Anul XVI. Arad, Marţi 21 Februarie v. (5 Martie n.) 1912 Nr. 41 ABONAMENTUL ________ M^^^ M ,Ш|^к ШШ •Г.НЬЛ ШШ ЯЁШЛ IREDACŢIA

» ~ . t ? І М Л Telefon pentru oraş ' ^шта^^Ш ^^Ш^^Ш ШШ Manuscripte nu

comitat 502. ШШ * WÊL ШШ ШШЁШ^ * ^ ^ ^ ^ Ш • Ш ШШ Ш lază.

Noi şi Ardealul. Suceava, 2 Martie 1912.

S'a făcut de bunaseamă cea mai mare greşală în trecutul politic al Românilor din Buoovina, când prin glasul unui episcop nevrednic ne-am opus unei împreunări bi-serioeşti cu Ardealul, pentru a satisface nişte proaste ambiţiuni de patriotism lo­cal. Şi acuma greşeala se rezbună. Rutenii ameninţă să ajungă ei adevăraţii stăpâni şi în biserică, mai ales că sunt sprijiniţi şi de unii dintre „stâlpii" noştri, cari în in­teresul „păcii" între popoarele ţerişoarei noastre, trădează o cauză sfântă a nea­mului nostru ! Ar fi fost cu totul altfel să fi fost împreunaţi cu Ardealul ! Dar să nu ne mai plângem de geaba, căci aceasta e acu­ma o cauză perdută, ci să vedem puţin, ce jse poate face în viitor !

Pe cât de strânse sunt legăturile noa­stre ou România, pe atât de slabe sunt cele cu Ardealul, adecă mai că nici nu există. E drept, este o oare-care legătură ideală: căci scrierile lui Agârbiceanu, Go­ga, Chira se cetesc şi la noi cu acelaş in­teres ca şi în alte părţi, însă aceasta nu e destul. Trebuie să ne cunoaştem de tot bine, mai ales că suferim în mare parte de aceleaşi rele şi în sfârşit suntem doară acelaşi popor, deşi ne despart Carpaţii şi deşi calea ferată nu ajunge până la Bis­triţa. Noi nu suferim mai puţin ca fraţii din Ardeal, numai forma pare ceva mai îmblânzită. La noi sistemul de înstrăinare şi de corupere e cu mult mai pervers şi

Serenada *). Se 'ntoarce în sfânta cetate.

Donimţad streină şi poarta s'a 'nchis. Eu sunt trubardurul întâiului vis

Şi-al primei iubiri sfîrâmate. :.

Salcâmii... Salcâmii s'apleacă uşor, Le suflă podoaba zefirii.

De ce m'abat astăzi, nebun visător, Prin dreptul ferestrei, căci n'astept cu dor

Să'ţi cadă din păr trandafirii? •

0, nu viu, frumoaso, să-ţi cânt la fereştri Din colţul umbrit de zorele

Şi n'astept Лп noapte cu drag să priveşti, ' Pe raze de aur cununi să 'mpleteşti

Din nuferii dragostei mele.

In pieptul meu arde ascuns un vulcan Şi nimenea nu'l înţelege,

Mi-e sufletul 'n neguri umbrit ocean, Şi-i vuet de ape^ şi-г trist uragan

Cântarea mea fără de lege.

Dar nu viu, steino, să plâng, să te cert, E blândul trecut ce mă chiamă.

. *) Din volumul „Florile Dalbe" ce va aipare ia cu-rînd îu editura revistei „Ramuri" din Craiova.

Pu noaptea în suflet uitatul proscris

. Ei bine, mândria noastră, însoţirile econo-Í mice :sunt aproape de ruină. Şi în multe \ locuri munca va trebui începută din nou. ; Aici am putea învăţa atâtea delà, băncile

ardelene, in cari vreme de cinci-zeci de . ani nu s'au întâmplat nici o delapidare sau l o neregulă, aşa că băncile atstea au acuma ;o temelie sigură. Ardelenii erau pe cale ; să înveţe delà noi, căci ee credea că „afa­cerile" noastre merg într'adevăr bine şi

•acum noi vom merge să învăţăm delà ei numea cinstită şi înceată, dar sigură. Afa-

jceri riscate, ca afacerile cu lemne, şi pe = lângă toate acestea împreunate cu dela-••pidări, de acum înainte nu vom putea su­rfen, ci ne vom lua pildă delà băncile din .Ardeal, cari altfel şi-au câştigat o temelie í atât de sigură şi de solidă. Şi aici e în in-. I teresül nostru să avem legături cât de tstrânse, şi atunci ce mai aşteptăm? Căci patriotismul local, care în trecut ne-a fost atât de dăunător azi nu ne mai poate

' opri ! !

Şi în Bucovina cel mai mare duşman : e acel dinlăuntrul nostru. La aioi cultura străină ne-a corupt şi prin aceasta duşma­nul acesta din mijlocul nostru a devenit mai periculos : suntem umiliţi faţă de orice „beamter" negru-galben, admirăm orice recentă producţie „occidentală" şi pentru biata noastră Moldovă nu avem decât dis­preţ „superior". Am văzut odată, că un

.Român viteaz din Bucovina, un „stâlp" ;al poporului i-a scris unui funcţionăraş ,dela guvern: „ich melde ergebenst!" — >„vă anunţ ou umilinţă!" şi accentuez că prin (situaţia sa ar trebui să fie într-adevăr

Scrisoare din cazarmă. — Fragment. —• ,' j

Scrisoarea aceasta o scriu din Tirol, ţara ©ea sfântă, cum o numesc băştinaşii, ţară plină de bi­serici şi de capele, de castele medievale işi de câr-cinine la ori ce răspântie a drumurilor, dar mai ales de fortăreţe; ţara zăpezilor eterne, a ghie-ţariilor şi a albumiţelor, a călugărilor ei a,călugă­riţelor, unde ţăranii fumează numai din lulele, şi păşesc încet şi eu ticnă ca moşnegii delà noi, îşi ies foarte greu din sărite şi-şi împărţesc tim-pxd de peste zi eu mare acurateţa: la biserică), pe lângă casă şi... în cârciumă la un pahar dulce, as­cultând cântece din ţitea-ă şi din orheetrioane :

, , lch hab' ka Schlaf, ich hab' ka Euh', 1 ) • Meine enziege Liebe bist nur du..."

Dar fetele? ! eu deosebire cele delà oraşe! In • sărbători —• dar şi în alte zile când merg la ve­cernie — le vezi cu cartea de rugăciuni î n ßtanga, cu metaniile în dreapta, cu crucită la gât, cu ochii plecaţi şi cu „Ave Maria" pe buze, iar gândurile ? Dzeu ştie, de bună seamă însă că nu-a la rugă­ciuni. Să-ţi «(pun sincer : sunt de o smerenie ş i de-o evlavie ce le fac mai ispititoare, decât dacă ţi-ar sări de gât.

Ei, şi într'o astfel de ţară, unde primăvara se îngână cu iarna, a voit «oarbea să-mi fac armata,

' sus pe creştetele înzăpezite ale 'A'lpilor, la bersa-

*) P e rom. : „N'am nici somn, nici l inişte , Toată dragostea-mi eşti tu...

!

> ingenios, ca cel al Ungurilor, cari abia acum începură să imite pe sora lor mai mare: Austria. Lozinca „guvernului" no­stru e : corupere şi bani abia unde nu a-junge aceasta : forţa. Astfel nouă pe ne­simţite ne-au infiltrat o cultură semito-nemţească, încât ajunsesem să privim de sus srpre fraţii noştri din alte părţi, pe când nu vedeam că noi suntem păcăliţi că „gu­vernul" Eşi bate joc de noi.

Acesta este sistemul lor ori-unde şi în ori şi ce privinţă. Nu este şi la Dvoastră în Ardeal numai cu acea deosebire, că Ungurii nu se sfiesc de nici o măsură, fie ea ori cât de sălbatecă? Iar dacă avem a ne apăra de acelaşi duşman, care mimai câte odată apare în alte forme, de ce să nu luptăm alături? De ce să nu ne pasio­neze şi luptele Românilor din Ardeal? La noi alt duşman primejdios e cultura nem-ţească-semitică, care până acum a făcut ravagii atât de grozave, la Dvoastră e cul­tura ungurească, care nefiind atât de „su­perioară" ca cea germană n'ar fi atât de primejdioasă ca cea germană, dacă nu s'ar

. întrebuinţa şi forţa — şi ştiţi, că Ungurii nu se sfiesc de nici un mijloc, cu care ar putea câştiga sau cumpăra un suflet de Român. Ei, şi aici e duşmanul acelaş, şi atunci de ce să nu luptam alături?

Noi, Românii din Bucovina, în multe privinţi suntem foarte înapoiaţi. Până mai an ne mândriam măcar cu o mişcare eco­nomică înfloritoare. Anul trecut însă ne-a arătat că „afacerile" numai la suprafaţă mergeau bine şi ne-am trezit cu un dezas­tru economic, de care îneă n'am scăpat.

Eu sunt beduinul pribeag în deştert Şi'mi caut odihnă. Eu ştiu să te iert

De vina ta fără de seamă.

Adormi ca şi arinul de vînt legănat, Pe veci mă alungă din minte,

Şi uită ispita ce 'n cale ţi-a stat, Şi îngerul păcei vegheze'ţi la pat, Şi 'n vis aurit să te-ălinte.

Icoană pierdută a dorului meu. Adormi împăcată, senină,

Căci vine din urmă al anilor greu, Şi stelele noastre coboară mereu

Coboară şi'şi pierd clin lumină.

Adormi... Căci cu toţii dormi-vom curând Ca fraţi, sub aceiaşi ţarină,

Dormi-va şi dorul şi visul plăpînd, Şi focul din suflet şi ura din gând

Le'mpacă eterna stăpână. '

Cu noaptea în suflet uitatul proscris Sel 'ntoarce în sfînta cetate.

Domniţa-i streină şi poarta s'a 'nchis. Eu sunt trubadurul întâiului vis

Şi-l primei iubiri sfărîmate!...

I. U. Soricu.

Pag. 2 5 Martie n 19І2

un conducător „firesc" al poporului, nu­mai că cu astfel de conducători nu vom ajunge departe. Ei bine, de-aceştia sunt şi pe la Dvoastră ! începând cu «cinstitul părinte Mangra şi sfârşind cu cutare învă­ţător de sat îmbătat de straşnica strălu­cire a ,,culturel" maghiare. La noi un în­văţător a răspuns deputatului, care-1 ruga să 'prepare câţiva băieţi români pentru un gimnaziu nou înfiinţat: ,,Oe poţi scoate dintr'un sat de ţigani!" Satul era însă din nefericire curat românesc! Nu-s şi de a-cestea la Dvoastră? Nu-s şi pe la Dvoastră certele cele atât de stricăcioase între preoţi şi învăţători, cari ar trebui să lupte alături? Nu-s şi pe la Dvoastră astfel de victime ale unei educaţii şovine — ungu­reşti, la noi neţeşti, cari totuşi cred că în ealittetea aceasta pot aspira să fie condu­cători „fireşti" ai poporului? Duşmanul acesta din'lăuiitrul nostru nutrit cu atâta pricepere, de acei ce ne pregătesc peirea, trebuie să-1 scoatem! Ne trebuie preoţi-a-postoli şi nu preoţi-fiuicţionari, ne trebuie învăţători idealişti şi muncitori, nu „poli-ticiani" intriganţi ne trebuie fruntaşi ade­văraţi ai poporului, şi pe cei „fireşti"; îi vom da la o parte, şi în sfârşit, ne trebuie o tinerime însufleţită şi muncitoare şi nu nişte „secături entusiaste", cari aplaudă numai discursul cutămi politician „înţe­lept", însă când la fapte, cam strâmbă din nas. Afceleaşi scăderi sunt la noi ca şi la Dvoastră şi .aceiaşi du.şmani, cari voiesc să ne răpească limba' — la Dvoastră Un­gurii, la noi Nemţii şi Rutenii. Ei vor să ne răpească biserica, —- la Dvoastră Un­gurii în forma unei episcopii gr. cat. ungu­reşti, la noi Rutenii sub maisca unei „ega­le" îndreptăţiri în congres. Luptăm contra unei culturi străine, care ne corupe, la Dvoastră cea ungurească, la noi cea nem-ţească-semitică. Şi de ce să nu ne cunoaş­tem mai bine. ca astfel să putem lupta alături?! Delà poiiticianii noştri, cari au alte griji, nu putem aştepta o apropiere de

Ardeleni ! Tinerimea trebuie să facă înce­putul : să se înfrăţească studentul din Cluj sau Budapesta cu cel din Suceava şi Cer­năuţi! A sosit vremea! Luptăm pentru un ideal şi avem nevoie de tovarăşi de luptă şi de prietini! „Rezerva inexplica­bilă faţă de Ardeleni" trebuie să înceteze şi să facă loc unei dragoste sincere şi hotă­râte !

Strângeţi-vă manile, ca să puteţi lupta alături ! !

Buba... „Gazeta Transilvaniei" de ieri a adus un articol sub titlul „Buba Făgăraşidui" şi iscălit „Bătrînul". I u acest articol cineva cearcă să n e înjure pentru un articol al nostru „Én magyar nemes vagyok", în care analizăm, după gazetele ungureşti, apărarea dlui Dr. N . Serbau în faţa curţii cu juraţi din Târgul Murăşului, când cu procesul său de agitaţie. „Bătrânul" Gazetei ne declară pur şi simplu mincinoşi şi nu adimite ni­mic din toate acuzele pe cari i-le-au adus dlui Ser­bau... ziarele ungureşti, acuze pe cari le^am în­registrat şi noi, gândindu-ne că d. Şerban va găsi cu cale să le desmintă.

Öuntem gata oi i când să recunoaştem că d. Şerban a avut purtare demnă la Târgul Mură­şului şi suntem înclinaţi eă credem că ziarele un­gureşti l-au calomniat pe d. Şerban, însă cu o singură condiţie: să declare d. Şerban cu iscăli­tura că, într adevăr, la Târgul Murăşului el nu s'a lăudat cu nobilitatep, lui ungurească, cu prie­tenia, lui Justh şi a lui Mikszáth. Atunci când d. Şerban va face această declaraţie, vom lua act cu plăcere despre ea. Cu desminţiri anonime noi nu ne mulţămim, deoarece d. Şerban n'a avut ni­mic de zis până acum faţă de toate acuzele publice cari i-s'au adus, producând impresia că tace tă­cerea vinovatului.

Aici e „buba", bătrînule corespondent al bă-t rinei noastre Gazete. /

* Călătoria archiducelui moştenitor. Ziarul vic­

iiez Die Zeit e informat, că moştenitorul de tron arhiducele Francise Ferdinand -pleacă azi în 4 Martie la Brion. Terbûia să plece cu câteva zile înainte, motive de ordin politic l^au ireţinut însă. Se crede că în zilele .aceste coroana a luat hotă-rîri definitive în ce priveşte soluţia crizei poli­tice din Ungaria şi că hotărîrile aceste a u trebuit luate în comun acord cu arhiducele moştenitor.

înarmările Austr ie i . Ziarul rusesc „Nevo ie Vremea" este informat că Austria măreşte necon­tenit garnizoanele din Galdţia răsăriteană! şi că ministrul de răsboi austriac vrea .să construiască o cetate modernă chiar la graniţa rusească. Oraşul Zolocev va fi fortificat, iar lucrările pentru acea­sta vor începe cât se poate de curînd.

In planurile de fortificare mai «unt prevă­zute şi oraşele Iaraskv, Premial, Lemberg, Nico-laev şi Staril-G alici, cari toate stmt aşezate de-a lungul frontierei ruseşti, astfel că prin efectua­rea lucrărilor se va forma o linie inexpugnabilă contra Ruşilor.

* Confiscarea ziarului „Reichspost". Ediţia de

dimineaţă delà 2 Martie a ziarului vienez „Reichs-post" organul partidului creştin-social a fost con­fiscată1. Motivul acestei măsuri arbitrare este, ca „Rp." a supus unei aspre crit ice discursul consi­lierului intim Hohenzinner, ţinut cu prilejul li­nei adunări poporale, discuirs în care oratorul a luat poziţie împotriva patriotismului.

Iată cum >se exprimă între altele ziarul con­fiscat asupra acestui incident:

„Credem, că ar fi mai memerit, dacă zeloa­sele organe ale guvernului s'ar îngriji să ladueă un remediu imediat atacurilor violente, repe­tate atât de des în adunările liberale, decât să oprească o critică ziaristică ulterioară. I n adu­nări astfel de înjurături se pot adresa fără nici o jenă, pe când în presă ele nu pot f i nici măcar criticate — ei bine pot să facă li­beralii în Viena, ori ce le place? In cazul a-cesta confiscarea este chiar o măsură de apă­rare a liberalismului, pentru care nu poate fi nu moment mai plăcut, decât să vadă presa neliberală supusă unei cenzuri, atunci când e vorba săi înregistreze ticăloşiile ce se vor­besc în adunările liberale. Autorităţ i le ar tre­bui să se folosească de zelul lor mai bine în altă parte, decât să împedece o critică obiec­tivă a unor evenimente scandaloase."

