Дпиі XV. АЫ> Duminecă 21 August v. (3 Septemvre n.) 1911 • Nr. 183

ABONAMENTUL

Pe вп *n 28 Cor. Pe nn jum. . 14 « Pe o luni 2.40 c Numărul de ii pentru Ro­mânia ţi străinătate pe

an 40 franci. Ttltion pentru oraş ţi

comitat 509. TRIBUNA IREDACŢIA

şi ADMINISTRAŢIA : Strada Deák Ferenc Nr. 20.

INSERŢIUNILE se primesc la administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

0 tăcere elocventă. — Presa 0fl£iirească şi serbările delà Blaj. —

Arad, 2 S e p t e m v r i e .

- jRămâne incon tes t ab i l c ă pe t e r i t o r u l acestei ţăr i , unde a t â t e a n e a m u r i fac opin­tiri prometeice p e n t r u l u m i n ă , n ic i u n u l din neamuri le n e m a g h i a r e n ' a p u t u t s ă or­ganizeze p â n ă a s t ăz i s e rbă r i m a i r e m a r c a ­bile, nu n u m a i ca p r o p o r ţ i i şi a n s a m b l u , ci şi ca î n s e m n ă t a t e e t i că în e v o l u ţ i a ţ ă r i i , decât c u m a u fost g r a n d i o a s e l e n o a s t r e serbări cu l tu ra l e de là B l a j .

I m p o r t a n ţ a n e o b i ş n u i t de m a r e a ace ­stor serbăr i a fost p r e s i m ţ i t ă c u r î n d în ber -curile presei ungureş t i , şi u n f r e a m ă t duş­mănos n ' a p u t u t fi î n ă b u ş i t în p r e a j m a lor . Ziare ca „ B u d a p e s t i H i r l a p " şi „ P e s t i Na­pló", car i pr in sp i r i tu l lor de i n t o l e r a n ţ ă au pus o s t ă p â n i r e d r a c o n i c ă a s u p r a opi­niilor la c o m p a t r i o ţ i i n o ş t r i , a u d a t d in vreme semna lu l şi a spus u n a d e v ă r prefec­tul Szász, c â n d în t o a s t u l s ă u oficial de l à banchet a ţ i n u t să a c c e n t u i e z e , în m o d neobişnuit încă , m a r e l e i n t e r e s al o b ş t e i ungureşt i p e n t r u se rbă r i l e n o a s t r e . D a , ochii ţării întregi, e r a u a ţ i n t i ţ i în ace l e zile memorab i l e a s u p r a Bla ju lu i şi, cu deose­bită c o n c e n t r a r e , c h i a r ochi i g u v e r n u l u i .

„Guve rnu l se u i t ă cu och i de p ă r i n t e — a spus prefec tu l Sâsz — la s t r ă d u i n ţ e l e dv. cul turale şi de î n a i n t a r e . D o v a d ă c ă m ' a trimis a ic i ca să-1 r e p r e z i n t . D u p ă adu ­nare am viz i ta t e x p o z i ţ i a c u l t u r a l ă , c a r e , neapărat , dă p r o b a u n o r a p t i t u d i n i cu l tu ­rale din cele m a i f r u m o a s e . . . V o i p u t e a ra­porta guvernului că s e r b ă r i l e a c e s t e a u

fost f oa r t e p l ă c u t e şi p l ine de d e m n i t a t e . . . . î n c h i n p e n t r u p r o s p e r i t a t e a „Asoc ia ­ţ i u n e i " şi p e n t r u r e a l i z a r e a ţ â n t e i ce şi-a a l e s . . . . "

Ş i p re fec tu l S z á s z î n c ă n u a s i s t a se , c â n d a spus a c e s t e c u v i n t e , la e v e n i m e n t e ­le c u l m i n a n t e a le s e r b ă r i l o r : s b o r u l lu i V l a i c u şi ser i le de a r t ă r o m â n e a s c ă . N u vă­z u s e î n c ă e l anu l v i foros de p e „ C â m p u l Li ­b e r t ă ţ i i " , n u v ă z u s e c u m pe î n t i n d e r e a ne ­m ă r g i n i t ă a ace lu i ce r r o m â n e s c p l u t e a vic­t o r i o s s i m b o l u l des rob i r i i n o a s t r e spiri­t u a l e şi n u ci t ise î n c ă t a i n a c e a m a r e în mi i l e de och i î n l ă c r i m a ţ i de fer ic i re .

C u v â n t u l lui a v e a t o t u ş i a c c e n t u l sin­c e r i t ă ţ i i şi d in g r a i u l s ă u se d e p r i n d e a c la r t r i b u t u l de a d m i r a ţ i e al u n e i s e m e ţ i i r o b i t e de a t â t a m ă r e ţ i e a c l ipei .

D a r e r o i c a d e s f ă ş u r a r e a e v e n i m e n t e ­lo r de là Bla j e r a u r m ă r i t ă n u n u m a i de och i i a u t o r i z a ţ i a i p r e f ec tu lu i , ci şi de u n î n s e m n a t n u m ă r de g a z e t a r i u n g u r i , c a r i a v e a u m i s i u n e a e x p r e s ă — d u p ă c u m n e m ă r t u r i s e a u — să r a p o r t e z e t e m e i n i c de­sp r e s e r b ă r i . F i r e ş t e că li s ' au d a t şi lor t o a t e f avorur i l e c o n v e n ţ i o n a l e şi că e r a u î n c o n j u r a ţ i cu t o a t e s e m n e l e a m i c a b i l i t ă ţ i i d in p a r t e a colegi lor lor r o m â n i . C e e a c e a c a p t i v a t d e o s e b i t de i n t e n s a t e n ţ i a lor a fost p r e z e n ţ a a t â t o r sc r i i to r i de r e n u m e şi a a t â t o r a r t i ş t i r o m â n i . V o i a u să c u n o a s c ă î n d e o s e b i pe I o r g a , G o g a , C o ş b u c şi C a r a -g ia le , a c ă r o r o p e r e şi r e n u m e a u s t r ă b ă t u t şi în l u m e a l i t e r a t u r e i u n g u r e ş t i , î n t â m p i ­n â n d cea m a i d e s ă v â r ş i t ă r e c u n o a ş t e r e . Ş i n u e r a g r e u să c i t e ş t i în ochi i lo r u n sen t i ­m e n t de ge los ie , c â n d a p r o a p e p a s de pas , s c r i i t o ru l a c e s t o r r î n d u r i , p u t e a s ă le a r a t e

câ te -o p e r s o n a l i t a t e de t a l i a d-lor A g ă r b i ­c e a n u , S t . , O . Iosif, S e x t i l P u ş c a r i u , Mehe­d in ţ i , L u p a ş , Al . L ă p ă d a t , Z . B â r s e a n u . L ic iu , C i u r a , G h . D i m a , I . M u r e ş i a n u şi pe a t â ţ i a a l ţ i r e p r e z i n t a n ţ i de s e a m ă a i v ie ţ i i r o m â n e ş t i . M a r e l e c â ş t i g m o r a l al m i i l o r de c ă r t u r a r i r o m â n i , c a r i a u p u t u t s ă cu­n o a s c ă pe a r t i ş t i i şi s c r i i to r i i lo r cu a c e a s t ă ocaz ie , e r a v ă d i t i n v i d i a t de colegi i n o ş t r i u n g u r i .

Ş i n u vo i p u t e a s ă u i t n i c i o d a t ă silin­ţe le ce-şi d a u n u l d in a c e ş t i colegi , p e n t r u c ă să-şi p o a t ă s t ă p â n i e m o ţ i a c o v â r ş i t o a r e v ă z â n d s u p e r b u l s b o r al lu i V la i cu . L i b e ­lu la lui V l a i c u a b i a se m a i v e d e a p i e r d u t ă în z a r e sp r e R ă s ă r i t , d e - a s u p r a p ă d u r e i N i ş c a . U n ce r s en in c a o a p o t e o z ă , îş i des-t i n d e a în f a ţ a n o a s t r ă n e m ă r g i n i r e a . Soa­re le s c ă p ă t a s e d e p a r t e sp r e g e a n a v i n e ţ i e a M u n ţ i l o r A p u s e n i şi în l u m i n a r a z e l o r lu i p o t o l i t e se s c ă l d a u n a din cele m a i f r umoa ­se p r ive l i ş t i d in c â t e a m v ă z u t v r e - o d a t ă . T o c m a i în fund, la R ă s ă r i t , d e - a s u p r a Car-p a ţ i l o r F ă g ă r ă ş e n i î m p â n z i ţ i de c e a ţ ă , o b l o c a d ă de n o r i î n c h i d e a o r i zonu l , c a r e în ace le cl ipe a le a s f in ţ i t u lu i p ă r e a o fan ta ­s t i c ă g h i r l a n d ă de u r i a ş e g a r o a f e a lbe . Ş i l ibe lu la , d u p ă e e l ă s ă în u r m ă făş ia de ar­g i n t a T â r n a v e i , la o î n ă l ţ i m e a m e ţ i t o a r e d e a s u p r a dea lu r i l o r d in p r e a j m a ei, p ă r e a a c u m că se a d â n c e ş t e m e r e u în f u m u r i u l f a n t a s t i c e i g h i r l a n d e . . .

— T r e c e C a r p a ţ i i şi n u m a i v ine , — s p u n e a în e x t a z u n p r i e t e n .

Co legu l m e u u n g u r p ă r e a în p r a d a u n u i t r a n s p o r t c e r e s c ş i ochi i lui î n o t a u în l ac r imi . . . . A m u ţ i s e r ă şi j a n d a r m i i , c u pr ivi ­r i le p i r o n i t e î n v ă z d u h . . . Ş i f r e a m ă t u l zeci-

F0ITÄ ORIGINALĂ A ZIARULUI „TRIBUNA"

Trei Plopi. Trei plopi îşi freamătă argintul Şi vântul serei îl îngână, 0 mierlă-şi isprăveşte ruga Pe cumpăna delà fântână.

Pe după măguri aurite In val de foc soarele scapă, Purtând cofiţa 'n mâna-i albă, Copila vine-acum la apă.

In păru-i, val bogat de aur, Tânjeşte-o floare ofilită, Şi ochii ei frăţini cu cerul Din morţi te-ar duce în ispită.

Plecată de plăpânda mână, Bătrîna cumpănă se 'ndoaie. Trei plopi întreabă: „Cin ţi-ajută, „Frumoasa satului bălae?"

Iar ochii ei de foc se 'ndreaptă Cu dor spre strimta ulicioară, — Pustie a rămas cărarea, In cale-i nimeni nu coboară.

Ştergându-şi ochii ea oftează Şi trece cu cofiţa plină. Trei plopi îşi freamătă argintul Şi 'n urma ei duios suspină...

I . U. Soricu.

Din greşală. D e A d r i a n Corbul .

O damă bătrână cu părul alb, ne-a încrucişat calea într'una din sălile Luvrului. Tovarăşul meu o salută; şi pe când urmăream din ochi acea si­luetă de bătrână, însoţitorul meu vorbi astfel:

Dacă ai şti ce tristă e povestea acestei femei! Ea e cunoscută de mulţi şi n'ar strica s'o ştii şi d-ta. Ascultă.

Acum patruzeci de ani, d-ra Irina de F... lo­cuia pe t impul verei, la o mătuşă a ei, în Ville-d'Avray. In fie-care după amiază, un tânăr tre­cea pe sub fereastra ei şi de câte ori li-se întâl­neau pivirile, Irina îşi pleca pleoapele tremură­toare, ca rănită de o lumină prea vie ; tânărul pă­lea şi el, iar mersul îi devenea nesigur în vreme ce o fixa cu ochii săi negrii şi focoşi.

Ei se iubeau. Dânsa, cel puţin, îl îndrăgea mai mult decât ori-ce pe lume, îi adresa visurile ei de fecioară, vedea în el singura fericire a vie-ţei. Şi cu toate acestea ea nu-1 cunoştea, nici nu­mele nu i-1 ştia; dar în sufletul ei nobil, exaltat şi adânc, iubirea aceasta, născută într'o clipă, era făcută să dureze ani lungi şi dureroşi.

In fie-care zi ea-1 pândea delà o fereastră din catul de jos al vilei. Vremea era călduţă, şi dulce, şi senină: un soare luminos de Iunie legăna vâr­furile copacilor, parfuma văzduhul albastru, scăl­da în trandafiriu chipul delicat şi palid al tinerei fete. P e la asfinţitul soarelui, ea auzea regulat paşii săi bătătorind hotarul. Şi el trecea, păşind încet cu ochii aţintiţi pe fereastră şi arzându-o cu privirea-i pătimaşe.

Tânărul, era un bărbat mlădios, elegant şi mândru; el era îmbrăcat cu haine de vară de un cenuşiu deschis, iar pe cap purta o pălărie moale de pâslă, deaceiaşi culoare. Musăţile lui negre şi strălucitoare şi ochii lui şi mai negrii, contras­tau cu pielea palidă a feţei lui f ine dar bărbăteşti, într'o mână ţinea o cravaşa cu mânerul aurit.

într'o după amiază, în vreme ce sta la fe­reastră, Irina fu chemată de fratele ei Jean, lo­cotenent de infanterie, într'o cameră alăturată. El îi dete să cetească o scrisoare oare-care, şi pe când ea cetea, ofiţerul se aşeză lângă geam, la locul pe care ea îl părăsise pentru el. De-odată hârtia tremură în manile albe ale tinerei fete ,care din-tr'o singură săritură se întoarse în camera din faţă ; dar fu silită să se oprească în mijlocul odăei, atât era de mişcată. Colo, în faţa casei, o pălărie de pâslă cenuşie şi înaltă, nemişcată, deasupra pervazului ferestrei, în vreme ce stăpânul pălă­riei, pe care Irina îl ghicea după bătăile inimei ei, vorbea tocmai cu fratele ei, aplecat pe geam afară.

— „Oraşul e frumos", spunea Jean în acea clipă. Şi celălalt, îi răspunse cu o voce limpede şi sonoră:

— „Şi e aşa aproape de Par i s !" Apoi, adao­gă: „La revedere, domnule locotenent!"

U n moment, pălăria cenuşie se agită la ca­pătul unui braţ în faţa ferestrei deschise, apoi dispăru. Amurgul năvălea în odaie, umplându-o cu umbre cenuşii.

Jean începu să şuere o romanţă; soră-sa că­zuse pe un scaun şi buzele ei tremurau. Deodată, ea-1 întrebă cu un glas pe care se silea să-1 facă nepăsător.

Pag. 2 , / f fi I B Ü N À'» 3 Septem vre n lof j

lor de m i i de g l a s u r i se r e v ă r s a n ă v a l n i c a s u p r a c â m p i e i şi se î n ă l ţ a b i r u i t o r , în în­v ă l u i r i a r m o n i o a s e , sp r e sferele p e c a r i le-a c u c e r i t de a c u m gen iu l r o m â n e s c . . .

F i r e ş t e , co legu l m e u u n g u r î m i d a asi­g u r ă r i c ă v a sc r ie „ f r u m o s " şi „ n e p r e o c u ­p a t " d e s p r e t o a t e c â t e a v ă z u t l a Bla j şi eu a ş t e p t a m n e r ă b d ă t o r să sosesc a c a s ă , s ă desch id z i a re l e u n g u r e ş t i şi să m ă b u c u r , g ă s i n d în s fârş i t o n o t ă de s i n c e r i t a t e în z i a re l e u n g u r e ş t i . A v e a m d o a r a t â t e a m o ­t i ve s ă - m i fac i luz ia a c e a s t a : t ă r ă b o i u l d u ş m ă n o s c u c a r e a u fost p r e î n t â m p i n a t e s e rbă r i l e ; c u v â n t a r e a p r e f e c t u l u i şi a t â t a s i n c e r i t a t e în a d m i r a ţ i a r i p o r t e r i l o r de l a B l a j . Ş i t o t u ş i m ' a m înşe l a t .

Z i a r e l e u n g u r e ş t i — c u e x c e p ţ i a u n e i f i ţu ic i d in p r o v i n c i e — t a c , t o a t e , în cor . P e n t r u ele s e rbă r i l e de la Bla j n u t r e b u i e s ă ex i s t e , —- a d e v ă r u l lo r a r u m i l i p r e a m u l t i d e i a i m p e r i a l i s t ă . î n ţ e l e g e m dec i i a r ă ş . î n ţ e l e g e m m a i m u l t chiar" ca a l t e d a ţ i , c ă c i n i c i o d a t ă t ă c e r e a cu c a r e a u ig­n o r a t m a n i f e s t a ţ i i l e n o a s t r e n ' a fost m a i e l o c v e n t ă d e c â t a c u m a . P u t e r e a n o a s t r ă de v i a ţ ă , î na l t e l e n o a s t r e î n suş i r i e t n i ce , nob i l e l e n o a s t r e v i r t u ţ i c e t ă ţ e n e ş t i ce s ' au re l ie fa t în a r m o n i a şi sp i r i tu l de c e a m a i d e s ă v â r ş i t ă o rd ine , d e m n i t a t e a şi supe r io ­r i t a t e a n o a s t r ă m o r a l ă , n i c i o d a t ă n ' a u des-m i n ţ i t m a i c r u d şanse le u n u i s i s t e m de gu­v e r n a r e de felul ce lu i a c t u a l şi de felul ce lo r t r e c u t e .

T ă c e r e a p re se i u n g u r e ş t i a r e dec i pen­t r u n o i u n g las d e o s e b i t de e l o c v e n t pe c a r e e b i n e să-1 a s c u l t ă m . . . .

I. P . Sa Meţianu şi interviewul „Universului". Zilele trecute a apărut în ziarul „Universul" din Bucureşti, un pretins interviev cu mitropolitul Meţianu, care a avut răsunet şi în ziarele ungu­reşti. „Telegraful Bomân" aduce acum o deetnin-ţire, pe care o dăm şi noi în întregime. Iată-o:

Unele ziare din Budapesta scriu, că Excelenţa Sa, Mitropolitul Ioan Meţianu, ar fi declarat în faţa unui corespondent al ziarului „Universul" din Bucureşti, că pentru Români folositoare poate să fie numai politica de înţelegere cu Maghiarii

şi că ar fi condamnat procedura acelor politiciani, cari în loc să agiteze pentru politica de împăcarle se năzuesc "a răspândi calomnia, că politica sa, făcută pentru Românii din Ungaria, ar face ser­viciu guvernului român, în fine, că ar fi decla­rat, că mai corect ar fi, dacă cu apărarea interese­lor Românilor din Ungaria, ar fi încredinţat cle­rul.

Suntem autorizaţi a leclara, că nimic din ace­ste nu corespunde adevărului. Excelenţa Sa, Mi­tropolitul nostru, nu a făcut în faţa nimănui ast­fel de declaraţiuni. Tot ce a spus Excelenţa Sa, la toate ocaziunile, şi tuturor acelora, cari i-au cerut părerea, este, că Excelenţa Sa în cele poli­tice e aderent al unei direcţii de înţelegere cu cei dela putere, precum era şi Marele Şaguna, e deci pentru direcţia politică reprezentată de zia­rul nostru. Atât şi nimic mai mult.

Luăm act de această desminţire şi nu ţinem să mai discutăm întru cât se împacă cu adevărul istoric „direcţia de înţelegere cu cei dela putere a lui Şaguna". înţelegerea aceasta şi-a pierdut astăzi orice drept de actualitate.

Situaţia în Austria. In cursul săptămânei vii­toare se vor relua tratativele de împăcare dintre Cehii şi Germanii din Boemia. Tratativele vor fi conduse de locţiitorul Boemiei principele Thun, care a fost primit în audienţă de cătră Maj. Sa, pentru a primi îndrumările necesare.

Dieta provincială a Boemiei se va convoca pe ziua de 20 Septemvre. La 12 Septemvre va sosi la Praga şi ministrul-preşedinte baronul Gautsch, care va avea consfătuiri cu conducătorii Germa­nilor şi Cehilor.

