Anul XV. Arad, Vineri 2|15 Septemvre 1911 Nr. 192 ABONAMENTUL

Pe un an . 28 Cor. Pt an jum. ?» • lună

28 14 2.40

Numărul de zi pentru Ro­mânia si străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru oraş şi

comitat 508. BUNA REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

ве primesc la administraţie. Murţămite pubiice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

I l oan M a i o r e s c u . De Dr. loan Lupaş.

Cu ocaz ia s t r ă l u c i t e l o r s e r b ă r i cu l tu ­rale din Blaj a fost c o m e m o r a t şi l o a n Ma­iorescu, de la n a ş t e r e a c ă r u i a se î m p l i n e s c tocmai o s u t ă de a n i . P r o f e s o r u l D r . Iosif Popovci a s t ă r u i t , în f r u m o s u l s ă u d i s cu r s comemorativ, m a i a les a s u p r a m e r i t e l o r lui Maiorescu c a p ro fe so r şi o m de ş t i i n ţ ă . Din ac t i v i t a t ea lu i c u l t u r a l ă s ' au r e v ă r s a t roade î m b e l ş u g a t e a s u p r a v ie ţ i i ş c o l a r e şi sociale a f r a ţ i l o r de p e s t e m u n ţ i . P e n ­tru noi, R o m â n i i a r d e l e n i , e s t e î n s ă de in­teres deosebi t a c t i v i t a t e a po l i t i că a lui loan Maiorescu d i n t r e an i i 1849 şi 1857, când şi-a î n c h i n a t t o a t ă p u t e r e a sa de muncă p e n t r u c a u z a po l i t i c ă a R o m â n i ­lor de sub s c e p t r u l h a b s b u r g i c .

loan M a i o r e s c u s 'a n ă s c u t în B u c e r d e a , lângă Blaj , l a a n u l 1 8 1 1 , d in f ami l i a Trif, care era î n r u d i t ă — d u p ă c u m scr ie Ba ­riţiu, — în l in ie f e m e e a s c ă , cu f ami l i a epi­scopului S a m u i l V u l c a n d in O r a d e a -Mare, şi c u a lu i P e t r u M a i o r . A c e a s t ă împrejurare î n d e m n ă pe l o a n Tr i f a-şi l u a mai târziu n u m e l e M a i o r e s c u . A s t u d i a t l a şcoalelo d in B l a j , C lu j , P e s t a şi V i e n a , unde fu t r i m i s d in p a r t e a e p i s c o p u l u i l o a n Lemeni, ca s ă i a d o c t o r a t u l în t eo log i e .

In 1836 t r e c u în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , unde a junse p e s t e u n a n p ro fe so r de i s to r i e la gimnaziul d in C r a i o v a şi se c ă s ă t o r i cu Maria, so r a p r o t o p o p u l u i l o a n P o p a s u . I n primăvara a n u l u i 1842 fu e x i l a t l a B r a ­şov, iar în t o a m n a a c e l u i a ş a n c h e m a t la Iaşi ca p r o f e s o r la s e m i n a r u l de l a So-

co la . P r i n c i p e l e B i b e s c u îl a ş e z ă i a r ă ş în p o s t u l s ă u la C r a i o v a , pe c a r e îl p ă r ă s i în u r m a t u l b u r ă r i l o r d in 1848, c â n d se î n c e p e a c t i v i t a t e a lu i po l i t i că , t r imi ţ îndu-1 guve r ­n u l p r o v i z o r al Ţ ă r i i R o m â n e ş t i în m i s i u n e d i p l o m a t i c ă la V i e n a şi F r a n k f u r t .

D u p ă m u l t e pe r ipe ţ i i , s c ă p â n d t e a f ă r şi d in p r i n s o a r e a Ungur i l o r , c a r i îl de ţ i nu ­s e r ă în P e s t a , a j unge la V i e n a şi ce rce ­t e a z ă pe m i n i ş t r i i L a t o u r şi W e s e n b e r g , c a r i i-au „ m ă r t u r i s i t f ă r ă î n c u n j u r , că n ic i ei î n suş i n u ş t iu , u n d e le e s t e c a p u l şi і-ац d a t s fa tu l , s ă m e a x g ă la F r a n k f u r t . "

L a F r a n k f u r t i n t r ă în l e g ă t u r i cu mi ­n i s t ru l S c h m e r l i n g , c ă r u i a îi î n a i n t e a z ă d o u ă m e m o r i i în i n t e r e su l c a u z e i r o m â n e , m i l i t â n d p e n t r u u n i r e a p r i n c i p a t e l o r s u b u n a r h i d u c e a u s t r i a c .

D u p ă c e m i ş c a r e a d in p r i n c i p a t e fu su­g r u m a t ă p r i n b a i o n e t e l e r u s e ş t i , l o a n Ma­i o r e s c u v ă z â n d , că n u m a i p o a t e mi j loc i n i m i c p e n t r u R o m â n i i d in p r i n c i p a t e , se î n t o a r c e l a V i e n a în t o a m n a a n u l u i 1848 şi a c i se p u n e în se rv ic iu l d e p u t a ţ i u n i i na ­ţ i o n a l e a R o m â n i l o r a r de l en i , b ă n ă ţ e n i şi b u c o v i n e n i , cu g â n d u l , c ă v a p u t e a ob­ţ i n e p r i n d i fer i te m e m o r i i şi p e t i ţ i i că­t r ă î m p ă r a t u l î n c h e g a r e a t u t u r o r R o m â n i ­lor de s u b s c e p t r u l h a b s b u r g i c î n t r ' u n s i n g u r c o r p n a ţ i o n a l . P l a n u l a c e s t a n ' a r euş i t . R o m â n i i e r a u n e c o n t e n i t d e n u n ­ţ a ţ i l a V i e n a c a n i ş t e e l e m e n t e „pe r i cu ­l o a s e p e n t r u m o n a r h i e " ( „ T r a n s i l v a n i a 1877 p a g . 281) . I n s c r i s o a r e a s a d in 1 6 — 17 I a n u a r i e 1849 c ă t r ă A . G. G o . lescu, l o a n M a i o r e s c u i n d i c ă şi s o r g i n t e a a c e s t o r d e n u n ţ ă r i , s p u n â n d , c ă „ S a ş i i a u d a t î n c ă în 2 O c t o m v r i e n . (184-8) u n m e -

I m o r i a l p e n t r u s ine , în c a r e p â r e s c p e R o ­m â n i i d in P r i n c i p a t e , c ă u m b l ă a r ea l i z a i m p e r i u l d a c o - r o m a n şi ce r a se face ei ca u n b a s t i o n în c o n t r a românismului, a-d ă u g â n d că idei le de u n i m p e r i u daco- ro ­m a n a u p r i n s r ă d ă c i n i şi î n T r a n s i l v a n i a . . . D e aici v ine , c ă m e m b r i i g u v e r n u l u i n u e r a u b ine v ă z u ţ i în T r a n s i l v a n i a , şi Saş i i cu po l i t i c a lor c ea r a f i n a t ă m a i a d ă u g a u a m e ţ e l i l e c o m i t e t u l u i * ) " ( . . . na ţ iona l ! )

î n v i n u i r i l e de D a c o - R o m â n i e se r epe ­t a u n e î n t r e r u p t şi ele a u fost în s t a r e s ă v â r e o b ă n u i a l ă u r î t ă în suf le te le a ce lo r a , de c a r i a t â r n a r e s o l v i r e a n u m e r o a s e l o r c a u z e r o m â n e ş t i . I n t r ' u n r î n d î n s u ş guver ­n a t o r u l A r d e a l u l u i W o h l g e m u t h îi s p u n e lui l o a n M a i o r e s c u , s ă î n c e r c e R o m â n i i a se a p ă r a în V i e n a f a ţ ă de as t fe l de învi­n u i r i . „ D u p ă ce i -am o b s e r v a t m u l t e , — scr ie M. lu i B a r i ţ i u — a zis ( g u v e r n a t o r u l ) c ă el c a s o l d a t r îde de a c e a s t a , căc i t r e a b a a r v e n i l a s a b i e şi d a c ă s u n t e m vo in ic i să b a t e m 3 p u t e r i , b ine , a t u n c i şi m e r i t ă m , să o f a c e m ! ( D a c o - R o m â n i a ) Mi-a zis şi a c e e a , c ă el p e r s o n a l n u o c r e d e ( D u m ­n e z e u să-1 ş t ie !), d a r m i - a a d ă u g a t s ă n e c u r ă ţ i m de ea în V i e n a , u n d e a c e s t p re ­pus se s u s ţ i n e de c a b i n e t u l r u s e s c ! "

D u p ă p a c i f i c a r e a ţ ă r i i a u m b l a t l o a n M a i o r e s c u p r i n m u n ţ i , c u l e g â n d d a t e si­g u r e d e s p r e l u p t e l e R o m â n i l o r , c a cu aju­t o r u l a c e s t o r d a t e să p o a t ă d o v e d i îna in­t e a lumi i , c â t e j e r t fe a u a d u s R o m â n i i ar­de leni p e n t r u t r o n . A c e s t e d a t e a u fost c u p r i n s e şi în r a p o a r t e of ic ioase c ă t r ă gu­ve rn şi p u b l i c a t e a t â t în l i m b a r o m â n ă , c â t

*) Anul 1848 în pr inc ipate le române , Acte şi do­cumente ; Bucureş t i 1910 pg. 88—89.

FOIŢĂ ORIGINALĂ A ZIARULUI „TRIBUNA"

Adevăr şi minciună. 1. Oamenii pe car i nu- i în ţe legem, fiindcă ne sunt

itperiori. — 2. Oamen i i pe cari nu-i în ţe legem, fiindcă D« sunt inferiori. — 3. P r o p a g a n d a adevăru lu i şi me-jtesjigul minciunei. — 4. Cum sunt minţ i ţ i sălbatecii . - 5 . Politica şi minc iuna . — 6. Rec lama necinst i tă . — Keekma în publicul de jos şi r ec lama în publicul de

sus. — 7. B i r u i n ţ a adevăru lu i .

Sil Tit

De C. Rădulescu-Motni.

I.

Simt oameni p e ca r i nn-i înţe legem. S u n t oa­meni pe cari n u - i p u t e m aduce să ne înţe leagă.

Oamenii p e ca r i nu-i în ţe legem no pot f i , ca mentalitate, p r e a super io r i , sau p rea infer ior i . Oamenii pe car i nu- i p u t e m aduce să n e înţe leagă, ne sunt totdeauna in fe r io r i .

Bine înţeles, ca l i f i ca t ivu l de super io r i şi in­feriori îl luăm î n t r ' u n înţeles re la t iv . Es t e vorba de acei ce întrec, sau n u so r id ică p â n ă la menta­litatea cerută de ş t i in ţa obişnui tă . D i n al te punc te de vedere, decât acela al ş t i in ţe i , ca l i f ica t ivul n ic i că are vr'un rost.

Şi de ce nu n e în ţe legem u n i i pe al ţ i i ? Fiindcă abs t rac ţ iuni le , pe ca r i ni- le comuni-

шь-сгѵтл cvwVnte u n i i al tora, nu sun t p r i n ele înşile adevărul, ci ele eun t i n s t rumen te l e p r i n care se exprimă adevărul . Adevăru l s tă în adân­cul sufletului, iar abs t rac ţ iuni le n u fac decât să ' l reprezinte, adică să'l simbolizeze.

U n suflet d 'abia eş i t d in sânu l n a t u r e i ; necio­p l i t şi n e p l ă m ă d i t de cu l tu ră , îşi e x p r i m ă s tăr i le «ale sufleteşti p r i n cuvinte , ca şi omul cult , omul incul t în ţe lege însă рт іп cuvin te le sale altceva decât omul cult . Cuvin te le t rebuiesc înţelese d u p ă om. Trebuiesc complectate cu aceea ce se pe t rece în sufletul celui ce vorbeşte; şi cum aceea ce se petrece în suflet n u se vede, înţelesul p e ca re îl dăm noi cuvinte lor , poate fi greş i t . Uneor i ch ia r cu totul greş i t . Asemănăr i l e de sune te n u sun t de a juns p e n t r u ca să zicem că vorb im î n t r e noi aceeaş l imbă ; la asemănăr i l e de sunet t rebuesc să se m a i adaoge şi a semănăr i l e de suflet .

Să vedem pe oameni i pe ca r i noi nu-i pu tem înţelege.

Mai în t â i pe cei super io r i . I n t r e aceşt ia vin de drep t , în p r i m a l in ie , aceia

ca r i au i n tu i ţ i unea s imţu r i l o r ma i bogată decât i n tu i ţ i unea obişnui tă a f i ecăru ia d i n t r e noi. Exem­pla re le acestor oameni însă s u n t g r e u să f ie stabi­l i te, f i indcă deosebirea î n t r e ei şi noi este prea rad ica lă . Asemenea oameni sun t fa ţă de noi aceia ce sun tem noi fa ţă de orbi şi su rz i . O r i şi ce descr iere ne-ar face ei despre i n t u i ţ i u n i l e lor, noi n u le p u t e m avea, cum nici o rbu l n u poa te să aibă cea m a i e l ementa ră culoare, s au su rdu l cel mai e lementar ton, d i n descr ier i le pe ca r i le-am face noi . I n t r e ei şi no i este o p răpas t i e . Aceşti oameni pot să n e descrie câ t de m u l t aceea ce ei s imt , no i tot mu-i vom putea înţe lege sau îi vom înţelege greş i t . Bunăoară , dacă cineva ar p r e t i nde că aude mişcarea stelelor de p e cer , ca o muzică subl imă, neasemăna tă muzicei cunoscută nouă, sau că vede la d i s tan ţă , p r i n z idur i şi p r i n m u n ţ i , l uc ru r i aşezate i n t r ' u n spa ţ iu cu al te d imenz iun i ,

decât cele cunoscute nouă , no i , or ice s for ţa re vom face ca să ' l în ţe legem, totuşi n u vom isbut i . De aceea, asemeni oameni î i cons iderăm mai b ine că n u ex i s t ă ; sau, f i indcă n e este m a i comod, că s u n t nebun i .

I n t u i ţ i u n e a s imţu r i l o r o p r e s u p u n e m la toţi oameni i ca f i ind egală , adică de aceeaş n a t u r ă . Negreş i t admi tem v a r i a ţ i u n i dela ind iv id la in-divi , d a r aceste v a r i a ţ i u n i le p r e s u p u n e m că ar fi n u m a i de g rad , nu şi de na tu r ă . U n u l vede mai depar te , al tul mai a p r o a p e ; u u u l d i s t i nge sunete le mai b ine decât u n al tul ; u n u l a re gus tu l şi mi ro ­sul mai f in decât un a l t u l ; u n u l 'apreciază greu­tatea m a i exact decât u n a l tu l , etc. toate aceste di­ferenţe există, da r ele n u p u n î n t r e oameni ba r i e re de net recut , d in punc tu l do vedere al în-ţelegerei adevăru lu i . Cei cu s i m ţ u r i mai grosolane a jung p r i n s for ţă r i , şi m a i ales p r i n a ju torul edu-ca ţ iune i p e ca r e o p u n e civi l izaţ ia la dispoziţ ia lor, să în ţe leagă pe acei cu s imţu r i mai del icate . I n tu i ţ i unea , f i indcă nu pu tem al t fe l , o presupu­nem că este aceiaşi .

D i s t an ţa d i n t r e sufletele oameni lor începe să o p roducă ref lectarea şi efectele acesteia: abstrac­ţ iun i le .

Deasup ra lumei s imţur i lo r conş t i in ţa omenea­scă, p r i n ref lectare , r id ică o a doua lume, lumea abs t rac ţ iuni lor . I n aceasta de a doua lume imagi­ni le in tu i t ive şi ind iv idua le ale luc ru r i lo r eunt şterse şi în locui te cu aceea ce a t en ţ iunea găseşte în ele ca e lemente ma i caracter is t ice . D i n acoste e lemente m a i carac ter i s t ice se formează înţelesul abs t rac ţ iuni lor , ca r i se e x p r i m ă şi comunică dela om la om m u l ţ ă m i t ă cuvintelor .

Pag. 2

şi în t r a d u c e r e g e r m a n ă , f ă c u t ă t o t de Ma io re scu , în c o l e c ţ i a : , ,Die R o m a n e n d e r ö s t e r r e i c h i s c h e n M o n a r c h i e " . C u a d u n a ­r e a a c e s t o r d a t e a v u I . M a i o r e s c u d e s t u l e g r e u t ă ţ i , d u p ă c u m v e d e m din ep i s t o l a lu i c ă t r ă B a r i ţ i u (Sibi iu 6/18 N o e m v r i e 1849), u n d e s c r i e : „ I n m u n ţ i a m a v u t m u l t ă b ă t a i e de c a p , căc i Românii fac, dar nu se gândesc, ori nu s'au gândit, că străinilor puţin le pasă de faptele lor şi nu vor umbla după ele. Iancu n ' a avut cea mai mică însemnare despre bătăliile de munte, l - a m făcu t r a p o r t u l , vre-o 22 c o a i e ; a c u m se c o p i a z ă a ic i . E u t r a d u c a-c u m pe al lu i B a l i n t . P e al lu i A x e n t e îl v o i u l ua cu m i n e la B r a ş o v şi-1 v o i u t r a ­d u c e — ori m a i b i n e face aco lo . D a r m ă g r ă b e s c , c ă e t i m p u l de a a l e r g a la V i e n a . L a u r i a n a p l e c a t i e r i cu B ă r n u ţ i u ; a c e s t a în să p e n t r u c ă u t a r e a d e r u p t e i sa le sănă ­t ă ţ i " ( T r a n s i l v a n i a " 1877 pg . 197).

