AP-dr-civil-

8/21/2019 AP-dr-civil-

1/261

III. DEVOLUŢIUNEA TESTAMENTAR Ă

3.1. Considera ţ ii generale referitoare la testamentt

3.1.1.Modurile de a dispune cu titlu gratuit

Orice persoana va putea dispune de patrimoniul sau prin acte cu titlu

oneros si prin acte cu titlu gratuit.

Contractul este oneros (titulo oneroso) atunci cand fiecare parte

urmareste sa obtina un folos, un echivalent, o contraprestatie, in chimbul

obligatiei ce si-o asuma.^1)Actele cu titlu gratuit (titulo gratuito) sunt acelea "in care una din parti

voieste a procura, fara echivalent vreo sarcina, aceasta este atat de

neinsemnata, incat nu poate fi considerata echivalent. Legislatia noastra

cunoaste doar doua moduri de dispozitie prin acte cu titlu gratuit: donatia

si testamentul.

La randul lor, contractele cu titlu gratuit se impart in liberalitati si

contracte dezinteresate.

Donatia este un act intre vii, pe cand testamentul este un act juridic

pentru o cauza de moarte.

-------

^1) Eugeniu Safta-Romano, "Drept civil. Obligatii. Curs teoretic si

practic", pag. 25.

3.1.2.Cadrul legislativ. Definitia testamentului

"Testamentul este un act revocabil, prin care testatorul dispune pentru

timpul incetarii sale din viata, de tot sau parte din avutul sau" ( art. 802Codul civil).

Testamentul este un act juridic unilateral ^1) , constituind

manifestarea de vointa a unei singure persoane, numita testator, iar

persoana in favoarea careia se dispune se numeste legatar.

1


2/261

Intre testament si donatie exista cateva deosebiri esentiale, desi

amandoua sunt acte juridice cu titlu gratuit:

- Testamentul este un act juridic unilateral (izvor de obligatii), in timp

ce donatia este un contract.

- Dispozitia testamentara are in vedere nu numai bunurile pe care le-atestat defunctul, dar ea se intinde si asuprabunurilor pe care ele le va

avea la moartea sa (fac exceptie legatele cu titlu particular).

- In timp ce donatia produce efecte in timpul vietii partilor,

testamentul produce efecte doar din momentul mortii testatorului.

Testamentul trebuie intocmit numai de testator, pentru ca, in caz

contrar, el va fi considerat fals.^2) Eventualele neconcordante intre

vointa reala a testatorului de vointa declarata, va face testamentul

simulat.Testatorul este liber sa testeze intreaga sa avere numai o parte din ea.

In calitate de lagatar poate fi aleasa orice persoana fizica si juridica, o

unitate administrativ-teritoriala, statul.

------

^1) Paul Demetrescu, "Teoria generala a obligatiilor", Editura Didactica

si Pedagogica, 1966, pag. 70; Fr. Deak, "Teoria generala a obligatiilor",

Bucuresti, 1960, pag. 170; R. Sanielevici, "Drept civil. teoreia generala a

obligatiilor", Universitatea "Al. I. Cuza" Iasi, pag. 117; D. Alexandresco,

"Explicatiunea teoretica si practica a Dreptului civil roman", vol. III,

partea a 2-a, pag. 20 si urm.; C. Hamangiu, N. Georgean, vol. II, "Codul

civil adnotat", vol.II, Editura Socec, pag. 632.

^2) Mihail Eliescu, "Mostenirea si devolutiunea in dreptul R.S.R. ,

Editura Academiei, Bucuresti, 1966, pag. 196.

3.1.3.Caracterele juridice ale testamentului

a) Testamentul este un act juridic; el va fi valabil daca exprima numaivointa testatorului;

b) testamentul este un act unilateral; el provine de la osingura

persoana, cea a testatorului;

c) Testamentul este un act personal; el trebuie intocmit personal de

testator, fiind exclusa reprezentarea.

2


3/261

d) Testamentul este un act revocabil. Pana la moartea sa, testatorul

poate reveni asupra testamentului.

Revocarea poate fi:

- expresa ( cand vointa declarata de revocare este cuprinsa intr-un act

autentic sau intr-un testament posterior) ;- tacita (cand rezulta fie din incompatibilitatea sau contrarierea dintre

dispozitiile a doua testamente succesive, fie din instrainarea bunului ce

formeaza obiectul legatului).^1)

e) Testamentul este un act solemn. Incalcarea formei solemne, face ca

testamentul sa fie lovit de nulitate absoluta. Testamentele verbale nu sunt

admise.

f) Testamentul este un act din cauza de moarte, deoarece el nu produce

efecte decat de la data decesului testatorului.Izvorul succesiunii testamentare il constituie legatul facut prin

testament. Nu trebuie sa se confunde testamentul cu legatul. In timp ce

orice legat este o dispozitie testamentara, nu orice dispozitie testamentara

este un legat.

---------

^1) Trib. Suprem, in compunerea prevazuta de art. 39 alin. 2 si 3 din

legea pentru organizare judecatoreasca, dec. nr. 28/24.04.1979, in

"Repertoriu de practica judiciara in materie civila pe anii 1975-1980",

pag. 140.

3.1.4. Capacitatea de a dispune prin testament.Notiuni generale

In absenta unui text de lege special, exista dispozitia cuprinsa in art.

949 Cod civil, care prevede ca "Poate contracta orice persoana ce nu este

declarata necapabila de lege".

Capacitatea de a dispune, a fost numita capacitate activa, iar

capacitatea de a primi capacitate pasiva.^1)Principiul este ca orice persoana este capabila de a testa, pe cand

incapacitatea este exceptia. Nimeni nu poate renunta total sau partial la

dreptul de a dispune prin testament.

--------

3


4/261

^1) Dimitrie Alexandresco, "Explicatiunea teoretica si practica a

Dreptului civil roman", vol. IV, partea I-a, pag. 26.

3.1.5.Incapacitati absolute de a dispune prin testament

Incapacitatile absolute privesc acele persoane care nu pot dispune in

favoarea nimanui.

a) Potrivit prevederilor art. 806 Cod civil, "Minorul mai mic de 16 ani

nu poate dispune nici intr-un fel, afara de exceptiile regulate la capitolul

VII al acestui titlu Potrivit art. 8 din decretul nr. 31/1954, minorul care se

casatoreste dobandeste prin aceasta capacitatea de exercitiu deplina. ^1)

b) Minorul care a implinit varsta de 16 ani nu va putea sa dispuna prin

testament in favoarea tutorelui sau.c) Minorul ajuns la majorat nu poate dispune in favoarea fostului sau

tutore, atat timp cat nu au fost date, reciproc, socotelile tutelei (art. 809

alin. 2 Cod civil).

d) Nu pot dispune prin testament, personal sau prin reprezentare,

persoanel puse sub interdictie prin hotarare judecatoreasca. Art. 809 Cod

civil nu se aplica tutelei interzisului judecatoresc. ^2)

e) Nu pot dispune prin testament persoanele aflate in incapacitate

naturala, adica acele persoane care "desi nu sunt puse sub interdictie,

totusi, ele nu au o vointa constienta in momentul intocmirii

testamentului."^3)

--------

^1) Gheorghe Beleiu, "Drept civil roman. Introducere in dreptul civil.

Subiectele dreptului civil". Casa de editura si presa "Sansa" SRL,

Bucuresti, 1993, pag. 265.

^2) Ioan Zinveliu, "Dreptul la mostenire in RSR", Editura Dacia, Cluj-

Napoca, 1975, pag. 49.

^3) St. Carpenaru, "Drept civil. Contractele speciale. Dreptul de autor.Dreptul de mostenire", Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Drept,


4


5/261

3.1.5. Incapacitatea relativa de a dispune prin testamente

a) Legea instituie si o capacitate legala partiala. Minorul care a

implinit varsta de 16 ani poate sa dispuna prin testament, "numai pentru

jumatate din bunurile de care dupa lege poate dispune majorul" (art. 807Cod civil).

b) Minorul ajuns major nu poate dispune prin testament, in favoarea

fostului sau tutore, atat timp cat socotelile definitive ale tutelei nu au fost

date si primite, in prealabil (art. 809 al. 2 Cod civil).

Consimtamantul testatorului sa nu fie viciat. Dolul prin captatie si

sugestie.

O conditie esentiala pentru ca testamentul sa produca efecte juridice,

este aceea ca consimtamantul testatorului sa nu fi fost viciat prin eroare,

dol sau violenta.

Consecintele juridice ale vicierii actelor juridice, in general, se aplica

si testamentelor. Unele consideratii speciale se impun in ce priveste

dolul, mai ales cand acesta imbraca forma sugestiei sau captatiei.

Sugestia consta in folosirea de mijloace ascunse si tendentioase in

scopul de a sadi in mintea dispunatorului ideea de a face un testament pe

care nu l-ar fi facut din proprie initiativa.

Captatia consta in folosirea de mijloace dolosive in scopul de a castiga

increderea dispunatorului si a insela buna lui credinta, in scopul de a-l

determina sa incheie testamentul.

Dolul prin sugestie si captatiune este intalnit cel mai frecvent in cazul

testamentelor.

In principiu, captatia si sugestia nu constituie prin ele insele cauze de

anulare a testamentelor. Pentru ca ele sa duca la anularea actului se

impune sa aiba un caracter dolosiv, de natura a altera consimtamantuldispunatorului.

Mijloace dolosive au mai fost considerate, de exemplu, amestecul

legatarului in afacerile testatorului, linguselile, controlul corespondentei

testatorului. ^1)

5


6/261

Nu vor fi insa considerate mijloace dolosive, afectiunea deosebita a

testatorului pentru legatar; ingrijirea data de o ruda altei rude, in timp ce

aceasta din urma era bolnava; legatul pe care un concubin l-ar face

celuilalt concubin (legea nu interzice aceasta).

---------^1) Dimitrie Alexandresco, "Explicatiunea teoretica si practica a

Dreptului civil roman", vol. IV, partea I-a, pag. 43.

Problema daca falitul poate testa

Potrivit art. 724 din Codul comercial, vor fi nule de drept fata de

creditori toate actele si instrainarile cu titlu gratuit facute de falitul

testator cu sase luni inainte de data incetarii platilor. Exprimarea legii nueste exacta, deoarece nulitatea nu este absoluta, atat timp cat nulitatea nu

opereaza decat "fata de crditori".

Desi textul legii nu o spune expes, este evident ca el nu se aplica

testamentelor, deoarece efectele acestora nu se produc decat la

deschiderea succesiunii, ceea ce inseamna ca legatarii vor primi legatul

dupa satisfacerea creantelor creditorilor testatorului falit.^1) Pe de alta

parte, nici o lege civila sau comerciala nu-l impiedica pe falit sa testeze.

