Stiri, 10-11 iulie 2021
Meteo 10 iulie – 7 august 2021. Vremea se schimb brusc, ce ne ateapt în România , Nstase Mirabela , 09:28, 10 iul. 2021
Meteo 10 iulie - 7 august 2021.
Meterorologii ANM au emis prognoza meteo pentru urmtoarele patru sptmâni, în intervalul 12 iulie-9 august. Iat cum va fi vremea.
Meteo 10 iulie – 7 august 2021
În sptmâna 12.07.2021 – 19.07.2021, temperaturile vor fi mai ridicate decât cele specifice acestei perioade, în toat ara. În ce privete regimul pluviometric, va ploua mai mult decât în mod normal în special în vest, sud-vest i la munte, susin specialitii.
În sptmâna 19.07.2021-26.07.2021, valorile termice medii ale aerului vor fi normale pentru acest interval, în toate regiunile rii. În ce privete cantitile de precipitaii, ele vor fi excedentare în toate zonele, îndeosebi la munte.
În sptmâna 26.07.2021-2.08.2021, valorile termice ale aerului vor avea valori normale în toat ara. Regimul pluviometric va fi în general excedentar în regiunile intracarpatice, îndeosebi în cele nordice i nord-vestice, în timp ce în restul teritoriului va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.
Iar în sptmâna 2.08.2021 – 9.08.2021, temperaturile se vor situa în general în jurul celor specifice pentru aceast perioad, în toate regiunile. Astfel, în intervalul menionat, cantitile de precipitaii estimate vor fi local excedentare în vest, nord-vest i centru, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru aceast perioad, mai indic ANM.
Vremea azi i mâine în România
Azi vremea se rcete îndeosebi în Banat, Criana, acolo unde maximele termice coboar sub pragul caniculei. În jumtatea estic a rii cerul o s se menin mai mult senin pe întreg parcursul zilei, local în Banat i Criana, iar izolat în vestul Transilvaniei, nordul Olteniei i în Maramure. În urma caracterului de scurt durat al averselor, nu se vor acumula cantiti importante de ap aproape nicieri, ci doar izolat în vestul Munilor Apuseni se vor strânge pân la 20-25 de mm.
Tot azi, vântul o s sufle slab în cea mai mare parte a rii, cel mult slab pân la moderat în sudul Banatului, al Olteniei i în nordul Carpailor Orientali. În general, temperaturile maxime se vor situa între 27 si 32 de grade Celsius în Transilvania i Maramures, 29-34 de grade în Banat, Criana i Oltenia i 27-32 de grade în Muntenia, Dobrogea i Moldova, având cele mai sczute valori în zona litoral.
Mâine, în România , vremea va fi în general frumoasa i cald în toat România, cu valori termice apropiate sau numai usor peste mediile climatologice specifice celei de-a doua decade a lunii iulie. Dup amiaz, se vor mai semnala local i unele averse de ploaie slabe cantitativ în vestul tarii, îns izolat i in jumtatea estic a rii.
APIA si SUBVENTII
Cerina OBLIGATORIE pentru toi fermierii care primesc subveniile APIA , 11 iulie 2021, Autor: Ionu Fîntîn
Ecocondiionalitatea este condiia obligatorie care trebuie respectat de ctre toi fermierii care au solicitat subvenii APIA. Ecocondiionalitatea (conformitatea încruciat) ca parte component a Politicii Agricole Comune, este un mecanism care condiioneaz acordarea sprijinului financiar din fonduri europene i naionale (pli directe, ajutoare naionale tranzitorii, pli prin msurile de dezvoltare rural i msuri de pia), de respectarea unor norme obligatorii privind mediul, sigurana alimentar, sntatea animalelor i a plantelor, bunstarea animalelor, precum i meninerea terenurilor în bune condiii agricole i de mediu.
Potrivit art. 94 al Regulamentului (UE) nr. 1306 /2013 „Statele membre se asigur c toate terenurile agricole, în special cele care nu mai sunt exploatate în scopul produciei, sunt meninute în bune condiii agricole i de mediu. Statele membre definesc, la nivel naional sau regional, cerinele minime pentru bunele condiii agricole i de mediu (GAEC), în baza cadrului stabilit în Anexa III, inând seama de caracteristicile zonelor în cauz, în special de condiiile pedologice i climatice, de tipurile de exploataii existente, de gradul de utilizare a terenurilor în cauz, de rotaia culturilor, de practicile agricole i de structura exploataiilor”.
