O rice com unicare te le fon ică sau te leg rafică , treb u e să trescfi, pe la m ine. N ici în z iua p reced en tă , nici în n o ap tea c a tas tro fe i, nu ni s ’a a n u n ţa t t r is ta în ­tâm plare . P r in scriso a re e ra exclus să fi a f la t, căci dela orele 12 n ’a u m ai so­s it tr e n u r i şi dom nul in g in e r a v o rb it cu m ine fo a rte lin iş tit. M ’a în tre b a t

„D ar p o a te a fo st ch em at îij tim ­pul n o p ţii?” r ip o s tă Sm ithson.

— „C o m unicaţia rad io telefón ica, la fel cu te le g ra fia f ă ră fir , ră m â n ea u ex­clusiv în seam a n o a s tră , a m ea şi a a ju ­to ru lu i m eu, şi în n o a p te a aceea f a ta ­lă, a m fo st de se rv ic iu ” , ră sp u n se Ted Bill, fo stu l o fic ian t a l soc. S. I. T. E. R ., pe care-1 in te ro g a fiu l in g in e ru lu i.

T rec u se ră doisprezece an i dela im en ­sa c a ta s tro fă care n im icise cea m ai m are in v en ţiu n e a veacu lú i. B ill îm ­b ă trân ise . d a r to a te am ăn u n te le din ziua de g ro ază pe care o tră ise , i se în tip ă r is e ră în m in te , ca pe o b an d ă - de film . V edea aev ea to a te în tâ m p lă ­rile. m in u t de m in u t.

- P r in u rm are n u in g in e ru l S m ith ­son — d u p ă cum b ăn u iau to ţi — din d isp e rare , n im icise în tre p r in d e re a şi o d â tă cu ea a tâ ta m u lţim e de oam eni; n u p u te a fi vorba nici de u n acc id en t nenorocit

— „ F o a r te c u r io s !" şop ti Jo h n , „cum a u tre c u t cu a tâ ta u şu r in ţă au- to r ită tile a su p ra cauzelo r care a u p ro ­du s c a ta s tro fa , cum dé s ’a u m u lţu m it cu exp licaţii puerile?!

Şi apoi cu rio a sa co inc iden ţă a cum ­p ă ră r ii de ac ţiu n i m in iere de că tre F o rb . c h ia r în p rez iu a şi z iu a c a ta s tro ­fei, în a in te c a c ineva să p o a tă băn u i céle în tâm p la te ! ” .

Jo h n Sm ithson e ra un tâ n ă r ener-c h ia r d acă n ’am ş tir i d in N ew -Y ork şi gic şi in te lig en t.se mira că nu fusese ch em at — to a tă Cu ră b d a re şi p e rsev e ren ţă , în câte-z iu a— la radio , de către doam na, m am a v a zile a izb u tit s ă afle num ele celordv”. optsprezece că lă to ri c a ri a u p leca t cu

u ltim u l tre n si a u lu a t bilete p â n ă ’n sta ţie .

Doi d in tre ei tră iau .D a r ace ş tia n ’a u p u tu t să-i dea nici

un fel de lăm u rire . N ici u n c ă lă to r n ’a coborît: ei a u a ju n s d u p ă explozie şi la în ap o ie re tre n u l lo r s ’a p ră b u ş it în p ră p astie . P r in t r ’o m in u n e ei sin g u ri au scap a t, din g lo a ta care se îm bulzi­se în tren . W a lte r S teek în să — cel m ai în v â r s tă d in tre cei doi — a v ea u ră pe Sam uel S teek , p o r ta r la b an ca Forb . Sam uel a şi in te rv en it pe lân g ă d irec to ru l p e rso n alu lu i, ca el, W alte r, să fie a n g a ja t în ţ in u tu r ile a rc tice . S a ­m uel p o a te c ’a r ş ti să dea şi el vre-o lăm u rire .

Sam uel S teek e ra b ă trâ n şi scos la pensie. T ră ia d e p a rte în D aw n Town, î n t r ’un c a r tie r să ra c şi e ra m ai m u lt b ea t d ecâ t treaz . P ă lă v ră g ia m u lt, cu lux de de ta lii in u tile şi Jo h n S m ith ­son d isperase să poate d a de vre-o u r ­m ă în cerce tă rile sale, iscodindu-1.

D a r când fo stu l p o r ta r pom eni n u . m ele lui R a lp h Owen, Sm ithson av u b u n a in sp ira ţie să-l în treb e cine e ra ace s t R alph .

—■ „Oh, n ’a ţi cu n o scu t pe R alph? Ah da, desigur, m is te r Sm ithson , su n ­te ţi p re a tâ n ă r ca să fi cu n o scu t pe R alph . B ietu l om s ig u r că s ’a p ră p ăd it şi el pe acolo. Şi a p leca t să rac u l în d ă­ră t nu m ai cu două zile în a in te de n e ­norocire. N um ai două zile să fi în tâ r ­z ia t! . .# M ă e r ta ţi , m is te r Jo h n , d a r t a ­tă l d u m n ea v o as tră a fost p re a a sp ru cu R a lp h . E r a u n om fo a rte cum secade

şi fo a rte voinic. EI e ra cel mai bun paznic. D acă nu-1 dădea afară dornul in g iner, p o a te că nu se întâmpla asti D a r dom nul F o rb a văzu t că are tef ta te .. .” .