Este posibil insa ca testamentul falitului sa nu mai produca nici un efect

la moartea testatorului, din lipsa de bunuri.

------

^1) D. Alexandresco, "Explicatiunea teoretica si practica a Dreptului

civil roman", vol. IV, partea a I-a, pag. 71.

3.2.Capacitatea de a primi prin testament

3.2.1.Notiuni generale

Orice persoana poate primi prin testament, indiferent daca este persoana fizica sau juridica, stat sau unitate administrativ-teritoriala

(comuna, oras, municipiu sau judet).

Nimeni nu poate renunta la dreptul de a primi un legat.

Exista incapacitati absolute de a primi si incapacitati relative de a

primi.

6


7/261

In primul caz, persoana nu poate primi de la nimeni legate; in al doilea

caz, persoana nu poate primi legate de la anumite persoane determinate.

3.2.2.Incapacitati absolute de a primi

Aceste incapacitati sunt:

a) Persoanele neconcepute.

b) Persoanele incerte sau nedeterminate.

c) Persoanele juridice.

a)Persoanele neconcepute

"Este capabil de a primi prin testament oricine este conceput la epocamortii testatorului" (art. 808 alin. 2 Cod civil).

Ceea ce este esential, copilul trebuie sa fi fost conceput, pentru ca

testamentul sa-si produca efectele, nu la data intocmirii testamentului, ci

in momentul mortii testatorului, adica atunci cand se deschide

succesiunea.

Deci, o prima conditie pentru ca cineva sa poata primi u legat este ca

el sa existe. Copilul conceput este considerat ca exista daca se naste viu.

Copilul nascut mort este inexistent.

Pentru a succede trebuie ca persoana ce succede sa existe in momentul

deschiderii succesiunii (art. 654 alin. 1 Cod civil).

Spre deosebire de donatie, pentru a primi prin testament, copilul

trebuie sa fie nascut sau cel putin conceput in momentul mortii

testatorului, fara sa se distinga intre testamentul pur si simplu, sub

conditie sau sub termen. Pentru ca legatarul sub conditie sa produca

efecte, trebuie ca legatarul sa nu fi murit inaintea testatorului (art. 925

Cod civil).

Nu este valabil testamentul facut in favoarea unei persoaneneconcepute in momentul mortii testatorului, nici chiar daca testamentul

este sub conditia suspensiva a nasterii legatarului.

O exceptie de la principiul enuntat exista in cazul asigurarii pe viata,

unde asiguratul va putea incheia o asigurare pe viata in folosul copiilor

care se vor naste.

7


8/261

b)Persoane juridice

"Persoanele juridice nu vor putea dobandi decat acele drepturi carecorespund scopului lor, astfel cum acest scop a fost stabilit prin lege,

actul de infiintare sau statut" (art. 34 din Decretul nr. 31/1954).

Potrivit principiului specialitatii persoanei juridice , aceasta nu va

putea dobandi, inclusiv prin testament, drepturi care nu sunt in consens

cu scopul pentru care a fost infiintata. Capacitatea de folosinta a

persoanei juridice se raporteaza la scopul pentru care ea a fost infiintata.

3.2.3.Incapacitati relative de a primi

Sunt incapabili de a primi legate:

a) Tutorii de la minorii aflati sub tutela lor (art. 809 Cod civil).

Ratiunea acestei interdictii se regaseste in evitarea silirii minorilor

aflati sub tutela de a face liberalitati tutorilor lor.

Minorul ajuns major va putea sa testeze in favoarea fostului sau tutore,

dar si aceasta dupa ce au fost predate socotelile tutelei.

b) Medicii si farmacistii, de la bolnavii pe care ii ingrijesc (art. 810

Cod civil).

Legiuitorul a urmarit sa protejeze pe bolnavi de influenta covarsitoare

pe care o au medicii si farmacistii asupra lor, fiind capabili de orice jertfa

pentru a-si redobandi sanatatea. In doctrina juridica s-a vorbit de "o

prezumtie de sugestie si de captatie juris et de jure" ̂ 1).

Sunt incapabili de a primi legate medicii si persoanele care practica

ilegal medicina.

Pentru a opera insa aceasta prohibitie legala, se cer intrunite

urmatoarele conditii:- legatul sa fi fost facut in cursul bolii de care dispunatorul a murit;

- moartea sa fi fost cauzata de boala pentru care a fost ingrijit;

- legatarul sa fi tratat pe bolnav, iar tratamentul sa fi fost continuu.

8


9/261

Testamentul intocmit cu incalcarea interdictiilor prevazute de art. 810

Cod civil, va fi lovit de nulitate relativa, care va putea fi invocata numai

de catre mostenitorii testatorului. ^2)

c) Incapacitatea preotilor de a primi legate de la cei pe care ii asista

(art. 810 alin. 3 Cod civil).Sunt considerati preoti, in intelesul legii, preotii de mir, diaconii,

calugarii, arhiereii, ieromonahii, rabinul evreu, pastorul etc.

Pentru a opera interdictia legala, este necesar ca preotul sa-l fi asistat

efectiv pe bolnav, iar "tratamentul spiritual" sa fi fost de natura a

influenta spiritul bolnavului.

Daca preotul nu a indeplinir atributiile cultului sau, interdictia nu va

mai opera. Poate primi legate preotul care l-a impartasit pe bolnav sau i-a

citit rugaciuni pentru moarte.d) Incapacitatea ofiterilor de marina de a primi legate de la persoane

care se afla pe bord in timpul unei calatorii maritime.

Legiuitorul a instituit o prezumtie de sugestie sau captatie, incercand

sa evite abuzul de influenta.^3)

------

^1) D. Alexandresco, "Explicatiunea teoretica si practica a Dreptului

civil roman", vol. IV, partea I-a , pag. 127.

^2) Trib. jud. Brasov, dec. civ. nr. 888/ 13.08.1982, in "Revista romana

de drept" nr. 8/1983, pag. 63.

^3) M. Eliescu, "Mostenirea si devolutiunea in dreptul R.S.R. , Editura

Academiei, Bucuresti, 1966, pag. 168.

Exceptii de la regula cuprinsa in art, 810 Cod civil .

Exista totusi, anumite cazuri in care un bolnav poate sa testeze in

favoarea medicului sau preotului.

a) Dispozitii remuneratorii cu titlu particular.Medicii, farmacistii, preotii etc. care au acordat asistenta medicala sau

spirituala bolnavului in cursul ultimei sale boli, vor putea beneficia de

dispozitiile remuneratorii dar cu titlu particular. Asemenea dispozitii

remuneratorii nu se pot limita doar la donatii, ci si la legate.

9


10/261

Legatele respective sa fie insa proportionale cu starea materiala a

bolnavului si serviciile acordate de medic, preot, etc.

b) Dispozitiile universale facute in favoarea unor rude determinate.

Art. 810 alin. 2 Cod civil mai permite, in cazul relatiilor de rudenie

pana la gradul al patrulea inclusiv, sa faca dispozitii universalemedicului, preotului, etc. care i-au dat asistenta medicala sau spirituala,

in cursul ultimei boli.

c) Dispozitiile facute in favoarea sotului.

Desi art. 810 Cod civil nu distinge, consideram ca acest text de lege nu

se aplica sotului preot sau medic, care acorda asistenta spirituala sau

medicala sotiei sale, in cursul ultimei sale boli.

Daca se va face dovada ca sotul medic sau preot a abuzat de calitatea

sa, legatul va fi anulabil.

3.2.4.Incapacitati de exercitiu de a primi legate

Exista unele cazuri in care un incapabil are dreptul de a primi un legat,

numai ca el nu poate exercita dreptul de a primi legatul; in aceasta

situatie vointa incapabilului va fi reprezentata sau intregita de alte

persoane.

a) Minorii si interzisii.

Acestia nu vor putea primi legatele decat prin reprezentantii lor legali.

b) Surdo-mutii care nu-si pot exprima vointa.

In realitate, el nu este un incapabil, deoarece are discernamant si

vointa, dar exista situatii cand el nu-si poate manifesta vointa.

Daca surdo-mutul nu stie sa scrie dar intelege prin semne, va putea

accepta legatul prin act autentic, folosindu-se insa de un interpret. Un

surdo-mut va putea accepta insa si tacit legatul.

3.2.5.Situatia legatarilor straini sau apatrizi

Nici un text de lege nu interzice strainilor sau apatrizilor sa aiba

calitatea de legatari. Obiectul legatelor il pot constitui bunurile mobile

corporale si necorporale, inclusiv bunurile imobile. O exceptie o

constituie insa terenurile, care nu pot face obiectul legatelor; de altfel,

10


11/261

un strain sau apatrid care ar fi mostenitor legal, tot nu ar putea dobandi in

proprietate terenuri. (Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar).

3.2.6.Dreptul statului si al unitatilor administrativ-teritoriale de a

primi legate

O unitate administrativ-teritoriala (comuna, oras, municioiu sau

juudet) sau statul, poate primi orice legat universal, cu titlu universal sau

cu titlu particular, indiferent de obiectul sau.

In cazul unitatilor administrativ-teritoriale, primirea legatelor se va

face de catre consiliile locale, iar in cazul statului, de catre organul

financiar competent.

3.2.7.Sanctiunea incapacitatilor legale in ce priveste dreptul de a

dispune si de a primi

Potrivit prevederilor art. 812 Cod civil, intocmirea unor testamente cu

incalcarea interdictiilor legale atrage nulitatea relativa a actului respectiv.

Nulitatea va putea fi invocata de succesori sau reprezentantii legali ai

acestora.

In doctrina juridica s-a sustinut ca ar opera nulitatea absoluta atunci

cand o persoana juridica accepta un legat cu incalcarea competentei, fara

autorizarea administrativa sau fara participarea organului desemnat de

lege.^1)

In alte situatii, nu opereaza nulitatea totala a testamentului, ci numai

nulitatea partiala (de exemplu, minorul care a implinit varsta de 16 ani a

depasit cota de 1/2, ceea ce va atrage reductiunea legatului pana la cota

legala).

Nulitatea legatului facut prin persoane interpuse nu poate fi acoperita

prin confirmare sau renuntare. Nulitatea testamentului va putea fiinvocata de mostenitori numai dupa moartea testatorului. In cazul

persoanei interpuse, nulitatea testamentului va produce efecte atat In ce o

priveste pe aceasta, cat si pe incapabil.

