Stiri 7 septembrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 07.09.2020 1 EUR 4.8552

1 USD 4.1033

Prognoza meteo: Se anunţă o toamnă călduroasă. Când se schimbă vremea radical, unde lovesc ploi puternice 6 septembrie 2020, 06:51 de Ionela Stănilă

Când se schimbă vremea radical, unde lovesc ploi puternice Se anunţă o toamnă blândă

După un episod de toamnă autentică, vremea va deveni din nou călduroasă în următoarele zile, în special în vestul şi sudul ţării. Administraţia Naţională de Meteorologie(ANM) a publicat prognoza până pe 5 octombrie. Se anunţă temperaturi mai ridicate decât cele specificie perioadei, iar ploile se întoc în forţă din data de 14 septembrie.

Prognoza meteo: Cât ne mai chinuie canicula. Unde lovesc furtuni viole...

Luni se face şi mai cald. Vremea va deveni călduroasă la amiază în cea mai mare parte a teritoriului. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare la munte, iar spre seară şi noaptea şi în regiunile vestice, nord-vestice şi nordice, unde pe arii restrânse se vor semnala averse, posibil însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte, în partea a doua a intervalului în est şi nord-est, iar de scurtă durată şi în timpul ploilor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 26...27 de grade pe litoral şi 33 de grade în sudul Olteniei, iar cele minime în general între 10 şi 20 de grade. La miază în Capitală se anunţă o maximă termică de 30...31 de grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura minimă de 14...17 grade.

Prognoza meteo lunară:

Săptămâna 07.09.2020 – 14.09.2020 Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice acestei perioade, pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă uşor mai accentuată în sud-vest. Regimul

1

pluviometric va fi deficitar în toate regiunile, dar mai ales în cele sud-vestice.

Săptămâna 14.09.2020 – 21.09.2020 Temperatura aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile estice şi sud-estice. Excepţie vor face regiunile vestice şi nord-vestice, unde temperaturile medii vor fi apropiate de cele specifice pentru acest interval. Cantităţile de precipitaţii vor fi local excedentare în regiunile sud-vestice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această săptămână.

Săptămâna 21.09.2020 – 28.09.2020 Temperaturile medii ale aerului vor fi uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, dar mai ales în cele extracarpatice. Regimul pluviometric estimat pentru această săptămână va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Săptămâna 28.09.2020 – 05.10.2020 Mediile valorilor termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această perioadă, posibil uşor mai ridicate în regiunile extracarpatice. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi excedentare în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în jumătatea sudică.

Franța aprobă reintroducerea neonicotinoidelor septembrie 7, 2020 agrimanet EURACTIV https://agrimanet.ro/franta-aproba-reintroducerea-neonicotinoidelor/

Franța aproba reintroducerea neonicotinoidelor si se confruntă cu reacții adverse din partea ONG-uri și a Germaniei

În prezent, dezbaterile sunt în plină desfășurare în Franța cu privire la reautorizarea neonicotinoizilor, o clasă controversată de pesticide, pentru a salva industria sfeclei de zahăr. Problema provoacă agitație atât in Franta, cât și peste Rin, in Germania.

Problema reautorizării neonicotinoidelor a fost abordată de Consiliul Național francez pentru Tranziție Ecologică (NCET), în cadrul reuniunii sale de marți (1 septembrie).

2

Mai multe organizații franceze de mediu importante au optat ulterior pentru boicotarea ședinței pe această temă, inclusiv France Nature Environnement, Liga pentru protecția păsărilor și Prietenii Pământului.

Au fost supuse criticii în ultimii ani pentru că au contribuit la declinul albinelor prin perturbarea simtului de orientare, a memoriei și a modlui de reproducere.

La 1 septembrie 2018, cinci insecticide neonicotinoide au fost interzise oficial în țară. Asociațiile de mediu și parlamentarii care au susținut legea biodiversității au salutat aceasta victorie.

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 53 din Regulamentul european 1107/2009, statele membre ale UE pot obține derogări cu privire la utilizarea acestor insecticide „din cauza unui pericol care nu poate fi combatut prin alte mijloace rezonabile”.

Criză fără precedent în sectorul economic cheie

Recent numitul ministru al Agriculturii și Alimentației, Julien Denormandie, a anunțat reintroducerea neonicotinoidelor la începutul lunii august, subliniind în timpul unei întâlniri cu reprezentanții sectorului zahărului că decizia a fost despre „o criză fără precedent într-un moment în care nu există nicio alternativă ”.

Producătorii de sfeclă cer ajutor deoarece afidele verzi, care sunt vectori ai virusului icterului, infestează culturile de sfeclă.

Acest lucru are ca rezultat o pierdere a randamentului variind de la 30 la 50%.

„Pentru unii cultivatori, anul acesta este un dezastru economic, cu pierderi de aproximativ 1.300 EUR pe hectar”, a declarat pentru EURACTIV Franța Nicolas Rialland, directorul afacerilor publice al Confederației Generale a Cultivatorilor de Sfeclă.

Reprezentantul sindicatului cultivatorilor de sfeclă a subliniat, de asemenea, blocajul actual cu care se confruntă sectorul sfeclei din țară.

„Din păcate, produsele autorizate în prezent pentru controlul afidelor nu s-au dovedit a fi eficiente în 2020. Fermierii se consideră fără soluție. Este un întreg sector care este în pericol astăzi”, a adăugat el.

3

Sectorul zahărului este un sector cheie al economiei franceze, deoarece implică un total de 46.000 de locuri de muncă, inclusiv 25.000 de fermieri și 21 de fabrici de zahăr.

Pentru a-și menține poziția de principal producător de zahăr din Europa, guvernul francez și-a lansat planul de a sprijini industria sfeclei de zahăr, în care ministerul agriculturii din țară a anunțat „o modificare legislativă în această toamnă” pentru a acorda „în condiții strict controlate” un termen de „120 de zile” de derogare în perioada de însămânțare ”pentru semințele tratate cu neonicotinoide.”

„Sperăm să găsim o soluție care să ne împiedice să folosim aceste insecticide în termen de trei până la cinci ani. Dar, între timp, pur și simplu nu avem altă opțiune ”, a spus Rialland, menționând că aceste derogări vor fi acordate până la 1 iulie 2023 și, prin urmare, vor fi doar temporare.

Cu toate acestea, emiterea derogării s-a confruntat cu o reacție dură din partea organizațiilor de mediu.

„Această interdicție a plasat țara noastră ca un precursor în protecția polenizatorilor”, se lăuda ministerul agriculturii din țară într-o declarație de atunci.

Germania s-a angajat să combată insecticidele care „ucid albinele”

Această revenire a neonicotinoizilor este, de asemenea, o tema de dispută în Germania.

În raportul său privind starea interdicțiilor neonicotinoidelor in Europa, Uniunea Națională a Apiculturii din Franța subliniază că, încă din 2009, Germania „a adoptat măsuri restrictive împotriva tratamentului semințelor ” cu anumite tipuri de neonicotinoide.

În urma importului de semințe tratate cu substanțe neonicotinoide din străinătate, Germania a adoptat și un text în 2015 care interzicea formal „introducerea pe piață, importul și însămânțarea” insecticidului.

Confruntat cu decizia franceză de reintroducere a neonicotinoidelor, Martin Häusling, purtătorul de cuvânt al Verzilor pentru politica agricolă în Parlamentul European și membru al comisiei de mediu (ENVI), este virulent.

Într-o scrisoare către vicepreședintele Comisiei, Franz Timmermanns, europarlamentarul verde a cerut Comisiei să oprească ambițiile Franței.

4

„Neonicotinoidele sunt extrem de dăunătoare, utilizarea lor nu este interzisă fără motiv. Franței nu trebuie să i se permită să scape de cererea sa de a le utiliza din nou prin intermediul unei „autorizații de urgență”, a scris el.

Cu toate acestea, Häusling cere Comisiei o mai mare fermitate: „Practica scandaloasă a unor state membre de a utiliza neonicotinoide în ciuda interdicției UE prin așa-numitele autorizații de urgență trebuie să se oprească imediat”, a scris el.

Proiectul de lege privind derogarea pentru neonicotinoide a fost prezentat Consiliului de Miniștri miercuri, 3 septembrie.

APIA si SUBVENTII

AJUTOR DE CRIZĂ: TOATE SUMELE pentru PRODUCĂTORII de LEGUME ŞI FRUCTE! Agroinfo07 septembrie 2020

SPRIJIN PE EXPLOATAŢIE! Producătorii de cartofi şi cei de legume şi fructe în câmp şi în solarii şi sere vor primi maximum 5.000 euro/fermă prin Măsura 21 din PNDR 2020, prin care se acordă sprijin temporar cu caracter excepţional ca răspuns la pandemia de COVID-19.

Bugetul total al Măsurii 21 din PNDR 2020, care va fi deschisă de Ministerul Agriculturii până la sfârşitul acestui an, este de 150 milioane euro, din fonduri europene, prin FEADR.

Aceşti bani se împart între fermierii din sectorul zoothenic - bovine şi ovine-caprine şi producătorii din sectorul legume -fructe şi cartofi.

Măsura 21 PNDR 2020 - Condiţii de eligibilitate şi de acordare a sprijinului generale:

Solicitantul trebuie să fie fermier activ, conform definiţiei în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013 şi să fie înregistrat la APIA cu cerere unică de plată pentru anul 2020;

Solicitantul nu poate primi sprijin decât o singură dată în cadrul acestei măsuri prin PNDR 2014-2020;

Condiţii de elegibilitate specifice sectorului legume - fructe şi cartofi

Solicitantul a depus cerere unică de plată în campania 2020 exclusiv pentru unul sau mai multe din următoarele coduri APIA:

5

351 (Legume proaspete anuale în câmp)251, 253 (Cartofi)359, 360, 361, 362, 363 (Legume în solarii: tomate, castraveţi, ardei, varză, vinete)355, 356, 357, 358 (Legume în sere: tomate, castraveţi, ardei, varză )654 (Caişi şi zarzări)655 (Piersici)656 (Ciresi şi vişini)801 (Zmeur)802 (Coacăz)804 (Alţi arbuşti fructiferi)

Solicitantul are o suprafaţă minimă de 0,1 ha legume - fructe cultivate în sere şi sau solarii;

Solicitantul are o suprafaţă minimă de 0,3 ha legume cultivate în câmp, fructe şi cartofi;

Sprijinul pentru sectorul legume - fructe şi cartofi/exploataţie va fi:a) legume cultivate în câmp, fructe şi cartofi

între 0,3 Ha-1 Ha- 700 Euro/exploataţie între 1,01 Ha-3 Ha- 1.200 Euro/exploataţie între 3,01 Ha-5 Ha- 3.000 Euro/exploataţie între 5,01 Ha-10 Ha- 4.000 Euro/exploataţie peste 10 Ha - 5.000 Euro/exploataţie

b) legume cultivate în solarii

între 0,1 Ha-0,29 Ha- 700 Euro/exploataţie între 0,3 Ha-0,5 Ha - 1.200 Euro/exploataţie între 0,51 Ha-1 Ha - 3.000 Euro/exploataţie între 1,01 Ha-2 Ha - 4.000 Euro/exploataţie peste 2 Ha - 5.000 Euro/exploataţie

c) legume cultivate în sere

între 0,1 Ha-0,29 Ha - 700 Euro/exploataţie între 0,3 Ha-0,5 Ha - 1.200 Euro/exploataţie între 0,51 Ha-1 Ha - 3.000 Euro/exploataţie între 1,01 Ha-2 Ha - 4.000 Euro/exploataţie peste 2 Ha - 5.000 Euro/exploataţie

În cazul în care un fermier are o exploataţie mixtă (zootehnic şi vegetal sau sector zootehnic - specii de animale diferite sau sector vegetal culturi anuale

6

sau perene diferite), care se încadrează în aria de eligibiliate, fermierul poate solicita sprijin pentru ambele sectoare - vegetal şi zootehnic, pentru mai multe specii de animale sau pentru mai multe tipuri de culturi vegetale, dar sprijinul cumulat pe care îl poate primi prin Măsura 21 din PNDR 2020 nu poate depăşi 7.000 Euro/fermier/exploataţie.

După aprobarea schemei de ajutor de către Comisia Europeană şi deschiderea Măsurii 21 din PNDR 2020, fermierii vor putea depune cereri de sprijin până la 31 decembrie 2020.

Suma forfetară urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021.

Ajutor pentru ovine 2020: condiții pentru plățile între 500 și 2.500 de euro/fermă septembrie 7, 2020 agrimanet

Bugetul total al Măsurii 21 din PNDR 2020, care va fi deschisă de Ministerul Agriculturii până la sfârşitul acestui an, este de 150 milioane euro, din fonduri europene, prin FEADR.

Sprijinul se acorda fermierilor din sectorul zoothenic – bovine şi ovine-caprine, producătorii din sectorul legume -fructe şi cartofi.

Măsura 21 PNDR 2020 – Condiţii de eligibilitate şi de acordare a sprijinului generale:

Solicitantul trebuie să fie fermier activ, conform definiţiei în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013 şi să fie înregistrat la APIA cu cerere unică de plată pentru anul 2020;

Solicitantul nu poate primi sprijin decât o singură dată în cadrul acestei măsuri prin PNDR 2014-2020.

7

Condiţii de eligibilitate specifice sectorului ovine – caprine:

Solicitantul deţine minimum 50 capete femele adulte din specia ovine/caprine, înregistrate în RNE pe unitate de producţie cu cod ANSVSA;

Fiecare femelă adultă din specia ovine/caprine pentru care se solicită sprijin, trebuie să aibă vârsta de minimum 12 luni la data de 31 martie 2020;

Sprijinul pentru sectorul ovine-caprine/exploataţie va fi:

între 50-100 capete- 500 Euro/exploataţie între 101-200 capete- 800 Euro/exploataţie între 201-300 capete- 1300 Euro/exploataţie între 301-400 capete- 1700 Euro/exploataţie între 401-500 capete- 2100 Euro/exploataţie peste 500 capete – 2500 Euro/exploataţie

În cazul în care un fermier are o exploataţie mixtă (zootehnic şi vegetal sau sector zootehnic – specii de animale diferite sau sector vegetal culturi anuale sau perene diferite), care se încadrează în aria de eligibiliate, fermierul poate solicita sprijin pentru mai multe specii de animale sau pentru ambele sectoare – vegetal şi zootehnic, dar sprijinul cumulat pe care îl poate primi prin Măsura 21 din PNDR 2020 nu poate depăşi 7000 Euro/fermier/exploataţie.

Mai jos puteti descarca prezentarea generala a masurilor de sprijin pentru fermieri:

Masuri_de_sprijin_MADR_pentru_fermieri Descarcă

AJUTOR MAXIM de 2.500 EURO/FERMĂ pentru CRESCĂTORII DE OVINE ŞI CAPRINE! Agroinfo 06 septembrie 2020

ANUNŢ MADR! Crescătorii de ovine şi caprine vor primi maximum 2.500 euro/fermă prin Măsura 21 din PNDR 2020, prin care se acordă sprijin temporar cu caracter excepţional ca răspuns la pandemia de COVID-19. Bugetul total al Măsurii 21 din PNDR 2020, care va fi deschisă de Ministerul Agriculturii până la sfârşitul acestui an, este de 150 milioane euro, din fonduri europene, prin FEADR.

Aceşti bani se împart între fermierilor din sectorul zoothenic – bovine şi ovine-caprine şiproducătorii din sectorul legume -fructe şi cartofi, potrivit datelor prezentate de ministrul agriculturii Adrian Oros.

8

Măsura 21 PNDR 2020 - Condiţii de eligibilitate şi de acordare a sprijinului generale:

Solicitantul trebuie să fie fermier activ, conform definiţiei în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013 şi să fie înregistrat la APIA cu cerere unică de plată pentru anul 2020;

Solicitantul nu poate primi sprijin decât o singură dată în cadrul acestei măsuri prin PNDR 2014-2020;

Condiţii de eligibilitate specifice sectorului ovine - caprine:

Solicitantul deţine minimum 50 capete femele adulte din specia ovine/caprine, înregistrate în RNE pe unitate de producţie cu cod ANSVSA;

Fiecare femelă adultă din specia ovine/caprine pentru care se solicită sprijin, trebuie să aibă vârsta de minimum 12 luni la data de 31 martie 2020;

Sprijinul pentru sectorul ovine-caprine/exploataţie va fi:

între 50-100 capete- 500 Euro/exploataţie între 101-200 capete- 800 Euro/exploataţie între 201-300 capete- 1300 Euro/exploataţie între 301-400 capete- 1700 Euro/exploataţie între 401-500 capete- 2100 Euro/exploataţie peste 500 capete - 2500 Euro/exploataţie

În cazul în care un fermier are o exploataţie mixtă (zootehnic şi vegetal sau sector zootehnic - specii de animale diferite sau sector vegetal culturi anuale sau perene diferite), care se încadrează în aria de eligibiliate, fermierul poate solicita sprijin pentru mai multe specii de animale sau pentru ambele sectoare – vegetal şi zootehnic, dar sprijinul cumulat pe care îl poate primi prin Măsura 21 din PNDR 2020 nu poate depăşi 7000 Euro/fermier/exploataţie.

Tot în cadrul Măsurii 21 din PNDR, crescătorii de bovine care deţin un efectiv între 5 şi 90 de bovine femele adulte vor primi între 1.000 euro şi 7.000 euro/fermă, în funcţie de efectivul de animale. Detalii AICI: CÂŢI BANI PRIMESC FERMIERII CARE AU SUB 91 CAPETE de BOVINE!

După aprobarea schemei de ajutor de către Comisia Europeană şi deschiderea Măsurii 21 din PNDR 2020, fermierii vor putea depune cereri de sprijin până la 31 decembrie 2020.

9

Suma forfetară urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021.

CÂŢI BANI PRIMESC FERMIERII CARE AU SUB 91 CAPETE de BOVINE! Agroinfo 06 septembrie 2020 -

AJUTOR DE CRIZĂ MAXIM 7.000 EURO/FERMĂ! Fermierii care deţin mai puţin de 91 de capete de bovine vor primi sprijin financiar de criză printr-o nouă măsură din PNDR 2020, care va fi deschisă de Ministerul Agriculturii până la sfârşitul acestui an.

Ministerul Agriculturii a prezentat sumele pe care le vor primi crescătorii de bovine şi condiţiile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească pentru beneficia de sprijin prin Măsura 21 din PNDR 2020 - Măsura specifică de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excepțional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia COVID.