D i n V i e n a se p l â n g e adeseo r i , c ă R o ­m â n i i a u p r e a p u ţ i n t a c t d ip lomat ic**) şi s u n t cup r in ş i în f i rea lor de o i u ţ e a l ă p r e a m a r e şi a d e s e o r i p ă g u b i t o a r e i n t e r e s e l o r g e n e r a l e .

I n t r e m e m b r i i d e p u t ă ţ i e i n a ţ i o n a l e se i v i au d i v e r g e n ţ e de p ă r e r i , c a r i îi desbi-n a u şi pe ei în p a r t i d e . î n t r ' o s c r i s o a r e c ă t r ă B a r i ţ i u s p u n e M a i o r e s c u m â h n i t : „ A p o i , c u m ţ i - a m fost scr is , n e - a m t ă i a t şi îrm2 părţi. B ă r n u ţ i u şi L ( a u r i a n ) şi o p a r t e a tinerimei ţin, că dacă nu câştigăm tot ce am cerut, mai bine să nu câştigăm nimica. S ă f im m a i b i n e t o ţ i r ă u , d e c â t câ­ţ i v a m a i b ine , a l ţ i i m a i r ă u . I n de sba t e r i l e , ce an i a v u t p e n t r u a c e s t e , eu vam apărat cu foc, să s,căpăm, cât putem, ca cu ajutorul acestuia să scăpăm apoi cu încetul şi re­stid. Se înneacă 10 fraţi: dacă nu pot

•*) Bar i ţ iu , publicând aceas tă scr isoare , o înso ţeş te cu observarea , că: „Lipsa tactului diplomatic este şi as tăzi unul din cele mai mar i defecte ale Români lor din Trans i lvania şi Unga r i a " (Trans i lvania 1877 pg. 280 nota) I a r Maiorescu scrie în a l tă epis tolă : „Trebuie să avem rânză diplomatică; să îngh i ţ im şi să tăcem". (Tr. pg . 282).

Elementele caracteristice nu sunt găsite de toţi oamenii în acelaş chip, şi mai ales n u sunt or­ganizate înlăuntrul abstracţiunii în acelaş chip ; — căci aceste elemente caracteristice se organi­zează şi ele în abstracţiune, întocmai după cum însuşirile simţurilor se organizează în imaginea intuitivă a lucrului. Şi aci stă începutul diferen-ţiării dintre oameni. Unul găseşte ca element ca­racteristic o anumită însuşire sau raport, şi altul găseşte altă însuşire şi alt raport; apoi unul or­ganizează elementele găsite după o regulă şi altul după alta. In cunoaşterea prin simţuri a lucruri­lor toţi oamenii se găsesc în acelaş plan, au aceeaş perspectivă; pe când prin cunoaşterea prin ab­stracţiune a lucrurilor, oamenii se găsesc în pla­nuri deosebite; unghiurile lor de perspectivă pot fi cu totul deosebite.

Mintea excepţională a unuia se ridică peste perspectiva obişnuită a ştiinţei dintr'o epocă; ea alege ca elemente mai caracteristice ale lucrurilor intuitive altele decât pe acele pe cari le alege ştiinţa de obicei; şi dacă presupunem mai ales că planul de organizare al acestor elemente în min­tea omului nostru este um plan cu totul altul, de­cât planul întrebuinţat în ştiinţa obişnuită, atunci se ridică între mintea acestui om şi mintea obiş­nuită a epocei o barieră care opreşte înţelegerea. Şi cel dintâi care simte această barieră este toc­mai omul care are mintea excepţională. E l oaută mijloc de a se face înţeles şi nu găseşte; recurge la abstracţiunile obişnuite ale ştiinţei, şi constată că aceste abstracţiuni nu-i redau exact gândul! Cel care suferă este omul excepţional. Omul obiş­nuit, încrezut în valoarea abstracţiunilor sale, adică în ştiinţa sa curentă, nici nu observă înalta

„ 1 R I B Ü N A

scăpa pe toţi 10, să nu scape nici pe 8, 6, 5, J/-? A s t a e t e m a m e a ! Ep i scop i i , d e p t a ţ i i ce m a i s u n t şi b ă r b a ţ i i de î n c r e d e r e a u t r e ­c u t în p a r t e a m e a " , ( „ T r . " 1877 p g . 259.) .

C o n t a c t u l cu m u l ţ i f a c to r i î n s e m n a ţ i ai po l i t i ce i a u s t r i a c e şi a i cele i e u r o p e n e îl f ăcuse p e M a i o r e s c u s ă p ă t r u n d ă cu-r î n d a c e a ţ e s ă t u r ă de i n t r i g i şi fe lur i te in­t e r e s e s t r ă i n e , în i ţe le c ă r e i a se î n c u r c a u m u l t e c h e s t u n i i m p o r t a n t e ale po l i t i ce i r o m â n e ş t i . P e l a î n c e p u t u l an i lo r 5 0 nă ­d ă j d u i a î n t r ' o a p r o p i a t ă v i a ţ ă p a r l a m e n ­t a r ă a m o n a r h i e i h a b s b u r g i c e şi se s i m ţ e a în s t a r e a p a r t i c i p a cu c ins t e la ea . „ E u i lus iun i n u m i - a m f ă c u t n ic i o d a t ă — scr ie M a i o r e s c u î n t r ' o ep i s t o l ă — de m u l t v ă d şi î n ţ e l e g t o a t ă p o l i t i c a ; d a r s p e r a n ţ a m i - a m pus-o pe v i i t o r ! A d e c ă pe d ie te şi p a r l a m e n t u l i m p e r i u l u i . E u aş s i m ţ i în m i n e c e v a p u t e r e p a r l a m e n t a r ă ; c u n o s c d e s p r e s t a t şi po l i t i că , c a s ă poc iu eşi în p u b l i c ; şi l i m b a g e r m a n ă din zi în zi î m i dev ine t o t m a i f a m i l i a r ă . Mi-ar m a i face de l ipsă u n s t u d i u de c â t e v a lun i în eco­n o m i a de s t a t şi în f i n a n ţ e ; a-şi m a i s tu­d ia p e r t r a c t a ţ i u n i p a r l a m e n t a r e . T o a ­te -mi s u n t u ş o a r e . D a r e u d e p u t a t n u poc iu fi, p e n t r u c ă eu n u s u n t n i c ă i r i domic i a l i a t , n u s u n t c e t ă ţ e a n ! E u n ' a m o p a l m ă de loc or i o c ă s c i o a r ă s ă zic, că e a m e a ! L u i fancu , B a l i n t l e - am zis , c â n d a u p l eca t , c ă d a c ă n u p o t co lec ta , s ă -mi c u m p e r e o se­s iune co lbn i ea l ă u n d e v a , m ă c a r să-şi c u m ­pere p e n t r u ei şi s ă o t r e a c ă p r o f o r m a pe n u m e l e m e u , că s ă fiu şi eu însc r i s în t ab le le pub l i ce c a cive o r i p r o p r i e t a r de o p a l m ă de p ă m â n t . N ' a u f ăcu t n i m i c . A r fi m a i r ă m a s u n mi j loc : a m p l o i a t n u n e iau n ică i r i , fug de no i . L a m i n i s t e r i u l cul­t u l u i e r a o d a t ă s p e r a n ţ ă ; a m fost şi e u de d o u ă o r i l a T h u n , a fost Moc ion i pen­t r u m i n e . N u se p o a t e , n u vo r . . . " ( „ T r a n ­s i l v a n i a " 1878 pg . 5).

V i a ţ a c o n s t i t u ţ i o n a l ă a A u s t r i e i a v e a să se î n c e a p ă î n s ă n u m a i cu u n d e c e n i u m a i t â r z i u , c â n d Ma io re scu , d i s g u s t a t de m u l t e l e ş i c a n e şi p r igoni r i , c ă r o r a a fost

tragedie care se petrece în sufletul celui excepţio­nal. Dar cel care păgubeşte este omul obişnuit, adică omenirea întreagă.

Aceasta este explicarea misterului pentru ce oameni cu adevărat superiori n'au fost înţeleşi decât târziu după moartea lor. E i n'aveau mijlo­cul să se facă înţeleşi. Abstracţiunile lor erau fău­rite pentru un alt plan de înţelegere, decât cel obişnuit al ştiinţei din timpul lor ; abstracţiunile lor îmbrăţişau lumea dintr'un unghiu de perspec­tivă cu totul diferit. E i n'an fost înţeleşi decât atunci, când noua lor perspectivă s'a generalizat.

Cazuri de acestea, în cari oameni superiori să treacă neînţeleşi de contimporanii lor sunt foarte multe în istoria omenirei. Toate marile pro­grese săvârşite în istoria ştiinţei sunt precedate de epoce de criză, în care ideile originale duc o luptă aprigă pentru a fi înţelese.

Iată, între altele, un caz tipic: La începutul erei moderne ştiinţa matemati­

cilor trecea printr'o mare criză. Vechile metode, moştenite dela matematiciani elini, nu erau în mă­sură ca eă organizeze gândirea celor noi. Abstrac­ţiunile de număr, de mărime şi măsurătoare, ples­neau, cum s'ar zice, sub presiunea gândurilor noi. Matematicianul simţia că abstracţiunile ştiinţei lui trebuesc lărgite. Erau operaţiuni cari trebuiau introduse în matematică, deşi ele nu se împăcau cu raţionalitatea de până aci a acestei ştiinţe. I n primul rînd, trebuiau introduse operaţiunile pe baza funcţiunei, şi Matematica întreagă trebuia revizuită şi pusă în acord cu această nouă ab­stracţiune.

Astăzi funcţiunea matematică este tot ce poate fi mai banal în ştiinţă. Graţie ei aplicaţiunea

15 Septem vre n 1911

e x p u s t i m p de vre-o 10 an i , pă ră s i s e a- j c e a s t a ţ e a r ă , în c a r e s p u n e a , c ă „ n u voie- \. ş t e să-i p u t r e z i a s c ă n ic i o s e m i n t e l e sale, ; n ic i a le copi i lo r s ă i . "

I n t i m p u l a b s o l u t i s m u l u i a funcţ ionat p â n ă 1857 c a t r a n s l a t o r al leg i lor austr iace în V i e n a , i a r în a c e s t a n fu d e m i s o n a t , în u r m a u n o r in t r ig i şi d e n u n ţ ă r i f ă c u t e con­t r a lu i c h i a r de u n coleg, de A r o n Flor ian .

C ă l ă t o r i a p o i p r in I s t r i a şi în u r m ă se a ş e z ă i a r ă ş i în T a r a R o m â n e a s c ă , u n d e îşi c o n t i n u ă cu zel m u n c a p e n t r u î nă l ţ a r ea şcoa le lo r la u n n ive l p o t r i v i t cu cer inţe le t i m p u l u i , a v â n d s ă î n d u r e şi ac i d e s t u l e ne­p lăce r i . C ă c i p r e c u m scr ie B a r i ţ i u în a m i n t i r i l e sale d e s p r e M a i o r e s c u — „ d u p ă ce s e r m a n u l m e u a m i c m u n c e a c â t e 14 o a r e pe zi, sp re a c u r a ţ i r u g i n a şi spurcă­c iuni le î n v e c h i t e în şcoa le l e r o m â n e ş t i . . . d u p ă ce c â ş t i g ă c â t e v a c a p a c i t ă ţ i p e n t r u scoa le , se î n t o a r s e r ă a s u p r a lu i t o ţ i tr în-to r i i t o ţ i p e r d e v a r ă , t o ţ i deşe r ţ i i , t » ţ i ini­mic i i r o m â n i s m u l u i . ' " —

D u p ă o v i a ţ ă a t â t de l a b o r i o a s ă , pe câ t de s b u c i u m a t ă , I o n M a i o r e s c u s 'a s t i n s la B u c u r e ş t i în v â r s t a de 53 de a n i (24 Aug . 1864) . .

A m i n t i r e a n e o b o s i t e i lui a c t i v i t ă ţ i li­t e r a r e , c u l t u r a l e şi po l i t i ce se c u v i n e să fie r e î m p r o s p ă t a t ă şi p e n t r u R o m â n i i de din­c o a c e şi p e n t r u ce i de d inco lo de m u n ţ i , în in t e resu l c ă r o r a a m u n c i t cu a t â t a stă­r u i n ţ ă şi a b n e g a ţ i u n e .

Decorarea ministrului român la Viena d. A. Mişu. Se anunţă din Viena, că Majestatea Sa împăratul a conferit ministrului român la Viena d. A. Mişu, cu ocazia audienţei sale de adio, ma­rea cruce a ordinului Leopold.

* Un bărbat de stat german despre noi. „Pester

Lloyd" de astăzi aduce la loc de frunte un inter­view cu un presupus bărbat de stat german, care „va avea un mare rol în politica monarhiei nem­ţeşti". Acest german îi face contelui Khuen cele mai mari elogii şi osândeşte în aceeaş vreme cu asprime obstrucţia opoziţiei. Forma în care îşi

matematicilor la cunoaşterea natuTei a luat o în­tindere aşa de mare. Dar la începutul erei moderne funcţiunea nu era de loc banală, ci era tot ce pu­tea fi mai neînţeles. Mai bine de un secol spiri­tele superioare se încearcă, în tot felul, cum eă o introducă în ştiinţă şi să o facă monedă curentă pentru toţi! Toţi marii matematicieni d in acea vreme o aveau în mintea lor ; pe baza ei îşi formau ei convingerile; dar pentru ştiinţa obişnuită noua abstracţiune nu exista decât în traducere. Nimeni nu vorbea de funcţiune, ci de propoTţiunea divină. Proporţiunea f i ind o abstracţiune cunoscută ser­vea drept termen de traducere. Şi câţi dintre acei ce vorbiau de proporţia divină puteau fi înţeleşi! Epitetul de divină alăturat la un- termen ştiinţi­fic, cum este proporţia, era de natură să producă bănuieli la ori şi cine. Mai ales. la habotnicii ştiin­ţei. Şti inţa celor mulţi îşi urma drumul său cel vechiu, cu toate că în capetele celor aleşi o mare schimbare se produsese.

Numai târziu, după Descartes, abstracţiunea cea nouă deveni clară pentru toată lumea ştiinţi­fică şi intră în domeniul ştiinţei curente. In. urmă dupăce abstracţiunea fu înţeleasă de toţi, ea nu mai avu nevoie de traducere, ci se numi funcţiune pentru toată lumea, şi prin mijlocirea ei apoi ma­tematica putu fi aplicată direct la şti inţa mecani­cei, care tocmai atunci ee constituise prin Ga­lilei. -. Dacă marea autoritate a lui Descartes nu ar

fi isbutit să generalizeze întrebuinţarea funcţiu­nei în matematică, multă vreme încă ştiinţa me­canicei ar fi stat pe loc. Ar fi fost cu neputinţă unui Newton, mai târziu, să formuleze teoria gra-vitaţiunei universale.

15 Septem vre n. 1911 „ T R I B Ü N A " Pag. 3

expune „bărbatul de stat" părerile este atât de violentă încât îţi face impresia că vorbeşte un ministru ungur de astăzi. Pe noi ne interesează mai ales opiniile germanului despre chestia noa­stră "a naţionalităţilor, căci iată-ce spune:

„Germania oficioasă nu a luat nici când la cunoştinţă plângerile naţionalităţilor din Un­garia, eu toate că astfel de plângeri pot să tre­zească uşor răsunet în publicul german. Câtă lar­mă s'a făcut apoi şi cu noua lege şcolară ! Legea aceasta se poate asemăna foarte bine cu legea noastră, de care sunt atât de înfricaţi polonii noştri".

Aşa spune „bărbatul de stat german", iar cu­vântul lui este neadevăr. Se ştie doar, că Germa­nia oficioasă a luat de atâtea ori cunoştinţă des­pre plângerile noastre şi va veni vremea să ia o-dată şi poziţie în chestiunea aceasta.

*

„Pangermanii". Ziarele ungureşti aduc ştirea îngrozitoare că „pangermanii" din Bulkesin au ţinut zilele trecute alegerile pentru consiliul bi­sericesc evangelic. Lucru ne mai pomenit! Vota­rea a fost secretă. Când s'a despoiat urna, s'a constatat că şvabii împreună cu socialiştii (!) au răsturnat consiliul bisericesc înregimentat din tre U n g u r i şi intrus până acum. Candidaţii ger­mani au întrunit 614 voturi, iar lista ungurească a căzut având numai 86 voturi. Vă închipuiţi o-brăznicie ca aceasta! Consiliu bisericesc german într'un sat cu locuitori... germani în ţara ungu­rească. Se vede că pangermanii şi-au pus piciorul şi aici.