Şi b ă trâ n u l ţ in u un discurs asupri m ărin lm iei şi sp iritu lu i de dreptate al lu i F o rb , lău d ân d în t r ’una pe Ralph Owen. In cele d in u rm ă, cu un intern to t crescând , Jo h n Smithson afli ci R a lp h Owen, paznicul, fusese con» d ia t de Sm ithson , cu două luni în a in te , p e n tru că participase la o cear­tă î n t r ’u n loc din Silver Beach şl îna­p o ia t la New -Y ork, ceruse să fie pri­m it la b an că de F o rb , ca să se pli îm p o triv a lu i Sm ithson. înaintase io p e tiţie în sensu l acesta. Mult timp bă tu se d ru m u l de geaba. Era greu de o b ţin u t o a u d ie n ţă la Forb. Dar ei două zile în a in te , F o rb l-a primit i im ediat i-a fă c u t d rep ta te , pentru i Owen a sp u s p o rta ru lu i, la plecare, ci acum p leacă înapoi la Nord, şi devine bogat.

* * *Jo h n S m ithson — care era hotă-

r î t s ă u rm eze cu cercetările, orice pis­tă care b ă n u ia c ă .l poate duce la cla­r if ica rea m is te ru lu i din jurul afacerii m iste rioase, co nsideră aceste amănun­te a tâ t de p re ţioase , în cât hotărit si m ea rg ă pe d ru m u l u rm at de Ra Owen, cu 12 an i în a in te . Hotărîre des- tu l de g reu de realiza t. Ralph Owen plecase cu autom obilu l; cine mai pn- tea să ştie pe unde trecuse? Şi unii să-l g ă sească în ţin u tu rile îngheţate!

în treb u in ţarea săpunului de ras Gibbs e cunoscută de 2 secole în toa tă E u ­ropa. E ste cea mai bună recom andaţie pen tru a- cest produs, care va de­veni şi săpunul dv. fa­vorit, după ce l-aţi în tre ­bu in ţa t odată. Săpunul şi crema de ras Gibbs nu ir ita pielea, are o. rezervă economică Şinu conţspe nimic dăunător epidermei.

INDISCUTABIL U C D1IVA II E CEA MAIp â in e a ncrciI/AR B U N A

Hí dacá n'a murit ţi »’a refugiat In sin oraş al C an ad e i?Câteva săptăm âni la rân d , Sm itshon

;wea anunţuri ín d ife rite z iare, ce- ¡airelanuni a su p ra lu í K atpn o w en . tóate muiciiie pe care ie oDţmuse,

«au că luupn Owen, fu sese v ázu t üplecare, dar n im eni n u l‘a v á z u t ína- pau-se. Desigur că p ien se şi el in ayuiroia aeia JNord_ Cu to a te acestea ,„Ut Smithson — n ia n a t de u n in ­imii pe care sin g u r n u şi-l explica, a soiárit sâ plece şi ei la in ord, sp re a ¡asi acolo urmele iu i K alph Owen.

A m mai avut p rile ju l s â a ră ta m că ¡incest roman n u voim d ecâ t sa r e ­ato tapte pe trecu te şi trecem peste once descrieri de peisag ii sa u consi- ierente filozoiice. f r i n u rm are şi de data aceasta nu vom in s is ta a s u p ra (taliilor, care au p reced a t a d e v ă ra ta apediţle, pe care Jo tin ¡Smitiisoh a jrtsatit-o, ea să a ju n g ă la Poi, nici uupra dificultăţilor de to t te iu l, pe ott le-a întâm pinat în că lă to ria lui. Crmand cu a te n ţie c a le a pe care

Jnioarâ fusese şo seau a şi o r ie n ta n ­te după indicaţiunile u n u i geograf, joHn Smithson a ju n se d u p ă cinci zile t mers, până în a p ro p ie re de L ucity Beginmg. Drumul fu sese anevoios şi tan Smithson um bla cu m are b ăg are n seamă, cercetând to a te locurile.U o cotitură de d ru m , î n t r ’un pin

talt, zăriră deodată o le g ă tu ră de drenţe curioase. L e g ă tu ra e r a tocm ai In varí. Caravana poposi acolo şi oa- mnii pe cari tâ n ă ru l îi conducea, în . «pură să sape, sp re a ce rc e ta locul.Pentru că nu p u tea u îndoi copacul

Îngheţat, şi nici n u se în p u m eta nime- ii8i se caţere p â n ă în v â rfu l lui, ho- srirS să-l taie. A p rin se ră foc la rădâ- do lui şi după două ore p in u l se prâ- tllţl.In zăpadă, g ă s iră c u rân d osem inte.

Aiemenea descoperiri fă c u se ră destu l li des in cursul că lă to rie i, p e n tru că numeroase cadavre ră m ă se se ră p ra d ă Şirelor, î n ţinu tu rile a rc tice .Ceeace găsiră în copac e ra în să de

a importanţă m u lt m ai m are . E r a un toument edificator, c a re a d us la lu- 11114 deplină, în d ra m a m isterioasă, de li Pol.învelit în cârpe, su s în v â rfu l p i­

nului, legat în tre do u ă scân d u ri, de o cracă puternică, a u g ă s it o stic lă , din care spărgând-o, a u scos o b u c a tă de hârtie, scrisă cu u n ro şu sp ă lăc it.John Smithson a c itit u rm ă to a re le :„Ca să se facă dreptate!”Mi-a îngheţat cerneala în condei şi

atunci m’am tăiat la m ână cu bricea- ¡«I, ca să scriu cu sânge cele ce ur­inează Sângele care se scurge din m i­ne, inii grăbeşte in să sfârşitu l. Rever- se-se asupra lui W illiam Forb, cel v i­novat de moartea m ea, vinovat de moartea atâtor nenorociţi.Nu ştiu dacă va găsi cineva aceste

rânduri, în sticla în care le voi incin­te; dacá da, ele vor fi răzbunarea îm­potriva tâlharului, care s’a crezut prea şiret.Acum de-abia înţeleg scopurile pe

tare le-a urmărit. Nu-i ajungea boga- |ia şi voia să fie şi mai bogat. Şi poate A va fi fost amestecat în moartea so­liei lui Smithson.