Condiţii de eligibilitate şi de acordare a sprijinului generale:

Solicitantul trebuie să fie fermier activ, conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013 și să fie înregistrat la APIA cu cerere unică de plată pentru anul 2020;

Solicitantul nu poate primi sprijin decât o singură dată în cadrul acestei măsuri prin PNDR 2014-2020;

Condiții de eligibilitate specifice sectorului bovine:

Solicitantul deține minimum 5 UVM femele adulte din specia bovine, înregistrate în RNE, cu condiția de a avea înscrise minim 5 UVM femele adulte din specia bovine pe unitate de producţie cu cod ANSVSA;Fiecare femelă adultă din specia bovine pentru care se solicită sprijin trebuie să aibă vârsta de minimum 24 luni la data de 1 iulie 2020;

Sprijinul pentru sectorul bovine/exploatație va fi:

între 5 UVM - 10 UVM- 1000 Euro între 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euro între 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euro între 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euro între 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euro între 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euro între 61 UVM- 90 UVM- 7000 Euro

În cazul în care un fermier are o exploataţie mixtă (zootehnic și vegetal sau sector zootehnic - specii de animale diferite sau sector vegetal culturi anuale

10

sau perene diferite), care se încadrează în aria de eligibiliate, fermierul poate solicita sprijin pentru mai multe specii de animale sau pentru ambele sectoare – vegetal şi zootehnic, dar sprijinul cumulat pe care îl poate primi prin Măsura 21 din PNDR 2020 nu poate depăşi 7000 Euro/fermier/exploataţie.

După aprobarea schemei de ajutor de către Comisia Europeană şi deschiderea Măsurii 21, fermierii vor putea depune cereri de sprijin până la 31 decembrie 2020.

Suma forfetară urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021.

Fermierii care deţin de la 91 de capete de bovine în sus, vor primi un sprijin de 100 euro/cap de animal. Aceştia trebuie să depună cererile de sprijin la APIA până pe 29 septembrie 2020.

SPRIJIN NOU MADR: 500 euro/ha! CINE POATE LUA BANII! Agroinfo 06 septembrie 2020

CONDIŢII AJUTOR DE CRIZĂ. Ministerul Agriculturii anunţă o nouă schemă de ajutor de stat pentru fermierii români care au fost afectaţi de criza economică generată de pandemia COVID-19.

Ministerul Agriculturii pregăteşte o schemă de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii producătorilor din sectorul vitivinicol, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

Potrivit datelor prezentate de MADR, sprijinul urmează să fie aprobat prin ordonanţă de urgenţă. Cine poate primi aceşti bani şi în ce condiţii:

VALOAREA TOTALĂ A SCHEMEI DE AJUTOR este de 59,5 milioane lei

CUANTUMUL AJUTORULUI: echivalentul în lei a 500 euro/ha

BENEFICIARI: producătorii vitivinicoli care deţin cod CAEN 0121 (cultivarea strugurilor)

CONDIȚIILE DE ELIGIBILITATE:a) să exploateze plantații viticole a căror suprafață este înscrisă în Registrul plantaţiilor viticole şi să aibă pentru acestea depuse şi înregistrate potrivit prevederilor legale, declaraţia de recoltă aferente ultimei campanii viticole;b) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile;c) nu se aflau în dificultate, respectiv reorganizare, lichidare, faliment în

11

baza evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la data de 31.12.2019.

Durata de aplicare a schemei: Schema se aplică de la data intrării în vigoare a prevederilor ordonanţei de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2020.

MINISTRUL AGRICULTURII: CÂND ÎNCEPE APIA PLATA DESPĂGUBIRILOR de SECETĂ! Agroinfo 06 septembrie 2020

BANI AŞTEPTAŢI DE FERMIERI. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat data la care APIA poate începe plata banilor de despăgubiri către fermierii ale căror culturi înfiinţate în toamna anului 2019 au fost afectate de seceta pedologică.

Termenul limită pentru depunerea cererilor de plată la APIA este 15 septembrie 2020, după care datele trebuie centralizate şi efectuat un control administrativ pe 5% din cererile depuse.

Detalii AICI: START CERERI la APIA! CUM SOLICITAŢI DESPĂGUBIRILE de SECETĂ! DOCUMENTE NECESARE

Primul pachet de scheme, care este din bugetul naţional, are termen de depunere 15 septembrie - pentru secetă, respectiv 29 septembrie - pentru celelalte scheme din sectorul zootehnic. În momentul în care expiră data de depunere, în 2-3 zile putem începe să dăm banii. Aceste plăţi sunt făcute prin APIA şi posibilitatea ca aceste plăţi să ajungă la ei este mult mai mare. Doar pentru apicultori facem plăţile prin direcţiile agricole judeţene. În rest, toate plăţile le vom face prin APIA. În momentul în care se finalizează înscrierile, acestea se centralizează, se fac câteva verificări, iar, după trei zile, banii vor începe să intre în conturile fermierilor, a declarat ministrul agriculturii Adrian Oros, pe 4 septembrie.

Banii se acordă în funcţie de gradul de calamitare a culturii. Valoarea totală a schemei de ajutor este de 1,088 miliarde lei, din care MADR are doar cca. 850 milioane lei, deci fermierii vor primi în septembrie doar cca. 80% din suma promisă. Restul de bani le-ar putea ajunge în conturi după rectificarea bugetară din octombrie 2020, a promis ministrul Oros, în luna august.

În prima fază, fermierii ar putea primi:

740 lei/ha în loc de 925 lei/ha pentru grâu şi secară 644 lei/ha din 805 lei/ha – triticale 729,6 lei/ha din 912 lei/ha – orz 760,8 lei/ha din 951 lei/ha – orzoaică

12

617,6 lei/ha din 772 lei/ha – ovăz 801,6 lei/ha din 1.002 lei/ha - rapiţă.

Vezi ce prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2020 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică: ACT OFICIAL: CÂND VIN BANII de SECETĂ pentru FERMIERI!

DE CE NU SUNT AVANTAJOASE POLIȚELE DE ASIGURARE PENTRU FERMIERI? Agroinfo 07 septembrie 2020

MESAJ FERMIERI. Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal (UNCSV) susține, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO, că, în acest moment, există prea puține polițe de asigurare a culturilor agricole împotriva secetei și arșiței, iar companiile de asigurări care au lansat astfel de polițe nu le încheie în avantajul fermierului român, ci pentru propriul profit.

Urmare a comunicatului de presă, din data de 3 septembrie 2020, a Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), inclusiv referitor la ghidul cu informaţii utile despre poliţele de asigurări agricole, dedicat fermierilor, facem următoarele precizări:

Utilitatea încheierii asigurărilor agricole este unanim acceptată de toți partenerii care activează în agribusiness având punctul central în fermierul autohton, care utilizând inputuri furnizate de distribuitorii din amonte, urmărește realizarea de producții competitive pe care să le livreze în piața agricolă având ca obiectiv dezvoltarea și capitalizarea sa permanentă.

Fermierii sunt primii interesați să se asigure împotriva riscurilor care pot afecta culturile agricole. Ne referim atât la polițe de asigurări agricole pentru riscuri standard cât și pentru riscuri catastrofice.

Realitățile agroclimatice din ultimii ani au scos și mai mult în evidență necesitatea întocmirii polițelor de asigurări agricole care să ofere protecție activității și investițiilor fermierilor și cooperativelor împotriva evenimentelor de risc.  Realitatea a arătat că marea majoritate a polițelor de asigurări agricole sunt pentru protejarea împotriva riscurilor climatice standard cum ar fi: grindina, furtunile, ploi torenţiale, incendiu, înghețuri timpurii de toamnă, înghețuri târzii de primăvară și alunecările de teren.

13

Apare din ce în ce mai necesară utilitatea întocmirii unor polițe de asigurări agricole pentru acoperirea riscurilor catastrofice cum ar fi seceta, arșita atmosferică și înghețul de iarnă(gerul). 

Având în vedere aspectele de mai sus, sunt puține societățile de asigurare care au în portofoliu astfel de produse de asigurare. Dintre acestea condițiile specifice de încheiere și despăgubire sunt foarte diferite și nu sunt tocmai în sensul acoperirii fermierilor și par mai mult o afacere financiară pentru societățile de asigurări.

Exemple în acest sens ne sunt semnalate de membrii noștri din fiecare județ. Nici o companie de asigurări nu asigură concret împotriva secetei și arșiței, ci pierderile de venit și/sau producția scontată, corelată cu celelalte condiții. Acestea cresc costurile cu asigurarea și fac ca despăgubirea să fie mult mai mică decât prima achitată, cel puțin la rata de repetitivitatea a secetei, pe un interval de 10 ani.

Contractul de asigurare agricolă trebuie să fie în esența sa rezonabil pentru ambii parteneri contractuali. Condițiile de asigurare din zilele noastre, știm cu toții, că nu sunt așa, iar fermierii sunt captivii unor polițe de asigurare agricole aproape nenegociabile. Acesta este încă un motiv pentru care fermierii nu se asigură.

Credem că este momentul, și lansăm o provocare Uniunii  Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) să militeze pentru adaptarea condițiilor de asigurare, a costului primelor de asigurare, a franșizelor la nevoile fermierilor, și finalmente se poate obține atât o creștere numerică cât și o extindere teritorială a riscurilor acoperite care ar avantaja toți actorii din agribussines.

România și producătorii din sectorul agroalimentar au nevoie de o soluție complexă de Gestionare a Riscurilor din Agricultură, unul sau mai multe produse de asigurare acoperitoare.

NE DORIM AFACERI SECURIZATE. NE DORIM CULTURI ASIGURATE, dar pentru asta este nevoie echitate și echilibru între toți actorii pentru a nu permite practicilor comerciale neloiale să continue și pe acest segment.

Cu respect, ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR,Echipa U.N.C.S.V.

14

Asigurarile agricole – o necesitate pentru toti partenerii din agribusiness 7 septembrie 2020

Asigurările agricole capătă din ce în ce mai mare importanță în contextul riscurilor catastrofice cum ar fi seceta, arșita atmosferică și înghețul de iarnă! Cu toate acestea, în România sunt puține societăți de asigurare care pot oferi astfel de servicii. Potrivit UNCSV, „nici o companie de asigurări nu asigură concret împotriva secetei și arșiței, ci pierderile de venit și/sau producția scontată, corelată cu celelalte condiții”.

În acest context, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) si cooperativele de cultură mare din România au lansat o provocare Uniunii  Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) să readapteze condițiile de asigurare.

Într-un comunicat trimis redacției Agro TV, cooperativele fac apel la necesitatea unor produse complete pentru asigurarea culturilor agricole.

Ca urmare a comunicatului de presă, din 03/09/2020, a Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), inclusiv referitor la ghidul cu informaţii utile despre poliţele de asigurări agricole, dedicat fermierilor, s-au făcut următoarele prezicări:

1. Utilitatea încheierii asigurărilor agricole este unanim acceptată de toți partenerii care activează în agribusiness având punctul central în fermierul autohton, care utilizând inputuri furnizate de distribuitorii din amonte, urmărește realizarea de producții competitive pe care să le livreze în piața agricolă având ca obiectiv dezvoltarea și capitalizarea sa permanentă.

2. Fermierii sunt primii interesați să se asigure împotriva riscurilor care pot afecta culturile agricole. Ne referim atât la polițe de asigurări agricole pentru riscuri standard, cât și pentru riscuri catastrofice.

3. Realitățile agroclimatice din ultimii ani au scos și mai mult în evidență necesitatea întocmirii polițelor de asigurări agricole care să

15

ofere protecție activității și investițiilor fermierilor și cooperativelor împotriva evenimentelor de risc.  

4. Realitatea a arătat că marea majoritate a polițelor de asigurări agricole sunt pentru protejarea împotriva riscurilor climatice standard cum ar fi: grindina, furtunile, ploi torenţiale, incendiu, înghețuri timpurii de toamnă, înghețuri târzii de primăvară și alunecările de teren. 

Mai mult o afacere, decât un sprijin pentru fermieri

 5. Apare din ce în ce mai necesară utilitatea întocmirii unor polițe de asigurări agricole pentru acoperirea riscurilor catastrofice cum ar fi seceta, arșita atmosferică și înghețul de iarnă(gerul).  

Având în vedere aspectele de mai sus, sunt puține societățile de asigurare care au în portofoliu astfel de produse de asigurare. Dintre acestea condițiile specifice de încheiere și despăgubire sunt foarte diferite și nu sunt tocmai în sensul acoperirii fermierilor și par mai mult o afacere financiară pentru societățile de asigurări. 

Exemple în acest sens ne sunt semnalate de membrii noștri din fiecare județ. Nici o companie de asigurări nu asigură concret împotriva secetei și arșiței, ci pierderile de venit și/sau producția scontată, corelată cu celelalte condiții. Acestea cresc costurile cu asigurarea și fac ca despăgubirea să fie mult mai mică decât prima achitată, cel puțin la rata de repetitivitatea a secetei, pe un interval de 10 ani. 

FERMIERII – captivii unor polițe aproape nenegociabile

 6. Contractul de asigurare agricolă trebuie să fie în esența sa rezonabil pentru ambii parteneri contractuali. 

Condițiile de asigurare din zilele noastre, știm cu toții, că nu sunt așa, iar fermierii sunt captivii unor polițe de asigurare agricole aproape nenegociabile. Acesta este încă un motiv pentru care fermierii nu se asigură.

O provocare lansată societăților de asigurare

Credem că este momentul, și lansăm o provocare Uniunii  Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) să militeze pentru:

adaptarea condițiilor de asigurare, a costului primelor de asigurare, a franșizelor la nevoile fermierilor,

16

și finalmente se poate obține atât o creștere numerică cât și o extindere teritorială a riscurilor acoperite care ar avantaja toți actorii din agribussines.

România și producătorii din sectorul agroalimentar au nevoie de o soluție complexă de Gestionare a Riscurilor din Agricultură, unul sau mai multe produse de asigurare acoperitoare.

NE DORIM AFACERI SECURIZATE. 

NE DORIM CULTURI ASIGURATE, dar pentru asta este nevoie echitate și echilibru între toți actorii pentru a nu permite practicilor comerciale neloiale să continue și pe acest segment.

Asigurările agricole, o afacere doar pentru societățile de asigurare-reasigurare, nu și pentru fermieri Luni, 07 Septembrie 2020 Revista Fermierului

UNCSV – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal lansează o provocare Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), respectiv să militeze pentru adaptarea condițiilor de asigurare, a costului primelor de asigurare, a franșizelor, la nevoile fermierilor, astfel încât să se obțină atât o creștere numerică, cât și o extindere teritorială a riscurilor acoperite, fapte care ar avantaja toți actorii din agribusiness.

Ca urmare a unui comunicat de presă al organizației societăților de asigurare-reasigurare și a prezentării unui ghid cu informații utile despre polițele de asigurări agricole, dedicat fermierilor, UNCSV face următoarele precizări:

Utilitatea încheierii asigurărilor agricole este unanim acceptată de toți partenerii care activează în agribusiness având punctul central în fermierul autohton, care, utilizând inputuri furnizate de distribuitorii din amonte, urmărește realizarea de producții competitive pe care să le livreze în piața agricolă având ca obiectiv dezvoltarea și capitalizarea sa permanentă.

Fermierii sunt primii interesați să se asigure împotriva riscurilor care pot afecta culturile agricole. Ne referim atât la polițe de asigurări agricole pentru riscuri standard, cât și pentru riscuri catastrofice.

Realitățile agroclimatice din ultimii ani au scos și mai mult în evidență necesitatea întocmirii polițelor de asigurări agricole care să

17

ofere protecție activității și investițiilor fermierilor și cooperativelor împotriva evenimentelor de risc.

Realitatea a arătat că marea majoritate a polițelor de asigurări agricole sunt pentru protejarea împotriva riscurilor climatice standard cum ar fi: grindina, furtunile, ploi torențiale, incendiu, înghețuri timpurii de toamnă, înghețuri târzii de primăvară și alunecările de teren.

Apare din ce în ce mai necesară utilitatea întocmirii unor polițe de asigurări agricole pentru acoperirea riscurilor catastrofice cum ar fi seceta, arșița atmosferică și înghețul de iarnă (gerul). Având în vedere aspectele de mai sus, sunt puține societățile de asigurare care au în portofoliu astfel de produse de asigurare. Dintre acestea condițiile specifice de încheiere și despăgubire sunt foarte diferite și nu sunt tocmai în sensul acoperirii fermierilor și par mai mult o afacere financiară pentru societățile de asigurări. Exemple în acest sens ne sunt semnalate de membrii noștri din fiecare județ. Nici o companie de asigurări nu asigură concret împotriva secetei și arșiței, ci pierderile de venit și/sau producția scontată, corelată cu celelalte condiții. Acestea cresc costurile cu asigurarea și fac ca despăgubirea să fie mult mai mică decât prima achitată, cel puțin la rata de repetitivitatea a secetei, pe un interval de zece ani.

Contractul de asigurare agricolă trebuie să fie în esența sa rezonabil pentru ambii parteneri contractuali. Condițiile de asigurare din zilele noastre, știm cu toții, că nu sunt așa, iar fermierii sunt captivii unor polițe de asigurare agricole aproape nenegociabile. Acesta este încă un motiv pentru care fermierii nu se asigură.

România și producătorii din sectorul agroalimentar au nevoie de o soluție complexă de gestionare a riscurilor din agricultură, unul sau mai multe produse de asigurare acoperitoare. „Ne dorim afaceri securizate. Ne dorim culturi asigurate, dar pentru asta este nevoie de echitate și echilibru între toți actorii pentru a nu permite practicilor comerciale neloiale să continue și pe acest segment”, a punctat Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

18

19

Sef APIA: Cererile pentru despăgubirile la secetă se depun la centre cu programare sau online! Roxana Dobre Roxana Dobre - 7 septembrie 2020

Fermierii depun cererea pentru despăgubirile acordate pentru ajutorul de stat acordat producătorilor agricoli care au avut, integral sau parţial, culturile calamitate de seceta prelungită din acest an, pe bază de programare. Directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenția în Agricultură (APIA) Neamț, Mihai Dorneanu, a anunțat că instituția a transmis fermierilor invitaţia de a se prezenta la centre, pentru depunerea cererilor, la data şi ora programată şi a făcut un apel la fermieri să respecte, cu stricteţe, aceste planificări, pentru a se evita aglomerările, în condiţiile de pandemie COVID-19.

Mihai Dorneanu a făcut precizări referitoare la cum decurge depunerea cerererilor care a început început pe 3 septembrie. „Începând cu 3 septembrie, Centrul Judeţean APIA Neamţ primeşte cereri de solicitare a ajutorului de stat acordat producătorilor agricoli, care au înfiinţat culturi de toamnă, în anul 2019 şi care au fost afectate grav de seceta pedologică. Fermierii trebuie să prezinte ataşat cererii de plată, copia procesului verbal de constatare şi evaluare a pagubelor şi coordonatele bancare. Cererile se depun de către fermieri la centrele locale APIA de la Piatra Neamţ, Roman, Ion Creangă şi Moldoveni”, a spus șeful APIA Neamț, potrivit www.monitorulneamt.ro.

Acesta a subliniat că APIA Neamț a întocmit un grafic de primire a acestor cereri și a transmis fermierilor invitaţia de a se prezenta la centre, pentru depunerea cererilor, la data şi ora programată. ”Îi rugăm să respecte, cu

20

stricteţe, aceste planificări, pentru a se evita aglomerările, mai ales în aceste condiţii de pandemie COVID-19”, a mai punctat Mihai Dorneanu.