Potrivit art. 93 i 94, respectiv Anexei II din Regulamentul nr. 1306/2013, fermierii care solicit sprijin financiar trebuie s respecte cerinele legale în materie de gestionare (13 SMR-uri), respectiv standardele privind Bunele condiii agricole i de mediu ale terenurilor (7 GAEC-uri), referitoare la urmtoarele domenii:
· Mediu, schimbri climatice i bune condiii agricole ale terenurilor;
· Sntatea public, sntatea animalelor i sntatea plantelor;
· Bunstarea animalelor.
Nerespectarea de ctre fermieri a normelor de ecocondiionalitate conduce la reducerea plilor sau excluderea de la plat, la una sau mai multe scheme de sprijin, pentru unul sau mai muli ani, cu excepia cazurilor de for major sau circumstane excepionale care au împiedicat respectarea acestor norme i anume:
· decesul agricultorului;
· incapacitatea profesional de lung durat a agricultorului;
· o catastrof natural de proporii care afecteaz grav suprafeele agricole ale exploataiei;
· distrugerea accidental a cldirilor destinate creterii animalelor, aflate pe exploataie;
· o epizootie care afecteaz parial sau integral eptelul agricultorului;
· exproprierea întregii exploataii agricole sau a unei pri a acesteia, dac exproprierea respectiv nu ar fi putut fi anticipat.
Constatarea respectrii sau nerespectrii cerinelor de ecocondiionalitate se realizeaz prin aciunile de control (administrativ i control clasic) desfurate de inspectorii APIA, respectiv ANSVSA/ANF, sau prin teledetecie, conform prevederilor legislaiei europene.
Potrivit legislaiei europene i naionale, orice fermier care solicit pli în cadrul schemelor i msurilor de sprijin, trebuie s respecte aceste norme pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataiei, indiferent de mrimea acestora (inclusiv pe cele nesolicitate la plat i pe cele care nu mai sunt folosite în scopul produciei).
Normele privind ecocondiionalitatea, sunt obligatorii pentru:
a. fermierii care solicit pli directe i fermierii care solicit ajutoare naionale tranzitorii în sectorul vegetal;
b. beneficiarii primelor anuale în cadrul msurilor pentru împdurirea i crearea de suprafee împdurite, pli de agromediu i clim, sprijin pentru conversia la metodele de agricultur ecologic, sprijin pentru meninerea practicilor de agricultur ecologic, pli pentru zone care se confrunt cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, pli pentru angajamente de silvomediu i msuri de sprijin în sectorul pomicol;
c. fermierii care solicit sprijin prin msura de restructurare/reconversie plantaii viticole cu soiuri de struguri pentru vin;
d. fermierii care solicit pli prin alte scheme i msuri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul naional pentru care trebuie respectate normele de ecocondiionalitate, în conformitate cu reglementrile în vigoare.
Ce ar trebui s fac asociaiile cresctorilor ca subveniile APIA s fie pltite dup nevoile din ferme? Agroinfo , 11 iulie 2021
De câte ori se ia o decizie în zootehnie, muli cresctori de animale, indiferent c vorbim de ovine, caprine, bovine sau porcine, se simt exclui, deciziile nu reflect, de multe ori, i interesele lor, mai ales ale fermelor mici, de familie, medii. Cine le reprezint interesele acestor cresctori în negocierile care se fac pentru noile ajutoare din zootehnie care vor fi acordate din anul 2023, pentru noile condiii de acordare a acestor ajutoare? Sunt ascultate vocile tuturor cresctorilor, propunerile lor?
"Invit fermierii s colaboreze cu autoritile naionale în elaborarea Planului Naional Strategic astfel încât nevoile din teren s se regseasc în acest plan!" A scris un îndemn europarlamentarul român Daniel Buda (PPE)", vicepreedintele Comisiei AGRI, Parlamentul European, pe pagina sa Facebook.