Ministrul comun de răsboiu. D in Viena sosesc iarăşi ştiri despre menţinerea ministrului Schö­neich în fruntea ministerului de răsboi. Deşi şti­rile aceste nu se pot susţine, totuşi în scurtă vreme nu se va întâmpla nici o schimbare la de­partamentul ministerului comun de răsboi, deoa­rece nici până astăzi nu au căzut de acord cercu­rile conducătoare austriace asupra persoanei vii­torului ministru. Ştirea, că viitorul ministru co­mun de răsboi va fi generalul Krobein, se declară de prematură.

* Şedinţa camerei. Şedinţa de azi a început cu

votări nominale. Votările însă n'au mers neted, fi indcă secretarii (notarii) de serviciu fac grevă şi, obosiţi de multe apele nominale, nu mai vin la şedinţă.

Preşedintele a trebuit să roage pe un secretar care nu era de serviciu să cetească apelul nomi­nal. Dar şi acesta numai odată a voit sa'l cetească.

La sfârşitul şedinţei au fost interpelări.

— „Dar cine era domnul acela?" — „Care domn?" răspunse Jean, oprindu-se

din şuerat. — „Domnul cu care ai stat de vorbă". — „Vreai să vorbeşti de tânărul de adineau-

rea ? E un slujbaş al magazinului de încălţăminte de unde târguesc de obicei. A venit şi el să-şi pe­treacă concediul de două zile, aici, la Viile- d' Avray."

Ea făcu o mişcare bruscă, pe care el nu o văzu; apoi, murmură după câteva clipe de tăcere:

— „Eşti sigur, Jeane, că nu te înşeli ? El îl răspunse cam mirat de întrebarea ei: — „Nu draga mea, nu mă înşel de loc." Şi fiindcă amurgul se inteţise în odaie el nu

putu să vadă nici chipul alb ca varul al soră-si, nici ochii ei, strălucind ca'n friguri, în umbrele cenuşii ale crepusculul.

A doau zi, Irina se întoarse brusc la Paris. Câteva săptămâni zăcu de o boală grea — de fri­guri cerebrale — apoi se făcu bine. Dar o schim­bare ciudată era în ea: din blândă şi modestă cum fusese, ea deveni deodată agresivă şi amară, se irita de cel mai mic cuvânt plină de răutate faţă de cunoştinţele ei. Cu vremea, bustul îi se uscă, buzele i-se subţiară, ochii ei albaştri, cari priveiseră odinioară cu atâta blândeţă şi duioşie, căpăţară o expresie aspră şi trufaşă. Ea ducea un trai solitar şi obscur, nu învita în casa ei pe nimeni, nu se ducea nicăiri...

Şi anii se scurseră, cruzi, monotoni şi ne­simţiţi. Şi fie-care an făcea să crească pe pământ aceleaş flori, să sboare aceleaşi insecte la soare,

şi să se scuture în văzduhul toamnei frunzele veştede, sub acelaş cer impasibil şi vast. Nimic nu părea schimbat în natură, dor oamenii îmbă­trâneau. Fratele Irinei se însurase, îşi perduse soţia şi îmbătrânise la rândul său; dar sora lui nu vru să se mărite nici odată, ci ducea în casa lui Jean acelaş trai monoton şi lipsit de plăceri.

Ani i o îngrăşaseră. Ea era acum o femee bă­trână şi diformată, cu mersul greoi şi clătinat. Timpul, inflexibilul timp, îi albise părul, îi în­creţise fruntea, îi înmuiase obrajii decoloraţi. Irina îşi petrecea serile în pat, unde cetea cu ajutorul ochilarilor, romane senzaţionale şi naive, în cari se vorbea mai ales de fete de familie bună, îndrăgostite de oameni din popor.

într'o după amiază rece şi ceţoasă de Decem­vrie, ea se afla cu fratele ei, — acum colonel în retragere, — în salonul de aeroplane din „Grand Palais". In jurul lor, se înghesuia mulţimea sgo-motoasă şi animată; prin ferestrele înalte ale edificiului cenuşiul întunecat al norilor se oglin­dea în sală; afară, Parisul mugea în brumă. Când fratele şi sora se apropiară de eşire, un domn bă­trân veni spre ei cu un zâmbet politicos pe buze, un bătrân încă mlădios şi vioi, cu mustăţile albe şi stufoase şi strâns într'un palton elegant: O fundă roşie îi împodobea butoneria. El îşi des­coperi craniul chel şi lucios, se înclină respec­tuos în faţa Irinei şi schimbă cu colo­nelul câteva vorbe b a n a l e . Apoi, cu o mişcare a manei, în care ţinea o cravaşa cu mânerul aurit, el salută din uon şi se îndepărtă. Irina îlrecunoscu: era e l !

— „Generalul S..." îi esplică Jean, pe când coborau treptele ca să ajungă pe trotuar. E l nu

V o l n i c i i l a g i m n a z i u l d i n O r ă ş t i e .

Orăştie, 1 Septemvre.

Azi s'au început înscrierile la gimnaziul refor­mat de aici, numit şi colegiul lui Kuhn. Sunt prea bine cunoscute volniciile ce le-a încercat di­rectorul acestui gimnaziu împotriva elevilor ro­mâni. Acum, volniciile se repetă.

Elevii români nu sunt primiţi în gimnaziu dacă nu promit că vor trece la religiunea refor­mată ori romano-catolică, sau dacă catiheţii nu se obligă a propune religia la elevii români în limba ungurească.

Acest colegiu este înfiinţat cu ajutorul statu­lui, pe bani publici, adecă şi româneşti. „Univer­sitatea săsească", care în parte e şi ea avere ro­mânească, a contribuit şi ea cu sume însemnate la înfiinţarea şi susţinerea gimnaziului. ]

La şcoala normală săsească sunt priciţi nu­mai elevii români cari ştiu nemţeşte „sub cuvânt că elevii români neştiutori de nemţeşte îbr-.^iedecă numai progresul în învăţământ al celorlalţi elevi'. Tot mijloace de a zădărnici înaintarea noastră culturală.

Ar fi vremea să ne interesăm mai dinadins de această chestie de importanţă vitală pentru lo­cuitorii din aceste părţi. In Orăştie elevii români nu sunt primiţi în şcoli, iar sărăcia îi împiedecă să meargă la alte şcoli.

Ar trebui ca o delegaţie să se prezinte la mini­strul instrucţiei publice şi să ceară să facă ceeace a făgăduit anul trecut poporului român, când a venit să asiste la serbările colegiului Kuhn. Con­tele Zichy a declarat atunci că va lua măsurile necesare ca pe viitor Românii să nu fie neîndri­tuiţi şi prigoniţi pentrucă ţin la legea lor. Sau să-i ceară să zidească statul un gimnaziu româ­nesc. Un ţinut atât de mare nu poate să rămână fără şcoli. Şi aşa rămâne, căci la şcolile de azi nu sunt primiţi.

In acelaş timp ar trebui ca vre-unul dintre deputaţii noştri să aducă această chestiune în dis-cuţie şi în camera deputaţilor. Căci, aşa se pare, declaraţiile contelui Zichy, făcute protopopului

vedea privirea speriată a Irinei. Bătrânul colonel făcu semn unui birjar, şi după ce trăsura se puse cu ei în mişcare, el adăugă, dus pe gânduri:

— „Ce carieră norocoasă a avut generalul! Ca mâne îl vedem ministru de război. Şi când te gândeşti că l'am cunoscut pe vremea când eram simplii locotenenţi amândoi! Sunt patru-zeci de ani de atunci... Cunoştinţa lui am făcut'o la Ville-d'Avray, pe când locuiam amândoi la mătuşa. Ţi-aduci aminte ? Era într'o vară.

Trăsura huruia pe petre. Cu capul întors spre portieră, bătrâna femee privea pe stradă la su­tele de trecători ce se mişcau în bruma deasă ca nişte fantome... Şi tot ca o fantomă, trecutul i-se oglindi deodată în minte, trecutul ei sterp, viaţa ei aşa de goală, aşa de tristă şi pe veci perdută !

— „Dar tu mi-ai spus că era... că era... un băiat de prăvălie!" strigă ea deodată cu o voce sfâşietoare, întorcând cătră fratele ei chipul palid şi ud de lacrimi. „Pentru ce m'ai minţit... pentru ce?" şi plânsul o scutura îngrozitor.

Colonelul tresări, uluit. Nu o înţelegea. O clipă o crezu nebună.

— „Dar... ce te-a apucat?" o întrebă el, spe­riat.

Ea îşi ascunse faţa în bietele ei mâni bătrâ­neşti şi hohotea deplâns în fundul obscur al tră-surei. In sfârşit, ea murmură:

— „într'o seară ai stat de vorbă cu el — prin fereastra deschisă... la Ville-d'Avray. N u pu­team să-i văd chipul, ci numai pălăria i-o zăream... pălăria cenuşie de pâslă... Dar ştiam... ştiam bine că era d â n s u l . . . Atunci te-am întrebat dacă-1 cunoşti... şi tu mi-ai răspuns că e un... t ână r„ .

3 Septemvre n. 1911

nostru, sunt de caracter tot atât de „intim" ca şi circulara contelui Khuen în chestia tricolorului.

Să-i apărăm cu toată energia pe cei ce-şi apără limba şi legea strămoşească. Cor.

La situaţie. Budapesta, 2 Sepremvr ie .

Am in t ra t şi în luna lui Septemvrie, a t re ia l ună a obstrucţiei tehnice, fără ca s i tua ţ ia să se fi schimbat. Declaraţiile dodonice pe ca r i le fă­cea ministrul-preşedinte azi, a doua zi e rau des-minţite. In cursul acestor luni în repeţ i te r î n d m i s'au adus în circulaţie „date c r i t i ce" : când ziua de 18 August, ziua natală a Maj . Sale, când m i j ­locul lunei lui Septemvrie.

Şi până acum nu s'a pu tu t observa nici o schimbare spre bine a si tuaţiei . Obs t ruc ţ ia e tot atât de izbânditoare ca şi îna in te cu două lun i .

Se pare că guvernul a aşteptat , î n a i n t e de toate, schimbarea situaţiei dela a t i tud inea p l ină de şo­văire a part idului kossuthist. Ca şi vechiul par­tid liberal, şi actualul pa r t id guve rnamen ta l sus­ţine legături strînse cu uni i m e m b r i ' ai pa r t ide ­lor ' opoziţioniste, cari îl informează despre tot ce se petrece în sânul pa r t i du lu i . E de a juns să rechiemăm în memoria cet i tor i lor cazul deputa­tului „independist" Okolicsányi , care — fă ră a eşi din partid — a ţ inut în cameră un discurs pen­tru proiectele mil i tare pe car i p a r t i d u l său le com­bate ou toate mijloacele. Acest soiu de depu ta ţ i „independişti" îl informează despre dispoziţ ia spi­ritelor din sânul pa r t idu lu i , dându- i astfel î nd ru ­mări preţioase pen t ru alegerea tacticei de a se urma. L

Şi nu se poate t ăgădui că în sânul pa r t ide lo r opoziţioniste nu este un i ta tea de vederi în mul te chestiuni de însemnăta te p r imord ia lă . Mai ales, însă, în sânul pa r t idu lu i kossuthist .

După izbucnirea crizei d in p a r t i d u l indepen­dist de odinioară, în j u r u l lu i kossuth s'au g r u p a t elementele cele mai reacţ ionare , car i i n t r a se r ă în partid numai dupăce coaliţ ia ajunsese la pu te re . Oameni cari înainte cu câţiva ani îşi bă teau joc de acest partid, deodată au deveni t cei mai zeloşi aderenţi ai programului kossuthis t . Conţi , ba ron i ,

slujbaş la... la un magazin de încăl ţăminte . . . . P e n ­tru ce, pentru ce m'ai min ţ i t ? gemu ea s cu tu ra t ă de o desperare cumplită.

Colonelul o ascultase mai în t â i cu ochii p l in i de uimire; dar după ce I r i na tăcu, mus tă ţ i l e lui stufoase începură de odată a t r e m u r a . O emo-ţiune violentă i-se înt ipări pe chip — şi î n t r ' u n avânt de nemărginită milă, el pr inse î n t r e mani le lui capul alb al bătrânei, îl l egână la pep tu l său şi vorbi cu o voce sfâşiată de pă re r i de r ă u :

— „Biata mea Ir ina, oh! b ia ta mea Ir ina. . . . înţeleg totul acuma înţe leg! II iubeai , n u este aşa?... II iubeai! II vedeam eu pe locotenent t re ­când în fie-care zi prin faţa vilei, da r nu-mi pu­team închipui că pentru t ine trecea! . . . . Şi în seara aceia... în seara aceia blestemată. . . a t r ecu t deasemenea, pe când stam de vorbă eu cel bă ia t de prăvălie. Căci, vezi tu darga mea, cel de se oprise în faţa ferestrei era în t r ' adevăr u n slujbaş la un magazin de încălţăminte., şi-1 cunoş team. Numai că... numai că, şi el pur ta pe cap o pă lă r ie de pâslă cenuşie, la fel cu aceia a lui S....*) Şi tu , din mijlocul odăiei unde erai, n 'ai văzut decât pălăria, biata mea Irina!"....

Iată ce-mi povesti tovarăşul meu î n t r ' u n a din sălile muzeului Luvru.

P a r i s , August.

•) In Franţa ofiţerii ies prin oraş mai mult în haine ţi vile; rar îi vezi în uniformă.

„ T R I B U N A

foşti prefecţ i au i n t r a t cu zecile în p a r t i d u l kos­suthis t , — pen t ru a compromi te p r i n prezenţa lor p r o g r a m u l p a r t i d u l u i .

Şi toate elementele aceste, ale căror unică ţ in tă pol i t ică este căpătu i rea , au t recut în t abă ra lui Kossu th — o par te , în t abăra guve rnamen ta l ă cealal tă pa r te .

Deosebirea î n t r e veder i le poli t ice ale kossu­th iş t i lor de sub şefia lui Kossuth şi î n t r e veder i le guvernamen ta l i lo r de sub şefia lui Khuen -Héde r -vá ry şi Tisza e rau a tâ t de ne însemnate , încât ni­men i n ' a r ămas s u r p r i n s când au început să cir­cule svonur i despre eventuala fuzionare a kossu­th iş t i lor cu p a r t i d u l guve rnamen ta l , mai ales în u r m a a t i tud ine i acestui p a r t i d la a leger i le gene­rale- ' . ; ', ' \ \ :. ,

Guve rnu l şi-a da t toată s i l in ţa să sdrobească la a leger i numa i p a r t i d u l mai rad ica l de sub şefia lui J u s t h , în vreme ce la mul ţ i , foar te mul ţ i can­d i d a ţ i kossuthiş t i n u le-a opus nici o candida­t u r ă oficială. Cunoscând veder i le lui Kossuth şi e lementele eterogene cari alcătuiesc p a r t i d u l lu i , g u v e r n u l nu avea să se teamă de opoziţia acestui pa r t i d .

Şi evenimentele au da t d rep ta te guvernu lu i . A t i t u d i n e a kossuthiş t i lor după deschiderea par la­m e n t u l u i a fost mai mul t decât loială. Ju s th i ş t i i au p o r n i t obstrucţ ia împo t r iva i ndemni t ă ţ i i şi a buge tu lu i , sp r i j i n i ţ i n u m a i pe p rop r i i l e lor pu­ter i . Au fost, însă, necesi taţ i să r enun ţ e la luptă , dupăce kossuthiş t i i s'au re t ras .

Cu p rez in ta rea reformelor mi l i t a r e s i tua ţ ia s'a schimbat însă. Kossu th i ş t i i în to tdeauna au dus năde jde că vor mai pu tea re lua cârma. Dacă ar fi admis votarea proiectelor mi l i t a r e , sorţ i le lor de-a mai a junge la p u t e r e s'ar fi redus la mi­n im. Chest i i le mi l i t a r e au fost to tdeauna piedesta­lul pe care s'au r id ica t pa r t ide le opoziţioniste. A da d in m â n i această a rmă pu te rn ică , f ă ră con­cesii reale de o rd in mai mul t personal, n u pu tea să le convină kossuthiş t i lor . S 'au aprop ia t , deci, de p a r t i d u l lui J u s t h şi î m p r e u n ă au porn i t ob­s t ruc ţ ia împot r iva proiectelor mi l i t a r e , — nu

pentru a apăra interesele ţării, ci numai pentru a'şi casigura arma de a'şi redobândi cârmuirea ţării.

P a r t i d u l kossuthist însă nici după proclama­rea obstrucţ iei n 'a fost un i t a r . Mul ţ i d i n t r e mem­br i i lui e rau nemul ţumi ţ i cu această a t i t ud ine ca r e nu pu tea conveni celor „de sus" . Şi guver­nu l , in format despre această nemul ţ ămi re , aş tepta zi de zi să vază spărgându-se sol idar i ta tea opo­ziţ iei . P e n t r u a în lesni ho tă r î rea kossuthiş t i lor de a r e n u n ţ a la obstrucţ ie , a cerut dela j ude ţ e şi oraşe să condamne obstrucţ ia ca „op in ia pu­bl ică" să vină î n t r ' a j u t o r u l kossuthişt i lor . I n ace­laş t imp a r ă s p â n d i t p r i n presa sa fel de fel de veşti despre aceasta nemul ţ ămi re , care va izbucni în cu r înd" .

I n acest fapt îşi găsesc expl icarea declara ţ i i le dodonice ale min i s t ru lu i -p reşed in te . Zilele cri­tice aveau să fie zilele când kossuthiş t i i vor părăs i blocul opoziţ ionist .

H o t ă r î r e a de J o i seara a p a r t i d u l u i a fost, deci , o deziluzie a m a r ă p e n t r u guvern . Pece t lu in -du-se p r i n această h o t ă r î r e din nou tovărăş ia cu jus th i ş t i i , guve rnu l n u mai poate spera schimba­rea s i tuaţ ie i dela desbinăr i le i n t e r n e ale opozi­ţ iei .

F i r e ş t e contele K h u e n - I I é d e r v á r y a g r ă b i t să l iniştească p a r t i d u l său şi „opinia publ ică" , dec la r înd că ho tă r î r ea aceasta nu poate in f luen ţa î n t r u n imic tact ica guve rnu lu i . Ş i , b ine infor­mat de oameni i săi , a mai adăogat că sol idar i ta tea pa r t ide lo r opoziţ ioniste este numai apa ren tă .

Tot astfel s 'ar putea , însă, zice că e n u m a i apa ren t ă l iniş tea contelui K h u e n cu care aş teaptă desfăşurarea evenimentelor . O dovedeşte aceasta

Pag. 8

şi fap tu l că, deodată cu ho tă r î r ea kossuthiş t i lor , presa oficioasă a început să prevestească d i n nou disolvarea p a r l a m e n t u l u i , — veşnica a m e n i n ţ a r e cu ca re guve rnu l terorizează opoziţia.

Or i cum ar fi , s i tua ţ ia guve rnu lu i s'a ag rava t în m a r e măsu ră şi î ndă ră tn i c i a cu care refuză p rez in t a rea reformei electorale n u poate decât să provoace o nouă criză g ravă .

Succeselor opoziţiei guve rnu l nu poate să opună decât eşecuri .

C o n s f ă t u i r e a comerc ian ţ i l o r r omân i la Blaj .

D . A u r e l Popescu , comerc ian t în Sibi iu , a convocat pe comercianţ i i român i la o consfă tu i re în cerc mai res t r îns . Aceas ta a avut loc M a r ţ i seara (16/29 Augus t ) la Bla j , unde se adunase mul t ă lume cu ocaziunea serbăr i lor Asocia t iuni i .

Deşi convocarea s'a făcut cunoscută numa i cu câteva zile îna in te , to tuş i u n n u m ă r destul de fru­mos de comercianţ i din toa te păr ţ i l e au lua t p a r t e la aduna re .