Incidentul acesta dovedeşte cât de mult s'a schimbat situaţia partidului creştin-social delà moartea lui Lueger încoace.

M

Manifestaţia socialiştilor. Astăzi înainte de amiazi, socialiştii din întreagă ţara au demon-

i strat în mase pentru sufragiul universal, egal • şi secret. Fireşte, cea mai impozantă demonstraţie

a fost cea din Budapesta, la care au luat parte : peste 60 mii de socialişti. I n rînduri compacte, dupăee s'au întrunit în şase circumscripţii, au parcurs străzile Budapestei, aclamând sufragiul universal şi apostrofând în termeni aspri guver-

glierii cei sprinteni şi îndrăzneţi, cătrora le place după cum zice cântecul lor:

„Tannengrün und Edelweise, 2 ) _ Adlerschrei und glctscbereis..."

Toată frumuseţa sălbatecă a Tirolului e cu­prinsă în aceste Ur.ă versuri!

Dar n'o duc toata vremea numai în cântece'şi în poezii, ed am şi suferit multe în acest Bozen (ital. Bolzano) unde am cunoscut şi alte părţ i , serioase ale vieţii .

Iată a. p. astăzi ! Ne-am sculat cu noaptea în cap, pe la unul după niiezul nopţii — afară! era în-tunerec de-ţi dădeai cu degetele în ochi — am băut u n fel de lichid fierbinte, care în armată se chiamă cafea, şi ne-am îmbrăcat în pripă. Rani­ţele, mondirul şi puştile erau curăţite încă de cu seară', de sticleau alămurile şi oţelele ca şi ochiul dracului. In grabă şi totuşi tăcuţi şi-fără sgomot se etrîng voluntarii (bacalaureaţii) î n ogradă, fiecare căutându-şi plutonul, şirul şi camerazii din dreapta şi din s+ânga. Comande înăbuşite sboară p r i n întuneree, ne alineăm şi aşteptăm or­donanţa şcolii noastre, care la lumina chioară a unui felinar îi î m p a r t fiecăruia din noi cartuşe pentru exerciţii. I n şirurile de dinainte se aude •vocea căjpitanului, comandantul şcoalei noastre, eai-<3 a sosit călare pe şarenî lui, despre care ne p o , „steşte în orele de învăţământ mai multe decât d c a p i . lactică. Şargul se sperie de felinar, sfo­răie şi se isbeşte într'o parte tropotind din co­pite de ies scântei. Iarăşi sudălmi...

**) P e rom.: Verdeaţa brazilor şi albumiţele, Ţipătul de vulturi şi ghieţarele.

Se dă în fine semnalul de plecare ş i pornim încet, în pas uşor fără egomot şi fără trâmbiţata de goarnă, ca să poată dormi în tihnă „ţiviliştii". La biserica, Franciscanilor, unde doarme somnul veşnic strănepotul lui Ş t e fan cel Mare, Petru Vodă Şchiopul împreună cu soţia sa Irina, se des­chid uşile, căci îndată! trebxmc să vie călugării şi călugăriţele la utrenie.

Departe, aproape l a marginea oraşului, la o cotitură de drum, ne oprim în loc într'o smunci-tură scurtă, facem fijont spre trotuar, luăm puşca la picior şi salutăm cu stâ.nga. Ce era? Cum ste-team aşa nemişcaţi, î n atitudine de rugăciune du­pă eum prescria regulamentul militar, vedem că se apropie de noi o zare de lumină, ce aruncai um­bre uriaşe pe ziduirile caselor. U n crîsuic în capul gol, ţine în stângii un felinar, iar cu dreapta sună dintr'un clopoţel, şi în urma lui îmbrăcat în alb păşeşte un călugăr franciscan care merge c u sfin­tele taine la u n bolnav. Credeam- că a fos t o ve­denie, aşa de repede s'a petrecut totul, ca ş i cum ar fi fulgerat i n noapte...

Şi apoi iarăşi la drum în pas cadenţat, de gân­deai că merge <un singur om. Cadenţa aceasta îţi uşurează marşні şi-ţi face parcă bine când o auzi. Nimeni nu vorbeşte un singur cuvânt, nu s'aude nici o comandă, decât doar tropotul nostru şi ţăt-cănitul baionetelor când se ating de puşca veci­nului. P e încetul ne înfierbântăm de ies aburi din noi, sudoarea începe a străbate prin pori şi o simţi cum şdrue călduţă, lină, pe obraji la vale şi peste tot trupul. P e urmă se pune şi praful de pe drum p e faţa-mi asudată. Picioarele mi-se în­moaie deîa genunchi, curelele-mi taie umerii şi mă dor şelele din pricina raniţei celei grele, Mâna

stângă mi-i umflată' de sânge, încât n o mai sim­ţesc, căci o leagăn în tactul marşului înainte şi înapoi oa şi cum aş vâsli, iar dreapta mă doare din încheietură cum strîng cureaua pustei.

Mai departe! fără să ni-se dee măcar un po­pas de O' minută! Mă uit în stânga spre răsărit: începe a miji de ziuă, dar pxiţin de tot, aşa ca 'n vis. De sus, de pe dealuri se aude glas de clopote ce vin delà n iş te capele cu ferestriîe luminate : se trezeşte lumea. D e s'ar face în sfârşit ziuă albă! Privesc înainte şi văd că licăreşte ceva aşa ca o făşie de oţel vânăt: trebuie să fie rîul Adige , căci suflă o boare răcoroasă dintr'acolo. D e aceea parte, peste apă-s munţii; munţi sunt însă ş i 'n dreapta şi 'n stânga, şi 'ndărăptul nosfru şi se ri­dică în noapte ameninţători şi întunecaţi ca iadul. Mergem, mergem necontenit, fără să cunoaştem ţinta: trap-trap.... trap-trap şi urechea se deprinde cu sunetul acesta regulat ce-ţi intră în trup, şi pe nesimţite trupul ţi-se preface într'o_ maşină. D e gândit nu gândeşti de loc, dar nici nu te mai doare nimic, căci amorţeşti şi devii nesimţitor de par'că nu eşti tu, ci un străin, e altul cel ce merge aşa fără nici o ţintă în noapte. Poate-i vis? Cine ştie ?

„De s'ar face ziuă odată!" Aceşta-i unicul gând ce-mi t iece alene prin cieeru-mi obosit, dar nu mă preocupă multă vreme, căci dispare îndată ca un izvor în pustie. In dreapta se deseaimnă aşa ceva oa аш castel înălţat pe u n vârf ele stâncă: va fi poate o ruină din evul mediu.

La răsărit zarea de lumină se deschide ca un ochiu dumnezee&c, se lăţeşte mereu ş i în puţină vreme ia dimensiuni aşa de mari» de gândeşti că

'R Martie JI..1Ö12 „ « • I B Ü W Ä » Pag. 8 nul. Toţi purtau pe piept sau la pălărie câte un carton cu inscripţia trăiască sufragiul universal! Marele meeting s'a ţ inut în piaţa Tisza Kálmán, •unde au vorbit toţi conducătorii socialismului delà noi împreună cu Beck Lajos, deputat justhist, S'a votat o rezoluţie pr in care ee cere sufragiul

universal, se condamnă atitudinea guvernului si se aprobă acţiunea partidului justhist, ca una care se întreprinde pentru „interesele poporului".. Poliţ ia din Budapesta a luat cele mai înt inse mă­suri de precauţiune, deşi socialiştii nu au dat nici un prilej de desordine prin purtarea lor demnă.

A fost manifestaţie şi la noi. Manifestaţia muncitorilor din Arad a fost.

de asemenea impunătoare. Mulţimea adunată în piaţa Tököly, locul de întrunire, era de vre-o 5000. S'au rostit trei discursuri, dintre cari unul româneşte. Oratorul român a fost dl Sava Damian/ tipograf, oare declară că muncitorimea română duce lupta cea mai grea, f i indcă trebuie să lupte şi pentru apărarea naţionalităţii sale (aplauze).

Adunarea a decurs în cea mai perfectă ordine.

Nou scandal în Camera. ; Audienţa lui Khuen.

"~" 'Arad, 4 Martie n.

Conflictul izbucnit, în şedinţa de Sâm­bătă a Camerei deputaţilor, între opoziţia justistă .şi preşedintele Návay a avut con-;' rinuare şi în şedinţa de azi. S'au înoit sce-; nele furtunoase de Sâmbătă: opoziţia şi-ai urmat tactica de până acum de-a dificulta;

•sumarul şedinţei trecute şi a împiedeca' intrarea în ordinea de zi prin discuţii îm ehest ie de regulament. ;

Noua interpretare severă ce-o dă pre-, şedinţele Návay regulamentului a provo-.; cat, însă. şi un conflict violent între pre­şedinte şi Justh Gyula.

Şeful opoziţiei justhiste l'a acuzat pe Návay că şi-a călcat cuvântul dat. Decla-, raţia aceasta a lui Justh a deslănţuit din nou patimile. Preşedintele a luat cuvântul, delà Justh. între aplauzele guvernamenta­

lilor şi protestările viforoase ale opoziţiei, oare a cerut imediat şedinţă intimă.

In culoare apoi fleputaţii guvernamen­tali au bătut pe un medic-veterinar care venise să-1 felicite pe Justh.

m Sonsaţia zilei a fost însă audienţa de

azi a ministrului-preşedinte contele Khu-en-Héderváry, care s'a dus la Viena ca .să ajungă la o nouă înţelegere cu guvernul austriac.

Despre evenimentele zilei raportăm în cele următoare.

Adresa ministrului de răsboi.

Ziarele vieneze anunţă că atât ministrul co­mun de răsboi, cât şi ministriul-preşedinte au­striac au adresat contelui Khuen-Héderváry câte o scrisoare prin care î i сет lămuriri asupra de­claraţiilor sale făcute în camera ungară.

Guvernul a desminţit ştirea aceasta, ca azi s'o confirme. Adresa a întârziat... f i ind adresată mi­nisterului de interne, de unde acum a fost trans­misă ministrului-preşedinte.

Audienta lui Khuen.

Din Viena se telegrafiază : Ministrul-preşedinte ungar contele Khuen-Héder­váry a sosit Duminecă seara la. Viena. Deodată cu contele Khuen a venit şi mi­nistrul henvezimii Hazar.

Azi, Luni, la orele 11 a fost primit, în palatul Schönbrunn, de Maj. Sa în au­dienţă specială. In cercurile bine infor­mate se afirmă că niinistrul-preşedirite şi-a exprimat înaintea Maj. Sale regretele că guvernul austriac,: prin atitudinea sa duş­mănoasă faţă de guvernul ungar, a dat nouă viaţă obstrucţiei care îşi trăia zilele din urmă.

Miniştrii unguri vor încerca să aplane­ze şi divergenţele de vederi cari s'au ivit intre cele două guverne în chestia refor­melor militare.

Contele Khuen a dat încă săptămâna trecută lămuriri asupra înţelegerii sale cu partidul kossuthist şi modificările ce se v o r introduce in reformele militare.

de eue de pe crestele munţilor năvăleşte un torent uriaş de lumină'ce îneacă toată valea. Soarele însă nu se zăreşte, dar îl ghiceşti, căci în partea opusă, la asfinţit, piscurile munţilor acoperiţi de zăpadă scânteie într'o lumină trandafirie ce arde: a fost cea mai frumoasă auroră din Alpi ce-am vă«nt-o ;

în viaţa mea. Dar totuşi nu poposim! Respiraţia e grea şi

scurtă. Uni i din noi gâfăiesc, pierd pasul sau >se;

poticnesc de vre-o piatră, căci e foarte greu eă mergi mai lungă! vreme în tact, fără sunet de goarnă sau durait de tobă. Gornistului e oprit eă, trimbiţe, căci ne-ar putea auzi duşmanul! Când se ridicase soarele de^) suliţă pe cer, am ajuns în­tr'un sat, unde am poposit un sfert de oră. Ne-am pus puştile în piramidă şi apoi ne-am repezit ca nebunii la fântână, căci ardeam de sete. Se ghion­teau şi dădeau unii peste alţii, de nu-ţi venia a crede că-s oameni civilizaţi,,cu studii înalte. După potolirea setei mi-am umplut bidonul cu apă), mi-am udat puţin faţa şi fruntea înfierbântată ce ardea ca focul, apoi m'am pus să privesc în jurul meu. Satul era mic, ca cele mai multe din satele tiroleze, numai eu vr'o douăzeci de case, f iecare

dintr'însele însă era o cetate. N u lipseau biserica, şcoala şi... cârciuma, cele trei nedespărţite insti­tute de... cultură din Tirol. Pe la fereşti, pe la porţi se ivise lume multă, privindu-ne eu uimire: bărbaţi, femei, copii şi fete, unele chiar foarte drăguţe. Intr'adevăr şi aveau ce privi! Par'eă e-r a i m nişte draci ! Ghetele albe de praf, iar feţele noastre aveau o culoare surie ca şi hainele. Ş i totuşi băieţii noştri ee dădură la glumit cu fetele, aşa din depărtare şi cam pe şojptite ca să nu ne vadă căpitanul şi locotenentul. Fetele chicoteau acoperindu-şi faţa m i pestelca şi ascunzându-şi capul după epatele celorlalte, cari ne priveau cu coada ochiului. Vr'o două femei veniră cu mere ca să ne împartă, dar n'avură când, căci toata! compania <j e voluntari se năpusti asupra lor, răs-tumându-le coşarcă cu mere în praful drumului...

.Uni i din noi scoaseră hărţile militare şi busolele ca eă ne orientăm, dar popasul fiind pe sfârşite, căpitanul ne dădu ordin de plecare.

Glumele şi ori ce vorbă amuţiră' ca prin far­mec, în locul lor însă răsuna numai tropotul pa­şilor noştri. Trecurăm podul peste rîul Adige şi după vr'o jumătate de ceas am dat de alt sat, St.

Lămuririle aceste însă n'au fost sufi­ciente. -

Furtună în Camerft. îndată după deschiderea şedinţei, preşedin­

tele Návay revine asupra celor întâmplate în şe­dinţa de Sâmbătă şi'şi exprimă d in nou regretele că în şedinţa trecută a făcut gestul pornit de-a da la o parte cererea unei şedinţe intime. Declară mai departe că întotdeauna va irespeeta dispoziţia regulamentului pr iv i tor la şedinţele intime (aplau-

6 e procedează la verificarea sumarului şedin­ţei trecute. Opoziţia difieultează sumarul şi pro­pune deosebite modificări. Apoi (provoacă o aprinsă discuţie la regulament. Discuţia pe alocuri e fur­tunoasă.

„Ţt-aî călcat cuvântat."

Ia apoi eu van turf Justh, care îl atacă pe Návay pentru volnicia săvîrşită în şedinţa de Sâmbătă şi-1 acuză că şi-a călcat cu­vântul.

Návay protestează, tremurând de agi-, taţie, împotriva insinuării şi-1 ameninţa că-i va lua cuvântul dacă va' mai folosi astfel de expresii.

Justh: Am spus'o şi Sâmbătă şi o re­pet şi acum: Preşedintele şi-a călcat cu­rantul dat!

Návay : Iţi iau cuvântul ! Se deslănţuie o adevărată furtună. De­

putaţii ies din bănci şi încunjură tribuna. Opoziţia protestează între izbucniri ^áfo-roa-se împotriva luării cuvântului. Din toate părţile se proferă ameninţări şi in­sulte. Opoziţia îi prezintă preşedintelui o cerere de-a declara şedinţa ca intimă.

Návay suspendă- şedinţa, părăsind tri­buna în mijlocul deputaţilor guvernamen­tali.

Bătaie. :

I n culoare agitaţia ia proporţii îşi mai mari. Deputaţii urlă. ţipă se ameninţă. Opoziţia de­clară categoric că nu-i v o r mai îngădui bti Ná­vay să presideze.

Justh este încun jurat de mulţime i. ... "s îi face ovaţii furtunoase. U n necunoscut ( • ; mă s'a constatat că este un medic-veterinar uiu o r o vineie) se apropie de Justh şi-i spune»:

— — — — — — m ii . . — — • — — • — — I — » - - ' m m

Andriau. de unde aveam să începem operaţiile. Lângă biserică, în vatra soţului, am poposit, odih-nindu-nc vr'un ceas şi mai bine. Satul acesta părea însă pustiu: fereştile îşi uşile deschise larg, nici un suflet de ora pe afară, ba nu ee auzia nici chiar lătrat de câne. Numai rrsotul şi un ţă'ran bătrîn se plimbau de-alungul bisericei, c u manile la spate, fumând din lulele şi vorbind numai eu col­ţul gurei. Biserica era deschisă, iar lângă biserică jos se ridica ispititoare o berărie. Spun adevărul: nici un voluntar n'a stat pe gânduri unde să intre, în biserică sau în cârciumă, -ci aproáipe toţi, 'cu­prinşi ca de o singură inspiraţie, se grămădiră în cârciumă.

