Anul XIX

nr. 20 (401)

�16-31 octombrie 2008Fondat în 1924 (serie nouå)

ARARATPeriodical UniuniiArmenilordin România

VIZITA }N ROM~NIAA SANCTIT{|II SALEKAREKINAL II-LEA, PATRIARH

CATOLICOSALTUTURORARMENILOR

Primireala Bucure=ti…

… =i la Ia=i �� }n perioada 24-27 octombrieSanctitatea Sa Karekin II, PatriarhCatolicos al Tuturor Armenilor s-a aflat]ntr-o vizit[ ]n Rom`nia. �� }nt]lnire la comunitatea armean[ dinBucure=ti. �� Dezvelirea pl[cii de marmur[ dedicatecentenarului na=terii PatriarhuluiCatolicos Vasken I. �� Vizit[ la Preafericitul P[rinte Daniel,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom`ne. �� Deplasarea la Ia=i pentru resfin\ireabisericii armene Sf]nta Maria. �� }nt]lnire cu comunitatea din Ia=i.

Am[nunte ]n paginile 4-5

Lansare de carte la Biblioteca Dudian

Duminic[ 19 octombrie a avut loc laBiblioteca Dudian lansarea roma -

nului <O var[ f[r[ zori> de Agop J.Hacikyan =i Jean-Yves Soucy (EdituraArarat 2008), ]n tradu cerea reputatei zia-riste Madeleine Kara ca=ian. La lansareau vorbit Excelen\a Sa domnul YeghisheSargsyan, amba sador al Republicii Arme-nia ]n Rom`nia, deputatul Varujan Pam -buccian, critical literar Paul Cernat =itraduc[toarea ro manului, doamna Made -leine Karaca=ian.

(continuare ]n pagina 3)

La o sut[ de ani de la na=terea gazetarului LeonKalustian, Biblioteca Jude\ean[ <Duiliu Zamfirescu>din Foc=ani a organizat ]n ziua de 18 octombrie o ac -\iune cu sprijinul domnului Ioan Codreanu, nepotulpublicistului. Printre invita\ii care au sosit de la Bucu -re=ti s-au aflat criticul =i istoricul literar Valeriu R`peanu,publicistul Vartan Arachelian, deputatul Varujan Pam -buccian arhim. Dr. Zareh Baronian =i subsemnatul.La ora 11 la Cimitirul Armenesc din Foc=ani, ]n pre -zen\a domnului Ioan Codreanu, a celor sosi\i de laBucure=ti la care s-au al[turat domnul Bergi Vosga -

nian, pre=edinte al Filialei Vrancea a UAR =i direc -toarea Bibliotecii Jude\ene, Teodora F]nt]naru, a avutloc o slujb[ de pomenire oficiat[ de Arhim. dr. ZarehBaronian cel ce i-a fost la c[p[t]i, ]n anul 1990, c]ndLeon Kalustian s-a stins. P[rintele Arhimandrit a spusc[ mai exist[ un p[cat ce nu-l reg[sim ]n scrierilebiserice=ti. Este vorba de p[catul uit[rii care ne urm[ -re=te din ce ]n ce mai mult ]n ultimii ani. Uit[m destr[bunii no=tri, de p[rin\i dar =i de marile valori pecare le avem. Este =i cazul lui Leon Kalustian care ar

LLLLeeeeoooonnnn KKKKaaaalllluuuussss tttt iiii aaaannnnaaaa ffffoooosssstttt oooommmmaaaagggg iiiiaaaattttllll aaaa FFFFoooocccc====aaaannnniiii

(continuare ]n pagina 6)

Duminic[ 12 octombrie 2008, Ministrul Varujan Vosganian s-a aflat]n mijlocul comunit[\ii armene din New York. Nu cunoa=tem motivulvizitei Domniei sale dar, conform versiunii oficiale, Domnul VarujanVosganian s-a aflat ]n Statele Unite pentru a participa, ]n calitate deMinistru al Economiei =i Finan\elor Rom`niei, la Congresul FonduluiMonetar International, congres desf[=urat ]n aceast[ perioad[ la Wa -shing ton, iar la ]ntoarcerea spre \ar[, a f[cut un scurt popas la New York.Exist[ =i o alt[ versiune privitoare la motivul vizitei, versiune neoficial[dar plauzibil[, ]mbr[\i=at[ de mul\i dinte membrii comunit[\ii. Conformacestei variante, Domnului Ministru i s-a f[cut dor de fo=tii s[i prieteni=i cona\ionalii din New York, unii din ei vechi prieteni din \ar[ =i a dorit

}nt]lnirea armenilor din New Yorkcu Varujan Vosganian

(continuare ]n pagina 6)

Dmitri Medvedev:

<Sper c[ o ]nt]lnire a celor treipre=edin\i ‚rus, armean =i azerƒ va avea loc foarte cur]nd,

pentru a g[si o solu\ie a problemei>

Aventura militar[ a Gruziei ]n Osetia de Sud a fost, parc[, pl[nuit[de KGB. Mihail Saaka=vili, probabil agent dublu, a pornit o ac\iunemenit[ s[-i arate lumii c[ are nevoie de Rusia pentru stabilizarea =ipacificarea Caucazului de Sud. F[r[ Rusia, Caucazul s-ar ad]nci ]nconflicte s]ngeroase, ]n care scopul r[zboiului este alungarea celuilalt, ]ncare victoria unora ]nseamn[ ]ntotdeauna exterminarea =i/sau alungareacelorlal\i, adic[ – a=a cum se spune ast[zi – purificare etnic[.

(continuare ]n pagina 3)

}n luna septembrie comuni ta -tea armenilor originari din Rom` nia,a pierdut pe unul din fiii s[i de va -loare pe doctorul Melcon Garabe -dian, intelectual de marc[, om in -tegru, caracter generos, patriot. Tre -cerea lui ]n nefiin\[ reprezint[ opierdere mare pentru comunitate, ]nspecial pentru aceea locuitoare ]nNew York, el fiind membru res -pec tat de colonie, apreciat at]t pelinie profesional[ ca medic al co -piilor romanahai, c]t =i pe liniesocial[ ca lider al comunit[\ii, ac -tiv ]n multiple organiza\ii armenede caritare =i binefacere.

Nu =tim c]\i din armenii tr[i -tori ]n prezent ]n Rom`nia ]=i maiamintesc de el ca medic, ca mem -bru al Uniunii Studen\ilor Armenisau ca participant la activit[\ileclubului Sevan din Bucure=ti, dar]n New York el era cunoscut de to\iromanahaii, apreciat =i respectatde ei.

Melcon Garabedian s-a n[scutîn România, la Cernavod[ – pe datade 2 septembrie 1924, într-o fami -lie de armeni originari din Turcia,sc[pat[ de la genocid, care a v[zut,ca oricare familie armean[ din aceagenera\ie, ororile masacrelor tur -ce=ti. Dup[ tat[ descindea dintr-ofamilie care-=i avea r[d[cinile ]nora=ul Evereg care-=i g[sise ad[ -post, ]n anul 1922, pe p[mîntul os -pitalier al Rom`niei, dup[ mam[din familia const[n\ean[, originar[tot din Evereg, Kuzugian, stabilit[]n ora=ul portuar dup[ masacrele

hamidiene de la sf]r=itul secoluluiXIX.

Cur]nd dup[ c[s[torie, familiaGarabed (1900-1948) =i Macruhi(1902-1980) Garabedian se stabi -le=te ]n Cernavod[ unde aveau s[se nasc[ cei doi copii ai lor, Mel -con =i Eliza (Morukian). Aici Ga ra -bed Grabedian ]mpreun[ cu frateles[u Aram deschid ]n centrul ora =u -lui un prosper magazin de manu -fac tur[ care purta pe fronton firmaLa Doi Fra\i.

Studiile primare Melcon Gara -bedian le face la Cernavod[ dupăcare pleac[ ]n Bucure=ti =i frec -ven teaz[ clasele liceului internatMihai Viteazul, pe care le absolvăîn anul 1941. În anul 1942 familiaGarabedian se mut[ ]n Bucure=tiunde Melcon se înscrie la Facul -tatea de Medicin[ din Capital[ pecare o absolv[ ]n anul 1949, ob\i -n]nd specialitatea ]n pediatrie.

Dup[ absolvirea studiilor uni -versitare, lucreaz[ la sec\ia de pe -diatrie a Spitalului Fundeni, dinCapital[,

}n anul 1956 se c[s[tore=te cuAngela Bagdasarian, descendent[dintr-o distins[ familie, frunta=[ acomunit[\ii armene din Br[ila,care avea s[-i fie pentru mai bine dejum[tate de veac tovar[=[ de via\[.

}n anul 1963 Melcon Garabe -dian, ]mpreun[ cu so\ia =i fiicaLaura, p[r[se=te Rom`nia =i dup[ oscurt[ =edere ]n Liban, se stabi le= te]n anul 1964 ]n SUA, la New York.

Dup[ instalarea ]n New York,]ncep anii de studiu pentru echi va -larea diplomei medicale, studii careaveau s[ fie cur]nd ]ncununate desucces, reu=ind s[-=i sus\in[ =i s[treac[ examenele din prima ]ncer -care. Astfel, ]n anul 1967, MelconGarabedian ob\ine licen\a =i drep tulde profesare a medicinei ]n statulNew York.