"Fiecare stat membru va pregti un plan strategic pentru punerea în aplicare a politicii în anii 2023-2027. Acest lucru le va permite s in seama de condiiile locale i s se concentreze asupra performanei. Pe aceast cale, invit fermierii s colaboreze cu autoritile naionale în elaborarea Planurilor Naionale Strategice astfel încât nevoile din teren s se regseasc în aceste planuri!  Planurile naionale strategice reprezint un element cheie al reformei PAC, ce va stabili modul în care fiecare stat membru va utiliza instrumentele PAC, pe baza unei analize a condiiilor i nevoilor lor, cu scopul de a atinge obiectivele specifice ale PAC", a adugat eurodeputatul.
Agroinfo a impulsionat de multe ori cresctorii de animale s-i spun propunerile cu privire la acordarea subveniilor, de exemplu, sau la instituirea unor ajutoare în zootehnie, ori c sunt ajutoare financiare, ori c sunt ajutoare pentru o mai bun vânzare a produselor din ferme, pentru obinerea unui pre corect sau alte tipuri de ajutoare. Muli dintre cresctori ne-au transmis dezamgii c degeaba propun c nu le sunt ascultate vocile de parc nu ar exista, c sunt prea mici i nu sunt bgai în seam de autoritile naionale când e vorba de negocieri. Agroinfo a scris i va scrie mereu nemulumirile, necazurile tuturor cresctorilor i fermierilor, de la mic la mare.
În România, cele mai multe ferme sunt mici, Planul Naional Strategic ar trebui obligatoriu s reflecte nevoile acestor ferme. De fapt, din totalul cererilor depuse la Agenia de Pli i Intervenie pentru Agricultur (APIA), cele mai multe sunt solicitri ale fermierilor mici, medii. În primul rând, nevoile acestor ferme ar trebui s apar în noul Plan prin care se vor stabili ajutoarele, împrirea ajutoarelor, condiiile pentru subvenii, etc.
Exist multe asociaii ale cresctorilor de animale din România care particip la negocierile de la Ministerul Agriculturii.
1. Cum ar trebui s acioneze aceste asociaii, fie ale cresctorilor de bovine, fie ale celor de ovine, etc. astfel încât s se simt reprezentai toi cresctorii?
2. Ce trebuie s fac asociaiile pentru ca subveniile din zootehnie s fie acordate în funcie de nevoile din toate fermele de animale?
Rspunsurile voastre, ale cresctorilor, mesajele pentru asociaii, vor fi incluse într-un alt articol Agroinfo.
Data de referin subvenia APIA pentru minim 3 vaci pentru anul 2022! Agroinfo , 11 iulie 2021
Cea mai popular subvenie de care beneficiaz cresctorii de animale din România este ajutorul naional tranzitoriu. Aceast subvenie se achit de la bugetul de stat pentru minim 3 capete de bovine. Data de referin pentru încasarea acestei subvenii i anul viitor, în 2022, rmâne 31 ianuarie 2013. A anunat ministrul agriculturii, Adrian Oros.
Data de referin a creat mult nedreptate, excluzând de la plata subveniei APIA cresctori care dein cu adevrat vaci i dirijînd banii spre cei care au renunat de mult timp la creterea bovinelor, dar care, în virtutea faptului c au deinut vaci la data de 31 ianuarie 2013, au continuat i continu s încaseze bani de la Agenia de Pli i Intervenie pentru Agricultur (APIA). În interveniile la Comisia European, Parlamentul European, România nu a reuit s elimine aceast dat de referin. Ce s-a reuit este schimbarea datei de referin. Dar abia din 2023 de când noua politic agricol comun îi va intra pe deplin în drepturi. Astfel, noua dat de referin va fi iunie 2018. Unii dintre cresctorii de vaci au scris mesaje ctre Agroinfo în care ne spun c nu s-a rezolvat mare lucru cu aceast nou dat de referin.
"Fantomele vacilor din 2013 sunt înlocuite cu fantomele vacilor din 2018", spun ei. În 2023, de când va fi valabil noua dat de referin, vor fi, din nou, unii care au deinut vaci în 2018, le-au vândut sau le-au sacrificat între timp i vor încasa banii de la APIA. Îi vor încasa pân-n anul 2027.