Problema care se pune este daca dispozitia cuprinsa in art. 812 Cod

civil se aplica atat incapacitatilor absolute, cat si celor relative, sau

11


12/261

numai uneia din aceste incapacitati . In doctrina juridica s-a aratat ca, "

Prezumtia legala de interpunere de persoana se aplica, asadar, numai

incapacitatilor relative de a primi liberalitati, adica incapacitatilor care

lovesc pe tutori, medici si farmacisti, pe cei asimilati lor si pe ofiterii de

marina".^2)-------

^1) Mihail Eliescu, "Mostenirea si devolutiunea in dreptul R.S.R.,

Editura Academiei, Bucuresti, 1966, pag 174


Editura Academiei, Bucuresti, 1966, pag. 177; in sens contrar: Dimitrie

Alexandresco, "Explicatiunea teoretica si practica a Dreptului civil

roman", vol. IV, partea l-a, pag. 161.

3.3.Modalit ăţ ile legatelor


Legatul poate fi pur si simplu, dar va putea insa sa fie afectat si de

modalitati: termen, conditie si sarcina.

Un legat pur si simplu isi va produce efectele din chiar momentul

deschiderii succesiunii. Cu toate acestea, uneori legatele sunt afectate de

termen, conditie sau sarcina. In cadrul modalitatilor legatelor, cea mai

des folosita modalitate este sarcina.

3.3.2.Legatul cu termen

Termenul este un eveniment viitor si sigur care suspenda, pana la

implinirea lui, exigibilitatea obligatiei sau care stinge obligatia la data

implinirii lui.

Termenul poate fi suspensiv si extinctiv, in functie de efectele pe care

le produce.Legatul afectat de un termen suspensiv, determina ca legatarul sa nu

poata solicita predarea legatului declt la implinirea termenului. Termenul

suspensiv nu suspenda dreptul legatarului, care va exista din momentul

deschiderii succesiunii, ci numai exercitarea acestui drept.^1)

12


13/261

Cand legatul este afectat de un termen extinctiv, implinirea termenului

face ca dreptul legatarului sa se stinga.

De la aceste reguli aplicabile in dreptul comun, exista o exceptie, si

anume, atunci cand legatul este afectat de un termen suspensiv incat,

acest termen valoreaza conditie.Art. 926 Cod civil reglementeaza legatul cu termen, dispunand:

"Dispozitia testamentara, facuta de la un timp inainte, nu opreste pe

eredele numit sau pe legatar de a avea un drept dobandit din momentul

mortii testatorului". Prin expresia "Dispozitiunea testamentara, facuta de

la un timp inainte", legiuitorul a vrut sa inteleaga legatul cu termen, dar

expresia este eronata, deoarece nu dispozitia este facuta de la un timp

inainte, ci executarea ei este cea care se realizeaza dupa trecerea unei

perioade de timp de la deschiderea succesiunii.Daca exista indoiala ca legatul ar fi cu termen sau sub conditie,

judecatorul va aprecia intentia testatorului, in functie de termenii folositi

in testament.

Legiuitorul prezuma ca intotdeauna legatul cu termen este in favoarea

mostenitorului, facand exceptie doar situatia in care testatorul ar fi

stipulat termenul in favoarea legatarului. Cand termenul este in favoarea

mostenitorului, el il va putea sili pe legatar sa primeasca legatul si inainte

de termen; dimpotriva, daca termenul este in favoarea legatarului, acesta

nu poate fi silit sa primeasca inainte de termen, insa legatarul are dreptul

sa renunte la termen si sa ceara predarea bunului.

In situatia in care termenul s-ar implini chiar in ziua decesului

testatorului, atunci legatul va fi pur si simplu.

Este posibil ca testatorul sa nu precizeze momentul de cand va curge

termenul. In acest caz, termenul va curge dupa imprejurari, fie de la data

intocmirii testamentului, fie de la data decesului testatorului.

--------

^1) Eugeniu Safta-Romano, "Drept civil. Obligatii. Curs teoretic si practic", pag. 166.

13


14/261

3.3.3.Legatul sub conditie

Potrivit prevederilor art. 925 Cod civil, "Orice dispozitie testamentara,

facuta sub conditie suspensiva, cade cand eredele sau legatatul a murit

inaintea indeplinirii conditiei".Conditia este acel eveniment viitor si nesigur de care depinde nasterea

sau stingerea obligatiei. Conditia, la randul ei, poate fi suspensiva sau

rezolutorie.

Cand legatul este constituit sub conditie suspensiva, dreptul

legatarului se va naste numai la implinirea conditiei. Daca legatarul va

deceda pana la implinirea conditiei, atunci legatul devine caduc. Cand

legatul a fost afectat de o conditie rezolutorie, dreptul legatarului se va

naste chiar din momentul deschiderii succesiunii, insa daca se va impliniulterior conditia rezolutorie, legatul va fi desfiintat retroactiv.

Conditia poate fi expresa, atunci cand este formulata in termeni precisi

in testament; conditia va putea fi tacita, cand ea rezulta din lege sau din

vointa presupusa a testatorului.

Legatul poate fi supus unei conditii cauzale (ex: "daca lon va avea

copii" sau "Daca lon ii va da fiica sa in casatorie"); unei conditii

potestative (ex: "Iti las cutare bun, daca te vei duce la Paris") sau unei

conditii mixte (ex: daca va deveni membru al unei fundatii").

Conditia trebuie sa fie licita (exemplu de conditie ilicita: "lti las

autoturismul, daca il vei ucide pe X") si posibila, in caz contrar

testamentul va fi nul.

Atunci cand conditia nu se va putea realiza vreodata, testamentul va fi

caduc.

Supravietuirea legatarului conditiei, va face ca el sa dobandeasca

proprietatea bunului din momentul deschiderii succesiunii, deoarece

indeplinirea conditiei suspensive are efect retroactiv. Desi legatarului ar

trebui sa-i revina in proprietate fructele din momentul deschideriisuccesiunii, cu toate acestea el nu le va culege decat in momentul

deschiderii succesiunii, deoarece mostenitorii care au perceput fructele

sunt considerati de buna-credinta. Pana in momentul realizarii conditiei,

legatarul va putea intrerupe prescriptia, sa solicite separatia de

patrimonii, sa instraineze nuda proprietate, etc.

14


15/261

In practica, exista uneori dificultati in a stabili daca un legat este sub

conditie sau cu termen. Termenul se distinge de conditia suspensiva,

deoarece aceasta din urma suspenda dreptul legatarului pana la

indeplinirea ei, legatarul neavand nici un drept asupra bunului pana la

data implinirii conditiei; termenul, dimpotriva, amana exigibilitatea siexecutarea legatului, care exista insa din chiar momentul mortii

testatorului.

Oricum, in caz de indoiala, daca legatul este cu termen sau sub

conditie, judecatorul va decide asupra intentiei testatorului, in functie de

termenii la care a recurs testatorul in testament.

3.3.4.Legatul cu sarcina

Nu exista nici o interdictie legala pentru ca un legat sa fie cu sarcina.

Sarcina este obligatia de a face, a nu face sau a da, pe care testatorul o

impune legatarului prin testament, in schimbul legatului.

Sarcina va putea fi impusa: in favoarea testatorului; in favoarea

legatarului; in favoarea unui tert.

a) Sarcina impusa in favoarea testatorului atunci cand, de exemplu,

legatarul va trebui sa plateasca datoriile testatorului, sa-i publice postum

operele sale etc. Testamentul va fi tot un act cu titlu gratuit; daca

valoarea sarcinei o depaseste pe cea a legatului, actul va fi oneros.^1)

In favoarea testatorului nu se poate stipula sarcina decat in contractele

de donatie (actele intre vii) si nu prin testamente (acte mortis cauza).^2)

b) Este posibil ca sarcina sa fie chiar in favoarea legatarului; de

exemplu, in testament se prevede o suma de bani, indicandu-se ca ea sa

fie folosita intr-un anumit scop bine determinat. Legatul are in acest caz

o afectatiune speciala, care trebuie respectata de catre legatar.

c) Mai frecvent este insa legatul cu sarcina in favoarea unui tert.

Practic, ne aflam in acest caz in prezenta unei liberalitati indirecte,raportul stabilindu-se intre legatar fi tertul beneficiar al sarcinei. Tertul

nu este legatar, el avand doar calitatea de donatar. Poate beneficia de

sarcina chiar si o persoana incapabila sau una neconceputa.

15


16/261

In testament, sarcinile trebuie sa fie prevazute expres, chiar daca nu se

folosesc termeni sacramentali in acest sens, fiind suficient ca sarcina sa

se desprinda in mod neechivoc din act.

O simpla dorinta sau speranta ori chiar o rugaminte, intr-o formulare

cu caracter general, nu poate constitui o sarcina, asa ca neexecutarea einu conduce la revocarea testamentului.^3)

Atunci cand legatul a fost instituit cu sarcina intretinerii unei persoane,

cu mentiunea ca executarea obligatiei sa se faca in natura, aceasta

obligatie nu va putea fi convertita in bani de catre instanta, la cererea

beneficiarului intretinerii.̂ 4)

Nu trebuie sa se confunde sarcina cu conditia. Delimitarea de conditia

suspensiva este mai usoara, deoarece sarcina nu suspenda nici nasterea si

nici executarea dreptului legatarului. Distinctia pare mai dificila fata deconditia rezolutorie, deoarece in ambele cazuri dreptul legatarului se

naste la moartea testatorului, iar neexecutarea sarcinii si implinirea

conditiei rezolutorii atrag desfiintarea retroactiva a legatului. Un criteriu

al distinctiei l-ar constitui faptul ca, sarcina este o afectare economica a

unui bun, pe cand conditia ar privi doar statutul personal al legatarului.

Dar, sunt situatii cand nici acest criteriu nu este suficient, de exemplu,

sarcina de a locui in locuinta lasata prin testament. Sarcina vizeaza in

acest caz bunul, dar si persoana legatarului.

---------



^2) Mircea Muresan, "Drept civil. Partea generala'', Note de curs.

Editura S.C."Cordial" S.R.L.. Cluj-Napoca,.1992, pag. 163.

^3) C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, vol. III,

"Mostenirea si devolutiunea in dreptul R.S.R. , Editura Academiei,

Bucuresti, 1966, pag. 887;Trib. Suprem, col. civ., dec. nr. 1229/1959, in

"Culegere de decizii pe anul 1959", pag. 193.^4) Trib. jud. Hunedoara, dec. civ. nr. 394 din 10 aprilie 1979, in

"Revista romana de drept" nr. 9/1979, pag. 64.

16


17/261

3.3.5.Efectele conditiilor si sarcinilor imposibile, imorale si ilicite

ale testamentelor

Potrivit art. 1008 Cod civil: "Conditiunea imposibila, sau contrara

bunelor moravuri, sau prohibite de lege, este nula si desfiinteazaconventia ce depinde de dansa.

Desi textul legii se refera expres la conventii, el se aplica si

testamentelor, care sunt acte juridice unilaterale; mai mult, desi textul se

refera la conditie, el este aplicabil si sarcinilor imposibile, imorale sau

ilicite.