Citiți și: Valoare despăgubiri secetă 2020: Cum se calculează suma pe hectar ce va fi plătită fermierilor!

Reamintim că în data de 2 septembrie s-a publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 806, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.148/2020 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au inființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică. Cererea de solicitare a ajutorului de stat a început să fie primită de APIA din 3 septembrie iar fermierii au termen 10 zile, în intervalul 3-15 septembrie, să depună formularul la centrele locale/județene APIA, respectiv al municipiului București.

”Pentru ajutorul de stat acordat pentru secetă avem termen 15 septembrie pentru depunerea cererilor”, a confirmat recent și ministrul agriculturii, Adrian Oros

Fermierii pot transmite cererea și documentele însoțitoare şi prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019 afectate de secetă poate fi descărcată accesând următorul link: http://bit.ly/cerere-solicitare-ajutor-stat-seceta

Beneficiarii schemei de ajutor de stat pentru despăgubirea pierderilor cauzate de secetă: circa 35 mii fermieri

a) producătorii agricoli persoane fizice, persoane fizice;

b) autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale;

b) producătorii agricoli persoane juridice, cu excepția grupurilor de producători.

Condiții de eligibilitate:

a) dețin proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat până la data de 15 iunie 2020 inclusiv, în care procentul de calamitare este de peste 30% aferent culturii calamitate;

21

b) suprafața calamitată reprezintă un procent de peste 30% din suprafața totală declarată în cererea unică de plată în anul 2020, aferentă culturii calamitate;

c) sunt înregistraţi în evidenţele APIA cu cerere unică de plată 2020;

d) nu sunt în dificultate, respectiv în reorganizare, în lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat

Valoarea totală a schemei pentru despăgubirile fermierilor ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de seceta pedologică este de

Subvenția COVID-19 pentru ovine 2020: condiții pentru plățile între 500 și 2.500 de euro/fermă Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 6 septembrie 2020

Subvenția COVID-19 pentru ferma de ovine va fi acordată pe un sistem similar cu plata acordată pentru sectorul de creștere a bovinelor, în scopul compensării pierderilor cauzate producătorilor agricoli de perioada pandemiei. Ministrul Adrian Oros a anunțat vineri – 4 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă care s-a desfășurat la sediul MADR, care sunt criteriile de eligibilitate pentru acordarea sprijinului destinat crescătorilor de ovine și de caprine pentru compensarea pierderilor cauzate de evoluția panedemiei de coronavirus. Astfel, vor putea beneficia de acest ajutor doar proprietarii fermelor care dețin în explotație minim 50 de femele adulte din specia ovine/caprine, înregistrate în RNE, cu cod ANSVSA, cu condiția ca fiecare femelă adultă să aibă împlinită vârsta de minimum 12 luni la data de 31 martie 2020.

”Pentru sectorul de ovine și caprine, s-a scris o schemă de sprijin tot pe Măsura 21, din bani europeni. Avem și condițiile de eligibilitate, de asemenea, cuantumul pentru fiecare categorie de exploatație în parte. Aici,

22

suma totală este de 40 de milioane de euro”, a declarat ministrul Adrian Oros, în cadrul conferinței de presă de astăzi, vineri – 4 septembrie.

În timpul conferinței desfășurate la sediul MADR, au fost prezentate și condițiile de eligibilitate specifice sectorului ovine – caprine:

Solicitantul deține minimum 50 de capete femele adulte din specia ovine/caprine, înregistrate în RNE pe unitate de producție cu cod ANSVSA

Fiecare femelă adultă din specia ovine/caprine pentru care se solicită sprijin trebuie să aibă vârsta de minimum 12 luni la data de 31 martie 2020

De asemenea, în cadrul conferinței de presă, a fost explicat și modul în care se vor împărți banii în funcție de numărul de ovine/caprine deținute în exploatație de către crescători.

Sprijinul pentru sectorul ovine-caprine/ exploatație va fi:

Între 50 – 100 capete – 500 euro

Între 101 – 200 capete – 800 euro

Între 201 – 300 capete – 1.300 euro

Între 301 – 400 capete – 1.700 euro

Între 401 – 500 capete – 2.100 euro

Peste 500 capete – 2.500 euro

Sumele se vor achita fermierilor din fonduri europene, prin intermediul Măsurii 21 ce se află la acest moment în curs de finalizare și este în consultare la Comisia Europeană. Abia după ce se va primi acordul de la Bruxelles, Ministerul Agriculturii va putea elabora un act normativ oficial pentru plata acestor sume.

Activitate intensă la APIA – tot personalul este folosit la primirea cererilor septembrie 7, 2020 agrimanet Monitorul Neamt;

La Centrul Judeţean APIA Neamţ aproape tot personalul este folosit la primirea cererilor pentru ajutorul de stat acordat producătorilor agricoli care au avut, integral sau parţial, culturile calamitate de seceta prelungită din acest an. Directorul executiv al instituţiei, Mihai Dorneanu, a făcut precizări referitoare la această operaţie: „Începînd cu 3 septembrie, Centrul Judeţean APIA Neamţ primeşte cereri de solicitare a ajutorului de

23

stat acordat producătorilor agricoli, care au înfiinţat culturi de toamnă, în anul 2019 şi care au fost afectate grav de seceta pedologică. Fermierii trebuie să prezinte ataşat cererii de plată, copia procesului verbal de constatare şi evaluare a pagubelor şi coordonatele bancare. Cererile se depun de către fermieri la centrele locale APIA de la Piatra Neamţ, Roman, Ion Creangă şi Moldoveni.

Noi am întocmit un grafic de primire a acestor cereri. Am transmis fermierilor invitaţia de a se prezenta la centre, pentru depunerea cererilor, la data şi ora programată şi îi rugăm să respecte, cu stricteţe, aceste planificări, pentru a se evita aglomerările, mai ales în aceste condiţii de pandemie Covid 19“.

Conform datelor preliminare, în Neamţ au fost calamitate anul acesta peste 23.300 hectare teren agricol cultivat, în special cu grîu şi rapiţă, din care 15.100 hectare grîu şi 4.800 hectare rapiţă.

„La APIA Neamţ este o activitate intensă, care trebuie să se desfăşoare într-un interval foarte scurt de timp. Primirea cererilor se face pînă pe 16 septembrie, inclusiv, pentru ca ulerior acestei zile să fie viraţi banii în contul bancar al fiecărui fermier despăgubit. Din acest motiv a fost nevoie de mobilizarea întregului colectiv, inclusiv al personalului de pe partea administratv-economică, lucrîndu-se inclusiv sîmbăta.

Întîrzierea primirii cererilor a fost cauzată de faptul că Ordonanţa de Guvern a fost publicată în Monitorul Oficial pe 27 august, motivat de faptul că a fost nevoie de acordul Comisiei Europene, care a venit tîrziu“, a precizat Mihai Dorneanu. Acesta spune că inexistenţa acordului Comisiei Europene ar fi putut duce la imputarea acestor subvenţii în România, ţinînd cont că fondurile pentru despăgubiri provin din bani primiţi de la UE.

Urmează a fi despăgubiţi cîteva mii de fermieri care au culturi calamitate, de la 1 hectar în sus, dar numai în condiţiile depunerii prealabile a unei

24

înştiinţări de calamitate şi a verificării în teren a stadiului în care se află cultura respectivă.

MADR: Fermierii afectati de seceta au timp limitat pentru a depune cererile Agroromania.ro 07 Sep. 2020

Fermierii care doresc sa obtina despagubiri pentru terenurile/culturile afectate de seceta au timp limitat la dispozitie pentru a depune cererile.

"Dorim sa aducem cateva lamuriri legate de activitatea din ultima perioada si mai ales legate de schemele de sprijin si de compensare a pierderilor pentru producatorii agricoli si pentru fermieri. (...) Pentru despagubirile fermierilor care au fost afectati de seceta pedologica - 1,088 miliarde lei. Toate aceste despagubiri se vor face prin APIA, care in aceasta perioada va lucra si in zilele de sambata", a declarat vineri ministrul Agriculturii, Adrian Oros, intr-o conferinta de presa.

 Beneficiari sunt circa 35.000 de fermieri.

 "Termenele sunt foarte scurte. In 15 septembrie se incheie data in care se pot depune cererile de solicitare. Noi am anuntat fermierii prin APIA, prin asociatii inca de la aparitia Ordonantei de Urgenta, care prevedea un timp de zece zile lucratoare", a mai spus ministrul.

 In ceea ce priveste crescatorii de bovine, valoarea totala a schemei de ajutor este de 35,7 milioane lei. Cuantumul ajutorului este de 100 euro/cap femela bovina adulta, iar beneficiari sunt persoanele fizice, intreprinderile individuale si familiale, persoanele fizice autorizate, persoanele juridice, cu peste 91  capete.

 Termenul limita pentru trimiterea solicitarilor de sprijin este 29 septembrie.

 Schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul suin in contextul crizei economice generate de pandemia Covid-19 se ridica la 119,56 milioane lei. Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent in lei, iar beneficiari sunt intreprinderile individuale

25

si familiale, persoanele fizice autorizate persoanele juridice. Termenul limita pentru trimiterea solicitarilor de sprijin este tot 29 septembrie.

 De asemenea, pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul avicol in contextul crizei economice generate de pandemie se vor acorda 109,8 milioane lei. Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent in lei. Cererile de solicitare a acestui ajutor eeste tot 29 septembrie.

 Valoarea totala a schemei de ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate in perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol este de 49,948 milioane lei. Cuantumul ajutorului este in valoare de 25 lei/familia de albine. Beneficiari sunt persoanele fizice, intreprinderile individuale si familiale, persoanele fizice autorizate, persoanele juridice.

 Cererea fondurilor se face pana in 15 septembrie.

 In ceea ce priveste schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii producatorilor din sectorul vitivinicol in contextul crizei economice generate de pandemie, ministerul lucreaza la un proiect de Ordonanta de Urgenta prin care valoarea totala a sprijinului este stabilita la 59,5 milioane lei. Cuantumul ajutorului va fi echivalentul in lei a 500 euro/ha, iar beneficiari sunt producatorii vitivinicoli care detin cod CAEN 0121 (cultivarea strugurilor). Termenul limita aici va fi 31 decembrie.

 "In momentul in care expira data de depunere, in 2-3 zile putem incepe sa dam banii. Aceste plati le facem prin APIA, posibilitatea ca banii sa ajunga la ei este mult mai mare. Doar pentru apicultori facem platile prin directiile agricole judetene. In rest, toate platile le vom face prin APIA. In momentul in care are loc inscrierea, cand se finalizeaza inscrierile, se centralizeaza, se fac cateva verificari, iar, dupa trei zile dupa, banii vor incepe sa intre in conturile fermierilor. Chiar asta am cerut si in videoconferinta cu cei de la APIA si i-am rugat sa faca eforturi mai mari in aceasta perioada", a spus oficialul, care a mentionat ca angajatii APIA au si alte activitati acum, dar ca se bazeaza pe ei pentru a livra la timp sumele respective.

 In viitorul Program Strategic, este important sa crestem rezilienta lantului alimentar, prin asigurarea stabilitatii financiare a tuturor actorilor din acest lant, dar mai ales a producatorilor, a mai spus ministrul.

 Asta ar presupune suplimentarea corespunzatoare a bugetului PAC.

 Oficialul afirma ca cel mai mare pericol pe care il simte este cel al dependentei pietei europene de importurile din tarile terte care nu respecta standardele pe care fermierii din UE le respecta.

26

AFIR si FINANTARI

DECIZIE GUVERN pentru TINERII FERMIERI! Agroinfo07 septembrie 2020

TEREN TINERI FERMIERI. Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență prin care Agenția Domeniilor Statului poate încheia contracte de concesiune și poate întocmi inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului pe care le are în administrare, fără înscrierea acestora în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, până la finalizarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023, respectiv până la data de 31 decembrie 2023.

Aceste prevederi se aplică tinerilor de până la 40 de ani, absolvenți ai învățământului de profil, potrivit prevederilor art. 4, alin. (1), lit. c1) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare.

Prin această măsură este vizată întinerirea generației de agricultori în vederea consolidării competitivității agriculturii, prin practicarea de metode, tehnici noi de producție, digitalizare şi practici prietenoase cu mediul, informează MADR, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a propus o serie facilități menite să sprijine tinerii fermieri care să completeze sprijinul acordat prin PNDR 2014 -2020, prin submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, ce este deschisă până la data de 31 octombrie 2020.

Întrucât actualul context socioeconomic influențează semnificativ piața forței de muncă în domeniul agricol și implicit a ratei șomajului, se impune, pe de o parte, necesitatea asigurării unui sprijin tinerilor fermieri prin preluarea exploatațiilor deținute de agricultorii în vârstă, iar, pe de altă parte, posibilitatea concesionării sau arendării terenurilor cu destinație agricolă, libere de contract, în suprafață maximă de 50 de hectare, aparținând domeniului public și privat al statului, aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului, prin atribuire directă, tinerilor de până la 40 de ani, absolvenți ai învățământului de profil, în vederea înființării de ferme.

27

Facem precizarea că Agenția Domeniilor Statului deține în administrare o suprafață totală de teren cu destinație agricolă de 177.083,572 ha aflată în domeniul public al statului, din care 8.887,3435 ha aflată în domeniul public al statului, liber de contract, neînscris în cartea funciară.

Pentru a veni în sprijinul tinerilor fermieri, prin prezentul act normativ MADR a solicitat instituirea unei derogări de la aplicarea dispozițiilor art. 288 alin. (3) precum și de la cele ale art. 305 alin. (2)-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, pentru terenurile agricole, proprietate publică/privată a Statului până la finalizarea Programului național de cadastru și carte funciara, respectiv până în anul 2023.

Măsura a avut în vedere evitarea blocării nejustificate a concesionării terenurilor cu destinație agricolă aflate în domeniul public al statului.

ALTELE

PNS în chinurile facerii: se iau decizii cruciale Dumitru Nedelcu 07 septembrie 2020

Elaborarea PNS trebuie accelerată, fiindcă Germania, care deţine preşedinţia Consiliului European, anunţă că până în octombrie va fi adoptată noua PAC. Ce propune România?

Am mai scris că fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie să elaboreze un Plan Naţional Strategic (PNS), în baza căruia va primi şi va distribui către beneficiari banii alocaţi în cadrul noului exerciţiu financiar european 2021 - 2027. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale lucrează în prezent la PNS, dar elaborarea trebuie accelerată, fiindcă Germania, care deţine în această jumătate de an preşedinţia Consiliului European, a comunicat că până la începutul lunii octombrie ar trebui adoptată noua PAC.

Cum va arăta în final PNS?

Despre direcţiile de dezvoltare a agriculturii româneşti preconizate de MADR am mai scris, dar cum discuţiile nu sunt încheiate, revenim şi în

28

acest număr asupra acestui subiect crucial pentru sectorul agro-alimentar din România.Principalii doi comunicatori ai ministerului în chestiunea PNS sunt ministrul Adrian Oros şi secretarul de stat Emil Dumitru. O parte din conţinutul discuţiilor avute de minister cu mediul asociativ a fost publicată pe siteul madr.ro şi am semnalat informaţiile la momentul respectiv. Cei doi responsabili principali au comunicat însă şi pe alte canale publice, cum ar fi reţelele de socializare, evenimente online sau în mass media, astfel că deţinem câteva informaţii esenţiale despre cum va arăta în final PNS.

Cooperativizarea este o prioritate ministerială

Invitat online la postul ViaCluj.TV, ministrul Adrian Oros a spus că PNS este ”în lucru”, iar printre priorităţi se numără: sprijinirea fermei de familie, încurajarea cooperativizării, sprijinirea afacerilor de depozitare şi procesare, sprijinirea tinerilor fermieri şi a învăţământului dual. Adrian Oros a susţinut că ”fermierii mici şi mijlocii ar trebui să se cooperativizeze, fiindcă aceasta este singura modalitate realistă prin care ei îşi pot creşte foarte mult puterea de negociere atunci când vor să-şi procure inputuri, dar mai ales când vor să-şi vândă producţia, în sensul că au posibilitatea să-şi vândă toată producţia şi la preţuri rezonabile”.

Mai multe unităţi de procesare

Creşterea capacităţii de depozitare şi procesare a materiei prime agricole este un alt obiectiv important cuprins în PNS. România înregistrează deficit comercial în sectorul agro-alimentar, valoarea acestui deficit ajungând la 1.400.000.000 de euro. Țara noastră este exportator de materii prime, în special cereale şi animale vii, dar importă cantităţi mari de produse agro-alimentare procesate. Desigur, acest indicator macro-economic nu trebuie absolutizat, atât timp cât, în prezent, clientul român are acces la marfă diversă şi la raport calitate-preţ rezonabil. România ceauşistă nu avea deficit comercial în sectorul agro-alimentar, dar rafturile alimentarelor erau goale! Deficitul comercial este totuşi un indicator macro-economic care nu trebuie

29

ignorat de autorităţi. Dezvoltarea sectorului de depozitare şi procesare ar fi benefică pentru România, fiindcă ar crea locuri de muncă, ar creşte contribuţiile la buget şi ar putea spori câştigurile financiare pe lanţul alimentar. Ministrul a precizat că, de pildă, oferta pentru ţările arabe, beneficiare ale ovinelor vii, ar putea conţine şi carcase de oaie, obţinute în cele 52 de abatoare acreditate să facă export.

Vin miliardele!

Recent, funcţionarii români din MADR şi experţii europeni au avut o rundă de negocieri, despre care secretarul de stat Emil Dumitru a spus că ”n-au fost simple deloc”. Discuţiile au fost axate pe bugetul de care România va beneficia în următorul exerciţiu financiar. ”Nu este un buget care să ne mulţumească întru totul, dar este rezonabil. Important este cum vom cheltui aceste sume de bani, pentru că în două exerciţii financiare am vorbit mai mult de rata de absorbţie şi nu de dezvoltarea sectorului agroalimentar din Romania”, a declarat Emil Dumitru în cadrul intervenţiei avute la o conferinţă derulată recent sub cupola FoodIntelForum.

Ce bani ar urma să primească România în următorii şapte ani?

13,78 miliarde de euro pe Pilonul I, care cuprinde plăţile directe, 7,01 miliarde de euro pe Pilonul II , care acoperă dezvoltarea rurală, iar pentru programul Next Generation - 0,72 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Dumitru.