* Auffenberg. Numele acesta va figura după

toate probabilităţile nu peste mult în fruntea tuturor gazetelor noastre, pentru că după cum se anunţă din Viena, generalul Auffenberg va fi viitorul ministru comun de răsboiu. Noul perso­naj ridicat acum la suprafaţă nu a fost cunoscut până acum în politică. Se ştie că el a fost co­mandantul pieţii din Gybr şi că în această cali­tate l'a cunoscut Maj. Sa Francise Ferdinand. Ziarele ungureşti scriu că nu ştie nici un cuvânt ungureşte deşi a potrecut multă vreme în Un­garia. E de altfel om mai tînăr şi unul dintre ge­neralii cari au făcut cel mai repede carieră. Pen­tru noi este însă de mare însemnătate, că dacă într'adevăr Auffenberg va ajunge ministru co­mun de răsboiu, atunci se învederează că la con­

ducerea armatei a învins cu desăvârşire punctul de vedere al moştenitorului de tron, care, se ştie, s'a luptat mult ca în cei cinci ani din urmă să fie pensionaţi cincisprezece generali bătrîni de legea veche. In aceeaş vreme, cu căderea lui Schönaich se prăpădeşte şi prevalenta cercurilor ungureşti în armata comună. Moştenitorul de tron şi-a a-rătat doar de atâtea ori dorinţa, ca în armată, cu­vântul ultim şi hotărîtor să fie totdeauna al co­roanei. Prin Auffenberg ajunge în fruntea mi­nisterului comun de răsboiu nu numai un om re­lativ tînăr şi energic, dar şi un intim al Al. Sale Francise Ferdinad, ceea ce pentru noi este de o considerabilă însemnătate.

Deputăţie de copii în Cameră. Ieri a făcut sen-saţie în Camera ungurească o deputăţie de copii, cu vr'o câţiva părinţi şi învăţătorul din comuna Dunaharaszti de lângă Budapesta. Deputăţia a fost condusă de deputatul justhist Zsilinszky şi a voit să ceară dela ministrul de culte şcoală, căci în Dunaharaszti nici astăzi nu este edificiu de şcoală din mila guvenrelor ungureşti. Ministrul Zichy nu a primit însă, decât pe învăţător şi pe câţiva bărbaţi din deputăţie, făgăduindu-le că va interveni în cea mai scurtă vreme pentru sanarea răului. Deputaţi i opoziţionişti şi mai ales Justh au folosit acest prilej ca să agite împotriva pro­iectelor de reformă militară.

— N u reforme militare, ci şcoală ne trebuie nouă, a strigat Justh în mijlocul aprobărilor ge­nerale ale partizanilor lui, noi vom lupta, când vedem astfel de stări, nu numai împotriva refor­melor militare^ ci şi împotriva întreg regimului de astăzi, vom lupta până ce va cădea. El trebuie să cadă!

* Şedinţa Camerii azi n'a avut de înregistrat

afară de obişnuitele votări nominale decât o prea scurtă şi neînsemnată cuvântare a unui deputat din opoziţie, — fireşte — împotriva proiectelor militare. Şedinţele Camerii şi-au pierdut ori cé înrîurinţă asupra situaţiei politice, ale cărei păingenişuri se urzesc azi numai după culise şi numai arare pe culoarele Camerii.

S e r b ă r i l e L i g e i închiderea serbărilor Ligei. — Scene duioase. — Părerile unuia din mulţime. — Oamenii de afa­

ceri şi serbările. — Vizitatori străini.

Bucureşti, 31 A u g u u s t .

(Dela corespondentul nostru). F r u ­m o a s e l e s e r b ă r i a le L i g e i s ' au î n c h e i a t . M u l ţ i m e a de p o p o r se î n t o a r c e m u l ţ u m i t ă în s a t e l e , de u n d e a ven i t . T r e i zile c â t a u ţ i n u t s e rbă r i l e a a v u t ce v e d e a şi ce a d m i r a Suf le tu l t u t u r o r a t r e s ă r i t de fior l a au­zu l c u v i n t e l o r î n ă l ţ ă t o a r e a le d lor I o r g a , Onc iu l , P o p e s c u T u d o r , n e o b o s i t u l s e c r e t a r al s e c ţ i u n e i d in B u c u r e ş t i a L ige i . Su f l e tu l t u t u r o r s 'a î ncă l z i t la a u z u l c u v i n t e l o r ca r i a r ă t a u o p a r t e din t r e c u t u l n o s t r u zbuc iu ­m a t . Ş i t o ţ i a u p r i v i t cu a c e i a ş a d m i r a ţ i e z b o r u r i l e a v i a t o r i l o r r o m â n i şi r e p r e z e n t a ­r e a e ro i ce i l u p t e d e l a G r i v i ţ a , u n d e vred­nic i i c ă c i u l a r i a u m a i d o v e d i t o d a t ă că din v u l t u r v u l t u r n a ş t e .

P e n t r u p o p o r u l de la ţ a r ă a c e a s t ă re ­p r e z e n t a ţ i e a fost de al tfel cea m a i pre­ţ i o a s ă . P r i v i n d a t a c u l d a t a s u p r a dea lu lu i ce r e p r e z e n t a u c i g a ş a r e d u t ă , b ă t r î n i şi t i ne r i , f emei şi fe te îşi ş t e r g e a u ochi i de l a c r i m i l e ca r i i z v o r a u din p r i sosu l sufle­t u l u i lor r ă m a s n e a t i n s de f a l s i t a t e a cu c a r e a ş a z i s a c u l t u r ă a m u l t o r i n t e l e c t u a l i î m b r a c ă v o r b a şi g â n d u l şi f a p t a . S c e n e d u i o a s e , m i ş c ă t o a r e a u a v u t Ioc cu a c e a s t ă o c a z i e . A m v ă z u t u n b ă t r î n v e t e r a n , cu p i e p t u l î n c ă r c a t de m e d a l i i c u m s'a r u p t d in g r u p u l cu c a r e v e n i s e şi, l a auzu l sem­n a l u l u i de î n a i n t a r e , î n c e p u să fugă d u p ă so lda ţ i i c a r i a t a c a u r e d u t a î n c h i p u i t ă . Se s i m ţ e a în c l ipa a s t a b ă t r î n u l l u p t ă t o r ca şi a c u m t re izec i de an i , c â n d s'a dus cu în­d r ă z n e a l ă a s u p r a a d e v ă r a t e i r e d u t e . C â t c u r a j şi c â t ă m â n d r i e a a d u s ace l r ă sbo iu în suf le te le ce lor ce a u a v u t n o r o c u l să se m a i î n t o a r c ă ! A m v ă z u t o femeie , cu ş ter­g a r a lb pe c a p , c a r e la v e d e r e a s o l d a ţ i l o r î n c e p u să p l â n g ă . Ş i f ă c â n d u - ş i c r u c e ro s t i cu z m e r e n i e :

după planul lor genetic ideile cele vechi, atunci între toate se formează din nou o legătură tot aşa de strînsă ca şi între elementele intuiţiunei simţurilor. Omul, cu mintea •transformată, par'că vede lumea într'alt fel. Idei le cele noi nu eunt pentru el un spor .în grămada cunoştinţelor de până aci, ci sunt o perspectivă nouă. Lumea în­treagă ia pentru el o 'altă înfăţişare.

Unui asemenea om, cu mintea transformată, va fi greu să-i mai sdruncine cineva o convingere făcută. Galilei, spre pildă, cu toate că nu cunoştea legea gravitaţiunei şi cu toate că nu dispunea de observaţiunile astronomice de cari au dispus suc­cesorii lui mal târziu; cu toate că nu stăpânea decât un crîmpei dir. cunoştinţele mecanicei de astăzi, dar atâta cât siăpânea din aceste cunoştinţe era aşa de adânc, şi atât de transformată era per­spectiva minţi i sale, în urma acestor cunoştinţe, că împotriva tuturor argumentelor şi cu riscul vieţii sale chiar, nu se putea împiedeca să afirme mişcarea pământului în jurul soarelui. El părea că vede 'această mişcare. E pur si innove! Orice mi-aţi spube, pământul tot se mişcă, zicea dânsul.

Această tenacitate pe care o dobândeşte noua idee, de îndată ce ea isbuteşte să'şi impună regula sa de formaţiune în mintea cuiva, a şi făcut pe

\ Dobos Sámuel din T e m e s v á r - J ó z s e f v á r S j O

( T i m i ş o a r a > J o s e f i n )

Hunyadi és Misits-u.z sarkán.

Astăzi aproape că nu putem concepe o ştiinţă a matematicei l ipsită de teoria funcţiunilor. N e este greu de închipuit chiar un cât de neînsemnat inginer, oare să nu cunoască şi să nu aplice cal­culul funcţiunilor!

Cu patru secole înaintea noastră însă cei mai de frunte maternaticiani se gândeau cum să stre­coare ideea cea nouă sub denumirea unei idei vechi! Pentru ideia cea nouă nime nu avea încă mintea pregătită ca să o înţeleagă.

Acelaş caz, — pentru a aminti numai de cele mai tipice, — cu introducerea ideilor lui Lamark .şi Darwin în biologie.

Apoi multe alte cazuri sunt la fel. In zilele noastre, câte idei trec neobservate,

fiindcă noi nu avem mintea pregătită ca să le , ffijelegem. D in cele câte se scriu, mai ales în mate­rie de ştiinţă socială, câte idei noi nu sunt arun-

la o parte sub cuvânt că sunt utopii şi nebu­nii; idei cari mai târziu au să fie adoptate de cei

ortodocşi oameni ai ştiinţei. Aceasta a fost şi va fi , şi de aci înainte, întot-

віша. Prin abstracţiunile pe cari le creează mintea ului, se deschid orizonturi noi pentru ştiinţă, orizonturi din ce în ce mai largi. Dar nu ori '

şi cui este dat să vadă la ori şi ce distanţă. Ochiul minţii fiecăruia este acomodat pe câte o anumită distanţă.

Abstracţiunile vechi, cari stăpânesc gândirea unei epoce, nu stau între ele isolate ci se susţin unele pe altele, f i indcă toate sunt formate după aceeaşi metodă. O idee nouă, ca să pătrundă în mintea omului de ştiinţă, trebuie să dărîme nu numai ideia pe care vrea să o înlocuească ci tre­buie să dărîme întregul lanţ de idei în cari se gă­sea înverigată ideia cea veche. Trebuie dărîmat întregul plan de organizare al ideilor de până aci. Şi aceasta nu este atât de uşor. P lanul de or­ganizare al vechilor idei, prin aceea că era intrat în obişnuinţa minţ i i , devenise ca o a doua intui­ţi une.

De aci puterea de rezistenţă a ideilor vechi; puterea obscurantismului... Dar tot de aci şi te­nacitatea cu care luptă ideile noi.

Mintea care anticipează, nu este o minte de idei vechi împestriţată cu idei noi, ci este o minte transformată. Idei le cele noi, au regula lor de formaţiune, şi aceasta se impune în tot cuprinsul lumei abstracţiunilor. Toate ideile ce se găsesc la­olaltă încearcă o nouă oorelaţiune, adică o nouă organizare. Izbutesc ideile cele noi să organizeze

aspensorii, bandage şi ochelari щ de tuns, brice, foarfeci, ochiane, zwickeri, ochelari, baro- şi termometre, sus

ţfensorii, aparatede inhalat, totfelul de specialităţi de gumă elastică, PRINTEMPS cel " perfect prezervativ femeiesc cu 4 cor., se poate căpăta esclusiv numai la firma :

Pag. 4 „ T R I B Ü N A* 15 Septemvre n. 1911

— I a r t ä - 1 , D o a m n e ; p e a ic i mi - l ' o r fi o m o r î t p ă g â n i i p e al m e u ! . . .

Ş i c â t e a l t e s cene m i ş c ă t o a r e p e n t r u cei c a r i a u a v u t och i să le v a d ă şi i n i m ă s ă le s i m t ă . Mul ţ i d i n t r e b u r g h e z i i n o ş t r i a ş a de d i spuş i la j e r t fe p e n t r u b ine l e nea ­m u l u i ş i -au e x p r i m a t o a r e - c a r i n e m u l ţ u ­m i r i cu cele ce l i-s 'a d a t să v a d ă cu ocaz i a a c e s t o r s e r b ă r i . Ba , sp re a d a pr i le j pub l i ­cu lu i s ă se i nd igneze , o p ă p u ş e s p o i t ă cu foa r t e m u l t v a r a v u c h i a r b u n u l s i m ţ de a î m p i e d e c a pe u n e l e c u n o ş t i n ţ e „ i n s t r u i t e " să v i z i t eze c a b a r e t u l a r t i s t i c .

— Aş , m a cher , înch ipu ie - ţ i , c â n t ă şi d e c l a m ă n u m a i r o m â n e ş t e ! . . .

C a b a r e t u l a fost u n a d m i r a b i l loc de de d i s t r a c ţ i e , m a i a les p e n t r u v i z i t a t o r i i cu o a r e - c a r e ş t i i n ţ ă de c a r t e . A r t i s t e ca d n a A r i s t i ţ a R o m a n e s c u , O. B â r s a n , Bre -z e a n u , T i n a B a r b u , F ă r c ă ş a n u p r e c u m şi cei m a i de s e a m ă a r t i ş t i a i T e a t r u l u i Na­ţ i o n a l ş i -au pus în se rv ic iu l m a r e i i n s t i tu -ţ i u n i a L ige i t o t t a l e n t u l şi t o a t ă c ă l d u r a lor . T r e i zile de-a r î n d u l a u învese l i t p r in d e c l a m a ţ i i l e lor de spir i t , s a u a u t u r b u r a t p r in a c c e n t e l e lor m i ş c ă t o a r e din b u c ă ţ i l e se r ioase , suf le tu l v i z i t a t o r i l o r . V^orba e s t e î n s ă că b u r g h e z u l r o m â n a r fi v r u t să se fi i n s t a l a t şi c eva că luşe i , s a u 6Hoş -ved . r id ice d in n o u e x p o z i ţ i a c e a m a r e , a r fi d o r i t p o a t e să se fi i n s t a l a t şi c e v a că luşe i ,

s a u r u l e t ă , c a r e să u ş u r e z e b u z u n a r e l e ce lor ca r i în t o t u l c a u t ă n u m a i d i s t r a c ţ i e . P e n t r u a c e ş t i d o m n i — din fer ic i re f o a r t e p u ţ i n i — a s e m e n e a l u c r u r i a r fi a v u t m a i m u l t i n t e r e s d e c â t c o m o a r a de î n v ă ţ ă t u r ă a ce lor m a i de s e a m ă fii ai a c e s t u i p o p o r .

C e e a ce î n s e m n e a z ă că a n u m i ţ i oa­m e n i n u se sfiesc a se face c h i a r şi r idi­coli a t u n c i c â n d g u s t u r i l e e x t r a v a g a n t e n u ie s u n t s a t i s f ă c u t e . A c e a s t ă c a t e g o r i e e s t e de al tfel c ea m a i p e r i c u l o a s ă p e n t r u des-v o l t a r e a cu l t u r e i , p e n t r u î n a i n t a r e a u n o r p ă t u r i d in p o p u l a ţ i e . E a î n t r e ţ i n e pe a ţ â ţ i . V W r a . l l . I H I HUI IM I • IU Ulii H W W W W W W i W M H i p i i i i b w w w i h x u •

mulţi să creadă că oamenii de genin descoperă adevărurile cele noi printr'un fel de intuiţ iune suprasensibilă.

Această intuiţiune suprasensibilă n u este alta decât punctul de vedere nou care se introduce în formarea abstracţiunilor.

O mică înclinare dată poziţiunei corpului şi ochiul vede lumea sub o nouă faţă! O mică încli­nare în unghiul sub care se formează abstracţiu­nea şi lumea ia cu totul o altă explicare pentru omul de ştiinţă. De aci neînţelegerea între cel care anticipează ştiinţa viitorului şi acel oare este prins în ştiinţa prezentului.

Dar, negreşit, prezentul vine pe urma viito­rului. Neînţelegerea de ieri se lămureşte astăzi, pentru ca o nouă neînţelegere eă-i ia locul mâne. Toate ideile revoluţionare menite să revoluţioneze ştiinţa, dupăce punctul lor de vedere se generali­zează, par simple, nespus de simple. Pr ima între­bare, care vine în minte, dupăce ele sunt înţelese, este: cum de nu s'a gândit nimeni*la ele mai de mult ? Toate descoperirile mari sunt în felul anec­dotei cu oul lui Columb. Fac impresia că nu tre-

s p e c u l a n ţ i c o r u p ă t o r i a i g u s t u l u i l iber . E a e s t e c u l t i v a r e a a s i d u ă a r o m a n e l o r de s e n s a ţ i e p u s e în c i r c u l a ţ i e de o f i rmă ovre­i a s c ă d in c a p i t a l ă . D e e a se i zbeş t e v a l u l a d e v ă r a t e i cu l tu r i , c â n d v r e a să-şi r e v e r s e b i n e c u v â n t a r e a a s u p r a s t r a t u r i l o r de jos .

* D a c ă se rbă r i l e L ige i n ' a r fi a v u t ni­

m i c a i n t e r e s a n t de v ă z u t , ele t o t u ş i ş i-ar p ă s t r a î n s e m n ă t a t e a lor, c a r e t r e b u i e recu­n o s c u t ă : A c e s t e s e r b ă r i a u fost o r g a n i z a t e p e n t r u a d u n a r e a f o n d u r l o r n e c e s a r e r idi-că r e i u n u i p a l a t al L ige i , c a r e az i n u a r e n ic i m ă c a r o s a l ă m a i m a r e , a ei p r o p r i e , p e n t r u c o n f e r e n ţ e . C â n d î n s ă se v a r i d i c a m a e s t o a s a c l ăd i r e p r o i e c t a t ă , în ace l local se v o r p u t e a o c r o t i a t â t e a suf le te a lese , c a r i p e n t r u d r a g o s t e a de l i m b a şi l e g e a n o a s t r ă s u n t u n e o r i c o n d a m n a t e s ă d u c ă u n t r a i a m ă r î t .