O conditie este imposibila cand din punct de vedere material si in mod

absolut, ea nu poate fi realizata. Daca obiectiv conditia se poate implini,

dar ea nu este in putintele legatarului, testamentul nu va fi lovit denulitate.

O conditie este imorala, atunci cand contravine normelor moralei.

O conditie este ilicita atunci cand incalca o norma imperativa sau

prohibitiva a legii.

Daca o conditie este imposibila, imorala sau ilicita se raporteaza la

momentul mortii testatorului si nu la cel al intocmirii testamentului. O

conditie imposibila este mai greu de intalnit in practica, iar daca o

asemenea conditie s-ar insera in testament, s-ar putea pune problema

daca testatorul era sau nu in deplinatatea dificultatilor mintale. Tot

imposibila este considerata si o conditie falsa, adica acea conditie

posibila, dar inexistenta (de exemplu, obligatia de a plati o datorie care

nu exista). Imposibilitatea conditiei sau sarcinii poate fi din punct de

vedere fizic sau moral.

Conditiile ilicite sunt potestative, pe cand conditiile cauzale sunt

intotdeauna licite.

O conditie ilicita va duce la anularea testamentului: atunci cand ei

incalca o norma juridica de ordine publica (sunt si legi de drept privatcare pot interesa ordinea publica).

17


18/261

3.3.6. Cauza testamentului

Fiind un act juridic, testamentul trebuie sa aiba o cauza licita si

morala. Potrivit art. 966 Cod civil, o obligatie fara cauza sau intemeiata

pe o cauza falsa sau ilicita, nu poate produce nici un efect juridic.Cauza constituie ratiunea determinanta pentru care testatorul lasa total

sau partial patrimoniul sau unei anumite persoane.

Un testament fara cauza sau avand o cauza ilicita ori imorala, va fi

lovit de nulitate absoluta.

3.4.Limitele testamentului

3.4.1.Ce se poate testa prin testament

Pot forma obiectul testamentului toate bunurile care se gasesc in

circuitul civil, mobile sau imobile, corporale sau necorporale, individual

determinate sau de gen.

Se pot testa si bunurile aflate in indiviziune.

Problema care se pune este daca se poate testa bunul proprietatea unui

tert, cu alte cuvinte, sa se dispuna de bunurile altuia. Deoarece

testamentul incepe sa-si produca efectele doar din momentul deschiderii

succesiunii, care coincide cu cel al mortii testatorului chiar cand prin el

s-a dispus de bunul altuia, va fi valabil. Conditia care se pune este ca la

decesul testatorului, bunul testat sa se gaseasca in patrimoniul acestuia.

Atunci cand bunul testat este afectat de o ipoteca, servitute etc.,

acestea vor trebui respectate de catre legatar.

In prezent pot fi testate inclusiv terenurile din intravilan si extravilan.

Dobandirea dreptului de concesiune asupra unui loc de inmormantare

poate avea loc si prin mostenire legala sau testamentara, in anumite

limite si conditii prevazute pentru municipiul Bucuresti.^1)

In ce priveste constructiile funerare, acestea vor putea fi instrainateinclusiv prin mostenire testamentara. De asemenea, instanta suprema a

stabilit ca si in ce priveste locul de inmormantare, va putea fi transmis

inclusiv prin testament.^2)

18


19/261

S-a recunoscut dreptul de a dispune de sumele depuse la CEC, in caz

de moarte a titularului in favoarea persoanelor indicate prin clauza

testamentara inscrisa in libret.

Prin testament poate fi impusa si o sarcina legatarului, in favoarea sa,

a testatorului sau a unui tert, numai ca sarcina trebuie sa fie posibila,licita si morala. Tot astfel, un testament poate fi afectat de modalitati:

termen sau conditie.

Testamentul cuprinde legate, adica dispozitii ale defunctului cu privire

la patrimoniul sau, pentru cand nu va mai fi in viata.

Un testament poate cuprinde insa si alte dispozitii, cum ar fi:

- sarcini impuse legatarului;

- exheredarea unuia sau unor mosrenitori legali care nu sunt insa

rezervatari;- revocarea unui testament intocmit mai inainte;

- un partaj de ascendent;

- clauze cu privire la inmormantarea testatorului;

- recunoasterea unui copil din afara casatoriei;

- constituirea unui uzufruct, uz, servitute, abitatie.

Uzufructul testamentar este destul de frecvent intilnit in practica si

poate imbraca doua forme: constituirea directa, prin acte de instrainare,

cand testatorul instituie un legatar al uzufructului; constituirea indirecta,

pe cale de retentie, cand testatorul instituie un legat al nudei proprietati.

Este posibil sa fie constituit uzufructul si asupra unei cote-parti din

mostenire. Uzufructuarul nu are o actiune de partaj impotriva nudului

proprietar si nici nudul proprietar nu are o asemenea actiune impotriva

uzufructuarului, pentru ca nimic nu este comun si indiviz intre ei,

uzufructuarul avand doar folosinta, iar proprietarul nuda proprietate.

Cand prin testament dreptul de uzufruct viager a intrecut prin valoare

cotitatea disponibila din patrimoniul succesoral, mostenitorii rezervatari

vor putea opta fie pentru executarea acestei dispozitii, fie de a abandona proprietatea cotitatii disponibile.^3) Consideram ca legatul uzufructului

intregii succesiunii va fi universal, iar in cazul legatului partial, va fi cu

titlu universal.^4)

Dreptul de uz va putea fi constituit si printr-un testament.

19


20/261

Si dreptul de abitatie va putea fi constituit printr-un testament, iar in

practica judiciara s-a horarat, ca si in cazul dreptului de uzufruct, ca

atunci cand s-a constituit abitatia prin testament, iar valoarea dreptului de

abitatie depaseste cotitatea disponibila din averea succesorala,

mostenitorii rezervatari au facultatea fie de a executa aceste dispozitii,fie de a abandona proprietatea cotitatii disponibile. ^5)

---------

^1) Trib. Suprem. sect. civ., dec. nr. 618 din 29 martie 1977, in

"Culegere de decizii pe anul 1977", pag. 21.

^2) Trib. Suprem, sect. civ., dec. nr. 1012 din 5 iunie 1979, in

"Repertoriu de practica judiciara in materie civila pe anii 1975-1980",

pag. 136-137

^3) Trib. Suprem, sect. civ., dec. nr. 1314 din 7 octombrie 1970, in"Culegere de decizii pe anul 1970", pag. 81.


Editura Academiei, Bucuresti, 1966, pag. 358; loan Zinveliu, "Dreptul la

mostenire in RSR", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975, pag. 69.

^5)Trib. reg. Timisoara, dec. civ. nr. 1548/1958, in "Legalitatea

populara", nr. 6/1960, pag. 120.

3.4.2.Cat se poate testa printr-un testament

Orice persoana este capabila, in principiu, sa dispuna de intregul sau

patrimolnu, inclusiv prin testamente. Este consecinta faptului ca omul

este liber sa dispuna exclusiv si absolut de bunurile proprietatea sa (art.

480 Cod civil).

In absenta descendentilor, ascendentilor si sotului supravietuitor,

proprietarul poate dispune prin testamennt integral de bunurile sale. De

la aceasta regula, Codul civil aduce o exceptie: interzice a se dispune de

o parte din bunuri. In interesul unor anumiti mostenitori, portiune care poarta denumirea de rezerva.

Acea portiune din patrimoniu de care testatorul poate dispune prin

testament se numeste parte, portiune sau cotitate disponibila. Rezerva

este o parte din succesiunea ab intestat si constituie o indisponibilitate a

bunurilor in folosul mostenitorilor rezervatari.

20


21/261

Asemenea rezervei, cotitatea disponibila este variabila in functie de

calitatea si numarul mostenitorilor in dreptul nostru civil, beneficiaza de

rezerva doar descendentii si ascendentii de gradul intai (mama si tata).

Deoarece defunctul este liber sa dispuna cum vrea de cotitatea

disponibila, el o poate darui prin testament fie unuia sau unor mostenitorilegali sau unor persoane straine de succesiune.

Depasirea cotitatii disponibile prin atingerea rezervei atrage

reductiunea legatelor.

Persoana fizica va putea dispune prin testamente, dar numai in limita

cotitatii disponibile. Intr-adevar, "exista realmente o singura limitare a

dreptului de a dispune pentru cauza de moarte, si anume rezerva

succesorala"^1) si aceasta pentru ca legea interzice substitutiile

fideicomisorii.Sotul supravietuitor beneficiaza de o cotitate disponibila speciala.

Astfel, sotul supravietuitor din casatoria subsecventa va putea primi

legate de la sotul predecedat, dar in limitele unei cotitati disponibile

speciale, intinderea acesteia fiind cel mult egala cu portiunea copilului

care a luat mai putin fara ca aceasta portiune sa depaseasca 1/4 din

succesiune.

In concluzie, cele doua componente ale succesiunii sunt rezerva si

cotitatea disponibila. Pentru stabilirea raportului dintre rezerva si

cotitatea disponibila, sub aspectul intinderii lor, va trebui sa se

stabileasca valoarea activului net al mostenirii.

-------

^1) loan Zinveliu, "Dreptul la mostenire in RSR", Editura Dacia, Cluj-

Napoca, 1975, pag. 88.

3.5.Condi ţ ii generale de formă pentru testamente


Tinand seama de consecintele importante pe care le produce un

testament, legiuitorul a instituit anumite conditii generale de forma

pentru validitatea testamentului. A urmarit sa inlature astfel eventualele

presiuni care s-ar face de anumite persoane asupra testatorului si sa evite

interpretarile eronate care s-ar da vointei sale.

21


22/261

Conditiile de forma impuse de lege nu sunt decat masuri de protectie a

defunctului care intotdeauna trebuie sa dispuna absolut liber de

patrimoniul sau. Nerespectarea formelor impuse de lege atrage nulitatea

absoluta a testamentului, pentru ca ele au fost impuse ad validitatem si

nu ad probationem.Cele doua conditii generale de validitate sunt:

a) necesitatea formei scrise;

b) testamentul sa fie manifestarea de vointa a unei singure persoane

materializata intr-un text scris separat.

3.5.2.Forma scrisa

Vointa testatorului nu va produce nici un efect, daca nu imbraca formascrisa. Testamentul verbal sau "cu limba de moarte", cum mai era

denumit, este lovit de nulitate si nu produce absolut nici un efect. A fost

cunoscut si testamentul scris (diata), care trebuia insa, pentru a fi valabil,

sa fie intocmit in prezenta martorilor (care ii intareau autenticitatea prin

iscaliturile lor), datat si semnat (ori prin punere de deget sau pecete) de

catre testator.