. (Eu m'am dus în dosul bisericei să vizitez ci­mitirul ce-i încun jurat de u n zid înalt , de nici vântul n u poate să treacă peste el. Jn firidele din păreţil zidului sunt reliefuri în ghips ce repre­zintă icoane din martiriul ln-i TIristos. Ce cu­răţenie, ce rînduială, dar m n ' les ce linişte tai­nică era în cimitirul acela! Auziai numai foşne­tul vag al cipreşilor şi al pădurii de brazi ee ajun­ge până lângă zid. F u nu-mi pot închipui un mai frumos loc de odihnă decât la malul mării sau

B I TARI, LUCRATE CU GUST Şl IEFTINE să pot'căpăta numai la fabrica de mobile alui

Marosvásárhely, Széchenyi-tér 47 Székely és Réti,

Lucrul solid şi preţurile.ieftine e cauza că numărul cumpărătorilor noştri zilnc să înmuliesc. PflT T r u s b u r i c o m p l e t e jœxxttrxx m i r e s e . ~ЩШ Aranjamente admirabile pentru prânzitoare, dormitoare, saloane şi odăi etc. Mobile englezeaşti cu piele. Preţuri de tot ieftine.

Oamenilor acreditabili se vând şi pe lângă plătire în rate. în provincie Ia dorinţă mergem în persoană şi arătăm bogatul nostru catalog ilustrat.

T E L E F O N J V r . 2 Í 1 4 - .

— Vin. delà adunarea роройаіа şi'ţî aictue £е-lioitaTÍ, d-tale oare n'ai fost ales prin. bani şi voi-; •nicie... ;

Necunoscutul n'a putut să continue căci oj ceată de deputaţi, guvernamentali âl încunjurăi şi între bătăi- î l scot' aiîairădi'n culoare. >

Scrisori din Bucureşti. Prietenii literaturei franceze. — Jean Richepin: la Bucureşti. — Două conferenţe. — Carusso în^

România. *

Bucureştij 19 Februarie.

Interesul fată de cultura şi literatura fran-;, ce ia s'a manifestat în timpul din urmă destul de* puternic în capitală (prin înfiinţarea unui aşa nu-i mit „cerc al amicilor analelor". Scopul acestui cerc ar fi să întreţină cât mai viu contactul întrec publicul românesc şi literatura franceză, iar pe; de altă parte de a face propagandă în Româiua pentru râslpândirea cunoscutei reviste párisiénél „Les Annales". Cercul este pus sub prezidenţial reprezentantului din Bucureşti al Franţei. Mem­brii lui sunt recrutaţi d in elita bucureşteană, bătr-i baţi politici, scriitori şi scriitoare, cari au găsit un prilej (potrivit pentru a-şi arăta .recunoştinţa faţă de cultura franceză, oare me-a adus atâtea ele­mente bune ş i folositoare pentru cultura noastră, care ne-a adus şi atâtea deeavantagii, având în vedere falptul că. iniţiatorii adoptă î n primul rînd formele şi neglijează, sau nu pot înţelege esetnţa.s 0 coincidenţă ciudată găsim în împrejurarea că manifestările mai puternice ale acestui cerc au loc' tocmai acum, când se apropie binecuvântata zi de treisprezece Martie, ziua, în care s'a vărsat; sânge öald ş i tînăr, pentru apărarea culturei, li-' •teraturei şi limbei româneşti faţă de eutropirea influenţelor străine.

Dar (probabil foloasele unui astfel de cerc, în jurul căruia sunt grupate forţe, cari ar putea a-'-juta mult şi la înaintarea lifceraturei noastre na-' ţionale, se vor vedea mai târziu. Astăzi nu ne pu­tem da încă bine seama. Vedem doar atâta că re­vistele noastre luptă din greu, fără de mult con­curs din partea celor ce l'ar putea da, spre a pă­trunde, spre >a răspândi gustul de citit în soeieta-Ş tea românească. Tin cerc oare să-şi f ixeze drept program răspândirea ş i întărirea unei reviste ro­mâneşti mi-se pare nu există. Cel puţin în felul cum este alcătuit cercul de care am vorbit. Să nădăjduim că, luând pildă delà aprijinitorii revi­stei franceze, în curînd vom vedea înfiripându^se mici asociaţii în sccjpul de a asigura existenţa cu-

5 Martie № 4912

tarei reviste româneşti, care urmăreşte un ideal. Şi, dacă ne-ar fi dat eă vedem acest lucru, am fi; recunoscători entuziaştilor prieteni ai Analelor. '

« Ca un semn al dragostei şi interesului pe eare ;

ni-1 poartăi la rândul lor Francezii trebuie consi­derată vizita ^distinsului scriitor, membru al Aca­demiei franceze Jean Richepin, oare a sosit Joi 1

seara în Bucureşti. Primirea lui a fost cât se poate de călduroasă. O mulţime de oameni de li­tere, profesori, scriitori şi ziarişti au ieşit întru întimpinarea lui, salutându-l ca pe unul care în­trupează graiul niaţiumei franceze iubitoare ş i spr i ­jinitoare a tuturor pornirilor generoase. D in p a r ­tea scriitorilor noştri el a fost salutat de cătră; poetul Oincinat Pavelescu. Căldura, cu care poe­tul român a salutat pe colegul său francez l'a mişcat cu deosebire pe acesta. ;

Jean Richepin a ţinut la Bucureşti două con­ferenţe. Una a ţinut-o la Ateneu, vorbind despre; „Legenda lui Naipoieon", în faţa unui public nu-; me ros. Poetul francez a vorbit cu însufleţire des­pre acest m/are erou, care a cucerit o 'lume în­treagă im spre a o stăpâni ca un tiran, ci epre a răspândi în toate colţurile razele binecuvântate ale civilizaţiunei. S'a zis despre Napoleon c'a fost italian. A fost întruparea geniului latin, care a: reînviat în e l după.atâtea secole, a reînviat cu toată (puterea strălucirei lui. Cum a fost couside--rat acest om fenomenal de cătră contimporanii săi, ca ş i de cei ce au urmat, se vede din numeroa­sele cântece ş i legende ce ee păstrează încă şi azi în poporul francez, ca şi la popoarele, c u cari a-cest .erou a avut să lupte. O fi cunoscând scriitc-rul francez frumoasa noastră baladă populară din Ardeal în care ipoetűl nostru popular vorbeşte des­pre „Bunăparte" ?

A doua conferenţă a ţinut-o scriitorul fran­cez la institutul Pcmpilian, la cercul prietenilor Analelor. A vorbit despre basme şi zîne. Cercul. Amicilor Analelor a căutat săi sărbătorească în chip demn pe scriitor. Al te conferenţe le va ţmc la Craiova şi în alte centre ale ţării l

• Precum vedem dia ţări străine vin oameni de

seamă să ne cunoască. Ar fi timpul, căci iie cu­nosc aşa de puţini îşi, slavă domnului, ar avea ce să-i intereseze şi la noi. In multe Cazuri ar (putea să constate lucruri interesante cu privire la felul cum se reflectează în suifletele de curînd ridicate din liniştea patriarhală, curentele şi influenţele străine, gândurile şi principiile, la cari au ajuns alte popoare, în urma unei evoluţii fireşti.

Cât mânaţi de interesul de a cunoaşte un po­por latin cu aşa de frumoase însuşiri, cât aduşi

de noi, vin., tot mai des străinii. Mai alea că în timpul din .urmă s'au ridicat şi la noi localuri cari'ispitesc pe cei dornici de câştig, cari ae lasă robiţi hazardului. «Tocurile delà Casinoul din Con­stanţa au atras multa lume străină. Vor mai atra­ge. Deocamdată o ştire, oare în cercurile artistice a produs mare însufleţire. E vorba ca la vară cele­brul tenor Oarusso să vina la Sinaia, uoide, în sala Casinoului, oare acum se clădeşte, va da $ase concerte. Pentru aceste şase concerte ьэе plăteşte suma. de 80.000 de franci. Deşi s'ar păirea mare, suma nu este exagerată, având în vedere preţuirile enorme, cu cari artistul a fost angajat în alte o«-raşe mari. Carusso n'a mai fost până acuma în România. E prima vizită ce-o face el ţăiei noastre. Cei ce vor avea fericirea să-1 audă se vor mândri de sigur. ,

Deocamdată publicul mare din ţară se bucura de concertele pe cari marele nostru G. Enescu le dă în diferitele oraşe ale ţării. E o glorie a noa­stră şi e foarte frumoasă hotärirea ce a luat-o de a fermeca şi pe cei de un neam cu el cu străluci­toarea sia artă. Coresp.

Centenarul lui Nicolas Cretulescu, Bucureşti, 19 Februarie v.

La 1 Maa'tie 1812 s'a născut Nioolae Kreţulescu, unul din patrioţii cei mai de seamă, astfel cft anul acesta se împlinesc 100 de ani delà naşterea lui.

Nicolae Kreţulescu este cel dintâi me­dic român, diplomat delà facultatea din Paris în 1839. El a pup bazele studiilor medicale tri ţară înfiinţând şcoala de chi­rurgie delà spitalul Colţea în 1842 şi pu­blicând primul tratat român de anatomie descriptivă în 1843. Din aceste începuturi a eşit şcoala lui Davilä, care apoi devine facultatea de medicină.

Kreţulescu a fost membru şi preşedin­te al Academiei Eomâne, pe oare primul a dorit s'o înfiinţeze. El a fundat societa­tea de ştiinţe şi Ateneul, al cărui preşe­dinte a fost mulţi ani.

In istoria politică a ţărei, Nicolae Kre­ţulescu ocupă un max'e loc prin activitatea lui timp de aproape o jumătate de secol.

sub streşina unei păduri de brazi, al căror şuet e aşa de melancolic şi de misterios ca de harfe ne­văzute, ca nişte voci d in altă lume. Tirolezii şt iu să îngrijească de morţii lor dragi ce dorm som­nul veşnic. Ţarina de pe morminte, nu-i îngră­mădită ca la noi după cum voieşte groparul, ci ei o netezesc şi fac cărări printre moTinimte, de gân­deşti căns mişte straturi de flori. Zică cine ce va vrea, dar şi acesta-i u n .semn de civil izaţie! Fie­care mort are la caip o cruce de piatră sau o figurai de sfânt, cu fotografia răposatului şi c'un vas de piatră pentru aghiasmă. Citesc o inscripţie ger­mana : : aici se odihneşte în Domnul răposatul N . N. zdrobit în primăvara anului 1890 de o lavina în sudul Ti rolului...

A m ieşit din cimitir, din această împărăţie a morţilor, gânditor şi cu inima plină de evlavie sfântă, ce se împrăştia ea fumul la vederea (puşti­lor aşezate în piramidă. Căpitanul ne chemă pe lângă dânsul şi dădu ordin eă scoatem hărţile mi­litare ş i busolele, ca eă ne orientăm, căci îndată trebuie să mergem la luptă.

Ni l mult după aceea am apucat-o la druim prin grădini, peste garduri şi pe sub butucii de vie .

Când eram pe la marginea satului, auairâm cele dintâi pârăiri de puşcă şi bubuitul deprimător a l mitralierelor. „La pământ!" răsună comanda ser­gentului şi fiecare ee tupilă suib nişte butuci de vie, — cultură italiană. Duşmanul erâ înaintea noastră, dar îndărătul nostru era... prietenul! S e ridica o casă în etil şviţerian şi în balconul caaei cine stetea ? O fată, o frumuseţe de fată ce rîdea de noi cum zăcem î n colbv Uitarăm cu toţii ş i de duşmanul ce împuşca, înaintea noastră ş i de disci-ţplmă, ş i priveam la frumoasa din balcon zîmbmd şi trirniţandu4 sărutări cu mâna, chiar şi sergen-, tul. Tinereţe, t inereţe ! trecătoare ş i drumeţe !

D e ce a fost mai pe ;urmă, puţin îmi ipasă! Şt iu e'am alergat prin spini, peste şanţuri, ne-am tâ­râit gâfăiimd pe coate şi în genunchi, cu sufletul la, gură şi cu limba de un cot, urnii au căzut într'un părău adânc muindu-se până subţiori, iar când am ajuns (pe câmpul de luptă era prea târziu: lupta se dăduse fără de noi, şi batalionul nostru o pierduse din pricina voluntarilor, cari formau rezervele şi nu veniră la timp îmtr'ajutor. Ce are a face ? .Sunt sigur că nimeni dintre noi n u umbla cu gânduri de sinucidere din pricina asta. c i toţi erau veseli în inima lor, că după! atâtea neeaizuri

şi nevoi, li-a surîs o fată frumoasă într'o dimi­neaţă cu soare.

A m mers pe urmă să ascultăm critiça împreună cu ofiţerii. Mai bine nti mergteaiit, căci toată vina, toate păcatelfe şi toate (ponosurile au căzut pe ca­pul nostru. Atâta pagubă să f ie î n ţara Moldovei ! In pauiza de zece minute ce a urmat, am mâncat cu toţii boiereşte: pâne goală şi am băut apă din bidon ! A p o i iarăşi la drum, spre casă, toate com­paniile, ţpe o căldură şi pe-o colbărie ce te înădu­şeau, ş i e doar luna lui Ianuarie! Noroc că i-au pus pe voluntari, ca fiind mai subţiri, să meargă 1

în frunte! bazadar cânta fanfară militară ça şă. ne mai animeze, noi mergeam Ca nişte automaţi, ca în vis, iaşa ©ram de frinţi de oboseală şi aö foame. Şi după aceea mai vena şi setea şi som­nul eă ine chinuiafică! gura-mi era uscată ca iasca şi pleoapele grele ca de plumb, căci ne sculasem cu noaptea în oap, şi numai disciplina cea de fier ş i frica să nu calce celelalte companii peste noi , ne mai ţineau, căci de altfel înecam fi trîntit în vr'un şanţ să! dormim cel puţin 24 de ore. Sfârş i ţ i de puteri 'am ajuns la 4 sau 5 ceasuri p. m. acasă, unde (ne aştepta prînzul,

N . Beraagliertri,

W/atom ЩЩІ Arad, strada Deák Ferencz 40 a.

în faţa hotelului »Vass«.

Băcănie Atonă. Recomandă publicului prăvălia sa de coloniale şi delicatese, înfiinţată după experienţa câştigată în cursul mai mul­tor ani, şi asortată întru tot corespun­

zătoare cerinţelor timpului.

Are*în depozit şuncă de Praga, costiţe afumate, mezeluri, tot felul de delica­tese, brânzeturi, şampanie fabricat fran­cez şi indigen, cognac, liqueruri. Fructe sudice, mandarine şi mere de] Tirol.

Telefon 890.

5 Martie n. 1912 „ Í B I B Ü N A * Pag. 5

După ce a luat parte î^serfltiată la re­voluţia d«Ja 1848, ocupând postul de revi­sser de judeţe al Munteniei- Mari, şi pe ur-

,ma exilat, Kreţulescu a fost ministru şi prim-ministru a lui Cuza-Vodă. .

In acest t imp el a organizat ministe­rele de interne si justiţie, învăţământul şi a<elaborat' împreună cu Vasile Boerescu şi Costa Foru noile codice civil şi penal.

Ca prim-ministru a căutat în tot tim­pul să ajute pe Cuza în măreaţa sa operă, mai ales în chestiunea secularizărei ave­rilor mănăstirei greceşti prin seefestrarea veniturilor şi odoarelor lor, scoţând în a-<jelaş timp limba greacă din islujba biseri-cei române.

Sub domnia M. S. Regelui Carol, Ni-oulae Kreţulescu a fost ministru de lucrări publice în 1 8 7 1 — 7 3 când era timpul or-ganizărei căilor ferate şi rezolvirea mult încărcatei chestiuni Strusberg, la care a ajutat mult prin dreapta lui judecată. Ca ministru de culte a luat un deosebit inte­res la reorganizarea învăţământului nostru şi l'a pus pe baze noi.

In toată lunga lui viaţă Niculae Kre­ţulescu a fost condus numai de un singur ţe l : binele ţărei sale. El s'a ocupat de în­treaga desvoltare a poporului român pe care Га iubit cu tot sufletul său şi şi-a ser­vit patria cu dragoste, cinste şi desinte-resare.

Este dar o dreaptă recompensă că după cât ştim i-se va celebra centenarul. S'a ho­tărît la Academie să se ţină în ziua de 2 Martie, Vineri, o şedinţă solemnă în care <1. Á. Xenopol va vorbi despre N. Kreţu­lescu şi la Universitatea din Iaşi în ziua de 4 Martie.

La facultatea de medicină Drul Tho-m a Ionescu a organizat pentru Joi 1 Mar­tie o serbare în care va comemora, pe în­temeietorul studiilor medicale în. ţară.