Dup[ anii de reziden\[ debu -teaz[ ]n practicarea medicinei ]ntr-un cabinet de grup ]n Queens, ]m -preun[ cu un alt medic pediatru ro -manahai, doctorul Levon Bedro -sian (1930-2003). }n anul 1968inau gureaz[ cabinetul medical pro -priu, de pediatrie, ]n cartierul Sunny -

side, cartier populat de armeni, ]nspecial de armeni originari dinRom`nia. Acest cabinet el avea s[-l conduc[ timp de peste 25 de ani,p]n[ ]n anul 1994, ajutat =i sus\inutpe ]ntreaga perioad[ de so\ia luiAngela.

Melcon Garabedian a depus ointens[ activitate ]n cadrul comu -nit[\ii armene din New York. Af[cut parte, ]mpreun[ cu al\i roma -nahai devota\i na\iei – Zaven =iVerkin Tatevosian, Harutiun Zile -lian, Armenag Morukian – din co -mitetul care a fondat la 24 sep -tembrie 1977 =coala armean[ SurpKricor Lusavorici din Woodside.A ajutat la finan\area localului, af[cut parte din comitetul de con -ducere a institu\iei =i a fost timp de10 ani medicul =colii. Apropiat dena\ie =i biseric[ a fost Epitrop alCatedralei Sf. Grigore Lumin[ -torul din Manhattan.

Melcon Garabedian a avut =i ofecund[ activitate de binef[c[tor,numele lui fiind frecvent ]nt]lnit pelistele de donatori ai Diocesei =iPrelacy-ului Armean al Coas tei deEst, pe listele de donatori ale Ca -tedralelor Sf]ntul Vartan =i Sf. Gri -gore Lumin[ torul din Manhattan=i ale bisericilor Surp Sarkis dinDouglaston =i Sf]nta Maria dinSunnyside. Sus\in[tor al Repu bli -cii Armene, interesat ]n dez vol -tatea =i bunul ei mers, a fost mem -bru al societ[\ii culturale Hamaz -gain, al societ[\ii Armenian Assemblyof America, sus\in[tor =i binef[ -c[tor al organiza\iei Found forArme nian Relief =i al organiza\ieime dicale Armenian Eyes.

Doctorul Garabedian, prin me -seria pe care a profesat-o, a venit ]ncontact, a ]ngrijit =i pus pe picioaregenera\ii ]ntregii de tineri armeni.Avea fire blajin[, voce caldă =i prie -tenoasă =i z]mbea la copii atunci c]nd]i consulta, lucru care f[cea s[ le re -duc[ teama fa\[ de doctor =i injec\ii.

Doctorul Melcon Garabediana plecat într-o altă lume dar prinmodul cum şi-a trăit viaţa a lăsatdupă el un nume apreciat şi greude uitat pentru cei care l-au cu -noscut. Dispariţia lui este o pier -dere =i pentru micu\ii s[i pacien\icare, deveni\i acum p[rin\i, apre -ciaz[ =i mai mult profesionalismul=i c[ldura doctorului copil[riei lor.

După Melcon Garabedian ră -m]n în New York, Eliz Moroukiansor[, Angela, soţie de-o viaţă carea luptat ]mpreun[ cu el să depă -şească greutăţiile veţii şi a contri -buit la ceea ce a fost el ca om şimedic, şi fiica doctor Laura Gara -bedian, care a preluat de la tatăl einu numai profesia de medic dar şispecialitatea de pediatru =i careduce mai departe profesia =i nu -mele tatălui.

Noi l-am respectat =i apreciatmult pe doctorul Melcon Garabe -dian =i de aceea dorim ca ]nnum[rul viitor s[ oferim un suc -cint studiu al istoriei comunit[\iiarme ne a ora=ului s[u natal, Cerna -vod[, unde s-a n[scut, crescut =iformat.

Edvard JEAMGOCIAN

22 Actualitate 20/2008 ARARAT

Bilunar alUniunii Armenilor din Româniawww.araratonline.com

Redactor ºef : Mihai STEPAN-CAZAZIANRedactori : Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN

Fabian ANTONFotoreporter : Mihai GHEORGHIUColaboratori : Carmen DROPOL (Constanþa)Corespondenþi din strãinãtate :

Edvard JEAMGOCIAN (New York), Haig CHIBA-RIAN (Los Angeles), Anton Lanis ªAHAZIZIAN (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova)

Difuzare : Drtad BARTUMIANTehnoredactare : Mihai HÃÞULESCUPaginã web : Constantin DEOCLEÞIAN (Keean Media srl)e-mail : zz ii aa rr.. aa rr aa rr aa tt @@ ggmmaa ii ll .. cc oomm

ADRESA REDACÞIEI: Str. Armeneascã 13, Bucureºti – 2Tel. / Fax: (4021) 314.67.83

Tiparul executat la ARARAT s.r.l. ; I.S.S.N. 1220-9678

ARARAT

Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutularticolului aparþine autorului. În cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi

citate, responsabilitatea juridicã le revine acestora. Redacþia nu împãrtãºeºte în mod obligatoriu punctele de vedere

exprimate în articolele semnate de colaboratori.

pp ăă rr ee rr ee aa ll uu ii

NN OO RR .. BB EE RR DD

Vineri 24 octombrie aavut loc la Grupul =colarindustrial Grigore Cerchezdin Bucure=ti o festivitate cuocazia ]mplinirii a 100 de anide existen\[ a acestei impor -tante institu\ii de ]nv[\[m]nt.

}n 1908, Ecaterina =i Ema -noil Pache Protopopescu punbazele cl[dirii Grupului +co -lar Industrial Grigore Cer -chez, cl[dire c[reia ]n pe -rioada 1953-1958 i se d[ for -

ma actuala. Din 1926 cl[direa intr[ ]n posesia Camerei de Comer\ siIndustrie, care va ]nfiin\a ]n 1931 o +coal[ de Arte =i Meserii, carefunc\ioneaz[ p]n[ la venirea regimului comunist.

Profilul tehnic este totu=i p[strat prin ]nfiin\area ]n 1966 a unei +colide ucenici, devenit[ ulterior +coala Profesional[ <Tudor Vladimirescu>care va func\iona p]n[ ]n 1976. }n 1976 este ]nfiin\at Liceul Industrial<Autobuzul>, tot cu profil tehnic. }n 1998 numele liceului este schimbat]n Grigore Cerchez, unul dintre celebrii arhitec\i din Rom`nia anilor1900-1920, de origine armean[, ca o recunoa=tere a meritelor acestuia]n construirea =i renovarea cl[dirii, f[cute cu ajutorul unei importantedona\ii din partea dumnealui.

La festivitate a participat Primarul general al Capitalei domnul SorinOprescu, inspectori =colari, foste =i actuale cadre didactice precum =ielevi. Din partea Uniunii Armenilor din Rom`nia, invita\i la aceast[manifestare, au participat domnii Sirun Terzian, vicepre=edinte al UAR=i Mihai Stepan Cazazian, redactor =ef al publica\iei Ararat. DirectorulGrupului +colar a oferit domnului Sirun Terzian placheta aniversar[realizat[ cu ocazia centenarului. Grupul =colar va deveni ]ncep]nd cuanul viitor liceu.

Grupul =colar GRIGORE CERCHEZa ]mplinit 100 de ani

IN MEMORIAM

DOCTORULMELCON GARABEDIAN(2 septembrie 1924 –15 septembrie 2008)

Spaima a cuprins cercurile carestau la cîrma Turciei crescîndodată cu şansele lui Obama de aocupa Salonul Oval. Zilele acesteagrupurile de lobbyturceşti, sau sti -pendiate de aces -tea, nu au maiavut linişte şirăbdare şi şi-au ziscă e momentul să prevină venirealui Obama la preşedinţia SUA îm -preună cu o astfel de decizie a luiprivind sprijinirea recunoaşterii ar -menocidului din 1915. Nu are nicio importanţă ce argumente verbalesau materiale au luat ei în hurginul(desagă– n.tr.) lor cînd au luat ca -lea apropierii de Obama. Obişnuiţicu a nu-şi ţine niciodată cuvîntul(lucru uşor odată ce nu ai ce pierde)ei şi-au făcut socoteala că şi Oba -ma va proceda la fel schimbîndma cazul. Noi nu punem mîna înfoc pentru viitorul Preşedinte înspe dar e la mintea cocoşului căaflat în plină campanie electoralăo astfel de schimbare de macaz i-arfi fatală deoarece aşa ceva i-ar lipieticheta de om ce promite şi nu-şiţine cuvîntul. Şi asta nu numai înochii armenilor. Mc Cain nu arscăpa o clipă o asemenea mană ce -rească. E cu totul altă gîscă ce vaface Obama după ce va fi ales. Mulţipreşedinţi odată ce au respirat aeruldin Casa Albă au uitat promisiu -nile lor. Dar acţiunea panicard-precipitată a sus-zisului comandolobbystic nu trădează nimic alt -ceva decît spaima coşmarescă pecare o generează Problema Armeanănefericiţilor politicieni din ţara

hal valei şi rahat-lokhumului. Votuldin comisia pentru afacerile exter -ne a SUA cititorul de gazete l-o fiuitat, de bună seamă, dar nu şi cei

însărcinaţi să steacu ochii în pa -tru pe mişcărilepo litice arme -neş ti. Iată că a -

ceastă grabă ne co -mu nică un lucru im portant: ea tră -dea ză criza de argumente şi slăbi -ciu nea arsenalului politic a celor încauză în Problema Armeană. Şispunem Problemă, deoarece ea nuse rezumă doar la armenocid şi re-re-recunoaşterea lui. Este vorba deun întreg pachet politic care pentruAnkara este plin de şerpi otrăviţi.Dacă recunoaşterea morală poatefi luată de partea turcă în discuţie (cugarnitura de rezerve de rigoare, de -venite de acuma clasice), ce se poatespune de reparaţiile mate riale (chiaraşa reduse cum sînt ele, cele docu -mentate), ca să nu mai vorbim derestituirile wilsoniene teritoriale?Remorcată de Anglia (a cărei copilpolitic s-a bănuit că a fost) dupăprimul război mon dial, Turcia a tre -cut în ataşul State lor Unite. A pierde,chiar şi parţial susţinerea acestoracondamnă Tur cia la un climat poli -tic care înde părtează şi mai multsperanţele ei, îndelung nerealizate(şi pe mo ment nerealizabile) de aintra în con cer tul european.