După cum prevăzusem prea bine. li New Orange Blossom a fost atâta învălmăşeală după explozie, la tren, incit nu s'a pututu împiedica nenoro­cirea.La Lucky Beginning, acum cateva

ceasuri, cei cari n’au găsit loc au de­venit adevărate fiare şi au făcut sâ deraieze trenul cu ceilalţi. Au alergat tu automobilele până la Glacier Hoald, la canal si acolo au pus lemne şi bolo­vani în cale. Trenul s’a rupt, vagoanele s'au răsturnat unul peste altul şi cei tari erau în tren, au pierit de o moarte îngrozitoare. Eu am plecat, după cum plănuisem—cu maşina până la Ice Bar- rier. Dar Forb m’a minţit şi n ’a dat nici un ordin. N’a aşteptat nici un tren, n ani mai găsit pe nimeni. Desi­gur că ultimul tren care a venit, s’a înapoiat de îndată ce a început visco­lul.Acum totul e acoperit de zăpada:

trebue să fie peste 30 grade frig.Banditul m’a trim is cu bună ştiin ţă

l i moarte! Să scape de un com plice, «re ar fi putut deveni periculos. Dar iici această scrisoare va f l găsită, poate ci voi pute» să m ă răzbun”.

John Smithion c itia ou în co rd a re din ci tn c t m«l m tr« . 8ori»o*r*a t f » mirai ii tn m ult« locu ri d#*M » • • ţtitm ml Httrulf, DcuU pw m o«

Ü Octombrie 10&1 R E P O R T A J

s tă tu se a c e a s tă h â r tie în s tic la în care fusese p usă . T ră s ă tu r ile tră d a u a g i­ta ţ ia ace lu ia ca re făcea d estă in u iri.

S m ithson c iti m ai d e p a rte :„V reau să ş tie to a tă lum ea că F o rb

este ace la c a re m ’a tr im is să a ru n c to a tă in s ta la ţia în aer, că el e v in o v a t de to t ce s ’a în tâ m p la t. v _

E u m ’am dus, o rb it de ră sp la ta f ă ­g ăd u ită , m ’am du s p e n tru că v o iam să m ă ră fu e sc c u Sm ithson . M ărtu risesc acum , în a in te a m o rţii, că n u m i-am d a t seam a de g ro zăv ia care se v a în ­tâm p la .

Mi-a iscă lit u n cec de 100.000 do lari, f iindcă ş tia b ine că n u . l vo i în ca sa n ici oda tă , P o a te de aceea a şi in s is ta t să-l iau cu m ine. II a lă tu re z ca o dovadă a sp u selo r m ele.

A m p lec a t la 12 D ecem brie şi am a ju n s a d o u a zi, M arţi, la N ew O range

Blossom . Duceam cu m ine 8 kgr. de d in am ită . C u noşteam bine in s ta la ţiile telefonice şi ap ro ap e to a tă d in am ita am aşezat-o în c am era de d istrib u ţie a c u ren tu lu i e lectric , în dosul tab lo u ­lui. R estu l l-am p u s la s ta ţ ia de rad io şi îh b irou , legându-le c u firu l te le fo ­nic. A m p ro ced a t d u p ă cum p lănu isem , căci vo iam să m ă ţ in de a n g a ja m e n tu l lu a t. D im in ea ţa când S m ith so n a ceru t le g ă tu ra telefon ică, ca de obicei, s ’n p ro d u s explozia c a re a a ru n c a t în a e r to a tă in s ta la ţia . Cred c’a u m u r it p este 300 de oam eni a tu n c i, fiin d că s ’a u d ă ­râ m a t şi case d in colonii. Am fu g it cu au tom obilu l p â n ă aci.

Cum a u în c e ta t m aşin ile a şi în ce ­p u t viscolul.

îm i în g h ia ţă m ere u sângele ce se scu rg e d in m ân ă şi ca să scriu treb u e să rod c o a ja ce se face d easu p ra ,

Am a ju n s cu m aş in a aici, d a r zăp a­da. e m are şi viscolul p u te rn ic şl n u m ai po t în a in ta . A în g h e ţa t şi a p a în r a ­d ia to r şi d esig u r că a s tă noap te voi m u ri. în ţe leg acu m dece a v ru t F o rb s4 a ru n ce în a e r in s ta la ţia de căld u ră , so rii n o ştri; a vo it s ă u rce ac ţiun ile m in iere pe ca re ie-a c u m p ă ra t.

Mii de oam eni a u m u rit d e s ig u r în p u s tiu l de g h ia ţă . D acă eu su n t p ă r ­ta ş la a ce as tă c rim ă, d ec lar aci, în fa ţa m orţii că n u ini-am da t seam a că su ­p ra v ie ţu ito rii exploziei, vo r răm ân ea în g ro p a ţi de vii, în zăpezi.

Mi se cu v in e să ispăşesc fa p ta ce- am făcut-d , d a r el să fie ped ep sit” .

U ltim ele c u v in te n u se m ai c iteau şi sc riito ru l u ita se să-şi p u n ă num ele, d a r d esig u r c ă ace la e ra R a lp h Owen.

— S F Â R Ş I T —

27

După baie faceţi o fric­ţiune cu p ăcuta apă d l Colonia „Parisienne*

P e măsuţa de toaletă

a fem eilor exigente se

află în to tdeauna apa

de C o lo n ia . . .

Parisienne...

schimbat odată cu timpul, dar întrebuinţarea unui miros plăcut pentru a spori farmecul feminin, a do­minat întotdeauna.