D u p ă cc se fac cunoşt in ţe le personale , dl P o ­pescu, ca in i ţ i a to ru l acestei consfă tui r i , p r i n o vorb i re po t r iv i t ă b ineventează pe cei prezenţ i . Domnîasa insis tă cu t ă r i e a supra necesi tă ţ i i une i o rgan iză r i a comercianţ i lor român i şi mu l ţumeş t e t u t u r o r celorce au a lerga t , chiar şi din B ă n a t u l depăr t a t , p e n t r u a lua p a r t e la aceasta adunare , pe care o declară de deschisă.

Se apropie a legerea bi roului . De prez ident e ales cu ac lamaţ iune pe d. Popescu , iar ca secre tar al şedinţei d. Teodor R. Popescu, funcţ ionar la „Alb ina" .

O viuă discuţ ie se încinge asupra fe lului de organ iza re al comercianţ i lor . Vorbesc domnii Aure l Popescu şi Nicolae B r a t u (S ib i iu) , I l ie F loaş (Mercu rea ) , George Moldovan (Govăşdia) , A l e x a n d r u Ţ ă r a n ( V ă r ă d i a ) , Vic tor Oni ţ iu şi Teodor Popescu sen. (S ib i iu) , I . S t u p a r i u şi P a v e l Ol tean (Bla j ) , A n t o n P o p (Cluj) , I oan D . Bâr­san (Săl iş te) , Vic tor Săbăduş ş i G e o r g e P o p (Sas-sebeş) etc.

D i n t r e vorbi tor i , uni i pledează p e n t r u organi­zare deocamdată numa i în formă de Asociaţ ie a comercianţ i lor , spre a ne cunoaşte în tă iu câţ i şi pe unde sunt comercianţ i i români . Al ţ i i insis tă a supra necesi tă ţ i i în f i in ţă r i i une i cen t ra le a co­mercianţ i lor . Aceas tă însoţ i re cen t ra lă ar avea chemarea ca să pună temel ie unu i magaz in de măr fu r i , de unde să se aprovizioneze cu măr fu r i l e de l ipsă to ţ i comercianţ i i români . Că ideia a -ceasta e foar te sa lu ta ră şi a rză toare n 'a contes ta t n imenea , dar avându-se în vedere, că comercianţ i i români nu-şi au până acum nici un fel de legă tură î n t r e sine, cum şi a l te mu l t e g r eu t ă ţ i la înf i inţa­rea unu i astfel de magazin , — s'au r idicat al ţ i vorbi tor i cu păre rea , că deocamdată să să se p u n ă la cale n u m a i organizarea , în formă de R e u n i u n e sau Asociaţ ie cu oarecar i scopuri şi în direcţ ia a s t a .

I n fine s'a ales o comisie de 15 membr i , care va avea să studieze afacerea din toa te puncte le de vedere. D in aceasta comisie fac pa r t e reprezen­t an ţ i din mai mul te cent re , unde sunt comercianţ i români . N u m ă r u l membr i lo r comisiei se va mai pu tea eventua l măr i şi în t reg i , având în vedere, ca, după pu t in ţă , d in comisie să facă pa r t e repre­zen tan ţ i i d in cât mai mul t e local i tă ţ i , unde simt comercianţ i de-ai noşt r i .

Comisia se va î n t run i şi const i tu i în cel mai scur t t imp. Apoi din s înul ei se vor des igna mai mul t e persoane , cari vor avea să studieze, f iecare pa r te , cu ta re şi cu ta re chestie, spre a r apo r t a la t impul po t r iv i t comisiei. I a r după ce toa te pre­gă t i r i l e necesare şi ma te r i a lu l de l ipsă va fi adu­na t , se va convoca o adunare mai mare , even tua l un congres , unde să se iee apoi ho tă r î r i decisive.

Ast fe l a decurs p r ima consfă tu i re a comer­cianţ i lor român i la Bla j , dela care ne-am despăr ţ i t cu bune spe ran ţe în vii tor. „F. P."

in aienfia d-lor învăţători! La librăria „Tribuna" se află de vânzare toate

manualele şcolare ce se folosesc în dieceza Ara­dului, asemenea şi recvizite de scris şt desemn. Comandele se efeptuesc prompt.

Pag. 4 „ T R I B Ü N Á'*

C r o n i c a £nrtîmtic&.

Mona Lisa del Gioconda. De A. C.

N u sunt, fără îndoială, singurul care, în a-ceastă clipă, nu mă pot obişnui cu gândul că locul care îl ocupa portretul Giocondei în salonul pă­trat al Luvrului este gol; şi mai ales, nu sunt singurul care să mă întreb cu nelinişte dacă ne­preţuitul tablou al lui da Vinci va împodobi iar, vre-odată, celebrul muzeu, al cărui principal or­nament era.

O! putere a unuia din cele mai frumoase ge­nii ale omenirii! Svonul îndrăsneţului furt a tul­burat mii de suflete; cu sutele de mii se pot nu­măra aceia pe cari perderea Giocondei îi mâh­neşte ca un doliu int im şi cari evoacă, ca pe o mi­reasă ideală şi scumpă, trăsăturile încântătoare, ochii nepătrunşi, misteriosul zâmbet al nobilei florentine, peste al cărei mormânt patru sute de toamne au împrăştiat până acum frunze veştede şi ploi reci.

Acei, mai ales, cari au avut fericirea să vadă tabloul original al marelui Leonardo, au de ce se întrista. D e sute de ori m'am oprit în faţa lui, şi cu toate că aşezată între pânze de Velasquez, de Rafael şi de Core^io, atât de fascinator era chi­pul Griocondei, că numai pe el îl vedeai. Ş i în mo­mentul când scriu, el se zugrăveşte în dosul pleoa­pelor mele ca o arătare dintr'o lume tainică şi perfectă — şi, iute! î i desluşesc cele mai mici amănunte... Văd părul castaniu al femeei, atârnat în bucle închise sub uşoarele gaze care'l acoperă, văd acea frunte, boltită, dar atât de femeiască, văd minunatul gât aşa de ferm şi de catifelat, ghicesc sânul palpitând sub stofa de mătasă, mă ameţeşte privirea aceia perversă, şi încărcată de fluid, iar buzele, cu misteriosul zâmbet ce pluteşte în jurul lor, sunt atât de fine, de calde şi de amoroase, în­cât cel dintâi sentiment pe care'l ai, în faţa lor, e dorul de a le simţi tresărind sub o pătimaşă să­rutare.

Giocondo, tu, izvirîtă din sufletul şi din partea unui zeu, prin ce locuri neştiute te târeşte sacri­legiul care te-a smuls de pe păreţii bătrînului Lu-vru ? Cine o fi îndrăzneţul care, despuindu-te de antica ramă, în oare zâmbetul se concentra, te poartă Dumnezeu ştie pe unde, în vreme ce nouă, ne tremură inima de teamă că poate nu te vom mai revedea ? E cunoscut faptul că neîntrecuta pânză a maestrului, împrăştia atâta tulburare în suflete, încât Gioconda numără foarte mulţi în­drăgostiţi. Cel ce scrie aceste rînduri a auzit din însăşi gura gardianului Luvrului, că sunt oameni, cari veneau în fiecare zi regulat, timp de ani de zile, ca să se oprească nemişcaţi în faţa minuna­tului portret de fenice, vreme de un ceas şi mai bine. I n privirea lor puteai ceti tainele celei mai monstruoase iubiri căci cu focul cu care noi iu­bim femei în carne şi în oase, ei iubeau un chip. zugrăvit pe scândură. Să fie vre-unul din aceşti maniaci acela care a furat tabloul? Hipoteza a fost pusă şi de alţii. Eri şi azi însă, am văzut băr­baţi plângând cu lacrămi în faţa peretelui gol, unde altă dată strălucea divina arătare.

După patru veacuri de încântare, să fie omeni­rea lipsită de cea mai perfectă capo-d'operă ai pic-turei ? Gând chinuitor! Căci sunt tocmai patru sute de ani de când Leonardo da Vinc i a început să picteze portretul tinerei femei. P r i n anul 1500, Francesco del Gioconda a propus maestrului să eterniseze pe pânză trăsăturile soţiei sale. Leo­nardo, la început, a şovăit ; se ştie cu câtă greutate ee hotăra nemuritorul să înceapă un tablou. De îndată ce a văzut însă femeia care avea să-i ser­vească drept model, o exaltare ciudată 1-a cuprins pe artist. I n Mona'Lisa del Gioconda, el a găsit întruchiparea idealului său cel mai scump. Ş i a început să lucreze, înfrigurat. In fiecare zi Mona

3 Septemvre n. 101 (

Lisa, călca pragul atelierului lui Leonardo şi în fiecare zi privirea maestrului se aprindea tot mai adânc în ochii ei scânteetori. La început nu o vedea decât cu ochi de artist şi graţia ei bizară îl încânta; mai târziu însă, amorul a împreunat Geniul şi Frumseţea. Iubirea lor a fost castă şi bizară ca şi fiinţele lor ; ea a plutit în sferele cele mai curate. D i n când în când artistul revenea în Leonardo, şi atunci el lucra; dar atât de setos de perfecţiune era acest om, încât după patru ani de lucru, întrerupt şi reluat din nou, portretul Monei Lisa a rămas neisprăvit. Aşa cum există şi în ziua de azi — prin ce locuri şi în mâna cui ?...

S'a vorbit mult de amorul lui Dante pentru Beatrice, de a lui Petrarca pentru Laura; eu gă­sesc mai emoţionantă şi mai rară iubirea lui Leo­nardo pentru incomparabilul său model. In ini-mele acestor două fiinţe, făcute să se înţeleagă, amorul îmbrăca nişte vesminte strălucitoare şi necunoscute de restul muritorilor. Se zice că Leo­nardo luă mâna Giocondei într'ale sale, frumoasele ei mâni ! şi ochii în ochi, ei şedeau nemişcaţi vre­me lungă în retrasul atelier al artistului, sub umbrele străvezii ale amurgului florentin. O tri-steţă de moarte, tăcută şi fără lacrămi le adâncea privirile. Amorul lor era aşa de profund, sufle­tul lor aşa de setos de perfecţiune, viaţa şi lumea noastră le părea aşa de mici pe lângă dorul lor de ideal, încât iubirea lor însăşi se preschimba într'o desperare calmă. Ei s'au iubit cum nu s'a iubit nimeni afară de ei: amorul lor era mai mult în cer decât pe pământ. El a fost de o castitate suavă, sufletele lor s'au împreunat, iar nu şi trupurile lor — şi în aceasta s'au deosebit ei de iubirea ce­lorlalţi.

P e când Leonardo lucra încă la portretul ei, Mona Lisa del Gioconda a murit în mod neaştep­tat, în plină tinereţe, în plină magnificenţă, în plină iubire, ea a murit în două zile, de nişte friguri curioase. Se zice că nici o lacrimă n'a stră­lucit pe chipul sau în barba de aur a semi-zeului ; o l ividitate îngrozitoare a feţei, o contractare du­reroasă a gurei... şi atât. Dar Leonardo a părăsit Florenţa şi a rătăcit prin Europa, calm în apa­renţă dar cu inima jumătate moartă. Căci steaua vieţii , dacă nu şi a artei lui, apusese.

Ş i când cu mulţi ani mai târziu, copleşit de vrîstă şi de geniu, cu părul şi barba albe şi gâr­bovit de bătrîneţe, maestrul îşi târa zilele ca oaspe al cavalerescului Francise I, rege al Franţei , în castelul din Amboise; când, în lumini le vinete ale amurgurilor de iarnă, el îşi întorcea puter­nica-! minte spre trecut şi'şi aduna amintirile, abea atunci în ochii lui albaştri şi luminoşi de supra-om străluceau lacrămi, plânse pe mormân­tul Giocondei lui. Şi tot atunci, cu degetele lui tremurătoare de moşneag, desvălea încetişor pânza care acoperea portretul Monei Lisa; dar se retrăgea speriat ca în faţa unui spectru; aşa de evoeator de viaţă era chipul zugrăvit de el! Afară vântul gemea prin parcul secular al castelului, sunete de cupe întreciocnite se desfăceau din "re­geasca sală de banchet, ploaia bătea în geamuri — în vreme ce într'o odăiţă retrasă din palat, ne­muritorul moşneag îşi plângea trecutul îndepăr­tat şi se pregătea în l inişte de moartea apropiată. Tabloul său, însă, pe Mona Lisa del Gioconda, 1-a cedat lui Francise I în schimbul sumei de 12.000 de l ivre — sumă enormă pentru acea epocă, şi care arată dragostea şi eompetinţa artistică a cavalerescului monarh. D e atunci nepreţuitul por­tret a rămas în Franţa.

Iată partea romantică a tabloului care a fost furat în ziua de Luni, 21 August, din salonul pă­trat al muzeului Luvru. D e valoarea lui artistică, nu mai vorbesc: ea este nepreţuită. Cât de uşurate ar răsufla cercurile artistice din toată lumea dacă portretul s'ar regăsi! Cât aş dori şi eu ca în ziua când veţi primi acest articol, surîsul Giocondei •să ilumineze din nou păreţii bătrînului muzău! Surîsul Monei Lisa, divina iubită a marelui Flo-

î rentin, peste ale căror morminte patru sute de toamne au împrăştiat până asăzi atâtea frunze veştede şi atâtea ploi roci!

Pa?-is, Café du Louvre, sfârşitul lunei August.

Scrisoare dia Tuşnad De câteva zile petrec la băile Tuşnad. Aerul balzamajt cu mirosul brazilor de .pe

munţii ce încunjură la răsărit şi apus Tusnádul, care zace în valea Oltului, apele minerale (alcalice şi feruginoase) de băut şi scăldat, clima plăcută, situaţia splendidă a staţiunei balneare şi viaţa l inişt ită de aici te recrează în belşug şi te întă­resc.

Dacă vrei să petreci bine, departe de zgomo­tul băilor mondiale, vino l inişt i t la Tuşnad, pen­trucă aici călduri mari nu sunt, iar între tempe­ratura aerului de zi şi seara mare diferinţă nu e, aşa că seara putem asculta, fără palton muzica din promenadă.

Locuri de escursii încă sunt destule la Tuş­nad. Mai interesant e lacul sf. Ana, care zace la o distanţă de şapte chilometri. Ca să ajungi la acest lac ai să urci muntele, printre brazi şi pe cărări serpentine bine îngrij ite , treci peste vârf şi apoi cobori iarăşi printre brazi până jos în vale. Aici e locul. E încunjurat jur de jur de păduri frumoase de brazi şi stejari. Când eram jos la lac, aerul era în mişcare, aşa că pe suprafaţa lui va­luri mici şi vineţii alergau spre ţărm. Fiindcă ca­lea la lac numai pedestru o poţi face, drumul ţine cam 5—6 ore, dus şi întors.

Lacul sfintei Ana ar fi un „König-see" ungar în miniatură.

Culmile mai apropiate de Tuşnad sunt Lud-mila, Apor şi Şoimul.

Aceste locuri de escurzii zac la o înălţime de circa 60 metri deasupra Tuşnadului, între brazi şi pe munţi, de unde ţi-se deschide o privelişte admirabilă spre Olt şi vilele Tuşnadului. F i i n d vorba de vile, aici amintesc, că cea mai frumoasă şi mai modernă vilă la Tuşnad e vila dlui Dr. Nie . Oncu (fosta vilă Krivány din Arad) .

Heleşteul de lângă Olt încă dă prilej la dis­tracţii. P o ţ i peseni şi poţi să te plimbi cu gondola pe el. P e lacul acosta se aranjează din când în când „seri veneţiene".

I n prezent petrec la Tuşnad următoarele fa­mil i i româneşti: Dr. Oncu (Arad) , Dr. Blaga (Braşov), Dr. Bodea (Cernăuţ), Dr . Bradean

(Mariaradna). Apoi dl profesor Banciu (Braşov) , dl Dr. Bucşan (Sibi iu) .

D in Eomânia încă sunt multe famili i . I n interesul adevărului am să constat că o

scădere totuş are Tusnádul şi anume: că nu capeţi bere cu paharul.

At. Lipovan.

Cronică externă. Sultanul decorat cu ordinul „Vulturul Negru".

Din Constantinopol se anunţă că cu ocaziunea predării ordinului „Vulturul negru", acordat Sul­tanului de cătră împăratul Wilhelm, agentul di­plomatic german, de Miguel, a ţinut un discurs, declarînd că împăratul Wilhelm a acordat Sul­tanului ordinele Vulturul negru şi roşu în semn de prietenie şi ca o nouă dovadă a consideraţiu-nei sale. Agentul diplomatic a exprimat dorinţa împăratului ca relaţiunile amicale ce există în­tre cele două state şi cari nici odată n'au fost tur­burate, să continue şi mai departe şi să devină tot mai strînse. -

Sultanul a rugat pe agentul diplomatic să remită împăratului mulţămirile sale pentru ace­ste distincţiuni, cât şi pentru sentimentele sale de sinceră prietenie.

î n s c r i e r i l e ş c o l a r e !

Fodor si Halász Telefon 457. W ~ » L « I 9 Telefon 457. Lângă prăvălia de haine N e u m a n n .

Trusouri complete pentru băieţi de internat. Pălării de

băieţi marca »Pikler« şi fabricaţie englezească. Rufăne, ca­

litatea întâi. Ciorapi arti ole de toaletă şi diferite nece-

SÍ.TÍÍ. — Prăvălie de primul rang pentru modă de bărbaţi.

Comande din provine e se execută prompt şi conştienţios.

3 Septemvre n. 1911 „ T R I B Ü N A" Pag. 5

Cronică din Paris. Dispariţia Giocondei. — Neglijenta administra­ţiei muzeului Lnvru. — Generalissimul englez French pe câmpul de manevre al armatei fran­ceze. — In jurul unei exaltafiuni patriotice. — Un ofiţer spaniol huiduit de locuitorii din Reims. — Reluarea tratativelor anglo-germane. — „Gre­va foamei.' — Centenarul lui Théophile Gautier.

Paris, 31 August.

Vin delà Luvru. In salonul pătrat, păretele unde etălucea odată portretul Giocondei este tot gol. Cu toate cerceările poliţiei, cu oate premiile de bani făgăduite acelora cari, prin indicaţiunile lor vor pune autorităţile franceze pe urma ta­bloului, capul d'operă al lui Leonardo da Vinci dispărut rămâne. Cine ştie când îl vom mai re­vedea ? Cercurile artistice din toată lumea sunt dezolate; opinia publică franceză este indignată

. de oribila neglijenţă care domneşte aci în mu­zeului Luvrului. Şi are de ce; cu prilejul furtului Giocondei s'au descoperit în administraţia acestui muzeu fapte aşa de ticăloase, încât te revoltă până în fundul sufletului. S'a descoperit bună­oară că tablouri de Titian, de Rubens, de Cardin, de Greco, zac de ani de zile prin mansardele Luvrului, în mijlocul pânzelor de păianjen şi a prafului cotropitor; s'a descoperit că de cinci ani încoace patruzeci şi opt de statuete egipţiene au dispărut din vitrinile respective; s'a descoperit, în sfârşit, că ori-cine putea sălăşlui timp de o noapte în bogatul muzeu, fără să fi fost împie­decat de cineva. Ce să mai zic ? O neglijenţă cri­minală, născută din nepotismul şi favoritismul care prezidau la numirea personalului Luvrului, e cauza celei mai mari catastrofe artistice din ul­timii ani. Gioconda nu-şi va mai arăta divinul surâs în sala bătrânului muzejj; cel mai perfect portret al omenirei rătăceşte cine ştie pe cei căi piezişe. Şi poate că nu-1 vom mai revedea! Marea revistă pariziană „L'Ilustration" a oferit 40,000 franci aceluia care se va prezintă cu Gioconda în sălile de redacţie ale zisei publicaţiuni. U n ama­tor de artă, care a dorit să rămână anonim, a fă­găduit şi el 25,000 lei aceluia care va reuşi să dea de tablou. E vorba chiar ca guvernul Eepublicei să statueze impunilatea hoţului, dacă acesta ar vrea să restituească faimosul portret. Care va fi rezultatul aceetor frământări ? N u se poate pre­vedea. Deocamdată lumea e dezolată. Se zice că marele pictor francez Léon Bonnat a isbucnit în plâns când i-s'a adus ştirea că Gioconda a dispă­rut. Până una-alta administraţia Luvrului va fi re­maniată. Efectul — cam tardiv ! — al furtului Monei Lisa, l'am putut vedea chiar azi pe când vizitam muzeul. Gardienii ne priveau pe toţi cu sprâncenele încruntate, ne cercetau cu ochii de sus până jos, că doar de ar descoperi la noi ceva suspect. Da, azi Luvrul a fost cât se poate de bine păzit — aşa de bine păzit încât, după expresia unui spiritual Parizian, hoţul n'ar fi putut să atârne tabloul Giocondei la *loc, chiar dacă ar fi avut intenţia să reetituească Luvrului magnificul portret al lui da Vinci.Şi în acest t imp îndrăzneţul hoţ vinde poate tabloul cine ştie cărui miliardar american !