A c e s t e s e r b ă r i a u î n s ă şi a l t folos p r a c ­t i c d in p u n c t de v e d e r e a l e c o n o m i e i na ­ţ i o n a l e . M u l ţ i m e a de ţ ă r a n i şi ţ ă r a n c e , c a r i a u v e n i t la s e rbă r i , a u v ă z u t c i n s t e a ce se d ă de c ă t r ă „ d o m n i " c o s t u m u l u i r o m â ­

nesc , şi v o r î n c e t a p o a t e a m a i c r e d e că s t r a i e l e t â r g o v e ţ i l o r se b u c u r ă de m a i m u l t ă t r e c e r e în f a ţ a l u m e i . P r e m i i l e î m p ă r ţ i t e p e n t r u cele m a i f r u m o a s e c o s t u m e n a ţ i o ­n a l e a u a v u t de al t fel t o c m a i a c e s t s cop .

U n d e m a i p u n i î n f r ă ţ i r e a şi b u n a în­ţ e l e g e r e ce s 'a s t ab i l i t de la c l ipa în tâ ln i -r e i î n t r e cei de a c e l a ş n e a m . B a s a r a b e a ­nu l de pe m a l u l N i s t r u l u i , B u c o v i n e a n u l , A r d e l e a n u l şi R o m â n u l d in r e g a t a u v ă z u t că u n a s u n t e m c u to ţ i i , o r i u n d e a m fi. A m af la t u n u l de la a l t u l l a rg i le h o t a r e a le p ă m â n t u l u i r o m â n e s c . Ş i - a m înţeles" păsu­ri le şi nevo i l e şi p o a t e cu och i i suf le tu lu i lor v o r fi v ă z u t în f i r ipându-se v i su l n e î m ­pl in i t . A c e e a ş t r e s ă r i r e a u s i m ţ i t - o cu t o ţ i i la a u z u l O l tu lu i lu i G o g a , c a şi la c â n t e c u l P r u t u l u i , p e n t r u c a r e azi n u m a i a v e m de­c â t a m a r u l n e g r e l o r b l e s t e m e , c a şi l a du­i o a s a du l ce B u c o v i n ă , c a şi l a p l â n s u l în­d u r e r a t e i f ec ioa re de la P i n d :

buie prea multă muncă, pentru ca ori şi cine să le facă.

Se înţelege că aşa şi este într'o privinţă. Toate ideile originale, cari revoluţionează ştiinţa, mij­locesc de fapt găsirea unui punct de vedere mai normal pentru mintea omenească. Idei le cele noi lărgesc orizontul cel nou, ideile cele noi par natu­rale, şi cât se poate de simple. Greutatea este nu­mai pâmă ce se adaptează mintea la orizontul cel nou.

Oamenii superiori sunt îndrumătorii ştiinţei. Primele lor arătări sunt bănuite şi neînţelese. Drumul bătătorit pare totdeauna mai sigur. Dar în curînd drumul cel nou, arătat de omul supe­rior, se constată a fi cu mult mai scurt. Atunci fiecare îşi zice: dar pe acest drum trebuia să meargă ştiinţa de mult!

Exemplul cu neînţelegerile cari se produc în cercul oamenilor de ştiinţă este un exemplu cla­sic — dar nu este unicul. Ne-am oprit la el, f i ind­că tratăm în aceste pagini cu preferinţă convin­gerea ştiinţifică. Dar exemplul se repetă şi în afară de cercul oamenilor de ştiinţă, — dacă nu

„ T u m ă d e s m i e r z i ş i -mi c â n ţ i a frunză [verdf

Ş i n u ' n ţ e l eg i că nu- i a c u m a vremea.-Vez i , f ra ţ i i t ă i s ' a p l e a c ă de povară

Ş i m a m e l e îşi s c a l d ă 'n l a c r i m i prunci A c e l e a ş l a c r i m i s ' au iv i t în och i i tuturoi c â n d m a r e a n o a s t r ă a r t i s t ă , d n a Aristiţ R o m a n e s c u a r e c i t a t D o i n a lui Eminesci

* Aici t r e b u i e c ă u t a t ă î n s e m n ă t a t e a h

t o r fel de s e rbă r i , c a r i a r t r e b u i organizat) a n de an , la a n u m i t e zile m e m o r a b i l e ii i s t o r i a p o p o r u l u i n o s t r u . Ş i d a c ă e cevi de o b s e r v a t e s t e l i p sa de t a c t a u n o r oa-m e n i , c a r i se c r ed o b l i g a ţ i a r e d a — ft r e ş t e , f o a r t e a l t e r a t — u n e l e c u v i n t e au z i t e de la cei c a r i ş t i u c u m şi c â n d să de s fa tu l . Ce b i n e a r fi, d a c ă n e - a m d a seam c ă în a n u m i t e m o m e n t e a n u m i t e lucra n u t r e b u i e să ni- le m a i s p u n e m n ic i chia n o u ă î n ş ine .

Se r e d a u fals c u v i n t e , c a r i îşi a u ra tu l lor şi p r in a c e a s t a se a d u c e u n r ă u sa v ic iu i n t e r e s e l o r i n s t i t u ţ i e i d e s p r e cart e s t e v o r b a . Se ş t ie ce c r e d a d v e r s a r i i nea-m u lui n o s t r u d e s p r e L i g ă . Ş i c â t e învi­n u i r i nu- i a d u c a t u n c i c â n d conducători ei se p l â n g c ă n ic i b i l e te le de l o t e r i e puse în c i r c u l a ţ i e n u s ' au v â n d u t p â n ă асшта Căci , d in p ă c a t e , n u n e p r e a ş t i m însu­fleţi c â n d es te v o r b a de je r t fe , al căror re­z u l t a t n u e s t e n u m a i în p ro f i tu l nostru p e r s o n a l .

L a a c e s t e s e rbă r i , pe l â n g ă Români , a v e n i t şi un m a r e n u m ă r de s t ră in i , ma a les ovre i d in Moldova , car i , a f l ând de re d u c e r e a ce s 'a f ă cu t în ce p r i v e ş t e preţu d r u m u l u i , s ' au g r ă b i t să p ro f i t e de ocazie, sp re a-şi a r a n j a a face r i l e . Şi , d a c ă au dat pe la p a r c u l C a r o l , a u făcu t -o a c e a s t a doar sp re a-şi v i za b i l e tu l de î n t o a r c e r e acasi C u r i o s n e a m de o a m e n i ! C u m ş t ie să щ fite de or i ce o c a z i e . C u m n u l a s ă nimici n e e x p l o a t a t , şi c u m ş t ie s ă exp loa teze ! Şi' c â n d t e g â n d e ş t i c ă a u v e n i t pe acelif

într'un mod aşa de clasic, în schimb însă în ú mai frecvent.

Animalele obişnuite să trăiască la întunent când sunt scoase la lumina soarelui, nu mai vil nimic înaintea ochilor. Tot aşa şi oamenii. Scoîjj pe un om din mediul şti inţific obişnuit minji lui, — şi el nu mai înţelege nimic.

In organul vederéi, ne mai spune psihologii sunt strict vorbind două organe: unul, adapti culorilor din care se compune spectrul solai, altul, adaptat luminei de noapte : alb şi întunerit Sunt animale cari n'au decât unul singur dilti aceste organe, cum sunt bunăoară bufniţele. Câi se întâmplă ca lumina potrivită pentru acesta gur organ să se schimbe, atunci şi bufniţele oi besc.

Organul înţelegerii adevărului pare eă şi el la fel. I n el sunt două organe. Unul primit» de ştiinţa care vine, şi altul primitor de ştiin| care a fost. Oamenii cari n'au decât pe cel dint orbesc când sunt aduşi înaintea ştiinţei de mám

Ei sunt ca paserile de noapte: obscurantijli (Va urma)

R é t a y ş i B e n e d e k întreprindere industrială de artă biseri­cească, sculptare de amvoane, altare şi statui, — aurire şi decorare de biserici.

Budapest, IV,, Váczi-utca 59. (saját ház).

In atelierul nostru se execută: altare, amvoane, presbi-terii, bănci, rame pentru icoane şi tot ce este necesar la împodobirea bisericilor. — Odăjdii, prapore, potire, candelabre, sfeşnice, etc. etc. — Altare vechi se auresc şi se renovează. — Liferează statui sfinte, icoane, cruci lucrate artistic, pe lângă preţurile cele mai ieftine.

15 Septemvre 1911 n, . . T H Ï B U N A ' Pag. 5

4tum ca şi ciobanii din munţii Vrancei, l щ\ aduceau prinos culturei noastre toată 5. «moara bogată a sufletului lor, cari ve-'teau cu doinele, cari, pornite din cavalul

:> fermecat înfioară văile şi codrii !

( Pe acelaş drum, dar câtă deosebire în-fre gândurile ce însoţeau pe unii şi pe cei­lalţi, între dorurile, cari încălzeau pieptu-

[ rile unora şi ale altora. S Şi acum pleacă toţi. Oraşul începe a-şi * ha aspectul obişnuit, în aşteptarea unui oaspe , care-şi anunţă cu paşi grabnici so­a r e a temută: Holera, de care anul acesta

i ţ a r a românească n'a mai scăpat a^a de цот.

ffifl corespondenţa lai Ioan Maiorescn.

Şaguna cătră I. Maiorescn,

I .

Sibiiu 21 Maiu cal. vieehiu 1850.

Mult Onorate Domnule!

Amărăciuni peste amărăciuni! A m cetit scri-лжгеа multonorat Dtjale din 11/23 ale aceştia; îmi pare bine că eşti sănătos ; dee Dzeu ca să-ţi fie sănătatea statornică: Veţi şti, cum lucră Ma­ghiarii şi Saşii la înaltele locuri, şi prin gazete, {i că stau în legătură strmsă cei din Viena cu eei de acasă. Este aşa şi cu Dvoastră ? Prive-ghiaţi rogu-vă, căci vremea e scumpă. Faceţi ară­tări la ministeriu şi pentru lucruri particularo, dacă vi se trimit, că prin aceea tare se înaintează «auza principală. N u aţi căpătat înştiinţări din

_ |ară despre Dregătorilor Antipatia cătră poporul 'aostru? cum aceia îl necăjeşte, cum nu-1 învaţă, com îl goneşte, deakă recurra la guvernu; cum eommiearii unguri , săcui şi saşi de supt cercuri, A cărora număr e forte mare, pun notarăşi un­guri, săcui şi saşi, carii apoi toate lucrurile să­teşti le duc ungureşte sau săseşte. La unguri , înde poporul e unguresc, l imba oficioasă e cea vigurească, la saşi fireşte nemţească, iară la ro-mni, unde sunt amploiaţi unguri e ungurească, «ide sânt saşi nemţeşte şi unde sânt Români am­ploiaţi, iară nemţeşte. N u ştiţi, că amploiaţii a-mtea innapoiază tot cugetul lui, al Românului iespre înaintarea lui materială şi spirituală.

; Toate aceste aşa eurnt, noi însă numai să arătăm năcazurile noastre la locurile cuvenite, dar să nu desperăm, că atunci numai contrarilor am făcut jlăcere, iar nouă stricare. Neplăceri le aceste «bt Dumai momentane şi trecătoare. — Să fa-tyi o rugare la Ministeriu, ca pentru fieştecare ietrict, precum şi la Guvernu, să denumineze un

t, procura tor iu de săraci de Năciimea noastră la *re să meargă poporul pentru un sfat, şi pen­tru pîra sa. Guvernul nostru au făcut ceva în treaba aceasta, adecă au dat o ordinaciune über ik Art und Weise der Behandlung der ange­brachten Gemeindeklangen, und den dabei zu beobachtenden Instanzenzug, nemlich jede Klage kann mündlich vorgetragen, dann in Pro-lokoll aufgenommen werden ;—însă fi indcă pîri le •omunităţilor şi a singuraticilor români partea eea mai mare sânt asupra dregătorilor unguri |i saşi, zisa ordinaciune n u îndestulează lipsa po­porului, care se vede şi de acolo, că Amploiaţi i fac iotârîri, apoi le pun în Іистате şi în obiecte, care

'. nu se ţ in de sfera lor. S. p. a pune nişte tacse nouă pe oameni, a se opri păşunea pentru vite,

% fi când ar vrea în asemenea lucrări să recurră £ rre-o obştea, amploiaţii aduc cătane asupra lor, I «au îi înfricoşează cu aceasta, şi sărăcimea vă-

* lându-ee părăsită de tot se supune volniciei Am­il jloiaţilor săi, — aşa e cu pădurile, cu livezile, cu \l jfannturile de arătură.

" Spuneţi oblu că cu Românii aceia puţini , cari • 'ifiiit în slujbe, nu numai n u conversează ceilalţi

emploiaţi unguri şi saşi, ci încă î i defăima în tot locul; apoi defăimarea aceasta are şi urmări, «ăoi Domnii cei mai mari în Ardeal, după Gu­vernator şi comisarul regesc, s înt toţi unguri sau •aşi, cari au rudele sale în mai mici posturi, şi

: aşa viribus unitie se etrădue a aduce bietul român '

în dejosire. D e aici urmează că deacă vreunui ungur sau sas se întîmplă vreo nenorocire la o slujbă publică, i-se face despăgubire d in cassa provincială; ear Romînului foarte rar, căci am­ploiatul ungur sau sas are gri jă numai de ai să i ; — de aci urmează şi aceea, că popii şi dascălii ungureşti şi săseşti află mână de ajutor la amplo­iaţi , unde au vre-o l ipsă; ear ai noştri sunt tică­loşi ca şi mainainte, nici într'un chip nu-i ajută, căci nu-i doare! — La guvern s înt o grămadă de unguri şi saşi, şi de abia doi-trei români, — un concep ist, translator şi cancelist; aşa e şi cu can­celariile comisarilor districtuali; la Guvern nu avem nici ш referent; unguri şi saşii încă şi as­tăzi arata către noi o intoleranţă grozavă etc. Noi nu am jooat aşa o rolă rnăestroasă în anii trecuţi ca ei ; — ei n'au sprijunit poporul nos­tru în vreme de nevoi, ear pe al lor l'au scutit cât se poate; ei se îngrijesc pentru şcoalele şi bi­sericile lor, ear înaintarea la ale noastre o împie­dică. Noi n u sîntem mulţumiţi cu amploiaţii un­guri , săcui şi saşi, oi vrem români, şi în lipsa lor ne rugăm, ba ca să ni-se trimeată din provinciile austriaco români sau şi alţi din orice neam, căci austriaca, carii ai acuma aici au slujbă, s înt oa­meni loiali şi drepţi, şi iubesc şi învaţă poporul. O grămadă de pîri au venit şi tot întins vin din ţară asupra abusurilor Aristocraţilor şi birocra­ţilor , care adevărul acestora le întăresc. Multe le îndreaptă şi Guvernul nostru, însă cele mai multe n u le poate îndrepta pân'atunci până nu se va face o radicală schimbare cu amploiaţii unguri şi saşi. B ine să observaţi, că în părţile un­gurilor şi saşilor amploiat român nu se poate a-propria, iară dimpotrivă, unde-i partea cea mai mare poporul e român, cu câţiva unguri şi saşi mestecat, eau şi curat român, acolo amploiaţii s înt parte unguri parte saşi.

Prejudecăţi aceste, şi faceţi cele de lipsă fără întârziere, poftindu-vă tuturor sănătate, f i ind

Al Multonorat Dtale

de tot binele voitor Arhiereu Andreiu m. p .

I I .

Aron Florian cătră Ion Maiorescu.

Sabiniu 30 sept. 851. Ioane,

Ai toată dreptatea să fi necăjit că spre a-mi face mie bine ţi-ai făcut ţie destul rău; dară iartă ceeaoe voiu fi greşit eu delà mine, şi socote şte că împrejurările poartă vina capitală.

Glauţiu a scăpat de dilema în care era pus de a da de minciună ori Căpitănia ori pe F. M. L. Pfersman. E l a plecat eă-şi aducă nevasta, şi lu­crul meu a rămas la referinţele respectiv Bren-nerberg fără ca să-i fi spus Glauţiu ce trebuie să facă.

Brennerberg după ce şi-a spart capul destul, aipoi a croit-o aşa: f i indcă căpitănia de aici zice în raportul său de al doilea că cele ce a scris ea despre mine din ţara românească le-a auzit delà Schwab Starostea din Craiova, a hoiărît să scrie Agenţiei la Bucureşti ca să dea informaţiune de­spre mine că ce am făcut eu acolo şi dacă sînt a-devărate cele ce au spus Schwab Căpităniei. Hîr -tia Guvernului de aici va porni mâine cătră Bu­cureşti.

Lampel secretarul Agenţie i mă cunoaşte bine; a şezut în casa mea un an, a lucrat pentru scă­parea mea din prinsoarea rusască. Delà dînsul atîrnă acum tot. Adamovici este omul osei lui. Eu n'am scris deadreptul lui Lampel în obiectul a-cesta, ci am scris astăzi lui Adamovici însă aşa, ca să poată citi lui Lampel scrisoarea, şi l'am rugat ca să mă ajute.. A m scris tot ce am socotit că trebuie să ştie Lampel despre treaba aceasta. A m zis curat că Schwab minte cele ce le-a spus pen­tru mine , şi că pisma şi răutatea lui în contra mea curge de-acolo, că f i ind eu administrator în Craiova, l'au apucat creditorii să plătească dato­ri i le , şi eu le-am făcut dreptate.