In prezent, testamentul nu va produce efecte juridice decat daca va fi

intocmit in forma scrisa, forma care constituie o conditie de validitate si

nu de probatiune. Nerespectarea formei scrise atrage nulitatea absoluta a

testamentului. Legatarul nu ar putea, in absenta inscrisului, sa faca

dovada ca ar fi fost gratificat prin viu grai de catre defunct.

Un testament verbal este nul, indiferent de valoarea legatului si chiar

daca s-a facut de catre un roman, intr-o tara straina, unde testamentul

este valabil verbal. Credem ca legatele verbale nu dau nastere nici la o

obligatie naturala, a carei executare ar putea fi ceruta in justitie.

Nu sunt valabile nici testamentele mutuale, deoarece pentru existenta

valabila a testamentului este necesar un act scris din partea testatorului.

3.5.3.Situatia cand testamentul a fost pierdut sau a fost distrus

In primul rand, este posibil ca testamentul sa fie distrus total sau

partial prin fapta unui tert sau din forta majora, fara ca testatorul sa

22


23/261

cunoasca aceasta. Este posibil ca distrugerea testamentului sa fi avut loc

in timpul vietii testatorului sau dupa moartea sa. Legatarul va putea face

dovada existentei testamentului, prin aceasta neintelegindu-se ca legatul

s-a facut verbal, ci ca testamentul a fost scris si care nu poate fi infatisat

din imprejurari independente de vointa lui.Dovada testamentului se va putea face prin orice mijloc de proba.

Obligatia legatarului nu se va limita sa faca dovada existentei

testamentului, ci ca el este cel gratificat si ca pana la moartea sa

testatorul nu a revocat testamentul.

Daca distrugerea sau dosirea testamentului apartine chiar testatorului

sau unui tert, iar testatorul cunostea aceasta, se considera ca prin aceste

fapte s-a urmarit revocarea testamentului, asa incat nu se mai poate face

dovada existentei testamentului de catre legatar^1)In cazul in care testamentul a fost distrus ori dosit fara stiinta

testatorului sau dupa moartea sa, pretinsul legatar va putea dovedi prin

orice mijloc de proba existenta si cuprinsul testamentului, faptul

distrugerii, pierderii sau ascunderii, precum si imprejurarea ca

testamentul avea interes sa-l ascunda sau sa-l distruga

---------

^1) St. Carpenaru, "Drept civil. Contractele speciale. Dreptul de autor.

Dreptul de mostenire", Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Drept,


3.5.4.Interzicerea testamentelor conjuncte

Potrivit art. 857 Cod civil, doua sau mai multe persoane nu pot testa

prin acelasi testament, una in favoarea celeilalte sau in favoarea unui tert.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 938 Cod civil, sotii nu pot in

timpul casatoriei, sa-si faca nici prin acte intre vii si nici prin testament

vreo donatie mutuala si reciproca prin acelasi act.Legea nu impiedica existenta a doua testamente distincte pe aceiasi

foaie de hartie, asa incat, revocarea unuia nu atrage automat si revocarea

celuilalt.

Dispozitia cuprinsa in art. 857 Cod civil se aplica tuturor

testamentelor, indiferent daca ele sunt autentice, olografe sau mistice.

23


24/261

Nu este interzis ca doua persoane sa dispuna de patrimoniul lor, una in

folosul celeilalte, in acelasi moment, dar prin acte diferite.

3.5.5. Sanctiunea nerespectarii conditiilor generale de forma ale

testamentului

Cele doua conditii generale de forma ale testamentului sunt cerute de

lege ad validitatem, asa incat nerespectarea lor atrage nulitatea absoluta a

testamentului.

Conditiile generale de forma sunt necesare nu numai testamentelor

ordinare, ci si celor privilegiate.

Un testament nul nu va putea servi ca un inceput de dovada scrisa

pentru declaratiile cuprinse in el.Severitatea sanctiunii nulitatii absolute prevazuta de art. 886 Cod civil

este atenuata in cateva situatii. De exemplu, un testament poate fi nul

deoarece nu respecta forma expresa ceruta de lege pentru un anumit

testament, dar el va fi valabil ca un alt tip de testament. Un testament

autentic lovit de nulitate absoluta, poate avea valoarea juridica a unui

testament olograf, desigur daca sunt indeplinite conditiile legale pentru

acest fel de testament.

Succesorii testatorului pot confirma un testament nul, in mod tacit sau

expres, prin confirmarea sau executarea voluntara a testamentului.^1) S-

a mai considerat ca testatorul nu va putea ratifica si valida nulitatea unui

testament anterior, printr-un testament posterior, decat numai repetand

intocmai dispozitiile testamentului anterior. Desi art. 1167 alin. 3 Cod

civil se refera la donatii ("Confirmarea sau ratificarea, sau executarea

voluntara a unei donatiuni, facuta de catre erezi sau reprezentantii

donatorului dupa moartea sa, tine loc de renuntare, atat in privinta

viciilor de forma, cat si in privinta oricarei alte exceptii, se aplica si

testamentelor.^2)"Testamentul nul pentru vicii de forma da nastere unei obligatii

morale in sarcina mostenitorilor defunctului... obligatia morala poate

constitui cauza unei obligatii civile pe care si-o asuma un mostenitor de a

executa ultima vointa a testatorului, cu toate ca testamentul este nul".^3)

24


25/261

Prevederile legale referitoare la forma testamentului se vor aplica si

Codicilului (acesta este un supliment la testamentul intocmit anterior),

iar nerespectarea va atrage tot sanctiunea nulitatii absolute. Si Codicilul

va putea fi autentic, olograf sau mistic.

--------^1) Trib. Suprem, sect. civ., dec. nr. 627 din 10 martie 1973, in

"Culegere de decizii pe anul 1973", pag. 196.

^2) St. Carpenaru, "Drept civil. Contractele speciale. Dreptul de autor.

Dreptul de mostenire", Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Drept,

Bucuresti, 1986, pag 437.



3.6. Formele testamentului.


Pentru a produce efecte juridice, vointa testamentara trebuie sa se

materializeze in scris, forma ceruta de lege sub pedeapsa nulitatii (ad

validitatem), ceea ce face ca testamentul sa fie un act juridic solemn.

Forma solemna nu este similara cu forma autentica. Pe langa testamentul

autentic persoana poate opta si pentru testamentul olograf sau mistic. Si

testamentul olograf, care este un inscris sub semnatura privata, in drept

el este tot un act juridic solemn.

Formele testamentelor pe care le prescrie legea pot fi impartite in doua

mari categorii: formele ordinare si formele extraordinare sau privilegiate.

Formele ordinare sunt impuse de lege pentru imprejurari normale,

cand nu sunt dificultati in intocmirea lor. Testamentele ordinare se

clasifica astfel: autentic, olograf si mistic.

Dimpotriva, formele extraordinare sau privilegiate sunt impuse de lege

pentru imprejurari extraordinare, cand nu este posibila indeplinireaformelor ordinare.

Testamentele privilegiate se impart, la randul lor, in patru: testamentul

in folosul militarilor; testamentul in caz de epidemie; testamentul

maritim; testamentul intocmit in strainatate. Caracteristica acestora

25


26/261

consta intr-o simplificare si adaptare a formalitatilor testamentelor

autentice, la anumite imprejurari.

Testamentul va fi valabil atunci cand a fost intocmit in una din

formele mentionate de lege, indiferent de termenii in care testatorul si-a

exprimat vointa.Sub aspectul formei testamentare, aceasta este guvernata de legea in

vigoare in momentul intocmirii testamentului, deoarece aceasta lege era

cunoscuta de testator la acea data. Chiar daca ulterior legea s-ar schimba

si la decesul testatorului ar fi o alta lege, va opera totusi legea din

momentul intocmirii testamentului. Nu vor putea fi interpretate sau

suplinite dispozitiile unui testament, cu ajutorul unui inceput de dovada

scrisa, cu martori, prezumtii sau marturisiri.

3.6.2.Testamentul olograf.

3.6.2.1.Notiuni generale

Potrivit prevederilor art. 859 Cod civil, "Testament olograf nu este

valabil decat cand este scris in tot, datat si semnat de mana testatorului".

Cuvantul olograf provine din greceste si inseamna scris intreg, adica

este opera personala a testatorului (holos = intreg; grafo = a scrie).

Testamentul olograf nu este supus nici unei formalitati si, pentru a fi

valabil, el trebuie scris in intregime, datat si iscalit de mana testatorului.

Cele trei conditii trebuie sa fie intrunite cumulativ, in lipsa oricareia

dintre ele testamentul fiind nul. Asa dupa cum vom vedea, omisiunea din

testament a unui asemenea element, atrage nulitatea absoluta a actului.

Avantajele testamentului olograf sunt urmatoarele:

- forma usoara pe care testamentul o imbraca, determina ca el sa poata

fi intocmit oricand si oriunde;

- testatorul dispune in deplina proprietate, poate tine secret actul si sa

revina asupra lui cand doreste, fiind la adapost de presiunile celorinteresati;

- permite unor persoane, cu anumite infirmitati (de exemplu surdo-

mutii) sa testeze in aceasta forma, mai ales ca nu pot intocmi celelalte

testamente (avem in vedere surdo-mutii care pot scrie).

26


27/261

Dezavantajele pe care le prezinta aceasta forma de testament, sunt

urmatoarele:

- el poate fi usor falsificat si sustras de cei interesati;

- inlesneste sugestia si captatia in scopul intocmirii testamentului.

Cu toate acestea, dintre toate formele de testamente ordinare, in viatade toate zilele cea mai mare frecventa o are testamentul olograf.

Chiar din cuprinsul art. 859 Cod civil rezulta cele trei elemente

esentiale ale testamentului olograf : scrierea, datarea si semnatura sa

apartina in intregime testatorului, adica sa fi fost scrisa de mana sa.

Absenta uneia din aceste conditii de validitate, face ca testamentul sa fie

lovit de nulitate lart. 886 Cod civil). Legea nu cere ca un asemenea

testament sa fie inchis si sigilat si nici sa se precizeze in cuprinsul sau ca

a fost scris, datat si semnat de testator.

3.6.2.2.Scrierea testamentului olograf

Pentru ca un testament olograf sa fie valabil, prima conditie ceruta de

lege este sa fie scris integral de catre testator.

Este interzis de a se intocmi un testament olograf prin procura.

Testamentul poate fi scris de testator in orice limba. Legea nu cere ca

testamentul olograf sa fie intocmit in mai multe exemplare, dar,

considerente de natura practica, ar justifica intocmirea mai multor

exemplare, care sa fie depuse la persoane diferite.