Vă mărturisesc că nu mi-aş dorisă fiu la ei acolo şi să răspund deo astfel de Problemă. M-ar trecepur şi simplu fiori reci pe spinare.Şi m-aş agăţa cu disperare de paiullobbyului. Poate cine ştie?

SPAIMA

33ARARAT 20/2008 Actualitate

Spicuim din cele spuse de vor -bitori:

Excelen\a Sa domnul Yeghi -she Sarg syan:

„Editura Ararat a publicataceas t[ minunat[ crea\ie literar[,]n tra ducerea doamnei MadeleineKaraca=ian.

Am deosebita pl[cere s[ par -ticip la astfel de manifest[ri cul -turale, organizate cu =i pentru co -munitatea armean[. Nu are impor -tan\[ din ce limb[ este tradus[,at]ta timp c]t cartea este desprearmeni =i istoria lor. Acest romanse refer[ la o perioad[ grea a isto -riei noastre. Aceasta este nu numaio crea\ie literar[ de ]nalt[ valoare,ci =i o excep\ional[ surs[ de infor -mare despre zilele negre din 1915,despre perioada dinainte =i acelezile, prezint[ situa\ia ce domneaatunci, cum abordau armenii aceas -t[ chestiune, chemarea la arme,chemarea la toleran\[ etc. +i dinpunct de vedere artistic, =i din punctde vedere documentar, evenimen -tele se ]nl[n\uie cu repeziciune =i]l capteaz[ pe cititor.

Ne afl[m ]ntr-o comunitate deexpatria\i, priva\i de limba mater -n[, dar ma rea majoritate a acesteicomunit[\i este ata=at[ de BisericaApostolic[ Armean[ =i poart[ cusine con =tiin\a patriei de origine.Trebuie s[ sper[m c[ aceast[comunitate va d[inui =i gra\ie unorasemenea lucr[ri. Acest romanpoate fi com parat cu Cele patru -zeci de zile de pe Musa Dagh deFranz Werfel, are acela=i spirit.Ro manul le este necesar armenilordin Rom`nia, dar este =i foarteinteresant pentru rom`ni.“

Criticul literar Paul Cernat:„… Este o carte special[ =i un

eveniment aparte, care se cere ono -rat a=a cum se cuvine… Volumulvine s[ ]mbog[\easc[ literatura petema Genocidului din 1915 =iaceast[ colaborare ]ntre doi autorimie mi se pare semnificativ[…Este o carte la care doamna Made -leine Karaca=ian a avut mult delucru, s-a achitat excelent de greauamisie a domniei sale. Dumneaei ]iapar\in =i notele extrem de expli -cative =i utile pentru cititorul, s[zicem, nearmean. O carte care seadreseaz[ unui public care trecedincolo de frontierele comunit[\iiarmene.

Vorbind despre aceast[ cartetrebuie spus c[ este mai mult dec]to carte de literatur[, este o carte dememorie comunitar[ =i motto-ulmi se pare semnificativ ]n acestsens. Cadrul istoric a=a cum estereconstituit este extrem de fideldocumentar, ]n vreme ce ]nt]m -pl[rile =i personajele ce se perind[]n paginile lui s]nt fic\ionale. Avemde a face aici cu un roman careexa mineaz[ ]ndeaproape compli -catele rela\ii personale ]ntre fami -liile armene =i cele turce=ti dinperioa da Genocidului din 1915.S]nt lu cruri extrem de delicate =icom plicate, surprinse cu foartemult[ fine\e psihologic[ =i acuitatede c[tre cei doi autori… Toat[cartea este o odisee, un traseu si -nuos pre s[rat cu foarte multe ob -stacole pe drumul reg[sirii fami -liei… Eveni men tele s]nt trauma -tice, este un roman extrem de dens,cu foarte multe pove=ti intersec -

tate ]ntr-un fundal istoric extremde minu\ios reconstituit… Este unroman f[r[ trucuri experimentalemoderne sau moderniste, dar ex -trem de poros =i de tentacular, careprinde o can ti tate impresionant[de fapte extrem de adecvate laceea ce vroia de fapt s[ spun[, estemai mult dec]t literatur[ aici =icred c[ este un rezervor de me -morie comunitar[. Este o carte pecare parcurg]nd-o nu ai cum s[ nute sim\i prins ]n turbionul unei ]n -t]mpl[ri, ]n fluxul ei narativ aproa -pe epopeic ce pre zint[ tragediaunui popor, pornind de la elementeextrem de con crete… O felicit]nc[ o dat[ pe doamna MadeleineKaraca=ian =i nu pot dec]t s[ va]ndemn s[ citi\i aceast[ carte pen tru

c[ e o expe rien\[ care nu trebuiesub nici un chip ratat[. Este o nou[]nt]lnire cu o lume care a fost =icare continu[ s[ ne b]ntuie, care]nc[ nu a fost exorcizat[…“

Deputatul Varujan Pambuccian:„}n aceast[ carte este vorba

despre o perioad[ ]n care istoriaera f[cut[ de foarte pu\ini oameni,mai mult sau mai pu\in inteligen\i=i suportat[ de foarte mul\i oame -ni… E povestea unei familii carea fost desp[r\it[… E cartea a doioameni care se iubesc =i care ajungs[ nu mai =tie nimic unul desprecel[lalt. Nici m[car dac[ cel[laltmai tr[ie=te. Este o poveste foartegreu de ]n\eles de un om care tr[ -ie=te ]n ziua de azi. Bunicii no=triau trecut prin pove=ti de genulacesta. Din fericire ei au trecutpentru c[ noi s]ntem aici… Este ocarte care trebuie citit[ pentru c[ea nu se refer[ neap[rat la destinulunui popor, ea nu se refer[ nea -p[rat la drama unui popor, ajunges[ treac[ dincolo de lucrurile astea=i s[ vorbeasc[ despre o dram[general-uman[ care i se putea ]n -t]mpla oricui =i care, din p[cate, ]nunele locuri din lumea asta sepoate ]nt]mpla =i acum… Prin car -tea tradus[ de doamna MadeleineKaraca=ian facem, s[ spun a=a, oneuitare a pove=tilor bunicilor no=tri.Se cuvine s[-i mul\umim pentruaceast[ traducere doamnei Made -leine Karaca=ian, faptul c[ un cri -tic vorbe=te despre valoarea lite -rar[ a acestei c[r\i ]nseamn[ cavorbe= te despre valoarea literar[ atradu cerii =i a traduc[torului.“

}n ]ncheiere, doamna Madelei -ne Karaca=ian a mul\umit audito -riu lui pentru prezen\[ =i a cititmesajul trimis de scriitorul AgopJ. Hacikyan:

„Doamnelor =i Domnilor,Regret foarte mult c[ n-am

avut posibilitatea s[ fiu prezent,ast[zi, printre dumneavoastr[. To -tu=i, \in s[ v[ adresez urm[torulmesaj:

Pentru un scriitor, întotdeaunaeste un eveniment emo\ionant s[-=ivad[ cartea tradus[ într-o alt[ lim -b[. Chiar dac[ traducerea în ro -mân[ a fost hot[r]t[ cu mul\i ani înurm[, trebuind s[ fie am]nat[ dincauza unor evenimente nepre v[ -zute, ast[zi ]mpart cu dumnea -voastr[ bucuria de a vedea tradu -cerea ei în cea de-a opta limb[.

A= dori s[ subliniez aici roluljucat de Madeleine Karaca=ian,care =i-a asumat considerabila obli -ga\ie de a traduce acest romanepic, pentru a-l pune la dispozi\iacititorilor români.

Jean-Yves =i cu mine \inem s[-imul\umim c[lduros pentru perse -ve renta sa determinare =i pentruferma convingere privind impor -tan\a acestui roman.

Totodat[, a= dori s[ adresezmul\umirile mele Uniunii Arme -nilor din România =i editurii Ara -rat care au permis s[ se fac[ po -sibil[ aceast[ edi\ie foarte a=tep -tat[. Le mul\umesc pentru încre -derea fa\[ de roman =i pentru c[ auîn\eles importan\a lucr[rii în pla -nul literaturii mondiale.

O var[ f[r[ zori este o po vestecare are ca fundal istoria Arme -niei. O istorie a speran\ei =i areconstruc\iei. O poveste despredragoste, curaj =i rezisten\[ uma -n[, care subliniaz[ consecin\ele pecare le antreneaz[ intoleran\a =irasismul.

O var[ f[r[ zori este o ampl[saga care va oferi cititorilor s[ilungi ore de pl[cere amestecat[ cuîngrijor[ri în fa\a suferin\ei uma -ne. Aceast[ poveste, despre întâl -nirea dintre dou[ culturi =i desprereligiile lor care se opun, ne an -treneaz[ departe de cadrul obi=nuital marilor romane de dragosteoccidentale.