Schwab stă rău Ia Agentă. La Guberniul de aici a venit o Notă de acolo că Schwab pentru pentru bani a ascuns o cătană fugită etc. etc.

Sper că lucrul va eşi bine de acolo. Adamovici îmi va scrie curînd cea zis Lampel.

Guvernatorul umblă la vânat în împrejuri- < mile Sibiiului . j

Se vorbeşte ca mâine vor eşi n iş te denumiri t în posturile politice. t

Lememyi capătă despăgubire 20,000 fi. CM. delà erariu pentru pierderile sale din timpul re-beliunei.

Cu ocaeiunea alegerii lui Papfalvi de cano­nic şi a promoţiunei lui Cipar, Gubernul vrea să tragă informaţiumi că c ine este Cipariu.

Guvernatorul a primit delà ministerul Bach mulţumire că pentru comisiunea organisatorie s'au ales individe cu capacitatea şi cu sentimente nepătate în revoluţiunea trecută. — Se înţelege că S. Dunca şi Aldulea! ?!

Eri s'a pus de Şaguna fundamentul la şcoala confesională greco răsăriteană din Braşov. Pro­fesori acolo nu vor putea fi alţii decât greco ră-săriteni. Avis lui Baricz şi Mureşianu şi resp. uniţilor.

8 şcolari din CI. 8-a gimnas. din Blaj cărora Marcu le-a dat secundă, cer delà Guberniu voie să depună examene de maturitate. Pîresc urît pe Матси şi aduc atestat delà toţi co şcolarii că Marcu e un nebun ; beţiv etc.

Numai am hîrtie. Dar mai scrie ş i tu ceva. Apropos. Trimite-mi curînd o copie de pe testi­moniul lui Pfersman să-1 adaog la concursul de aici. Aşa mi-a zis Dorgo şi Aldulea şi toţi.

I I I .

Sabiniu 21 Decembre 851.

Ioane, Joi în 18 îmi veni scrisoarea ta. O deschisei

cu speranţă şi frică că ori mă previni pentru de­cretul de denumire, ori că mi-s'a dat negativa. M'am mirat de scrupulitatea cea mare ce se pune pentru atâtea forme; ei, dar ce să faci oame­nilor !

Vineri în 19 fiind zi de poştă către Bucureşti am scris pentru atestat, însă nu Poenarului, ei directorului Marcovitz. Spre a le da base pe care să lucre, am făcut o petiţiune cătră Eforie prin care ceiu atestatul. In scrisoarea particulară am rugat pe Marcovitz că să stăruiască şi să gră­bească a mi-se face şi a mi-se trimite acel atestat cât se poate mai curînd. I-am zis să mi-1 facă! franţozeşte şi după formula ce i-am indigitat-o, şi după ce va ieşi delà Eforie să-1 legaliseze la Agenţie . Cred că doar va face toate pe cum l'am rugat căci nu văd pentruce ori Eforia ori el Mar­covitz, şi-ar putea face scrupul ca să nu-mi ascul­te rugăciunea.

Astăzi am scris la Rodu pentru cartea de bo­tez. A m trimis fratelui meu formula cum să o scrie cu litere, să o subscrie de celalalt paroh, şi dupăce îi va pune sigilul, să o ducă la Miercurea spre a o traduce în germaneşte şi a o légalisa de către autoritatea competinte.

îndată ce vor sosi amândouă documentele a-cestea ţi-le voiu trimite ţie brevimanu; apoi Dzeu cu noi!

Iancu şi Balint, cam avisaţi, veniră şi se în­făţişară eri la Principele. P e Iancu îl luă de nas pentru decoraţiuni; Balint înşiră necazurile Ro­mânilor; Principele promise îndreptare, şi apoi îi întrebă de cheltuielile lor cu Zandsturmul. Spuse şi unul şi altul câteceva, Iancu însă mai puţin aducând că cu banii delà Lüders a cam împăcat pe creditorii săi. Interpret a fost Şaguna, care i-a introdus Ia Principele. Convorbirea a ţinut mai mult de oră. Şaguna şi înainte de introdu­cere şi după eşirea lor a mai vorbit cu Princi­pele. Iancu a prevenit pe Şaguna că de aplica-ţiunea lui să nu se facă vobă, căci el nu ac­ceptă.

Pentru averea naţională săsască, cu care Sa­şii şi-au dotat şcoalele lor, i-s'a şoptit Principe­lui că la acea avere ar avea şi Românii oarecare parte. Principele a însărcinat ca să se caute.

La arătarea Iancului şi a lui Baiint, că Comi­siunea lui Nal icu în munţi a demoralizat poporul, a declarat Principele că Comisiunea aceea s'a cassât.

Comisiunea judiciară organisatoare aşază tribunali civili prin ţară. Comisiunea politică organisatoare şi-a terminat lucrările: au rămas numai reclamaţiunile satelor pentru strămutare. Se vorbeşte că Lucintu va veni în sus cu proiec­tul organisaţiunii.

U n adjutant al Principelui Br. Kleinmajer umblă prin arhivele comandei militare după acte ca să compileze o istorie a evenimentelor trecute din Trania. Şi în specie a Munţilor.

Universitatea săsească se tot adună. Se vor­beşte că ei stau tare ca împăratul să plătească

Pag. 6 „ T R I B U N A * * 15 Septem vre и. Ш

pe dregătorii lor, dar Sachsen!arid, statutele şi Universitatea lor să rămână cum au fost înainte de 48.

Fi sănătos.

Ioane,

I V .

Sabiniu, 17 Ianuar 1852.

Bolnav câteva săpt., năcăjit, că lucrurile merg tot anapoda...

„Branu a scrisu Eppului cerândui protecţiu-nea qua sa ajjungă nici mai mult nici mai putinu dequatu consiliariu. Arrogantia de o parte si teretura de altă parte gudre domnesce in scrisorea iui, dieu qua te face sa eredi, ca Branu e un slabu. Utere prudenter.

Şeii póté qua Siaguna se face Baronu. Scri­sorea ce spre respunsu la cererea lui ia trimisu ministrulu Bach din partea împăratului, e forte iingusitoriă. Adstoptă diploma. Glantiu ânquă se face cavaleru.

La arătarea ce facusese Salmen Guberniu-)ui qua Românii n'au simtiu pentru scóle şi în­văţătură au respuns amendoi Eppii forte bine si <:eru qua arătările lor să se trimită la Ministe-riu.

Eppii au fost provocaţi de mult qua sa arate bisericcle din diecesele lor arse de rebeli. Pu-tereai crede, qua Siulutiu a arătat 1 şi Siaguna 50. Cu oceasiunea aceasta s'a esprimat Principele qua do aici so cunoasce qua Siaguna cu toată die-eesa sa a foatu durch und durch schwarz-gelb. Principele a propuis desdemnare la ministeri i si totu odată o laudă generală pentru credinţi a Ro­mânului quatre tronu şi Dinastie.

Şiuluţiu a denumit şi a installatu de diree-toriu al gimnaziului provisorie pe Papfalvi . Gu­vernul îl reflectă, că competintia lui e numai de

•a. propune ear nu de a denumi şi instala. Apoi Papfalvi nu e nici purifioatu definitivii. într'o scrisoare cătră Dorgo scrie Şiuluţiu, că ar trebui să se lucre pentru a aduce pe Laurianu Directoru Ia Blasiu, mai virtuosu qua si el «ia arătat dorin-tia de a ocupa postulu acela. Scii tu ceva de acea­sta ?

Bietul M>areu n u vrea să meargă la Sohodolu ; ol cere ori Hinedora, ori să'l lase tot Profesoriu. Vré sa se apuce de procesau cu Şuluţiu qua si Ra­cila din Alba cu Şiguna. Se quam inmulţiescu nebunii.

Siaguna se aspresce tare quate odată. A sus-peudatu din Asesorie consistoriale pe Badilă pen-tru-că in eessiune a dissu, qua de 20 ani nu mergu lucrurile asia rou prequm mergu acqum.

Eri se dusse la Principele o deputatiune de Sassi, qua să proteste în contra lui Siaguna pen­tru qua ѵтеа să cumpere easa lui Apor. Principele mir nichts dir nichts, ia occarîtu frumosu şi ia datu afară. . . . . . . . .

„Neavându ceva mai bunu, iti scriu nimicuri. Dunca membrulu comisiunei judiciaria organi-satoria, întrebaţii de Vasieiu pentru Bariţ iu a respuns qua Bariţ iu n'are studii le cerute si nu poate pretinde, dequata postu de manipulante

la o judecătoria. Dar ei de unde pisda mumei lor sciu drepturile austriaco quare voru fi în vigoare ?

La Maria Sa Domnulu Consiliariu Papp Latzi quare are 24 fl. C. m. pe anu a fost o soirée con­fortable numai pentru lumea foshionable; quaci dela concipistu în josu n'a fost n imine chiamatu. Vedi asia Domnu!

Sabiniu, 19 Februariu 1852.

Ioane. . . . . „ti-am spusu de mult qua eu sunt omul ne-oasurilor si pentru mine şi pt a l ţ i i " . . . .

„Văzând, că secretariatul mă şicanează şi schimbările dela eforie pote să mai întârdie lu-crulu, amu rapeditu o scrisore quatre Vodă prin

care m'am plânsu cu foc şi cu amar de piedecile ce mi se pun în l iera, deşi eu sunt dincoci de Car-paţi. Mai de multu mai mergem si eu pe săptă­mână odată la dânsul, dar acum m'am scârbit atât de el cât şi de ai lui, cu toate că sunt forte puţini . Vasieiu s ingur care era liberale odată, s'a făcut, ultra de voie de nevoie. Diploma de baronat nu ia' mai venitu. Cu casele lui Apor n'a făcutu încă nimica căci Maghiarul tot sue la preţ. Saşii vor sai dee un loc la Poarta Cisnădiei spre a zidi Catedralea care este în proiect pe hârtie.

„Muresianca felota cea mare pentru confesiu­nea neunită este apprópe de nascere. Ea este des­perată qua născându fetioru cine să'l boteze; quaci ca decât să'l dea la uniţi , mai bine îl lasă nebotezat. Andreiu care e cicălit destul în privinţa aceasta îşi înneacă necasurile în mâncare şi beu-tură bună quând i-se întâmplă salu chiame cineva la petrecere.

De pe pământul înlunereculoi".

9»

Sub acest titlu, ziarul „Világ" publică din pana cunoscutului advocat din Oradea şi deputat guvernamental, Dr. Várady Zsigmond nişte note şi impresii din ţara Bihorului. Mărturisim, ne vine greu să le relevăm, dar credem, că scrisul lor fie din partea unui om străin, de altfel de o cul­tură superioară, totuşi va avea întru câtva re­zultat; asanarea în parte măcar a acestor stări deplorabile, cari bântuie în lung şi lat nefericita ţară a Bihorului, bogată în latifundii pe seama particularilor şi a bisericilor.

Faţă de „întunerecul" din Bihor, provenit | din lipsa de şcoli, ne-am putea mângâia cu starea, * cam aceeaş a unor ţinuturi ungureşti, cari duc o soarte cam asemenea cu a bihorenilor. Amint im, chiar cazul mai nou, din comuna Haraszti , în a p r o p i e r e a Budapestei, care a trimis o depu­tăţie de 200 copii la ministrul de instrucţie, ca să ceară şcoală. N'au şcoală, şi sunt lângă 1 capi­tală. Ce stări pot fi şi la Unguri, — susţinători de stat, — în alte ţinuturi mai la spatele lui Dum­nezeu ?

Dar nu încercăm această mângâiere! N u voim, ca să vedem reacredinţă în notele autoru­lui. N u voim să părem jigniţi în demnitatea şi mândria noastră de Români, căci adevărul cunos­cut şi de noi i'ar ridica contra noastră. Şi ce folos am avea?

Dăm unele părţi cu gândul curat, că condu­cătorii bihoreni vor continua munca lor de rege­nerare a poporului cu îndoită abnegaţiune. E şi timpul de altfel!

„Fiind vorba în rîndurile următoare de ţi­nutul atât do des amintit al Ţării ungureşti , ţinut liber de cultură, de Bihor, aş fi putut pune titlu chiar şi „Azia". Dar această com­paraţie începe a deveni un anachronism. As ia o ia înaintea noastră spre occident şi nu peste mult va putea protesta cu dreptate, că o adu­cem în analogie la toate ocaziile cu ţara noa­stră.

In jurul Beiuşului, nu departe de Oradea, sunt satele acele româneşti în cari de secole n'a putut străbate nici o rază a culturii. Domni i din Pesta nici că-şi pot închipui că între mun­ţii Bihorului tânjesc nişte oameni sălbateci î n cel mai mare întunerec. Vorbesc cu ură scrâş­nind din dinţi de sălbăticia acestor oameni şi de pretinsa lor ură contra Ungurilor. Şi iată că acest popor în mărginirea lui nici nu poate

gândi la starea lui inferioară, nu poate cereeti cari sunt vinovaţii cari îl silesc la acest iii mizerabil şi nici nu cunoaşte altă viaţă tiü bună care Гаг îndemna să-şi schimbe traiul.

După această introducere, autorul se op» şte la comuna S p i n u ş, care i-s'a părut toţi vrednică de remarcat pentru curiozitatea cefr torilor. Face descrierea sărăcăciosului sat, я o singură uliţă, eu bărbaţi şi femei în hain murdaro, cari se opresc şi privesc lung la st Descrie casele, cari sunt asemenea bordeelra comunitatea locuitorilor cu animalele, în priveşte adăpostul, sărăcia ce o duc, mâncau numai mălai, fasole şi cartofi. Dar pe 1 această mâncare, spune autorul, consumă ctt tităţi enorme de rachiu, fie cel mai prost. B baţi, femei şi copii toţi sunt alcoolici. Sua! tâmpiţi, de alcool şi proşti din lipsă de învăfl mânt. N'au şcoală. A închis-o regisorul scoto nefiind corespunzătoare cerinţelor legii.,1 Cfy m i m a va fi datoare să zidească şcoală nouă, du e săracă.

Ca încheiere, se aminteşte în aceste no» despre moravurile locuitorilor. E poate parla cea mai întunecată. Viaţa lor morală e aproapt de era păgână. Trăiesc în comunitate. Femek e nevasta fiecărui bărbat precum şi fieca» bărbat trăieşte cu toate femeile. Nimeni nu a scandalizează. Aproape fiece părinte creşte Ш ieţii altora. Căsătoria se face numai de prolA Mireasa e furată şi trăieşte astfel necunuMt ani întregi. Uni i fac ulterior, alţii nici habat, Intre dânşii afară de rachiu şi de credinţa îi suflete necurate nu este altă legătură. Au cr-dinţi deşarte în urma cărora se îmbogăţeşte vră­jitoarea satului şi moare de foame medicul".

Cam aceste ar fi notele şi ітргевіі іе . Să k recunoaştem. Poate că apar ceva cam exagerat, dar fondul e aprope de adevăr. Să nu ne fie în­şine, căci numai recunoscând adevărul putem în­lătura răul !

Sboral Iui Vlaicti în Sibiiu. îndrăzneţul aviator Aurel Vlaicu, care la ser­

bările culturale din Blaj a u imi t publicul cu mi­nunatele eale sboruri, a binevoit eă primească h-v-itarea de a face o ascensiune şi în Sibiiu. Ascen­siunea va avea loc Duminecă, în 17 Septemvrit st. n. 1911 la orele 5 p. m., pe câmpul de exerciţii mil itare din loc.

Preţuri le de intrare sunt următoarele: Locul I. — — 10 cor.

>, I L — — 6 cor. „ I I I . _ _ 3 «or.

„ I V . — — 1 eor. N e împlinim o plăcută datorie, când luăa

sub ocrotirea aşezământului nostru cultural »• ceasta izbândă a ştinţi i , care face cinste neamnlai ! românesc. !

N e adresăm deci tuturor oamenilor noştri, eari pot aprecia importanţa problemelor culturale, rt-gându-i să grăbească cu toţii şi să îndemne pe toţi Românii din împrejurime a lua parte la aceasta frumoasă sărbătoare a geniului românesc.

Sibiiu, 5 Septemvrie 1 9 1 1 .

Prezidiul „Asociaţiunii: Andreiu Bârseanu.

f NB, Biletele de intrare se pot primi dela biroul! centra! al „Asociaţiunii" şi dela librăria arhidieeezaai din Sibiiu. Prevăzându-se aglomerare mare de publie, doritorii sunt rugaţi a-şi procura biletele în cel mai scurt timp.

idt şi Schrodt Arad, Plaja Andrássy 1 7 . c a s a j t e i n h a r f ) .

Prăvălie de spacialităţî pentru moda bărbătească şi rufarie«

Mare depozit de trusouri pentru bărbaţi. Mare asortiment

In pălării englezeşti, moi şi tari, precum şi cravate. — Par-

desii Ulster şi impenstrabile cu 30 cor. — Mare varietate în

trusouri pentru băieţi de internat Preţuri fixe. Telefon 765.