Chiar daca testamentul a fost semnat si datat de testator daca a fost

scris de un tert, el va fi lovit de nulitate. Daca s-ar sustine ca in testament

ar fi fost incluse de un tert anumite cuvinte, ramane datoria judecatorilor

sa stabileasca aceasta situatie de fapt.

S-ar putea ca testatorul sa se foloseasca de un model; aceasta nu duce

la nulitatea testamentului, daca testatorul este constient de cuprinsul

actului pe care il incheie. De asemenea, testamentul este valabil daca laintocmirea lui a asistat un tert, care s-a limitat insa sa potriveasca hartia,

etc., fara sa participe efectiv la intocmirea actului.^1) Daca tertul a dictat

testatorului continutul actului, atunci acesta va fi lovit de nulitate.

Stersaturile facute de testator in cuprinsul testamentului nu anuleaza

actul, fiind anulata doar dispozitia stearsa. Adaosurile si intercalarile sunt

27


28/261

valabile, daca au fost scrise de testator. Dar, "un singur cuvant, pus de o

mana straina intr-un testament olograf, il viciaza cu desavarsire chiar

cand acest cuvant nu ar avea nici o insemnatate".^2) Cand corecturile,

stersaturile sau adaugirile s-au facut de un tert cu stiinta testatorului,

testamentul va fi nul.Cuvintele ilizibile din testament se considera ca nu exista. Spatiile

goale lasate in testament, nu-i afecteaza valabilitatea; tot astfel, nici

prescurtarile cuvintelor, a datelor, a numelor sau a bunurilor lasate, daca

prin aceasta nu se pune la indoiala vointa testatorului.

Un testament olograf este valabil chiar daca este scris si in versuri. Nu

intereseaza materialul pe care esta scris testamentul: hartie, carton, sticla,

lemn, piatra, etc. Testamentul poate fi scris pe o singura foaie de hartie

sau pe mai multe foi, iar datarea ai semnatura sa existe numai pe ultimafoaie. In caz de contestatii, instanta va stabili daca toate foile alcatuiesc

un tot unitar. Scrierea poate avea loc cu cerneala, creionul, pixul, cu

carbune, varful unui cutit, diamantul pe sticla, etc. Actul este valabil

chiar daca partial este scris cu cerneala si partial cu creionul.

Legea nu cere ca testamentul sa fie redactat in aceiasi zi si in acelasi

loc.

Problema care se pune este daca testamentul olograf dactilografiat de

testor produce sau nu efecte juridice. In sprijinul valabilitatii unui

asemenea testament, ar veni urmatoarele argumente: Codul civil nu

precizeaza cu ce instrument poate fi scris testamentul si, pe de alta parte,

la data adoptarii Codului civil, nu era cunoscuta dactilografia.

Un testament dactilografiat chiar de testor este lovit de nulitate.^3) In

primul rand, art. 859 Cod civil dispune in mod expres ca testamentul

olograf nu este valabil decat atunci cand este scris "de mana testatorului"

si acesta pentru a inlatura orice banuieli; faptul ca intentia legiuitorului a

fost sa existe o scriere "de mana testatorului" rezulta si din aceea ca, la

data adoptarii Codului civil era cunoscuta tipografia, insa aceasta formade "scriere" nu a fost admisa. Cand scrisul apartine direct testatorului,

sunt inlaturate banuielile, confuziile, etc. Un testament dactilografiat va

fi nul, chiar si atunci cand testatorul l-a datat si semnat cu mana sa.

Persoanele care au recunoscut, in cadrul procedurii succesorale,

validitatea unui testament, nu vor putea, ulterior, sa solicite anularea lui

28


29/261

in justitie, decat daca vor face dovada ca au fost in eroare asupra calitatii

de mostenitor a uneia dintre ele, ca urmare a manoperelor frauduloase

folosite in acest scop.^4)

-------

^1) Curtea Suprema de Justitie, sect. civ., dec. nr. 1409 din 23 iulie1992, in "Probleme de drept din deciziile Curtii Supreme de Justitie pe

anii 1990-1992",

pag. 130.

^2) G.P. Petrescu, "Testamentele: legatele, substitutiunile, rezerva",

Bucuresti, Tipografia Curtii Regale, 1889, pag. 513.


Academiei, Bucuresti, 1966, pag. 207; St, Carpenaru, "Drept civil.

Contractele speciale. Dreptul de autor. Dreptul de mostenire",Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Drept, Bucuresti, 1986, pag.

434.

^4) Trib. Suprem, col. civ., nr. 1827 din 27 august 1955, in "Culegere

de decizii pe anul 1955", vol. I, pag. 194.

3.6.2.3.Datarea testamentului olograf

Art. 859 Cod civil prevede ca datarea testamentului olograf trebuie

facuta de mana testatorului, in caz contrar, testamentul fiind lovit de

nulitate. Prin datare vom intelege precizarea exacta a zilei, lunii si anului

cand a fost intocmit testamentul, in litere sau in cifre. Importanta juridica

a datei consta in faptul ca permite sa se stabileasca daca testatorul era

capabil, atunci cand a intocmit actul, iar daca exista mai multe

testamente succesive, permite sa se stabileasca care din acestea este

valabil, deoarece ultimul testament este cel care va fi valabil.

Este posibil ca data sa fie scrisa si in termeni echivalenti, daca acestia

exprima evident elemente ce trebuie sa o alcatuiasca (de exemplu,testamentul a fost intocmit in prima zi a anului sau in ziua ori ajunul unei

sarbatori care poarta aceiasi data in fiecare an, cum ar fi Craciunul. Va fi

insa nul testamentul care cuprinde mentiunea "facut intr-o vineri, in

postul Pastelui", deoarece data nu este corect precizata. Legea nu cere ca

testamentul sa cuprinda ora cand a fost intocmit si nici locul intocmirii.

29


30/261

Data trebuie sa fie completa, astfel ca va fi nul testamentul olograf

care ar cuprinde numai anul, numai ziua sau numai luna ori doua din

aceste trei elemente.

Va fi nul testamentul daca data a fost partial dactilografiata si partial

scrisa cu mana. Chiar daca data nu este scrisa concomitent cu continutultestamentului, actul va fi valabil.

Nu are importanta locul unde este mentionata data pe inscris (la

inceputul, mijlocul sau sfarsitul testamentului). Consideram ca daca pe

inscris sunt trecute mai multe date diferite, testamentul nu va fi valabil.

Unii autorii au considerat ca daca sunt mai multe date, mentionate in

locuri diferite pe inscris, testamentul va fi valabil.^1) Dimpotriva,

credem ca existenta mai multor date, indiferent de locul unde sunt

plasate in testament, face sa opereze nulitatea. Norma care reglementeaza necesitatea datarii testamentului nu este de

ordine publica, asa incat va opera doar nulitatea relativa. Aceasta nulitate

relativa pentru datarea incompleta a testamentului va putea fi acoperita

atunci cand se invedereaza ca, la data intocmirii lui, "au existat efecte

care sa contrazica scopul - de ocrotire - al dispozitiilor legale, deci a

caror inlaturare sa fie necesara prin mijlocirea nulitatii".^2)

Testamentul olograf, incomplet datat, va fi valabil, daca ziua in care a

fost intocmit va putea fi stabilita in conditiile legale.^3)

Eroarea savarsita in indicarea datei testamentului olograf sau

omisiunea in ce priveste o parte a datei, vor putea fi rectificate de

instanta, deoarece ele nu aduc in mod necesar nulitatea testamentului.

Eroarea involuntara a datei unui testament olograf nu constituie un motiv

de nulitate a testamentului daca ea va putea fi rectificata cu ajutorul

elementelor scoase din insusi testamentul olograf.

Pentru a putea face rectificarea datei, trebuie ca din enuntarile facute

in testament, trebuie sa se poata trage concluzia cu certitudine si nu pe

baza de prezumtii, care este data reala a testamentului, in locul celeitrecute din eroare. Rectificarea datei testamentului olograf poate avea loc

partial, adica fie in privinta zilei, fie in privinta lunii, fie a anului,

deoarece data eronata a unui testament olograf este divizibila.

-------

30


31/261

^1) Dimitrie Alexandresco, "Explicatiunea teoretica si practica a

Dreptului civil roman", vol. 4, partea l-a, pag. 62.

^2) Trib. Suprem, sect. civ., dec. nr. 2841 din 18 decembrie 1974, cu

nota G. Dimitrescu si O. Ghiorghiu, in "Revista romana de drept" nr.

11/1975, pag. 47.^3) Trib. pop. raion 1 Mai, sent. civ. nr. 327/1959, cu nota Octavian

Capatina, in

"Legalitatea populara" nr. 12/1959, pag. 113.

3.6.2.4.Semnatura testamentului olograf

Semnatura scrisa de mana testatorului, constituie o conditie esentiala a

testamentului olograf. Necesara atat la testamentul autentic, cat si la celmistic, in cazul testamentului olograf semnatura capata o importanta

aparte, deoarece ea singura face sa se dovedeasca faptul ca testamentul

emana de la testator.

Desi legea nu spune nimic, de regula ea cuprinde numele si prenumele

testatorului. Testamentul va fi insa valabil chiar daca el cuprinde doar

semnatura pe care o foloseste in mod obisnuit testatorul. Absenta

prenumelui din semnatura nu atrage nulitatea actului. O personalitate

stiintifica sau artistica va putea semna valabil si cu pseudonimul sau (de

exemplu: Arghezi, Delavrancea, etc.).

Si o semnatura ilizibila este valabila, daca astfel semneaza in mod

obisnuit testatorul. Semnarea prin punere de deget nu mai are in prezent

nici o valabilitate juridica.^1)

Desi in mod obisnuit semnatura se pune la sfarsitul actului,

valabilitatea testamentului nu va fi afectata daca semnatura se gaseste la

inceputul sau chiar in cuprinsul testamentului.

Cand testamentul cuprinde mai multe foi, nu este necesar ca

semnatura sa figureze pe fiecare foaie, ci este suficient ca ea sa fie pusa pe ultima foaie.

--------

^1) Trib. Suprem, col. civ., dec. nr. 2420/1955, in "Culegere de decizii

pe anul

1955", vol. I, pag. 199.

31


32/261

3.6.2.5.Formalitatea ulterioara redactarii testamentului olograf

Potrivit prevederilor art. 892 Cod civil, testamentul olograf, inainte dea fi executat, va fi prezentat notariatului in a carui raza teritoriala s-a

deschis succesiunea. Notarul va constata printr-un proces verbal

deschiderea testamentului si starea in care l-a gasit.

Prezentarea la notariat va avea loc numai in cazul testamentelor

olografe si mistice, nu si a celor autentice. Intotdeauna prezentarea va

trebui insotita de certificatul de deces al testatorului.