U n nou mijloc de a se parfuma este acela de a în­trebuinţa o apă de Colonia de calitate superioara. Mirosul este mai plăcut şi atât de perzistent că în urma unei fricţiuni s’ar părea ca emana din corp.

„Parisienne“ este distilată de către fabrica „Lady“ şi preparată din cel mai bun alcool şi cele mai pure esenţe de flori.

uaux de Coloane •

Jockey C l u b - Perle dc Paris —

Rouqe eï Noir - Parisienne •

E ste greu de aflat ce o face pe fem eie încântă­toare. Unii spun că sunt ochii ei frum oşi — alţii pretind că este. fineţea tenului — iar alţii consideră frumuseţea siluetei ca cel mai important.

Tpemeile inteligente însă ştiu că atmosfera ce o creiază în jurul lor le face să fie încân

tătoare. D e aceea, din timpuri străvechi, fe­meile au recurs la parfum. Gusturile s’au

DE VÂNZARE IN FLACOANE ORI­GINALE LA PREŢUL COLONIEI

VĂRSATE

Spre a avea certitudinea că veţi

căpăta verUaSiCul

produs ,,J3ady'',

insistafi a s u p r a

flacoanelor orig i­

nale şi s i mp Ca.

9lpa da Golonia în acist* flacoan» nu astt mai scumpid i e i t cm v i r ta i i .

M w r » i i . , . .1

28R E P O R T A J 29 O ctom brie 1931

T O T A U T O R IT A T E .

Ion e l către un camarad de şcoală:

— T a tă l meu e funcţionar la po liţie . D ar tatăl tău ce face ?

— E l face ce-i spune mama.

L A F O T O G R A F— Doriţi o fotografie

mare sau mică, doamnă?— Cât se poate mai

mică.— Atunci vă rog să

închideţi gura.

Sus: R E L A T IV .

— Cum ţi-ai găsit soţia când ai venit din voiaj?

— Printr'o întâmplare....

• • •

L A M A S Ă— Ce fe l de gospodărie

e asta? U ite carto fii, spre exemplu, sunt numai pe ju ­mătate fie rţi.

— E i, n’ai decât sa mă­nânci numai jumătatea fiar tă, pe cea r.efiartă s’o laşi în farfu rie.

• O •

A M IC I.Popescu a în târziat peste

ore le zece. A larm ată, soţia lui trim ise cinci telegram e cu următorul conţinut, ce­lo r mai buni cinci prieten i ai lui.

„Gică n’a venit. T ele gra­fi a^â dacă doarme la dum­neata”.

L a zece jum ătate apare şi Popescu. puţin carft afu­mat şi-şi lin işteşte nevasta, explicându-i cauza întâr z ierei.

L a ore le douăsprezece jumătate î i trezeşte un fac ­to r din somn, predându-le cinci telegram e cu acelaş cuprins:

„Gică doarme la mine”.

Sus: D E C E ?

— Dece nu te duci acasă ?Pentrucă nevastă-mea e supărată. Şi dece e supărată nevastă-ta?

— Pentrucă nu mă duc acasă...

Stânga: O B IC IN U IN Ţ Ă .

— Poţi să-mi dai o ţigară ?— Credeam că te-ai lăsat de tutun,

că te-ai desobicinuit de fumat.Exacţi Deocamdată am început o -

peraţia, prin a nu-mi mai cumpăra ţi­gări.

Sus: O R IG IN A L A .— Soţia mea e absolut originali

N u e ca celelalte.— Cum adică?

— Ea a fost singura care s’a de­cis să se căsătorească cu mine.

Sus: D IV E R T IS M E N T .

— Ia vezi Nicule, cât e ceasul la tine?

D r.: P R E F E R IN Ţ E

— Iţ i plac copiii ?— M ai ales bine prăjiţi.

Sus: O B E Z IT A T E .

— Ia spune-mi, Mărie, ce pan­tofi am încălţat: negri sau gal­beni ?

C O N F U Z IED o i amici, ambii căsăto­

riţi de câte un an, se întâl­nesc pentru prima dată după acest răstimp.

— Cum o duci cu căsni­cia?” întrebă unul din ei.

— „Minunat, dragă! So­ţia mea e un înger",

— „Ei, tu ai avut tot­deauna noroc!” suspină pri­mul; apoi adaose: „Nevas­tă-mea trăeşte încă!..."

0 figură jovială

Celebrul com pozitor internaţional E L L Y R O M A N , a lansat de curând un tango, care constitue un vis mu­z ica l: N U Ş A . E un monument de inspiraţie şi cei ce l-au ascultat, au rămas ferm ecaţi.

D . Elly Roman, care a lansat la noi genul jazzu lu i la două piane, va f i una din atracţiile v iitoa re lo r fes­tivaluri ale „R ea lită ţii Ilu stra te” se­condat fiin d de d-nii Sclearov la al doilea pian şi de Sid Barton dela. „S a vo y ” -Londra la baterii şi canto.

Deasemenea d-sa îş i va da preţiosul concurs la program ele ziaru lu i „R a ­dio şi R ad io fon ia” , care vo r avwa loc săptămânal la postul Bucureşti.