15 Septemnvre a. 1011 „ T R I BCTW** Pag. ?

însemnări. — Spre Tekir-Ghiol. —

Pleci din Constanţa, din faţa gării, pe la orele <pjura. dimineaţa, după ee te-ai suit în tramca-ЯІ dlui Blându cu inscripţia „La senator" pe '•ludul căptuşit cu tinichea roşie, semn distinc-'iàt al acestei direcţiuni.

Lucru la care nu te-ai aştepta, caii greoiului Tehicul îşi pun; în mişcare clopoţeii delà gât «xact la ora fixată, tramcarul cu frînele strînse "li staţiune — doamne fereşte ! să nu dea peste <ai — începe să tremure din toate încheieturile foi şubrede şi cu el şi călătorii. E semn că am

I

Iţi mai arunci o ultimă privire peste port, |tiide activitatea a început de mult. Sirenele urlă

asuri felurite, remorchere uşoare brăzdează jfpa din port liniştită ca un lac, oamenii se văd ca liste furnici grăbindu-so spre ateliere, printre biile drumului de fier, cari îmbracă într'o reţea leasă întinderea de pământ cucerită eu atâtea

Eertfc delà mare. Caii îşi sună acum clopotele printre două şi-

inri de garduri ale C. F. K. P e neaşteptate te Meci odată spre dreapta, odată spre stânga, te Ijropteşti bine cu spatele în răzimătoarea băncii u i eu picioarele în podeaua, din care numai văp-р ш e noua şi apoi respiri uşurat ca scăpat de o |mre primejdie. A i trecut peste calea ferată ! O-peraţia se mai repetă odată şi, scăpaţi la larg pe

«eaua liberă, caii înhămaţi patru în şir îşi iau mersul obişnuit. Trap-trap, lăsăm la dreapta mul-

tóinea liniilor drumului de fier şi trecem pe lângă lerasamentul abia început şi părăsit al liniei Con-lanţa—Margalia, menită să gonească şi de aici

pehiculele dlui Blându. P e stânga, pe alocuri, pe pde se zăresc puţin pomii, deluleţele cu vii şi

веіе, ee mai zăreşte câte un petec de mare ál­lítni. In unele părţi, o scurtă vedere a por-ihi.

Observi un lucru curios; alături cu şoseaua îndrum de o căruţă, praf os şi 'numai gropi, brăz-

de făgaşurile tăiate de ѵгѳ-un car în pămân-umiat de ploaie;, fenomen destul de rar în ace-loeuri. Turci, Tătari cu haina pestriţă şi cu baa, cu mustăţile creţe, cam pe oală şi cu ochii

iipitari, n'am văzut decât rareori pe şosea. Pre-ieă dea prin brazde cu teleguţele lor, cari fac sgomot cu totul particular şi din cari bătrîni,

ieri, femei şi copii privesc cu mirare la străinii tramear. In ei poate se minunează, poate îşi

it joc de «upusele şi supuşii modii, dintre cari im parte şi noi de câteva exemplare ca tovarăşi dram.

Pe stânga se vede un fel -de cârciumă, cu o iie acoperită în faţă. Tramcarul se opreşte prima staţie. Se pare că această întreprindere «mscris în regulamentul ei un articol 'anume,

îi impune eă se oprească la fiecare cinci chi-i. Şi aplică acest articol cu atâta stricteţe,

fis fără pietrele do pe marginea drumului poţi fejt în fiece moment la co depărtare te afli tentanta. Cârciuma la care ne-am oprit, se

рИв că plăteşte această favoare conductorului, tuMtó, «ub forma de cafele, vin şi altele.

Cn ocazia oprirei constat spiritul de comerţ ^proprietarului „marei vile Jana din Ticher

care îşi scrie reclama aceasta cu litere 'e făcute cu mâna oa de tipar, pe un pătrat

albit cu vare pe tencuiala podului cârciumei — ttaple. j Plecăm. Pe drum mă gândesc la oamenii ace-

оиі îşi pun aci averile în întreprinderi co-iictale bănoase şi cari n'au atâta cur io6Î ta te ,

ii! bun simţ să se intereseze măcar cum se numele staţiunii din care îşi pompează ve­le. E caraghios ! Oameni cari trăesc de ani

acolo, nu ştiu cu»m să'l pronunţe şi mbi ales 41 scrie. Am găsit: Tiher-Oheol. Tiher-Gial,

Thechirgiol şi multe alte năsbâtii , cari dau drerp-tul să te întrebi : pe când Thiquer-Giol şi cele ee vin după dânsul ?

P e drumul paralel cu şoseaua vine la pas o căruţă încărcata cu saci. Deasupra un Turc, aşe­zat în felul lui, ţ ine hăţurile şi priveşte lunga zare. Arşiţa soarelui i-a scos un galon gros do su­doare pe marginea fesului. Urniala tramcarului şi sgomotul clopoţeilor nu'l pot scoate din visare.

După o bucată de drum, întâlnim altă căruţă, tot cu saci, dar aceasta pe şosea, cu un Bulgar dea­supra. II cunoşti după haine, după privirea cute­zătoare ce aruncă în juru-i şi după întregul lui fel de a fi. Aşa cum stă, fără eă facă vre-o mişcare, îţi face impresia că a înghiţ i t un băţ, сагѳ î l ţine ţeapăn.

Iar ne-am oprit. Smntem la 10 chm. de Con­stanţa. „De acum nu ne mai oprim" promite con­ducătorul. Ş i să vrem nu ne mai putem opri, căci numai c i n c i chm. ne mai desparte de ţinta că­lătoriei.

Tramcarul porneşte rar, te saltă, te scutură, face apoi la stânga şi în curînd apare la dreapta locul, la stânga marea. Laşi la dreapta o vilă, care are numai 'mumele creştinesc, alături alta a unui T o m â n de dincolo stabilit în Dobrogea şi intri în plantaţia Eforiei . Tramcarul sboară acum pe dru­mul înclinat epre lac, plocându-ee când înainte, când înapoi ca o corabie pe valuri ; perdelele văr­gate fâlfăe în vânt; vizitiul neobişnuit cu aşa vi­teză, strânge iute frîna. Tramcarul trece dârdâind din cauza frînei pe dinaintea turnurilor trufaşe ale Senatorului („senatorul" dlui Blându) stâr­nind ecouri prin săli le înalte, caii îş i sună clopo­tele mai departe...

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 14 Septemvre n. 1911.

— Colaborarea d-lui C. Rădulescu Motru. Astăzi începem publicarea studiului „A-devăr şi minciună'''' scris pentru noi de dis­tinsul profesor al Universităţii din Bucu­reşti, d. C. Rădulescu-Motru. In el vor găsi cititorii noştri o pdofundă cugetare şi noui şi interesante observaţii. D. C. Rădulescu-Motru, care ocupă astăzi una dintre ca­tedrele maestrului Maiorescu, este autorul mai mlutor cărţi temeinice de filosofic, dintre cari „Cultura română şi politicia­nismul''' a fost premiată de Academia ro­mână. Ne parc bine că putem, servi publi­cului nostru de aici roadele frumoase ale unei mmţi atât de limpede, cum, este a dlui Motru şi socotim că cititorii noştri vor mulţumi şi ei savantului nostru profe­sor pentru caldul interes ce ne poartă.

— Viitorul Mitropolit-Primat al României. Cetim în „V. N.": In cercurile conservatoare se afirmă, că guvernul va susţine următoarele can­didaturi pentru locurile vacante de Mitropolit şi Episcopi: P . S. Sa Episcopul Timus al Argeşului în postul de Mitropolit-Primat; P P . SS . LL. Ar­hiereul Cal ist Botuşăneanu, Episcop la Roman şi Arhiereul Meletie Constanţeanu, Episcop la Ar-geş-

— Hymen. Anunţăm cu deosebită plăcere cununia dşoarei Iuliana V e s s a, fiica distinsului fruntaş şi amic al nostru d. Dr. George Vessa din Socodor cu d. Cornel P o p e s c u, care va avea loc în 8/21 Septemvrie 1911 în biserica gr.-or. rom. din Socodor.

Călduroase fel icitări!

— Sborul prinţului Bibescu. Cetim în „Voinţa Naţională": A d o u a î n c e r c a r e a principelui George Bibescu de a face d r u m u l Bucureşti-Сов-stanţa în aeroplan n'a reuşit nici Marţi din cauxa frigului.

Principele Bibescu a plecat la orele 5.42 dimi­neaţa şi a ajuns la Saruleşti după 30 de minute, zburînd — prin urmare — cu o viteză de 120 кш. pe oră. Inăţimea maximă înregistrată de baro­metrul de altitudine a fost de 700 metri.

Frigul era atât de mare, încât aviatorul n'a putut să sară din aeroplan spre a'l opri, c u m f a e e de obiceiu când aterizează).

Carboratorul era acoperit de ţurţuri de ghiaţa. Elevii şcolei militare de aviaţiune, au sosit

la locul aterizării cu trenul de Constanţa şi a u dat principelui Bibescu ajutoarele de care avea ne­voie.

— Teatrul Naţional din Craîova. Se anunţa din Craiova: In vederea stagiunei de iarnă direc­torii teatrelor din România muncesc pe capete pentru stabilirea unui program cât se poate de «-Ies şi pentru recrutarea personalului care să in­terpreteze mai bine piesele din program. In acest sens domnul Emil Gârleanu care este directorul Teatrului Naţional din Craiova, face sforţări u-riaşe, având de luptat cu unul din obstacolele c e l e mai teribile „Insuficienţa fondurilor", având în schimb bunăvoinţa guvernanţilor şi atenţia publi­cului Craiovean. In acelaş timp domnul Bacaî- , başa, directorului Teatrului Naţional din Bucu­reşti se găseşte în condiţiuni mult mai avanta-gioase, având elementul principal „Fondurile'".

Ideia dlui Bacalbaşa este de a forma un repor­ter Btabil din piesele clasice şi moderne cari s'au dovedit demne de un succes durabil. S'au anunţat câteva piese ale lui Mollier şi Schakespeare. Intre piesele originale se va reprezenta „Irinel" a Ini Delavrancea, asemenea „Lumina Nouă" de Dui-liu Zamfirescu marele meşter la metefizicei cu­vintelor. Cea mai mare bucurie a iubitorilor de artă naţională o fac însă două piese cu subiecte luate din trecuţi atât de sbuciumat şi din istoria suferinţelor Românilor din Ardeal.

Autorii acestor două piese sunt amândoi Ar­deleni cunoscători ai vieţei şi ai sufletului p o p o ­rului român de peste munţi. E i au reuşit să re­prezinte spiritul situaţiunei actuale, care a tur­burat până în adâncuri conştiinţa poporului Ro­mânesc prin nedreptatea omenească şi vitregia vremurilor. Una din aceste piese este „Se face ziuă" a lui Z. Bârsan, iar a doua se numeşte „Oa-

I terina Varga" piesă în cinci acte de doamna Con- • $ stanţa Hodoş.

Cu toate că Craiova are inferioritatea f o n d u ­rilor, a locului şi a populaţiunei totuşi activitatea şi edstoinicia domnului Emil Gârleanu va reuşi să dea Craiovei în stagiunea viitoare piese tot atât de alese ca şi Bucureştiul, iar populaţiunea Cra­iovei va şti să încurajeze un tînă talent care pune tot focul pentru încurajarea şi prosperarea artei.

— Concurs. Pentru ocuparea alor 10 locuri (locuinţă gratuită) în internatul „Petran" admi­nistrat de despărţământul Cluj al „Asociaţiunii" sunt a se înainta cererile până la 23 Septemvrie n. 1911 la adresa subscrisului secretar. Cererile vor fi provăzute cu următoarei edocumente: a) indice sau 'atestat de maturitate, b) atestat des­pre starea materială proprie şi a părinţilor, precaut şi a părinţilor, precum şi despre numărul m e m ­brilor familiei, c) declaraţiune dacă potentul ar* vre-un stipendiu sau nu.

Condiţiile particulare sunt a se vedea în regu­lamentul afişat la internat.

Pentru comitetul despart. Cluj al „Asociaţiu­nei":

C l u j , 12 Septemvrie 1911. Dr. B. Basiota. Dr. Valentin Porutiu,

V.-preşedinte. secretar. Cluj, str. Deák Ferencz 44.

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI 99 STALY

Gőzmosógyár. Kolozsvár, Pályaudvar.

Aranjată cu maşinăriile cele mai mo­derne, cu putere electrică; spală, calcă şi curăţă albituri bărbăteşti şi de dame şi totfelul de lingerie cu preţuri moderate. L a suma de peste 10 Cor., pachetul se retrimită francat,

Pag. 8 , f B ï R u W A " 15 Septemvre n. 1 9 1 1

— Floarea Reginei . I n Sv i ţ e ra ee cere m u l t iMelweisz (F loa rea Reg ine i ) . F i eca r e că lă tor vrea s'o aibă ca amin t i r e . D a r рѳ vâ r fu r i şi povârn­işuri în Alp i nu ee ma i află. Lăcomia şi necru ţa -raa cu care l 'au cules, smulgându- l cu rădăc in i cu rot, a da t roade. I a t ă de ce acuma Svi ţe ra impor-Cează Edelweisz dela P a r i s ! Acolo sun t g răd i ­nar i special işt i , p r egă t i ţ i în D a n e m a r c a şi car i tiultivă Edelweisz şi desfac cu p r e ţ bun în E l ­veţia.

— Logodne. Deoarece în n u m ă r u l 190 al zia­rului nos t ru s 'a publ ica t greş i t , a n u n ţ ă m din nou 'ogodna dşoarei El isavota Popovic i din P i lu l -mare i n Nicolae Fof iu învă ţă to r în Bălă len i , şi a dşrei I iozalia Dohányos din Bichiş cu Ş te fan Fof iu , teo­l o g abs . din To to ren i .

— Cărţi confiscate. Ni-se scr ie d in B r a d : L a **oi — fiind acesta lucru de toa te zilele, nu scr iem mai pe l a rg decât că, l ib răr ie i „ M i n e r v a " din i>rad, i-s'au confiscat la ga ra din loc t re i exem­plare d in car tea dlui Russu-Ş i r i anu „ I o b ă g i a " > are venea din Bucureş t i dela edi ţ ia Sfetea. Să le fie de b i n e !

— Desideriu Perczl grav bolnav. I n C a m e r ă n'a comenta t ş t i rea, că Des ider iu Percze l , preşe­d in te le pa r t idu lu i guve rnamen ta l , în u r m a agra ­vării boalei de ar tero-scleroză, ar fi pe pa tu l de .noarte î n t r ' u n sana tor iu din Baden.

F a ţ ă de această ş t i re , famil ia f i ind în t r eba tă , a răspuns , că n 'a p r i m i t nici o ş t i re încă re fe r i to r ia ag ravarea boalei .

— Cutremur de pământ In Italia. N o a p t e a r.recută s 'a s imţ i t în pa r t ea sudică a I ta l ie i pu­ternice c u t r e m u r e de pămân t , car i p a r a fi în le­g ă t u r ă cu e rup ţ iunea vu lcanulu i Ae tna . Popu la ­ţia î n spă imân ta t ă de repe ta rea ca tas t rofe i de a-<*um t re i ani , cu pus t i i rea Messinei , şi-a pă răs i t do­miciliile, pe t recând noaptea sub cerul l iber .

D i n Catan ia se t e legraf iază : Scu rge rea lavei «ont inuă, cu iuţeală de 120 m e t r i pe oră. R î u l ce îl formează a re o l ă ţ ime de 500 me t r i . C r a t e r e nouă se deschid mereu . P â n ă acum sun t 76.

— Declaratorium Iliricum. A m m a r e l ipsă de un — Dec la r a to r i um I l i r i cum — cine îl a re să binevoiască a m ă aviza p r i n o ca r t ă poşta lă , căci eu îl cumpăr ori cum va fi de scump. Adresa mea ѳ I oan N e a g u p reo t în Gladna-rom. (Gladna) p. kacsád (Krassó-Szörény m.)

X P i anu l este s inguru l obiect, care pre t inde m a r e

b ă g a r e do seamă la cumpăra r ea lui . P e n t r u cameră

pianul eete obiectul cel mai frumos, cel mai folositor şi de aceea este de dorit ca cumpără to ru l să se a d r e ­s eze la o firmă demnă de înc rede re şi nu la firme dubii .

Recomandăm în a t en ţ i a On. public , magazinul de piane Heldenberg, Sibiiu, s tr . Cisnădiei 9, cel mai vechi şi cel mai de încredere d in t re magazine le ex is ten te din t a ră , care desface pianele renumite lor fabrici s t ră ine .

Este dovedită dupa o lungă experienţă caîoarte bună pentru copii sănătoş i ş î b o l n a v i cât. şi pentru bolnavii de stomac. Impedică şi înlătură văr­sătur i l e , diareea, catarul in tes t ine ­l o r — Broşura » ingr i j i rea C o p i ü o r «

5 se poate avea gratuit de la N E S T L E , Viena I. Biberstrasse 11.

X A t r a g e m a ten ţ ia ca . cet i tor i , car i voin£ să-şi comande cămine, să so adreseze fabricei Tamássy Iózsef din Cluj , s t r . Monostor i 7, când etă la dispoziţ ia cumpără to r i l o r cu boga t asort i­m e n t de căminar i i de te raco ta şi majiolică. P r e ­ţ u r i ef t ine, cumpără to r i i r imesc g a r a n t ă .