Interesul stârnit de acest ro -man înc[ de la apari\ia sa esteexcep\ional =i reafirm[, înc[ odat[, încrederea noastr[ în litera -tura universal[ care impune schim -barea.

Acum, c[ acest roman a v[zut,în sfâr=it, lumina tiparului în Ro -mânia, Jean-Yves =i cu mine avemo singur[ dorin\[: ca el s[ v[ plac[=i s[ plac[ =i criticii din \ara dvs.tot atât de mult cum a pl[cut =ialtor citirori de diferite limbi.“

Cu respect,Agop J. Hacikyan

Lansare de carte la Biblioteca DudianL[s]nd gluma deoparte, ultima constatare este c]t se poate de actual[.

Caracterul conflictelor na\ionale din Caucaz este bine cunoscut, dar rolulde jandarm pacificator al Rusiei nu a fost niciodat[ mai evident. Dup[pedepsirea elevului Saaka=vili, dirigintele Medvedev ]l convoac[ laMoscova pe Ilham Aliev, cel care, mai ales ]n ultima vreme, amenin\adin ce ]n ce mai r[spicat c[ s-a s[turat =i nu mai e mult p]n[ c]nd se varepezi din nou asupra Karabaghului, <p[m]nt azer>. Cu numai c]tevaluni ]n urm[ =i-a etalat armele tactice (lansatoarele de rachete Smerci)cump[rate din Ucraina. Aceea=i Ucrain[ care i-a dat „juc[rii periculoase“=i lui Saaka=vili. La Moscova, Aliev – care ]=i freca palmele ]n prima zia atacului gruzin asupra Osetiei =i l[uda precedentul (pe atunci nu ]=iimagina cum o s[ se sf]r=easc[!) oferit de Saaka=vili – devine brusc unom al p[cii =i vorbe=te despre necesitatea rezolv[rii pa=nice aconflictelor. Era, cumva, acela=i Ilham Aliev? Probabil c[ nu! Unde ar[mas limbajul belicos? Unde a r[mas amenin\area cu r[zboiul? Chiar=i dup[ ce a fost reales – sau, mai bine zis, =i-a succedat la tron lui ]nsu=ipentru ]nc[ un mandat <preziden\ial> –, Ilham Aliev nu a mai amenin\atdirect Armenia cu r[zboiul, ci cu o politic[ de izolare total[, economic[=i politic[, p]n[ c]nd Armenia va renun\a la <ocuparea> Karabaghului.Nici apartenen\a la Azerbaidjan a Karabaghului nu mai este dec]t<nenegociabil[>, dar Karabaghul nu mai este <recuperabil> oric]nd prinfor\[. A=adar, ]n timp ce Saaka=vili ]=i rodea cravata, lui Aliev ]i revenear[bdarea. Mai mult, diploma\ii apropia\i Grupului de la Minsk al OSCEvorbesc, ]n mod neoficial, despre o apropiere f[r[ precedent ]n procesulde negociere.

A=adar, Rusia respinge ofensiva Gruziei ]mpotriva Osetiei de Sud,recunoa=te independen\a acesteia =i a Abhaziei =i se declar[ garant alstabilit[\ii =i p[cii Caucazului. Rusia se declar[ gata s[ devin[ garant alunui acord de pace ]n Karabagh. Da, Rusia se str[duie=te s[ pacificeCaucazul, ceea ce este ]n interesul s[u, dar acest lucru ar putea duce lasacrificarea unor interese armene=ti. Dup[ recunoa=terea independen\eiOsetiei de Sud =i Abhaziei, Rusia a exercitat presiuni (printre alte state)=i asupra Armeniei s[ fac[ acela=i lucru. Evident c[ Armenia nu a pututda curs cererii Moscovei, lucru pentru care ar fi pl[tit cu ]ncercuireatotal[, Gruzia t[indu-i Armeniei, ]n acea situa\ie, c[ile de acces spreexterior. Nici m[car independen\a Karabaghului nu a fost recunoscut[ deArmenia, =i aceasta nu pentru c[ Erevanul ar nutri vreun g]nd ascuns deabandonare a Karabaghului ]n m]inile Azerbaidjanului, ci pur formal,din ra\iuni diplomatice. +i apoi, Karabaghul ast[zi nici m[car nu este –=i nici nu poate fi vreodat[ – cu totul independent, ci este un soi deautonomie ]n cadrul Armeniei. Dar nici Osetia =i nici Abhazia nu s]nt, ]nrealitate, independente. Ele s]nt tot at]t de dependente de Rusia, pe c]teste Karabaghul de Armenia. +i atunci, c]t de penibil[ ar fi fost oArmenie care ar fi recunoscut Abhazia =i Osetia, f[r[ s[ ]=i recunoasc[,mai ]nt]i, propria mi=care independentist[?

}n mod evident, ast[zi spectrul r[zboiului din Karabagh s-a]ndep[rtat. Dar efervescen\a politico-diplomatic[ din Caucaz ]i face peunii anali=ti politici de la Erevan s[ se team[ de faptul c[ Armenia va fi]n cur]nd constr]ns[ s[ fac[ unele concesii unilaterale ]n favoareaAzerbaidjanului, la presiunea marilor puteri, ]n special a Moscovei,gr[bite s[ pacifice regiunea ]n folosul lor. Cu alte cuvinte, Rusia ar fiinteresat[ de rezolvarea conflictului din Karabagh, nu conteaz[ cum,pace s[ fie =i petrolul (azer) s[ curg[. Da, dar prin Rusia. Iar pentruaceasta Azerbaidjanul trebuie recompensat. Pe spinarea armenilor. Cama=a sun[ teoria unor observatori politici care se tem c[ noua pace ce seprofileaz[ la orizont poate fi tot at]t de primejdioas[ pentru armeni, pec]t este situa\ia de ]nghe\ politico-militar din acest moment.

}n acest context regional, pe 21 octombrie pre=edintele rus, DmitriMedvedev, face o vizit[ fastuoas[ la Erevan. <S]nt sigur c[ ac\iunilecoordonate pe scena interna\ional[ s]nt un factor important pentrusecuritatea =i ]nt[rirea pozi\iilor noastre ]n Caucaz =i ]n lume>, declar[Medvedev care, al[turi de omologul s[u armean, Serj Sarksian, particip[la Erevan la ceremonia de botezare a unei pie\e centrale din Erevan cunumele Rusiei. Pentru Medvedev, acesta este “un semn de respect fa\[de Rusia modern[ =i democratic[ =i fa\[ de poporul s[u, un semn destim[ fa\[ de r[d[cinile noastre istorice comune =i fa\[ de prietenianoastr[ secular[>. O prietenie care <nu a sl[bit niciodat[>, dup[ cumdeclar[, la r]ndul s[u, Serj Sarksian care sper[ ca Pia\a Rusiei s[ devin[<un simbol al prieteniei noastre>.

Dincolo de simbolism, Medvedev a venit la Erevan =i ca s[ ]mping[Armenia spre deblocarea negocierilor referitoare la Karabagh. Adic[, s[o ]mping[ spre concesii. <Armenia este gata s[ continue negocierile pebaza principiilor de la Madrid, care recunosc dreptul la autodeterminareal poporului din Karabagh>, declar[ pre=edintele armean, pentru care<chestiunea poate fi rezolvat[ pe baza unui compromis =i pe caleanegocierilor>.

Pentru Aliev, Karabaghul va fi pe veci al Azerbaidjanului, a=adarnici vorb[ de compromis. Iar pentru Sarksian, compromisul ]nseamn[recunoa=terea dreptului la autodeterminare al armenilor din Karabagh.+i atunci, unde este adev[ratul compromis? Azerbaidjanul nici nu vreas[ aud[ de concesii, iar Armenia consider[ c[ autodeterminarea, ]ncontrast cu independen\a, este deja o concesie. Medvedev vrea s[-iconvoace pe Serj Sarksian =i pe Ilham Aliev la Moscova =i s[-i pun[ s[promit[ m[car c[ vor face pace. Pe baz[ de compromis al c[rui garantMoscova se angajeaz[ s[ fie. Dar ce mai r[m]ne de garantat?

Vartan MARTAIAN

<Sper c[ o ]nt]lnire…“(continuare din pagina 1)

La invita\ia preabunului Arhie -piscop Dirayr Mardichian, pe 24octombrie Sanctitatea Sa Karekinal II-lea a sosit în capitala Ro mâ -niei, Bucure=ti, unde a fost întîm -pinat de Înalt Prea Sfin\ia Sa, =efulDiocezei, ambasa dorul RepubliciiArmenia, Exce len\a Sa Yeghi sheSarg syan, pre=e dintele Uniunii Ar -menilor din Ro mânia =i ministruleconomiei =i fi nan\elor în guvernulRomâniei, dom nul Varujan Vosga -nian, de sluji torii bisericii =i deenoria=i. Sanc titatea Sa a fost în -so\it de =eful Dio cezei Ru siei de Sud,Prea Sfin \itul Movses Mov se sian,purt[torul sceptrului, P[ rin teleHov nan Hakobian, =i ope ra to rulpostului de televiziune +o ghakat,domnul Suren Ter-Grigo rian.