”Bugetul pe care îl avem pe PAC nu este un buget care să ne mulţumească întru totul, dar este rezonabil. Important este cum vom cheltui aceşti bani” EMIL DUMITRU, secretar de stat în MADR

SĂRĂCIA ALUNGĂ TINERII DIN SATAsta dezvăluie o analiză a Ministerului Agriculturii care stă la baza elaborării Planului Naţional Strategic 2021-2027. Click AICI şi aflaţi şi alte realităţi evidenţiate de analiza experţilor MADR. Portalul nostru de ştiri agroinfo.ro vă ţine la curent cu deciziile care schimbă viitorul fermierilor români.

un articol de DUMITRU NEDELCU

Ministrul agriculturii promite despăgubiri pentru fermierii afectaţi de secetă şi producătorii agricoli afectaţi de pandemia de Covid-19, bani de la stat şi din fonduri UE. : În joc sunt aproape 450 mil. euro Florentina

30

Niţu 07.09.2020, Adrian Oros, ministrul agriculturii: Anul acesta, recolta de grâu a fost redusa aproape la jumătate, la 5,4 milioane de tone, iar fermierii aşteaptă o scădere şi la producţiile de porumb şi floarea-soarelui, principalele recolte ale României.

Adrian Oros, ministrul agriculturii, a declarat vineri, 4 septembrie, că au fost create forme de sprijin excepţionale în acest an pentru a compensa pierderile suferite de fermieri şi producătorii agricoli din cauza secetei şi a pandemiei de Covid-19, iar bugetul total alocat despăgubirilor este de circa 450 mil. euro, potrivit calculelor ZF.

„Am alocat din bugetul naţional 1,46 mld. lei (circa 300 mil. euro – n. red.) pentru sectorul vegetal şi zootehnic. Astfel, pentru suine am alocat 119 mil. lei, pentru sectorul avicol - 109 mil. lei, pentru sectorul apicol - 49 mil. lei, pentru bovine - 35 mil. lei, iar pentru sectorul vitivinicol 59 mil. lei. Despăgubirile pentru seceta pedologică vor fi de 1,08 mld. lei”, a spus Adrian Nechita Oros, ministrul agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă.

Acesta a menţionat că pentru efectele negative produse de seceta din toamna anului trecut şi primăvara acestui an vor fi despăgubiţi 35.000 de fermieri, ale căror culturi de toamnă - de grâu, orz, ovăz, secară - au fost calamitate, însă trebuie să depună cereri de solicitare a despăgubirilor până la data de 15 septembrie la APIA.

Pentru persoanele fizice sau juridice care au peste 91 de capete de bovine, din bugetul de stat va fi alocată o sumă de 100 euro/ femelă, iar cererile de despăgubire a producătorilor ca urmare a pandemiei de Covid-19 se pot depune în următoarele 20 de zile, până la data de 29 septembrie. De asemenea, pentru suine, ovine şi caprine se va aloca suma de 100 euro/ unitate vită mare, iar cererile de depun până la aceeaşi data.

Ministrul a adăugat că pentru sectorul vitivinicol va fi alocată suma de 500 de euro/ hectar, cu condiţia ca suprafaţa să fie înscrisă în Registrul

31

Plantaţiilor Viticole şi să fie declarată oficial ultima recoltă. „Până în data de 31 decembrie intră bani în conturile fermierilor.”

Totodată, ministerul de resort a creat o nouă măsură de sprijin - Măsura 21 – măsură specifică de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excepţional în cadrul PNDR 2014-2020 ca răspuns la pandemia de Covid-19, ce are un buget total de 150 mil. euro, fiind vorba despre fonduri europene.

„Avem 150 mil. euro care nu au fost accesaţi, iar sprijinul maximum cumulat poate fi de 7.000 euro pe exploataţie. Astfel, pentru ferme de bovine cu până în 90 de capete se acordă în total 63 mil. euro, iar o exploataţie trebuie să aibă minimum cinci femele adulte. Pentru ovine şi caprine bugetul este de 40 mil. euro, iar solicitantul trebuie să aibă minimum 50 de capete de femele adulte. Pentru legume – fructe bugetul este de 47 mil. euro, iar fermierii trebuie să aibă o suprafaţă cultivată de minimum 0,3 ha în câmp şi de minimum 0,1 ha spaţii protejate”, a explicat Adrian Nechita Oros.

Anul acesta, recolta de grâu a fost redusă aproape la jumătate, la 5,4 milioane de tone, iar fermierii aşteaptă o scădere şi la producţiile de porumb şi floarea-soarelui, principalele recolte ale României.

În 2019, producţia locală de cereale a fost de 29,5 milioane de tone de cereale, conform datelor de la INS.

„Vom despăgubi fermierii afectaţi de secetă şi producătorii agricole care au avut pierderi din cauza epidemiei de Covid-19. Dacă am fi avut mai mulţi bani, sumele ar fi fost mai generoase”, a mai spus Oros, adăugând că în următorul exerciţiu financiar îşi propune să crească „rezilienţa lanţului alimentar“.

DOMNULE MINISTRU OROS, CE AVEŢI CU SECTORUL HORTICOL? 06 septembrie 2020

MAI PUŢINI BANI PENTRU PRODUCĂTORII DE TOMATE. Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, îl acuză pe ministrul agriculturii Adrian Oros că nu şi-a respectat promisiunile făcute în faţa fermierilor şi a decis reducerea bugetului Programului „Tomata” fără consultarea reprezentanţilor formelor asociative din sectorul legumicol.

Într-un răspuns transmis către preşedintele SPA Olt, MADR precizează că pentru Ciclul I de producţie al programului „Tomata” au fost alocate 39,477 milioane euro în anul 2020, bani care s-au împărţit la 17.386 beneficiari

32

eligibili, rezultând un cuantum de 2.270,62 euro (10.786,54 lei) pe beneficiar.

MADR mai precizează că în 2019 au fost 14.405 de beneficiari pentru Ciclul I de producţie al schemei de ajutor de minimis pentru susţinerea producătorilor de tomate în spaţii protejate, numărul beneficiarilor pentru anul 2020 Ciclul I de producţie fiind mai mare cu 21% faţă de anul trecut.

Pentru programul de susţinere a producătroilor de usturoi, suma maximă alocată pentru anul 2020 este de 7,5 milioane lei, echivalentul a 1,579 milioane euro, mai precizează MADR.

Iată ce a transmis, în replică la răspunsul MADR, ION PĂUNEL, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt:

Suma totală alocată anul acesta pentru primul ciclu de producţie este mult mai mică decât în 2019 şi anume, bugetul alocat anul acesta a fost de 39.477.000 euro, iar în anul 2019, a fost de 43.194.000 euro, deci anul acesta, pentru primul ciclu de producţie, au fost alocaţi cu 3.717.000 euro mai puţin decât în 2019. De asemenea, numărul de beneficiari a crescut, datorită încrederii în program a cât mai multor fermieri, datorită incertitudinii fermierilor că programul va funcţiona şi pe ciclul 2, foarte mulţi dintre aceştia mizînd pe ciclul 1 de producţie.

Dacă se făcea şi se dorea o analiză exactă a acestui program, precum şi a Programului „Usturoiul”, se putea vedea foarte exact trendul ascendent de beneficiari pe fiecare an, lucru pe care l-am semnalat la vremea respectivă MADR, dar, din păcate, domnul Ministru Nechita Adrian OROS nu a ţinut cont, ci dimpotrivă, a fost şi este unul din cei care s-au împotrivit acestor Programe şi nu a dorit suplimentarea sumelor la rectificarea bugetară, uitând şi neţinându-se de promisiunile făcute la întâlnirile cu fermierii (Izbiceni, Matca, Băleni etc.)

Să nu uităm că acest HG (HG 248/26.03.2020) a fost făcut fără consultarea care trebuia să fie obligatorie cu reprezentanţii formelor asociative din legumicultură.

Decizia de a micşora bugetul, decizia de a introduce 1.000 de kg suplimentar la 0,1 ha i-a aparţinut, ca de altfel şi întârzierea aparaţiei HG, precum şi celelalte modificări.

Personal şi în numele Uniunii Salvăm Țăranul Român îl rugăm sau, de ce nu?, îl somăm pe domnul Ministru să ne spună şi să ne prezinte public cu cine s-a consultat când a luat aceste decizii!

33

Vizavi de ajutorul de pînă la 7000 euro/fermă în contextul COVID -19, doresc să fac câteva precizări: Uniunea Salvăm Țăranul Român a informat MADR despre acest sprijin financiar de la UE şi a cerut în mod vehement şi prin adrese oficiale introducerea sectorului Horticol, care a avut poate cele mai importante pierderi, la primirea acestui sprijin financiar. În acest context, doresc să-i mulţumesc domnului Ministru Secretar de Stat Emil Dumitru, Doamnei Director AM-PNDR Daniela Rebega, Doamnei Director al compartimentul de politici agricole, pentru susţinere şi pentru modul profesionist de care au dat dovadă. Însă nu acelaşi lucru îl putem spune de domnul Ministru Oros, de domnul Secretar de Stat Scarlat, care s-au opus vehement acordării de sprijin financiar sectorului Horticol.

Deci, domnule Ministru Nechita Adrian Oros şi Domnule Scarlat, ce aveţi cu sectorul Horticol? Ajutoare de Stat ca la celelalte sectoare (bovină, ovină, caprină, suine, albine) de ce nu aţi luat în calcul şi pentru Horticultură? În România avem doar ferme mari Zootehnice care trebuiesc sprijinite mai mult, doar pentru faptul că unii dintre dumneavoastră au afaceri în domeniu?

Ion Păunel: Ce aveţi cu sectorul legumicol? septembrie 7, 2020 agrimanet , Ion Păunel

Nemulţumiţi de faptul că li s-a diminuat sprijinul de 3.000 euro din programul Tomata legumicultorii îi arată obrazul ministrului Agriculturii, Adrian Oros.

Nevoiţi să se mulţumească cu 2.270 euro din cei 3.000 euro aşteptaţi, legumicultorii spun că suma alocată în 2020 pentru program este mai mică decât cea din 2019, cu peste 3,5 milioane euro. Mai mult, fermierii care ar fi vrut să cultive tomate în ciclul II nici până la această dată nu ştiu dacă se pot baza pe ajutorul de 3.000 euro, pentru că nu au niciun fel de date de la Ministerul Agriculturii. 

Suma totală alocată anul acesta pentru primul ciclu de producţie este mult mai mică decât în 2019. Bugetul alocat anul acesta a fost de 39.477. 000 euro, iar în anul 2019 a fost de 43.194.000 euro, deci anul acesta pentru primul ciclu de producţie au fost alocaţi cu 3.717.000 euro mai puţin decât în 2019. De asemenea, numărul de beneficiari a crescut datorită încrederii în

34

program a fermierilor, însă din cauza incertitudinii fermierilor că programul va funcţiona şi pe ciclul 2 foarte mulţi dintre aceştia au mizat pe ciclul 1 de producţie. Dacă se făcea şi se dorea o analiză exactă a acestui program, precum şi a Programului Usturoiul se putea vedea foarte exact trendul ascendent de beneficiari pe fiecare an, lucru pe care l-am semnalat la vremea respectivă Ministerului Agriculturii. Din păcate domnul ministru Nechita Adrian Oros nu a ţinut cont, dimpotrivă, a fost şi este unul din cei care s-au împotrivit acestor programe şi nu a dorit suplimentarea sumelor la rectificarea bugetară, uitând şi neţinându-se de promisiunile făcute la întâlnirile cu fermierii de la Izbiceni, Matca, Băleni, etc.“, spune Ion Păunel, unul dintre liderii Uniunii Salvăm Ţăranul Român, o formă asociativă a micilor fermieri înfiinţată în acest an şi care are membri din toată ţara.

Actele normative prin care s-a stabilit ajutorul au fost elaborate fără consultarea legumicultorilor.

„Personal şi în numele Uniunii Salvăm Ţăranul Român îl rugăm, sau, de ce nu, îl somăm pe domnul Ministru să ne spună şi să ne prezinte public cu cine s-a consultat când a luat aceste decizii?!“, mai spune Ion Paunel.

„Vizavi de ajutorul de până la 7000 euro/fermă în contextul COVID -19, doresc să fac câteva precizări: Uniunea Salvăm Ţăranul Român a informat MADR despre acest sprijin financiar de la UE şi a cerut în mod vehement şi prin adrese oficiale introducerea sectorului horticol care a avut poate cele mai importante pierderi la primirea acestui sprijin financiar.

În acest context doresc să-i mulţumesc domnului ministru secretar de stat Emil Dumitru, doamnei director AM-PNDR Daniela Rebega, doamnei director al compartimentul de politici agricole, pentru susţinere şi pentru modul profesionist de care au dat dovadă.

Însă nu acelaşi lucru îl putem spune de domnul ministru Oros, de domnul secretar de stat Scarlat, care s-au opus vehement acordării de sprijin financiar sectorului horticol.

Domnule ministru Nechita Adrian Oros şi domnule Scarlat, ce aveţi cu sectorul horticol? Ajutoare de stat ca la celelalte sectoare (bovină, ovină, caprină, suine, albine) de ce nu aţi luat în calcul şi pentru Horticultură?

În România avem doar ferme mari zootehnice care trebuie sprijinite mai mult doar pentru faptul că unii dintre dumneavoastră au afaceri în domeniu?“, intreaba Ion Păunel.Ion Păunel

35

Ministrul agriculturii printre legumicultorii din comuna Ișalnița septembrie 7, 2020 agrimanet În vizita din județul Dolj, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, s-a oprit în comuna Ișalnița, la ferma de familie a lui Badea Nicolin Iulian, care a reușit să își dezvolte, împreună cu familia, propria gospodărie cu solarii. Astfel, pe o suprafață de aproximativ 3.000 mp, fermierul deține 14 solarii cultivate cu tomate soi autohton, renunțând la hibrizi în favoarea gustului roșiilor pe care le cultivă acum.

Totodată, Adrian Oros s-a întâlnit cu legumicultori și locuitori ai comunei Ișalnița și a discutat cu aceștia despre problemele cu care se confruntă, în special privind desfacerea produselor în piață și susținerea fermei de familie.

“Pot spune că avem în vedere includerea în viitoarea politică agricolă a unor măsuri consistente de sprijinire a tuturor legumicultorilor care cultivă legume în spații protejate, astfel încât cultivarea legumelor să fie una rentabilă!”

“În egală măsură, am subliniat că asocierea în cooperative agricole este soluția pentru ca micii fermieri să devină competitivi și să aibă putere de negociere pentru achiziția de inputuri și pentru comercializarea produselor.”

Tot astăzi, ministrul Agriculturii a participat la ședința de lucru cu instituțiile din județul Dolj, subordonate MADR. Întâlnirea a avut loc la Palatul administrativ din Craiova.

Problemele punctuale discutate au fost cele privind:

sprijinul acordat legumicultorilor prin programele Ministerului, sistemul de irigații din județ și utilizarea finanțărilor care vor fi

acordate prin Planul Național de Relansare și Reziliență pentru finalizarea tuturor lucrărilor la amenajările de îmbunătățiri funciare din județ,

36

necesitatea reevaluării activității de cercetare și a instituțiilor de învățământ agricol și acordarea sprijinului acolo unde există performanță.

sursa foto: Adrian Oros

Lașitatea unui ministru și dezastrul din agricultură septembrie 4, 2020 agrimanet

Încă de la începutul crizei provocate de pandemie, Guvernul Orban a anunțat mai multe măsuri de sprijin, unele dedicate sectorului agricol, direct afectat. Din luna aprilie, însă, agricultura s-a confruntat cu o nouă criză: seceta extremă – care a distrus culturile de toamnă, pe o suprafață de aproape 1.5 milioane de hectare.

Din aprilie și până în luna septembrie situația s-a agravat, suprafața calamitată find de trei ori mare, iar culturile de primăvară fiind și ele calamitate în procent de peste 70%, pe o suprafata de minimum 2.5 milioane de hectare.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oroș, anunța în luna mai, dar și ăn luna iunie, un plan de sprijin dedicat producătorilor locali: granturi pentru investiții în sisteme de irigații, despăgubiri pentru culturile de toamnă, plătite până la finalul lunii iulie, garanții de stat pentru finanțarea capitalului de lucru.

Doar că la trei luni distanță, aceste măsuri au rămas doar pe hârtie. Până la data de 1 septembrie, măsurile fie nu erau aprobate, fie nu erau publicate în Monitorul Oficial, chiar dacă aprobarea din partea Comisiei Europene a fost primită încă din 30 iulie. Domnul Oroș a anunțat un nou termen de plată pentru despagubiri: 30 august. Însă, în ședința de Guvern din 19 august, ordonanța de urgență privind schema de sprijin nu era adoptată, pentru că MADR nu avea aprobate toate avizele. Domnul Oroș nici nu a fost prezent în ședința de Guvern, având un program mult mai important.

La finalul lunii august, prin OUG 148/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 806 abia în data de 02.09.2020, este aprobat ajutorul de stat, care va fi plătit doar în cuantum de 80% din valoarea anunțată.

37

După șase luni de secetă extremă, MADR a uitat de celelalte proiecte:

Investiții în sistemul de irigații și regândirea sistemului centralizat. Dacă în luna aprilie, ministerul promitea că va susține irigațiile pentru 800.000 de ha, în luna iunie aflăm că suprafața reală irigată nu a depașit 200.000 de ha.

Finanțarea capitalului de lucru : după șase luni încă nu există un proiect functional dedicat agriculturii. Fermierii au aplicat însă pentru programul IMM Invest, însă cei mai mulți, chiar dacă au primit aprobarea băncii, nu au primit și aprobarea fondului până la finalul lunii august.

Reorganizarea sistemului de irigații prin reutilizarea apei, prin acumulări sau utilizarea tehnologiilor moderne – toate au rămas blocate în etapa de idee sau de propunere, fără un proiect concret, după șase luni.

Promovarea programelor de subvenționare a primelor de asigurare și extinderea bugetului, mai ales că doar 22% din terenul arabil al României este asigurat, potrivit UNSAR.

Inceputul de toamnă ne aduce temperaturi caniculare, fără precipitații. Deja este pus sub semnul intrebării rezultatul agricol pentru anul viitor. În multe județe fermierii nu iși pot pregăti terenurile, iar deficitul de apă din sol este uriaș. Este cea mai gravă criză agricolă din ultimii 50 de ani. Iar prețurile cerealelor au crescut considerabil în ultimele 30 de zile, urmand a crește si prețurile alimentelor. Însă domnul Oroș evită dezbaterea. Seceta nu este considerată un caz de forța majoră. Nici chiar pandemia de COVID-19 nu poate fi recunoscută ca factor de forță majoră, pentru că legislația este destul de restrictivă în a utiliza aceasta protecție legală. În plus, dacă invoci forța majoră, procedura este complexă, fiind necesare documente de la Camera de Comerț și Industrie, unde nici nu există experți în domeniul agricol pentru a putea acoperi solicitările fermierilor. Vidul legislativ rămas după abrogarea L381/ 2002 privitoare la despăgubirea calamitaților în agricultură le lasă fermierilor doar posibilitatea invocării ordinului 459/2019, privind situatiile de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase. Însă acest ordin se referă doar la seceta hidrologica și la aprovizionarea consumatorilor cu apă.

Cu toate că, recent, Administrația Apele Romane a anunțat că rezervele din lacurile de acumulare acoperă doar 87% din coeficientul de umplere și că recomandă monitorizarea săptămânală a situației, dar și eliminarea risipei de apă, Guvernul nu pare a lua în serios seceta extremă din anul 2020.