X Interesează numai pe părinţi. Cu începerea a n u ­lui şcolar, cumpără copiilor ghe te anatomice , cari a tâ t ce pr iveş te h ig iena picioarelor , cât şi ieft ineala sunt cele mai de recomandat . Se află do v â n z a r e la filiala fabricei de ghe te anatomice Moskovits . — Arad, P i a ţ a Independen te i 18.

Ii atenţia d-lor învăţători! La librăria „Tribuna" se află de vânzare toate

manualele şcolare ce se folosesc în dieceza Ara­dului, asemenea şi recvizite de scris şi desemn. Comandele se efeptuesc prompt.

Mişcare culturală şl sociali — P e t r e c e r i , ег)Т! cer te . —

Petrecere poporală în Sibiiu. I n cinstea iubi tu lu i nos t ru aviator Vla icu se va da în Sibiiu Duminecă la 17 Sep temvr ie a. c. st. n . , după zb o pe t recere poporală, cu dana în pavi l ionul „Ha m a n n s g a r t e n " ( s t rada Ş a g u n a N r . 9, peste dnii de casele A s t r e i ) , l a care inv i tă pe toţi Eomâ: de bine cu toa tă dragostea

Comitetul aeronautic aranjalorA *

Comitetul parohial din Mesterháza, trau R e g h i n u l u i , inv i tă cu toa tă onoarea la sfinţim biser ic i i nou edi f ica te ca re so va ofoctui Dani necă la 4/17 Sep temvr ie a. c. p r i n I . P . S. Dom Arhiepiscop şi Mi t ropo l i t Ioan Meţ ianu , ргѳсш şi la banchet , concer t şi dans , oar i se vor aranj cu această ocazie. Comitetul parohial.

BIBLIOGRAFII . Bai Gancin ce lebra şi popu la ra povestire si

t i r i că a lui Aleco Constaortinov a a p ă r u t în 1 blioteca Lumina u n volum de 208 pag in i —I bani .

fosta Administraţiei. Nicolae Baboie , Budapes ta . A m pr imi t Cu

4.80 abonament p â n ă Ia 14 Sep temvre 1911. A. O., Beiuş . A n u n ţ u l d-tale nu se poate pi

blica.

Redactor responsabil : Inlîu Giurgiu, „Tribuna" inatitat tipograf io, Nichin | i o i

Dr. DUMITRU POPA Medie univers*. F o s t medic de clinica şi spital.

Special i s t în morburi interne, d e femei , de copii şi de urechi.

A R A D Strada Petőfi ( lângă g imnaziu) Nr. 10. Consul tat iuni : 11 15 ore a. m. sl ѴгЗ-5 о іео .ш.

Leon Tolstoi. 107

EâSlCOT ŞI PACE. ROMAN.

Trad. de A. C Corbul. (Urmare).

Omul cu mer i te a lese pe care A n a . P a v l o w n a îl чегѵеа în sea ra aceia musafir i lor ei e ra Boris D r u -betzkvi , sosit de curând în cal i tate de cur ier al a rma te i a rus iane şi a taşa t ca aghio tan t la un foarte înal t dem-ai tar .

Când in t ră Boris în salon, a d u n a r e a e ra aproape com­plectă şi conversa ţ ia condusă de Ana P a v l o w n a se în ­vâr t ea în ju ru l rapor tur i lor diplomatice ale Rusiei cu Austr ia , şi a s u p r a nădejdei ce ee nutrea de л s e în-. i h e i a o a l ianţă . Bor is , foarte e legant în uniforma sa .le aghiotant , devenit mai bărbătesc , se înfăţ işă cu un ae r dega ja t şi fu condus numai decât l ângă m ă t u ş a pentru a-i p r e z e n t a respec te le lui, apoi el se ames tecă in cercul gene ra l . Ana P a v l o w n a îi înt inse m â n a ei uscată pe care el o să ru tă şi îl p rezen tă câ torva p e r ­sonagii cărora le înş i ra cu glasul scăzut mer i te le lui.

— P r i n ţ u l Hypoli t Kuragl in , un t â n ă r încântă tor . Domnul Krug , un spiri t profund şi Domnul Chitow, un um de mare mer i t !

Gra ţ i e gri jei Anei Pav lowna , a apt i tud ine lor ei par t iculare , p recum şi a propr iu lu i lui carac te r cum­pătat, Boris r ăuş i se să-şi c reeze o s i tua ţ iune s t ră luci tă .

El şt iuse să se pă t rundă cu desăvârş i r e de acea subordonare taci tă care-1 sedusese a tâ t de mult la Olmütz , şi după care îi t rebu ia ca să îna in teze mai ;jutin curagiu şi sil inţă decât ş t i in ţa de a plăcea Acelora cari împar t onorur i l e ; adesea Boris se mi ra

el însuşi de iu ţea la cu care avansa în grad şi mai ales de fapul că ceilalţi nu în ţe legeau ca dânsul secre tul serviciului . Şi de când făcuse aceas tă descoper i re în ­t regu l său fel de a vedea, toa te r apor tu r i l e cu vechii lui pr iet ini , toa te p lanur i le lui de viitor, se schimbară cu desăvâ r ş i r e .

Boris nu e r a bogat , dar el îşi chel tu ia mai toţi banii pe cari îi avea în scopul de a fi cel mai bine îmbrăcat . Căci el s'ar fi lipsit mai de g rabă de multe plăceri de ­cât să se a ra t e pe străzi le Pe t e r sbu rgu lu i într 'o t r ă ­sură pu ţ in corec tă ; el nu căuta decât pr ie t in ia pe r ­soanelor super ioare şi cari îi pu teau fi ut i le . S a n - P e -t e r sburgu l îi p lăcea şi el d i spre ţu ia Moscova. Gândul familiei Rostow şi amint i rea dragos te i lui copilăreşt i cu Nataşa îi erau neplăcute . Admi te rea sa în salonul Anei P a v l o w n a e r a cons idera tă de el ca o măr i r e în grad . El în ţe lese numai decât care e r a rolul său şi-o lăsă pe Ana P a v l o w n a să profite de in te resu l pe care-1 înfăţ işa el, observând cu lua re aminte pe fiecare şi socotind avantagi i le pe cari l e -a r pu tea a v e a de pe u r m a re la t iuni lor cu ei. El se aşeză deci pe locul a ră ta t , l ângă f rumoasa E l e n a şi ascul tă la cele ce se vorbeau .

•— Viena găseş te imposibile baze le t ra ta tu lu i pe cari i-le oferim, şi cari nu s'ar pu tea rea l iza decât după o ser ie de succese s t ră luci te , d a r ea nu credo că noi posedăm mijloacele de a le obţ ine . F r a z a aceas ta a u ­tentică, a cabinetului vienez fu rost i tă de a taşa tu l a m ­basade i din Copenhaga , acelaş pe caro Ana P a v l o w n a îl ca rac te r i zase drep t „un spirit profund".

— Dar nec red in ţ a ei e măgul i toare , adaogă el cu un zâmbet fin.

— Unul e cabinetul vienez şi altul ѳ împăra tu l Au­str iei , observă Mor temar t . î m p ă r a t u l Austr ie i n ' a pu­tut avea nici odată un a ş a gând, ci eabinetul se e s -pr imă astfel din propr ia - i in i ţ ia t ivă .

— A h ! scumpe v iconte! susp ină Ana Раті» E u r o p a nu ne va fi n ic iodată o al ia tă s inceră.

Si numai decât după aceas ta ea vorbi de mtiê şi do curajiul rege lu i P rus ie i , ca să-1 amestece jil Boris în conversa ţ ie .

Boris a scu l t a cu a ten ţ iune pe toti câţi vorbeai a ş t ep ta l inişti t să-i vie şi lui r â n d u l ; în acelaş ti: însă el reuş i se să a runce mai multe priviri vecinei lui, f rumoasa Elena , ai cărei ochi întâii cu un zâmbet pe aceia ai tânăru lu i şi frumosului | tant .

Ana P a v l o w n a îl r u g ă pe Boris să poveste voiajul său la Glazan şi pozi ţ ia în care aflase ; prus iana .

Boris dădu cu linişte mai multe amănunte santo a supra a rma te i şi a Curţ i i , evi tând cu grijă si spue propri i le lui pă re r i a sup ra fapelor pe cat espune . Câtva t imp el încă tuşa a t en ţ iunea generat Ana P a v l o w n a s imţea că nou ta t ea pe cai servise de as t ăda tă musafir i lor ei, e r a apreciaţi aceş ia . D a r cea care ascul ta cu mai mult interesl vest i r i le Iui Boris e r a Elena . Ea- i ceru de mai Dl ori amănun te a sup ra călătoriei lui şi păru a se iutei g rozav de mult de pozi ţ ia a rmate i prusiene. De ія ce t ână ru l îşi sfârşi poves t i rea , ea îi zise cu >шЦ ei obişnui t :

— Trebu ie n e a p ă r a t să vii să mă vezi. Vino Щ în t re orele opt şi nouă, adaogă ea. Mi-ai face o i p lăcere .

Boris primi inv i ta rea şi vroi să urmeze convcrst| cu t â n ă r a femee, dar Ana P a v l o w n a îl chiamădisf sub pre tex tu l de a-1 conduce încă odată lângă bäte' ei mătuşă .

— II cunoşti d ta pe soţul ei? făcu Ana Pavlotf închizând ochii şi a ră t ând epre Elena cu un gest te A h ! cât de nenoroci tă a aceas tă femee încântata»

Nr. 192 — 1911 „ T R I B U N A " Pag. 9

R E I S Z M I K S A

b r i

în

Oradea-mare-Nagyvárad Cilca Rákoczi-uf Ho 14,

( L â n g ă A p o l o ) .

B R A U N A N T A L fabricant de instrumente muzicale In

Temesvár. Centru, Strada Prinz Eugen No. 14. (Casa proprie).

Gel mai mare şi mai ieftin isvor

» de cumpărare în Ungaria de sud

ш

instrumente : de alamă, lemn,de suflat, cu coarde şi instrumente de bătut precum şi părţile con­stitutive a acestora. = Reparările se execută artistic

Prefuri moderate. Instrumente vechi se cumpăra sau se schimbă, ma Export în mic şi mare.

V I N U R I v e c h i sşi n o u i d e v â n d u t .

Adresativă cu toată încrederea Ia proprietarul de vii din Siria (Világos) Petru Benea, căci Vă trimite numai vinuri bune, curate şi pe lângă preţurile cele mai moderate.

Vinuri vechi : Vin alb K — 6 6 litru. Rizling —-68. Roşu —-92.

Vinuri noui : Carbenet alb K —'98 litru. Siller K —-52 . Rizling K —'54 . Rizling şi Ruje amestecat K —"50 litru.

Rachie de treve (comină) K Г 6 0 litru. Rachie de drojdii 2*30, Rachie de treve (comină) specialitate K 2.10 litru.

Vinul şi rachiea să expedează cu rambursa dela 50 litri în sus sub îngrijirea mea proprie

Vase dau împrumut pe timp de doauă luni Pentru calitatea vinului garantez.

P e t r u B e n e a . propr. şi neg. de vinuri

Ѵ і І Л д - о » ( A r a d m . )

S'a d e s o h i s

Arad, Piaţa Libertăţii No 18. îu-i vorbi niciodată de soţul ei, te rog, nu- i vorbi liriodată, P r e a i -ar fi penibi lă aceas tă amint i re .

Când toată l umea se ridică să plece, E l e n a ea r e vorbise puţin în t impul serei , îi zise din nou lui Boris nun acent de rugămin te care e r a to t -deoda tă si o poraneă mângăioasă, să nu ui te în Mar t i a vi i toare s'o riritezo: Trebuie să vii, îi spuse ea cu un zâmbet . ttnd Boris se înfă ţ işa la z iua ho t ă r â t ă în somp­

tuosul заіоп al Elenei , ea nu- i expl ică do fel de ce présenta lui e r a aşa de necesa ră . Mai e rau acolo ş uiţi musafiri. Contesa vorbi pu ţ in cu dânsu l ; numa tind Boris îţi luă r ămas bun dela dânsa s ă ru t ându -mina, ea ii şopti de da ta as ta fără zâmbetu l .ei obis-nuit: /

- Vino mâne seară.. . la masă . Trebuie să vii n e a ­pta!

In icurt timp Boris deveni un oaspete nel ipsi t al contesei Bezukhovr.

X X I I I . Râsboiul se in te tea po fiecare zi mai mult, şi t e a ­

trul ostilităţilor se apropia din ce în ce de g ran i ţ e l e ruseşti. Din toate păr ţ i le nu se auzeau decât b les teme ta potriva lui Bonapar te , „duşmanul neamulu i ome-leie"; prin sate se recru tau voluntar i i , ia r depe câm­purile de bătaie veneau svonuri conradictori i şi false a întotdeauna; de aceea ele erau şi felurit comenta te .

Viata prinţului Bolkonsky, a pr in ţu lu i Andrei şi a prinţesei Maria se schimbase s imţi tor dela 1805 în­coace.

In anul 1806 bătrânul prinţ fu numit p r in t re cei opt comandanţi şefi, însărcinaţ i cu r ec ru ta rea . Cu toată slăbiciunea lui, care se manifestase mai cu seamă în vremea cât îl crezuse pe fiul său mort , el pr imi aceas tă sarcina dată de însuşi împăratul . Şi aceas tă des făşurare

nouă de act iv i ta te 11 exci ta çi—I împuternic ia . E l călă­tor ia fără înce ta re pr in cele t re i g u v e r n a m e n t e înc re ­d in ţa te lui, îşi împl inea da tor ia cu un scrupul oare m e r g e a până la pedant i sm, se a r ă t a aspru până la c ru­zime cu subordonan ta lui şi in t ra el însuşi în cele mai mici amănun te . P r i n t e s a Mar ia încetă de a mai lua lecţi i de matemat ică dela ta tă l e i ; da r când bă t rânu l pr in ţ e ra acasă, ea in t ra d iminea ţa în cabinetul lui, în­soţi tă de doică şi de micul Nicolae, cum îi chema bu-nicu-său . Micul Nicolae care e r a încă la sân, ocupa cu doica lui şi cu Niania Sav işna apa r t amen tu l r ăposa te i p r in ţese , iar p r in ţ e sa Maria îşi pe t recea tot t impul cu copilul, s i l indu-se să înlocuiască cât mai mult pe m a m a lui.

Şi d r a Bour ieuue p ă r e a a iubi cu pas iune pe mi ­ti tel şi p r in ţ e sa Maria se l ipsea adeseor i de p lăcerea de a-1 l egăna pe „ înge ra ş " şi de a se juca cu el, pen t ru a ceda acest privi legiu pr iet inei sale.

L â n g ă a l tar , în b iser ica din Lyss igor i , se afla o capelă r id ica tă pe mormântu l micei p r in ţese , iar în ca­pelă un monument de m a r m u r ă adus din I ta l ia şi care înfăţ işa un înger cu ar ipi le înt inse, ga ta a se înă l ţ a la cer.

Cu puţ in t imp după r e în toa rce rea pr in ţu lu i Andre i , ta tă l său îi dete moşia Boguciarow, o mare p ro p r i e -ate pe care o poseda la pa t ru-zec i de ve r s t e de L y s -sigoi. Căci p r in ţu l Andre i , pe deopar te din pr ic ina a-mintir i lor penibile pe care Lyss igor i le deş tep ta în sufletul său, iar pe de al tă din pr ic ina carac te ru lu i bă t rânu lu i pr in ţ de care suferea câte odată , şi mai ales fiindcă-i p lăcea s ingură ta tea , profită de noua sa p r o ­pr ie ta te pent ru a clădi pe dânsa o casă în саге-şi pe ­t recea ce mai mare pa r te din v reme.

(Va urma)

Ministerul de Finanţelor. Direcţiunea Comptabll i tăţei Generale

a Statului şl a Datoriei Publice. Datoria Publică.

Nr. 73635 1 August 1911.

P u b l i c a ţ i u n e . A 3 4 a tragere la sorţi a titlurilor de rentă

4°/o amortibilă din 1894, împrumutul de Lei 120,000.000 se va efectua în ziua de 18 Septemvrie (1 Oct.) 1911, la ora 10 dimineaţa în sala specială a Ministerului de Finanţe, conform dispoziţiunilor stabilite prin regulamentul publicat în » Monitorul Oficiale Nr. 2 4 5 din 7 Februarie 1906.

La această tragere se vor amortiza titluri pentru o valoare nominală de Lei 979 .000 în proporţia următoare :

4 9 titluri de câte 5 0 0 0 Lei 245 .000 118 » » » 2 5 0 0 » 295 .000 2 9 3 » » » 1000 » 293 .000 2 9 2 » » » 5C0 146.000 7 5 2 titluri în valoare nomi­

nală de Lei 979 .000

Publicul este rugat a asista la tragere

Directorul Compiabiiităţii Gen. a Statului şl a Datoriei Publice.

D. Vbrovlci.

A n u n ţ -In cancelaria notarială din Ciuda (Hal-

mágycsúcs, comitatul Arad) poate afla ime­diat aplicare un tînăr vărsat în. afacerile notariale c s i d e scriitor".

Salar anual 8 0 0 coroane, cuartir, vipt afară de cină ; şi după sîrguinţă ceva şi din venituri laterale.

Halmágycsúcs, la 9 Sept. 1911.

Gheorghe lonescu, notar.