În diminea\a zilei de sîmb[t[,25 octombrie, la ora 10, în sunetulclopotelor catedralei armene, în pre -zen\a sutelor de credincio=i, fete încostume populare arme ne=ti l-auîntîmpinat cu pîine =i sare pe Ca to li -cosul Suprem al Tuturor Ar me ni -lor. Dup[ rug[ciunile cano ni ce, înfa\a altarului catedralei, Sfin\ia Saa salutat prezen\a Sanctit[\ii Sale,dup[ care Patriarhul Karekin al II-leaa binecuvîntat pe credincio=i.

Suita l-a înso\it pe Sanc ti tateaSa la monumentul-khacikar închi -nat victimelor Genocidului, unde

Patriarhul a depus o coroan[ deflori =i s-a rugat pentru me mo riavictimelor nevinovate. Sancti t[\iiSale Karekin al II-lea i-a fostrezervat[ onoarea de a dezvelipiatra memorial[ din marmur[ depe coloana clopotni\ei, realizat[ –la dispozi\ia Sfin\iei Sale – cuocazia împlinirii a 100 de ani de lana=terea catolicosului Vasken I care,la rîndul s[u, a slujit mul\i ani lacatedrala armean[ din Bucure=ti.

În curtea catedralei se afl[ =iCasa de Cultur[ =i Biblioteca Ar -mean[. Sanctitatea Sa a vizitat =iaceste locuri, a v[zut bogata mo= -tenire p[strat[ de comunitatea ar -mean[ din România, cu numeroa -sele manuscrise scrise cu aproape600 de ani în urm[ în m[n[stirilearmene=ti din Suceava, precum =icu od[jdii biserice=ti, covoare, icoa -ne =i altele. În muzeu atr[gea aten -\ia cristelni\a din argint a=ezat[ înmijloc, în care, cu cincizeci de aniîn urm[, la Foc=ani a fost botezatactualul Ministru al Eco nomiei =iFinan\elor din România, domnulVarujan Vosganian. Aflînd de toateaceste istorii, Sanctitatea Sa =i-al[sat semn[tura în cartea de aur amuzeului. Dup[ recep\ia or gani -zat[ de =eful Diocezei, Arhie -piscopul Dirayr Mardichian, înso -\it de alaiul s[u, Sanctitatea Sa a

plecat spre Patriarhia Român[, undel-a îmbr[\i=at =i felicitat pe recentnumitul Patriarh Daniel Ciobotea.Dup[ schimbul de cuvinte calde,fr[\e=ti, =i de cadouri, SanctitateaSa a fost primit cu o agap[ fr[\eas c[preg[tit[ de Patriarhul Româ niei.

Excelen\a Sa Yeghi she Sarg s -yan, ambasadorul Republicii Ar -me nia în România, l-a invitat peSanctitatea Sa la noul sediu al am -basadei, pe care Patriarhul l-a bine -cuvîntat.

Seara, Sanctitatea Sa a plecatcu avionul la Ia=i, unde se afl[biserica armean[ Sfînta Maria,construit[ în 1395 =i care urma s[fie retîrnosit[ deCatolicosul Supremal Tuturor Armenilor. La aeroportSanctitatea Sa a fost în tîmpinat depre=edintele comunit[\ii armenedin Ia=i, domnul Zareh Naza ryan,primarul Ia=ului, domnul Gheor -ghe Nichita, prefec tul de Ia=i =iMitropolitul Teofan. În cinstea Pa -triar hului Armean, Mitropo li tul

Teofan a organizat o fas -tuoas[ primire, în pre -zen\a a numero=i oamenipolitici =i de cultur[.

Duminic[ 26 octom -brie, Sanctitatea Sa a fostcondus la biserica Sf. Ma -ria de pe Strada Arme neas -c[, unde îl a=teptau sute depelerini armeni =i ro mânisosi\i din diferite ora=e.Îngenuchind în fa\a por -

\ilor închise ale bisericii Sf. Maria,Sanctitatea Sa, în sune tul psalmului23: „Ba\ mez Ter“ („Deschi de\ivoi por\ile s[ intre Împ[ratul Sla -vei“), a deschis por\ile bise ricii. Înatriul bisericii Sancti tatea Sa adezvelit piatra memo rial[ cu oca -zia renov[rii, dup[ care a intrat înnaosul bisericii Sf. Maria, ce ac[p[tat o nou[ înf[\i=are.

Îmbr[cat cu ve=mintele liturgi -ce Sanctitatea Sa Karekin al II-lea

44 Eveniment 20/2008 ARARAT

VIZITA }N ROM~NIA A SANCTIT{|II SALEKAREKIN AL II-LEA, PATRIARH CATOLICOS

AL TUTUROR ARMENILOR

55ARARAT 20/2008 Eveniment

Sâmb[t[, 25 octombrie 2008, la Re=edin\a pa -triar hal[ din Bucure=ti, Preafericitul P[rinte Daniel,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit peSanctitatea Sa Karekin al II-lea, Catolicos =i PatriarhSuprem al Tuturor Armenilor, aflat într-o vizit[ înRomânia – înso\it de o delega\ie de ierarhi =i preo\i –la invita\ia Episcopiei Armene din \ara noastr[.

La întrevedere au mai participat Înalt -prea sfin\itul P[rinte Dirayr Mardichian, Ar -hie piscopul Bisericii Armene din România,Excelen\a Sa Domnul Eghise Sarkisian, Am -basadorul Armeniei în România =i DomnulVarujan Vosganian, Pre=edintele Uniunii Ar -menilor din România.

Cei doi Înt]ist[t[tori au eviden\iat re -la\iile tradi\ionale dintre cele dou[ Biserici,în acest context fiind men \ionate vizitaSanctit[\ii Sale Karekin al II-lea în Româ niaîn anul 2000, precum =i vizita fericituluiîntru ador mire P[rintele Patriarh Teoc tist înArmenia în anul 2001. Prea -fericitul P[rinte Pa triarhDaniel a subliniat necesi -tatea inten sific[rii rela \iilordintre cele dou[ Biserici,pentru o m[rturie co mun[a valorilor cre=tine în lumeasecularizat[ de ast[zi.

Patriarhul României a oferit în dar Sanctit[\ii SaleKarekin al II-lea, Catolicos =i Patriarh Suprem alTuturor Armenilor, o icoan[ cu Sfântul Dionisie Exi -guul (cel Smerit), p[rintele erei cre=tine, canonizat laultima =edin\[ a Sfântului Sinod (8-9 iulie 2008),împreun[ cu Sfântul Ierarh Iachint de Vicina =i Sfân -tul Neagoe Basarab, Domnitorul |[rii Române=ti.

În cadrul întrevederii, Preafericitul P[rinte Pa -triarh Daniel a acordat Domnului Varujan VosganianOrdinul Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul Româ -niei, clasa I, pentru sus\inerea constant[ a activit[\ilorBisericii Ortodoxe Române.

La finalul întâlnirii, Preafericitul P[rinte PatriarhDaniel =i Sanctitatea Sa Karekin al II-lea s-au rugatpentru odihna sufletului vrednicului de pomenireP[rintele Patriarh Teoctist, la mormântul s[u dinCatedrala patriarhal[.

BIROUL DE PRES{ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

Preafericitul P[rinte Patriarh DANIELl-a primit pe Sanctitatea Sa KAREKIN al II-lea,Catolicos =i Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor

a urcat în fa\a Sfîntului Altar unde preo\ii au sp[lat Altarul principal =icele dou[ laterale cu ap[ =i cu vin, preg[tindu-le pentru sfin\ire.

Sfîntul P[rinte a sfin\it biserica cu noul Mir adus de la Ecimiadzin,dup[ care a fost citit condac-ul (enciclica) scris cu aceast[ ocazie, înarmean[ =i român[. În biserica nou sfin\it[, =eful Diocezei Armene dinRomânia, Arhiepiscopul Dirayr Mardichian, i-a salutat pe reprezentan\iiBisericilor surori =i l-a invitat pe Sanctitatea Sa s[ î=i dea binecuvîntareapatriarhal[.

Sanctitatea Sa a apreciat activitatea Sfin\iei Sale, a domnului VarujanVosganian, ministru al economiei =i finan\elor, =i a pre=edintelui co -munit[\ii armene din Ia=i, domnul Zareh Nazaryan, =i, în semn de apre -ciere, a d[ruit un potir de argint pentru proasp[t sfin\ita biseric[, iar ÎnaltPrea Sfin\iei Sale i-a fost împodobit pieptul cu un engolpion în form[ desuli\[ de la Ecimiadzin, preg[tit special cu ocazia Sfin\irii Mirului.

A urmat Sfînta Liturghie, oficiat[ de preotul Haiazad Mardichian.În diminea\a zilei de luni, 27 octombrie, Sfin\ia Sa Dirayr Mardi -

chian, Excelen\a Sa Yeghi she Sarg syan, ambasadorul Armeniei, domnulZare Nazaryan =i fe\ele biserice=ti l-au înso\it pe Sanctitatea Sa pîn[ lagrani\a Republicii Moldova, unde a fost a=teptat de ambasadorul Ar me -niei la Chi=in[u =i de personalit[\ile comunit[\ii din Basarabia, avîndu-lîn frunte pe =eful Diocezei din Rusia, Episcopul Ezras Nersesian.

Arhiepiscopia Bisericii Armene din România

Fot

ogra

fie

„Zia

rul

Lu

min

a“

Fotografii realizate de Mihai Gheorghiu (Bucure=ti), FabianAnton, Preot Radu Holca =i Mihai Furtun[ (Ia=i).