38

Astfel, rămași fără sprijin și fără opțiuni de redresare, fermierii români recurg la proteste. Săptămâna trecută a fost rândul fermierilor din Constanța, săptămâna aceasta este rândul fermierilor din sudul Moldovei. Domnul Ministru a evitat însă un dialog, având programate vizite mai importante.

Producătorul român are pentru prima dată calamitate la toate culturile. Sunt mii de fermieri care nu au recoltat în acest an, un singur bob. Ramași cu datorii, cu contracte in derulare neonorate, cu penalitati, inclusiv pentru vânzarea cerealelor, dar și fără o perspectivă clară pentru perioada următoare, mulți se văd nevoiți să închidă fermele sau sa le vândă, dacă ar avea si cumpărător.

Am văzut în ultimele luni o adevarată campanie de denigrare la adresa fermierilor, find acuzați pentru că cer sprijin guvernamental. L-am vazut pe ministrul Oroș total nepregătit pentru a face față situației, evitând dialogul și consultarea pentru proiectele de susținere destinate producatorului român. Singura grijă a domnului Ministru a fost aceea de a continua proiectele si temele predecesorului său, ale domnului Daea. Fără consistență, prin măsuri populiste și neancorate în realitate.

Însă l-aș întreba pe domnul ministru:

Oare sunt vinovati fermierii pentru incompetența statului român în a reorganiza și moderniza sistemul de irigații, timp de 30 de ani?

Au fermierii o agenție de consultantă funcțională? De ce ANCA a rămas doar un instrument politic, fără impact pozitiv pentru activitatea fermierilor?

De ce garanțiile de stat pot fi oferite unor domenii care se confruntă cu restrangerea activitații datorită pandemiei, dar nu și fermierilor afectați de secetă?

De ce măsurile de sprijin adoptate pentru a păstra locurile de muncă în Horeca sau în alte domenii afectate de restricții si criză nu pot fi utilizate și pentru a păstra locurile de muncă din domeniul agricol?

De ce nu le oferim micilor fermieri spijinul necesar pentru a putea accesa fonduri europene, dar și pentru a accesa submăsura 17 pentru asigurarea culturilor?

De ce nu asigurăm un cadru legal coerent pentru a defini clar condițiile de forță majoră și de sprijin în caz de calamitate si răspundere contractuală?

De ce ați promis termene care nu s-au putut respecta sau sume care nu se vor plăti?

De ce acaparați politic organizațiile și asocierile fermierilor, urmând modelul PSD?

39

De ce nu începem să găndim un fond de susținere al agriculturii, pentru ca la următoarea criză să putem dipune de resurse?

De ce, domnule Oroș, nu reușește România sa devină un furnizor important de alimente în Europa, fiind însă un mare importator în regiune?

Editorial de Mihai Moraru, președinte PLUS Buzău

SE AMÂNĂ! DECIZIE COMISIA EUROPEANĂ pentru FERMIERI! Agroinfo 06 septembrie 2020

CONSULTARE FERMIERI. Comisia Europeană a anunţat, pe 4 septembrie, că amână intrarea în vigoare a noii legi privind agricultura ecologică. Noua lege privind agricultura ecologică a fost amânată cu un an, deci nu va mai fi aplicată de la 1 ianuarie 2021, ci va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2022.

Executivul comunitar subliniază că decizia a fost luată la cererea statelor membre UE, a Parlamentului European, a ţărilor terţe şi a altor părţi interesate. Comisia Europeană a precizat că vrea să se asigure că sectorul agriculturii ecologice dispune de instrumentele adecvate, precum şi de un cadru juridic funcţional şi consensual, esenţial pentru atingerea obiectivului de a aloca agriculturii ecologice 25% din suprafaţa terenurilor agricole până în anul 2030. Noul regulament privind produsele ecologice oferă o bază solidă, însă legislaţia secundară care urmează să fie adoptată trebuie să fie la fel de rezilientă, consideră Comisia.

De asemenea, Comisia Europeană a lansat o consultare publică referitoare la viitorul plan de acţiune privind agricultura ecologică, astfel încât acest sector să contribuie mult la realizarea obiectivelor definite prin Pactul verde european şi la atingerea obiectivelor stabilite în cadrul strategiei „De la fermă la consumator” şi al strategiei în domeniul biodiversităţii. Viitorul plan de acţiune privind agricultura ecologică urmează să fie adoptat la începutul anului 2021. Consultarea lansată de Comisie se desfăşoară online, până la 27 noiembrie 2020.

Strategiile Comisiei pentru agricultură şi biodiversitate includ obiectivul ca, până în 2030, 25% din suprafaţa terenurilor agricole să fie exploatate în regim ecologic. Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, Comisia Europeană instituie şi utilizează instrumente esenţiale:

un plan de acţiune pentru agricultura ecologică, care va contribui la stimularea sectorului, atât la nivelul cererii, cât şi la nivelul ofertei;

40

noua legislaţie privind agricultura ecologică, care va reflecta natura schimbătoare a acestui sector aflat în creştere rapidă;

politica UE de promovare a produselor agroalimentare, care sprijină sectorul agricol european prin promovarea caracteristicilor sale calitative pe piaţa internă şi în ţările terţe.

În cadrul politicii de promovare, Comisia intenţionează să aloce agriculturii ecologice un buget specific de 40 milioane euro pentru anul 2021.

Agricultura ecologică va fi un aliat esenţial în tranziţia către un sistem alimentar mai sustenabil şi o mai bună protecţie a biodiversităţii. Comisia va sprijini sectorul agriculturii ecologice în vederea atingerii obiectivului de a avea 25% din suprafaţa terenurilor agricole în regim ecologic până în 2030, furnizând cadrul politic şi juridic adecvat, a declarat comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski.

……………………….

LEGISLATIV

Parlamentul omoară 1.000 de mici comercianţi de carburanţi. Consultant: Lege făcută pentru o singură companie. Fermieri: Agricultura va fi grav afectată 6 septembrie 2020, 11:15 de Elena Deacu

Parlamentul omoară 1.000 de mici comercianţi de carburanţi. Consultant: Lege făcută pentru o singură companie.

Fermieri: Agricultura va fi grav afectată Parlamentul a adoptat săptămâna trecută o propunere legislativă de completare a Codului fiscal, care obligă „omoară” de facto aproape 1.000 de comercianţi angro de motorină, obligându-i să deţină depozite speciale, ceea ce afectează la rândul său mii de fermieri care se aprovizionează de la aceşti comercianţi. Ştiri pe aceeaşi temă Isprăvile în cascadă ale unui argeşean: a furat o maşină, a băgat carb... Mai precis, operatorii economici care intenţionează să distribuie şi să comercializeze angro produse energetice au obligaţia să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare, prevede iniţiativa legislativă. Iniţiatorii afirmă că proiectul are ca obiect de reglementare transparentizarea şi predictibilitatea activităţii de tranzacţionare a produselor energetice şi pentru eficientizarea activităţii de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale în domeniu, potrivit raportului comisiei de specialitate, citat de Agerpres.

Conform articolelor adoptate, „operatorii economici care doresc să distribuie şi să comercializeze angro băuturi alcoolice, tutun prelucrat şi produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, păcură (CLU, CLG, CTL, combustibil ecologic pentru centrale termice etc) gaz petrolier lichefiat şi

41

biocombustibili - sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea competentă potrivit prevederilor stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F”. Operatori care vor să distribuie şi să comercializeze angro produse energetice de acum încolo vor trebui să obţină un atestat de comercializare.

Ei trebuie să îndeplinească şi următoarele condiţii, la data la care depun cererea pentru acest atestat şi pe perioada comercializării produselor energetice: a) să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare, în proprietate sau folosinţă - contract de locaţiune, contract de comodat sau cu orice titlu legal; b) depozitul angro trebuie să fie dotat cu rezervoare verificate metrologic care să permită în orice moment determinarea stocurilor faptice; c) depozitul angro trebuie să fie dotat cu sisteme de gestiune a stocurilor, conectate cu rezervoarele de carburanţi, care să permită monitorizarea mişcării produselor energetice şi determinarea în orice moment a cantităţilor intrate, ieşite, precum şi a stocurilor, pe fiecare tip de produs energetic şi furnizor; d) depozitul angro trebuie să fie dotat cu un sistem de supraveghere video a rezervoarelor, a zonelor de descărcare/încărcare şi a plăcuţelor de înmatriculare a mijloacelor de transport care asigură aprovizionarea. Atât Guvernul, cât şi Consiliul Concurenţei au respins proiectul de lege, arătând că este nejustificat şi că va distorsiona piaţa comerţului engros de motorină. Şi jucătorii din piaţa carburanţilor au respins proiectul.

Atât Asociaţia Distribuitorilor de Produse Petroliere (ADPP), cât şi Asociaţia Română a Petrolului (ARP) denunţă distorsionarea pieţei. Consultant: Lege făcută pentru o singură firmă Consultantul fiscal Gabriel Biriş este de părere că aceasta este o lege „cu dedicaţie” care să „cureţe” piaţa de concurenţă.

„Este o lege făcută pentru o singură companie, singura din piaţă care şi-a construit o reţea de depozite. Este o lege anticoncurenţială, care scoate din piaţă circa 900 de firme”, a declarat pentru G4Media.ro consultantul Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Fermieri: Agricultura din România va fi afectată Reprezentanţii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă consideră că agricultura din România va fi afectată din cauza legii de reglementare a procesului de vânzare a motorinei.

„Prin adoptarea acestui proiect legislativ, sunt eliminate din piaţă peste 980 de companii care asigură revânzarea de produse petroliere şi care îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional. Agricultura va fi puternic afectată de această lege, cu impact imediat asupra campaniei agricole de toamnă, în condiţiile în care fermierii depind de livrările de motorină pentru derularea

42

lucrărilor agricole specifice acestei perioade”, se menţionează într-un comunicat al fermierilor.

Reprezentanţii Clubului Fermierilor Români semnalează că implicaţiile negative pentru fermieri vor fi: creşterea preţului motorinei, prin reducerea competiţiei pe piaţă (cvasi-dispariţia pieţei revânzătorilor), rămânând doar cei şase operatori/producători naţionali, precum şi imposibilitatea livrării motorinei conform cererilor fermierilor datorită capacităţilor logistice limitate, într-o perioadă critică de desfăşurare a lucrărilor agricole. Pe lista cu implicaţii negative pentru fermieri este menţionată reducerea perioadei de creditare pentru achiziţia motorinei. Astfel, furnizorii rămaşi vor livra numai în baza rapoartelor Coface, care nu se utilizează în cazul companiilor mici (societăţi în nume colectiv, PFA-uri). De asemenea, reprezentanţii Clubului Fermierilor Români au precizat pe lista cu implicaţii negative şi neplata datoriilor către revânzători în condiţiile în care fermierii nu mai primesc motorină. Aceştia menţionează că motorina livrată în campania agricolă de toamnă poate fi plătită în primăvara anului 2021.

„Din analiza noastră, prin aplicarea acestei măsuri, cel puţin jumătate din cererea de motorină pentru agricultură nu va putea să fie accesată de fermieri direct de la furnizorii naţionali, atât datorită unor condiţii care ţin de furnizori, cât şi unor condiţii care ţin de fermieri”, se mai spune în comunicat. Potrivit sursei citate, la nivelul anului 2019 peste 70% din cererea de piaţă a fost asigurată de revânzători (aproximativ 200 de companii revânzătoare de motorină pentru agricultură, respectiv aproximativ 250.000 metri cubi motorină), în timp ce doar 30% de furnizorii naţionali/producători.

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1205/2018 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 234/2020 la 04.09.2020

Ordinul nr. 234/2020 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.205/2018 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 818 din 04.09.2020. A intrat în vigoare la 04.09.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 154/2020 privind instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieri, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 817

43

din 04.09.2020. A intrat în vigoare la 04.09.2020

Ordinul nr. 175/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea, pentru profesiile de asistent veterinar şi tehnician veteri nar reglementate în România, a adeverinţei de conformitate a studiilor cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi/sau a adeverinţei privind exercitarea efectivă şi legală a profesiilor de asistent veterinar şi tehnician veterinar reglementate în România, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 144/2020 la 04.09.2020

Regulamentul privind eliberarea, pentru profesiile de asistent veterinar şi tehnician veterinar reglementate în România, a adever inţei de conformitate a studiilor cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi/sau a adeverinţei privind exercitarea efectivă şi legală a profesiilor de asistent veterinar şi tehnician veterinar reglementate în România din 30.10.2014, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 144/2020 la 04.09.2020

Ordinul nr. 144/2020 pentru modificarea Regulamentului privind eliberarea, pentru profesiile de asistent veterinar şi tehnician veterinar reglementate în România, a adeverinţei de conformitate a studiilor cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi/sau a adeve rinţei privind exercitarea efectivă şi legală a profesiilor de asistent veterinar şi tehnician veterinar reglementate în România, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 175/2014, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 818 din 04.09.2020. A intrat în vigoare la 04.09.2020

Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, Parlamentul României Va fi modificat de L 175/2020 la 13.10.2020

Decretul nr. 460/2020 privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de

44

modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, Preşedintele României Publicat în Mof I nr. 741 din 14.08.2020. A intrat în vigoare la 14.08.2020< tr>

Legea nr. 175/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 741 din 14.08.2020. Va intra în vigoare la 13.10.2020

Norma sanitară veterinară privind limitele maxime prevăzute pentru microorganisme în anumite categorii de furaje, din 16.06.2020, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 743 din 17.08.2020. A intrat în vigoare la 17.08.2020

ublicat în Mof I nr. 743 din 17.08.2020. A intrat în vigoare la 17.08.2020

Ordinul nr. 110/2020 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind limitele maxime prevăzute pentru microorganisme în anumite categorii de furaje, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Sigura nţa Alimentelor - ANSVSA

Publicat în Mof I nr. 743 din 17.08.2020. A intrat în vigoare la 17.08.2020

Ordinul nr. 218/2020 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 406/2 017 pentru aprobarea Normelor privind recunoaşterea organizaţiilor de producători şi a altor forme asociative din sectorul fructelor şi legumelor şi modul de accesare a sprijinului financiar de către acestea, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 743 din 17.08.2020. A intrat în vigoare la 17.08.2020

Ordinul nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 74/2012 privind autorizarea unităţilor prim-procesatoare de tutun brut, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 743 din 17.08.2020. A intrat în vigoare la 17.08.2020

45

Ordinul nr. 74/2012 privind autorizarea unităţilor prim-procesatoare de tutun brut, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 219/2020 la 17.08.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 217/2000 privind structura coşului minim de consum pentru un trai decent în România, Guvernul României Modificat de L 174/2020 la 17.08.2020

Legislaţie europeană

Rectificare la Regulamentul (UE) 2020/900 al Consiliului din 25 iunie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1838 în ceea ce priveşte anumite posibilităţi de pescuit pentru anul 2020 în Marea Baltică şi de modificare a Regulamentului (UE) 2020/123 în ceea ce priveşte anumite posibilităţi de pescuit pentru anul 2020 în apele Uniunii şi în apele din afara acesteia (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 207 din 30 iunie 2020), Jurnalul Oficial Publicat în JO L nr. 292 din 07.09.2020. A intrat în vi goare la 07.09.2020

Regulamentul nr. 1252/2020 de stabilire a încetării activităţilor de pescuit de cod în apele norvegiene din zonele 1 şi 2 pentru navele care arborează pavilionul Spaniei, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 291 din 07.09.2020. Va intra în vigoare la 08.09.2020

………………….

INTERNE

OAMENI DE AFACERI TURCI CUMPĂRĂ O FERMĂ DE 6.550 HA ÎN TIMIȘ! TRANZACȚIE DE 23,5 MILIOANE EURO! Agroinfo 07 septembrie 2020

COMUNICAT. TC Capital investește 23,5 milioane de euro în achiziția unei ferme de cereale și semințe oleaginoase, 6.550 de hectare, situată în Buziaș, județul Timiș. Această tranzacție este a doua investiție agricolă majoră a TC Capital după KC Agro, prima sa investiție în agricultură, care a avut loc în 2014.

Ambele investiții sunt gestionate de oamenii de afaceri turci Ali Çapa și Ertugrul Karaevli. Proprietatea este situată la aproximativ 35 km de Timișoara și a fost cumpărată de la Gespie SAS, o companie franceză. Tranzacția a fost încheiată în iulie 2020, cu asistența casei de avocatură Dentons, și a fost parțial finanțată de Libra Internet Bank. Acest acord

46

consolidează poziția TC Capital în sectorul agricol românesc, unde compania deține deja, prin KC Agro, alte două ferme situate în județele Buzău și Brăila, cu o suprafață totală de aproximativ 2.900 de hectare.

Ferma exploatează aproximativ 6.550 ha de teren arabil, iar reprezentanții TC Capital intenționează să diversifice operațiunile în activități agricole intensive, cu valoare adăugată mare, cum ar fi plantațiile de afini și aluni, precum și în producția extensivă de cereale și semințe oleaginoase.

Ali Çapa, CEO al TC Capital și Managing Partner al KC Agro: „Odată cu achiziționarea acestei noi ferme, suprafața exploatată de KC Agro a ajuns la aproape 10.000 de hectare, ceea ce ne face un jucător agricol notabil în România. Operațiunile noastre sunt acum distribuite în diferite zone geografice, ceea ce facilitează gestionarea riscurilor generate de condițiile meteorologice. Cu acest nou proiect, urmărim, de asemenea, diversificarea mixului nostru de produse. Pe lângă producția convențională de cereale și semințe oleaginoase, dorim să ne extindem și pe segmentul de produse cu valoare adăugată și cu un randament ridicat, cum ar fi producția ecologică de boabe și semințe oleaginoase și activități agricole intensive, și anume dezvoltarea livezilor în noua noastră fermă de lângă Timișoara”.

Procesul de evaluare și negociere a început la sfârșitul anului 2018, iar principalele avantaje ale acestei proprietăți sunt, printre altele, un bun istoric al precipitațiilor și un microclimat favorabil, calitatea solului din această zonă și natura compactă a terenului care îl fac perfect pentru culturile care vor crește aici. Alte avantaje constau în faptul că sistemele de irigații parțiale sunt deja instalate, iar clima și solul sunt propice pentru produse cu randament ridicat.