Comunicarea d-lui R. Iorga la Academie.

D u p a cum am anunţat ct. N . Iorga a făcut Vi -meri la Academie următoarea comunicare: Cărţi si reviste tipărite si netipărite, în colecţia G. A-sahi.

b i pr imul rînd d. Iorga a vorbit de un cata­log al cărţilor t ipărite de G-h. Assachi, şi găs i t de d. Creţu, căruia, d-sa î i aduce mulţămiTi pentru această faptă.

Acest catalog este însemnat mai ales iprrii în-siratrea numelor a 60 de manuscrise, cari dm "anu­mi te motive au rămas netipărite .

î n a i n t e însă de a vorbi despire cuprinsul ace­stui catalog, d. Iorga a aanintit împrejurările în cari Asaohi şi-a întemeiat t ipografia şi mai pe urmă l i tografia .

Asachi fusese însărcinat l a 1829 să scoată o foae de informaţi i pe care la început o tipărea î n tipografia Mitropoliei . I n această t ipografie, deşi n u se menţiona pe broşuri, se tipăreau şi cărţi cu cuprins profan.

D. Iorga înfăţişează o traducere a cunoscutu­l u i roman, Paul şi V irg in ia , tipărită la 1831 la laişi, cu siguranţă în t ipogtaf ia Mitropoliei.

La 23 Decemvre 1830 Asak i capătă concesiu-aiea tipografiei, care a început să funcţioneze abia ţprin anul 1832. Cauzele acestei întârzieri a fost procurarea marinelor şî l îterilor necesare, cum jşi găsirea lucrătorilor.

«Cele dintâi cărţi tipărite й ѳ noua tipografie a u fost: Manualul lui Săulescu, o lucrare foarte buna, şi Istoria Rusie i tradaisă de Asaki.

[Relativ la întemeierea l i tografiei există î n cc-feeţia H a e i Const. P o n o scrisoare a lui Asaki

«din 1826, în care spune că a pregătit o l i tografie a Ţarului Alex . I .

Asaki are meritul covârşitor de a fi dat lito­graf ie i unul din cele mai frumoase avânturi.

Tot Asaki a introdus ilustraţie î n calendare. D . Iorga a prezintat un calendar dela 1851, găsi t La Pari», şi oare cuprinde o seamă de ilustraţiuni istorice.

Asaki a mai întemeiat şi o falbrică de hârtie la 1841, obţinând dela guvern u n monopol pe 1841, care însă n u a dat rezultate bune.

A vorbit apoi de cărţile şi manuscrisele men­ţionate î n acest catalog.

Manuscrisele le împarte după cuprins : I ) Literatură şi ştiinţă. I I ) Manuale. D i n prima grupă citează poeaiile lui Săulescu,

o Eneidă în proză, o traducere a istoriei imperiu­lui Otoman a lui Cantemir, etc.

D i n cealaltă grupă menţionează diferite ma­nuale .de şcoală întocmite de dl iStoioa, traduceri de G/usty, Stamate, şi unele proprii ale lui Asaki.

Cronică din Paris. Statuia marelui Cardinal. — Inteţirea patriotis­mului francez. — O inovaţie emoţionantă. — Sărbătorirea lui Camille Flammarion. — Frumo­

sul V i l l e d'Avray!

Paris, 29 Februarie. „Fireşte că la Paris se s imte lipsa acestei sta­

tui'.'!" Mi-am şopt i t cuvintele aceste cetind în gazetele franţuzeşti că marelui cardinal i-se va ciojpli chipul î n marmură pe una din pieţele me­tropolei. îŞi mă întreb cu mirare: cum de n u s'a făcut lucrul acesta de atâtea veacuri? Istoria Franţei n u s e poate concepe fiară numele lui Ri­chel ieu; gloria regalităţii franceze s i mai puţin.. . Căci acest omuleţ slab şi uscat, cu chipul searbăd s i cu ochii fosforescenţi, reci ş i ficşi ca de t igru a fost de fapt continuatorul lui Ludovic X I ; lor li-se dafcoreste îngerramehiarea puterilor feudale d in această ţară şi converginţa tuturor autorită­ţilor politice ş i religioase, înspre (persoana rege­lui. Cardinalul de Richelieu!. . . ce n u m e impre­sionant în istorie ! ce voinţă neînduplecată într'un trup jilav!.. . P e dinaintea ochilor îmi trece ca într'o bruma epoca lui Ludovic X I I I cu favoriţii şi comploturile e i , cu eşafodul ţpe care cardinalul a făcut să curgă atâta sânge de nobili : Cinq-Mars, de Thoun, etc., c u muşchetarii s i gărzii ei, ş i mai ales cu f igura semeaţă a lui Corneille, formida­bilul rival în literatură al marelui ministru... Tot Richel ieu a fost şi întemeietorul ilustrei Acade­mii , această instituţiune fără rival în lume. Şi abia ascum s e gândesc Francezii să-i ridice o sta­tuie la P a r i s ! D e ce? Mister... Căci nu cred ca pricina să f ie fajptul că Vigny i-a refuzat simpa­tiile sale, recunoscându-i totuş grandoarea, în pa­gini magistrale ; ar fi avut vremea Francezii să-1 înfataşeze în piatră înaintea ori după existenţa marelui poet... Adevărul e însă că î n curînd Ri­chelieu se va înălţa î n marmură, în mijlocul ace­stui Paris ipe care Га stăpânit odată c u o mână de fier. Să! ne mulţumim cu atât. Mieux vaut tard quejamais.. .

— Este ceva frenetic în patriotismul francez din ziua de azi. Acei cari şi-au închipuit vre-odată că această mare naţiune a pierdut din legendara ei energie, d in ambiţiunile ei de supremaţie asu­pra lumei, să comtempleze o clipă uimitoarea miş­care, ce are loc acuma în sinul ei. A făcut Franţa şi greşel i în existenţa ei , dar şt ie să şi-'le repare la vreme. V'am scris în cronica mea trecută de is-bucnirea fără de pereche a entuziasmului în fa­voarea unei superiorităţi covârşitoare a aviaţiu-nei militare din această ţară. V'am vorbit mai ales de importanţa pe oare o are în acest sens iniţiativa particulară. Curentul acesta merge crescând din zi în z i ; numai l iste de subscripţie pentru cum­părare de aeroplane, prin oraşe ş i prin sate, jprin teatre, instituţiuni financiare, comerciale şi indu-«triaQe, prin licee şi pr in magazinele de manufac­tură, pretutindeni, pretutindeni. Iniţiativa acea­sta a luat-o ziarul „Le Matin"... S i c ine credeţi că-1 secundează cel mai mult? Cotidianul „Le Journal". E într'adevăr surprinzător acest fatpt pentru acei cari cunosc duşmănia atroce care a desbinat întotdeauna aceste două mari gazete. Cum e însă vorba de binele miblic. vrajba înce­

tează, urile personale se potolesc, insultele amu­ţesc ş i <Jare de care se întrece în .a binemerita d i n .partea Franţei. Spectacolul e demn şi solemn.. . Graţie Ini, aviaţrumea militară câştigă, nemărgi­nit. Căci -viitorul este al~ aviaţiuuei ; lucrul acesta se s imte, s e ghiceşte. Puterea militară, a cărei f lot i lă aeriană va fi cea mai numeroasă ş i cea mai bine organizată va avea, într'un eventual răsboi, cele rniai multe şanse de biruinţă. S i fi indcă Franţa şt ie aceasta, ea se pregăteşte mereu...

— Alaltăieri seara, a m asistat la şcoala pri-< mară din rue St.-Ferdinasnd (Quartier des Ternes)! la o scenă care m'a înduioşat adânc. Trebuie să1

ştiţi că î n localul fiecărei şcoli primare s e aflăl câte o imensă bibliotecă publică, numită Biblio­teca municipală, care împrumută locuitorilor din' foburgurile respective, cărţi de literatură 1, de arte, de şti inţe etc., gratie şi la domiciliu. Să mai ş t i ţ i că la Paris este obiceiul ca foştii elevi ai şcoalelor. primare să organizeze în şcoli le unde au învăţat, spectacole, concerte, etc., ce l puţ in «dată pe lună 1

şi la care sunt convocaţi toţi cetitorii bibliotecei de care am vorbit. Î n f iecare an foştii e levi ai şcoalelor primare — actuali miniştri, deputaţi, scriitori, artişti, lucrători, negustori, milionari — s e 'adună la un ibanchet spre a-şi s tr înge manile , ca nişte foşt i colegi de copilărie, spre a-şi aminti c u drag de frumoasele ş i îndepărtatele zile de demult. Numele lor se păstrează în nişte registre enorme, c e se umple tot mai mult, şi scriitorul acestor rîinduri a cetit mu de mult c u lacrimi îni ochi la şcoala primară! din rue de Richelieu, pro-jpriul său nume, a le căror slove au pălit de mai bine de douăzeci de ani de când sunt fixate pe hârtie. D a r să revin la ce începusem eă povestesc* Alaltăieri seara, actualii e levi ai şooalei primare din strada Saint-Ferdinand au fost c u toţii foto­grafiaţi pentra cinematograf, c u gesturile ş i zîm-betele lor familiare, pentru a se-putea contemplai peste zece, douăzeci, treizeci de ani şi chiar mai' târziu. La fe l se întâmplă în toate scoaîele pri­mare din Franţa: elevii sunt fotografiaţi pentru a retrăi întotdeauna în faţa ochilor lor de bărbaţi sau de moşnegi, aşa cum sunt acuma : nişte copii veseli ş i sglobii . Şi găsesc că aceasta e pânăi acum cea mai nobilă, cea mai profund omenească între­buinţare a cinematografului. . .

— S'a sărbătorit la Paris cu multă dragoste a şaptezecea aniversare a ilustrului astronom Ca­mil le Flammarion. Moşneagul e încă verde,, ochii î i sunt vioi, pasul ferm. Cât de mari merite are de fapt acest admirabil scriitor şi mare savant, care este cel dintâi popularizator al ştiinţelor as­tronomice, în nişte opere c u calităţi literare ne­contestate. Camille Flammarion ne-a asigurat de încrederea pe care o are într'un vi i tor mai bun! ş i mai blând. „Ga şi stelele pe cari le privesc de. atâţia ani şi pe cari le văd, unele arzând de un! foc aprig, altele c u o lumină mai dulce, mai po­tolită — întocmai ca aceste planete a căror do­goare mistuitoare s e domoleşte cu vremea, instincn tele, la început mai sălbatice ale oamenilor, s e vor, îmblânzi din ce în ce mai mult, pentru a a junge la sfârşit să semene mai de aproape cu indulgenţa, cu bunătatea ş i cu altruismul blândului Ohrist"« Mai amintesc, că autorul Uranei, al Astronomiei 'populare ş i al Viselor înstelate s'a ocupat foarte mult î n viaţa sa cu partea misterioasă ş i impab pabilă din sufletul omenesc şi a scris bucăţi ad-< mirabile asupra hipnotismului, dedublărei şi iapa* riţiunilor bizare, semnalate de unii savanţi. Ca­mille Flammarion a fost bun prieten şi colabo­rator al savantului i tal ian Lombroso, mort n u de mult .

— Primăvara! primăvara înălbeşte ceruu şi! încălzeşte suflarea vântului molatec. Zilele s u n t duioase, apele Senei oglindesc razele de soare îni verdele lor profund. D e dimineaţa până seara co-< lind împrejurimile Parisului, căci mi-e dor de spaţiu vast, de maturai curată. Rătăcesc prin (par­cul dela Saint-Clond, pe colineleMeudonului, p e şesul dela Sueresnes, prin majestuosul Versail les, prin nobilul ş i melancolicul iSannois... Dar cine-mi poate numi o regiune mai încântătoare ca Ville* d'Avray, la douăzeci de minute de Paris? U n d e guşt i u n farmec mai intim ca în acest burg i lu­strat de şederea lui Balzac, a lui Corot, a lui Gam-betta? Aştept cu nerăbdare toiul |primăverei, cui plasa ei de verdeaţă, cu umbra copacilor stufoşi* Atunci Vi l l e d'Avray e neîntrecut. Soarele îşi; revarsă lumina peste dealuri ş i vâlcele smălţuite cu flori, peste castele minunate cu turnuleţele

Pag. б „ T R I B U N A " 5 Martie n. 1912

scă lda te în azur ; cl ' l icăreşte pr in desişul pădure i iji ee împrăş t i e ea o s cu rge re de 'aur (pe s u p r a f a ţ a e k ş t e e l o r l impezi c a n i ş te oglinzi . Zidur i vechi, î na l t e şi masive, pe cari le Entrée cu lmi le de u n verde î n t u n e c a t al p a r c u r i l o r seculare , împrejuesc [palate m o d e m e şi medievale . P r i n imense le g ră ­d in i suspendate troc, c a n i ş t e arărtări d in basme, cas te lane -vaporoase î n rochii lung i d e gaze şi c u (pălării f lo ren t ine p e cap . P e l a fe res t re , în do-Bu3 perdele lor t rase , se iveşte câ te o m â n ă pal idă d e femee, îneca ta în mâneci de dan t e l ă ş i scl ipi­t o a r e de inele . I a r î n .depăr ta re , de-asupra l anu­r i lor bogate , şerpuieş te d r u m u l de f i e r ; locomo­t iva şi vagoanele p a r niş te jucăr i i de copii -văzute p e înă l ţ imea -ameţitoare a viaductelor . . . T o t u l e ca lm, fastuos, şi sub l im; jpeisagole s u n t d in l ini i s imple şi l a r g i ; ó pace b lândă se revarsă, d in ce-a-ul vas t ş i profund. . . Ş i mi-e dor de toiul pr imăve-rei , de copaci i verzi d i n Vil ' le-d'Avray.. .

C. R. B.

Greva din Anglia. At i tud inea greviş t i lor a lua t u u caracter osti l

am n u m a i p rop r i e t a r i l o r de mine , c i şi guvernu­l u i ei au tor i t ă ţ i lo r , fapt care a revoltat în t reagă op in i a publică. î n t r e a g ă presa şi-a î nd rep t a t as­cuţ işul împo t r iva greviş t i lor , i a r p r imul -mi i i i s t ru Asqu i t s 'a re t ras de pe t e renu l pa r l amen ta r i lo r lăsând desfăşurarea evenimente lor în voia ei.

I a t ă noi le t e legrame a s u p r a mişcă r i i g r e v e i :

Influinţa grevei.

Londra, 3 M a r t i e . — In f lu in ţ a grevei să re­s i m t e i n m ă s u r ă mare . Ci rcu la ţ ia pe l in i i le fe-.trate este aproape sistată. T r e n u l de P a r i s n u mai merge . D i n Londra n u mai pleacă n ic i un tren. special . De asemenea t r e n u r i l e locale nu mai aneng.

Negus to r i i se folosesc de ocazie p e n t r u a r id ica p r e ţ u r i l e la m ă r f u r i , mai ales la art icolele de con­sumaţ ie . P â n e a este foar te scumpă. Peş te le , -mân­carea cea «nai necesară a populaţ ie i să race de ase-anenea e foar te scump. E r i mai m u l t de un mi­l ion de munc i to r i s'au pus î n grevă. N u m ă r u l gre­vişt i lor creşte mereu. I n decurs de două săptă­m â n i n u m ă r u l lor va fi de 4 mi l ioane .

Acţiunea de împăcare a guvernului.

Comunicarea p r i m u l u i m i n i s t r u d e s p r e în­t re ruperea t ra ta t ivelor ia făcut o impres ie foar te j-ea în cameră. Min i s t ru l a spus, că de lega ţ i i mun­ci tor i lor au plecat p e n t r u a in f lu in ţ a pe ade­ren ţ i i lor să'şi modi f ice fprertcnţiile. ' I n cazul

când s ' a r p u t e a ob ţ ine vre-un rezu l ta t în această d i rec ţ ie se vor relua d in nou pa r l amen ta r i l e .

Armata şi greva.

Londra, 3 Mar t i e . — L a min i s t e ru l de răsboi s 'a ţ i n u t o consfătuire a şefilor a rmate i , La care a u p a r t i c i p a t un m a r e n u m ă r de genera l i . S'a l u a t hotăr î rea de a n u se d a nici un concediu n ic i u n u i soldat.

A r t i l e r i a s'a î n a r m a t cu puş t i d e răsboi . Se vede că în t rupe le p rov inc ia le n u au n ic i o în­credere dovadă că garnizoana d in Glasgov a fost î n t r e a g ă desarmiată. L a m i n i s t e r u l d e in t e rne

ş i la cel de răsboi s'a ins t i tu i t un serviciu de noapte .

Incăpăţinarea şefilor grevişti.

Londra, 4 Mar t i e . — Delegaţ i i greviş t i lor s 'au î n c ă p ă ţ î n a t a tâ t de m u l t încâ t n u voesc să s tea de vorbă cu p r i m u l min i s t ru . „N 'ovem ce dis­c u t a ! " s p u n ei categoric. D e asemenea an declarat, că n u vor p r i m i n ic i f ixarea p r i n lege a min i - ' anului de salar .