L A P O M U L D E A UB U C U R E Ş T I - S T R A D A L IP S C A N I i\o. 40

au s o s irN O U T Â Ţ IL E P A R IZ ltN E de tbamnă ş< iarnă: Ţ E S Â TU R I SUPERrtE pentru roch i şi mantouri, C ATIFE LE , Fante/iuri, pene, Hon, PALAR11 etc. P R E T U R I F O A R T E C O N V E N A B I L E

| T E L E F O N I C a n u n ţ a ţ i 3 - 7 7 6 2 »Cerând gratuit devizul nostru înainte a \da altora construcţii, transformări, repa-, , , - - y

raţii, zidărie, tâmplărie, zugrăveală, etc. » Specialişti ig ra s ie ! Î N L E S N I R I ! j

„A V Â N T U L * B U C U R E Ş T I — S T R C O LŢEI 26 J

R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă

t e d e s e a r ă

298 Octombrie 1031

Ţ o a l e

[ inedită, reapar broderii... jupele sunt foarte largi ¡i lasă să se vadă glesnele.Clou-ul acestui sezon, sunt roch iile de seară,

I i căror somptuozitate readuce par’că în scenă pandoarea de mult apusă a curţilor regeşti. Semnalăm decolteuri ample, corsagii ce mulează

H rO N U N ŢA TE rem iniscenţe din 1870 ne- 9 au adus anul acesta o in fin ită varietate : aspecte, deschizând larg i perspective de ori- nalitate.Rochiile de zi, de o cupă studiat simplă, pre­sta efecte de vestă, mâneci bufante şi gam i- iri albe, ce aduc o notă de tineresc. _La toaletele de după am iazi, respectiv cele ce ¡poartă între orele 5 şi 7, remarcăm corsagii apricios drapate, mâneci ample de o croială

vecin ica sa preocupare e ineditul. Pentru ea „ le deja vu” ia p roporţii de coşmar.

P ro fită m de această ocazie spre a semnala a- pariţia unui tânăr şi avântat talent, d-ra Thea Berck, în care rari ca lităţi de inedit şi gust se îmbină cu aceea nepreţuită vedere de ansamblu, ce determ ină o ajustare fără ezitări a genului convenind fiecăru i tip de fem ee în parte.

Reîntoarsă de curând dela Paris, domnişoara Thea Berck, e poate unică în genul e i: m odelistă

bustul, jupe bogate şi trenante. F lo r i în gh ir­lande apar în ta lie sau la decolteu...

In concluzie se simte în noua atitudine a m o­dei, o accentuată tendinţă, spre fem in izare, ati- tiudine ce reclam ă fem e ii o in tensificare a p reo­cupării de sine, care punând-o la adăpost de ri- dicul, s’o re lie feze .

„Le style cest l’home” spune un vechiu pro­verb francez. T o t astfe l pentru cel ce ştie să vadă, îmbrăcăm intea e un re fle x al caracteristi­c ilo r predom inante în personalitatea cuiva.

Adevărata eleganţă se ţine în lin ii generale la curent cu decretele „M a jes tă ţii sale M oda” dar

de o delicată inspiraţie, are creaţii de o savu­roasă orig ina lita te şi mai cu seamă o p rod ig i­oasă preciziune de cupă.

C olecţia sa din care reproducem aci câteva delicioase croqui-uri, va f i o amplă confirm are a ce lor de mai sus.

Dinţi albi şi frumoşi: Chlorodontpasta de dinţi din mentâ, dar» înviorează minunat cura.

Tubul: Lei 22.- fl Lei 32 .-• w--

jA S C IN A N T A personalitate a J C leopatrei, puternic contura­

tă^ de faim a frum useţii şi a des- frâului ei, de răsunetul unei uriaşe am biţii şi mai cu seamă a unei in­tense v ie ţi a fective, — căci această ultimă regină a Egip tu lu i trece drept una din m arile „înd răgostite” ale is­torie i, — apare în och ii contem po­ranilor noştri sub o lumină cu to­tul nouă.

„S ingura sa pasiune era setea de putere” spun is to r ic ii de astăzi. „Restu l, înscenare” .

Captivează întâiu pe energicul Iu- liu Cezar, căruia îi naşte un fiu şi l-ar f i determ inat cu siguranţă s’o ia de soţie, dacă m arele d ictator n’ar f i fos t asasinat tocm ai pentru ca a- ceastă căsătorie să nu se rea lizeze. Or, dacă l-ar f i iubit cu adevărat, intuiţia ei de fem ee ar f i făcut-o să vadă că nu era încă timpul a se im ­pune poporului roman, detestata i- dee a unei regine egiptene.

Ceeace m ilitează în al doilea rând îm potriva ei, e faptul că, văzându-şi planurile zădărnicite de pumnalele lui Brutus, Cassius, etc., se îndreap­tă im perturbabilă spre M arc Anto- niu, succesorul lui Caesar, asupra căruia îşi exercită farm ecele cu un egal succes.

Cu Antoniu lumea îi scapă pentru a doua oară prin tre degete, to t dato­rită acestei totale lipse de a fecţiu ­ne, ce o caracterizează şi mai cu seamă datorită marelui ei egoism.

Lum ea e îm părţită între Antoniu şi Octavian. Situaţia atinge un punct de acuitate, în care suprimarea u- nuia din cei doi g igan ţi devine im ­perioasă. C leopatra salută cu bucu­rie inevitab ilu l duel, nutrind bine­înţeles speranţa, că iubitul ei va câ­ştiga. S’ar putea totuş ca Antoniu să piardă sau să moară în această bă­tălie... şi cum ţine să se pună la a- dăpost pentru orice eventualitate, C leopatra rămâne neutră, iar când vede că Antoniu e înfrânt, se retra­

ge. Antoniu, orb it de dragoste, fuge după ea.

Trădându-şi prietenul regina îşi închipuie că va obţinea încrederea lui Octavian şi că va reuşi să-l prin­dă în m reaja farm ecelor ei, ca pe to ţi ceila lţi.

Dar Octavian, care mai târziu ia titlu l de August, — era cu totul de altă structură şi apoi văzuse doi din cei mai puternici bărbaţi, îm ­pinşi la p ie ire de această p rim ejd i­oasă femee.