66 Confluen¡e 20/2008 ARARAT

merita s[ fie mai mult pomenit pentru ceea ce a datcomunit[\ii armene dar =i culturii rom`ne, ]n general,ca gazetar =i scriitor. Manifestarea a continuat laBiblioteca Jude\ean[ Duiliu Zamfirescu unde a fostdeschis[ o expozi\ie cu documente, fotografii, c[r\i=i obiecte personale ce au apar\inut lui Kalustiandonate de nepotul gazetarului Ioan Codreanu.

Dup[ vernisaj a avut loc evocarea personalit[\iilui Leon Kalustian care a debutat cu un fragmentdintr-un interviu realizat pentru Televiziunea Rom`n[

de Vartan Arachelian ]n anii 70. Domnul Valeriu R` -peanu care i-a publicat la Editura Eminescu volumeleFacsimile, Conspira\ii sub cer deschis =i seria deSimple Note a f[cut o incursiune ]n biografia luiKalustian .(…) : „…S]nt 100 de ani de c]nd s-a n[scutLeon Kalustian, a fost ziaristul de voca\ie, a fostziaristul de covingere… Notele sale erau extreme desemnificative nu numai pentru ceea ce aducea LeonKalustian ca informa\ie ci =i pentru modul s[u creativ,pentru sensibilitate, pentru modul ]n care el tr[ia oistorie, o istorie care lovise cumplit... A fost ziaristulcare debuteaz[ ]ntre anii dintre cele dou[ r[zboaiemondiale, epoca cea mai fertil[ a culturii rom`ne=ti…Leon Kalustian f[cea parte dintr-o genera\ie care s-adovedit a fi amar de cert[… El apare ]ntr-un mo ment]n care un ziarist era ]n fiecare diminea\[ con fruntatcu cei care scriau pentru Nae Ionescu la Cu v`ntul,Pamfil +eicaru la Curentul sau Stelian Po pescu laUniversul =i al\ii. Kalustian a fost un generos =i v-a=ruga s[ reciti\i ]n acea postfa\[ pe care el o face lalucrarea Conspira\ie sub cer deschis. Ve\i ve deaobiectivitatea =i generozitatea cu care Leon Kalustianvorbe=te despre confra\ii lui, despre con fra\ii cu carese ]nfruntase, despre confra\ii cu care nu a fost peaceea=i lungime de und[… Este dac[ vre\i o lectie dedemnitate =i generozitate, de obiec tivitate =imoralitate… Leon Kalustian traseaz[, dac[ vre\i, oistorie a ziaristicii… El f[cea o reabili tare a istoriei =iera generozitatea =i modestia ]ntruchipat[.”

Domnul Virgil R[ileanu =i-a amintit c[: „…Um -bl]nd mult am avut norocul s[-l cunosc pe LeonKalustian =i s[ citesc astfel volumul Simple note, careeste excep\ional =i cred c[ de la Nicolae Iorga, de lavolumul s[u Oameni care au fost nu cred ca mai estecineva ]n Rom`nia care s[ fi scos la lumin[, s[ fivalorificat oameni simpli, poate mode=ti… Ce m-aatras ]n mod aparte la Leon Kalustian a fost sensi -bilitatea cu care se comporta … Pentru mine LeonKalustian a r[mas cum este ]n mintea mea Iorga,adic[ cel mai nobil suflet…“.

Publicistul Vartan Arachelian, gra\ie c[ruia LeonKalustian a ]nceput s[ publice ]ncep]nd cu 1978 larevista Flac[ra rubrica <Simple Note> a spus c[ „…

]n acei ani grei pentru to\i, dar mai ales pentru un omcare nu avea nici m[car o pensie, faptul c[ AdrianP[unescu =i D. R. Popescu s-au zb[tut =i au reu=it s[-i asigure o pensie lunar[ lui Leon Kalustian, a fost unlucru extraordinar… Dou[ lucruri s]nt excep\io nalela Leon Kalustian faptul c[ era un democrat. Era undemocrat pentru c[ era ]n primul r]nd un aristocrat,era un om care =tia ce ]nseamn[ sa fii ]n primul r]ndbun cu ceilal\i, s[-i respec\i pe ceilal\i tocmai pentruca a avut de la Dumnezeu un har. Apoi era vorba defelul ]n care scria, faptul c[ avea o voca\ie literar[, el

a scris =i un roman care i-a fostconfiscat… }mp[r\ea ]n st]nga =i dreap -ta informa\ii absolut verificate, avea oexactitate, o acurate\e ]n informa\iilepe care le furniza ]nc]t a uluit… Pentruunii, a scrie c[ merge =i a=a este unlucru care a devenit o a doua natur[ ]nnatur[. Pentru Kalustian nu exista a=aceva, fiec[rui articol dedica zile dedocumentare…“

Cu acest prilej a fost lansat sivolumul <Leon Kalustian 100 de anide la na=tere. Incursiuni biobiblio gra -fice> editat de Biblioteca Jude\ean[Duiliu Zamfirescu. (vezi recenzia dinpag.7)

Regretabil este c[ proiectul am -pla s[rii unui bust al ziaristului la Foc -=ani, realizat de sculptorul Ionu\ La -dea, nu s-a realizat ]n timp util pentrua fi dezvelit cu acest prilej.

La aceast[ ac\iune au fost prezen\isenatorul de Vrancea Angel Tilv[r =ideputatul George B[ie=u care au \inuts[ spun[ c]teva cuvinte despre per -sonalitatea lui Kalustian =i locul s[u ]nr]ndul personalit[\ilor din Foc=ani.

Directoarea Bibliotecii Jude\ene,Teodora F]nt]naru care, ]mpreun[ cunepotul Ioan Codreanu merit[ l[uda\i

pentru reu=ita acestei ac\iuni a spus ]n finalul ma -nifest[rii c[ <de multe ori uit[m pe cei care au f[cutceva bun pentru noi. Kalustian a fost unul dintre ceicare au ]ncercat s[ schimbe ceva ]n vremea sa“. Lasf]r=it cei prezen\i au putut viziona o secven\[ dintr-unfilm TV dedicate cafenelei literare Cap=a acolo undeLeon Kalustian putea fi ]nt]lnit aproape permanent.Ca o contribu\ie modest[ redac\ia noastr[ a oferitBibliotecii Jude\ene un num[r de exemplare din vo -lumul Facsimile ce a fost reeditat la Editura Ararat ]nanul 2000 (prefa\a Valeriu R`peanu) precum =i exem -plare din Suplimen tul revistei Ararat dedicat lui Ka -lustian, semnat de Vartan Arachelian.

+i ]n loc de concluzie a= cita dintr-un articolcenzurat, „Simbriile slujba=ilor publici“, semnat deKalustian care nu mai are nevoie de comentarii =idovede=te, dac[ mai era nevoie cine a fost acestarmean… dar de alt[ Factur[, dup[ cum ]l caracterizaNicolae Carandino.

Citez deci: „V[d ]n ziare, c[ guvernul este preo -cupat de problema salaria\ilor publici. Ba ceva maimult: c[ s-a alc[tuit, la ministerul de finan\e, o nou[comisiune – oh, comisiile astea! – care vrea s[ armo -nizeze lefurile =i c[ e gata s[ se sacrifice, dedic]ndu-=iactivitatea, unor serii interminabile de =edin\e, cudiurne pentru osteneal[ =i cafele gingirlii^

Dar f[r[ s[ vreau am ]mprumutat un ton de =[g[ -duire. Nu este vina mea. Nici a actualilor c]rmuitoripe care trebuie s[-i atingem – vorba ceia nici m[carcu o floare^ A=a a fost ]ns[ p]n[ acum =i de aceea]mi vine s[ sur]d sceptic =i dac[ vre\i s[ glumesc, oride c]te ori se veste=te c[ aceia care conduc trebile sta -tului, vor cu orice chip s[ fericeasc[ nedrept[\ia mas[a func\ion[rimii. Pentru c[ s[ recunosc: dac[ regimu -rile politice care se ]nsc[uneaz[ ]n fruntea rosturilorob=e=ti, se deosebesc unele de altele, prin metode sauprin program, apoi au un punct de vedere identic:dragostea m[rturisit[ pentru slujba=i – cu acelea=icuvinte =i ]n acelea=i comi\ii studioase – dragostejurat[ ]n preajma alegerilor – asta e regula – =i uitat[dup[ ce urnele au fost despuiate^“

Mihai STEPAN-CAZAZIAN

Leon Kalustian a fost omagiat la Foc=ani

(continuare din pagina 1)

(continuare din pagina 1)

s[-i revad[ =i s[ le fac[ cuno=tin\[ cu fiica sa, d-ra Armine. Este lucru=tiut c[ leg[tura dintre membrii comunit[\ii romanahailor este foarteputernic[, este conec\ie de s]nge, de prietenie, de g]ndire =i, oriunde s-ar afla ei trebuie s[ se reg[seasc[, s[-=i depene amintirile, s[ vorbeasc[despre vremuri trecute, despre cuno=tin\e comune, despre politic[armean[. Aceastei versiuni i s-a mai al[turat una, care tot a=a, a circulatprintre membrii comunit[\ii. Aceast[ ultim[ versiune sus\ine ipoteza c[Domnul Vosganian, expert ]n domeniul finan\elor, v[z]nd c[ criza finan -ciar[ din Statele Unite a afectat pe prietenii s[i din New York, a zburatla Washington pentru a se ]nt]lni cu membrii congresului FondulMonetar Interna\ional, pentru a-=i exprima ideile =i face recomand[ripentru remedierea crizei. Nu =tim ce a f[cut =i cum a f[cut MinistrulVosganian, dar chiar a doua zi dup[ ]nt]lnirea de la New York, Dow Jones-ulWall Street-ului a crescut cu 936 de puncte, cea mai mare cre=tere ]nistoria bursei americane. P[cat c[ Domnul Vosganian a trebuit s[ sere]ntoarc[ ]n \ar[, c[ci imediat dup[ plecarea sa bursa a c[zut din nou.