„Suntem optimiști că această proprietate va fi una profitabilă începând cu primul an de operare. KC Agro, prima noastră investiție în agricultură, a fost un proiect de mare succes în cei 6 ani ai săi, obținând un profit operațional puternic pe tot parcursul. Agricultura, ca sector, este foarte ferită de impactul negativ al crizelor economice, iar performanța și evaluările rămân intacte la  impactul crizelor, cum ar fi cea generată de pandemia Covid-19. Nu am văzut până acum efecte ale crizei, manifestându-se în agricultură. Prețul terenurilor agricole a fost în creștere pentru cel de-al 20-lea an consecutiv, iar astfel câștigurile de capital sunt destul de puternice. Aș dori să mulțumesc băncii noastre finanțatoare Libra Internet Bank și consilierilor noștri juridici Dentons pentru sprijinul acordat în această tranzacție ”, a încheiat Ali Çapa

Perry Zizzi, Managing Partner al Dentons București, care are mai mult de 25 de ani de experiență în tranzacții de M&A (fuziuni și achiziții)

47

transfrontaliere, cu sprijinul asociatului senior Doru Postelnicu și al unei echipe juridice dedicate din cadrul Dentons, a consiliat  TC Capital cu privire la tranzacție.

Libra Internet Bank, membră din 2003 a grupului american de investiții New Century Holdings, este una dintre cele mai dinamice bănci din România. Cu o rețea de 55 de sucursale, banca este specializată în domenii precum profesiile liberale, dezvoltări imobiliari, agribusiness sau segmentul IMM-urilor și acordă o atenție deosebită tehnologiei moderne și parteneriatelor cu fintech-urile.

“De peste 8 ani, Libra Internet Bank este un partener solid pentru agricultura din România. Avem soluțiile și specialiștii necesari pentru a sprijini acest pilon important al economiei, iar această finanțare reprezintă încă o confirmare a angajamentului pe care ni-l asumăm în susținerea dezvoltării clienților noștri. Continuăm să fim o bancă dinamică și avem alături parteneri de acțiune”, a declarat Liviu Barda, Director Sucursala Large Corporate & International Desk - Regina Elisabeta, Libra Internet Bank.   Despre KC Agro și TC Capital

KC Agro, prima companie de investiții în agricultură a TC Capital, a fost înființată în 2014 de către Ali Capa și Ertugrul Karaevli. Prima achiziție a fost un teren de 1.900 de hectare pentru a efectua operațiuni agricole constând în producția de cereale și semințe oleaginoase în Luciu, județul Buzău. Pentru acest proiect, echipa de management a construit de la zero operațiunile agricole. În 2016, suprafețele operaționale au fost extinse cu 830 de hectare odată cu achiziționarea unei a doua ferme în Ianca, județul Brăila. În prezent, KC Agro operează aproximativ 2.900 de hectare de teren agricol.Pe lângă KC Agro, TC Capital are investiții în alte două companii din domeniul imobiliar. Una dintre acestea este Hyperion Towers, un proiect de spații de birouri cu 40.000 mp în Pipera. De asemenea, compania este partener în faza actuală a proiectului rezidențial Cosmopolis cuprinzând 178.000 mp și peste 2.200 de unități rezidențiale. TC Capital are active de circa 50 de milioane de euro.

Comunicat United Marketing.

Daniel Buda: “Inadmisibil! Pretul laptelui la raft, 4-5 ori mai scump decat la poarta fermei” 6 septembrie 2020

48

Este inadmisibil ca prețul laptelui să fie atât de mic la poarta fermei, în timp ce la raft, laptele se vinde de 4-5 ori mai scump, susține europarlamentarul Daniel Buda, într-o postare pe pagina sa de facebook. Într-o dezbatere din Parlamentul European, acesta a subliniat importanța asocierii fermierilor mici și mijlocii, pentru a-și crește puterea de negociere și a obține prețuri mai bune pentru materia primă pe care o vând.

”Alianțele Comerciale reprezintă o realitate, iar acest lucru trebuie să fie privit din mai multe perspective. Fermierii, mai ales cei mici si mijlocii, de-a lungul timpului, au constituit veriga slabă în lanțul alimentar din cauza puterii reduse de negociere. De aici, rezultă o primă necesitate, și anume, ca aceștia să își consolideze capacitatea de negociere, astfel încât să poată să reziste mai departe pe piață”, a subliniat europarlamentarul român.

În opinia sa, este profund imoral să ai un preț de 4-5 ori ai mare la raft decât cel de la poarta fermei, care se învârte în jurul valorii de 0,25 eurocenți. În acest sens, Daniel Buda i-a întrebat pe reprezentanții Comisiei Europene dacă este posibilă o reglementare, astfel încât cele două prețuri să fie echilibrate.

”În același timp, consumatorul trebuie să beneficieze în permanență de produse care să fie pe de-o parte de calitate superioară, dar în același timp, la prețuri accesibile. Cred că alianțele comerciale de orice fel trebuie să își subsumeze acțiunile viitoare acestui principiu: Un tratament corect aplicat fermierilor și un tratament echitabil aplicat consumatorilor. Iar acest lucru presupune un echilibru între prețul cu care ies produsele pe poarta fermei și pretul pe care îl regăsim la raft”, a mai precizat Daniel Buda.

AGRO TV a scris în repetate rânduri despre problemele cu care se confruntă crescătorii de vaci de lapte, care se plâng că prețul laptelui este unul de nimic. Colac peste pupăză, unii dintre ei au fost nevoiți să își reducă numărul de animale în pandemie, când procesatorii au refuzat să le mai cumpere laptele.

49

DUPĂ 35 DE ANI DE CREȘTERE A OILOR, AU PARIAT PE VACA DE CARNE! Agroinfo07 septembrie 2020 -

PARIU PE VACA DE CARNE! Europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședintele Comisiei AGRI, Parlamentul European, s-a întâlnit, la sfârșitul săptămânii trecute, cu câțiva crescători de animale din comuna Florești, județul Cluj. După 35 de ani de creștere a oilor, trei crescători pariază acum pe vaca de carne.

Muszko Zsolt, Albert Norbert și Almasi Alpar au pariat pe vaca de carne din rasă Bălțata Românească!

Evoluția acestora a fost una interesantă și demnă de povestit, după ce părinții lor au excelat în creșterea oilor timp de 35 de ani, vremurile dar mai ales conjunctura generată de lipsa forței de muncă, i-au dus către sectorul creșterii vacilor de carne. Astăzi, câteva zeci de vaci de Bălțată Românească, împreună cu vițeii, sunt gestionate pe islazul obținut într-un târziu de la primărie.

Această activitate a fost determinată, în principal, de lipsa forței de muncă dar și de prețul relativ scăzut al laptelui primit la un moment dat. Un lucru bine știut este că vaca de carne, nu presupune un efort atât de mare ca și creșterea vacilor de lapte.

50

Plecând de la o realitatea incontestabilă, a unui deficit de carne de vită la nivel european dar și subvențiile preconizate a fi acordate pe cap de vacă crescută în stabulație liberă de până la 500 de euro, putem trage concluzia că acest pariu poate fi unul câștigător, a scris eurodeputatul român pe pagina sa Facebook.

51

52

Prețul grâului – în creștere la nivel mondial. Presiune mare pe stocurile din Uniunea Europeană! agrointeligenta.ro - 7 septembrie 2020

După un început foarte slab al noului sezon de export, cererea de cereale europene este în creștere. La începutul lunii august, prețurile europene la grâu au crescut la 190 de euro / tonă. Acestea sunt cele mai mari cotații din luna aprilie şi până acum, după perioada recoltării, când prețurile cerealelor scad de obicei. Anul acesta, însă, totul este diferit. În ciuda recoltei mondiale foarte mari, cel puțin pe hârtie, prețurile cresc, potrivit unei analize Agrarheute.com, preluate de Agri.bg.

Prețurile cresc și în porturile din Marea Neagră din Rusia, unde s-a înregistrat o recoltă bogată. Cererea pentru exporturi rămâne puternică, ceea ce duce la creșterea prețurilor. Mai mult, comercianții locali profită de faptul că rubla s-a slăbit față de euro și dolar.

O situație diferită se observă în Europa unde recolta slabă de grâu, în special în Franța, oferă un stoc relativ scăzut. În același timp, euro își consolidează poziția, ceea ce face exporturile să fie mai scumpe și se exercită presiuni asupra prețurilor cerealelor pe piața internă.

După un început foarte slab al noului sezon de export, cererea de cereale europene va crește probabil de acum înainte.

53

În același timp, britanicii au o recoltă de grâu foarte slabă și foarte posibil vpr lua decizia să cumpere grâu de calitate din Germania și Canada.

Britanicii cumpără grâu din Germania

Recolta de grâu s-a încheiat cu rezultate relativ diferite pentru cei mai mari producători europeni, spun analiștii. Germania, și în special Polonia, se bucură de recolte bune, în timp ce Franța și Marea Britanie au înregistrat o scădere imensă a producției.

În Franța, cel mai mare producător și exportator de grâu din Europa, recolta de grâu este în prezent cu aproximativ 25% mai mică decât anul trecut, la aproximativ 29,5 milioane de tone. Compania de consultanță Agritel estimează că o recoltă slabă de grâu reduce oportunitățile de export franceze cu aproape 40% pentru sezonul 2020/21. Cu toate acestea, recolta franceză este de o calitate suficientă pentru a satisface cerințele pieței de export, potrivit atât Agritel, cât și serviciului agricol al FranceAgriMer.

Recolta de grâu din Germania în 2020 este cu doar 5% mai mică și se ridică la 21,88 milioane de tone. Acest declin era de așteptat, deoarece fermierii au redus suprafața însămânțată.

Se așteaptă ca Germania să deservească unele piețe de export ale Franței, inclusiv Algeria. Vor exista semnificativ mai multe exporturi către Marea Britanie, spun specialiștii din piață.

Conform estimărilor actuale, recolta de grâu din Marea Britanie ar putea scădea cu aproximativ 35% până la 10,5 milioane de tone în acest an, deoarece suprafețele de grâu de iarnă trebuiau reduse drastic din cauza vremii nefavorabile. Țara va trebui să importe mai mult. Comercianții spun că fabricile britanice au comandat deja cantități semnificative de grâu bogat în proteine din Germania în ultimele săptămâni și se așteaptă mai multe livrări.

China nu mai importă orz din Australia

Cererea în Europa – în special în Franța – este stimulată de achizițiile mari de grâu și orz din China. Acesta din urmă ar putea primi un impuls suplimentar din cauza noilor conflicte comerciale dintre chinezi și australieni. Marțea trecută, China a aflat că oprește importurile de orz de la cel mai mare exportator de cereale din Australia.

Administrația vamală chineză a anunțat că aprovizionarea cu orz din CBH Grain va fi suspendată după ce prezența unor dăunători a fost depistată la

54

transporturi, relatează Reuters. Chiar înainte de această situație, Beijingul impusese o taxă de import de 80% pentru orzul australian, ceea ce a agravat semnificativ importurile.

Exporturile europene, în special cele franceze, de orz către China vor fi stimulate de această dezvoltare. Acest lucru este evident și din cele mai recente statistici europene privind exporturile. În acest stadiu, Germania nu are certificatul fitosanitar necesar pentru importurile de grâu sau orz pentru livrările către China.

Exporturile ridică prețurile grâului

Pe piața futures europeană, prețurile grâului au crescut la 190 de euro / tonă. Aceasta reprezintă o creștere de 5,00 euro față de săptămâna precedentă. În portul Hamburg, însă, prețurile grâului au scăzut ușor mai devreme în săptămână, în principal din cauza aprecierii monezii euro care s-a apreciat. Grâul de pâine din Hamburg a fost cotat la 182 euro / tonă, adică cu 2 euro mai puțin decât săptămâna precedentă.

Potrivit Comisiei UE, până la 30 august, europenii au livrat aproximativ 2,6 milioane de tone de grâu către țări terțe. Aceasta este cu jumătate mai puțin decât anul trecut. Volumul exportului de 1,3 milioane de tone de orz a fost raportat – cu 13% mai puțin decât un an mai devreme.

Până în prezent, Franța a exportat 617.000 de tone de grâu și 594.000 de tone de orz. Principalii cumpărători de grâu european până acum sunt Algeria, Filipine și China. Principalele destinații pentru orzul european nu sunt surprinzătoare – China și Arabia Saudită.

Eurodeputat român: Prețul laptelui la ieșirea din fermă este de 0,25 eurocenți pe litru, la raft este de 4-5 ori mai scump! Roxana Dobre Roxana Dobre - 4 septembrie 2020

Este inadmisibil să ai un preț de ieșire pe poarta fermei de 0,25 eurocenți pentru litrul de lapte, iar la raft să fie de 4-5 ori mai scump, atrage atenția eurodeputatul Daniel Buda pe pagina personală de Facebook. În Parlamentul European a avut loc o

55

dezbatere unde reprezentatul României în Parlamentul European a subliniat necesitatea ca fermierii mici și mijlocii cu precădere, să își consolideze capacitatea de negociere prin intermediul unor alianțe comerciale astfel încât să reziste pe piață.

”Consumatorii trebuie să aibă parte de produse de calitate, dar și la prețuri rezonabile. Tocmai de aceea, alianțele comerciale ar trebui să aplice un tratament corect fermierilor, dar și un tratament echitabil consumatorilor. Alianțele Comerciale reprezintă o realitate, iar acest lucru trebuie să fie privit din mai multe perspective. Fermierii, mai ales cei mici si mijlocii, de-a lungul timpului, au constituit veriga slabă în lanțul alimentar din cauza puterii reduse de negociere. De aici, rezultă o primă necesitate, și anume, ca aceștia să își consolideze capacitatea de negociere, astfel încât să poată să reziste mai departe pe piață”, a punctat Buda în intervenția sa.

În același timp, le-a mai transmis el oficialilor europeni, consumatorul trebuie să beneficieze în permanență de produse care să fie pe de-o parte de calitate superioară, dar în același timp, la prețuri accesibile. ”Cred că alianțele comerciale de orice fel trebuie să își subsumeze acțiunile viitoare acestui principiu: Un tratament corect aplicat fermierilor și un tratament echitabil aplicat consumatorilor. Iar acest lucru presupune un echilibru între prețul cu care ies produsele pe poarta fermei și pretul pe care îl regăsim la raft. În opinia mea, este profund imoral să ai un preț de ieșire de 0.25 eurocenți pe litru de lapte la poarta fermei și să îl găsești la un preț de 4 -5 ori mai mare pe raft. Aș dori să întreb Comisia Europeană dacă este posibil să venim cu o reglementare prin care să se asigure un echilibru între prețul de la poarta fermei și prețul pe care îl regăsim pe raft”, a mai arătat oficialul român.

Reprezentantul Comisiei DG AGRI a subliniat următoarele idei: „Pe 12 martie, Parlamentul European a cerut Comisiei să analizeze care sunt consecințele acelor alianțe de achiziționare în cadrul lanțului agroalimentar de aprovizionare. Din punct de vedere economic, alianțele sunt niște grupări care vând cu amănuntul și care pun în comun resursele și activităților. E vorba de aprovizionarea și transportul acestor produse care este asigurat pentru proprii membri și furnizorii lor. Mai sunt grupări de tip național și european. Alianțele achiziționează în comun, e activitatea lor cea mai importantă. Achiziționează produse direct de la sursă. Alianțele naționale procedează la acorduri on-top, e vorba și de servicii suplimentare oferite furnizorilor. Avem o serie de alianțe Europe mai cunoscute, unele mai puțin. Care e ponderea pe piață a acestora? Grupările naționale pot să aibă o

56

prezență pe piață destul de importantă, uneori până la 20%. Știm bine că grupările europene sunt prezente mai puțin, probabil undeva la 15%. Devii mai competitiv în cadrul acestui grup, îți îmbunătățești poziția față de furnizori, ai o putere de cumpărare mai mare, ceea ce îți permite să verifici și care este puterea de cumpărare pe anumite produse de marcă.

În ce privește lanțul de aprovizionare amonte, cei care vând cu amănuntul sunt cei care negociază cu fermierii. Alianțele acestea nu discută direct cu fermierii, dar în mod indirect, poți vedea efectele acestei organizări. Nu știm încă efectele reale pentru că cercetările continuă.”

Prețul mierii din România – cel mai mic din Uniunea Europeană! Roxana Dobre - 7 septembrie 2020

Foto: Miere De Albine Bio Cluj

Prețul mierii din România – cel mai mic la nivel european! Din păcate, nici acest an nu este unul mai bun pentru apicultorii români care, deși beneficiază de un ajutor de minimis de 25 de lei pe familia de albine, abia își pot acoperi cheltuielile în condițiile unei producții mult diminuate și ale unui preț la miere mult sub așteptări.

România se află la coada clasamentului în ceea ce privește prețul mierii poliflore predată procesatorilor. Astfel, conform unei situații oficiale, prețul mediu oferit apicultorilor de către procesatori pentru mierea polifloră în 2018 era, în România, cel mai mic preț din UE, de numai 1,82 Euro/kg. În Bulgaria, prețul a fost de 2,53 euro/kg, în Polonia – 2,79 euro/kg, în Ungaria – 1,97 euro/kg. Cel mai bun preț oferit apicultorilor s-a înregistrat în Marea Britanie – 10,04 euro/kg și în Irlanda – 9,35 euro/kg.

57

Sursa: Carnica Transilvania/Jurnalul Apicultorului – Facebook.com

Veștile nu sunt mai bune nici pentru acest an când mierea românească este mai puțină, însă creșterea de preț nu este una care să acopere pierderile stuparilor.

”Prețul la miere va suferi o creștere dar vorbim de un procent sub 10 la sută la mierea românească. Prețurile de achiziție nu au crescut simțitor nici la export, ce am mai reușit și noi să dăm 1-2 loturi față de alți ani când vorbeam de 20-30 de loturi. Deci nu am putut să onorăm comenzile. Vă dau un exemplu: nu am putut să onorăm un lot de miere de salcâm, 20 de tone, nu am avut de unde pentru că mierea achiziționată nu avea indicele de polen, nici măcar la jumătate, era amestecată cu alte sortimente. Va fi o nebunie! Prețul nu va crește mult pentru că nici consumul pe plan intern nu a crescut mult în ultimii ani”, ne-a declarat Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA).

Acesta a mai spus că apicultorii sunt nevoiți investească în hrana albinelor pentru rezerva necesară pe timp de iarnă. ”Pentru iarnă ne trebuie între 12-15 kilograme de hrană în funcție de cât sunt de dezvoltate albinele să supraviețuiască. Unii cred că apicultorii stau cu kilogramul de miere sau de sirop”, a mai spus specialistul.

Apicultorii au încheiat anul apicol cu floarea-soarelui

Ioan Fetea spune că majoritatea apicultorilor își fac deja calculele și trag linie la producția din acest an. ”Culesurile acum mai sunt doar de întreținere. Temperaturile ridicate nu le fac bine albinelor. În afară de scaieți, buruieni sau flora spontană nu prea este altceva. Culesul s-a încheiat cu floarea-

58

soarelui, muntele – și acolo a fost secetă iar apicultorii au evitat să meargă că nu au mai avut bani de transport și nu știau exact ce va fi, ce găsesc acolo. Avem apicultori din Hunedoara, Alba, chiar astăzi am vorbit cu doi dintre ei și mi-au zis că totul e uscat. Este total compromis”, ne-a mai precizat președintele ACA.

Conform anunțurile postat de apicultori pe grupurile de specialitate, prețul pe kilogramul de miere pleacă de la 17 lei și ajunge chiar și la 30 de lei, în funcție de sortiment.