...Un eveniment foarte semnificativ pentru Franţa, dată fiind starea de tensiune a relaţiunilor ei cu Germania, îl constitue fără îndoială pre­zenţa feld-mareşalului englez French, genera­lissimul armatei Marei-Britanie, pe câmpiile de manevre ale soldaţilor francezi. Feld-mareşalul French a vizitat până acum tabăra delà Maiîy şi mai multe forturi ale Franţei; el a asistat şi la diferite пмтеѵте parţiale, şi se zice că a rămas uimit, sincer uimit de admirabila ţinută a armatei franceze. Se mai zice" că generalissimul ar fi adresat generalului englez care-1 însoţea, urmă­toarele cuvinte: „Ce extraordinar e poporul fran­cez! Iată-1 acum că a descoperit o tactică nouă,

nişte mişcări strategice inedite, cari fac din ar­mata sa un zid mobil, inteligent, ingenios şi după părerea mea imposibil de înfrânt." Cuvinte ex­trem de semnificative în momentele de faţă şi asupra cărora îmi propun să vorbesc mai pe larg într'un viitor articol.

...Ziarele străine au reprodus o ştire, pe care am găsit'o dealtmintrelea şi în „Tribuna", rela­tivă la incidentul din Aix-lei Bains, unde un steag purtând culorile germane a fost smuls de la locul ce-1 ocupa pe balconul unui hotel şi sfâ­şiat în bucăţi. Faptul e adevărat ; un anume punct însă doresc să-1 modific. N u ofiţeri francezi au comis acest act, ci un simplu cetăţean, un indus­triaş din Aix-la-Bains. Incidentul nu i-s'a acordat dealtfel decât o importanţă secundară; dacă însă,după cum a anunţat presa străină, făp­tuitorii ar fi fost doi ofiţeri, de sigur că el ar fi avut consecinţe mai serioase.

. . .Un alt incident însă, nu mai puţin simp­tomatic a vut loc în oraşul Reinis. Un ofiţer spa­niol, eşind în mare ţinută delà o recepţiune a consulului ţărei sale din acest oraş, a fost huiduit de mulţime. Ofiţerul spaniol purta pe cap un coif asemenea coifurilor germane şi locuitorii din Reims Tau luat drept un ofiţer prusian. Dar po­porul nu s'a mulţumit să-1 huiduiască, douăzeci de francezi s'au prezintat în mod spontan în faţa ofiţerului spaniol, învitându-1 să-şi aleagă un adversar cu care să se bată în duel> deoarece, au spus ei, francezilor le repugnă să se răzbune mai mulţi contra unuia singur. Locuitorii s'au liniştit abea când au aflat că militarul e spaniol şi nu prusian cum credeau ei.

.. .Peste câteva zile vor reîncepe negocierile între d-nii Kiderlen-Waechter şi Jules Cambon, după o întrerupere de aproape cincisprezece zile. D e data aceasta vom şti cred, unde au ajuns lu­crurile între Franţa şi Germania. Vom cunoaşte pretenţiile guvernului din Berlin, precum şi răspunsul pe care-1 va da cel din Paris. Deocam­dată presa ambelor ţări e calmă şi în aşteptare. In aşteptare e de altfel întreaga Europă, a cărei soartă putem spune că depinde de atitudinea ce­lor două mari noţiuni : Răsboi sau pace ? Iată în­trebarea aninată pe buzele tuturor.

...Până una alta, Parizienii sunt foarte impre sionaţi de actul de energie desperată la care a recurs întemniţatul Eugene Dollet , acuzat de anarhie. Numitul revoluţionar a fost condamnat pentru rebiliune şi închis în temniţă de drept comun .Dollé însă a protestat în potriva acestei sentinţe, cerând să fie supus regimului politic. Cererea lui însă n'a fost ascultată. Drept protes tare, întemniţatul a recurs la un mijloc deznă­dăjduit: el a săvârşit ceeace se numeşte aci greva foamei. Sunt astăzi tocmai cinci zile, şi ca să fim mai exacţi: o sută treizeci şi două de ceasuri de când Eugene Dol lé n'a mâncat nimic, refuzând orice hrană. Nefericitul întemniţat e aprope de agonie, fără însă a fi cedat. Anatole France a adresat Ligei drepturilor omului, o scri­soare prin care protestează în potriva deţinerei lui Dollé sub regimul de drept comun, el fiind un condamnat de ordin politic. Revoluţionarul Dol lé nu e cel dintâi care a practicat până acum greva foamei. Acum câteva luni, un alt întem­niţat a dat aici dovadă de aceiaşi energie despe­rată pentru aceleaş motive. El a fost scos din tem­niţă în stare de coma.

...Zilele acestea s'a serbat centenarul lui Théo­phile Gautier. Autorului lui „Capitaine Fran-casse" însă nu i-'au consacrat discursuri oficiale şi nici ceremonii prin subprefecturi: în schimb francezii l'au pomenit cu o caldă admiraţiune şi cu, o sinceră iubire. Curioasă, în literatura fran­ceză e luminoasa figură a lui Théophile Gautier! El a scris versuri perfecte, romane tot atât de ner-fecte, fără să-1 putem numi totuşi un mare poet sau un mare romancier. Cu toate acestea Théo­phile Gautier e unul din cei mai distinşi scriitori

ai Franţei. Sti lul său e tot ce poate fi mai scân-teetor, darul său de compoziţie e uimitor. Acest prietin a lui Flaubert şi Victor H u g o se bucură de o admiraţiune generală şi bine meritată. El este inventatorul literaturei plastice, după cum scrie cu atâta dreptate I . Emi le Faguet, Balzac, ma­rele Balzac, scria şi el pe vremea sa: „Suntem trei inşi care scriem franţuzeşte la perfecţiune: Thephile Gautier, Victor H u g o şi eu." In pri­vinţa limbei însă, Gautier e infinit superior ge­nialului romancier. Stilul autorului lui Jetta-tura" nu este egalat, decât de Flaubert. Figura clară a lui Théophile Gantier evoacă în acelaş timp cu multă melancolie, epoca romanticilor de de prin 1830, care epocă generoasă, exaltată şi atât de bogată, când publicul lua parte din toată inima la mişcările literare şi artistice din Franţa, când prietinii şi adversarii romantismului pro­vocau adevărate revoluţiuni. Ah ! jiletcile roşii din seara primei reprezentaţiuni a piesei „Hernani", ce contrast între dânsele şi între ji leticele albe, placide şi ignorante ale snobilor din ziua de azi!

C. R. B .

Cronică şcolară. — Răspuns dlui B-dur. —

I n sfârşit, după aproape un an de viaţă, ne­însemnata mea lucrare şi-a aflat criticul, care sub sugestivul titlu de: „O carte şcolară, ce poate produce confuzie între învăţători" mi-o scarmănă în „Tribuna" Nr. 166.

Cetind cele scrise, cu părere de rău m'am con­vins, că aceasta l'a şi adus în confuzie pe stim. coleg d in romantica ţară a Bârsei. Dintru început cea mai mare greşală e că numeşte această împăr­ţire de materia] „carte şcolară", care are meni­rea „în lumea pedagogică" de a instrui pe „un învăţător care intră în şcoală fără un plan bine stabilit"; până când de fapt lucrarea amintită e o aranjare a materialului de învăţământ după clase pe luni şi săptămâni — fără nici o expli­care — conform planului indicat pe scoarţă. Cel ce doreşte mai departe şi inovaţiuni n'are decât să ia în mână „Instrucţiunea" numitului plan şi le va afla. După părerea mea izvorul acestei răstălmăciri este a se căuta în citarea greşită a titlului, căci dsa deşi pune semnele citărei, totuşi omite partea esenţială din mijloc, fără a da să se înţeleagă aceasta — ci contrage titlul — dându-1 după plăcere. Dacă dsa nu schimba titlul, ci-1 scria aşa cum e: „Részletes tanmenet a . . . . i gör. kel. román államilag segélyezett népiskola réfe szere 191. . . tanévre 191 . . . . hó . . .n iskolaszéki elnök.

tani tó . . . . . kir. tanfel­ügyelő etc." — ori şi cine uşor putea observa, că are a face cu o tipăritură şcolară, care trebuia subscrisă şi alăturată la actele pentru cererea aju­torului de stat. Se vede aceasta şi din formatul întreg al coaielor de tipar. Altcum ce rost ar avea să o scriu în limba maghiară? D . coleg, de ce nu discută aceasta, ori poate dsale î i pare firesc, că un înv. gr. or. rom. să scrie o carte în l imba ma­ghiară tot pentru'învăţătorii şi şcoalele române? E u am răspândit tipăritura asta nu p e cale zia­ristică, nevoind să-mi fac reclamă, ori eă mă a-nunţ în literatura pedagogică cu astfel de lucrări şablon; ci am tipărit nişte corespondenţe, unde amintesc că am compus şi edat nişte tipărituri pentru folosul practic — cel ce are lipsă de ele — le poate comanda delà mine. Sunt învăţător abia de câţiva ani, precum eper şi dta şi C r e d a con­simţi, când susţin că ne aşteaptă şi alte lucruri mai însemnate şi ar fi imprudent a face un com­promis la cel dintâi pas.

Cauza că am edat această tipăritură, este a se căuta în formalităţile cerute de lege, care ne cerea acte peste acte pentru dobândirea ajutoru-

Maidt şi Schrodf Arad, Piafa Andrássy 17. Ga a кеіпьыну Prăvălie de specialităţi pentru moda bărbătească şi rulări*

•ИВШММИ BS**""

Mare depozit de trusouri pentru bărbaţi. Mare asortiment

în pălării englezeşti, moi şi tari, precum şi cravate. — Par-

desii Ulster şi impenstrabile cu 30 cor. — Mare varietate în

trusouri pentru băieţi de internat. Preturi fixe. Telefon 765.

PAG. Б „ T R I B U N A " 3 Septemvre n. 19П

lui de stat şi după care acte alergam luni, ba chiar anul întreg.

TJn învăţător de stat a editat unele tipărituri de lipsă dela el ne-am şi provăznt cu toţii înv. din părţile Hălmagiului , deşi era mai în drept a o face „Tipografia Diec." mai vârtos, că Ven. Con­sister ne şi provăzuse cu instrucţiune despre ac­tele ce aveam a le produce. La îndemnul mai mul­tor colegi am primit en însărcinarea de a com­pune şi edita împărţirea amintită precum şi or­dinea orelor, care apoi celor interesaţi le-a şi adus mare uşor are, cruţându-i de o muncă migăloasă, abstrăgând apoi, că se vor fi aflând şi de acei co­legi, cari numai cu greu s'ar fi încercat a-1 com­pune din propriile puteri.

O astfel de împărţire trebuie şi de aci înainte înaintată insp. reg. cu începerea fiecărui an şco­lar. La şcoalele de stat e demult în uz, la noi însă e numai începutul, prin urmare şi aici e de fo­los, să dai un model după care fiecare învăţător şi-1 va putea compune cu uşurinţă pe al său.

Mai zice apoi d. B-duff că o astfel de carte era o mare necesitate în lumea pedagogică; tre­buia să zică că o astfel de tipăritură pentru folo­sul general nu se poate compune, felurite f i ind manualele şcolare în împrejurările locale. Apoi în cele mai multe cazuri nu se primeşte, decât ca manuscris — pentru care scop — mi-s'a scris din mai multe părţi, că Ii-s'a retrimis spre co-piare.

Apariţia ăstuifel de tipăritură se poate justi­fica, deci, numai acum la început, căci după ce va fi intrat în uz, fiecare învăţător şi-o va face singur având lipsă, pentru uşurinţă, numai de împărţirea coaielor, adică de l iniarea acestora.

Faptul că dsale nu i-a bătut Ia ochi limba ma­ghiară în care s'a scris această lucrare şi nera­ţionând mai departe despre scopul acesteia l'a indus în eroare. Anume, materialul de ist., geogr., const. şi mat. f i ind indus în limba maghiară, după cum cerea natura tipăriturei, i-a inspirat ideia că eu n'aş fi curat cu l imba de propunere a ace­stora. E aci un aşa saltum mortale al fantaziei şi o aşa bănuială nefundată, încât m'a pus în ui­mire. I n chipul acesta se face trecerea la cunos­cuta chestie cu limba de propunere a celor 5 ob­iecte de învăţământ şi mă acuză de-a dreptul că aş produce confuzie între învăţători, iar „împăr­ţirea" mea nu numai că nu e de folos, ci dincontră păgubitoare intereselor noastre. Tristul fapt e, că a existat confuzia, dar nu biata mea lucrare a produs-o, ci legea, aceea lege cabalistică, din care numai autorul a îndrăznit a stoarce declaraţia fă­cută în parlament, ceea ce s'a şi răspândit în pri­mele zile prin toate gazetele.

N u mai are nici un haz citarea cercularei con­sistoriale, ce răpeşte atâta spaţiu, f i ind ea comu­nicată celor interesaţi, cât pentru marele public începând cu „Luceafărul", „Tribuna" în articol de fond şi toate organele noastre de publicitate au limpezit acel paragraf — întocmai cum dsa, şi eu o cunosc destul de bine. La puţin rezultat ne vor aduce şi obligările speciale, căci a critica această „împărţire", înseamnează a critica planul de învăţământ, iar dacă dsa are păreri proprii, întocmai aşa pot avea şi eu, biată f i inţă cugetă­toare — apoi cum era să mă explic acolo ? Aşa de ex. zice, că materialul de convorbire e indicat în termeni prea generali, ori chiar omis, iar la cl. I I I şi I V convorbirile din geografie cu totul lă­sate afară. D i n contră, întreg materialul de în­văţământ la cl. I l'am împărţit în 24, la cl. I I în 28 exerciţii săptămânale.

Oare să nu f ie de ajuns şi ce anume nu s'ar putea cuprinde în cadrul acestor deprinderi ? Ex­perienţa ne-a învăţat, că la cl. I şi I I , zău puţine vom putea împărtăşi în ora de maghiară, într'a-tâta avem de luptat cu însuşirea noţiunilor de limbă. Cu mult mai ducător la scop e repeţirea aceloraşi deprinderi, adecă intuirea (abstract)

l imbei pe cât mai puţine exemple şi cât mai înde­lungată vreme, decât alergarea dela un obiect la altul. E foarte dificilă chiar şi producerea me­

todică a planului de înv. de a ţinea pas la ex. int. maghiare cu cele române.

La ex. int. în limba română vom progresa mai repede, căci e păcat a reţinea elevul până-şi va putea însuşi aceleaşi cunoştinţe şi în limba ma­ghiară. Se cere ,deci, multă abilitate în a alege ce e mai uşor şi esenţial pentru a păstra nexul psihologic şi, tocmai d in cauza greutăţii , acest principiu pedagogic în cele mai multe cazuri de* vine iluzorie. I n ce priveşte cl I I I—VI> unde ştiut este că exerciţiile intiutive, de cugetare şi vorbire n u mai formează obiect de studii de cul­tură generală, materialul de convorbire se îmbină cu bucăţile de cetire. I n ehhral acesta am proce­dat şi eu. I n ce ^riveste cetirea maghiară, unde trebuiau amintite bucăţile cu numele, am fost s i l i t să mă leg de un anumit manual. Pentru a servi intereselor celor mai mulţi, am ales manua­lul lui I . Vuia, crezând a f i acesta cel mai răs­pândit. N u e locul să citez bucăţile cu numele, dar cred a nu exagera, când afirm că conţine un material din cele mai selecte. Cele 125 bucăţi de cetire citate se îmoărţesc în următorul chip: D e conţinut moralizator şi de literatură 62 bucăţi, din istorie 21, din geografie 12, din constituţie 6, din naturale 16 şi higiena 8, — priii urmare, con­form planului de învăţământ, din toate ramu­rile de cunoştinţe, afară de matematică, din care conform uzului n'am ţinut de consult a mai a-miti fi indcă ori trebuia să notez exemple întregi riscând proporţia întregei lucrări, ori să repro­duc rubrica de matematică, ceeace n'avea nici un rost.

Bucăţi le aceste ce material de convorbire nu ne ofer şi totuşi stim. coleg afirmă că materialul de convorbire din cele 5 obiecte nu l'am împărţit la rubrica de maghiară.

Pentru distingerea bucăţilor de cetire din cele de gramatică, le-am pus între semnele citărei. Acuza că n'am însemnat nrii 1—20 la ex. intuit, maghiare tot în acest chip cade şi ea. Oare aci nu aşa e pedagogic, ca tractând la ora de socoată în limba română noţiunea unui număr, în pro­xima oră de maghiară să-1 împărtăşesc în limba maghiară şi încă nu indepedent ca la socoată, ei intuindu-1 pe obiectele cu a căror noţiune în aceea oră a făcut cunoştinţă? Şi e tot acelaş material nrii 1—20; pentru ce ar mai fi de lipsă reprodu­cerea lor ? Că în câteva cazuri la împ. aritmeticei sunt nişte greşeli, admit, faptul că am separat materialul cl. V de cel al clasei a V I nu se poate însă numi nepedagogic. La consituţie s'a furişat neobservată o regretabilă greşala' tehnică, pe care la corectură n'am observat'o .D. B-dur afirmă şi aceia, că materialul din istoria naturală, econo­mie şi fizică ar fi la un loc, ceeace n'a admis'o ministrul nici la planul de înv. al Consistorului din Sibiu. Aceasta aserţiune a d-sale n'o pot în­ţelege, decât provenită din înşelare optică, căci deşi materialul amintitelor studii se află pe aceeaşi pagină, nici decât nu e la olaltă, adecă amestecat. In fruntea rubricelor sunt înşirate obiectele de învăţământ, şi în aceeaş ordine una sub alta împărţirile, — omiţându-se linioarele, pur numai şi numai din punctul de vedere es­tetic, pelângă că am cruţat şi două pagini de ti­par — înţelegând că o pagină nu conţine decât un alineat. Aceste ar fi, punct de punct, învinui­rile aduse „Impărţirei" mele, — de d. B-dur, care însă după o privire mai temeinică — cu escep-ţiunea alor două se risipesc ca nebazate.

D e încheiere d-sa scoate lucrarea mea de pă­gubitoare intereselor limbei materne. Mare cri­mă aceasta! A m speranţă, însă, că după desluşi­rile aduse, se va convinge şi d-sa, c'a fost puţin pripit la judecată, fiind tipăritura mea aşa de inofensivă ca ori şi care tipăritură de ordin ad­ministrativ, doar ca „Anuarul" nostru şcolar, care are unica scădere că e redactat numai în limba maghiară — dar avându-şi şi aceasta espli-carea logică. Cunosc mai departe, bunele inten-ţiuni, ale stim. coleg, izvorâte din cel mai nobil impuls, gelosia faţă de dulcea noastră limbă pri­

gonită Uîleori şi de noi înşine, parte inconştienţi, parte din nepăsare.

Curentul nou — despre care sper a vorbi altă­dată, — resultatul unei perfide corupţiuni, trebue distrus până e în germene, necruţând nici cele mai drastice mijloace.

încolo salutările mele stim. coleg B-dur! L a a u r i, August .

Traian Mager.

Povestiri de femei. — Ce este arta naţională? —

Dnei Victoria Erdeli.