Aceast[ versiune este sprijinit[ de faptul c[ economia actual[ aRom`niei nu este afectat[ de criza financiar[ mondial[ =i ]nregistreaz[cre=teri semnificative, superioare mediei europene. Lucru de loc demirare av]nd ]n vedere cine este Ministrul Finan\elor Rom`niei. Cenorocoas[ trebuie s[ fie Rom`nia s[ aibe un conduc[tor financiar decalibrul lui Vosganian!.

}nt]lnirea cu Varujan Vosganian a avut loc la restaurantul Transil va -nia din cartierul Sunnyside, recep\ia fiind minunat organizat[ de frun -ta=ii comunit[\ii Sarkis Matosian, Hagop Andonian =i Verkin Kricoriancare au reu=it ]ntr-un timp record s[ mobilizeze cona\ionalii =i s[]nm[nuncheze o frumoas[ mas[ festiv[.

A=adar duminic[ seara, 40 de cona\ionali ai comunit[\ii newyorkezeau avut prilejul s[-l ]nt]lneasc[ pe Varujan Vosganian. Ministrul Vos -ganian a venit ]nso\it de o aleas[ suit[ din care am remarcat pe distinsaDoamn[ Simona Mirela Miculescu, Ambasadoarea Rom`niei la ONU =ipe Domnul Pietro Pavoni, Consulul General al Rom`niei la New York,un vechi prieten al armenilor. Inimile romanahailor au fost cucerite ]ns[,de Domni=oara Armine Vosganian, fiica Ministrului, care prin tinere\ea,veselia =i supreba armean[ pe care o vorbea a impresionat asisten\a.

Aceast[ vizit[ este a doua vizit[ oficial[ a ministrului Vosganian laWashington-New York, prima fiind cu un an ]nainte, ]n octombrie 2007.Romanahaii newyorkezi l-au reg[sit pe Varujan Vosganian neschimbat,acea=i om cald plin de vigoare =i dragoste fa\[ de cona\ionali. Atmosfer[de prietenie =i c[ldur[ a planat ]n tot timpul festivit[\ii, anecdotele au fost]ntre\inute de Varujan Vosganian =i Nonu Kricorian, iar cuv]nt[rile debun venit rostite de Hagop Andonian, Nonu Kricorian =i Grigore Culian,redactorul ziarului New York Magazin. Vosganian a povestit audien\eidespre comunitatea armean[ din Rom`nia =i despre apropiata vizit[ ]nRom`nia a Catolicosului Karekin al II-lea pentru sfin\irea bisericiiarmene, nou renovat[, din Ia=i.

Dup[ trei ore de bun[-dispozi\ie, romanahaii s-au desp[r\it deVarujan cu speran\a de a-l revedea anul viitor. A fost o sear[ pl[cut[ at]tpentru pentru Varujan c]t =i pentru romanahaii newyorkezi =i suntemsiguri c[ =i Doamna Ambasadoare Miculescu =i Domnul ConsululPavoni, ni=te oameni deosebi\i, s-au sim\it bine ]n prezen\a MinistruluiVosganian =i a comunit[\ii armene din New York. Din nefericire vizitanu a fost armeneasc[, c[ci vizitele proverbial armenene=ti dureaz[ celpu\in patru ore =ezut =i dou[ ore ]n picioare, dar conform instruc\iunilorDomnului Ministru - Mi n]stir!, partea „=ezut“ adic[ n]stir, a fostsubstan\ial redus[. O latur[ pozitiv[ a ]nt]lnirii a fost c[ ea av]nd loc totla restaurantul Transilvania Domnul Vosganian a ]nv[\at locul =i-i va fiu=or ]n viitor s[ fac[ escale ]n Sunnyside. Sper[m ca el s[ men\in[obiceiul ca dup[ congresele FMI s[-=i viziteze prietenii din New York.Iar persoanele din New York care doresc s[ fie mai des ]n companiaDomnului Ministru sunt rugate s[ apeleze direct la forurile financiareinterna\ionale, pentru ca FMI-ul s[-=i sus\in[ mai des con gresele, nuanual ci cel pu\in bianual.

La desp[r\irea de Varujan Vosganian ]ntreaga comunitate i-a uratreu=it[ ]n campania electoral[ =i alegerile din luna viitoare =i mult succesactivitatea profesional[.

}nso\itorul personal al Ministrului a fost tot Domnul C[t[lin care ]nvizita anterioar[ purta gradul de C[pitan iar acum de\inea titlul de Maior.Suntem convin=i c[ cu acest ritm de vizite la Washington urmate decre=teri ]n grad, Domnul C[t[lin va avea nevoie cur]nd de gard[personal[ proprie, dar p]n[ atunci ]l a=tept[m la New York cu gradul deLocotenent Colonel.

PS. }n ]ncheiere facem APEL la TO|I membrii comunit[\ilor dinNew York =i Los Angeles, de\in[tori de Cet[\enie Rom`n[, ca pe datade 30 noiembrie 2008 s[ mearg[ la Consulatele Rom`niei din acesteora=e =i s[ voteze pentru candidatul Uniunii Armenilor din Rom`nia -Deputatul Varujan V. Pambuccian, pentru ca etnia armean[ s[ aib[ ]ncontinuare reprezentan\[ ]n Parlamentul Rom`niei.Nu neglija\i, este important!

Un Armean Rom`no-American.

}nt]lnirea armenilor din New Yorkcu Varujan Vosganian

Slujb[ la morm]ntul familiei Kalustian din Cimitirul armenesc – Foc=ani

77ARARAT 20/2008 CulturåLa 17 ani de la prima apariţie în Canada,

romanul O vară fără zori, semnat de AgopJ. Hacikian şi Jean-Yves Soucy, vede luminatiparului la Editura Ararat în tălmăcireadoamnei Madeleine Karacaşian. Tradusădeja în mai multe limbi de circulaţie şifoarte bine primită de critică şi de publicullarg, cartea a fost lansată la mijlocul luniioctombrie în spaţiul primitor al BiblioteciiUniunii Armenilor, iar evenimentul a strîns,în mod plăcut surprinzător, un public deo -sebit de numeros. Cuvintele rostite de Exce -lenţa Sa Ambasadorul Armeniei la Bucu -reşti, de domnul Varujan Pambuccian, depu -tat al Uniunii Armenilor în Parlamentul Ro -mâniei, de doamna Madeleine Karacaşian,de criticul Paul Cernat şi, nu în ultimul rînd,de moderatorul acestui eveniment, domnulMihai Stepan Cazazian, au captat atenţiacelor prezenţi, insistînd cu precădere asupracaracterului testimonial şi a forţei reconsti -tutive din O vară fără zori.

Despre autori informaţiile oferite pe co -perta a patra a volumului ne spun relativpuţine lucruri. Ambii locuiesc la Montréal.Hacikian, profesor universitor şi scriitor ca -nadian de origine armeană, s-a născut laIstanbul (apropo: se pare că la lansare a fostprezent şi un reporter turc!) şi a publicatnumeroase lucrări – romane, antologii, studiiîn domeniul lingvisticii – între care o masi -vă trilogie privind Moştenirea culturii ar -mene. La rîndul său, Soucy este prozator şijurnalist. Împreună, cei doi au mai publicatîn 2002 o continuare a romanului de faţă –Ţărmurile destinului, apărut pînă în pre -zent la Paris şi Montréal (să sperăm că tra -ducerea lui în limba română nu va întîrziafoarte mult). Nu ştim care va fi fost contri -buţia fiecăruia dintre autori în parte. E depresupus că rolul principal în această com -poziţiei l-a avut Agop J. Hacikian (care, dincîte am putut afla, prelucrează aici o seriede mărturii de familie). Semnificativ mi separe însă faptul că, de la o vreme, tot maimulţi scriitori nearmeni îşi concretizeazăeditorial interesul pentru problematica Ge -

nocidului din 1915. Modelul lui Franz Werfeldin Cele 40 de zile de pe Musa Dagh eurmat în formule foarte diferite, dar uniteprintr-un fir invizibil de aceeaşi solidaritateumană.