PIATA MIERII. Pretul si pozitia apicultorilor romani in UE 7 septembrie 2020

România a înregistrat cel mai mic preț la miere la nivel european! În anul 2019, prețul mediu pentru un kilogram de miere a fost de 2,25 de Euro. Potrivit statisticilor, prețul mediu din România este sub nivelul mediu al Uniunii Europene de 3,79 Euro/kg. Pe primul loc în topul celor mai mari prețuri la miere se află Irlanda, cu 19,25 de Euro/kg. 

Spre deosebire de anul 2018, România a înregistrat totuși o mică creștere la prețului mierii, de la 1,82 de Euro/kg (în 2018) la 2,25 Euro/kg (în 2019), arată datele Comisiei Europene.

Prețul mierii poliflore predată procesatorilor la nivelul UE

PIATA MIERII: Poziția României în UE după numărul de APICULTORI

După numărul de apicultori, România ocupă locul nouă în Uniunea Europeană, cu un număr de 22.930 de apicultori înregistrați în perioada

59

2017-2019. Cel mai mare număr de apicultori este înregistrat în Germania, cu 116.000 de apicultori, potrivit statisticilor CE.

Sursa statistici: Comisia Europeana

Apicultorii din România vor primi un ajutor de minimis pentru compensarea efectelorfenomenelor meteo nefavorabile din perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol.

PIATA MIERII: Poziția României în UE după numărul de STUPI

România ocupă locul doi la nivelul UE după numărul de stupi înregistrați în anul 2019, după Spania, potrivit ultimelor date statistice ale Comisiei Europene. Mai exact, România avea un număr de 1.998.000 de stupi în 2019, în creștere cu 8,1% față de 2018 când erau 1.849.000 de stupi.

România are un număr mai mic de stupi spre deosebire de Spania, unde în anul 2019 s-au înregistrat 3.034.000 de stupi. Totuși, Spania a înregistrat o creștere mai mică față de anul anterior de +2.4% în comparație cu România (+8,1%).

La numărul de stupi, România este urmată de Polonia, Italia și Franța. Uniunea Europeană este al doilea mare producător de miere la nivel mondial după China, cu o cantitate de circa 280 000 tone. Potrivit statisticilor Comisiei Europene, numărul total de stupi din UE este de 18,5 milioane în 2019, în creștere cu +5,1% față de 2018. Numărul total de apicultori din UE este de 650 000. Un sector mic, dar important pentru agricultură și polenizare.

60

Numărul de stupi în UE, Sursa statistici: Comisia Europeana

PIATA MIERII din UE. Prezentare generală

UE își asigură doar 60% din consumul de miere, astfel importurile joacă un rol important pentru acoperirea necesarului de consum intern.

Furnizorul principal pentru importul de miere este China, cu circa 40% din importurile UE și Ucraina cu circa 20% din importurile UE.

Balanța comercială a mierii din UE este în mare parte negativă: Importurile sunt mai mari decât exporturile.

Senatorul Costel Șoptică: ”Acum port sacou, dar încă de la 12 ani am crescut bovine!” Ramona Dascălu 6 septembrie 2020

Facebook.com/ Costel Soptica

Aflat la o întâlnire a crescătorilor de ovine la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor (SCDCOC) ”Popăuți”, senatorul Costel Șoptică le-a dezvăluit fermierilor prezenți la eveniment că nu a excelat în sectorul ovin, dar că de mic copil a crescut vaci și știe foarte ce înseamnă să fii crescător de animale și totodată înțelege nevoile și problemele cu care aceștia se confruntă chiar dacă acum se situează de partea cealaltă a baricadei și apare în fața lor îmbrăcat la costum.

61

La întâlnirea prezidată de directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor (SCDCOC) ”Popăuți”, Ionică Nechifor, unde a avut loc workshop-ul: ”Rezultate preliminare în obținerea unui nou ecotip ovine specializat în producția de pielicele și carne la rasa Karakul de Botoșani”, au luat parte mai mulți șefi de instituții din agricultură, dar și doi demnitari de rang județean, senatorul Costel Șoptică și prefectul Dan Nechifor.

Parlamentarul liberal, care anul acesta candidează la președinția Consiliului Județean Botoșani, a fost primul căruia i s-a dat cuvântul, acesta dezvăluindu-le fermierilor prezenți că în tinerețe s-a ocupat cu creșterea animalelor, mai precis a bovinelor.

”Este adevărat, în sectorul ovin nu am excelat, dar încă de la 12 ani am crescut bovine, deci știu cu ce se mănâncă această pâine. Chiar dacă acum port sacou, cu mulți ani în urmă am început să cresc și eu bovine și în anii 1995-1996 am făcut o fermă de bovine la acel moment și atunci am cumpărat și primul tractor pe firme mea de la acel moment. Spun aceste lucruri pentru a nu părea doar un fariseu care vine în fața voastră și povestește din cărți sau doar citind cuprinsul acelei cărți”, a declarat senatorul Costel Șoptică, potrivit botosaneanul.ro.

Costel Șoptică a fost invitat la ședința crescătorilor de ovine în dubla sa calitate de membru în Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală și președinte al Comisiei pentru Ape, Păduri, Pescuit și Fond Cinegetic din Senatul României.

La întâlnirea de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor (SCDCOC) ”Popăuți” au luat parte peste 100 de fermieri, veniți din toate colțurile județului Botoșani, precum și prof.dr.ing. Constantin Pascal, decanul Facultății de Zootehnie Iași, Mihai Țurcanu, directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și Bogdan Câmpanu, directorul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură.

62

Stiri 7 septembrie 2020, a doua parte

Afaceri de la zero. Familia Coroi s-a reîntors în Gherla după 13 ani de muncă în Germania şi a creat Sat pentru Oraş, un magazin mobil care duce în Cluj produse de la 35 de fermieri 07.09.2020, Florentina Niţu

63

„Ne gândim la o franciză, pentru că proiectul poate exista în orice parte a ţării. În Cluj o să dăm în două săptămâni prima franciză.“

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-familia-coroi-s-a-reintors-in-gherla-dupa-13-ani-19534011

Sorin Coroi împreună cu soţia sa Anamaria au lucrat 13 ani în Germania ca ingineri, iar în urmă cu trei ani s-au întors acasă, la Gherla, în judeţul Cluj, şi au replicat un model de business văzut la nemţi, un magazin mobil cu produse locale. Sat pentru Oraş, un truck (camion) ce adună legume, fructe, brânzeturi, miere, pâine, produse de patiserie de la mici producători din apropierea Clujului şi le vinde orăşenilor din Cluj-Napoca, a apărut la începutul lunii octombrie 2019, după o investiţie iniţială de 20.000 de euro.

„Sat pentru Oraş este o legătură directă a producătorilor de la Gherla până la Cluj cu orăşenii din Cluj. Facem 50 de kilometri zilnic. Dimineaţa oprim la 12-13 producători de produse proaspete şi luăm salam şi cârnaţi, pachete de legume, ouă şi încheiem cu pâinea. Borcanele cu miere, sucuri, compot sau zacuscă le luăm luni. În total colaborăm cu 35 de producători locali“, povesteşte Sorin Coroi.

El menţionează că în fiecare dimineaţă postează pe site şi reţelele de socializare lista cu produsele din ziua respectivă şi preţurile percepute, iar apoi pleacă cu food-truck-ul spre Cluj-Napoca la una dintre locaţii – variază în funcţie de zi – şi petrec între 3-5 ore acolo pentru a desface produsele. „În acest interval vin 100 de clienţi, iar majoritatea fac cumpărături de peste 100 de lei.“

La început, compania a dus produsele la un Street Food Festival ce a avut loc în octombrie la Cluj-Napoca, unde „pita şi slănina au fost mai vândute decât produsele de tip fast food“. Din cauza pandemiei, numărul evenimen-telor a scăzut, iar acum fondatorii îşi propun să deschidă un magazin online şi să livreze în toată ţara prin curier.

64

„La început am vândut multinaţionalelor, mergeam cu produsele în locaţiile de birouri, iar oamenii au fost deschişi. Când promovezi lucruri bune, toată lumea îţi deschide poarta“.

Sat pentru Oraş colaborează doar cu producători autorizaţi şi afirmă că sunt mulţi cei care vor să-şi dezvolte brandul, însă nu-şi găsesc loc în magazinele mari. Astfel, Sat pentru Oraş este ca o ancoră.

„Loc pentru truck-uri este pe piaţă, este loc pentru dezvoltarea unei afaceri. Când omul care cumpără e mulţumit, iar producătorul e mulţumit şi noi suntem mulţumiţi.“

Antreprenorul spune că în cele opt luni de activitate din 2020, compania a devenit plătitoare de TVA, aşadar a trecut de afaceri de 80.000 de euro.

Sorin Coroi menţionează că veniturile realizate din acest business se apropie de cele obţinute în Germania şi, în plus, afacerea îi oferă libertate şi posibilitatea de a acţiona rapid, fără a aştepta validarea unei idei sau acceptarea unei decizii finale. El spune că ştiind cum e să fii şi antreprenor şi angajat, nu s-ar întoarce la un job 9-17.

„Dacă un singur truck este pus la punct, ne pot urmări mai multe truck-uri. Ne gândim la o franciză, pentru că în orice parte a ţării să preia proiectul, se găsesc birouri şi clădiri rezidenţiale. În Cluj o să dăm în două săptămâni prima franciză. Primim foarte multe mesaje de la oameni care ne aşteaptă  şi la ei, iar astfel sperăm să ajungem la cât mai multă lume“, a încheiat antreprenorul.

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

ALEXANDRU GÎDĂR: ''Autorităţile locale trebuie să se implice în atragarea tinerilor către mediul rural'' G.U. Politică / 07 septembrie

65

Candidatul PNL la preşedinţia Consiliului Judeţean Dolj, Alexandru Gîdăr, a declarat astăzi, în cadrul unei întâlniri cu legumicultori din judeţ, că autorităţile judeţene şi locale trebuie să se implice în atragerea tinerilor către mediul rural, prin acordare de consultanţă pentru demararea unor proiecte sau înfiinţarea de ferme familiale, potrivit Agerpres.

"Doljul este unul din judeţele ţării cu cel mai mare risc de depopulare, în următoarea perioadă, în special în mediul rural. Strategia de dezvoltare a judeţului pentru următorii ani trebuie să fie orientată şi către sate, pentru că altfel satele noastre vor dispărea. Autorităţile locale, autorităţile judeţene trebuie să urmărească toate proiectele de sprijin pentru tinerii fermieri, pentru sprijinirea fermei de familie, să iniţieze chiar unele proiecte standard pe care să le pună la dispoziţia tinerilor, astfel încât să le faciliteze acestora parcursul către implementare. Suntem în al 12-lea ceas şi nu mai putem lăsa lucrurile la întâmplare", a spus Alexandru Gîdăr.

Prezent la eveniment, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a afirmat că Guvernul va avea ca prioritate, în perioada 2021-2027, sprijinirea fermei de familie din mediul rural, pentru că altminteri satul românesc va dispărea.

"Vrem să sprijinim ferma de familie. Noi avem cele mai mari ferme din Europa, probabil din lume, de zeci de mii de hectare în anumită parte a ţării. Dar avem şi cele mai multe ferme mici de subzistenţă, de fapt sunt gospodăriile părinţilor sau bunicilor noştri care se susţin şi din nişte pensii sau salarii, nu sunt ferme comerciale. În următorii 7 ani de zile vrem să sprijinim ferma de familie prin plată redistributivă: luăm între 15 şi 20% din anvelopa mare, care este de 20 miliarde euro, şi face plata redistributivă către fermele mici, pentru că cei mari sunt suficient de puternici. La cei mari o să stimulăm partea de procesare, pentru că nu mai vrem să exportăm subvenţia: producem cereale, cel mult animale vii şi ele sunt vândute pe bani foarte puţini pentru că se bazează pe subvenţii. Vrema ca subvenţiile să fie acordate celor care integrează producţia primară. (...) Dacă ferma de familie nu va exista, va dispărea satul românesc", a spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a mai afirmat că deja au apărut decalaje foarte mari între zone ale agriculturii, dar şi între zone ale ţării, tocmai pentru că au fost imperfecţiuni ale unor programare de finanţare care au creat avantaje unor zone sau unor domenii, iar aceste lucruri trebuie corectate în 2021-2027.

66

Potrivit lui Oros, Programul "Tânărul fermier" nu a dat rezultatele pentru care a fost înfiinţat, deoarece nu a fost urmărit după terminarea finanţării.

Legumicultorii prezenţi la întâlnire au afirmat că este nevoie de atragerea tinerilor către această zonă în care media de vârstă a celor care muncesc este de peste 60-65 de ani.

"Majoritatea tinerilor din satele din România pleacă. Noi nu avem un program pe agricultură care să îi integreze în familie, să nu mai fie nevoiţi să plece în Anglia sau în Germania. Întotdeauna s-au făcut programe pentru tânărul fermier, dar gândiţi-vă că acel tânăr fermier este integrat într-o familie, cu suprafeţe limitate de teren. De ce nu se gândesc proiecte care să ajute familia, să stimuleze fermele de familie. Iar în ceea ce priveşte finanţarea, pe lângă fondurile europene, ne-ar trebui nişte cooperative de credit care să ne permită să ne împrumutăm cu dobânzi mici", a spus unul dintre fermierii prezenţi.

Oamenii au mai spus că ,dacă pe perioada pandemiei de coronavirus nu ar fi fost ţinute pieţele şi târgurile deschide, în acest moment ar fi fost în faliment.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a participat, luni dimineaţa, la o întâlnire cu legumicultori şi cetăţeni din comuna Işalniţa, judeţul Dolj, alături de Ştefan Stoica - preşedintele PNL Dolj, europarlamentarul Marian Jean Marinescu, Alexandru Gîdăr - candidatul PNL la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, Nicolae Giugea - candidatul PNL la Primăria Craiova, ministrul Tineretului şi Sportului - Ionuţ Stoe, candidatul PNL la Primăria Işalnita - Paul Alin Dragu. Oros va merge şi în localitatea Calopăr, unde va inspecta lucrările la sistemul de irigaţii din zonă.

Viitorul agriculturii, bazat pe digitalizarea sectorului si eficientizarea muncii 7 septembrie 2020

67

Digitalizarea poate contribui în mod considerabil la eficientizarea muncii în agricultură! Potrivit lui Bogdan Pivariu, candidat la primăria Florești din județul Cluj, procesul de digitalizare reprezintă o nouă etapă în evoluţia agriculturii și a comunităților rurale din România! 

În cadrul unei dezbateri, au fost reamintite politicile de inovare promovate de Guvernul României. La întâlnire au fost prezenți ministrul Agriculturii Adrian Oros, europarlamentarul Daniel Buda și Sabin Sărmaș – președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

Oficialii au vorbit despre „Smart Village”, un nou concept de dezvoltare a satelor românești cu ajutorul fondurilor europene. Potrivit unei postări publicate pe pagina de Facebook a ministrului Adrian Oros, conceptul de „smart village” trebuie promovat cât mai puternic în perioada următoare, întrucât acesta va deveni un model real de dezvoltare a comunităților Rurale.

„Cu ajutorul celor aproximativ 80 miliarde de euro în viitoarea perioadă de programare vrem să punem bazele unui parteneriat pentru modernizarea satului românesc. Deschiderea noastră este maximă pentru administrațiile locale din mediul rural deoarece vrem să creionăm împreună lucruri frumoase pentru comunități”, a scris Adrian Oros, pe pagina oficială.

Smart Village presupune:

Folosirea inteligentă a resurselor locale și reducerea costurilor prin metode inovatoare. Reducerea formularelor de hârtie și a complexității birocratice a depunerii de cereri, petiții și alte tipuri de documente în relația cu autoritățile locale.

Automate electronice pentru plata taxelor si impozitelor de către persoanele fizice și juridice. Automatele vor fi amplasate în

68

magazinele sătești, iar gestionarii vor fi instruiți pentru a acorda consiliere în folosirea lor.

Crearea de zone cu Wi-Fi gratuit asigurat de primărie, marcate și promovate ca atare, pentru a suplini nevoia de conectivitate a locuitorilor.

Strategiile Smart Village răspund provocărilor și nevoilor teritoriului, bazându-se pe punctele forte și activele locale. Strategiile trebuie să determine obiective pe termen scurt, mediu și lung. Progresul trebuie să fie măsurabil prin indicatori de performanță care vor fi stabiliți într-o foaie de parcurs.

Strategiile pot viza, de exemplu:

îmbunătățirea accesului la servicii (în diverse domenii, cum ar fi sănătatea, formarea sau transportul),

îmbunătățirea oportunităților de afaceri și crearea de locuri de muncă, dezvoltarea unor lanțuri scurte de aprovizionare cu alimente și a

practicilor agricole, dezvoltarea unei economii circulare, o mai bună exploatare a resurselor naturale, adaptarea la schimbările climatice, conservarea mediului și a biodiversității, o mai bună valorizare a patrimoniului cultural pentru o mai mare

atractivitate turistică și altele.

Rutele de transport ilegal al produselor de protecția plantelor 7 septembrie 2020

Utilizarea produselor de protecție a plantelor ilegale sau contrafăcute atrage după sine numeroase riscuri atât pentru fermieri, pentru consumatori cât și pentru mediul înconjurător. Aflați mai multe informații despre rutele de transport ilegal a produselor în România precum și care sunt riscurile

69

asociate utilizării lor de la specialiștii Asociației Industriei de Protecția P lantelor din România – AIPROM din imaginile următoare.

https://youtu.be/eegij8K_Jbg

Comercianti agricoli, prinsi ca vindeau sute de recipiente cu pesticide interzise 7 septembrie 2020

Sute de recipiente cu pesticide interzise au fost confiscate de poliție de la comercianții agricoli din Buzău. Agenții din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Buzău au efectuat percheziții pe raza municipiilor Buzău și Râmnicu Sărat, la sediile şi punctele de lucru ale organizaţiilor agricole de pe raza celor două localităţi.

Potrivit bursa.ro, prechezițiile s-au desfășurat în zece localități, atât la sediile şi punctele de lucru ale unor agenţi economici, cât şi la domiciliile administratorilor acestor firme, iar polițiștii s-au dus direct la comercianți bănuiți că ar vinde substanțe interzise. Mai precis, autoritățile bănuiau că persoanele făceau trafic de fosfură de aluminiu, un pesticid extrem de periculos pentru om, care se poate comercializa doar cu o autorizaţie specială.

În urma acțiunilor, au fost confiscate peste 280 de recipiente, care conțineau sau prezentau urme de fosfat de aluminiu, într-o cantitate de aproximativ 20 de kilograme. Potrivit poliției, bănuiţi de săvârşirea faptelor sunt doi bărbaţi în vărstă de 39 şi 46 de ani, din Buzău respectiv localitatea Cernăteşti.