Cele ce scrieţi despre portul românesc sunt lucruri adevărate, dar eu cred că doamnele din clasa cultă de aceea preţuiesc portul românesc pentru că nu-1 înţeleg în formă şi fond, şi pentru că nu ştiu că tot ce produce femeia română prin abilitatea manilor ei şi prin simţul său atât de lo­gic pentru tot ce este propriu românesc, eete nu­mai expresia dragostei cum numai româncele

o simt şi o cultivă pe acest pământ. Mai întâi să ne dăm seamă ce este artă în

genere şi apoi să cercetăm, în special, din ce con* stă arta naţională românească, apoi aplicând aceste principii generale şi speciale la producţia şi forma costumului românesc, să ne convingem de valoa­rea formelor şi a euloritului combinat de simţul femeii române în toate productele ei industriale casnice.

Arta este facultatea omului de a reproduce idealurile lui într'o formă perceptibilă simţiri­lor noastre naturale. Aşa omenimea a reprodus simţul frumosului prin Venus (Sfânta Vinere) pentru bărbaţi, şi pe Adonis (Făt frumos) pen­tru femei ! A reprodus iubirea prin Amor, un co­pil sburdalnic şi fără minte, înarmat cu un arc şi cu săgeţi ca să exprime că dragostea e prin firea ei nebunatică şi periculoasă. A reprodus bună­tatea prin Hera, (Sfânta Dumonecă), avuţia, a-bundanţa şi altele prin zeiteţi personificate a că­ror tradiţie s'a păstrat şi la poporul românesc.

Mai departe, omenirea a aflat a recunoaşte prin diferitele culori anumite sentimente de cari e stăpânită. Aşa roşul exprimă energie, galbenul bucurie, albastrul libertate şi d in combinaţia a-cestor culori elementare, rezultă diferitele stări sentimentale, cari ni-se imprimă prin culori; dar albul este amestecul tuturor culorilor curate, a-decă exprimă curăţenia, iar negrul este lipsa tu­turor culorilor, prin urmare exprimă tristeţa, ne­ştiinţa sau amorţirea tuturor simţurilor.

Baza sau câmpul de desvoltare a sentimente­lor exprimate de femeia română în culoristică, nu este albul ca la Sârbi, nici albastrul (vânăt) ca la Germani, ci este roşul intenziv, galbenul portocaliu şi negrul, după era era la Etruscii din sudul Italiei şi după cum s'a descoperit aceasta şi în Pompei .

P e aceste câmpuri de culori îşi desvoaltă ro­mânca sentimentele cele mai adânci, în formele pe cari le împrumută dela ocupaţia, petrecerea şi suferinţa bărbatului ei .

E adevărat că şi pe baza coloarei albe îşi ex­primă sentimentul în forme şi armamente uşoare şi resfirate, dar aceasta mai mult ocazional, aşa cum se împodobesc miresele şi fetele când se duc la joc sau la alte serbări.

Combinaţia culorilor şi a formelor decorative Ia Bomâni culminează, întocmai ca la străbunii lor, în culori metalice, unde nu se pot sau nu sunt disponibile metale directe. Toate poveştile noa­stre vechi spun despre Făt frumos, despre cutare fecior de împărat, sau despre Ileana Cosizeana (Diana) , ca aveau sau au căpătat de cinste câte 3 costume: unul de aramă, unul de argint şi unul de aur, cu care se îmbrăcau şi produceau efectul dorit (nu cu decoltaj sau cu nuditate ca la Ger­mani sau Greci) .

C e n t r u l Cap i t a l e i : S t a ţ i u n e d e t r a m v a i e lec t r i c , 10 m i n u t e d e l a g a r a d e n o r d şi sud . — 8 0 c a m e r e m o b i l a t e m o d e r n .

L A . 1 УѴІД S ' A D E S C H I S

Ote lu l E d i s o n Budapest, VII., Hársfa-utca 59 (соЦи! stradei Király).

P R O P R I E T A R : P O L L Á K J Ó Z S E F .

A p a d u c t d e a p ă c a l d ă şi r ece , î n c ă l z i r e cen­t r a l ă , l u m i n a t e lec t r ic . Se rv ie u b u n . C o n v e r ­s a ţ i e în t o a t e l imb i l e m o d e r n e . — P re ţu l ca-m e r e i d e l a 3 C. î n s u s .

Idealul femeii române e să fie îmbrăcată în costum strălucitor ca soarele, sau să fie numai îmbrăcată curat şi aă exprime sentimentele de dra­goste sau mâhnire ce trebuie fatal să le simtă şi poarte ca soţie dreaptă a bărbatului.

Dacă o coardă subţire întinsă pe o cobză sau vioară, e în stare să dea un sunet mai vesel, una groasă va da un ton mai adânc, mai jalnic, de a-céea m&rginelele au introdus ca decoraţie pe piep­tul şi mânecile lor făşii late negre, atât de late ca să exprime chiar plânsul şi tristeţa lor, după bărbaţii duşi în alte ţări până prin Dobrogea şi Turcia. (Tu te duci bade sărace! — eu cu dorul ce m'oi face?) Aceste făşii late sunt întrerupte din când în când de mici cadrate de fir de aur, pentru că s'a întors iubitul şi a adus „galbeni", dar oare crătinţa şi şorţul negru la aceste măr-ginence, nu exprimă tot tristeţa părăsirei lor de bărbaţii, cari duşi în străinătate, vin din când în când şi le aduc aur din care pot şi ele să-şi puie pe şorţ câteva ornamente, întocmai cum făceau Pompeianii pe pereţii caselor, zugrăviţi cu ne­gru şi decoraţi cu alb ? Şi, oare, erătinţele femei­lor de pe câmpie, de pe Murăş şi Săcaş, nu ex­primă iarăşi suma sentimentelor de suferinţă şi de bucurie prin cari au trecut bărbaţii în tim­puri grele, când erau bătuţi, pe vremea iobăgiei şi femeile nu le puteau ajuta în alt chip decât exteriorându'şi sentimentele de simpatie în cu­sături.

Dacă portul românesc exprimă sentimente personale de simpatie, de dragoste, de tristeţe şi de suferinţă, românca ţine ca şi casa ei să fie ex­presia curăţeniei, văruind-o alb, îmbrăcând-o cu covoare verzi, învărgate, întocmai cum e câmpul parcelat în făşii de diferite culori sau împodobit cu flori. E interesant să studiezi deosebirea de caracter dela munte la câmpie şi dela o ţară la altă ţară, căci pe cum sunt jocurile la noi în roate mici iar în România în hore-mari, aşa sunt şi decoraţiile la noi în făşii şi colţuri, iar dincolo în câmpie, roate şi forme ondulate (şerpuitoare). Culorile sunt tot acele, căci exprimă libertate, (frunză vânătă la brîul fetelor săliştene), ener­gie sau tînăreţe, (crătinţa roşie la murăşene sau galbene la someşene), bucurie şi îndestulare (flori şi şinoare de aur la fete pe câmpie şi la moţii din ţara aurului), tristeţa şi speranţă, (podoabele cu negru şi verde sau vânăt închis la persoanele mai trecute în vrîstă), lăcomie şi uşurătate în viaţă (fluturi metalici şi fireturi aurii ca prin „ţară"). Cu alte cuvinte, R o m â n u l ţ ine să-şi dea culoarea (arama) pe faţă, nu să-şi mascheze costumul prin culori grii-fistichii, în formă universală cosmo­polită. Uniforme cu gulere ţapene, cu fireturi late înodate şi cu bumbi strălucitori la Romani nu existau, decât împrumutate deodată cu organi­zaţiile militare şi administrative introduse din occident şi e trist că le-am copiat aşa de pocit că numai ne schimonosesc în loc să ne ridice în vază.

Un studiu mai larg şi amănunţit cu toate for­mele caracteristice ale ţinuturilor noastre întru cât aceste forme au rezultat din simţul propriu românesc exprimat în culori, ornamente, graiu şi cântece ne-ar face poate să înţelegem mai bine rostul artei româneşti şi să o apreciem fără a mai copia şi pipăi pe întunerec după diferite forme .împrumutate dela Sârbi şi Slavi care nu exprimă nici decum sentimentele noastre naţionale. Ne-am bucura dacă Reuniunea femeilor din Orăştie ar contribui încâtva la întocmirea unui astfel de studiu jjjin creiarea unui premiu special cum a făcut bunăoară acea din Sibi iu prin edarea colec-ţiunei D. Comşa.

Sibiiu, Augsut. Florica fata tatii.

Dr. DUMITRU POPA Medic ийегм і . Fost medic de clinică ş< spital

Specialist în morburi interne, de femei, de c o p i l şi de urechi .

+ A R A D Strada Petőfi (lângă gimnaziu) Nr. 10. Consultaţi uni: 11 - 12 ore a. m. $1 щ 3—5 oce p. m.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D, 2 Septemvre n. 1911.

— Buletin meteorologic. Institutul meteoro­logic anunţă vreme senină şi caldă.

Temperatura la amiazi a fost de 23. C. în Bu-pesta, de 2Î3.5 C. în Arad.

— D . prof. N . Iorga la Braşov. Citim în „Gaz. Tr.": Eri Miercuri, după amiazi am avut deose­bita bucurie să putem saluta în localul redacţiu-nei noastre pe savantul nostru profesor Nicolae Iorga. Am avut câteva clipe foarte plăcute putân-du-ne întreţinea cu ilustrul nostru oaspe asupra câtorva chestiuni dela ordinea zilei. D . Iorga, ve­nind dela Blaj , s'a declarat foarte satisfăcut de cele văzute. Ne-a mai spus, că reîntoarcerea d-sale din Blaj i-a dispărut în Copşa geamantanul. In decursul conversaţiunei noastre ni-s'a adus în redacţie spre revizuire tocmai ultima pagină a numărului de eri seara. Văzând d. Iorga pagina s'a aşezat îndată la masă şi luând peana în mână a rivizuit ultima colonă de tipr. Acest fapt este o dovadă clasică despre dragostea cea mare de muncă neobosită, ce-o săvârşeşte zi de zi acest a-postol al luminării neamului românesc.

înainte de plecare d. Iorga a vizitat stabili­mentul nostru tipografic şi dat o vizită şi pe la casina română, unde s'a întreţinut cu membrii prezenţi. D. Iorga a plecat azi spre Vălenii de Munte. Vizita dlui Iorga în localul redacţiunei noastre ne va rămâne o scumpă amintire.

— Vlaîcu va sbura la Sibiîu pes te 8 zi le . D i n S ib i iu ni-se sc r ie : A v i a t o r u l n o s t r u A u r e l V l a i c u a sos i t l a S ib i iu în s o c i e t a t e a d o m n i l o r Octavian Goga, I. L. Caragiale şi Şt. 0. Iosif (car i t o ţ i s u n t o a s p e ţ i i d lu i Goga) , p e n t r u a l u a d i spoz i ţ i i l e n e c e s a r e c a să p o a t ă face o a s c e n s i u n e şi în S ib i iu . S b o r u l în S ib i iu v a a v e a loc la 10 Sep­t e m v r i e n. , D u m i n e c ă .

V e s t i m t o t o d a t ă c ă s b o r u l lu i V la i cu , p l ă n u i t a ic i t o t p e 10 Sep t . , s 'a a m â n a t d e o c a m d a t ă , f i indcă m â n e a r e loc în A r a d s b o r u l a v i a t o r u l u i C e r m a c . V l a i c u v a s b u r a î n s ă şi î n A r a d .

T i m p u l şi locu l sborului . se v a a d u c e la c u n o ş t i n ţ a pub l i cu lu i l a v r e m e a sa .

— M Sa R e g e l e Carol la Constant înopo l . , , F r e m d e n b l a t t " află din C o n s t a n t i n o p o l , p r inc ipe le m o ş t e n i t o r t u r c Ius su f I z z é d i n a c o m u n i c a t t e l egra f ic S u l t a n u l u i , c ă re ­gele C a r o l al R o m â n i e i şi-a e x p r i m a t do­r i n ţ a de a v i z i t a l a p r i m ă v a r ă la C o n s t a n ­t i n o p o l pe S u l t a n .

I n u r m a î n s ă r c i n ă r i i S u l t a n u l u i , p r inc i ­pe le Ius su f I z z e d i n a a s i g u r a t p e r ege l e C a r o l , c ă p o p o r u l t u r c îl v a p r i m i cu bu­cu r i e .

— U n nou caz de holeră în Budapesta. In cartierul Lipot, din Budapesta, s'a întâmplat ieri nou caz de înbolnăvire suspectă. Bolnavul e un muncitor, care a fost dus în spital şi izolat.

Semnele bolii indică holera.

A Asociaţiunea batjocorită Citim în „F. Pop.' : Pentru societăţi mari culturale, direcţiu­nea căilor*ferate (la ordinul ministrului) e da­toare să dea pentru ceice iau parte la adunări bi­lete de tren cu preţ scăzut. Şi comitetul central al Asociatiunii a cerut să fie împărtăşit de acest fa­vor, iar rezultatul? Direcţiunea căilor ferate bat­jocoreşte instituţiunea aceasta, care lucrează, fără nici un ajutor din pffrtea statului, la înălţimea culturală şi economică a unui popor de aproape

»patru miloane de suflete, trimiţându-i Vineri, în preajma adunării, 100, zi o sută! de bilete, ceeace nu ajunge nici pentru cei 126 delegaţi oficiali ai celor 63 de despărţăminte ! Când e vorba însă de Kulturegyleturi , nişte reuniuni înfiinţate pentru asuprirea şi îndobitocirea culturală a naţiunilor nemaghiare din patrie, guvernele lasă să voteze congregaţiunile comitatelor româneşti aruncuri pe dare !

— Apreciarea costumelor româneşti. D in Bu-reşti ni-se scrie: Alteţele Lor Principesele de Betheim, şi-au exprimat dorinţa de a-şi procura costume româneşti la fel cu cele purtate de A. S. Regală Principesa Maria. In acest scop a fost che­mat la Sinaia, d. Il ie Tonghioiu cunoscutul mae­stru de cusături naţionale din Câmpulung ,care de mult timp furnizează Curtea noastră Regală.

Colecţia adusă d. d. Tonghioiu a fost mult admirată de Principesele de Betheim, care s'au grăbit a-şi cumpăra câteva costume vechi.

P e lângă Alteţele Lor au mai cumpărat costu­me româneşti şi d-nele general Perticari, Crisove-loni şi Stoliescu.

M. S. Regele a binevoit a se întreţine câteva minute cu d. Tonghioiu, sfătuindu-1 să-şi crească copiii în aceiaşi meserie.

— Nou advocat român. D . D r Petru Groza a-nunţă că şi-a deschis cancelaria advocaţială în Deva, str. Petőf i Nr. 4.

— Florea Floare. A m amintit într'un număr trecut, că între cei trei muncitori, din Budapesta morţi de coleră, se afla şi un român. Numele lui este — după informaţiile primite — Florea Floare.

Ca o ilustrare a traiului mizerabil, ce trebuie să-1 îndure muncitorii în frumoasa capitală a Un­gariei, unde contrastul între lux şi mizerie este atât de izbitor, poate servi şi cazul contaminării de holeră a nefericitului Florea Floare.

Muncitor la o fabrică de clei, îşi târa mai mult viaţa din plata mizerabilă ce o primea, în schimbul unei munci uriaşe. Puţini i bani ce-i pri­mea de abia î i ajungeau să facă faţă dărilor, chi­riei şi contribuţiei la societatea sindicatului. Mân­carea? Ce muncitor se mai gândeşte şi la această pacoste? Mânca ce lăpădau alţii .

Iar în cazuri, când nici această „mâncare" nu 'şi-o putea agonisi, .atunci se retrăgea în curtea fa-bricei, aduna oasele, zgârciurile aruncate, — cari servesc la prepararea cleiului — din acestea îşi făcea „cotoroage" (reci). Erau ceva, şi foamea îl mai slăbia.

Acum de curînd sosiau la fabrică un transport mare de oase, zgârciuri şi piele, venite din Italia, din ţinuturi contaminate de holeră. Florea Floare şi-a făcut şi din aceste mâncare, care însă l'a omo-rît prin baccilii, ce-i purta.

A murit— a scăpat de mizerie !

— Român călcat de tren în America. Cetim în „America" ziarul fraţilor noştri de peste o-cean: In ziua de 5 August , pe la orele 9 şi 30 seara, Constantin Cândea din Sălcud, a fost lovit de un vagon al companiei de trenuri „Baltimore & Ohio R. R." pe când voia să treacă peste liniile ferate prin 47 th Str. în Wheeling, W. Va.

Constantin Cândea venise numai de trei zile în acest oraş. Tocmai mergea să-şi vadă nişte prietini. In timpul când să treacă peste l iniile trenului, tocmai trecea peste linia a doua un tren de marfă care mergea spre Benwood W. Va. Con­stantin Cândea şi cu un alt român Vasile Vlăduţ, s'au oprit lângă şinile dela linia întâia ca să trea­că trenul de mafă, dar tot în acel timp pe linia lângă care aştepta venea trenul de persoane ţ i în sgomotul ce făcea trenul de marfă, ei n'au băgat de seamă trenul care se apropiase de ei, fără să dea ţignalul să se ferească.

Locomotiva l'a atins pe Vasile Vlăduţ trân-tindu-1 la pământ, rănindu-1 la o mână şi la pi­ciorul drept, dar pe Cândea care a fost mai în apropiere l'a aruncat la depărtare de 36 paşi, frângându-i gâtul astfel că a murit peste câteva minute.

Nefericitul era în etate de 25 ani, are soţie şi o copilă de un an.

— Alegeri de învăţător». In fruntaşa comună Ocolişul mare (com. T. Arieş) în 14 (27) Aug. a fost ales învăţător Ilarion Beian, un tânăr dela care se aşteaptă lucruiri frumoase. — I n f o r ­m a t o r u l .

Duminecă în 7 August a. c. a fost alegere de învăţător în comuna noastră fruntaşă Gladina Română (tractul Făgetului) . A fost ales cu una­nimitate tânărul şi harnicul învăţător Stefan Costea.

Să trăiască la mulţi ani, căci ne bucurăm cu toţii de un aşa harnic învăţător pe care ni-l'a dat Dumnezeu pentru fruntaşa comună. — I. N .

Pag. 8 3 Septem vre n. 1911

— Logodnă. D . Virgi l Bulz din Şteia s'a lo­godit cu domnişoara Emilia Magier din Satureu.

— Dşoara Nel ica Morariu s'a logodit cu d. Dumitru Kövari din Oradea-mare.

Felicitările noastre.

— Magistraţi de altă dată. Ajungând până la urechile răposatului Costatoru, ministrul de jus­tiţie, faima despre nepriceperea într'ale trebilor judecătoreşti a unui preşedinte de tribunal din Târgu-Jiu, ministru hotărî să-i facă, personal, o inspecţie cu care ocazie îi ceru să vază câteva dosare. La inspecţia celui dintâi dosar ce deschise, ministrul, găsi una, boacănă: se judecase un pro­ces, acesta, fără aplicarea art. 151 din pr. civilă, deşi dela această înfăţişare — care era cea dintâi — dintre mai mulţi pârâţi, lipsise unul.

D-ta ai auzit, în procedura civilă, despre art. 151, întrebă Costatorul peacest preşedinte?

— Da, die ministru, răspunde preşedintele. — Când îl aplici d-ta, că văz că în dosarul

acesta, nu l'ai aplicat ? — Eu, răspunse, semeţ preşedintele, îl aplic

adesea, când lipseşte dosarul.... A doau zi, preşedintele a fost dat afră.

— Curăţenia unui mandat de d e p . ungur. P r e z i d e n t u l c a m e r i i u n g a r e , A l b e r t Ber-zev iczy , a p r i m i t u r m ă t o a r e a s c r i s o a r e pe depl in e d i f i c a t o a r e :

Excelenţă!