De preferat pentru adevraii cresctori de bovine ar fi fost ca aceast dat de referin s fie actualizat în fiecare an, dup o baz de date actualizat la zi, s se vad cine deine vaci, cine nu mai are vaci.
"Am reamintit celor prezeni c plata ajutoarelor naionale tranzitorii (ANT) va continua în urmtorii doi ani de cerere conform regulilor pe care fermierii le cunosc, explicându-le acestora c noua dat de referin, respectiv 2018, se va aplica începând cu 2023", a spus ministrul agriculturii, Adrian Oros, dup întâlnirea pe care a avut-o, în aceast sptmân, cu reprezentanii cresctorilor de vaci.
Ajutorul naional tranzitoriu, sector carne, este pltit de APIA pentru un numr de minim de 3 vaci, iar ajutorul naional tranzitoriu, sector lapte, pentru minim 3 tone de lapte comercializate.
Anul acesta, Ministerul Agriculturii a convenit cu reprezentanii cresctorilor de bovine s împart bugetul destinat pentru plata ajutorului naional tranzitoriu la bovine pentru anul 2020. Astfel, o parte mic din bani a revenit pentru plata ANT, iar partea substanial, pentru plata a dou scheme de ajutor Covid 19. Decizia a fost luat pentru a evita ca banii s ajung la cei care nu mai au vaci, dar au avut în 2013. Deci, în scopul eludrii datei de referin. Dar a stârnit mult revolt în rândul cresctorilor de bovine care s-au trezit c încaseaz în contul ANT aferent anului 2020 sume de nimic, derizorii, 5 lei pe cap de vac i 2 lei pe tona de lapte. Sigur, aceste sume vor fi completate de cele dou ajutoare Covid 19, 142 de lei/cap de bovin i 232 lei/tona de lapte, dar cu toate acestea cresctorii nu ajung la sumele încasate anul trecut ca ajutoare naionale tranzitorii aferente anului de cerere 2019.
V reamintim c termenul limit de depunere la APIA a cererilor pentru ajutorul Covid 19 bovine este 19 august 2021. Plata se va face pân la data de 31 decembrie 2021.
Subveniile APIA pentru fermele de bovine! Termen 1 august 2021! Agroinfo ,11 iulie 2021
Subvenii APIA zootehnie! Pân la 1 august 2021, România trebuie s notifice la Comisia European condiiile de acordare a subveniilor pentru zootehnie pentru anul de cerere 2022. Pentru fermele de bovine, criteriile de acordare pentru anul viitor rmân neschimbate. Concret, banii vor fi acordai cresctorilor de ctre Agenia de Pli i Intervenie pentru Agricultur (APIA) dup aceleai reguli ca-n anul 2021.
Anunul a fost fcut de ministrul agriculturii, Adrian Oros, în urma discuiilor din sptmâna aceasta cu reprezentanii cresctorilor de bovine.
"Pentru anul 2022 condiiile de acordare a SCZ rmân neschimbate fa de anul 2021, iar pentru alte probleme ale sectorului se vor mai transmite propuneri scrise", a spus eful MADR.
Cresctorii de bovine din România beneficiaz de dou scheme de plat, sprijinul cuplat zootehnic, SCZ, i ajutorul naional tranzitoriu. SCZ este subvenie european, pltit din fonduri europene în timp ce ajutorul naional tranzitoriu este achitat de la bugetul de stat. Pân la 1 august 2021, România trebuie s notifice la Comisia European condiiile de acordare a sprijinului cuplat zootehnic.
Pentru sprijinul cuplat zootehnic, condiiile de acordare pentru anul 2022, aa cum a anunat ministrul agriculturii, vor rmâne aceleai ca i pentru anul 2021.