70

Fosfura de aluminiu este un pesticid ieftin, utilizat pentru prelucrarea cerealelor, însă el reprezintă și una dintre cele mai frecvente cauze de otrăvire cu pesticide agricole. Aceasta eliberează gazul de fosfură atunci când vine în contact fie cu umiditatea atmosferică, fie cu acid clorhidric în stomac.

Legea prevede ca această substanță să fie tranzacţionată, deţinută, transportată şi utilizată exclusiv de persoane juridice autorizate în acest sens ce deţin competenţele profesionale şi mijloacele de protecţie necesare.

Potrivit specialiștilor, toxicitatea la om apare fie din cauza ingerării fosfinei de aluminiu(mod obişnuit) după expunere şi leziuni cauzate de inhalare sau chiar după absorbţie prin piele. Poate afecta inima, plămânii, rinichii, ficatul, cu manifestări de aritmii cardiace grave, acidoză şi edem pulmonar.

Mai mult, otrăvirea cu acest tip de pesticide are o mortalitate ridicată (30-100%), iar supravieţuirea este puţin probabilă, dacă se consumă mai mult de 1,5 g de fosfură de aluminiu.

Presedintele LAPAR: „Ajutoarele sociale ne-au adus in situatia sa nu mai gasim muncitori” 5 septembrie 2020

Problema forței de muncă în agricultură devine din ce în ce mai gravă din cauza ajutoarelor sociale care scad interesul față de muncă la mulți dintre cetățeni. De această

71

părere este președintele LAPAR, Nicu Vasile, care susține că cu toate eforturile și cu dezvoltarea parteneriatelor educaționale pe care le avem, tot nu am rezolvat problema forței de muncă și îmbătrânirea acesteia.

„Sistemul ajutoarelor sociale promovate cu generozitate, ne-a adus în situația să nu mai găsim pe cine să angajăm. În acest fel, criza forței de muncă din România se simte acut și în agricultură, mai ales că, spre deosebire de alte sectoare ale economiei, forța de muncă din agricultura are un nivel ridicat de îmbătrânire și un nivel redus de pregătire profesională”, a declarat Nicu Vasile.

Președintele LAPAR susține că „soluția nu stă în puterea noastră câtă vreme statul încurajează uneori nemunca prin plata unor ajutoare sociale discutabile de multe ori. Stim cu totii cât de greu este să găsești oameni pregătiți sau chiar zilieri când ai nevoie, și mai ales cât de greu este să îi păstrezi pe o perioadă mai lungă de timp”.

Mirajul banilor câștigați în Vest

„Mirajul banilor câștigați „chipurile mai ușor” în statele vestice, ne dă mari bătăi de cap și așa o să fie și în continuare. Am cerut executivului să extindă grila de impozitare a salariilor, precum în sectorul construcțiilor. Această modalitate ar stimula și tinerii să rămână la sat.

Am stopa migrarea forței de muncă de la sat la oraș, iar economiile la nivel bugetar ar fi însemnate prin creșterea competitivității naționale”, a declarat Nicu Vasile, președinte LAPAR.

Fermierul a reliefat că România este o țară preponderent agrară, furnizoare de materii prime și forță de muncă pentru alte economii foarte bine structurate, care pentru noi ar trebui să fie un model privind dezvoltarea în amonte și în aval a agriculturii. Potrivit lui, lipsa cronică a forței de muncă înseamnă direct riscul deprecierii unei mari cantități de produse cu pierderi însemnate pentru fermieri și în cultura mare, și în zootehnie.

Banii din ajutoare sociale, încasați pe mașini de lux

„Câtă vreme statul român plătește în fiecare an ajutoare sociale în valoare de multe milioane de euro, iar uneori, beneficiarii lor vin să își încaseze banii în mașini de lux sau spun că amețesc dacă se apucă de muncă”.

Celebrul caz al comunei Catane, din județul Dolj, a fost adus ca exemplu. Aici, jumătate dintre locuitori, adică puțin peste 1.000 erau beneficiari de

72

ajutoare sociale și nici nu dădeau semne că ar dori să își găsească ceva de muncă.

De asemenea, s-a prezentat un alt caz renumit din Iași. „S-au umplut satele românești de pensionari pe caz de boală. Așa cum a fost cazul comunei Probota, din Iași. Unde aproape toată lumea este pensionată pe caz de orbire, fără ca asta să-i împiedice pe mulți să conducă mașinile sau tractoarele”, a transmis Nicu Vasile.

În acest caz, potrivit specialistului, cu larga generozitate a autorităților, n-o să fie rezolvată niciodată problema forței de muncă în agricultură. „Ce folos că jumătate din populația țării locuiește la țară și o treime trăiește din agricultură. Câtă vreme statul n-o să schimbe optica și modul de acțiune în domeniul ajutoarelor sociale, noi o să rămânem cu această problemă. Asta dacă nu o să aducem lucrători din Vietnam sau din altă parte”, a declarat președintele LAPAR.

O altă provocare: agricultura ECO care necesită mai multă forță de muncă

„Să nu uităm că ne așteaptă noi provocări anunțate de viitoarea politică agricolă comună, printre care și creșterea procesului de cultură ecologică. Știm cu toții însă că în agricultura ecologică necesarul de forță de muncă este mai mare decât în agricultura convențională. Nu știu însă de unde o să luăm lucrători de care avem nevoie și ce se va întâmpla cu agricultura României, ținând cont că România nu are nici încă o politică demografică coerentă”, a conluzionat Nicu Vasile, președinte LAPAR.

Nicu Vasile despre fermieri: „Muncim precum Mesterul Manole: ce construim ziua, ne daramam noaptea” 5 septembrie 2020

Președintele LAPAR, Nicu Vasile, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că din păcate după „atâția și atâția ani de democrație”, nu am învățat să facem, să dezvoltăm și să aplicăm strategii economice naționale. „Muncim precum Meșterul Manole: ce construim ziua, ne dărâmăm noaptea”, a subliniat Nicu Vasile.

73

„Acum 8 luni după ce terminasem cu bine și cu speranță campania de toamnă, mă uitam pe rezultatele unui barometru privind starea economiei din România. Concluzia era că anul acesta, adică în 2020, cele mai mari provocări pentru mediul de afaceri, deci și pentru noi cei din agricultură, ar fi fost criza forței de muncă, accentuarea inflației, mai apoi eventuala depreciere a monedei naționale și extinderea blocajului financiar”, a transmis președintele LAPAR.

Nicu Vasile susține că problema forței de muncă a fost bine identificată de specialiști, doar că au fost scăpate din vedere două aspecte esențiale. „Nimeni nu s-a gândit la două adevărate catastrofe care ne-au lovit în ultima vreme. Pandemia provocată de coronavirus și seceta crâncenă care ar putea pune capăt multor afaceri în agricultură”.

Seceta – problema mai crâncenă decât pandemia pentru fermieri

Președintele LAPAR susține că cu pandemia fermierii se descurcă cu responsabilitate și reguli. Seceta însă este cea care le dă mari bătăi de cap. Mulți nu au găsit nici până acum o soluție viabilă la problemele apărute. „Sigur, ne putem gândi că tare bine ne-ar fi fost dacă ar fi fost toată România irigată sau dacă ar fi existat un fond mutual, ori dacă toate culturile care au avut de suferit ar fi fost asigurate. Despre Fondul Mutual nu are rost să reînviem acum discuția.

Cu asigurările e altă problemă! Sunt uneori costisitoare, iar la despăgubire s-ar putea să nu primești adevărata valoare a pierderilor. Așa că, deocamdată pentru mulți dintre noi, speranța unei reveniri financiare după gravele pierderi stă în acțiunile guvernamentale, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a declarat Nicu Vasile, președintele LAPAR.

Clubul Fermierilor, apel catre Klaus Iohannis: ”Nu promulgati legea vanzarii motorinei” 5 septembrie 2020

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă își exprimă profunda dezamăgire privind votul favorabil din 2 septembrie din Camera Deputaților privind modificarea legii de reglementarea procesului de vânzare a motorinei, care modifică Codul Fiscal și impune obligația pentru intermediarii de carburanți să aibă depozite speciale.

74

Adoptarea proiectului de lege care completează articolul 435 din Legea 227/2015 privind procesul de vânzare a motorinei are impact negativ în activitatea operatorilor economici de pe această piață și, în mod deosebit, asupra fermierilor care se aprovizionează cu motorină de la acești comercianți.

Prin adoptarea acestui proiect legislativ, sunt eliminate din piață peste 980 de companii care asigură revânzarea de produse petroliere și care își desfășoară activitatea la nivel național.

Agricultura va fi puternic afectată de această lege, cu impact imediat asupra campaniei agricole de toamnă, în condițiile în care fermierii depind de livrările de motorină pentru derularea lucrărilor agricole specifice acestei perioade.

Semnalăm implicațiile negative pentru fermieri:

Creșterea prețului motorinei,prin reducerea competiției pe piață (cvasi-dispariția pieței revânzătorilor), rămânând doar cei 6 operatori/producători naționali.

Imposibilitatea livrării motorinei conform cererilor fermierilor datorită capacităților logistice limitate, într-o perioadă critică de desfășurare a lucrărilor agricole.

Reducerea perioadei de creditare pentru achiziția motorinei. Furnizorii rămași vor livra numai în baza rapoartelor COFACE, care nu se utilizează în cazul companiilor mici (societăți în nume colectiv, PFA-uri).

Neplata datoriilor către revânzători în condițiile în care fermierii nu mai primesc motorină. Menționăm că motorina livrată în campania agricolă de toamnă poate fi plătită în primăvara anului 2021.

Din analiza noastră, prin aplicarea acestei măsuri, cel puțin jumătate din cererea de motorină pentru agricultură nu va putea să fie accesată de fermieri direct de la furnizorii naționali, atât datorită unor condiții care țin de furnizori, cât și unor condiții care țin de fermieri:

Livrarea motorinei se face de către furnizorii naționali (cele 6 companii naționale) doar cu plata în avans.Pentru furnizorii naționali de motorină agricultura reprezintă maxim 10% din totalul livrărilor, fapt pentru care multe dintre livrari vor fi efectuate cu întârziere din cauza criteriilor de eficiență/geografice/de finanțare.

Furnizorii naționali nu livrează cantități mai mici de 7.000 litri (echivalent estimat cu necesarul pentru 100 Ha lucrate pe an) – nu toți

75

fermierii au capacitatea de depozitare autorizată și nici nevoia unei astfel de cantități la o livrare.

Termenul de plată trebuie să fie susținut de o asigurare COFACE – precizăm că nicio Întreprindere Individuală și nici un fermier înscris ca PFA nu pot să facă o asigurare tip COFACE (asigurare de risc de neplată) – deci se va institui o limitare și o restricție pentru categoriile menționate.

Analiza realizată de Clubul Fermierilor Români arată că, la nivelul anului 2019, peste 70% din cererea de piață a fost asigurată de revânzători (aproximativ 200 de companii revânzătoare de motorină pentru agricultură, respectiv aproximativ 250.000 metri cubi motorină), în timp ce doar 30% de furnizorii naționali/producători.

Guvernul României și Consiliul Concurenței au respins proiectul de lege ca fiind anticoncurențial, nejustificat și va distorsiona piața comerțului de motorină. Proiectul a fost denunțat atât de Asociația Română a Petrolului (ARP), cât și de Asociația Distribuitorilor de Produse Petroliere (ADPP).

Reamintim că ordinul OPANAF nr. 3236/2018 prin care operatorii economici cu activitate de comercializare a produselor energetice pe baza atestatelor „fără depozitare” erau obligați să construiască sau să închirieze depozite pentru continuarea activității lor a fost anulat în baza deciziei instanțelor judecătorești.

Clubul Fermierilor i-a solicitat Președintelui României să nu promulge legea adoptată de Parlamentul României, Prim-ministrului și Ministrului Agriculturii să susțină demersul către Curtea Constituțională a României pentru excepția de neconstituționalitate a modificării de lege la care facem referire,având în vedere riscurile cu efect imediat asupra lucrărilor agricole din campania agricolă de toamnă, posibilele implicații asupra producției agricole naționale, siguranței alimentare și bunei funcționări a firmelor din agricultură. 

În acest context, este important să avem în vedere apărarea intereselor statului în ceea ce privește transparența și responsabilitatea financiară, asigurarea liberei concurențe pe piață, fără însă a pune la risc producția agricolă a României. Sursa: Clubul Fermierilor Români

Agricultura, lăsată fără motorină Mihaela Prevenda Vineri, 04 Septembrie 2020

Modificarea legii de reglementare a procesului de vânzare a motorinei, care modifică Codul Fiscal și impune obligația pentru intermediarii de

76

carburanți să aibă depozite speciale, a primit, pe 2 septembrie 2020, vot favorabil în Camera Deputaților. Fermierii atrag atenția că Legea vânzării motorinei îi afectează direct. „Adoptarea proiectului de lege care completează articolul 435 din Legea 227/2015 privind procesul de vânzare a motorinei are impact negativ în activitatea operatorilor economici de pe această piață și, în mod deosebit, asupra fermierilor care se aprovizionează cu motorină de la acești comercianți”, precizează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Prin adoptarea acestui proiect legislativ sunt eliminate din piață peste 980 de companii care asigură revânzarea de produse petroliere și care își desfășoară activitatea la nivel național. „Agricultura va fi puternic afectată de această lege, cu impact imediat asupra campaniei agricole de toamnă, în condițiile în care fermierii depind de livrările de motorină pentru derularea lucrărilor agricole specifice acestei perioade”, crede Florian Ciolacu.

Creșterea prețului motorinei, prin reducerea competiției pe piață (cvasi-dispariția pieței revânzătorilor), rămânând doar cei șase operatori/producători naționali, este una dintre implicațiile negative pentru fermieri. Totodată, imposibilitatea livrării motorinei conform cererilor fermierilor datorită capacităților logistice limitate, într-o perioadă critică de desfășurare a lucrărilor agricole va afecta activitatea fermelor. „Reducerea perioadei de creditare pentru achiziția motorinei va avea un impact negativ asupra agriculturii. Furnizorii rămași vor livra numai în baza rapoartelor COFACE, care nu se utilizează în cazul companiilor mici (societăți în nume colectiv, PFA-uri). Un alt impact negativ va fi neplata datoriilor către revânzători, în condițiile în care fermierii nu mai primesc motorină. Menționăm că motorina livrată în campania agricolă de toamnă poate fi plătită în primăvara anului 2021”, a punctat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Potrivit fermierilor din Club, prin aplicarea acestei măsuri, cel puțin jumătate din cererea de motorină pentru agricultură nu va putea să fie accesată de fermieri direct de la furnizorii naționali, atât din cauza unor condiții care țin de furnizori, cât și a unor condiții care țin de fermieri. „Livrarea motorinei se face de către furnizorii naționali (cele șase companii naționale) doar cu plata în avans. Pentru furnizorii naționali de motorină, agricultura reprezintă maximum 10% din totalul livrărilor, fapt pentru care multe dintre livrări vor fi efectuate cu întârziere din cauza criteriilor de eficiență/geografice/de finanțare. Furnizorii naționali nu livrează cantități mai mici de 7.000 de litri (echivalent estimat cu necesarul pentru 100 ha lucrate pe an) – nu toți fermierii au capacitatea de depozitare autorizată și nici nevoia unei astfel de cantități la o livrare. Termenul de plată trebuie să

77

fie susținut de o asigurare COFACE – precizăm că nicio Întreprindere Individuală și nici un fermier înscris ca PFA nu pot să facă o asigurare tip COFACE (asigurare de risc de neplată), deci se vor institui o limitare și o restricție pentru categoriile menționate”, arată Florian Ciolacu.

La nivelul anului 2019, peste 70% din cererea de piață a fost asigurată de revânzători, aproximativ 200 de companii revânzătoare de motorină pentru agricultură, respectiv aproximativ 250.000 de metri cubi de motorină, în timp ce doar 30% din cererea de motorină a fost asigurată de furnizorii naționali/producători.

Florian Ciolacu ne-a spus că Guvernul României și Consiliul Concurenței au respins nejustificat proiectul de lege, ca fiind anticoncurențial, și că va distorsiona piața comerțului de motorină. Proiectul a fost denunțat atât de Asociația Română a Petrolului (ARP), cât și de Asociația Distribuitorilor de Produse Petroliere (ADPP). „Reamintim că ordinul OPANAF nr. 3236/2018 prin care operatorii economici cu activitate de comercializare a produselor energetice pe baza atestatelor „fără depozitare” erau obligați să construiască sau să închirieze depozite pentru continuarea activității lor a fost anulat în baza deciziei instanțelor judecătorești”.

Clubul Fermierilor Români a solicitat președintelui României să nu promulge legea adoptată de Parlamentul României, prim-ministrului și ministrului Agriculturii să susțină demersul către Curtea Constituțională a României pentru excepția de neconstituționalitate a modificării Legii de vânzare a motorinei, având în vedere riscurile cu efect imediat asupra lucrărilor agricole din campania agricolă de toamnă, posibilele implicații asupra producției agricole naționale, siguranței alimentare și bunei funcționări a firmelor din agricultură. „În acest context, este important să avem în vedere apărarea intereselor statului în ceea ce privește transparența și responsabilitatea financiară, asigurarea liberei concurențe pe piață, fără însă a pune la risc producția agricolă a României”, a încheiat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

Ziua Porumbului 2020 la Elsit! Productie sub 2 to/ha pentru primele suprafete recoltate in ferma lui Nicolae Sitaru Agrostandard | 7 September, 2020

78

Ziua Porumbului va avea loc, in acest an, pe 10 septembrie la Orezu, judetul Ialomita, la ferma Elsit, asa cum s-a intamplat si in anii anteriori. Numai ca de data aceasta, din cauza pandemiei de COVID-19, evenimentul este organizat cu numar limitat de participanti din cadrul fermierilor – doar fermierii speakeri, reprezentantii companiilor partenere si ai presei sunt invitati in camp.Manifestarea va putea fi, insa, urmarita LIVE – pe platforma FARMFORUM.RO si pe pagina de Facebook –

https://www.facebook.com/100333485086928/videos/607462483284921

Tema din acest an: Profit sau provocare in anul 2021?

Daca pentru acest an, este greu de vorbit de profit in cazul multor fermieri, poate ca 2021 va fi cu ceva mai mult noroc. Dupa cum bine se stie, 2020 este un an foarte dificil, pentru ca seceta a redus semnificativ productiile agricole.

Astfel, productia la culturile de toamna a fost compromisa in mare parte in mai multe judete din tara, iar, din pacate, nici pentru culturile infiintate in primavara prognozele nu sunt grozave. La ferma lui Nicolae Sitaru (unde are loc evenimentul), de exemplu, productia medie pentru primele 400 ha de porumb recoltate a fost sub 2 tone/ha.

Romania a fost, in 2019, cel mai mare producator de porumb din UE cu o productie de circa 17 milioane de tone. De asemenea, s-a aflat in topul exportatorilor de porumb din UE, si chiar pe prima pozitie.

.... citeste si partea a doua ...

79