înaintea perspectivei de a urma în lanţuri un car trium fal, înaintea unei m orţi în jositoare, reg inei nu-i mai rămâne decât să-şi ia viaţa.

Octavian acordă o în trevedere în­vinsei, dar toate tentativele ei de seducţie rămân zadarnice. In primul rând pentrucă tânărul bărbat cunoa­şte prea bine strategia reg inei şi a- poi, interesant de notat e faptul că m ijloace le ei sunt acum mult reduse: captivase pe Cezar la vârsta de 22 de ani, când frumuseţea unei fem ei atinge culmea, iar la 28 de ani, când îl subjugă pe Antoniu, e mai mult decât probabil că farm ecele ei în­cepuseră să se faneze, întrucât fru ­museţea orientală nu durează m ult; nu e deci de m irare că atunci când avea 40 de ani, Octavian o p riv ia fără să-şi piardă capul.

In „C leopatra, u ltim a Regină a E- giptu lu i” , G eorge Stadelmann, dis­tinsul istoric european, face descri­eri interesante asupra m ijloace lo r de care C leopatra uza, pentru o in tox i­ca sim ţurile ce lor pe cari vro ia să-i fascineze. Splendoarea corăb iilor ei parfumate, cu pânze de purpură re­gală, având un echipaj de fem ei ex­cepţional de frumoase nu e nim ic pe lângă fastul ospeţelor ei, fără seamăn în istorie.

L a ven irea lui Cezar, C leopatra n’a putut face uz de vreuna din grandioasele sale înscenări, întrucât acesta fusese p reven it de fra te le ei, tânărul faraon Ptolom eu.

Cezar venise la A lexandia spre a

T A R I F N O UFRIZERIAM O S iL C R 5 3

ÎN L E S N E S C u n s e r v i c i u

R E D U S L AI BEER

TEI fcFOM

ID E A L Şl C O N V E N A B IL

arbitra un d iferend între C leopatra şi_ P to lom eu ; aceşti doi prin voin ţa părintelui lor, urmau să îm partă tro ­nul Egiptu lui.

P to lom eu ceruse ca sora sa să fie ţinută în afară de z idurile cetăţii şi ca judecata să se facă în lipsa ei. Condiţia aceasta pare injustă, dar considerând fascinaţia pe care o e- xerc ita asupra bărbaţilor, fra te le ei n’avea poate decât această singură m odalitate, de a obţinea o hotărîre justă. Iată însă că înfăşurată în tr ’o rogojină, C leopatra reuşeşte să se introducă în palatul lui Cezar şi să-l câştige de partea ei, prin marea-i putere de seducţie. După acea­stă întrevedere, P to lom eu pierde cu desăvârşire partida.

„Dela prima vedere”, scrie Sta­delmann, „şi imediat ce Cleopatra deschise gura spre a vorbi. Cezar fu atât de captivat încât uită cu desă­vârşire de judecată.

M ai târziu, în urma unei rapide victorii asupra Galilor, Cezar scrie la Roma: „Veni, vidi, viei” .

Tot astfel ar fi putut exclama Cleopatra cu ani înainte, imediat după această întâlnire.

„La acea vreme, regina era în floa­rea frumuseţii. Avea o voce nespus de dulce iar vraja pe care o exerci­ta era atât de puternică, încât nu e- xista om care să-i poată rezista.

..Văzându-şi sora în palatul lui Cezar, furia tânărului Ptolomeu nu mai cunoştea margini. Năvăli în stra dă urlând:

„Trădare”, şi-şi smulse coroana de pe cap, trântind-o la pământ.

„Declară răsboi Iui Cezar dar fu ucis în luptă şi Cleopatra deveni su­verana Egiptului. Ambiţioasa femee râvnia însă la dominarea întregii lumi...”

După m oartea lui Cezar, Antoniu invită pe C leopatra la Tarsus dar ea nu răspunse chemării şi Antoniu, ezită să trim ită soldaţi spre a aresta pe fem eea care fusese prietena şi to ­varăşa predecesorului său. Dădu ast­fe l unui emisar însărcinarea de a convinge pe rebela regină, să vină nesilită.

C leopatra veni astfe l la Tarsus pe neaşteptate, la bordul uneia din su­perbele sale corăbii. Antoniu, curte­nitor, îşi invită regalul oaspe la cină. C leopatra declină invitaţia, in­sistând ca el să cineze la ea. Rom a­nul nu văzu în asta vre-o d iferenţă şi prim i.

După spusele istoricului, C leopa­tra punea mare preţ pe e fecte de lu­mină :

„Antoniu şi suita sa avură la un moment dat un spectacol, ce depăşia în măreţie mijloacele de redare ale celei mai talentate pene. Nenumăra­te lumini dispuse cu o uimitoare mă- estrie, formau pătrate, cercuri şi tot felul de figuri, care mai de care mai bizare.

Cleopatra adusese cu sine o parte din preţioasa veselă a citadelei re­gale din Alexandria , colecţionată de P to lom ei dealungul seco lelor. A c e ­ste vase de aur încrustate cu p ietre preţioase, erau opera ce lor mai mari m aeştri g iu vaerg ii ai A lexandrie i. P e re ţii sălii în care avea loc fes t i­nul, erau tapetaţi cu purpură regală ţjogat» brodată în aur. Douăsprezece s>ofale, adevărate b iju terii de sculp­tură, fură puse la d ispoziţia lui A n ­toniu şi a o f iţe r ilo r superiori din suita sa, înaintea m eselor încărcate de mâncăruri.

In seara următoare, Antoniu jit f iţe r ii săi avură impresia că iest-, nul precedent fusese abia o modeşti introducere... F iecare ofiţer, pis în dar patul pe care" se odihnise,I# tice le care-i duceau acasă, precarii sclavii cari le purtau. Membrii r io r i ai suitei, prim iră cai bogaţii] podob iţi cu argint şi sclavi etil pieni purtători de torţe. !