Stufos, desfăşurat pe mai bine de 600 depagini, format mare, romanul de faţă con -stituie, dincolo de caracterul său mai multsau mai puţin ficţional, o tulburătoare frescăistorică a perioadei Genocidului şi a exo -dului armenilor către Occident. Nu e o cartecu o formulă narativă sofisticată sau inge -nioasă (de tipul celei a lui Edgar Hilsenrath,de exemplu), compoziţia ei e cumva tradi -ţională, dar e înainte de orice un epos „defamilie“ în care accentul cade asupra fap -telor şi evenimentelor relatate, asupra a ceeace se spune, fără literaturizări şi efecte spe -ciale. Odiseea dramatică a familiei Balian,separate în mod barabar de împrejurări, ofamilie de armeni ai cărei membri şi-aupierdut speranţa de a se revedea vreodată,constituie axul cărţii, pe fundalul tragic, binedocumentat istoriceşte, al masacrelor şiatrocităţilor antiumane din epocă. Nu avemde-a face cu o carte-rechizitoriu la adresacomunităţii turce. Dimpotrivă, autorii ţin săfacă de cîte ori au ocazia o distincţie întreturcii de rînd, unii dintre ei solidari cu su -ferinţele armenilor, şi cei direct respon sa -bili. Mai mult decît atît: în centrul roma -nului se află chiar relaţiile amoroase pe careatît Vartan Balian cît şi soţia sa Maro sînt însituaţia de a le avea cu reprezentante sau,după caz, reprezentanţi ai etniei turce. Unadintre ele se va solda şi cu un copil, care îşiva afla adevărata identitate „abia în ziua cir -cumciziunii sale“. Circumstanţele şi efecte -le acestor relaţii problematizează, de fapt,

vulnerabilitatea umană a protagoniştilor.Concret, Vartan e întemniţat, iar soţia saîmpreună cu fiul lor Tomas e forţată să iadrumul deportării. Pe acest drum presărat cuîntîmplări traumatizante, femeia intră la unmoment dat în „proprietatea“ şi, de fapt, înharemul unui guvernator turc, Rîza Bey. Unpersonaj pe care l-am putea caracteriza încîteva cuvinte drept omul care cade întotdeaunaîn picioare. Căci şi sub control englez, şi subcontrol francez, şi sub administraţia JunilorTurci, şi sub cea de după război a kema liş -tilor, acesta reuşeşte să-şi menţină, prin abi -le manevre, poziţia. În cele din urmă, dupănesfîrşite tribulaţii, familia Balian se reuneşte,reuşind să se expatrieze pe un traseu sinuos,via Geneva, spre America. Pasajul final estedeosebit de elocvent în acest sens: „Vartanse întorsese şi observa pescăruşii care seînvîrteau, strigînd deasupra bărcilor. El fixaestul, gîndindu-se că la cealaltă extremitatea Mediteranei se afla Constantinopolul, maideparte – Anatolia şi, mai departe, la umbraAraratului, Armenia. Bănuind gîndurile luiVartan, Maro se sprijini de el şi privi înaceeaşi direcţie. Acolo, ea lăsa un fiu pe carenu-l va revedea niciodată. Mîna i se crispăpe braţul soţului ei.

Tomas îi făcu să tresară. El arăta cu de -getul orizontul vestic şi afirma, sigur de el.

— Vă înşelaţi! Acolo este America“. Povestea pasiunii irezistibile pentru Maro

a dubiosului Rîza Bey, coabitarea lui Marocu turcoaicele din harem, despărţirea dure -roasă de propriul fiu din flori, reţin atenţia şiinteresul cititorului, ca şi ispitele paralele,dar fără aceleaşi consecinţe din viaţa luiVartan Balian. Impresionează onestitatea cucare cei doi soţi îşi povestesc, la regăsire,

viaţa, fără să-şi ascundă nimic unul altuia şifără ca pasiunea dintre ei (evident afectată)să se stingă din cauza asta. La momentulreîntîlnirii lor, micul Nurhan – fiul lui Maroşi al lui Rîza Bey – avea deja trei ani, iarsentimentele mamei sale pentru el nu sîntdiminuate de împrejurările în care a fostconceput. Dar, dincolo de intriga familial-sentimentală, cu toate ramificaţiile ei cau -zate de presiunea Istoriei, O vară fără zorirămîne un roman istoric de anvergură,adevărat pînă-n detalii şi capabil să învie, îndeplină verosimilitate, tumultul unei epocifuneste şi mai multe destine exponenţialepentru Destinul post-Genocid al armenilor.

Efortul doamnei Madeleine Karacaşiande a transpune în româneşte acest volumamplu şi dificil, scris în limba franceză, im -pune respect. Iar lectura prezentului romanreprezintă încă un prilej de meditaţie asupracondiţiei armene în istorie şi a condiţieiumane la vremuri de restrişte. O carte carenu trebuie ratată, intensă ca o scufundare laadîncime în apele trecutului colectiv.

Un roman frescă despreGenocidul armenilor

La împlinirea– pe 18 octombriea.c. – a 100 de anide la naşterea ce -lui care a fost scrii -torul şi ziaristul LeonKalustian (1908-1990), BibliotecaJudeţeană „DuiliuZamfirescu“ Vran -cea a publicat laEditura Andrew dinFocşani un bine -venit volum me -mo rial: Leon Ka -lustian. 100 deani de la naştere.Incursiuni biobi -bliografice. Cu un

vibrant cuvînt introductiv semnat de bibliotecarul GabrielFunica, volumul în cauză reuneşte amintiri şi impresii alecelor care l-au cunoscut pe omul Leon Kalustian - armeanfocşănean de obîrşie – alături de gînduri ale valorosuluipublicist interbelic „din Sărindar“ despre viaţa şi operaproprie. Într-o „notă editorială“, bibl. Nicoleta Oprişan pre -cizează că demersul „nu se doreşte a fi o monografie“, ciun început al reconsiderării unei personalităţi a vieţii noastreculturale şi publicistice din perioada interbelică. A fostinclus şi un segment reprezentativ din corespondenţa perso -nală a lui Kalustian, alături de un capitol („Varia“) cu ma -teriale biografice complementare (autografe, dedicaţii, reco -mandări ş.a.). În realizarea volumului un rol important i-arevenit domnului Ioan Codreanu, nepot de soră şi legatar allui Leon Kalustian, care a donat Bibliotecii Judeţene „DuiliuZamfirescu” întreaga arhivă a respectatului publicist şimemorialist, constituindu-se astfel – aflăm – „Fondul LeonKalustian“. Din acest fond au fost preluate pentru culegereade faţă cîteva articole antifasciste ale lui Kalustian publicateîn anii ’30 – ani de ascensiune a extremei drepte – înrevistele Lumea românească şi Zorile. O bogată secţiunefotografică vine să completeze „incursiunile biobibliogra -fice“ realizate cu bun-gust, competenţă şi suflet de biblio -

grafii şi bibliotecarii vrînceni. Pe lîngă imagini ale autoruluiSimplelor note, singur sau împreună cu membri ai familiei,prieteni sau confraţi de breaslă, sunt reproduse fotocopii aleprocesului verbal de confiscare a bibliotecii personale decătre comunişti, cererile pentru eliberarea acestuia adresatede surorile sale către Gheorghe Gheorghiu-Dej, răspunsulnegativ al Procuraturii Generale, citaţiile TribunaluluiCapitalei R.P.R. prin care Kalustian era „invitat“ să asiste lavînzarea averii sale, cererea de graţiere a scriitorului, sem -nată de soţia acestuia, împreună cu biletul de eliberare dinPenitenciarul Gherla. Sunt reproduse chiar fotografii alerecomandărilor semnate de Romulus Vulpescu şi VlaicuBârna pentru primirea în Uniunea Scriitorilor din R.S.R. (în1976), alături de diverse diplome de tinereţe acordate pentruactivitatea sportivă sau de fotocopiile Deciziei de pensio -nare şi ale premiului acordat în 1985 de revista Flacăra,unde autorul a colaborat, după reconsiderare, preţ de undeceniu şi mai bine. Pe coperta a patra – un poem dedicat luiKalustian de către scriitorul Vlaicu Bârna, prieten de cursălungă. Bibliografia, cu lista titlurilor publicate şi a receptă -rii, e riguros întocmită, iar listarea dedicaţiilor primite dinpartea unor oameni decultură ai anilor ’30-’80este relevantă pentruun anume climat desolidaritate afectivă.Un consistent inventarde repere biografice eurmat de o secţiunedespre „omul Kalustian“(cu extrase din texteale lui N. Carandino,Constantin Virgil Gheor -ghiu, Varujan Vosga -nian, Z. Ornea, A. Ghim -pu, Tudor Octavian, IoanAdam, Valeriu Râpea -nu, Ioan Codreanu,Adrian Păunescu, Ni -

co lae Arsenie, Horia Pătraşcu, Florin Muscalu, Paul Lă -zărescu, Vartan Arachelian - ale cărui romane documentaresunt dedicate lui Leon Kalustian şi, cumva, inspirate de el),de studii şi reconstituiri consistente semnate de TeodoraFîntînaru, Virgil Răileanu şi Valentin Muscă, în fine – de osecţiune par lui meme prelungită de grupajul epistolar şidocumentar amintit. Dintre scrisori, menţionăm în specialepistolele adresate lui Kalustian de către Cella Delavrancea,Gala Galaction şi Nicolae Carandino, dar şi ampla scrisoarea lui Kalustian către Ştefan Baciu. Realizat cu acribie şiprofesionalism de cîţiva oameni dedicaţi şi inimoşi, pre -zentul volum – „o apologie a neuitării” - se alătură altor me -ritorii gesturi comemorative (între care evocarea lui C.Stănescu din revista Cultura). Este, desigur, doar un mic pasîn vederea recuperării marelui gazetar şi hărăzitului memo -rialist, adevărată „arhivă“ a epocii interbelice. Să sperămcă noile generaţii, considerate de mulţi ca fiind „fără me -morie“, vor învăţa să nu uite, să recupereze şi să păstreze.

Leon Kalustian – un volum in memoriam la centenar

Paginǎ realizatǎ de Cristina MANUK

Vitrin[ cu documente ce au apar\inut lui Kalustian(Holul Bibliotecii Duiliu Zamfirescu – Foc=ani)

Fot

ogra

fie

ofer

it[

de

„Zia

rul

Lu

min

a“

Sanctitatea SaKarekin II,

Patriarh Catolicos

al Tuturor Armenilor

=i Preafericitul

P[rinte Daniel,

Patriarhul Bisericii

Ortodoxe Rom`ne