V reamintim care sunt acestea, potrivit informaiilor furnizate nou de ctre APIA:
Sprijinul cuplat pentru creterea taurinelor de carne (SCZ-TC)
SCZ-TC se acord fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a) solicit SCZ-TC pentru un efectiv de minimum 10 capete i maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, în exploataii cu cod ANSVSA, constituit, dup caz, din: - vaci de carne înscrise în Registul genealogic seciunea principal, care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori; i/sau - vaci de carne înregistrate în Registul genealogic seciunea suplimentar, care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori; i/sau - tauri de carne. b) menin animalele, solicitate pe schemele de SCZ-TC pe o perioada de reinere de 6 luni în exploataia/exploataiile cu cod ANSVSA din cerere i/sau în exploataiile cu cod ANSVSA deinute de solicitant i/sau în exploataiile asociaiilor/cooperativelor/grupurilor de productori în care animalele au fost transferate temporar pentru punat, cu condiia ca solicitantul s fie proprietarul animalelor pe durata transferului temporar; c) dein Registrul individual al exploataiei, completat i actualizat; d) efectivul de animale pentru care se solicit SCZ-TC s fie identificat i înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plat, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reinere; e) vacile de carne din exploataia cu cod ANSVSA pentru care fermierul solicit SCZ-TC trebuie s aib vârsta de maximum 12 ani la data limit de depunere fr penalizri; f) taurii de carne din exploataia cu cod ANSVSA pentru care fermierul solicit SCZ-TC trebuie s aib vârsta de maximum 6 ani la data-limit de depunere fr penalizri; g) vacile de carne pentru care se solicit SCZ-TC trebuie s fie înscrise/înregistrate în Registrul Genealogic al Rasei seciunea principal sau suplimentar; h) taurii de carne pentru care se solicit SCZ-TC trebuie s fie înscrii în registrul genealogic al rasei, seciunea pricipal;
i) vacile de carne pentru care se solicit SCZ-TC trebuie s aib cel puin o ftare pân la data limit de depunere fr penalizri sau pân la data notificrii ctre APIA a cazului de circumstan natural, pentru vaca de carne care înlocuiete animalul cu circumstan natural i trebuie s aib cel puin un produs înregistrat în RNE. Excepie fac vacile care provin din import sau care au avut ftri cu produs declarat mort/neviabil pentru care se prezint documente doveditoare;
j) rasele animalelor ce pot fi solicitate pe schema SCZ-TC:
1 Aberdeen-Angus 2 Limousine 3 Charolaise 4 Galloway 5 Highland 6 Aubrac 7 Wagyu 8 Romagnola 9 Blata Româneasc - direcia de exploatare carne 10 Hereford 11 Blonde d'Aquitaine 12 Salers 13 Sura de Step
k) s nu fi beneficiat de sprijin cuplat pentru vacile de lapte, în anii anteriori.
În cererea unic se pot solicita maxim 250 capete taurine de carne. Plata se efectueaz pentru minim 10 capete taurine de carne determinate.
Sprijinul cuplat pentru vacile de lapte (SCZ-VL)
Se acord fermierilor activi care trebuie s îndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
- solicit SCZ-VL pentru un efectiv de minimum 10 i maximum 250 de capete vaci de lapte inclusiv (cu excepia celor din zonele montane, pentru care se solicit SCZ-VL pentru un efectiv cuprins între 5 i 250 capete vaci de lapte) i care nu au beneficiat de sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne i metiii acestora, în anii anteriori, pe beneficiar/solicitant, în exploataii cu cod ANSVSA; - au cel puin un contract pe o perioad de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plat, cu un prim-cumprtor i cel puin un document fiscal care s ateste livrarea laptelui sau, în cazul în care productorul deine unitate proprie de procesare a laptelui, s dein copie de pe cel puin un aviz de însoire a mrfii i de pe o not de intrare-recepie care atest livrarea laptelui la unitatea proprie de procesare, precum i copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care s reias obiectul de activitate, respectiv procesare lapte, sau în cazul vânzrilor directe, s dein carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispoziie de încasare a valorii aferente laptelui comercializat/factur care s ateste vânzarea laptelui sau a produselor copie de pe factura/bonuri fiscale de vânzare direct a laptelui i a produselor lactate pentru PFA, II, IF i SC menin animalele solicitate pentru SCZ-VL pe o perioada de reinere de 6 luni în exploataia/exploataiile cu cod ANSVSA din cerere i/sau în exploataiile cu cod ANSVSA deinute de solicitant i/sau  în exploataiile asociaiilor/cooperativelor/grupurilor de productori în care animalele au fost transferate temporar pentru punat cu condiia ca solicitantul s fie proprietarul  animalelor pe durata transferului temporar); - dein Registrul individual al exploataiei, completat i actualizat; - animalele solicitate pentru SCZ-VL s aib vârsta de maximum 10 ani la data-limit de depunere fr penalizri; - animalele solicitate pentru SCZ-VL sunt înscrise/înregistrate în Registrul genealogic al rasei seciunea principal sau suplimentar; - animalele solicitate pentru SCZ-VL sunt identificate i înregistrate în RNE la data depunerii cererii unice de plat, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reinere; - vacile de lapte pentru care se solicit SCZ-VL trebuie s aib cel puin o ftare pân la data limit de depunere fr penalizri sau pân la data notificrii ctre APIA a cazului de circumstan natural, pentru vaca de lapte care înlocuiete animalul cu circumstan natural i trebuie s aib cel puin un produs înregistrat în RNE. Excepie fac vacile de lapte care provin din import în anul anterior cererii sau care au avut ftari cu  produs declarat mort/neviabil pentru care se prezint documente doveditoare.