Subscrisul, cetăţean din Kecskemét, anunţ caz de incompatibilitate împotriva deputatului de Zalău, Dr. Zoltán Lengyel. Numitul şi-a cum­părat mandatul de deputat cu 140.000 coroane. Aceasta pot să o. dovedesc şi eu, deşi Zoltán Len­gyel în 29 ale lunii cor. a recunoscut faptul pe cu­loarele camerii, în faţa mai multor martori. Fi indcă cumpărarea cu bani a mandatului de deputat nu se împacă nici cu onoarea, nici cu mo­rala publică, vă rog aduceţi acest denunţ al meu la cunoştinţa adunării deputaţilor şi chemaţi-mă şi pe mine de martor la şedinţa de pertractare a acestui caz de incompatibilitate. Kecskemét, 30 August 1911. Richard Schiff. Str. Sétatér 13.

S c r i s o a r e a a c e a s t a e x t r e m de c a t e g o ­r i c ă a c e t ă ţ e a n u l u i Schiff a fost a r u n c a t ă î n s ă l a a rh iv , d e o a r e c e — m o t i v u l e s t e ca­r a c t e r i s t i c — i s c ă l i t u r a n u e s t e l e g a l i z a t ă de n o t a r u l pub l i c .

— Cazuri de holeră în România. Asupra cazu­lui suspect de holeră din docurile dela Brăila se comunică următoarele amănunte:

Până azi nu s'a comunicat nici un rezultat al analizei bacteriologice a materiilor fecale ale ma-marinarului Mihail Cologariu de pe vaporul „Pa-tras", aşa că nu se poate afirma dacă e sau nu caz de holeră.

D . inspector sanitar N . Slătineanu a trecut azi prin Brăila mergând spre Galaţi unde va su­praveghea împreună cu d. Dr. Baroni, şeful labo­ratorului din Galaţi, examenul chimic şi bacterio­logic al materiilor fecale trimise din Brăila.

Marinarul bolnav urmează să meargă în spre bine.

Cât priveşte pe transilvăneanul Bomba bănuit că. e bolnav de holeră, s'a dovedit că suferă de cancer.

Femeia Aspasia Cominos internată afei în spi­tal ca bolnavă suspectă, a fost pusă în libertate.

D in Câmpina se anunţă: Gh. Horjea din Tro-viţa de jos a încetat din viaţă în urma unor vio­lente dureri stomacale.

Medicul plaiului s'a transportat în sus numita localitate luând măsurile necesare.

Se crede însă că bolnavul a decedat în urma unei intoxicaţii alimentare.

— Societatea ungurească, pentru aviatorul Székely Mihály. îndemnaţi de succesele aviaţiei ! franceze, şi acum în urmă atinşi în mândria lor de succesele Românilor pe terenul aviaţiei — U n ­gurii noştri caută şi ei aviator, „oare să arate lu­mii culte, geniul neamului unguresc". E i bătuţi de Români — niciodată. Ş i dacă acest „genial" aviator nu s'a ivit, dintre mulţii , cari au încer­cat să facă planuri, — compatrioţii noştri au atâta minte, ca să ştie să'şi formeze ei înşişi pe omul, aviatorul genial. Căci aviatica e doar la modă, şi trebuie să aibă şi ei vre-un reprezen­tant.

TJn slovac, care a trecut prin bugetul maghi-rizării, Mihai Simko — astăzi Székely Mihály, a construit anii treuţi un aeroplan, sistem pro­priu. N e având bani, s'a gândit să'şi îmbie servi­cii le statului, care să'l ajute. A fost refuzt. A apelat la publicul maghiar, primind o sumă ne­însemnată. Intâiele încercări nu i-an asigurat izbânda, şi astfel sprijinitorii i-s'au rărit iar el a rămas singur. A intrat în serviciul s'tatului au­striac, unde se află şi azi, făcând pil itaj.

Şi aşa seăpându-1 şi neivindu-se unul altul Ungur i i s'au gândit să'l readucă pe Simko-Szé-kely. Pentru acest scop au pornit mişcare în în­treaga ţară, ca să adune banii necesari la construi­rea aeroplanului unguresc, sistem Székely. Dacă lui Székely îi vor succede încercările, atunci vor avea şi compatrioţii noştri un reprezentant al geniului lor — în slovacul Mihály Simkó.

— înveninate de struguri. D i n Paris se co­munică, că în Perjuguau, au murit la un internat de fete trei servitoare, iar alte patru sunt aproape de moarte. Având dureri colice, la început s'a crezut că este holeră, dar mai târziu totuşi s'a pu­tut constata că cele trei nenorocite au mâncat struguri nespălaţi. Strugurii f i ind udaţi cu ar-zenic — acesta le-a înveninat.

— Excomunicarea ziarului „ A Nap' 'din stradă. D i n Braşov se anunţă că vicecomitele ju­deţului Braşov a oprit vânzarea, pe stradă, a zia­rului „A Nap". Opreliştea aceasta se extinde a-supra întregului teritoriu al judeţului.

U n ziar german din Braşov anunţă că această dispoziţie a vicecomitelui s'a luat în urma unei cir­culare a ministrului de interne.

— Corda Prates. In Septemvrie se va deschide la Roma congresul internaţional al studenţilor universitari. După cum se anunţa din Roma, comi­sia organizatoare pregăteşte o splendidă primire a oaspeţilor. In fruntea acestei comisii se află în­suşi ministrul de culte italian, Credaro, apoi pro­fesori universitari şi primarul Romei. Cu această ocazie se vor organiza diferite excursii, prin lo­curile mai însemnate.

Doritorii de a participa la acest congres să se adreseze la „Corda Frates", Roma, Via Pietro Cossa 13. P e căile ferate italiene se dă cu acest prilej reducere.

Taxa de participare la congres e de 10 franci. îndemnăm tinerimea noastră universitară, să

ia deasemenea parte la congres !

— 200.000 diplome falşe. Nicăiri nu se poate câştiga o diplomă mai uşor ca în America. E de­stul să jertfeşti câţiva dolari, ca să fi om diplo­mat, bine înţeles în altă ţară. D e regulă aceste di­plome falşe se valorizau în Europa şi America de Sud.

Pentru împiedecarea acestui negoţ cu diplome, s'a depus, — după cum se anunţă din Newyork — pe biroul congresului un proiect de lege prin care se pedepseşte aspru cel ce va mai^omite ast­fel de abateri. Proiectul sa depus, îrFurma con­statării, că în ultimii cinci ani sau dat 200.000 de diplome falşe.

— Legătură telegrafică directă între Austria şi România. Direcţia telegrafelor austriace a în­fiinţat o l inie directă pentru expediarea telegra­

melor în România şi Serbia, evitând astfel tran-situl telegramelor prin Ungaria.

Telegramele pentru Serbia se vor transmite prin Pola şi Sebenico. Telegramele pentru Româ­nia prin Lemberg şi Cernăuţi.

In urma înfiinţarei acestor linii directe taxele telegramele vor fi mai reduse.

— Trist sfârşit al unui român din America. Ştefan Chincea din Şeitin, comitatul Cenadului, aflător în Harrisburg, Pa. neavând în timpul din urmă lucru, s'a sinucis prin strangulare, în ziua de 14 August (luni) pe la orele 5.30 seara.

In timpul din urmă Chincea era tot supărat şi neîmpăcat cu soarta. înainte vreme a stat mai mult timp fără lucru şi a făcut datorie la bort, apoi şi-a vândut averea din patrie de şi-a plătit datoriile făcute pe aici, şi bortul pe timp cât a stat fără lucru.

Rămas fără bani a cerut împrumut dela alţii, ca să poată merge în patrie, dar fiind refuzat de toţi a devenit şi mai nervos, până şi-a pus capăt zilelor în felul cum am spus mai sus.

— Apropiata epuizare a minelor de cărbuni din Anglia. D in Londra se anunţă, că cunoscutul fisician Ramsay a ţinut la „British Asociation" din Portsmouth o conferinţă, insistând asupra ne­cesitatei de a se face economie cu cărbunii, căci minele de cărbuni ale Angliei se vor epuiza cel mult peste 175 ani. Chestiunea cărbunilor fiind o chestie vitală pentru supremaţia Angliei , Ram­say e de părere că ea merită toată atenţiunea gtv vernului.

— Trăsnet. Ni se scrie: Joi în 11/24 seara pe la orele 9 s'a descărcat asupra comunei Vasoaia o iurtună groasnică. Trăsnetul a lovit si aprins 4 căpiţe de fân la fostul jude Ignat Bogdan. ...Bagseama pentru „dreptăţile" ce a iăcut oamenilor cât a fost în slujbă.

X Reforma învăţământului juridic şi a exame­nelor. Reforma aceasta are problema cea mai urgentă la apartamentul instrucţiune!. N u este eschis ca să se introducă chiar prin ordinaţiune ministerială.

Proiectul de lege pentru urcarea anilor de practică advocaţială e depusă deja pe biroul Ca­merei. Pes te scurt timp va fi lege, conform că­reia practica, se va împreuna cu doi ani, având a se începe cu facerea doctoratului Cine a întâr­ziat examenele iuridice (riguroase, examene fun­damentale destat, de advocat) să nizuiască a le face cât mai repede, ca nu cumva să aibă neplă­ceri în urmă.

Să nu amăgiască nimeni, că legea va fi echi­tabilă, ci fiecare candidat să privească riguroa­sele ca o chestie de viitor, de existenţă şi astfel să le facă cât mai în grabă. Cine poate numai să înceapă cu învăţatul. D e voieşte însă să câştige timp şi oboseală zadarnică să comandeze cartea „A jógi vizsgák letéteh". Ediţia I V , pe care o trimite gratuit Dr . Dobó Cluj str. Bolyai 3.

X Cu începerea noului an şcolar, atragem aten­ţiunea părinţilor asupra firmei Iul iu Hegedűs, Arad, P iaţa Andrássy 15, unde se află de vân­zare diferite articole pentru toaletă precum : perii de haine, păr şi dinţi, pieptene, săpun, praf de dinţi, paste de dinţi, carette, articole de flotaj, articole de piele şi ghiozdane de şcoală. Asorti­ment bogat şi preţuri ieftine.

— Atragem atenţiunea onor. noştri cetitori asupra anunţului György Menyhért & Co., prtváiie de parde-siuri de dame publicat pe pagina ultimă a ziarului nostru.

X Interesează numai pe părinţi. Cu începrea anului şcolar, cumpără copiilor ghete anatomice, cari atât ce priveşte higiena picioarelor, cât şi ieftineala sunt cele mai de recomandat. Se află de vânzare la f i l iala fabricei de ghete anatomice Moskovits. — Arad, Piaţa Independenţei 18.

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI r99 KRISTÁLY

Gőzmosógyár, Kolozsvár, P á l y a u t a . 99

A r a n j a t ă qu m a ş i n ă r i i l e c e l é m a i m o ­d e r n e , c u p u t e r e e l e c t r i c ă ; s p a l ă , c a l c ă ş i c u r ă ţ ă a lb i tur i b ă r b ă t e ş t i ş i d e d a m e ş i to t f e lu l d e l i n g e r i e c u pre ţur i m o d e r a t e . La suma de peste 10 Gor., pachetul se retrimite francat.

k Seminarul iuridic Dr. Geréb, Cluj, Str. Far­kai (lângă edificiul cel vechiu al teattului). Fré^ glteşte pe lângl onorat mic, pentru examenele

• de drept, de etatj riguroase^ de drept de stat, exa­mene de advocat şi de magistrat. In 3 luni ee câştigă licenţa de doctorat. Fiind în pragul pro­iectelor de reformă a învăţământului iuridic, e de dorit ca toţi cei interesaţi să se adreseze spre binele lor la acest seminar, care înlesneşte mult cariera advocaţială.

B I B L I O G R A P H . A apărut şi se găseşte de rânzare la

' „Librăria Tribuna" : loan Adam: Vorbe de clacă. 3.— H. de Balzac: Amorul mascat sau nesocotinţa

şi fericire. —.30. /. Agârbiceanu: Prăpastia. —.30. /. Agârbiceanu: In clasa cultă. 1.80. /. Agârbiceanu: Două iubiri. 2.—. /. Agârbiceanu: In întunerec. 2.—. 0. Goga: Poezii. Operă premiată de Acade­

mia Română. 1.—, > 0. Goga: Poezii. .

0. Goga: Ne ehiaiüä pământul. Poezii. 2\—. N-. tör ga: istoria Românilor în chipuri si

icoanei 2і50і Èucura Dumbravă: Haiducul, tradus de T.

Nica, ed. II. 2.—. /. Codru urăausanu: Călătoriile u n u i român

: ardelean în tară şi străinătate (1835—44). (Pe-- -ÎI P4.U8 m sţnogpjd" -рэ ' (uBAjisuBJX i n u i J â a j

terar de astăzi de Constantin Onciu, cu o prefaţă de N. Iorga. 1.50.

Al. Qh. Dimiiréscü CAldom), p r o f e s o r : Diu Germania. înfcre şcoala p r i m a r ă ş i serviciul mi­litai. 1.—.

T. Dostoïevski: Crimă şi pedeapsă (Eäscol-nicoff), 2 volume 4.—.

D. C. Moruki: înstrăinaţii. Studiu social, în fownă de roman. 2.—.

loan Dragoslav: Nuvele. 2.60. Mihail Lúngianü: ín sărbători (Nüvele). 1:50. Radu Baltag: Feciorul şi alte n u v e l e . 1.5Ö. N. Iorga: Oameni cari au fost. Amintiri şi

comemorări cu 500 pagini a 3 cor. Ion Grămadă: Din Bucovina de altă dată.

Schiţe istorice, a 20 fii. plus 5 fii. porto. Cineinat Pavelescu: Poezii, a 3 cor. plus 20

fii porto.

L. Tolstoi: Plăceri vinovate. 80 fii. Maxim Gorlci: Mama. Boman. 2.50. Guy de Maupăssant: Dolofana. 0.30.

8. Moldovan: Ardealul. I. fiüuturile de pe­ste olt. 1.80.

Dr. Dionisie Moldovan: Advocatul poporal broşat 2.50, legat de lux 3.50.

Thomas Garlyle: Eroii. Cultul eroilor şi e-roicul în istorie 2.20.

loan Russu Sirianul: Schiţe şi nuvele ine dítö 1.50

Cöhslanja Marino Möstü: Ada Laztl loan Dragoslav: Povestea trăsnetului —-;3Ő AI. Ivan Constantinov: Bai-Grahciu Sáli mi­

nunate povestiri despre un bulgar de zilele noa­stre. Trad. de St. G-. Sergent —.60.

D. Anghel: Fantome 2.— Ï7. Cristescu şi I. C. Bratu, institutori: Me­

todica învăţământului primar. însoţită de o scri­soare a dlui P. Dulfu, profesor de pedagogie 6.—

M .Sadoveanu: Apa morţilor. Boman. 2.— Vasile Pop: Iubirea ѳ biruitoare. 2.— /. Slavici: Vatra părăsită. Nuvelă din popor

1.— Delavrancea: Luceafărul. Dramă în 5 acte

2.50. A. Cotruş: Poezii. L— D. Zamfirescu,: Anna. (Ceeace üti se poate)

2.— E. Zala: Nuvele. —.404. H. Stahl: Bucureştii ce se duc. Cu 97 ilustra-

ţiuni originale. 2.50. *

La librăria Tribunei se află de vânzare Cuvântări bisericeşti de Massilon episcop de Clermont. Trad. de I. Genţ protopop gr.-cat. Volumul I costă 5 cor., iar vo­lumul II 3.40 cor.

* Nicöläe Matere profesor în Iaşi Harta

etnografică a Transilvaniei în mărime de 107—97 cm. Bucată cöstä cor, 4, cu su­pliment cor. 6.50.

* De N. Rădulescu Niger:

De pe urma beţiei, comedie în 2 acte. . —.40 Păcală argat, comedie iii 2 tablouri. . . —.40 Păcatele lui Gânju, piesl în trei tablouri. —.50 Povestea vorbei, piesă în 1 act . . . . —.50 Talpa iadului, comedie în 2 acte. . . . —.40 Vulcan I. Delà sate. Nuvelă şi schiţe . . 1.—

„ „ Lira mea. Poezii 2.— „ „ „ „ „ obicinuită 1.50

„ „ Ştefan cel tînăr. Tragedie în 5 acte şi 3 tablouri . . . . 1.40

„ „ Ineurăţilă. Monolog . . . „ —.10 La crăciun, dramă în 3 acte . . . . . —.30

* La Librăria Tribunei să află de vânzare urmă­

toarele dicţionare; 5c*. Pop. Barcianu. Dicţionar român-german.

Ed. IV. îndreptată (1010) JCU 742 pagine broşat Cor. 6.40, legat în pânză 8\-̂ =>

Dicţionar german-român. Ed. ÍÍÍ. cu 1.018 pag. broşat Cor. 8 — legat în pânză 10—

Teochar Alexi. Dicţionar Oerman-Român Ed VI. prelucrată şi completată cu 747 pagini à Cor 65U

Dicţionar portativ tomân-gefmârt eu indîcaţiu-nea pronunţării după sistemul fonelic al metodei Toussaint Langenscheidt. (1911) de prof. Dr. Ghiţă Pop legat în pânză cu 508 pagini Cor. 240,

Ion Ghetie director gimn. Dicţionar Român-Maghiar pentru şcoală şi privaţi à 6 —

Dicţionar Maghiar-Român pentru şcoală şi pri­vaţi (cu 802 pag.) Cor. 10—

ff L E. Sinigaglia profesor public. Dicţionar complet Româno-Francez cu 916 pagini Cor. 5. legat în pânză 6 —

UrecMă^Dictionnaire Français-Roumain (780 pa­gini) broşat (Bibi. pentru toţi) Cor. 3 90 legat în pânză 5*—

D. Calligari — Valsamachi profesor ia «liceul «Mihai Viteazul». Dicţionar Englez Român broşat (Bibi. pentru toţi) cu 525 pagini 330

Dicţionar universal al limbei române de Lazăr Şăineanu. Ed. II. cu totul prelucrată şi adăugită. Ortografia Academiei Române 990 pagini à Cor. 8.

Silvestru Moldovan şi Nicolae Togan. Die- <* ionarul de localităţi cu poporaţiune română din

Ungaria cu 352 pag. à 5 Cor.

domnişoară diplomată pentru instruarea alor 2 fetiţe. "Cari ştiu la pian sunt preferite. — Salar 50 coroane pe lună, vipt şi cvartir. — A se adresa lui Constantin Ţăran, comerciant Temesvár-Gyárváros, Kossuth-tér 6.

Tolstoi

RĂSBOIU ŞI FACE ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul.

(Urmare). XII.

Yogel organiza cele mai frumoase baluri din Mos­cova, m seara aceea balul avea loc într'o sală din pa­latal Bezukhow. Se adunaseră acolo multe domnişoare dragate, iar domnişoarele Rostow erau printre cele mai frumoase.

Sonia, mândră de propunerea ce i-se făcuse şi de refuzul ei, strălucea de o bucurie impetuoasă. Nataşa, na mai puţin mândră de a se afla pentru întâia oară la un bal adevărat, pentru care prilej îşi pusese o fustă longa, era şi mai fericită. Ele purtau amândouă rochii de muselină albă, împodobită cu panglici trandafirii. Nicolae şi Denissoff se plimbau pe marginea salonului, privind la perechile cari dansau.

— Cât e de drăguţă, va fi o frumuseţe! zise D e ­nissoff.

< — Cine?

— Contesa Nataşa, răspunse Denissoff. Si cum dan­sează! Ce gratie!

— Dar de cine vorbeşti tu? — Dar de soră-ta, omule! strigă Denissoff cu

necaz. — Scumpe conte, se adresă deodată Yogel lui Ni­

colae. Eşti unul din cei mai buni elevi ai mei, trebuie să dansezi. Ian priveşte la toate fetele astea frumoase! El adresă aceeaşi rugăminte lui Deniesoff, care fusese şi el elevul său.