A. Slepák, Marosvásáihely, Széchenyi-tér 43. sz.

giuvaerg iu şi ceaso rn i ca r

Mare asortiment în ceasuri de buzunar de aur, argint şi nickel, în ceasuri de părete. Oiuvaericale fine, cu briliante, obiecte de lux în argint şi articole optice. In atelierul meu se reparează ca nouă, lucrurile vechi, anume giuvaericale şi ceasuri, pe lângă garantă Preţuri s o l i d e ! — Serviciu p r o m p t !

Pag. 10 „ T R I B U N A "

Nicolas Hencilă m ă s a r d e a s i d i r i <?i m o b i l e

Déva, Str. Vasút N o 18. (Casa proprie).

Adnoe cn st'mă la cunoştinţă on. pnbHc din l:o şi provin lie, că şi-a provàzat şi mărit ate ) eroi de măsăr i t cu putori de muncă corespun zatosre cerinţelor de azi.

Primeşte totfelu de lucrări peniru zidiri şi mobile, pre um şi reparări cu preţuri convenabile ş' p d ă D g â serviciu prompt şi conştHnţios.

Mare magazin de tot felul de mobile pregătite din materiala! cel mai excelent uscat delà cele mai g'mple p'nă la cele mai luxoase.

S z i g h e t y S á n d o r atel ier de cuţite şi toci lărie artistică Budapesta, VII., Strada Akáczfa N o 64.

Colţul Străzii Király. Se recomandă pentru ascuţirea şi repa­

rarea de foarfeci, cuţite, brice şi teiacuri de bucătărie în condiţii ireproşabile şi pr. conv.

Mare depoz i t de u-nelte şi utensilii pentru bărbieri, ca f o a r f e c i , brice şi curele de as­cuţit etc. etc. precum şi cuţite de buzunar ş a.

Pentru bărbieri se as­cut două briciuri gratuit dacă trimit 12 deodată

Comandele se execută pompt şi conştiinţios.

Fabrica budapes tană de casse de bani

Gel l ér i ş i S c h ü l l e r B U D A P E S T

Fabrica: IX., Rákos-utca 4. Depozi tu l o r ă ş e n e s c şi biroul : V. Széchenyi-u. 7.

Liferanţii ministerului de agricultură, de honvezi, căilor ferate ungare şi al poştelor.

Efectuiază casse de bani, libere contra focului şi spargeri­lor, casse pancelate pentru păstrarea do­

cumentelor. Cata log gratuit şl

franco.

й ... д Й

• | o |

P A L S A N D O B t împiar pentru edificii şl mobile

N a g y v á r a d , Uri-utca 49 ( HÁRMOS)'

R—1 TRI I Ц S V

ш m ïàr—*

Pregăteţte ori-ce lucrări din acest ram atât no! cât şt reparaturi ;, lucrări pentru clădiri, ar .njamente comple te pentru $co«Ie, biserid, locuinţe , biurouri etc. din material bun ţi jscat după model sau din combinaţie proprie, [I Pretnri convenabile, serviciu coulant se garant — Telefon pentru oraş şi comitat nr. 629.

Anunţuri primeşte admi • nistraţia »Tribu­n e i s pe lângă : preţurile cele s

mai moderate.

Itzkovits Gerson, Budapesta, IX., S T R A D A , T P O S X I P I I , N O 1 4 .

Oulapuri de ghiaţă la cari e necesară ghiaţă puţină, preparate pen­tru măsurarea vinului şi a berei, conducte la pregătirea berei şi pen­tru scurs, în preţuri mo­derate şi serviciu promt. întreprindere de accesorii la fabricarea zodei, sticle de Bohemia, sirup de smeură, lămâi şi ananas, alabastru şi praf de li­monada ş. a. Comandele se efeptuiesc prompt şi cu preţuri convenabile.

Щ Prima industrie de cazane din Ungaria

I Szatmáry Mihály, [m^T*> S z e n t h á r o m s á g - u t c a - 4 -» e z . ( c a s a p r o p . i e ) .

Aduc la cunoştinţa on. public, că atelierul meu de cazane l'am înoit cu diferite maşini, aşa că sunt în stare să satisfac ori-ce comandă. Pregă­tesc cazane pentru abur,

QL repar cazane la mori, ftt corăbii, cazane de apă, |jj petroleu, spirt şi chiar

şi cazane la locomobile.

І

I І §

w

J o a n o v i c s J á n o s . ЙЙП! Funărla cea mai mare din Ungaria sudică — este a iui nepă, de fir, brăcH, Iegătoare. Aşezare şi scurtare de funii cânepă pentru transmisiuni . — L u ^ t y ( L U G O H ) . Atelier strada Făgetului N o 77. — rVhjrazln şt birou: Piaţa Izabelli

Funării de cânepă, рСЯІШ uzinuri! çi economii Funii pentru trăsuri (pentru fân), Iegătoare d$ snopi, íu^tí pentru opritoare ştreanguri, hamacuri, mreje p. рсзг-Яй?». Щ'сЪ peniru cai Torturi pentru ţesuturi, brâuri de cânepă şi de jută (pânza), bă­tătoare dc câre-pă, pânze (Pack) ţesături, saci dc câaepâ, pauză şi jută, pânze im­pénétrable, sbi-ciuri, cergi şi codorişti etc. etc. Serneiu prompt

Friederich Schiolz fabr'că de mizeluri, salamă şi iMp NAGYSZEBEN—HERMANNSTAL Jungerwald-Strasse Nro.

îşi recomandă diferitele specii taţi de cârnaţi de cea mai I căutate, şunci, salamă, parisa, cârnăţei de hrean şi Frankfurt,! caş de ficat, sarfaladă, etc. Щ nină albă şi pipărată, unsoanj curată de porc. — Liste de • ţuri gratuit. Vânzătorii prime rabat. Comandele din provincii se efeptuiesc prompt, atât la NI pediţia cu poşta cât şi cu trenul

• S T E I N Ü I K L Ó S — — f a b r i c ă d e t A i í a / t p i l c

Oradea mare Nagyvárad. Fabrica: Damjanics-u. 30. Magazin: Teleki-u, 33,

Recomandă fierarilor şi comer­cianţilor atelierul său de tăiat piie bine aranjat, unde se pregătesc pile mici şi mari din oţel vărsat de prima calitate etc. Primeşte spre scobire pile mici şi mari vechi cu j p eţuri ieftine.

192 - 1911 „ T R I B U N A" Pag. I l

(Májerszky B a r n a b á s fabricant de maşini

— în Nyíregyháza. = Fabrichează după o experienţa bogată

ca specialitate

prese de olei mânate cu apă. P i u e d e o l e l , construcţie simplă ori

complicată P r ă j î t o r l d e o l e i p?ntru încă'zire cu aburi ori foc. T e a s c pentru sâmburi de bostan. M a ş i n i ! pentru per­fecţionarea oleiului şi aranjamentul com­plect pentru fabncarea oleiului. U n e l t e de meliţat floarea soarelui, ş a.

Exportul până acum în 237 uzine.

| | f Hfl! A P lăcătuş artistic şi , A 1 1 1 1 1 1 , 0 1 > pentru edificii,

b I i u — I V a g - y s z e b e n , Atelierul: R o s e n f e l d g a s s e 6 / a ; L o c u i n ţ a : W a g n e r g a s s e 2 3 Primeşte lucrări de lăcătuşerie, precum : grilaje la case noui, porţi trepte, balcoane, îngrădituri la gradine şi morminte. Casse de bani contra focului <n ori-ce execuţie. Te'efoane de casă, teleg-njeşi sonerii electrice, apoi, apaducte, aranjament pentru camere ieoaie,closette şi fân âni cu pompă pe lângă preţuri moderate şi ш(іе artistică. Ori-ce reparaturi se efeptuiesc repede cu pre-

ţurile cele mai ieftine şi pe lângă garantă.

X V 3 T ? 5 І ? *JP 9 T ? Şl? 3 * Î J ? eJP ®i* e*e ş*«< е*о M M s?w мм a** віо «

re depozit de cuptoare. Am onoare a aduce la cunoş­

tinţa on. public, că în Koloszvár, Monostori-u. 7, am deschis un mare magazin înregistrat şi provăzut cu cuptoare din ţară şi străinătate, unde se află în de­pozit permanent cuptoare moderne de majolică stil secesion şi cuptoare de olane Daniel, precum şi cămi-nuri şi cuptoare de bucătărie.

Atrag atenţia publicului asupra de­pozitului meu model, asigurînd-ul tot odată despre calnatea perfectă ale arti­colelor şi preţurile cele mai solide.

Aşteptând binevoitorul sprijin sunt cu deosebită stimă:

Tamásy József, K o l o z s v á r .

un sau se cummpără mai bine şi ieftin în cunoscutul şi solidul

magazin de pianuri şi harmoniuri

V . H e l d e n b e r g , S i b i i u ШІ. (vis-à-vis de Hotelul împăratul Roman). întemeiat la anul 1 8 6 7 ca I-a prăvălie de planuri

în T ansilvania. Mare depozit d; instrumente nouă şi întrebuinţate: р іапіп, pianine, harmo-niuri cu preţurile originale de fabrică. ШЩ Sortiment bogat de pianuri de în­chiriat. — Plătire în rate după dorinţa Pianuri vechi să primesc ca s c h i m b . 6 1

Magazinul de blănărie şi cojocărie

Dudás Sándor Cluj—Kolozsvár,

S t r a d a U n i o I 4 i * u l 1 :2 . _ Pregăteşte totfelul de articoli aparţinători

Ol acestei branşe, în preţ favorabil precum : %й Bituşe de călătorie, tocuri pentru picioare,

g lânării, cojoace pentru bărbaţi şi femei, după modele franceze şi engleze, colilere, manşoane, căciuli etc. după moda cea mai nouă. Mare depozit de covoare de lână.

Abonaţi şi răspândi

tribuna foaia ţăranului român.

care ie întrece ori-care edificare

din alt material. Sistemul meu e brevetat Nr. S — 5 5 4 6 . Se face prin prepararea în mod propriu al betonului, ori alte materii.

Primesc totfelul de edi­ficări, locuinţe, case de în­chiriat, edificii economice şi dominiare, crepuri, fântâni, poduri, canalizări, în­grădituri, trepte, padimentări de terasse, acoperiş fa-cement, învălitori de cement.

In depozitul meu se găsesc felurite preparate de cement, pietri de edificiu, ţigle, columne pentru case, streşini, trestie pentru tinciuială, cement Portland, gips, var stins ş. a. — Preţuri curente trimit gratuit.

întreprindere de edificare cu beton, fa­bricant de obiecte de cement şi pierte.

Nr. telefonului: 246.

(Casa proprie)

L U G O Ş, Str. Buziaş 37.

Pag. 12 „ T R I B U N A" Nr. 102 1011

9 3 CC

în^titvit des credit ş t e c o n o m i i sr>o etate f io acţii îrx Tcii-dat.

P r o s p e c t d e e m i s i u n e . Adunarea generală a institutului de credit şi economii „ARIEŞANA" societate pe actii în Turda, ţinută la 24 Februarie a. c. av

în vedere desvoltarea treptată a institutului a hotărît estinderea cercului de activitate prin înfiinţarea de filiale şi totodată urcarea capitalii social dela 160.000 Cor. la 300.000 Cor. prin emisiunea alor 1400 buc. acţii nouă în valoare nominală de 100 Cor. — Cu executarea aces hotărîri s'a încredinţat direcţiunea, care totodată raportează că până în prezent a deschis filiale în lara-de-jos şi în Ghirişul-de-arieş, şi eererile de împrumut ale clientelei — cari până acum, conform bilanţului trecut au fost satisfăcute fără reescompt, — de acum înainte i capitalele disponibile nu mai pot fi împlinite. Direcţiunea pe baza acestei hotàrîri esmite următorul prospect de emisiune şi ofere spre opta respective subscriere nouele acţiuni pe lângă următoarele condiţiuni:

1. Fiecare acţionar are dreptul de a opta In valoare nominală de 100 Cor. la acţie şi 3 Cor. spese de emisiune, atâtea acţii, c are transcrise în cartea acţionarilor.

2. Pentru acei acţionari, cari ar dori să subscrie un număr mai mare de acţii de câte au înregistrate, precum şi pentru neacţion preţul unei acţii noue se statoreşte în 120 Cor. şi 3 Cor. spese de emisiune.

Opţiunea precum şi nouele subscrieri Direcţiunea le va primi în ordinea intrării listelor de subscriere. 3. Sumele intrate peste preţul nominal al acţiilor, după detragerea speselor de emisiune, se vor adauge la fondul de rezervă. 4. Terminul pentru' dreptul de optare precizat în punctul prim se fixează până la 1 Noemvrie c. iar pentru subscrierea celorlaî

acţii fără drept de optare, pâcă la 1 Decemvrie 1911. 5. Preţul acţiilor se solveşte la următoarele termine : a) La subscriere 10 procente la sută şi 3 Cor. spese de emisiune. b) Până la 31 Decemvrie 1911, 20 procente la sută. X e) Până la c) Până la 1 Martie 1912 . . 10 „ X f) ^ână la d) Până la 1 Maiu 1912 . . . 20 „ , X g) Până la Acţionarilor însă le stă în voie a solvi şi mai multe rate de odată. După sumele solvite, dela ziua solvirei se compută 5 procei

dobândă pentru ratele decăzute şi nesolvite la timp se vor computa 6 procente interese de întârziere şi totodată direcţiunea îşi rezen dreptul a se conforma § . 1 1 , care sună:

, Nesolvindu-se vre-o rată din acţiuni la timpul său, direcţiunea provoacă prin publicare de 3 ori a numărului respectivei acn m foile societăţii pentru răspunderea ratei restante şi când nu se solveşte nici după 4 săptămâni dela ultima publicare prin jurnale, Л posesorul acţiunii se provoacă direct prin postă la solvire, care dacă în 15 zile dela expedarea provocării n'ar urma, dreptul de acţioi pentru acele acţiuni se dechiară pierdut şi sumele deja solvite, trec în fondul de rezervă al institutului. Excepţiune se face pentru orfanii căror tutor după denumirea primită din partea respectivei sedrii orfanale — este îndatorat a răspunde ratele restante în timp de 6 luni 6 procente interese de întârziere".

6. Acţiile din noua emisiune vor intra în toate drepturile acţiilor vechi numai cu 1 Ianuarie 1913. 7. Acţiile noue se vor elibera numai după solvirea întregului preţ, iar solvirile parţiali se vor evita în un certificat interimal. 8. Subscrierea de acţii e a se face pe contrapagina prospectului şi solvirile se efectuesc la cassa institutului. 9. Pentru hotărîrea definitivă asupra înmulţirii capitalului social şi pentru modificarea corespunzătoare a statutelor, atât veci

acţionari, cât şi noii subscriitori vor fi convocaţi la adunare generală, care va putea hotărî înmulţirea capitalului social şi la sumă mai nu sau mai mică decât 300.000 Cor., după cum capitalul asigurat prin semnările de acţii acceptate de direcţiune, va fi mai mare sau mai mi

1 Iulie 1912 . . . 10 procente la sută. 1 Septemvrie 1912 . 1 5 , 1 Noemvrie 1912 . 15

T u r d a , la 19 August 1911. Direcţiunea.

L U C Z A J Ó Z S E F atelier chimic p. curăţitul hainelor

Szeged, Laudon-u. 9. • i P R I M E Ş T E : — —

vopsirea şi curăţirea hainelor bărbăteşti ferne eşti de copii şi pre­o ţ e ş t i , postav, de mobile, haine de doliu etc. Mai departe primeşte curăţirea penelor de pat, cu maşina prin ce îşi redobândesc culoarea albă şi uscăţimea originală şi vor fi scutite de praf. Comandele din provincie se efeptuiesc imediat

ÍSSSES? шааш Cele mat b u n e

= o p o l o a g cele mai solide şi cele

= j u v a e r i mai după modă — o a l e

atât pe bani gata, cât şi in rate pe lângă che­zăşie de 10 ani şi preţuri ieftine, liferează cea mai bună prăvălie în aceasta privinţă in

întreagă U n g a r i a

BRAUS WETTER JÂMÛl orologier î n SZEGJED;

CATALOG cu 2 0 0 0 chipuri s e trimite GRATUIT. Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari 11 cer a provocare la ziarul Tribuna, (ad. scriu că a cetit anunţul in Trib.) Corespondentele se fac In limba maghiară, germană şl francezi.

I

Schwalb Adolf fia Vilmos tinichigiu şi arămier.

Budapes t , V I I , V e r s e n y - u . 8. Colţul străzii Murányi.

Pregăteşte totfelul de lucrări de tinichigiu, articole pentru bucătărie şi gospodărie, unelte pentru stupărie, vase pentru miere. Fabricate de specialitate: măsuri de litru din tinichea albă ori nickel, cane pentru olei, lack ori petroleu, facle, lămpi de carbid şi alte articole technice.

Cassete pentru bani.

Catalog gratuit şi franco.

Catalog ilustrat Ia do- v ... é. rinţa s e trimite g r a t u i t Sä^

Feivei Lipót utódai Budapest, IX., Ipar-utca No 4.

Fabrică de bănci pen­tru şcoală, aranjamente I pentru birouri, acce-l sorii de gimnastică etc.

»TRIBUNA« INSTITUT TIPOGRAFIC NICHIN Şl CONS,. — ARAD 1 9 1 1 .