Greva se continuă.

Londra, 4 M a r t i e . — E cred in ţa genera lă că g r e v a n u se va încheia curând, cu toa tă m u n c a ce se depune p e n t r u ap lanarea divergenţelor .

Influinţa grevei asupra străinătăţii.

Stettin, 4 Mar t i e . — Dezastrul grevei lucră­tor i lor mine r i din Anglia se res imte şi aci. J o i s 'au descărcat u l t imele t r a n s p o r t u r i de cărbuni . 'Aceasta e cu atât ma i dezastruos, cu cât că rbun i i englezeşt i aveau marc însemnăta te pen t ru indu­s t r ia de aci .

Bruxelles, 4 M a r t i e . — Comite tu l cen t ra l al organiza ţ i i lor munoi to r imei a adresa t proprieta­r i lor do mine un memoriu pr in care ce re ea se s ta­bilească un min im d e sa la r de 7 f ranci pe zi: I n caz cont ra r 250 de m i i de munc i to r i vor de­clara greva . L a Anver s au sosit mai m u l t e co­răb i i nemţeşt i pen t ru a t r a n s p o r t a c ă r b u n i î n Angl ia . H a m a l i i d in port. însă au refuzat să în­carce .corăbiile.

Paris 4 "Martie. — Secre ta ru l o rgan iza ţ i i lo r munci toreşt i d in F r a n ţ a a adresat comi te tu lu i central al asociaţiei miner i lo r d in Ang l i a , o scri­soare, p r i n care-i comunică, că sunt ga t a a de­clara şi ei o g revă p r i n care să 'ş i ara te s impa t i a fa ţă de tovarăşi i lor în sufer inţă .

P r e ţ u l cărbuni lor în F r a n ţ a s"a u rca t în mod ex t r ao rd ina r . La H a v r e de pi ldă s'a încă rca t 14 franci la tonă >adecă 5 0 % .

Contra revoluţie în China. O intervenţie a puterilor.

In Mandşur ia Chinei nordice s 'a produs o pu te rn ică reac ţ iunc a m i şcă r i i revoluţ ionare . Ma-ndşur ien i i au porn i t o violentă cont rarevolu ţ ie . P r i n ţ u l m a n d s u r i a n T ş i n g s'a proclamat împărat- ia] C h i n e i de nord cu reşedinţa în P e ­k i n g . In n o u a capitală revoltele ei ag i t a ţ i i l e se cont inuă .

P reşed in te l e provizor iu al I tepubl icei Chineze Yuan-Si-Kai, oare se află încă în P e k i n g ee află în t r 'o s i tua ţ i e desperată . Se pare , că acesta a fost to tuş i p rea opt imis t , când şi-a înch ipu i t că s ingur decre tu l de abzicere al împără tese i văduve c m de a juns , p e n t r u a se în lă tura întreg an t agon i smul d i n t r e N o r d şi S u d . N o r d u l Chinei n ic i astăzi n u are c red in ţe republ icane, ci se pare. că ţ ine m u l t la d inas t ia Mandsu . Răsboiul civil se conti­n u ă cu toată proclamarea rcpubl icei ş i a m e n i n ţ ă să ioc un carac ter ostil s t ră in i lor d in Miandşuria.

'Ş t i r i le p a r t i c u l a r e sosite la P a r i s dau eveni­mente lor d in P e k i n g o înfă ţ işare foarte critică. In car t ie ru l d ip lomat i e s'au luat d i n iniţ iat ivă par t i cu la ră cele m a i serioase m ă s u r i pentru a se împiedeca o eventuală încercare de devastare şi incendiare . Pol i ţ ie i i m kse poate da nici o încre­dere, deoarece şeful i>oliţiei se ţ ine ascuns de fr ica a ten ta tor i lor . Arma ta este î m p ă r ţ i t ă în două g r u p u r i duşmane. O p a r t e republ icană şi a l ta im­per ia l i s tă . Cea ma i m a r e p a r t e d i n t r e ofiţeri nu vrea să. ş t ie n imica de republ ică . E i voose eă creeze o d ic ta tură mi l i t a ră , până la sosirea tru­pelor d i n provinc ie credincioase d inas t i e i , « a r i s e apropie cu pas g r ă b i t s p r e capi ta lă şi în proximul moment pot i n t r a în P e k i n g pe p o a r t a de sud a oraşu lu i .

Yiuan-Si-Ivai, s'a refugiat. în pa la tu l ministe­ru lu i de externe , u n d e p r imeş te ş t i r i le cele mai cont rad ic tor i i .

i S e dă. ca s i g u r ă o in tervenţ ie a pu te r i lo r s t ră ine . O ş t i r e r ecen tă cu da ta de 3 Mar t i e spune , c ă

J a p o n i a a făcut pu te r i lo r o p ropune re of ic ia lă să î n t r e p r i n d ă o ac ţ i une comună în China .

A s u p r a u l t ime lo r evenimente p r i m i m u r m ă ­toarele in formaţ i i te legraf ice :

Starea de asediu.

Londra, 3 Mar t i e . — Pre şed in t e l e rcpubl ice i Chineze Yuan -S i -Ka i a proclamat s t a rea dc ase­d iu în capitala P e k i n g .

î n a i n t e a pa la tu lu i de vară în Van-tsu-san s ta­ţionează două mii dc soldaţi c redincioş i î m p ă ­ratului.

Devastări în Pek ing .

bonéra, 3 Mar t ie . — ,-Daily T e l e g r a p h " serie în număru l său de az i : E r i seară au fost deva­s ta te şi incendia te de soldaţi i revoluţionan-i şî a-cele pă r ţ i ale oraşului , car i fuseseră până acmii cruţa te . S i tua ţ i a este desperată .

D in Paotingfu vin ş t i r i , că t rupele diviziei ' Y I-a, urmează exemplu l camarazi lor lor din Pe­king şi dau foc o ra şu lu i în toate pă r ţ i l e . Ace­leaşi ş t i r i a l a r m a n t e v i n şi d i n î m p r e j u r i m i l e o ra ­şu lu i Tient sin. Revo lu ţ ionar i i intenţ ionează să i n ­t r e î n oraş şi să'l devasteze.

Concertul lui Enescu In Budapesta. Budapesta, 3 M a r t i e st. n .

I n t r e concertele ca r i s 'au dat. în i a r n a aceasta î n cap i ta la ţ ă r i i remarc pe cele diin 1 ş i 2 M a r t i e s t . n. ca cele mai s t ră luc i te , p r i n faptul că la ace­stea a u debu t a t a r t i ş t i cu r e n u m e mondial. P e n t r u mii Români i f ap tu l e de o îndoi tă impor t an ţ ă s t ând în f runtea acestor a r t i ş t i celebrul violinist. ivnnân (!. Enescu. Acest a r t i s t care, a ju t a t ş i îm­bă rbă t a t de regina Carmen Sylvia, a s tudiat l a şcoala celor ma i mar i maeşt r i ai t i m p u l u i , ca l l e l lmesbergc r , Marsyk , Messonet şi F a u r e ş i şi-a e luptot u n loc de f r u n t e î n t r e ar t iş t i i d e azi ai E u r o p e i , d u p ă mul te le succese din s t r ă i n ă t a t e a ven i t ş i în capi ta la ţ ă r i i noast re însoţi t de cel mai mare eellist de azi, Pablo Casais, de mare l e p i an i s t Tooey ş i de orchestra . .Wiener T o n -ki ins t le r" d i n Viena .

D e j a î n p r i m a seară şi-a cuceri t o s i m p a t i e 7ief>oritoare în publ icul ales din sala cea m a r e a „ l î edu t e i o răşeneş t i " p r i n executarea mă ias t r ă

si p l ină de că ldură a concer tu lui h moll de S a m î -»Saen. Enescu e u n u l d in cei m a i excelenţi r e p r e ­zentan ţ i ai şcoalei franceze. Aplauzele nu s 'au mai s fârş i t , astfel că ar t is tul a fost s i l i t să execu te câteva bucăţi afară, de p rogram.

Tot a t u n c i a cântat, p r iv ighie toarea spaniolă M. Barrientos câteva a r i i de compozitor i i ta l ieni excelând mai ales în ,,Lucia di Lauimcrmoor" de Donizet t i .

A doua scară a fost şi mai s t ră luci tă . Arunc i am văzut pe cei t re i a r t i ş t i : Casais, Enescu ş i Torep î m p r e u n ă , executând, cu acompan iamen tu l orhest re i condusă de Notlbal, un concert de Bra­me şi u n u l di' Beetheven. A lă tu r i de Casais şi Tove a cari «un t deja cunoscuţi în Budapes t« , Enescu a dovedit că şi el e demn de aceleaşi s im­pa t i i . A excelat mai ales p r i n t ehn ica lu i ex t r a ­o r d i n a r ă , p r i n că ldura tonului şi p r i n pr iceperea adâncă a peselor executate. T r i l u r i l e lu i s u n t cele mai desăvârşi te . Ne-a plăcut ma i ales în p a r t e a a doua a concertului Brahms în — andan te .

Publ icu l din sală a fost ales d in tot ce a r e ca­p i t a l a mai elegant şi mai cult. Ani r e m a r c a t in sa lă şi pe arhiducele Losif cu famil ia sa. Din pri­mi rea călduroasă, care i-s'a făcut a r t i s tu lu i român am înţeles a t â t , că el va pu tea veni câ t de des in capitala ţ ă r i i noas t re f i indu-i a s igu ra t ă s impa t i a şi a d m i r a ţ i a sinceră a publicului d in capi ta lă .

Noi R o m â n i i , adunaţ i — dure re — î n t r ' u n n u m ă r foarte mic, i-am făcut (na ţ i i s t r igându i la i e ş n e un „să t ră iască" d in toată in ima . P e fa ţa a r t i s t u l u i s'a văzut în momentu l acela o vie şi plăcută emoţie. Ne-a d a t câtorva au togramul , a vorbi t foarte drăgălaş câteva vorbe cu cei cari îl î n c u n j u r a u şi apoi a d i s p ă r u t î n odaia ar t i ş t i lor .

I a r noi , pu ţ in i R o m â n i , ne-am simţi t în seara, aceasta mai veseli şi ma i acasă în acest o raş atât. d e s t r ă in pen t ru noi . Chipu l frumos şi i m p u n ă ­t o r a lui Enescu a r ămas pe veci î n t i pă r i t în in i ­mi l e noastre . / . T.

X Seminarul juridic Dr. Geréb, Cluj, Str. Farkas (lângă edificiul cel rechiu al teatrului). Pregăteşte }>e lângă onorar mic, pentru examenele de drept, de stat, riguroase, do drept de stat, examene de advocat şi de magistrat. In 3 limi se câştigă licenţa de doctorat. Fiind în pragul proiectelor de reformă a învăţământului jn-»dSe, e dorit ca toţi cei interesaţi să se adreseze spre binele lor la acest seminar, care înlesneşte mult cariera, adv«catialä. -. , v , > x ifg&Ui

5 Martie n. 1012 „ T R I B U N A 4 Pag 7

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 4 Martie n. 1912

— Episcopul Hossu în Caransebeş. Ce t im în -,,F. IHec." d i n C a r a n s e b e ş : „ P r e a Sf in ţ ia Sa episcopul D r . V asile I I o s s u , delà Lugoj a fost Lumi la Ca ransebeş , înso ţ i t de Dr. A. Cosmutza , medic în B u d a p e s t a ş i d e d. Dr. Caans Bredicea-аш, s p r e a v iz i ta pe P . S. Sa episcopul nos t ru Mi­tron, cu caro d e m u l ţ i ani trăieşte în cele m a i bune •Begături do p r e t i n i e , mai 'ales că ambii sun t n ă s ­c u ţ i în c o m i t a t u l Muraş-Turda. Î n t â m p l a r e a a. voit, ea aceas tă vizită colegiala să fie to todată ş i vizita d e r ă m a s b u n , căci P . S. S a episcopul Lugoju lu i se pregăte-şte a-şi ocupa demni t a t ea d c episcoţp al eparhiei delà Gher l a .

I n onoarea d is t insulu i oaspe episcopul nos t ru 8 da t un prânz festiv, la ca r e au lua t p a r t e afară

•чіе ccnzistorial işt i şi câ ţ iva onora ţ io r i . I n cursul mesei episcopul nos t ru a r id icat toast pen t ru înaltul s ău oasfpe şi coleg, dor indu-i sănă ta te , ea

тШ poa tă m u l ţ i a n i mumei nu numai 7>entru bise­r ica eparh ie i sa le , ei mai ales şi pen t ru lă ţ i rea şi î n t ă r i r ea cu l tu r i i noas t r e româneşt i , a t â t de îna­poiate î n une le păr ţ i ale none i sa le e p a r h i i ; iar •cpiscopid Vasile a răspuns emoţ iona t luându-şi adio delà colegul său vecin, înch inând în sănă­tatea iu i . Cu t renul de 5 d. a. pă r in te le episcop Hossu s'a întora la Lugo j , fi ind pe t recu t p â n ă l a ga r ă de m e m b r i i d e ai Conz i s to ru lu i în f runte <-u vicarul episeopese, iparintele arhimandri t , F i -iaret Mus ta ş i de mai mul ţ i onora ţ ior i d in loc.

— Logodna principesei Elisabeta a României? ....La P r e s s e a s s o c i é e " publ ică u r m ă t o a ­r e l e :

„Se vorbeşte mult la Bucureşti şi l a Sofia d e s p r e a p r o p i a t a l o g o d n ă a p r in ţu ­lui Boris, m o ş t e n i t o r u l t r o n u l u i B u l g a r i e i , •eu p r i n c i p e s a Elisabeta. f i ica p r i n ţ u l u i Fe r ­d i n a n d , m o ş t e n i t o r u l t r o n u l u i R o m â n i e i şi n e p o a t a C a r m e n Sy lve i .

P r i n c i p e s a a r e o p t s p r e z e c e a n i şi e foar te i n i m o a s a , : f n i m s e ţ o a ei a r e repu-1 a ţ i e e u r o p e a n ă .

C h e s t i u n e a s'a n e g o c i a t în t re cei in te ­r e s a ţ i l a L o n d r a , ou pri lejul s e r b ă r i l o r în-••' o r o n ă r e i .

Po l i t i ca română c a r e c a u t ă l egă tu r i - I I Bu lga r i a , nu e s t ră ină , de a c e a s t ă u n i r e .

L a ca s t e lu l C o t r o c e n i , r e ş e d i n ţ a prin­ţu lu i F e r d i n a n d al b ' omâniei , se fac p r e ­p a r a t i v e p e n t r u a c e a s t ă l ogodnă , c a r e se •créée e ă va avea loc la p r i m ă v a r ă . "

— Maj. Sa în Gödöllő. D i n Vi en a ee lă ţ ise •săptămânile t recuite ş t i r ea că M. S a împă ra tu l va veni luna aceas ta — după p r o g r a m u l anulu i t re ­

c u t — p e n t m eâ tăva v reme la Gödöl lő . P lanul aces te i 'călătorii a fost ho tă r î t def in i t iv şi se dă •a s i g u r ă p lecarea M. Sale (pentru ziua de 20 Mar­

tie , când deja împăra tu l Germanie i — a că ru i vi­zită ee aş t eap tă — v a fi părăsi t V iena . L a .Gö­döl lő M. S a v a «ta două săptămâni şi în aeest in­terval va veni d e mai multe ori ia Budapes ta ţi va da aud ien ţe . In p rea jma Paşt i lor se va în toar­

c e d in nou ,1a V i e n a şi va r ă m â n e în •Schönbrunn până la începerea .curei d i n Iscbl . Ţ inând seamă «*ă la manevrele a rma te i ce v o r avea loc toamna a c e a s t a în Ungar ia M. S a n u va lua ijmrte, va pleca l a I sch l mai curând ea de obicei.

— Alegerea episcopului de Huşi. Diri B u c u r e ş t i n i - se s e r i e :

Mare l e c o l e g i u e lec tora l c o m p u s d i n m e m b r i i S i n o d u l u i . C o n s i s t o i i u l i i i s u p e ­

r i o r b i s e r i c e sc , S e n a t u l u i şi C a m e r e i s ' a u î n t r u n i t S â m b ă t ă în s a l a A d u n ă r e i depu­t a ţ i l o r şi a u p r o c e d a t l a a l e g e r e a u n u i e p i s c o p al e p a r h i e i H u ş i l o r , în locu l deve­n i t v a c a n t p r i n a l ege rea c a m i t r o p o l i t pr i­m a t a P . S. C o n o n .

L a o re l e 2 şi j u m ă t a t e I . P . S . Mi t ro ­po l i t al Moldove i , o c u p â n d s c a u n u l p rez i ­d e n ţ i a l a d e c l a r a t de sch i să ş e d i n ţ a m a r e ­lu i c o l e g i u . I . P . S. S a a fost a z i s t a t de P . S . E p i s c o p a l D u n ă r e i d e jooţs şi de dni i V a s i l i u - C r i s t e s c u s e n a t o r şi E . Melic , de ­p u t a t .