In a patra zi, avu loc o sertarul rozelor. P e jos, delicatele flori f«-| mau un covor atât de gros, încât in brăţişau g leznele oaspeţilor; iar,4 la un capăt la altul al sălii, ghid» de ondulau în aer, scuturând deasu­pra capetelor petale mătăsoase }i» m iresmate... ;

Antoniu era literalmente gini C leopatra simţise în el omul si»l plu,^ lips it de rafinament şi era »1 gură- de v ic to r ie pentru prezenţii v iito r .

Antoniu mai avea de aflat un Itl c ru : anume, până unde putea merpl această superbă regină cu devota-l mentul ei. Rom anii erau uşor de iitl presionat prin gesturi grandioast, |

C leopatra îşi chemă generalul« comandase flo ta egipteană împotrin lui Antoniu, după moartea lui Cetr şi ordonă execuţia credinciosul! soldat.

încântarea romanului atinse cul­mea şi asta denotă o lipsă totalii logică, întrucât această femee firi inimă, care putuse comite o astfell de crimă, avea să procedeze întot-1 mai şi faţă de el, în clipe de grai cumpănă, ceeace a şi făcut în băti-| lia dela Actium . Dar cu câtva tinjl înaintea acestei abominabile trădări.| C leopatra servi generalului roman« nouă probă de devotament. Intri I noapte la un festin, prinsă se pare | de o toană sentimentală, îşi smulse I coron iţa de f lo r i de pe cap, svârli câteva petale în cupa lui Antonii ji calină, îl îndemnă să bea. Acesta ri­dicase tocm ai paharul la buze, când ea îl opri, ordonând să i se aducă un crim inal condamnat la moarte, I i ordonă să golească cupa; aceşti se execută, căzând în clipa următoa­re ca lo v it de trăznet, la picioarele lor.

P ierderea bătăliei dela Actium n’ar f i luat pentru Antoniu propor­ţiile unei iremediabile înfrângeri dacă regina nu i-ar fi întunecat ca desăvârşire perspectivele — prin (• z ită ri şi nesinceritate, — făcându-1 să-şi piardă cumpătul. ,

M ai mult încă, tot ea a fost aceea care-i dădu lovitura de graţie, tri- miţându-i falsa veste că-şi luase via­ţa. D isperat, Antoniu se înjunghiaţi pe când trăgea să moară, află că şti. rea fusese neadevărată. Ordonă a- tunci să fie dus la regină, spre a muri sub ochii ei şi se pare să am­biţioasa fem ee ar fi avut atunci câte va momente de remuşcare.

Era totuş stăpânită de gândul că prin trădarea şi nimicirea lui Anto­niu, avea să intre în graţia învingă­torului, prinzându-1 astfel în mre­je le ei.

Octavian era acum stăpânul lumii, omul după care alergase întotdea­una. Dar era prea târziu: tânărul general o .cunoştea prea bine, far­m ecele ei păliseră... comedia ce-i reu­şise cu Cezar şi Antoniu eşuă de data asta. Sosise ceasul de pe urmă: C leopatra ordonă să i se aducă rep­tila dătătoare de moarte, X,

REALITATEA ILUSTRATĂ 29 Octombrie 1}31

REALITATEA ILUSTRATĂ * 31

ORIZONTAL. 1. dânsa; 3. dân- lele; 6. Dânsele; 9. in ter j.; 11. plină le draci; 13. în corpul verteb rate­lor; 14. odă sacră; 15. două sute (lit.); 16. răcoritor; 18. sub cerul liber; 19. posed; 20. p ipă it; 21.

I linsele; 22. prefecturi; 23. notă mu- I ¿cală; 24. interj; 26. idei h im erice |(li{.); 28. geniu' rău la Mahome- I dani; 29. fir^ 3 0 . pană: 31. fructu liat de , - ..................I odată c 133. la j I»; 37 ] t numi

[ personagiI chestia isgonirii

Şl tot-

. etos;•mp1' -*t,,Adam” ăt;

,,Eva” din raiu; 47. ceasuri; 58. ae­ris ită ; 49. sentiment.

V E R T IC A L . 1. deslegător de jocu ri ( f i g . ) ; 2. parte a corpulu i; 4. spatii^ f r » 1 j u- gfyitqr u iw iffypr1; a d ^ r o ; V cRiMiâş ;H . FiA ce Jace le ­gă™**? îiRre IL ră Jţi stţtnadp 9. ca­racterul unei sp ortive ; 10 . ceaşcă;12. pronum e; 17. crustacei; 19. rege form at din un articol, o m ăsuab^i n ngnă : 21. care p o ^ ^ ^ fi aleasa

^ măsvrSţ 2f a froItierăT 27 W r a r e î ip n i ia J ^ 3%

ia r i i ; 35. aunosferâ; 38. '— .nor; 40.,gor: m adverb ; « numenal; 43. '

Premiaţii mare;ui concuisP rin tragere la sorti au câştigat: P R E M IU L I- iu : 1.500 lei, în nu­

merar, d. Carol M illis , e lev (A ra d ).P R E M IU L I I - le a : 500 lei, în nu­

merar, d. A lb e rt Griinberg, str. R o ­mană, 54, Bucureşti.

P R E M IU L I I I - l e a : câte un apa­rat de radio cu galenă, d-ra M ath ilde R u fe i, Dărmăneşti (B acău ) şi d. U ie T . Lup iţă (C ara ca l). v

P R E M IU L IV - le a : Câte un vo­lum literar din Ed. AuevSru l: d-ra D oia Ionescu, Gara F ilâ re tjrd . Za-

^ ¡^ n B iiliM Uj- t ^-.curen i-H otin ) : d. Faul Ci. P # ! ’f -cu 'R ă - ’ -iTeşti-Vlaşca).