In doctrina juridica s-a considerat ca prezentarea testamentului

notarului o poate face nu numai legatarul, dar si orice persoana care l-argasi.^1)

Legea nu prevede insa nici o sanctiune pentru nerespectarea

dispozitiei cuprinsa in art. 892 Cod civil. Nimic nu va impiedica

executarea testamentului olograf si fara prezentarea lui la notariatul de

stat.

-------


Academiei, Bucuresti, 1966, pag. 212; Trib. reg. Craiova, col. civ. dec.

nr. 6151 din 15 octombrie 1956, in "Justitia noua" nr. 1/1957, pag. 140,

cu nota de D. Calinescu.

3.6.2.6.Forta probanta a testamentului olograf

Testamentul olograf ramane totusi un inscris sub semnatura privata,

desi este un act solemn. Scrierea sau semnatura vor putea fi contestate de

catre mostenitorii Iegali, situatie in care legatarii vor trebui sa faca

dovada ca testamentul a fost scris si semnat de catre testator. Proba o vaface chiar si un legatar universal, in prezenta unui mostenitor

nerezervatar care a fost in posesia legatului.

Dovada sinceritatii testamentului se va face prin verificare de scripte si

numai cu martori. Legea admite doar proba cu martori atunci cand

prezentarea testamentului olograf este dificila dintr-un caz de forta

32


33/261

majora. Cum nu se poate considera ca este forta majora cand se contesta

scrierea sau semnatura, inseamna ca proba testimoniala nu este

suficienta.^1)

Atunci cand semnatura si scrierea testamentului au fost recunoscute

sau verificate ca apartinand testatorului, data va putea fi opusa tertilor(mostenitorilor legali sau legatarilor stabiliti printr-un alt testament).

Desigur, data este opozabila tertilor, insa numai pana la proba contrarie.

Doar in cazul de incapacitate a testatorului sau de frauda, tertii vor putea

recurge la orice mijloc de proba; altfel, data va putea fi combatuta doar

cu elemente extrase din continutul material si intelectual al

testamentului.

Curtea Suprema de Justitie a decis, recent, ca testamentul olograf fiind

un act sub semnatura privata, in situatia in care va fi contestat, se varecurge la procedura verificarii de scripte, iar in caz de indoiala se va

dispune efectuarea unei expertize a scrisului.^2)

--------

^1) Trib. Suprem, col. civ. dec. nr. 264/1955, in "Culegere de decizii pe

anul 1955", pag. 204.

^2) Curtea Suprema de Justitie, sect. civ. dec. nr. 1409 din 23 iulie

1992, in

"Probleme de drept din deciziile Curtii Supreme de Justitie pe anii 1990-

1992",

pag. 132.

3.6.3.Testamentul mistic sau secret

Conform prevederilor art. 864 Cod civil, testamentul mistic sau secret

este acel testament semnat de testator, strins si sigilat, dupa care este

prezentat judecatoriei pentru a fi indeplinite anumite formalitati.

In cazul acestui testament, scrierea apartine fie testatorului, fie altei persoane, esential fiind ca testamentul trebuie sa fie semnat neaparat de

testator.

Practic, testamentul mistic sau secret este extrem de rar intalnit, iar pe

langa faptul ca nu prezinta foloase a fost considerat chiar "periculos"^1),

33


34/261

pentru urmatoarele motive: redactarea o poate face orice persoana straina

si adevaratul testament poate fi sustras si inlocuit cu altul.

Scrierea testamentului se poate face cu mana, dactilografiat etc. si

chiar de catre orbi, daca recurg la scrierea lor speciala. Este posibil chiar

ca o parte din testament sa fie scrisa de un tert, iar o alta parte de catre unalt tert. Insusi legatarul instituit va putea scrie testamentul.

Legea nu cere ca testatorul sa dicteze continutul testamentului,

deoarece semnatura lui confirma continutul actului.

Pe langa semnarea testamentului personal de catre testator, legea mai

cere ca apoi sa aiba loc strangerea si sigilarea testamentului si

prezentarea lui judecatorului. Va fi sigilat plicul in care se afla

testamentul sau va fi sigilat insusi testamentul sigilat.

Sigiliul constituie garantia ca testamentul nu va fi sustras si inlocuitfraudulos .

Data testamentului coincide cu cea din procesul verbal intocmit de

judecator, care atesta prezentarea testamentului. in functie de aceasta

data se va verifica daca testatorul a fost sau nu capabil. Daca testamentul

este scris pe mai multe foi, e suficient ca semnatura sa existe in partea

finala a ultimei foi; testamentul poate fi scris in mai multe zile si in mai

multe locuri.

Strangerea si sigilarea testamentului o pot face testatorul sau o

persoana straina, dar prezentarea testamentului judecatorului va trebui

facuta numai de testator. Daca testatorul este in imposibilitate fizica de a

se prezenta la tribunal va fi delegat un judecator, care se va prezenta la

domiciliul testatorului, in prezenta caruia testamentul va fi strans si

sigilat. In procesul verbal intocmit cu aceasta ocazie, se va lua act de

declaratia testatorului ca testamentul este scris si semnat de el insusi, ori

scris de alta persoana si semnat de el. Obligatoriu, in procesul verbal

judecatorul va trebui sa faca mentiunea despre declaratia testatorului,

care constituie formalitatea cea mai importanta. Nu este necesar sa sementioneze in procesul verbal numele celui care a scris testamentul.

Totusi, daca testamentul este scris de altcineva, dar testatorii declara ca a

fost scris de el, actul va fi lovit de nulitate.

Procesul verbal intocmit de judecator va trebui sa cuprinda mentiuni

cu privire la prezentarea testamentului la tribunal sau la domiciliul

34


35/261

testatorului; starea in care se afla testamentul; daca a fost prezentat strans

si sigilat sau aceste operatiuni s-au facut in prezenta judecatorului;

declaratia testatorului ca testamentul a fost scris si semnat de el, ori a fost

scris de altul si semnat de el. Procesul verbal va fi semnat de judecator si

testator, iar daca acesta din urma nu poate semna, atunci se va facementiunea despre aceasta in procesul verbal.

Formalitatile privind strangerea, sigilarea si incheierea procesului

verbal vor trebui facute fara intermitente, pentru a impiedica sustragerea

testamentului si inlocuirea lui. Nerespectarea tuturor formalitatilor

impuse de art. 864 Cod civil atrage nulitatea absoluta a testamentului.

In ce priveste locul unde urmeaza sa fie pastrat testamentul mistic,

acesta va fi pastrat fie la grefa tribunalului sau va fi inapoiat testatorului

(art. 892 Cod civil). Potrivit prevederilor art. 865 Cod civil, persoanelecare nu stiu sau nu pot citi si scrie, nu vor putea intocmi testamente in

forma mistica.

Acest testament impune o conditie esentiala testatorului: sa fie stiutor

de carte, adica sa poata scrie si citi. Ratiunea dispozitiei cuprinsa in art.

865 Cod civil se gaseste in faptul ca testatorul, chiar cand actul este scris

de altul, sa fie asigurat ca testamentul cuprinde dispozitiile ultimei sale

vointe. Legiuitorul nu cere conditia ca testatorul sa fi citit testamentul;

dar daca el stie sa citeasca si sa scrie, se prezuma ca a cunoscut

continutul testamentului lui.

S-a considerat ca este valabil testamentul in cazul in care testatorul nu

stie sa scrie, dar se poate semna si poate citi, avand posibilitatea sa ia

cunostinta prin propriile sale simtiri despre continutul actului.^1) Ipoteza

imaginata ni se pare aproape imposibila, deoarece o persoana care nu stie

sa scrie, nici nu va putea sa citeasca. Dimpotriva, ipoteza persoanei care

poate scrie, dar nu poate citi, din cauza unei infirmitati, o putem intalni

in cazul orbilor. Dar nici orbii nu pot, din punctul nostru de vedere, sa

intocmeasca testamente mistice, deoarece nu pot citi, cu alte cuvinte, nuse pot asigura direct ca hartia care li se prezinta cuprinde sau nu propria

lor vointa. O singura exceptie ar putea fi, atunci cand scrierea

testamentului ar fi in relief, iar orbul testator ar putea lua personal

cunostinta de continutul actului.

35


36/261

Nulitatea testamentului va opera numai cand testatorul este incapabil

absolut de a citi si nu atunci cand el are dificultati la citire.

In ce priveste persoanele care nu pot vorbi, art. 866 Cod civil prevede

ca, daca mutul stie sa scrie, el va trebui sa mentioneze pe procesul verbal

de constatare ca testamentul este al sau. Deci, o persoana muta, care stiesa scrie si sa citeasca, va putea testa mistic. Si in cazul sau, testamentul

va trebui semnat de testator sub sanctiunea nulitatii. Testamentul mistic

intocmit de surdo-mut nu trebuie neaparat datat, deoarece se considera ca

data corespunde zilei cand s-a incheiat procesul verbal de constatare de

catre judecator.

Referitor la puterea probanta a testamentului mistic, vom retine

urmatoarele: in absenta procesului verbal incheiat de judecator,

testamentul ramane doar un proiect. Practic, vom fi in prezenta a douaacte, unul autentic (procesul verbal intocmit de catre judecator) si unul

sub semnatura privata (cel intocmit propriu-zis de catre testator). Daca

cele cuprinse in testament fac dovada pana la proba contrarie, mentiunile

din procesul verbal fac dovada pana la inscrierea in fals.

----------

^1) Dimitrie Alexandresco, , "Explicatiunea teoretica si practica a

Dreptului civil roman", vol. IV, partea a 2-a, pag. 98.


Academiei, Bucuresti, 1966, pag. 223.

3.6.4. Testamentul autentic.

3.6.4.1.Notiuni generale

Testamentul autentic este testamentul autentificat de notar, conform

prevederilor legale (art. 860 Cod civil).^1)

Avantajele testamentului autentic consta in faptul ca poate fi intocmit

de orice persoana, inclusiv de cele care nu stiu sa scrie si sa citeasca, sieste mai dificil sa se recurga la manopere frauduloase. Prin pastrarea

unui exemplar de pe testament la notariat, se asigura pastrarea lui si se

garanteaza realizarea dispozitiilor testamentare.

Dezavantajul testamentului autentic consta la faptul ca nu asigura

secretul dispozitiilor de ultima vointa si necesita timp si cheltuieli. Cu

36


37/261

toate acestea, alaturi de testamentul olograf, testamentul autentic este

extrem de frecvent, datorita si puterii lui probante.

------

^1) Partea din art. 860 Cod civil care se refera la autentificarea actului

de catre"judecatoria competenta" a fost implicit abrogata prin decretul nr.