D u p ă ce a fost f ă c u t ape lu l n o m i n a l al t u t u r o r m e m b r i l o r m a r e l u i co leg iu , a î n c e p u t v o t a r e a d u p ă r egu l e l e o b i ş n u i t e .

T e r m i n â n d u - s e v o t a r e a , 1. P . S . P r e ş e ­d i n t e a n u m ă r a t , bu le t ine le , a p o i a p r o c e ­d a t la d e s p u i a r e a lor.

L a o re le 3 ş i un s fe r t I . P . S . S a a co­m u n i c a t u r m ă t o r u l r e z u l t a t : .

V o t a n ţ i 196. M a j o r i t a t e a b s o l u t ă 9!). P j S. A r h i e r e u Nico dem B ă c ă o a n u l

1 6 1 . P . S. A r h i e r e u Meiet ie C o n s t ă ţ e a n u l 16.

P . S . C a l i s t r a t B â r l e d e a n u 15 . P . S. S o f r o n i e C r a i o v e a n u 4 . /. /'. Ş. Mitropolit Preşedinte a pro­

clamat ales Episcop al Huşilor pe P. S. A rhiereu Nicodcm. Bacaoanul.

Manifestaţii antiungureşti. I n Dalmaţ ia con­t i nuă să se agi te sp i r i te le cont ra tendinţe lor şo­vine ale ungu r i l o r şi a banu lu i Cuvaj , r i d i ca t d e aceştia în f run tea Croaţ ie i . A p r o a p e toate ora­şele ţ in să 'şi a ibă pa r t ea lor în aceste ag i ta ţ i i na­ţ iona l i s te şi vinerea t recu tă s 'a ţ i nu t î n Castel-Vechio, o mare a d u n a r e poporală la care au luat pa r t e toţi locui tor i i . S 'au ţinut, ma i m u l t e vor­bi r i vehemente la adresa banulu i Cuvaj şi a fost are un s teag unguresc .

P u b l i c u l s'a re t ras în corpore pe s t răzi le ora­şului şi a jungând în po r t a împedecat i n t r a r e a unu i vapor unguresc de m ă r f u r i p r i n şue ră tu r i şi hu idu ie l i . Căp i t anu l vaporu lu i văzând p r imi ­r e a ee i-se face a crezut de consul t să'şi facă ca­lea în toarsă şi a plecat d i n oraş f ă r ă să fi des­cărcat m ă r f u r i l e eu des t ina ţ ia î n acest oraş .

— Alegeri sinodale. D in Orav i ţ a ni-se ser ie : Dulminecă în 12/25 F e b r u a r i e s 'a ţ i nu t în cer­cul Cid ova-română .alegerea alor doi depu ta ţ i mi­reni pe noul period de t re i ani la sinodul proto-prcsbi te ra l al Orav i ţe i , f i ind aleşi cu majo r i t a t e absolută a vo tur i lo r î nvă ţ ă to r i i : Simeon Veve­riţa şi Nicolae Călniccan.

— Un concert românesc la Bruxelles. Vine­rea t recută , spune , ,L ' Indépendance Belge" , a a-vu t loc la legaţ ia română din Bruxe les o audi-ţ i une muzicală , care a fost onora tă cu p rezen ţa contesei d e F l a n d r a , m a m a regelui Alber t şi so­ra regelui Carol al Românie i .

Z ia ru l adaugă că concer tul a avut ceva carac­t e r i s t i c : a fost eminamen te românesc.

In adevăr concer tu l a avut loc, conform drep­tului in t e rna ţ iona l , pe te r i toru l românesc ; doi ar­t işt i de seamă, Enoscu şi Golescu e rau r o m â n i , iar în saloanele legaţiei puteai a d m i r a nouă ta­blouri a le mare lu i p ic to r naţ ional Gr igorescu

şi mai mul te piese remarcab i le a le altor maeşt r i r o m â n i : Mircea , L:rkian, Voinescu, Gran t , S imo-nide, etc.

In t impul acestor f rumoase petrecer i , contesa de F landra a adresat o te legramă regelui Carol .

iAsisteaţa a fost compusă d i n tot ce a re Bruxe-Iul m a i de e l i tă .

— înmormântarea advocatului Ioan Maior. D i n O r ă ş t i e ni-se se r ie : J o i a t recu tă am pe t r e ­cu t la g roapă p e t â n ă r u l advocat d i n I l i a Mu-reşană Dr. Ioan Maior. Moartea l u i a s t â r n i t a tâ t a i c i , u n d e e ra cunoscut de p e vremea când e r a cand ida t d e advocat, câ t şi în I l i a , u n d e avea can­celar ia d e 4 an i încoace, un a d â n c şi gene ra l re­gret, deoarece e r a cunoscut , iubi t ş i s t i m a t de toţ i , ca u n r o m â n de in imă şi om d e o-menie . La îng ropăc iune au lua t p a r t e a f a ră de colegii r omân i d i n Orăş t i e , şi cei d in I l i a şiDeva. D e r e m a r c a t este absenţa absolută a colegilor săi s t r ă in i de neamul nos t ru . Serv ic iu l bisericesc 1-a. săvârş i t preoţ i i dn i i Dr . T r a i a n F r e n ţ i u ş i Ioan Vaidean , iar corul sub conducerea dlui I . B r a n g a a cân ta t f rumoasele noas t r e cân tă r i funebra le . L a marginea, g r o p i i a rosti t în numele colegilor român i şi a p r i e t en i lo r să i , t â n ă r u l advocat din O r ă ş t i e dl D r . Romulus Boca, u n înduioşă tor cu­van t dc adio, care a mişcat p r i n f r u m s e ţ e a ş i adân­c imea ideilor, p â n ă la lac r imi î n t r eaga asis tenţa. Odihnească î n pace.

— Inundaţii în România. D i n Iaş i ee a n u n ţ ă : D u p ă ul t imele ş t i r i d in jude ţ , i nunda ţ i i l e au luai p r o p o r ţ i i m a r i , i n u n d â n d mai m u l t e comune şi î n t r e r u p â n d c i rcu la ţ i a aproape cu to tu l î n t r e câ­teva sa te , cauzând m a r i pagube locui tor i lor .

Ast fe l tot şesul d in pa r t ea s t ângă a şoselei na ţ iona le Leţcani^Cucuteni şi p â n ă la I a ş i este complect i n u n d a t d e Bahlu i .

D i n cauza 'şesului i nunda t , c i rcu la ţ ia î n t r e comunele H o r Ieşti ş i Cucuteni este eu totul în­t r e r u p t ă .

D e asemenea c i rcu la ţ ia este întreruptă . î n t r e comunele Cucuteni ş i Cogeasca, unde d i n cauza apei mar i , s'a r u p t şi podid.

D i n Ţ i g a n aşi se comunică, că apa J i j i e i cres­când şi venind mare , a acoperi t complect podul d e peste J i j i a , î n t r e r u p â n d astfel c i rcula ţ ia .

Comunele P r i s c a n i şi Moren au î n t r e r u p t c i rcu la ţ ia cu l a ş u l .

D u p ă u l t imele ş t i r i af lăm că. comuna Opr i ­seră a fost i n u n d a t ă complect. Aici apa venind m a r e a t recut peste şosea .spre satul Osoi, î n t r e r u ­p â n d c i rcula ţ ia şi cauzând locuitori lor mar i pa ­gube .

P a n i c a este foar te mare , locuitori i tşbau luat v i te le şi s 'au re t ras .

De asemenea j u m ă t a t e d i n corn. Ţ u ţ o r a a fost i nunda tă .

D . C. L. Negruzz i , prefec tu l j ude ţu lu i s tă în­cont inuu î n l egă tu r ă cu comunele inunda te , dând o r d i n e şi l uând toate m ă s u r i l e necesare, pen t ru a se veni în a ju torul i nunda ţ i lo r .

In u rma ord ine lor date, s'au t r imes ajutoare, p r e c u m şi u n n u m ă r d e bărc i de sa lvare .

De asemenea s'a t r i m i s u n n u m ă r de oameni cu ins t rumen te le necesare d e facere de d i n a m i t ă , sp r e a se spa rge gh ia ţa , p e n t r u a se p u t e a evita topi rea .

— Se caută maeştri rotari. La d. Mia i l Oces lof schi maes t ru ro ta r d in Ia ş i s t r . Cruce i N r . 17 România , află ap l icare 4 rotar i şi coşari .

— La fondul Episcopu'. Nicolae Popea p e n t r u masa învăţecei lor meseriaşi , a l „ R e u n i u n e i soda Iilor români d in S ib i iu" . au m a i d ă r u i t : George Dordea, blăriâr (Bucu re ş t i ) , 20 ban i , I o a n P o p a . paroh (Vidacu l rom.) şi f iul său E m i l , 40 b a n i : Nicolae Pe icu , funcţ ionar ' la „Asocia ţ iune ' ' , 20 b a n i ; Nicolae Rembea , învă ţă tor (S ib ie l ) , soţia sa Raveca n . P a n şi fe t i ţa lor Măr ioa ra , 1 cor. George Poponea , corul, t ip . , ar l i id, , 20 bani şi D e me t r i u Axente , cui . t ip . , 30 bani . L a legatul T . L. Alb in i , p e n t r u a ju torarea copii lor d i n C u t , a-pl loaţ i l a meser i i , al acestui fond au mai d ă r u i t : Nicolae Clonţa, paroh (Bec lean) , 50 bani , loaji Pe t r i şo r , paroh ( A l t i ţ a ) , 20 b a n i ; dna Parasch iva Maxim, văduvă de j u d e r. (Să l i ş t e ) , 36 ban i , To­rna Doican, pa roh (Sebeşul in fe r . ) , 20 b a n i şi \ iorica Tordăş ianu , 10 bani .

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI

„KRISTALY" Gőzmosógyár, Kolozsvár, Pályauűiar.

Yăpsire de haine. Curăţare chemică. Spălare cu aburi.

LA SUMA DA PASTA 10 GSR., PACHETUL SA RETRIMITE FRANCAT,

Pa«. 8 „ T R I B U N A 5 Martie 1912

—« Gioeondă regăsită. S â m b ă t ă s e a r a P a r i s u l fera î n m a r e f i e rbere . S e svonise eă a u r egăs i t p e n e m u r i t o a r e a Gioeondă şi to ţ i agen ţ i i secre ţ i cu Lepine î n f run t e s 'au lua t d u p ă che lneru l c a r e

l e adusese ş t i rea . A u ajuns la am otel unde se zi­cea că a r fi l a s c n n s t ab lou l . 'Deşi n imen i n u c r e ­

dea î n această poveste , to tuş au fost l ua t e toa te preeauţ iun i le de l ipsă. Ş i când a u deschis ga rde ­roba î n c a r e e r a Giocoiida, a u d a t de fap t pes te tablou. (Era acolo î n fă şu ra t ă sul , aşa c u m va fi tos t pusă delà început . Aceeaşi Gioeondă, en zâm-Itetui d iv in (pe buze, d a r în t r ' o hol igravnrâ mize­rabilă, copia tă d u p ă n e m u r i t o r u l t ab lou al lui I*a Vinci .

— O spaimă neîntemeiată. Călă tor i i d i n t r ' u n t r amva i ce t rece pes te u n u l d i n pr inc ipa le le r in ­g u r i a le Viene i a u avut Dumineca t r e c u t ă p a r t e de u n spectacol foa r t e in te resan t ofer i t de u n tâ-n ä r că lă tor ce se g rămăd i se î n t r ' u n col ţ î n tuneca t al t r amva iu lu i . A b i a se aşezase şi începu c u ges­tu r i nervoase să-ş a ran jeze b a r b a şi mustă ţ i le ca r i se cunoş teau câ t de colo că s u n t falşe. T o a t ă lu­mea începuse să-1 spioneze şi aş tep ta să înceapă careva p r i m u l a t a c p e n t r u a fi demascat . O m u l însă când s ' a văzu t la s t r â m t o a r e a să r i t d i n t r am­vai şi a lua t 'o la fugă. Cineva însă s ' a repezi t «lupă el, d a r pr ic inaşul s imţindu-se u r m ă r i t a sbughi t 'o :în a l t t r amva i şi a p leca t . Cel ce-1 u r ­mărea însă n u s 'ar fi d a t b ă t u t ş i chemând u n gard i s t a u lua t u n t ax ime t ru şi hai d u p ă el. N u peste m u l t Ta a juns şi b ie tu l p r i c inaş a fost r i ­dicat cu haljx'a şi dus l a pol i ţ ie . Care le-a fost însă mi ra rea când aci i a u descoper i t p e un bie t che lne r inofensiv ca r e voia să facă mătuşe i sale d su rp r i ză nevinovată , d i n p r i l e ju l reveder i i . F i ­reşte, i-au d a t d r u m u l , d a r f ă r ă îndoială după ne­plăcuta aven tură , nepotu l a ab zis d e a-ş con t inua g lumă!

— Lăcaşul din urmă. B ie tu l H e r m a n n B a n g , f a t a l i t a t ea îl p e r s e c u t ă ş i dujpă moar te . T o a t ă v ia ţa a avut socotel i le exac te , a bî jbăi t p e dibui te p r i n l umi l e de aştr i ş i a visat o muzică divină, t u rnându- i a rmonia î n r i tmu l ve r su r i lo r sa le n e m u r i t o a r e car i i-au consacra t locul î n t r e cei m a i mar i scr i i tor i danezi . D e cu rând plecase în t r 'un t u r n e u p r i n Amer i ca p e n t r u a a d u n a î n c ă o а а т и г а de l au r i în c o n u n a care-1 împodobea, da r i-a fost scr is să moa ră p e d r u m . Osămin te le i-le-au adus acasă şi l ' au î n g r o p a t e r i în Copen­haga. D a i - c ând a căzut cel d in u r m ă b u l g ă n de ţa r ină deasup ra s icr iu lu i ş i ponosu l veşnicei po­menir i se pe rduse p r i n t r e mormin te , a sosit u n nit m o r t ş i abia a t u n c i au b ă g a t de seamă pr ie ­t ini i că poe tu l a fost i n t e rna t î n t r ' u n locaş s t ră in . Hang, bietul , greş ise ş i a c u m n u m ă r u l .

—- Noi însoţiri Raiffeisen. T r i b u n a l u l r. d in

t # o n Tototol. 229

KÂSBOIU ŞI PACE. ROMAN.

Trad. de A. C Corbul .

Ш г т а г е ) ' .

„lată dar, oraşul asiatec eu nenumăratele lor bise­rici. Moscova, sfânta lor Moscova!... Era şi vreme".

El se dete jos de pe cal, .porunci să se întindă planul Moscovei dinaintea sa. şi ordonă să i-se trimeată inter­pretul Didoville.

Napoleon, găsea el însuşi ciudat că dorinţa pe care n hrănea de atâta timp se realiza în sfîrşit şi el privea, pria limpezimea radioasă a dimineţei, când oraşul, când pianul, verificând amănuntele, iar siguranţa poseshinei îl bucura şi-1 înspăimânta, totodată.

Şi el privi suita sa şi trupele cari se apropiau şi se îndesau.

„N'as avea decât un gest de făcut, un cuvânt de rostit şi antica capitală a Ţarilor ar fi distrusă! Dar »m fost întotdeauna milos cu cei învinşi. Vreau să fia mărinimos şi mare."

— Aduceţi-mi-î pe boieri, spuse el celor ce-1 încon­jurau.

Un general cu o suită strălucită alergă numai decât •Фге a conduce deputatiunea.

Două. ceasuri trecură. Napoleon dejuna şi rămase i i e aeelas loc, aşteptând deputatiunea. Discursul pe care voia să-1 rostească boierilor era. deja făurit î n i B i n t e a sa. Era un discurs plin de demnitate şi pătruns •I« acei fel de maiestate p e care Napoleon ştia s'o pună în cuvintele ca şi în actele sale.

Afba-Iul ia a l u a t cu aprobare la cunoş t in ţă sta­tu te le î n s o ţ i r i i de credi t s is tem Raiffeisen d in V i n g a r d , a l c ă tu i t ă la s t ă r u i n ţ a d lor P o m p i l i u Prcdovic i , pa roh , loan Mihai^ învă ţă tor şi N i -eolae C iugu rdeanu , comerciant şi ou conlucrarea secre ta ru lu i R e u n i u n i i române agricole sibiene, a d lu i Vie . Tordăş ianu . N o u a î n s o ţ i r e a ade ra t la pro iec ta ta cent ra lă a î n so ţ i r i l o r , pusă la cale de R e u n i u n e a noas t ră agricolă.