N icp lae Uamiaft,-<L ugoşul de jos- le I. |Răducănescu,

45. ceas; 46. pronume.

Negatorii jocup'or din „Marele nostru Concurs“Igor Hamaritov (T igh in a ), N . G.

Stănescu (Constanţa) Sublocotenent Simionică Grigore (Constanţa), L o ­cotenent Nic. M oşor (G a la ţ i), N i - tolae Cimpoieş-student (A ra d ), Fă- «1 Stănescu-student (B u zău ), M i- hail Vasiliu (P iatra N eam ţ), N icu C. Slavu-Sfinx (Câm pina), L yon e l D'Ally (Buzău), Constantin Dr. M i- hăescu (Bălţi), L ică W ech s ler (Iaşi), Râul Ştefănescu (L o c o ) , Pliu Dragomirescu (L o c o ) , Sublo­cotenent G. Rombeanu (T e c u c i), Gheorghe Calcântraur ( I a ş i ) , Paul Gr, Petrescu Răduleşti-V laşca), M a­thilde Rufei (Dărm ăneşti-Bacău). Mugurel Aragon-student .(L o co ), I z i Ileni (Loco), Sorel Avram escu

'Jicolae ihor), c o ), Chi

Uni (

I . Rădulescu (B u zău ), D ora Dr. H e ld ( Ia ş i ) , N ico lae I. Răducănescu (G ă icean a -Tecu c i), D o ia Ionescu (G ara F ila re t-L o c o ), Zahen B uliga (S ecu ren i-H otin ), M ircea P a v lo f f ( I a ş i ) , Carol M illis (A ra d ), Paul Rădulescu (L o c o ) , Costel Dumi- trescu (Câm pulung-M uscel) F lo r ica şi D im itrie Ardeleanu (P e c ic a -A - rad ), M a ior Popovi-ci Pom piliu A - nibal (C h iş inău ),. Dem. C. Sitaru (Tu rnu S everin ), S. Boniowskte(Câm pina), Constantin Nutzescu (L o c o ) ,

N . 3 . D -n ii câştigători sunt ru­ja ţ i să ne comunice adresa, pe o cartc poştală, cât mai exact.

Contrariu, nu expediem nimic.R E D .

rcouile noastre premiiC o n c u r s u r i b i l - n a r eDeslegSrile problemelor în nu­

merele 248— 249 se primesc timp de două săptăm âni dela apariţia prim ului număr, adică până Marţi, orele 6 seara. '

Tragerile vor fi bilunare.De fiecare tragere se vor acorda

urm ătoarele premii, proporţional cu num ăru l jocurilor desleţţate:

P R E M IU L I: 1000 lei în num erar;

P R E M IU L II-lea : Două aparate de radio cu galenă;

P R E M IU L II I lea: 4 volume din operele literare renumite.

N. B. — D es legă rile v o r f i înso­ţite de cuponul respectiv , pu r­tând m en ţiun ea : pen tru jocuri.

F ieca re categorie v a avea şanse ega le în ca tego riile in ferioare .

INSTITUI CioMETIJ MEDGAl

(institut de înfrumuseţare)

Str Ştirbey-Vodă 34. Telef.311144

Or. F. K O V A C Sboli de piele şi cosmetică

Consult 11— 12 a. m. 2 3 p. m. 1 ratam ent cu o re fix e

M l N t HERDAN E CEA MAI BUNA

C u p o n p e n t r u j o c u r iNo. 248

Num ele şi pronum ele

Adresa ........................

Citiţi revista „RE8US".R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă . — Director N ic . Constantin.Redacţia si Adm in istra ţia : Str. Const. M iile 7— 9— 11. Telefon 359 99.

Preţu l abonam entelor: U n an lei b50; 6 luni lei 230; 3 luni lei 120. Pen tru străinătate lei 600 anual.

Cuvinte î n c r u c i ş a t e„ S P O R T I V A "

(10 puncte) de N. ILE S C U

Aurel Pe lim on (G a la ţ i), M ircea Georman (C ernău ţi), Ana şi Nem es Cuturean (P e tr i la ), Andrei N . Stroi- lescu (B ă ico i-P ra h ova ), U ie T . Lu ­piţă (C a ra ca l),' F lo r in Popescu (L o c o ) , R ică T im oftescu (C âm ­pina). A l. N. Vasilescu (L o c o ) , Gh. Em. Turbure (C .-Lu ng-M u scel), N i­cu Săvulescu (C âm pina), A lb e rt

Grunberg, farm acist (L o c o ), D. Gh. Tom ulescu învăţător (B ra t ia ), S. şi M . Breim en (D roch ia ), Leon R o ­senstein (B u zău ), M ioara Slavu- Bya (Câm pina), Spiru Teodorescu (C lu j), Gh. Gh. N ich iforescu (T o d i- ren i), R ică D ’Ost (B u zău ), Bereu Enghelberg (B u zău ), N ico lae T . N icolau.

G O L F D E C U V I N T E

în cerca ţi să faceţi o plimbare prin oraşele indicate, plecând dela H otin şi schimbând câte o literă în rândul

ce lor cari — d in ir ’un cuvânt — trec în rândul de sub el.

‘_______________ de W A S S Y

I p l l P

A MURIT TITANUL CIVILIZAŢIEI. — O fotografié rocentă a lui Ihomas Aiva Edison, care a decedat la îs Octombrie 1931

Atelierele „ADEVERUL" S. 1¿'oto Keystone.