377/1960, care

prevede ca actele autentice se intocmesc de notariate; de asemenea, au

fost abrogate prevederile an. 861-863 prin Legea nr. 358 din 3 iulie 1944

pentru autentificarea si legalizarea inscrisurilor, pentru investirea cu data

certa si legalizarea copiilor pe insscrisuri.

3.6.4.2.Formalitatile necesare autentificarii testamentului autentic

Testamentul va fi autentificat conform normelor care reglementeaza

autentificarea inscrisurilor, in general.^1) Competenta autentificarii

apartine numai notariatului si nu consiliilor locale comunale, orasenesti

sau municipale. Regula este ca testatorul se prezinta personal la notariat,

reprezentarea nefiind admisa. Daca testatorul se gaseste in imposibilitate

de a se prezenta in fata notarului, atunci notarul se va deplasa la

domiciliul sau.

Testatorul va prezenta notarului un proiect de testament sau va fi

intocmit de notar, dupa indicatiile testatorului. Testamentul va fi astfel

redactat, incat sa exprime numai vointa testatorului.

Redactarea testarnentului se va face in limba romana, iar in localitatile

unde se gasesc anumite minoritati, redactarea se va face si in limba

populatiei respective.

Daca testatorul doreste, testamentul se va putea incheia si in orice alta

limba, fiind necesar insa fie ca notarul sa cunoasca limba sau sa se

foloseasca de un interpret, pentru a se convinge de continutul actului.Atunci cand testatorul nu cunoaste limba in care a fost redactat

testamentul, atunci notarul va recurge la un interpret cu ajutorul caruia

testatorul va lua cunostiinta de continutul actului.

37


38/261

Notarul va identifica intotdeauna pe testator, pe tertul care a redactat

actul, pe interpret si, eventual, pe martori. Notarul va citi testamentul,

care va confirma sau infirma daca el reprezinta sau nu vointa testatorului.

Testatorul va trebui sa semneze personal testamentul, in fata notarului.

Cand testatorul este surdo-mut si nu poate sau nu stie sa semneze,consimtamantul ii va fi luat de notar prin interpret. Dimpotriva, daca

surdo-mutul care stie carte, va mentiona in testament, personal, ca este

de acord "cu prezentul act, pe care l-am citit", actul va fi valabil. Daca

testatorul este orb, atunci notarul ii va citi testamentul si se va convinge

ca actul reprezinta vointa acestuia.

In toate cazurile, testatorul va semna pe fiecare exemplar al

testamentului autentificat. Notarul va trebui sa explice testatorului despre

consecintele juridice ale actului sau. El va verifica, in prealabil, dacatestatorul este major sau a implinit varsta de 16 ani, daca prin dispozitiile

testamentare nu se incalca anumite interdictii generale sau speciale de a

dispune ori nu se incalca prevederile legale imperative cu privire la

testamente.

Atunci cand notarul ar refuza autentificarea testamentului, impotriva

incheierii de respingere se va putea face plangere la instanta

judecatoreasca (in 10 zile de la data cand testatorul a luat cunostinta de

incheierea de respingere).

Incuviintarea autentificarii se va face printr-o incheiere intocmita de

notar. Chiar daca notarul s-a deplasat, pentru autentificare, la domiciliul

testatorului, incheierea de autentificare va putea fi intocmita la sediul

biroului notarial. Absenta incheierii de autentificare va face ca

testamentul sa nu mai aiba valoarea unui testament autentic, cand inainte

de intocmirea incheierii de autentificare testatorul declara ca revine

asupra dispozitiilor sale testamentare, notarul va lua act de vointa sa si va

autentifica testamentul numai tinind seama de dispozitiile de ultima

vointa ale testatorului.--------

^1) I. Stoenescu, S. Zilberstein, "Drept procesual civil roman", Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981, pag. 170-171.

38


39/261

3.6.4.3.Puterea probanta a testamentului autentic

Deoarece este intocmai cu respingerea tuturor formalitatilor cerute de

lege, testamentul autentic are valoarea oricarui act autentic.

Testamentul autentic va face dovada, pana la inscrierea in fals, numaiasupra constatarilor facute nemijlocit de catre notar (de exemplu: asupra

persoanei notarului, a testatorului, a interpretului etc.; faptul ca

testamentul a fost citit cuvant cu cuvint testatorului, in prezenta sa;

semnatura testatorului; ca la cererea notarului, testatorul a declarat ca

testamentul ii apartine; mentiunea cu privire la imposibilitatea

testatorului de a semna; mentiunile referitoare la data cand a fost

realizata autentificarea testamentului etc. ).

Amprenta digitala nu constituie o semnatura.In ce priveste sinceritatea declaratiilor testatorului, testamentul va face

dovada pana la proba contrarie. Chiar si mentiunea notarului in sensul ca

testatorul era in deplinatatea facultatilor mintale, nu va face dovada decat

tot la proba contrarie, deoarece notarul nu are competenta profesionala sa

stabileasca starea mintala a testatorului, el putand fi indus in eroare sub

acest aspect iar pe de alta parte, legea nu-i cere sa faca o asemenea

constatare. Solutia este, desigur, justa, dar credem ca ramane totusi

obligatia notarului sa verifice daca, totusi, testatorul este sau nu in

deplinatatea facultatilor mintale, deoarece, in caz contrar, ar autentifica

testamentul unui iresponsabil. Desigur, ii va fi mai dificil notarului sa

stabileasca eventuala viciere a consimtamantului testatorului prin eroare

sau dol, dar ca se afla in prezenta unui iresponsabil, nu-i va fi greu de

stabilit. Faptul de a stabili ca o persoana nu are discernamant, nu

presupune neaparat o pregatire profesionala adecvata, ci inseamna a lua

act de o anumita situatie de fapt si a refuza, in consecinta autentificarea,

intocmind in acest sens o incheiere de respingere.

3.6.5.Testamente privilegiate.

3.6.5.1. Testamentul in folosul militarilor

In spiritul prevederilor art. 868-871 Cod civil, se au in vedere militarii

aflati pe teritoriul unei tari straine, in perioada prizonieratului sau se afla

39


40/261

pe teritoriul propriei tari, dar intr-o cetate asediata, fara vreo legatura cu

exteriorul sau in lupta cu o armata de invazie.

Vor testa in aceasta forma nu numai militarii, dar si persoanele

asimilate lor (medicii militari, precum si personalul din serviciul

intendentei).Situatia exceptionala in care se gasesc persoanele respective,

impiedica prezentarea lor in fata unui notar si autentificarea

testamentului. Art. 868 Cod civil considera ca va fi tot autentic

testamentul intocmit de comandantul unitatii sau de oricare alt ofiter

superior, asistat de doi martori.

Cand militarul este ranit sau bolnav, atunci agentul instrumentator al

testamentului va fi medicul sef militar, asistat de comandantul militar al

unitatii.Calitatea de martor la intocmirea unui testament privilegiat o poate

avea orice persoana, chiar si un copil de 16 ani.

Nu se va putea recurge la testamentul in forma privilegiata, atunci

cand militarii si celalalt personal din armata se afla in garnizoana, in

interiorul tarii. Face exceptie doar situatia in care militarii se gasesc intr-

o localitate asediata sau exista o invazie din partea unei armate straine.

Militarul prizonier intr-o tara straina va putea intocmi testamentul in

forma olografa sau autentica, respectand formele autentice din tara unde

se afla, pentru ca el va avea aceleasi drepturi ca si romanul nemilitar.

Testamentul are un caracter provizoriu, in sensul ca favoarea acordata

de lege acestor testamente inceteaza imediat dupa ce imprejurarile care

au justificat-o s-au schimbat iar militarul poate recurge la testamentul

olograf, autentic sau mistic.

Deci, testamentul militar isi va produce efectele, daca moartea

testatorului a avut loc in imprejurarile exceptionale care au determinat

intocmirea lui in forma respectiva.

Daca dupa trecerea termenului de 6 luni testatorul poate intocmi untestament ordinar, testamentul privilegiat va fi lovit de nulitate.

Termenul de 6 luni va curge din ziua in care au incetat imprejurarile

exceptionale. Cand in decursul celor 6 luni a reaparut situatia

exceptionala, atunci testamentul privilegiat va fi valabil , pana la

40


41/261

incetarea noii situatii exceptionale, cand va curge din nou un alt termen

de 6 luni.

3.6.5.2.Testamentul in caz de epidemie

Conform prevederilor art. 872 Cod civil, persoanele aflate intr-o

localitate izolata din cauza ciumei sau a unei alte boli contagioase, vor

putea testa in prezenta unui membru al consiliului municipal, asistat de

doi martori.

Vor putea testa in acest mod atat persoanele bolnave cat si cele

sanatoase. Chiar daca legea nu cuprinde nici o dispozitie in acest sens,

asemenea Codului civil francez, ea se aplica tuturor persoanelor

mentionate, deoarece necesitatea de a testa in forma privilegiata depindede intreruperea comunicatiilor cu localitatea respectiva, din cauza bolilor

contagioase.

Persoanele aflate in asemenea localitati, in conditiile in care exista

acolo notariate, vor putea testa, totusi, in forma autentica, sub forma

testamehtului ordinar.^1)

In consecinta, testamentul privilegiat va putea fi intocmit, conform

prevederilor art. 872 Cod civil, numai in localitatile unde exista

notariate.

De asemenea, daca in localitatea respectiva exista judecatorie,

testatorul va putea recurge si la testamentul mistic. In sfarsit, nimic nu

impiedica pe testatorul aflat in imprejurarile prevazute de art. 872 Cod

civil sa testeze inclusiv in forma olografa.

Dispozitiile art. 873 Cod civil se aplica si in acest caz, in sensul ca

testamentul privilegiat este provizoriu, el devenind nul dupa trecerea

unui termen de sase luni de la restabilirea comunicatiilor cu localitatea

unde se afla testatorul.

---------^1) M. Eliescu, "Mostenirea si devolutiunea in dreptul R.S.R. , Editura

Academiei, Bucuresti, 1966, pag. 224; St. Carpenaru, "Drept civil.

Contractele speciale. Dreptul de autor. Dreptul de mostenire",

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Drept, Bucuresti, 1986, pag.

439.

41


42/261

3.6.5.3.Testamentul maritim

Codul civil reglementeaza si testamentul intocmit in timpul uneicalatorii pe mare, de catre calatori sau membrii echipajului (art. 874 Cod

civil). Textul legii cuprinde dispozitii referitoare atat la forma

testamentului cat si la masurile necesare pentru conservarea lui. Legea

are in vedere calatoriile pe mare si nu pe fluvii.

Agentul instrumentator va fi comandantul vasului sau inlocuitorul

acestuia, asistat de ofiterul intendent de bord ori inlocuitorul acestuia.

C

Documents

AP-dr-civil-