— Nu scumpul meu, îmi place mai bine să privesc. Muzica intona mazurka. Nicolaé, neputând refuza

invitarea lui Yogel , dansă cu Sonia. Denissoff luă loc lângă cocoanele bătrîne şi cu mâna pe sabie, bătea măsurîl cu piciorul şi povestea anecdote vesele , tot privind la jocul tînărelor perechi. Yogel conducea ma­zurka cu Nataşa, cea mai bună elevă a sa. El se avânta cel dintâi în sală, se răsucea cu elegantă pe piciorele lui mici încălţate cu pantofi, învârtind cu sine şi pe Nataşa, care era timidă, dar care executa bucata cu mare grijă. Denissoff n'o slăbea din ochi şi bătea ritmul cu sabia. In mijlocul figurei el îl chemă la sine pe Nicolae care tocmai trecea pe dinainte-i.

— Dar, nu e aşa! zise el. Aşa se dansează mazurka poloneză? Rostow ştia că Denissoff era renumit în Polonia pentru felul cum dansa el mazurka. El se apropia de Nataşa.

— Mergi de angajează-1 pe Denissoff. Nici nu ştii

cum dansează! Ce dănţuitor este el! Şi când veni din nou rîndul Nataşei, ea dete fuga prin sală până în col­tul unde şedea Denissoff.

— Te rog, vino! făcu ea. Numai când era călare ori când dansa mazurka nu

se băga de seamă statura măruntă a lui Denissoff. Când veni măsura pe care o aştepta, el aruncă o pri­vire victorioasă, bătu din picior şi se avântă ca o minge sburînd în cerc şi trăgând după sine şi pe dansa­toarea lui. El străbătu pe nesimţite jumătate sala în­tr'un picior, şi părînd a nu vedea scaunele din fata sa, mergea drept spre e le; deodată făcând să-i zornă-iască pintenii şi despărţind picioarele, rămase timp de o secundă pe călcâie, răsucindu-se pe loc cu un tunet de pinteni, se învîrti în chip ameţitor şi izbind piciorul drept cu cel stâng, alergă din nou în cerc. Nataşa nu cunoştea acest joc, dar ghicea mişcările ce trebuia să facă, lăsându-se în voia cavalerului ei. El o răsucea când cu mâna dreaptă, când cu cea s tângi , ori cădea în genunchi făcând-o să se învîrtească împrejurul lui, apoi se ridica în sus şi se avânta cu atâta iuţeală, de par'că ar fi vrut să străbată dintr'o săritură, toată sala, se oprea brusc şi „executa vre-o figură nouă şi neaş­teptată. In momentul când răsucindu-şi dansatoarea în fata scaunului ei, făcând să-i zornăiască pintenii,

Szántó Dezső Nagyvárad, Szt. János-u. 25. l â - c f i t i A ş i p e n t r u e d i f i c i i .

Telefon 491. = = Telefon 491. Primul magazin industrial de rolete de lemn din — - Oradea-Mare. — Atelier de ferărîe. — —

Pag. 10 „ T R I B Ü N A" Nr. 182 — 1911

La Librăria „Tribunei" să află de vânzare lo-suri delà „Reuniunea Femeilor Române". Bucata Cor. 1 + 10 fileri porto. Recomandat 35 fileri.

Bedactor responsabil: Iuliu Giurgiu. „Tribuna" institut tipograf io, Nichin fi гэш»

1 1 E l S Z M I K S A

b r i de MOBILE

ÎXX

O r a d e a - m a r e - N a g y v á r a t í Cslea Rákoczi-ut Ho 14.

( L â n g ă ^ р о і о ) .

^sà uààààààâààààââa

Atelierul ée dentură Radu N o v a k A r a d , Tököly-tér 7.

Etagitil I.

C r u b e r D e z s ő m a g a z i n d e p ă l ă r i i ş i a r t i ­c o l e d e m o d ă p e n t r u b ă r b a ţ i .

C l u j — K o l O f S f á r . C o l ţ u l s t răz i i W e s s e l é n y i şl S z é p , vis-à-vis

cu h o t e l u l >Fészl<.

Noutăţi în diferite soiuri de ш» A l a r i i de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul de articole. — Preţuri solide. — Serviciu conştiincios.

C o m a n d e l e d in p r o v i n c i e s e e x e c u t ă p r o m p t şi f«ancate .

A n u n ţ : In comuna Curtici (Kürtös) com.'* Arad se află de închiriat

o c a s a unde de 12 ani e o prăvălie. Casa e în lo­cul cel mai bun, lângă piaţă şi drum de ţară. Desluşiri mai detailate dă proprietarul casei

L I V I U I S P R A V N I C O u r t i o i . A V I Z !

U n m e s e r i a ş r o m â n .

c a i i t a u n t o v a r ă ş cu puţin capital. — Capitalul s'ar folosi pentru realizarea unei invenţii, care e pusă în circulaţie şi deja sunt şi comande. — Doritorii să se adreseze lui Constantin Petruţiu, (Paulis) Ó-Pálos (Aradmegye).

A N U N Ţ . La subsemnatul află aplicare cu 1 Oct a. c

Un comis şi un învăţăcel în branşa de băcănie, coloniale şi delicatese.

Aurel Velican Alba-Iulia (Gyulafehérvár).

• Cancelarie administrativă I 1 şi birou de informaţiuni I * i n B u d a p e s t a . *

Procur şi dau informaţiuni în toate afacerile procesuale, extraprocesuale, administrative şi co­merciale, mijlocesc împrumuturi personale, bipo-tecare şi amortizaţionale jeftin şi în scurt +;чгр; mijlocesc cumpărări, vânzări, exarendări de bu­nuri, maşini motoare şi alte rechisite economice; finanţez parcelări de moşii, exoperez ajutoare de stat pentru preoţi, învăţători, scoale şi pentru cumpărare de izlaze şi păşuni; efeptuieec totfe­lul de comande comerciale eventual şi la bursă prompt, pe lângă taxe moderate şi anticipaţii pentru corespondenţă.

Dr. Constantin Manea, advocat diplomat

VIII., Aggteleki-u. 10., I. 7. Telefon 171-27,

f

prov

In atenţia celor ce zidesc case!

T E O D O R C I O B A N ZIDAR DIPLOMAT ŞI A R H I T E C T

ARAD, Deâk Ferenc-u. 20[a. Cu onoare încunoştinţez onor. public, că

în b r a n ş a a r h i t e c t o n i c ă execut totfelul de întreprinderi de trans­formări de zidiri vechi, repararea de biserici române şi şcoli, precum şi zidirea lor.

Cu planuri şi budgete servesc la cerere. Comande primesc aiât din Ioc cât şi din

provincie. Preţunle-s foarte moderate. Cu stimă:

Teodor Cioban. .

*á Denissoff se înclină în fata ei. Dar Nataşa nu făcu re­verenţa obişnuită, ci-1 privea cu ochi mari, surprinşi.

— Dar ce-a mai fost şi asta? se gândea ea. Cu toate că Ybgel susţinea că mazurka aceasta nu

era clasică, toată lumea admira-sprinteneala lui D e ­nissoff. Damele se certau pentru el şi bătrînii îşi adu­ceau aminte de Polonia şi de vremurile cele bune. Denissoff, roşu de joc, îşi ştergea fruntea cu batista; apoi se aşeză lângă Nataşa şi n'o mai părăsi în l o t timpul serei.

XIII.

Un răstimp de două zile după acest bal, Dologhow nu veni prin casa Rostowilor şi nici Nicolae nu-1 găsi

la el. A treia zi primi delà Dologhow următorul bilet:

„Cum nu cred să mai calc în casa voastră pentru motivele pe cari le ştii, şi cum plec direct la regi­ment, dau o mică serbare de adio camarazilor noştri; vino astăseară la Hotel d'Angleterre".

Pe la zece seara Nicolae îşi părăsi familia pe care o însoţise la teatru şi se duse la Hotel d'Angleterre. El fu condus într'unul din cele mai frumoase aparta­mente ale hotelului, pe care Dologhow îl reţinuse pen­tru acea noapte. Vre-o douăzeci de bărbaţi se înghesu­iau în jurul unei mese la care şedea Dologhow în fata a două lumânări aprinse. Pe masă erau grămezi de

aur şi de bilete de bancă. Dologhow împărţea cărţile. El îl salută pe Rostow încă în clipa când acesta calcă pragul.

— Sunt veacuri de când nu ne-am văzut, zise el. Iti mulţumesc că ai venit. Vrei să-ti încerci şi tu norocul?

Rostow îşi aminti atunci de o conversatiune ciudată pe care o avusese într'o zi cu Dologhow. Acesta îi declarase că numai imbecilii joacă fără să fie siguri că vor câştiga.

— Ti-e frică să joci cu mine? întrebă zîmbind Do­loghow, ca şi cum i-ar fi ghicit gândurile.

Rostow se simţea nu la locul lui. Inzadar căuta el o vorbă glumeaţă ca să răspundă acestei invitări la joc; dar înainte să fi deschis gura, D o l o f f o w îl privi lung şi rosti încet şi apăsat ca şi cum ar fi dorit să fie auzit de toată lumea. »

— Ţi-ai adus aminte de convorbirea noastră cu privire la joc. Numai imbecilii joacă fără să fie siguri de câştig. Şi voi încerca şi eu să câştig.

Dologhow apropie banii de dânsul şi începu să dea cărţile. Rostow luă loc lângă dânsul fără să ia parte la joc. Dologhow îl privi de mai multe ori.

— Dar de ce nu vrei să joci? îl întrebă el. — N'am bani la mine. — Iti fac credit.

Rostow puse cinci ruble pe o cartă şi pierdu. B mai jucă odată aceeaşi sumă şi pierdu din nou. B perdea mereu şi îi datora deja lui Dologhow vre-o opt sute de ruble.

Jocul continuă şi un lacheu servea fără încetaţi şampanie jucătorilor. Nicolae scrise pe o cartă opt suit de ruble, dar în clipa când i-se servi şampanie, el и resgândi şi scrise suma de douăzeci de ruble.

— Nu, îi zise Dologhow, care părea a nu-1 privi di fel, lasă cifra dintâi, vei câştiga mai curînd ce-ai pier­dut. Ţi-este poate frică de mine?

Rostow se supuse şi jucă opt sute de ruble pe ш şapte de inimă, cu colturile rupte pe care-1 ridică di sub masă. El îşi aminti mai târziu foarte limpede acei fapt. Era foarte important pentru Rostow ca acei şepte să câştige. In Dumineca trecută contele Щ căruia nu-i plăcea să vorbească de greutăţi financiare îi dăduse fiului său două mii de ruble, spunându-i à aceasta era singura sumă pe care i-o poate da până ii luna Maiu; de aceea îl rugase să fie mai econom. № colae îi răspunse că suma aceasta era mai mult decât îi trebuia şi îi dăduse cuvântul lui de onoare că nu TI cere nici un ban până la acea dată.

Acel şapte de inimă reprezenta deci, nu numai şai­sprezece sute de ruble, dar şi cuvântul dat.

(Va urma)

Atelier optic. Isyoi vrednic de îna euere şi ieften pen­

tru orice cuœ arături

D o b ó A l b e r t J o l o z s Y á r , Giuvaergiu. M á t y á s k i r á l y - t é r IS .

Fosta prăvălie H U S Z N I K.

îşi recomendă magazinul său bine asortat cu ci* sornice de fabricaţie renu­mită Mare asortiment de juvaere din aur, argint,bri' liante şi obiecte din argint ve> ritabil de China, cum şi îr

articole optice.

NR. 183 - 1911 „ T R I B U N A " SaJL A V I Z .

La agentura principală din Arad a băncii gelï, de asigurare mutuală » Transsylvania* se caută

doi acuisitori (agenţi călători) pe lângă emolumente bune. Ofertul care are să conţină dalele referitoare la ocupa-ţiunea petentelui de pân'acî şi cunoştinţa de limbă, este a se înainta cel mult până în 15 Sepiemvrie n. agenturei susnumite.

B i r o u d e informaţii l ! Cunoscând multele lipsuri ale publicu­lui românesc din provinţă, m'am ho­tărît să deschid în B u d a p e s t a un

Birou de Informafii şi ^ Atentară românească. Orice informaţie relativ la petiţiile îna­intate la ministerii şi la alte foruri, orice informaţii comerciale şi în general în orice cauză dau în restimp de 2—3 zile, ori-şi-cui resolvând toate chestiile în modul cel mai cinstit Urgitez rezol-virea petiţiilor. Vorbesc în persoană cu referentul causei şi rog resolvire favo­rabilă. Fac totfelul de mijlociri corner ciale şi comande. Preţuri moderate, serviciu prompt, informaţii detailate.

La aviz aştept la gară.

,L OLÂBIU, BUDAPEST, LAJOS-U. 141. ІІІЦ9.,

K L I N G E A N T A L PICTOR BISERICESC ŞI DE ICOANE SFINTE TN Nagyvárad, Szent János-u. 11. Pregăteşte gratis tot felul de pia nuri pentru iconostase şi plafoane -•• bisericeşti. = = = = =

Ţine în depozit cruci mari pen­tru drumuri de ţară şi duleie.

Iosif Mendel FABRICANT DE MOBILE ÎN ALBA-IULIA

G y u l a f e h é r v á r .

Recomandă în atenţia Onoratului public magazinul său bogat asortat,

Serviciu prompt, preţuri ieftine, garantă deplină.

5 0 magi m. struguri sunt de vânzare în mic şi mare. Coşara de 5 klg. 4 Cor. — A se adresa lui

I o a n P o p e s c u , Măderat (Magyarád).

Bicicletele de re­nn memondial: THE CHAMPION Şi P R E M I E R cu osie campan ilară roată automată (cu frînă liberă) se vând pelângă garantă de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei făr' de nici o ridicare de prêt în rate lunare de

12 şi 15 cor. precum şi

— părţi alcătuitoare pentru biciclete —

ca g u m | interioară şi exterioară prima calitate, so­nerie, lampe, pedale, lanţuri, roată automată, conus. In urma circulaţiei mari unde în toată Austro-Ungaria trimite şi în provincii cu prêt foarte redus — în mare cu preţ original de fabrică. —

Láng Jakab şi fiul mare comerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare

Budapesta , VIII,, Józse f -körut 41, Filiale : Baross-tér 4 şi în Buda, IL, Margit-körűt б. Catalogul de lux cu 1000 de chipuri se trimit gratuit.

7^

FONDAT ÎN CLBO ІІРРЛІ НОЯйо-йТЛйОЗ e ЯІЛРЛТЛТОТТ ISS5.

ANUL 1895. I PREGĂTI butoaie, v a n e ! în ori-ce mărime; din lemn de stejar t uscat şi alb, pe lângă garantă. — Pri- t meşte ori-ce comandă mare, aranjament Ş compl. pentru pivniţe, cu preţ convenabil, ţ

M A R B D E P O Z I T ! FURNISORUL CURTU REGALE ROMÂNE

WESZELY BÉLA f PRIMUL FABRICANT DE BUTOAIE, ! LIPOVA. <-

.. « • • • • » • • • • •

l

CE FACEŢI BĂIEŢI? — Tata ne-a Ш dat voie ! Căci fumăm doar tuburi veri­tabile ANTINICOTIN firma „JACOBL" din cutii de lemn

4Í / С , '4 , „-> У y» . 4 ' >

Păziţi ! Sunt veritabile numai cu nscrip-ţiunea »JACOBU.

N I C O L I N • Timişoara -I C e n t r u ) ,

STR. TAKARÉKPÉNZTAR 4, = ARTICOLE DE COAFURĂ SPECIALĂ. =

*ţttem«t»lke

î

Cfiignone, b u c l e , împletituri, turbane plete, transformaţii p e r u ce , bandouri

Specialităţii de par­fumerie, garnituri

pentru curăţitul MA­nilor, noutăţi de

piepteni, orno şi an­trepozite pentru păr.

Mare depozit în ar­ticole de toaletă, ape

de păr, pudră. Primul s a l o n pentru frizat, conservarea , ondularea , spălarea, culorarea şi curăţirea parului şi a mani lor din Ungaria d e sud-

Comande prin poştă se efectuesc prompt. Preţ — — — curent gratis şi franco. — — —

Magazin de mobile K U N S C H A N T A L

TÂMPLAR DE EDIFICII ŞI MOBILE NAGYENYED, ROZSA-UTCA

(Vls-à-vlt de c a i i comitatului.)

Primeşte orice lucrări de edificaţii. Arr a in depozit aranjamente complete centru F odăi, lucrate în atelierul propria în ce] I nai modern stil, delà cele mai ieftine până 8 a cele mai bune, dup* planuri proprii $ «au la comandă. — Pentru lucrările melf î primesc garanţia cea mai extremă. Mare ţ asort iment d e m o b i l e d e a lamă şl fler,

deasemenea si fotol i i .

CELE MAI ECS-CELENTE INSTRU­MENTE PENTRU SĂPAREA DE -:

i a r t e z i e n e Ie pregăteşte şi expediază

V A R A D Y L A J O S fabrică de instrumente In

H.-M.-VÁSÁRHELY, VI. FERENCZ-UTCA Nu trebuiesc anteprenori; domeniile, comunele, singuraticii : singuri pot face săparea cu instrumentele sale. PRIM LUCRATOR MIJLOCEŞTE.

Recomandă şi maşini pen­tru Impletitul de sârmă.

Catalog de preţuri gratuit şi franco. PREMIAT LA ŞASA EXPOZIŢII.

I

I

Pag. 12 „ T R I B U N A Nr. 183 — 1 9 1 1

I

î • I I

!

M 4 G A Z 1 N D E M O B I L E

J o a n R é t h i timplar artistic pentru edificii si. mobile, în S i b i i u — N . - s z e b e n , E l i s a b e t g . 2 0 .

Primesc ori-ce lucrări pentru aranjamente de s c o a l e , biserici, magazine, birouri şi locuinţe, deasemenea pentru clădiri, lucrăr in cel mai modern stil, pe lîngă liferare promptă preţuri moderate şi din material uscat. Desemne şi proiecte fac grabnic şi gratuit.

<ss*

JK. Scbroiiiffi M E H A N I C

Braşov—Brassó H o s s z ú - u t c a N o . 2 7 .

I * I I I

î î I

Recomandă în atenţiunea onor. public din loc şi jur

m a r e l e e ă u a t e l i e r m e h a n i c aranjat în Braşov, Hósszú-utca 27, unde se efeptuiesc tot-felul de lucrări atingă-toare in aceasta branşă, precum :

m a ş i n i d e c u s u t , b i c i c l e t e , g r a m o f o a n e ş i a p a d u c t e ,

pe lâi gă preţurile cele mai convenabile şi execuţie sol "dă şi punctuală.

• - e

„IANER" cremă neuosuroasă. Cel mai nou pro­duct htgienic pentru curăţirea şi înfru­museţarea fetei. — înlături petele găl­buie, bubele prici­nuite de înfierbân-teii, sgrftbunţesialte necurăţenii de piele.

Crema aceasta ziua se poate folosi mult

mal eu succes. I teglă 1 coroană.

geil

TaПРГ" ППГІгЗ E n o n P l u s u l t r a pudrei. Buna la П1<ШШ pUUla . baluri, saloane şi de zilnic folos,

care acopere tncreturile şi e cu torul nestricăcioasi In colorile: roza. albă şi cremă 1 cutie 1 coroană.

„IIFFLER" SĂPTTFL i bucată 60 ніегі.

„IANER" PASTĂ PENTRU DINŢI , D O Z Ă , , Ж

„IANER" APĂ PENTRU GURĂ A W Ï Î S :ІІ buretoşi, contra mirosului greu de gură. 1 eticlă

cor. 1-60» jumătate sticlă, 80 fileri.

„IANER" ESENŢĂ PENTRU PĂR B Ä * 5 tretei şi contra căderii pârului I sticlă, 1 cor. 30 fileri.

„IANER" POMAUĂ B Î JSSL* P Ă R A L U L 1 T E' „IANER" YĂPSEALĂ PENTRU PĂR în blond părul tur şl cărunt Nereuşita colorii e exchisă La comande să se noteze că părul încărunţit în ce coloare tă se văpsească (negru brunet). Un carton 4 coroane

„IANER" APĂ CARE FACE PĂRUL BLOND Pentru a văpsi în timp scurt, in băl, auriu, părul blond, roşu, chiar şi brunet ori negru. 1 sticlă 4 cor.