I n comuna Valendorf s a în temeia t o nouă î n s o ţ i r e de c red i t s is tem Raiffeisen cu 70 mem­b r i . M e r i t u l î n f i i n ţ ă r i i rev ine harn icu lu i învăţă­t o r l o a n D r ă g h i t s de acolo, totodată Casar al î n ­soţ i r i i . N o u a însoţ i re a lcă tu i t ă d u p ă p r inc ip i i l e adoptate de R e u n i u n e a română agricolă s ib iană a adera t la în i i in ţândia centrală a înso ţ i r i lo r con-temla tă de Reun iunea amin t i t ă . ( î n v i n g ă t o r u l ) .

— La fondul Dr. D . P . Barcianu p e n t r u aju­t o r a r e a sodall lor (calfelor) f ă ră de lucru, al Reu­n i u n i i meser iaş i lor si 'bieni, au ma i d ă r u i t : l o a n Rădule ţ , pa roh (Se l i s ta t ) 50 bani , Popovic i Mon-doc, învăţă tor (Sebeşul-superior) şi soţia sa A n a n . Totan , 60 ban i , Bas i l iu Necşa, pa roh ( D r i d f ) , soţia sa Vale r ia n . Dec ianu şi copiii lor Sabina , Mircea , R a d u , V i rg in i a , Minerva , Viore l , Dora şi Livia, 1 cor., l o a n H a n z u , paroh (Cacova) şi soţ ia sa M a r i a n . Bal tes , 50 bani şi Vie . Tordă ­ş ianu prés iden t 10 bani .

— Cavalerul Paterno. P u ţ i n i îşi vor m a i a-duce amin t e de acest n u m e , c a r e acum u n an a preocupat câteva lun i op in ia publ ică i ta l iană . E asasinul contesei T r igona , d a m a de companie a reg ine i I ta l ie i şi soţia unu i bă rba t descendent al celei mai îna l t e ar is tocra ţ i i i ta l iene.

î n t r ' u n moment al u i t ă r i i de s ine şi poate î n m a r e p a r t e şi pe u r m a p u r t ă r i i i reproşabi le a cava le ru lu i P a t e r n o , pe a tunci căpitan de cavale­r ie , contesa a deven i t aman ta acestuia. Aceasta i-a fost perzarea, căci d i n aceeaş c l ipă căp i t anu l a începu t să-i stoarcă sume însemnate de ban i , a-menin ţându-o că în caz con t ra r va aduce soţului la cunoş t in ţă re la ţ i i le d i n t r e ei. Când ă avut loc asas ina tu l căpi tanul dase î n t â ln i r e contesei în­t r 'o vi lă din vecinăta tea Romei . Cu acest p r i l e j i-a cerut d i n nou bani , i a r la răspunsu l negat iv al acesteia a scos revolverul şi a împuşcat-o. Du­pă săvâ r ş i r ea cr imei a încercat să se s inucidă, d a r g lonte le a dat greş şi după o vreme s'a vin­decat în spital , lai cu r su l convalescenţei însă au apăru t asupra lu i s imptome de al ienaţ ie . Dupăce se î n t r ămase de-a binele, a fost închis în puşcăr ia A r e n a . Aci însă a înebun i t cu desăvârş i re şi s tră­luci tul cavaler d e od in ioa ră cân t ă î n t r e pere ţ i i t emni ţe i psa lmi şi face rugăc iun i , închipuindu-se preo t şi ce r înd e r t a r e p e n t r u păcatele mur i to r i lo r .

— La fondul de 20 bani al Reun iun i i mese­r iaş i lor s ibieni pen t ru c u m p ă r a r e a unei case cu

Tonul de mărinimie pe care voia să-1 ia la Moscova, îi tiră fără de voia sa.

Dar acei cari trebuiau să vină cu deputatiunea, se întoarseră cu vestea că. Moscova era goală şi că nu gă­siseră nici nn boier. Mareşalii şi generalii erau palizi şi mişcaţi. Nu ştirea eă Moscova e părăsită îi înspăi­mânta, oricât de grav ar fi fost evenimentul acesta, ci se întrebau cum să anunţe împăratului această veste fără a-1 pune într'o situaţiune ridieulă, el care aştep­tase timp de mai bine de două ceasuri sosirea boierilor pe când în realitate în oraş nu mai erau decât o sumă de mojici beţi.

Unii clin mareşali erau de părere să se formeze cu orice prêt o deputaţiune oare-care. Ceilalţi dimpotrivă* combăteau această părere, afirmând că Maiestatea Sa trebuia pregătit cu dibăcie şi prudenţă la aflarea ade­vărului.

Situaţia era cu atât mai penibilă, cu cât împăratul tot meditând asupra proectelor sale mÄrinimoasc, se plimba. în fata planului Moscovei privind din când în când pe şosea cu un surîs mândru şi voios.

— Nu, este imposibil, spuneau generalii din suită ridicând din umeri şi neîndibsnmd să spună că situa­ţia era ridicolă.

Cu toate acestea împăratul, obosit de o aşteptare zadarnica şi bănuind cu simţul său cel fin că un mo­ment solemn are nevoie -să fie scurt pentru a fi maies­tuos, făcu un semn cu mâna.

O lovitură, de hm răsună şi trupele franceze cari înconjurau Moscova, intrară în oraş prin toate porţile deodată.

Trupele se înghesuiau, mergeau în pas forţat şi în trap, ridicau nori de praf şi scoteau ţipete răsunătoare.

Tîrît de mişcarea trupelor, Napoleon înainta până la bariera Dorogomiloff, apoi făcu din nou popas ca >:ă

hală de vânzare au ma i d ă r u i t : Cand id Popo , î n ­văţă tor la şcoala de ap l i c a ţ i e seminar i a l ă , soţia sa El i sabeta şi copilele lor M ă r i o a r a , S i lv ia ş i Minodora 1 cor., Aurel B u n g ă r d e a n u , preot (B i -lac) 20 ban i , George Dordea, b l ă n a r (Bucureşt i)* 50 bani , Dr . Aure l Orăcinnescu, profesor sem. % cor., E m i l i a n Dancăş , paroh ( R ă ş i n a r i ) 20 ban i , R r . Sebast ian Stanca , par . (©ebeeul-săe-.), soţia sa M a r i a n . M u n t e a n u ş i fi i i lor Mircea şi H o r i a 1 cor., los i f Moldovan, preot. (Or t i teag) şi so ţ ia s a Sofia n . Gl i ţe 1 cor., D r . Alexandru M o r a r iu, advocat (El isabetopole) şi soţia sa Valeria n . A l ­bini 2 cor.. 50 f i i . şi V. Tordăş ianu , prez. 10 bani .

X Dacă voieşti să bel ceai Ieftin, poti să încerci, căci litru de ram englezesc ei o cutie de ceai cesta numai Ш cor. Un litru de esenţă pentru diferite licheururi 5Ѳ ÖL, un litru esenţă de rachiu 20 fii. şi un litru esenţă pentru rum 40 fii.

Präservative pentru bărbaţi ei dame bucata '40 Ш. Legături pentru vătămatură, pentru burtă precum eî alte articole ce se tm de branşe se află la drogueria. „Juger" alui Fekete Mihály, Marosvásárbely, Piaţa Széchenyi. Comandele peste 11 cer se trimit franco.

X Numai sământe de a lui Mauthner târgui esc econo­mii si grădinarii, cari să siiu cugeta bine asupra lucru­lui; s i atunci dacă altfel de sământe ar fi mai ieft ine» pentru că ştim dia experienţă, că acele nu corespund şic numai paguba Iot o să fie la urmă.

P O Ş T A A D M I N I S T R A Ţ I E I . P e t r u Laslo, K.-Szt .-Lörinez. A m p r i m i t 9

cor. abonament până la 1 A p r i l i e - 9 1 2 . O p r e a G r e a t v u , Veresegyház. Am p r i m i t 14

cor. abon. p â n ă la 3 A p r i l i e 1912. P . Stefăneseu, Corn. Dobromir . Am p r i m i t su­

ma do Lei 20 abon. pe sem. I I 1912.

Redactor responsabil: Iuliu Giurgiu. „Tribuna" institut tipografic, Nichin şi eoni ,

Dr. RÓTH KÁLMÁN, M E D I C .

T E M E S V Á R - E R Z S É B E T V Á R O S . Strada Batthyány 2. (Colţul str. Hunyady)

Cosulíap'uni: a. m. 8 - 1 0 , d. a. 2 - 4 ore. Consultaţiuni separat pentru tuberculoşi. И Г A l t o i r o c u T u b e r c u H n . ~"XM|

XLIII. Moscova era deşartă cu toate. Cu toate că mai ră­

măsese íatrínsul a cine ea parte din locuitori, oraşul era deşert. El era deşert ca un stup care şi-ar fi per-dut regina şi care se bate cu moartea, în momentul când Napoleon neliniştit şi maniat aştepta, deputatiu­nea, acest act de convenienţă pe care, după părerea sa» Rusia nu ar putea să-1 suprime fată de dînsul.

Când i-se declară cu toată menajarea posibila căi Moscova era goală, el privi cu iritare pe interlocuto­rul său, apoi întomîndu-se, începu să păşească în sus şi în jos.

— Să înainteze trăsura, zise el. El porunci aghiotantului său de serviciu să păşească

alături de dînsul şi intră în oraş. c I \ '№гЩ/А „Moscova deşartă! Ce eveniment neaşteptat!" îşi

zise el. Ei nu pătrunse în centrul oraşului ci se opri la un hari din foburgul Dorogomiloff.

VL1V. In seara de 1 Septemvrie după convorbirea sa c i r

Kutuzow, contele Rostopşin, jignit şi furios dc a nu fi fost invitat să ia. parte la deliberările consiliului de răsboi şi fiindcă Kutuzow nu dăduse nici importantă ofertelor lui de serviciu şi mai ales văzând că în tabăra lui Kutuzow, chestiunea patriotismului capitalei e r i considerată nu numai ca un lucru secundar, dar chiar de prisos, în seara aceia dar, contele se întoarse în casa lui. El îşi luă cina şi fără să se desbraco se în­tinse pe canapea, dar pela ceasurile unul din noapte el fu deşteptat de un curier care-i aduse o scrisoare delà Kutuzow. Comandantul şef îl prevestea pe coûte că trupele ruseşti se rătrăgeau pe drumul delà Ria-zan în dosul Moscovei, şi-J ruga să trimeată agenţi de poliţie pentru a escorta trupele în trecerea lor pria

Hr. 41 — 1812

F A B R I C Ă D E

BÉKÉSCSABA-NAGYVÁRAD ündrássjf-üí 4 1 — 4 3 . Rákóczí-ut 14 .

(Lângă > Apollo«)

§

H S:

I I I I I I I I I I I I U I 1 1 1 1 1 1 1

T I M B A L E cu organism pa tentat de otel, dând

-gg^i S^b . s u n e t e résonante şi Ш m foarte plăcute, —

• se pot căpăta şi pe rate. — G r a m o foane cu plăci ar tistice, — vioare, flaute, h a r m o

nici ş. a. — Numeroase distincţii şi medalu pri­mite ca răsplată. Inventatorul pedelului modern şi al organismului de oţel. Catalog trimit gratis.

Mogyórossy Gyula, klr. szab. h a n g s z e r g y á r .

Budapes t , VIII., Rákócz i -u t 71. I I I I I I H i l l I I I I I I I I I I I

B I C I C L E T E de renume mondial :

THE CHAMPION şi PREMIER

cu osie campanilarl, roată automată (cu frînă liberă) se vând pe lângă ga­rantă de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei, fără nici o ridicare de preţ, în rate lunare de 12 şi 15 cor precum şi părţi a l că tu i toare pentru biciclete, ca gumă interioară şi exterioară prima calitate, sonerie, lampe, pedale, lanţuri, roată automată, conus. — In urma circulaţiei mare unde în toată Autro-Ungaria trimite şi în provincii cu preţ foarte redus. — La

cumpărări mari se dă rabat mare.

Láng Jakab és fia mare comerciant de biciclete şi parti alcătuitoare

Budapest, VIII., József-körut 41 . Filiale: Вогом-tér 4 şî în Buda, II, Margit körút 6. C a t a l o g u l d e l u x c u JCOO d e c h i p u r i s e t r i m i t e g r a t u i t .

Г > е n e î n t r e c u t ! 1 Spălătorie aranjată cu maşini electrice pentru curăţirea chemică a hainelor, colorare şi spălarea fulgilor de perinl.

LUCZA JÓZSEF Seghediii—Szeged, Laudon-utca 9. sz.

(Colţul pieţei Valeria..) Având sietem propriu de-a curaţi chemic şi a colora, eunt neîntrecut în meseria mea. Colorez haine de domni, dame, copii, dan­tele, stofe de mobile si covoare. Pierdelele 1« spăl cu mare grije. Pentru doliu colorez haine în negru. Comandele le execut îndată cu mare acurateţa. Baltoane de piele le co­

lorez în colori Închise.

I

И І І І І І І І І І Н І І И І І І І І І І І

S ingurul c o m p a c t e r r o m â n !

Am onoare a înştiinţa onor. public din Arad şi provincie, că mi-am aran­jat atelierul cu cele mai m o d e r n e maş in i şi material . — Execut pe lângă preţuri moderate : cărţi biseri­ceşti, (Evangelii, etc.) cărţi scolastice, cărţi comerciale, tot felul de proto­coale, cărţi de legi, cărţi pentru bibli­oteci şi totfelul de lucrări atingătoare de aceasta branşe. — Sperând, că onoratul public mă va cerceta şi în-curaje cu comandele, am remas cu

deosebită stimă:

I U S T I N A R D E L E A N , LEGATO R DE CĂRŢI.

A R A D , W E I T Z E R J Á N O S 13. СѴІк-si-ѵія de poHtA)

т т т г г г п т т т т п т т т л

• A A A A A A

: Atelier de croitorie ;

loan Âvrai Bistriţa

Strada lemnelor Nr. 63. n i c a s a D r . O r t i ş o r , p e s t e d r u m

d e c a s a c o m i t a t u l u i .

P. T. Am onoare a aduce la

cunoştinţa on. public, că mi-am deschis modestul meu

atelier de croitorie ^ în strada lemnelor nr. 63, unde l-am

mărit şi aranjat după cele mai nouă rece-rinţe, astfel că acum sunt în plăcuta poziţie

•Щ de-a putea ţinea în depozit permanent o cantitate însemnată de ştofe şi alţi articli

•Щ de branşă. — Materialul este cel mai bun, ^ preţuri cât se poate de moderate, comandele *4 urgente se efectuează în cel mai scurt timp.

4W T • • T • • • g i H M i l p a i ü g i n n i u i i i

• • •

fr

•

• • •

•

r i

In atenţia architecţilor, agronomilor, proprie-' tarilor de vii, pentru vile, grădini, terenuri

de vînătoare etc.

H L E I Ü I S T V Á N , fabrică pentru împletituri de sârmă,

S z e g e d , Kelemen utca 4 sz. ! Trimit şi instalez împletituri de sârma pentru maşini, împletituri de oscilat, stoboare pentru case şi vile, împreună cu uşi şi porţi puternice. C e l e i n i i i f r u m o a s e r e ţ e l e ! Mai furn izez : ciururi pentru cernut nisip (prund), coşniţe pentru nisip, buriane pentru schintei, coşnite pentru nutreţ, botniţe pentru boi şi stouri pentru fereşti de orice mărime.

I ' r e ţ u r i I e f t i n e ! — Serviciu prompt I'rugpeot ila profuri trimit ^r.ntl!.,

l i l i i l h i i l l i i l l i l l l l l i i l

împrumut i e f t i n , fără cheltuieli anticipative, cti proc Se de 4% şi amortizaţie, pe pământuri, de!a )—65

ani, rămânând procentele acele (i.

O f e r diferite maşini agricole fabricatele cele mai bune, construcţia cea mai prefectă, precum : maşini de treerat, cu abur, benzin şi olei, maşini de semănat ş şi cosit cu abur, benzin şi olei pe lângă pre ţurile cele mai convenabile cu plătirc în rate

Cumpăr , vând ş i parcelez moşii, pământuri, fabrici şi case. Vând maşini, motoare calitate bună, preţ ieftin. Instalez lu­minare cu acetelin şi vând obiectele necesare.

La dorinţă trimit specialist. Caut agenţi la sate, pe lângă onorar.

Agentura g e n e r a l ă c o m e r c i a l ă .

F á i m e r l á f i á s Timişoara , Strada J e n ő - H e r c e g Nr. 13.

Réthi §i Schreithoîer fabrică de cârnăţăiii şi mezeluri.

Instalaţiuni electrice.

D é v a , (Piaţa principală). Recomandă carne proaspătă de vită, porc, viţel, oaie şi miel, carne de porc afumată, cămătării, slănină şi unsoare în gros şi în detail. La dorinţă liferează unsoare topită în vase proprii. — Cum­părătorilor vechi dă scădere la preţ. Serviciu prompt ! — Cereţi catalog !

Щ 1 1 1 1 1 1 1 1 P I I U 1 1 M I I L L U J j

H o r v á t m e h a n i c

Nagyvárad, Kossolh Lejos-o. Recomandă în atenţia pu-blicului din loc şi pro- РчаЧ. vincie, a t e l i e r u l s ă u m e l i a n i c a-ranjat din nou, unde pri­meşte comande şi r e ­p a r ă r i de lucruri ce aparţin în branşe, precum

Maşini de cusut Maşini de scris Biciclete şi Gratnafoane etc.

Utensiliile acestor ma;ini le are în de­pozit.

Reparaturile se efectuează repede şi prompt.

N I I I I fl I U Г І Ш Т І 1 b ai

&щ 10

Тгаіап Turturean lăcătuş artistic şi de edificii

Bistriţă —Besztercze. 1 0 % economie la comande — de lucrări artistice. —

=8

Lucrătoare aranjată cu maşini moderne.

la cuptoarele economice de bucătărie vestite în

Transilvania. — Catalog şi desemnări să trimit la cerere.

Atenţiune

B L w

Premiat la a. 1902 din partea e x p o z i ­ţie! industr ia le din Bec icherecu l -mare .

BERBERSZKI MIKLÓS p ă p u c a r ,

— Nagybecskerek. —

8

Lifereazä în ţară şi străinătate papuci de piele, pâslă, mătase şi catifea, pentru băr­baţi, dame şi copii cu preţurile cele mai ieftine. Serviciu prompt. — Catalog trimit gratuit. — Revînzătorilor li-se dă rabat.

„IÄNER" cremă neuiisuroasi Cel mal nou pro­duct hlgienlc pentru curăţirea şi înfru­museţarea fetei. — înlătură petele gal-bine, bubele prici­nuite de în fierbin­ţeli, sgrăbunţe şi alte necurăţenii de piele. Crema aceasta ziua se poate folosi mult

mai eu succes. teglă 1 coroană.

Ton or" rmrirÜt E n o n P ' u s u l t r a pudrei. Bună la „ІШІГЛ pi iUld, baluri, saloane şi de zilnic folce,

care acopere increţurile şi e cu totul nestricăcioasâ. In colorile : roza, albă şi cremă 1 cutie 1 coroană.

„Ianer" săpun I bucată 60 fileri.

„Ianer" pastă pentru dinţi 1 doză, 1 cor.

„Ianer" apă pentru gură Й Щ Я geil bureţoşi, contra mirosului greu de gură. 1 sticlă cor. 160 j jumătate sticlă, 80 fileri.

„Ianer" esenţă pentru păr S i Ä r S trete! şi contra căderii părului 1 sticlă, 1 cor. 30 fileri.

Ta « u f » пмпъАЪ pentru creşterea părului. 1 te-„ldl lCl yUllldUd g|ä 2 coroane.

„Ianer" Yăpseală pentru păr 5 ï ï£ а

ь £ К 5 in blond părul sur ş! cărunt. Nereuşita colorii e exchisă La comande să se noteze că părul Încărunţit In ce coloare să se văpsească (negru brunet). Un carton 4 coroane

„ I a n e r " apă care face părul blond Pentru a văpsi In timp scurt, în băl, auriu, părul blond, roşu, chiar şi brunet ori negru. 1 sticli 4 cor. Discretă şi zilnică expediţie ca poşta. - Telefon 476. Pentru înconjurarea contrafacerilor numai „Preparatele lui Rudolf Ianer" ieşite din farmacia sa ca valoare şi se

pot căpăta la

Farmacia „Maria ajutătoare" alui Rudolf Ianer, Temesvár, Gyárváros Fő-ut 70.

Stefan Fekeshâzy Institut de văpsitorie de haine şl curăţătorie chimică,

Bistriţă, FÔtér 17. Lângă Primarie.

Primeşte: curăţiri lucioase şi fine, cură­ţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi albituri de pat ; perdeie şi orice lucrări de branşa aceasta cu preţuri foarte ieftine.

Curăţire şi vopsitorie chimică de totfeîul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii şi jachete fără ale desface; apoi materii de mobile, perdele dantele şi altele. Execuţie promptă. Preţuri foarte moderate.

Ш Г IKING HENRICH fabrică de unelte pentru ciobotari Újpest, Lörincz-u. 50.

Recomandă pantofarilor şi ciubo­tarilor precum şi pielarilor unelte de branşe , calitate bună, preţuri moderate. — Comersanţilor se dă rabat. — Catalog gratuit şi francat.

41 Щ 2

1 BAUMANN ARNOLD succesorul LÁHNI KAROLY,

£ Ъ ь Ъ г 4 с £ і і х ( ; c l o m o b i l e .

Älba-Iulia, Piaţa Szent IstFán Nr. 11. Recomandă mobile pregătiite In atelierul său din cel mai bun material, pentru dormitoare, sufragerii, locuinţe garson şi — birouri pe lângă preţuri ieftine, —

1

Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că mi-am aranjat în

Timişoara, Piaţa George Nr, 4. un modern

atelier dentistic. Practica mea veche mă dispenzează de o mai amănuntă recomandare, augurându-mi în schimb încrede­rea în satisfacerea ori-cărei pre­tenţii a pacienţilor. — Cu stimă:

U e t z ! M Ó 1 » V d e n t i s t .

M a r e d e p o z i t d e c u p l o a r e . © î Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că în

(Cluj) Koloszvár, Monostori u. 7, s i desch i s um ШШТВ ШШ^ШлЫ înregistrat şi provăzut cu cuptoare din ţară şi străinătate, unde se află în depezit permanent cuptoare moderne de majolică stil secesion şi cuptoare de olane Daniel, precum şi căminuri şi cuptoare de bucătărie.

Atrag atenţia publicului asupra depozitului meu model, asigu-rînd-ul totodată despre calitatea perfectă ale articolelor şi preţurile cele mai solide. ,

Aşteptând binevoitorul sprijin sunt cu deosebită stimă:

K o i o B S v â t * .

.» Фі &í* <и* â2* aïe dm eh Ш cw e u ei» w* «Й* c

m ă e i s t r u î a c â t w ş i e l e l u c r u r i p e n t r u a s i d i r i ş i d e ; x r t A .

ş i d e p o z i t d e m a ş i n i a g r i c o l e .

proprie) A I v i e l — N a g y e n j e d , Strada Tővísi-ut . Primeşte ori-ce lucrare de Iăcătueerie artistiscă şi pentru zidiri, precum şi lucrarea şi repararea be maşini agricole şi industriale. La acele ma­şini cari nu se pot executa în atelierul meu, am luat reprezentanţa şi depozitul, mai multor fa-drici, despre a căror fabricaţii m'am convins în decursul anilor, că sunt neexcepţionabile. Rog să se adreseze în ori-ce afacere referitoar la branşa aceasta, — Ia mine, servind ori şi cui cu lămuriri. Ţin în depozit şi maşini de cusut, cele mai

.bune fabricaţii, precum şi cumpene , c â n t a r e , (

I dec imale . — Preţuri ieftine. — Catalog gratuit. ? S e dau eu garanţie ţl condlţiunl de plătlre s ] î n r a te . '

Kr. 41 1912 „ $ K ! B ö N A a Pag. 11

Pianuri sau Harmoniuri se cummpără mai bine şi ieftin în cunoscutul şi solidul

magazin de pianuri şi harmoniuri

V. Heldenberg, Sibiiu (vis-à-vis de Hotelul împăratul Roman), v ^ ^ n s întemeiat la anul 1867 ca I a prăvălie de planuri [«' g Iss'̂ fJ

în Transilvania.

Strada Cisnădlel 9.

Mare depozit de instrumente nouă şi întrebuinţate: pianuri, pianine, harmo­niuri cu preţurile originale de fabrică. Sortiment bogat de pianuri de în- fe chiriat. — Platire în rate după dorinţă, g Pianuri vechi să primesc ca schimb. **

B e n c s i k Z s i p o n d î n D é v a Oferă: GHETE AMERICANE ŞI FRANCEZE cusute cu mâna în atelierul propriu precum şi GHETE GATA, format modern pentru băr­baţi, femei şi copii. Galoşi, ghete comoade şi pentru gimnastică. Mare magazin de gume renumite de Su­livan pentru tocuri la ghete şi creme excelente. Ghete pentru picioare ne­regulate şi bolnave le pregătesc după măsură. La comande din pro­vincie este destul a se trimite o gheată folosită. — Serviciu prompt.

— »

Bumbera István, c r o i t o r c i v i l sşi p r e o ţ e s c , c r o i t o r u l p r e o ţ i m e ! g r e e c e a t .

Oradea-mare — Nagyvárad. Edificiul Bazarului (partea spre teatru). Telefon 869.

Sezonul de toamnă şi iarnă ! Au sosit stofe moderne, englezeşti, scoţiene şi indigene, calitatea cea mai bună. Costumele croială modernă, şi lucrate cu mult ş ic Preţuri moderate. Lucru cu mare atenţiune. Singurul de­pozit de articole preoţeşti şi bisericeşti.

Haos Fabriţius ing iner

SIBIIU, Reissenfelsjàsse 11 primeşte execictarea ori-cărui

c o n d u c i e l e c t r i c pentru d i v e r s e s c o p u r i .

i'J.f'i'i I Г Г Д Г Г Г Г Г Г Г Г І

T e l e i o n 1 1 6 Л З .

Stiassny és Novak turnătorie artistică de metal.

Budapest, YI„ Yáczi-ut 179. sz. Lucrează diferite decoruri la edi­ficii, cripte. Toarnă diferite părţi pentru maşini precum şi table cu inscripţia pentru advocaţi, medici şi ingineri. Table cifrate cu in­scripţia numelor de strade pentru oraşe şi sate, cu preţuri ieftine.

Mândria oricărei gos­podine este pâineai bună şi frumoasă!! în locul dospirii înde­lungat şi a frământării \ obositoare, este de re­

comandat maşina „ I D J B A U> pentru dospirea şi frământarea pâinei, premiată în mai multe rânduri. La expoziţia de lucruri casnice din Timişoara 1908 distins cu Medalie de aur şi diplomă.

Se poate comanda delà L E I T N E R S Á N D O R , CLUJ—KOLOZSVÁR, Deák Ferenc-utca 3 sz.

GRAMAFOANE delà 28 cor, în sus. PLĂCI cu cântări româneşti.

Un mijloc de întărire pentru bolnavii de stomac

si pentru toţi aceia, cari fie prin răceală ori lngreunare de mâncări, fie prin lipsa de apetit, prin mistuirea grea, ori în urma mâncărilor prea reci ori prea fierbinţi au contractat

catar , sgflrciuri, dureri de s t o m a c e tc . este medicina

Baldrianum a doctorului En&el. B a l d r i a n u m se recomandă contra tuturor durerilor

de stomac, are calităţile unul vin excelent, care păzeşte contra tuturor urmărilor, precum: nervos l ta te , i n s o m n i e , ame­ţeli şl f l egmă.

In urma compoziţiei sale excelente, având v in d e Sa­moa, picături de Baldrian, s i rup d e s m e u r ă şi de ci­reşe. B a l d r i a n u m este de recomandat şi contra const ipi -ţiei şi diareei precum şi la toate cazurile, când se reclamă întărirea organizmului.

B a l d r i a n u m Dr. Enge l nu conţine absolut nici o materie stricăcioaeă şi se poate întrebuinţa şi din partea ce­lor cu construcţie mai slabă, precum dame şi copii, timp mai îndelungat. E de preferat să se ia dimineaţa pe ne­mâncate şi seara înainte de culcare în cantitate de un pahar de licheur. Copiii şi cei slabi să ia Baldrianum în apă caldă şi să-1 îndulcească cu pu{in zăhar.

Baldr ianum Dr. E n g e l se află în sticle de 3 şi 4 coroane în toate farmaciile din Ungaria, precum şi în Arad, Aradul-nou, Glogovácz, Gyorok, Ménes, Paulis, Lippa, Hidegkút, Vinga, Székesut, Pecska, Tornya, ^Világos, Igres, Nádas, Berzova, Orczifalva, Merczifalva, Sándorháza, Boga-ros, Szerb-Sz.-Péter, Perjámos, Szemlak, Sárafalva, Nagylak.

Farmaciile din Arad trimit în orl-ce parte.

S ä , n e p ă z i m d e s i m i t a / f i i ! CJe re ţ i n u m a i

Pag. 12 — ' „ И К І В і а У ^ - — Nr. 41 — 1912

„ O R A V I C I A N A " s o ţ i e t a t e p e a c ţ i i î n O r a v i ţ a .

Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii »ORAVICIANA SOŢIETATE PE ACŢII « în O r a v i ţ a sunt prir aceasta convocaţi la

a X I X - a a d u n a r e g e n e r a l ă o r d i n a r ă care se va ţine Jo i în 14 Martie a. c. tt. n. la 10 ore a. m. în localul institutului, eu următoarea

ORDINE DE ZI : 1. Raportul comisiunii verificatoare şi constituirea biroului. 2. Raportul anual al direcţiunii. 3. Raportul anual al inspecţiunii. 4. Stabilirea bilanţului, împărţirea profitului curat şi votarea abselutorului. 5. Hotărîre asupra unei emisiuni noui de acţii. 6. Hotărîre asupra înfiinţării de filiale. 7. Eventuale propuneri.

O r a v i ţ a , la 22 Februar 1912. 1 3 i r o c ţ i ч п е л .

ACTíVA CONTU L-BI LANŢ. PASIVA

816473-29 1152308-27

Cassa în numărar ... ...... .... Cassa de păstrare poştală .... ... Escont de cambii.... .... .... —. Escont de cambii cu acoperire hip. împrumuturi hipotecare —. —. .... —. Obligaţiuni cu cavenţi;.... .... .... .... .... Debitori în Cont-curent ... Efecte .... __. —. .... .... .... .... -_ Bon în Giro-conto şi la alte bănci ... —. Inmobile: casa institutului .... .... .... .... Realităţi.... .... .... .... .... .... .... .... _.. Expozituri : V r á n y , V a r a d i a , R a k a s d i a , V r á n y u c z , S z é k á s , J á m ,

M e r c s i n a , B e r l i s t y e , N i k o l i n c z , G e r l i s t y e

Interese reescompt anticip. şi după împr. hip. cedate Interese efecte restante Diverşi debitori şi interese restante — Mobiliar după amortizare ~ .... ....

103500 8548

1968781 1735914

48736 24500

227798 23255 64855

106582

11615 11194

1529 67198

2600 4406611

33 07

56 09 63

40 43 83 58

73 67 10 67

09

Capital de acţii.— —. -Fond de rezervă .... .... Fond de rezervă disponibil .... Fond pentru diferinţă de curs .... Fond pentru amortizarea edificiului Fondul Consorţiului de ajutor şi consum Depuneri _ .... .... —. — —. Reescompt... .... ... . . . ... ~~ —• împrumuturi hipoteeare cedate .... ... Interese anticipate .... — — —. — Dare după interese depuneri .... .... ... Dividendă n e r i d i c a t ă . . . .... .. — Diverşi creditori .... — —. Profit curat —. —. ....

286263-98 41372-06

5290-64 5000-—

550000

337926 6764

2594595 740386

67028 34206

5925 208 736

68833

4406611

68 04 44 55 93 11 86

48

09

DEBIT PROFIT ŞI PERDERE. CREDIT

Interese depuneri ..... Interese reescompt .... . . . .... Interese împr. hip. cedate .... — Salare .— .... .... .... —. _ Relut de cortel .... .... .... ... Spese de birou, porto, comp. de timbru, prenu

meraţiuni şi alte spese — Dare directă, comunală etc. Dare după interese depuneri Chirie ._ .... .... Amortizare de mobiliar .... Profit net ....

16763-27 11812-48

118118 31036

3924 23168

2926

11856

28575 3000

288 68833

291728

09 92 55 36 67

26

75

86 48

94

Interese escompt • . . . —. Interese hipotecare ..... —. — Interese după obligaţiuni cu cavenţi Interese efecte .... __ — — Interese cont-curent ... .._ Venite delà inmobile .... — Diverse venite — —. ~~

143284 52 130797 45

2399 99 9755 13

346 16 3859 92

— 1285 77

291728 94

l l te Trăi lă diîector.

Ioan Perian şefcontabil.

Oraviţa, 31 Decembre 1911.

D I R E C Ţ I U N E A : Alex. P. Popoviciu Victor Poruţiu Petru Bêrnaz losif Nedici Dr. Petru Cornean Dr. Ion Nedelcu

Ion Maran Dr. Mihai Gropşian Dr. Ion Mangluca Simeon Viţaa

Conturile prezente confrontându-le eu registrele principale şi auxiliare, le-am aflat exacte. I N S P E C T I O N E A :

Ion E. Ţieranu luliu Roşiu Gheorghe Jianu Nicolae Beloane preşedinte. lacob Botoş Gheorghe Dragoescu Gheorghe Lipovan.

~ , u T E I B U N A " I N S H X K D Ш і Р - Q f l Ä M I Q Ш С В Ш g l £ Ш & ~ ШШ, Шк