Discretă şi zilnică expediţie cu pofta. - Telefon 476.

Pentru înconjurarea contrafacerilor numai „Preparatele lui Rudolf Ianer" ieşite din farmacia sa ca valoare şi se

pot căpăta la

Farmacia „ M a r i a a j u t ă t o a r e " alui R u d o l f

I a n e r , T e m e s v á r , G y á r v á r o s F 6 - u t 7 0 .

Dipl. de onoare Lovrin 1902. ~ W W W W W V ^ V WWWW WWW4

Medalia de aur Timişoara 1801. 1

i S Z U B O T H A S Á N D O R

p r e g â t i t o r - d e o d ă j d i i ç i a d j u t u r i b i s e r i c e ş t i . Iitiaiiit lt 1888 Tilifn putn naît, ţi irtş 498.

Llferantul excel. Sale episcop Dessewffy din Cenad. = = = T I M I Ş O A R A C E T A T E In colţul străzii Lonovlcs şi Jenő főherceg, vls-ă-vii de hotelul < li ung arii

Recomandă magazinul său bogat In atenţiunea binevotoare atăt a preo-ţimel cât şi a acelor, cari voesc să cumpere pentru biserici capele, sau societăţi de înmormântare

ODĂJDII, s t e a g u r i ; , c r u d , s t a t u e

- » a u a l t f e l d e adj u s t u r i b i s e r i c e ş t i • toi astfel marele său a eo r t imeDt pentru materiale — aecesare la formarea adjustărilor bisericeşti. —

Pentru Hferările mele Iau răspunderea.

— Servesc bucuros cu catalog i lustrat —

e * ^ ^ 0 Ф Ф e e e e e e^ф*ч^ФФеееееееФsv^^s*^і^ні^^н^^^^^^HK^^sfr^^fr^ ^ й ^ Ф Ф Ф Ф Ф Ф e e e e Ф ^ е *

INSTITUT DE PICTURĂ BISERICEASCĂ ÎN SIGHETUL-MARAMUREŞULUI. (TEMPLOMFESTÉSZETI MÜINTÉZET, MÁRMAROSSZIGETEN).

C a n c e l a r i a : P i a ţ a E r z s é b e t - f ő t é r N o . 1 1 , u ş a 1 8 .

T

Ne angajăm pentru pictarea în stil modern şi foarte artistic a internelor bisericilor, icoane pe cerime, fresco, icoane pe altar, altare construir de iconos­

tase, auritură, pictarea icoanelor de iconostas, crucifixe, icoane la încrucişarea drumurilor, pictarea icoanelor sfinte şi a ori-ce

• soiu de icoane bisericeşti. = = = = = = = = = = Renovăm foarte frumos iconostase şi altare vechi, iar pictarea, abducerea cu marmoră şi auritura lor o executăm cu cea mai

mare artă şi cu preţuri convenabile, — parohiilor mai sărace eventual şi pe lângă plătirea în rate. Examinarea bisericilor, măsurarea, înţelegere» mai amănunţită la faţa locului o facem gratis, cu planuri $i prospecte servim cu plăcere.

?гшШ *я й<яіі*Иа «are l aexpar lenară •?№ BpesTa a 1898,

T u r n ă t o r i a d e d o p o t e . — Fabrica it «canot á l ш pentru clopote, t h i

ANTONIO NOTOTNT -TZr. •;,e recomandă spre pregătirea clopotelor uouă, р г е а а я й la turnare* 4e nou a clopotelor stricate, spre facerea de c lopot- lat^egi, а г я о -*ioase pe garanţie, de mai mulţi ani prevăzute ca vi\oştiri de fe<" i*tm.. construite spre я le întoarce ia asudată la on -ce pane , hxitU :t c lopote le sunt bătute de o lăture fiind astfei « u t i t e sie сгердг* *ant recomanda p r ,t Г Ц $ íí í H Л i П Û I T ff ^ dansai ia e cu deosebire l i b u N î i b J u A U K l I îî* rtnw.t ii pr-e aiate în mai multe rîndurt, cari «unt p^ovisiuie in partea « я р е н о ^ а - ca dol ina — cu ţa u n ca figur* S şt a u a n tor» Q*s tateat** ia*

<4fnc, mai l impede, mai placat şi ca ríb-are ( H Ü voia -\oi%3 dscâ :ele de s is tem vechiu, astfel că at> clopot pateatat i e 3 1 7 kig este ţgal în ton ou ua clopot de 4 6 1 Irig. p * í 4 r t t a t dupa «isteua'facrria.

>e m^i recomand* spre tăcerea scaunelor de fer bitut, de sine stă-ătoare, — spre preadjustarea clopotelor vechi <зи tdiustare 4e far bătut

ca fi spre turnarea de toace át metal. Pre;url-ouraote Ilustrat* pratl»

и Ж І І Ч А . A S O K T A T Á C U

INSTALAŢII ELECTRICE COMPLETE РЕШПІ MOII, FABRICI, FERME, ETC. M o t o a r e d e o l e l b r u t S W I D E R в к і

Motoare de München ff^síAJK M A Ş I N I E L E C T R I C E IVI. S . W .

POMPE CENTRIFUGALE ŞI TURBINE. Auspiciile inginerilor şi preHminarele de spese le

pune bucuros la dispoziţie.

„ E L E K T R A " soc. pe acfiï pentru edificarea uzinelor electrice B u d a p e s t . VI.. G y á r - u . 11|L Telefon 84—64.

Nr. 183 - 1Ô11 T Й І 6 Ü N A Pag là

î

M 1 6 Y 1 Ë I ШВ1 vapsitor de haine, curâţitor chi­mic, broderie, ei institut pentru spălatul rufelor cu aburi, în ALBA IU LI A Gyulafehérvár. Széchenyl-u. (lîngă biserica călug). Primeşte curăţiri lucioase şi fine, cu­răţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi de pat, perdele şi ori-ce lucruri din branşa aceasta cu preturi foarte moderate. Curăţire şi vopsi-torie chimică de tot-felul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii fără a le desface, apoi materii de mobile, perdele, dantele etc., cu preturi moder.

M * І C l © Í © U П 1 Jâtu*pe^ôtor <Ге vapor A r a d , S t r a d a R á k ó c z i N o 1 1 — 2 8 . = F o n d a t î n a n u l 1 8 4 0 ,

P r e m i a t î n a n u l 1 8 9 0 c u c e a m a i m a r e m e d a l i e d e s t a t .

Cu garantie de mai mulţi ani şi pe lângă cele ma г favorabile condiţii de plătire — recomandă clopotele sale

cu patentă ces. şi reg. invenţie proprie, «ari au avantajul că faţă de orice alte clopote Ia turnarea unui şi aceluiaşi e tare şi cu sunet adânc — se face o economie de 20 - 30<>/o la greutatea metalului. Recomandă totodată clopote de fer ce se pot învârti şi postamente de fer, prin a căror între­buinţare, clopotele se pot s uti de crepat chiar şi cele mai mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul Reco­mandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană jde fer, ce se poate învârti cum şi turnarea din nou a clopo­telor vechi sau schimbarea lor cu clopote noui pe lângă

s- - ^ w ^ j W M ^ f ^ ^ K t ° suprasolvire neînsemnată. Clopote mici avem totdeauna ( r i --l la dispoziţie. Liste de preţuri şi cu ilustraţmni la dorinţă

: - ţ r r ^ . ' ^ r . : , — / s e trimit g r a t u i t s i p o r t o f r a n c o

Funăria cea mal mare din Т л « и і л ѵ і / » е Tán ne Tot felul de Ungaria sudicà - e t te a l u i «JUdIlUVILb ü d l l U b . f u n H d e c â . nepă, de fir, brăcll, legătoare. Aşezare şi scurtare de funii de C â n e p ă pentru transmisiuni. — L u g o j ( L u g o s ) . A ' p i i e r u l : strada Făgetului No 77. — M a g a z i n ş i Ы o u : P i a ţ a Izabella. —

Funării de cânepă, ptAir» azisiaiî ?' economii : Funii pentru trăsuri (pentru fân), îtgêtoarç t?s snopi, iumi pentru boi, opiitoare ştreanguri, hamacuri, mreje p. p c w s  ïststa perîru cai etc. Torturi pentru ţ e s ă t u r i , b r â u r i d e c â n e p ă ş i d e j u t ă ( p â n z a ) , b ă ­t ă t o a r e d e c â ' e-p ă , p â n z e ^ P a v k ) ţ e s ă t u r i , s a c i d e c â n e p a , p â n z ă ş i j o t ă , p â n z e i m ­p e n e t r a b i l e , s b i -c i u r i , c e r g i ş i c o d o r i ş t i e t c . e t c . S e r r i e i n p r o m p t

Friederich Schintzel labr'că de mizelurl, salamă şl cârnăţăria

Nagyszeben—Hermannstadt Jungerwald-Strasse Nro . 3 .

îşi recomandă diferitele speciali­tăţi de cârnaţi de cea mai fină calitate, şunci, salamă, pariser, cârnăţei de hrean şi Frankfurt, caş de ficat, sarfaladă, etc. Slă­nină albă şi pipărată, unsoare curată de porc. — Liste de pre­ţuri gratuit. Vânzătorii primesc rabat. Comandele din provincie se efeptuiesc prompt, atât la ex­pediţia cu poşta cât şi cu trenul

Haas = Károly

: primul аппигаг şi optician űin

Szabadka, Egres-u. U * * D .

i ,. M a r e a s o r t i m e n t d e 1

g*~ a r m e şi biciclete de cea mal bună fabricaţie ргегиш şi părţile constitutive ale acelora. Se primesc peiangă garanţie şi preţuri moderate tot-felul de reparaturi d arme de orice eoi, maşini de cusut, bici-*'ete gramofoan», maşini de scris, precum şi prefacere armelor fi orice luerari din acest i á m . Serviciu punctual şi conştuntios

G r a m o f o a n e ş i p l ă c i , Aprinzători original „Imperator", l a m p i o a n e d e b u z u n a r se găsesc mai ief­tin în marele ma­gazin de fabrică

a lui

T ó t h J ó z s e f , Szeged, Könyök-u 3.

V â n z a r e ş i p e r a t e . Cereţi gratuit prospectu l d e preţuri.

S e c a u t ă r e v â n z â t o r i . m m

Fabrică de ceasorn ice e l e c trice şi c easorn ice d e turn

gr. Thorotzkai és Társa Rozgonyi és Lendvaî

Budapest,VII,Sziv U.32 Pregăteşte

ciasuri pentru turn din material de seamă cu funcţiune precisată, în orice mărime.

Ciasuri principale şi laterale electrice, c i a s u r i vertizatoare pentru şcoli şi fabrici.

Ciasuri pentru castele, căsărmi şi terase şi jocul dangătului de clopote. — Primeşte reparaturi, pre­cum şi prefacerea ciasurilor vechi în ciasuri de turn cu salt de minut.

Cea mai mare şi mai modernă fabrică de ciasuri electrice şi de turn din Ungaria.

Ciasornicarii permanenţi ai capita­lei şi mrnisorii căilor ferate ungare a fabricilor de tutun şi casei de amanet

Premiat la expoziţia gener. din Pécs cu medalie de aur şi la expoziţia asociaţiei in­dustriale din tară cu diploma de onoare.

Atelier de curelărie, şelarie şi coferarie:

Orendt G. & Feiri W. (odinioară Societatea curelarilor)

Sfbi i u—Nagynze beu, Heitauerg. Str. Cisnădiei 45.

Magazin b o g o t in art icole pentru căroţat, călărit, vânat, spor t şl vo iaj , poclăzl şl procovăţuri , p o r t m o n e e şl brete e s o l i d e şi alte articole de galanterie, cn preţui f^rte moderate. Depozit permanent în curele d e maşini , curele d e cusut şl legat, Sky (vârzobi). — Recomanda pe urmă cei mai buni jamperl de p ie l e fabricaţie proprie, pentru c i . 'i şi militari, cari st»u strins lip.te pe picior. — Reparările se execută prompt. Mare d e p o s l t d e hamuri pentru cal delà soiurile cele mai ieftine până la cele mai fine, coper l toare (ţolurl) d e cai şi cofere d e călătorie . Omar dele se eieptuiesc conştn ţ>os.

Pag, 14 „ T R I B U N A " Nr. 183 - 1911

Când ere tin pe creştin s e ajută p e Dzeu î m p umută

In atenţiunea stimatelor doamne române! Vă rog, cereţi pe p cartă poştală mustre din diferite articli de modă şi manufactură, diferite stofe de haine mai moderne pentru costume (englezeşti şi de Zsolna), ciucuri în ori şi ce coloare pentru fuste, zefiruri fine, delainuri, grenadinuri, lüstere, satinuri, creioane, pânză de Leinen pentru haine în toate colorile, şifoane, pânză curată (Rumburger). Cele mai moderne deco­raţii pentru haine, danteluri etc. — Cravate, gulere,

cămăşi în asortiment bogat.

* L I P 0 V Ä , * Strada Principală.

Două prăvălii, una de modă şi una de manufactură pentru ţărani. NICOLAE POPA,

Sprijiniţi pe comerciantul român !

Cele mai moderne 9ШГ mobile dc fier fi лт&ті şi cele mai praetia

b ă n c i h i g i e -

n i c e d« ş c o a l a şl mobi larea Io culnţelor, bo te l e tor, spitalelor şi

# ţ coa le lor , precum şl o b i e c t e fabricate din c e l e mai bune ma e i a l e din ţară, lucrările cele mai solide de artă şi construcţie se Ilfe -

rează numai de cătră (irma

Bernhardt Rezső utóda Brassó, str. Neagră nr. 33.

— » >j| acolo e cancelaria *І fabrici montată cu cele mai noi maşinării. —

P . T, Prin aceasta Vă încunoştiinfez, că eu am abzis

de a mai fi membru în Societatea primă a fabricei de pălării.

Deci îmi recomand atelierul meu bogat asortat cu totfelul de pălării pe care îl conduc sub firma proprie.

Principiul meu este: bun, solid şi cu pre|uri remunerate.

Fabricaţiune proprie în pălării ţărăneşti . Cu deosebită stimă:

Carol Tartler, pălărier.

Atelierul şi locul de vânzare: Strada Pungari-lor N o 11.

Garantie deplină.

Serviciu prompt.

Carol Tartler, maestru pălărier Bistriţă, Strada Pungarilor N o 11.

Pentru pălăriile cari sunt provăzute cu chipul : Marca de scutire, garantez!

d u e t e . Cei ce doresc a p a d u c t e i e f t i n e să se adreseze la antepriza Iui

P f c h l e r Ignatz , C l u j , Szép-u« I. cunoscut atât în Budapes a cum şi întreagă tara. Telefon Nr. 779. sss Primeşte pelângă garantie orice lucrări din acest ram ca introducerea de apaducte şi canalizare trebuincioasă pentru castele, comune, spitale, casărml şi scoale. — Specialist în sondaj. — Primeşte pe lângă condiţii avantajioase tinerea in ordine şi repararea caselor în cursul unui an. — Prospecte gratuit Se angajează pe anul întreg pentru ţinerea in bună rînduială a caselor şi pen­tru repas area bazinului closetului Oferă aparatul pentru clâtirea closetelor — noui care nu reclamă spese şi de fiecare bucată dă garanţi de 3 ani. —

E u g e n L i e b l i c h f o t o g r a f — • .• -

Sibiiu—Nagyszebea—Hermanstadt Erzsébet u. N o 56 (casa proprie).

= Execută totfelul de icoane artistice. = F * l a t i n . £ t t i p i e , icoane simple, mici şi până la mărime naturală. F * i o t v t » - i r e n u m i t e î n o Se vi în toată mărimea, după orice fotografie mică. F o t o g - r a f i a r e a c o p i i i l o r * executată modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie, că atelierul acesta în privinţa mărimei este primul. = =

j Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate fotografia chiar şi pe timp ploios.

Preţuri moderate . Cu desluşiri servesc .

Maşini dinamice, motoare de benzin, locompbile de benzin, motoare de gaz, instalaţiuni pentru mori, automobile de persoane, automobile de transport.

! ! Condiţii' favorabile ! ! Catalog franco şi gratuit.

Fabrica de automobile, maşini şi mori, = societate pe acţii. =

Budapesti g é p v malom- és automobilgyár r.-t. Budapest, VI., Váci-ut 1 4 l | r

NT. 183 - 1 9 1 1 „ T R I B U N A " Pag. 16

« # Cea mai solidă firma nonă românească din Ungaria # * •

Sferdian şi Mişca Körösbökény.

B a n c a „ O o d r v i l " .

Rugăm On. public român, având lipsă de ori şi ce maşini agricole, să tynevoiască a co­manda cu încredere dela firma cea mai nouă, solidă, de mai sus, care numai cu celea mai bune şi vestite fabrici stă în legătură şi Vă asigură despre preţurile celea mai moderate şi cu plătiri în rate.

Totodată recomandă prăvălia lor bogat asortată în

ferării, arme şi vase pentru bucătărie cu plătire în rate şi pe lângă garanţie.

Vopseli şi olei (firnis) în totfelul de colori pregătite şi^măcinate în prăvălia amintită de sus.

Cu garnituri pentru trierat şi cu prospecte pentru mori, servim bucuros. Pentru vorbirea şi înţelegerea lucrurilor acestora şi facerea contractului mergem Ia faţa locului. Şi pentru alegerea garnituriloar de treerat, bucuros mergem pe spesele noastre la fabrică.

Pag 16 T R I B U N A ftr. 1Ô3 — 1911

Numai p. fumători cari cu considerare ţin la sănătatea lor dau zilnic câte 1—2 fii. mai mult:

Specialitate de club 120 foiţe 20 ш. 70 „ 12 „

O cutie de tuburi (100 buc.)

Marcă de scutire. 70 fii.

Se capătă pretutindenea. Cine trimite adresa la

Halász Ferencz, Budapesta Strada Nefelejts N o 4.

primeşte două cărticele gratuit. •er La sfaturile medicale, foiţele nu sunt imprimate, dar cu toate aceste au o marcă de scutire şi apoi sem­nătura fabricantului „MODIANO".

Lemnăria şi fabrica de mobile din Ungaria de sud.

(Délmagyarországi famegmunkáló és bútorgyár]. Timişoara

Fabrica: Elisabetin, Hattyú-u. 23. Depozitul: Josefin, Kossuth-u 17.

Avem în depozit: mobile p. dor­mitor, sufragerie, salon şi locu­inţe garçon, lucrate în atelierul no­stru, apoi garnituri de piele precum şi mobile de aramă, executate după cele mai moderne şi nouă cerinţi. — Comandele se efeptuiesc grabnic şi conştiinţios, pelângă garantă demnă de toată încrederea. Preţuri convenabile.

Urmaşul lui

G u s t a v N ó v á k р й Л г І і с г

şi magazin de modă bărbătească Timişoara-Josefin

Strada Ludovic Kossuth N o 17.

Cel mai mare magazin de pălării moderne

pentru domni şi copii, precum şi în articole de modă bărbătească şi chipie pentru uniforme cu preţurile cele mai moderate şi serviciu prompt

* ] э г " а - ѵ а 1 і а d e p a r d e s i e d e d a m e

György M e n y h é r t & C a . I A r a d , і э і а ф а j \ . r \ d r á s s y N r . 8 . $ Nr. telefonului 855. Vis-à-vis de biserica Minoriţilor. Nr. telefonului 855.

Mare asortiment în noutăţi englezeşti de cea mai elegantă formă; modele originale în par-desii de dame şi domnişoare pe lângă preţuri ieftine, fixe. — Comandele după măsură se

execută în timp scurt. — In provincie la cerere se trimit mustre.

. TTJÏDTTX7 A - ІЛіаТТТГТТ T l n n n D АГТЧГ" NTir«UIM QI ГТІѴО І О А П 1 Q 1 1