Plata se efectueaz pentru un efectiv de minim 10 capete de vaci de lapte determinate, respectiv pentru un efectiv de minim 5 capete vaci de lapte determinate din zon montan i un efectiv maxim de 250 capete bovine.
V reamintim cuantumul SCZ bovine pentru anul de cerere 2020:
SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne i metiii acestora - 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animal SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal.
Apicultorii ar putea primi un sprijin financiar, pentru compensarea pierderilor inregistrate , iulie 11, 2021
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre acordarea unui ajutor de minimis pentru apicultori, in conditiile in care acest sector a fost puternic afectat de conditiile nefavorabile din primavara acestui an.
„Am participat astazi, alaturi de secretarul de stat Antal Szabolcs Barabasi si de directori din directia tehnica de specialitate a MADR, la o intalnire de lucru cu reprezentanti ai asociatiilor si federatiilor din sectorul apicol.
Temele aflate pe agenda discutiilor au vizat alocarile suplimentare pentru masurile din cadrul Programului National Apicol (PNA), posibilitatea acordarii unui ajutor de minimis pentru apicultori, avand in vedere dificultatile intampinate de sectorul apicol din cauza conditiilor hidrometeorologice din primavara acestui an.
Apicultorii au expus principalele probleme cu care se confrunta: valorificarea produselor, concurenta neloiala din piata, etichetarea mierii si a produselor apicole. Referitor la acest aspect, am propus facilitarea organizarii unei intalniri intre reprezentanti ai sectorului apicol si responsabili din cele doua institutii cu atributii pe acest segment, respectiv ANSVSA si ANPC.
Referitor la posibilitatea acordarii unei scheme de ajutor de minimis pentru apicultori, am transmis celor prezenti ca Ministerul va analiza cu atentie posibilitatea acordarii unei scheme de ajutor de minimis pentru sectorul apicol in limita prevederilor bugetare alocate MADR pentru anul 2021.”, a declarat ministrul Oros pe pagina sa de Facebook.
Punea i subvenia pe pune! Anunul de astzi al secretarului de stat MADR George Cean! Agroinfo , 11 iulie 2021 -
Primriile sunt doar administratorii punilor, de aceste suprafee trebuie s beneficieze, în primul rând, cresctorii de animale locali, spune George Cean, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Oficialul MADR a anunat c va fi deschis un Registru Naional al Punilor unde s fie înscrise redevenele pe hectar, cine folosete suprafeele, care va putea fi consultat de oricine în virtutea transparenei. La fel de transparent va fi i acordarea subveniilor.
"Punea comunal nu este altceva decât un bun al comunitii de care trebuie s beneficieze, în primul rând, cresctorii locali. Din pcate, vedem în ultimul deceniu, foarte multe probleme pe ceea ce înseamn subiectul puni comunale, subvenii, contracte de închiriere, concesiune, redevene i avem nevoie ca lucrurile astea s se traneze odat, pentru c nu facem altceva decât s pierdem fermierii care sunt dezamgii, sunt determinai s renune pentru c nu au acces la aceste suprafee care sunt suprafeele comunitii i având nite contracte care ofer predictibilitate, care pun în prim-plan fermierul, cresctorul de animale, atunci putem vorbi i de conversia acestor suprafee în agricultura ecologic.
i plecînd de la principiul transparenei, transparen pe un bun public, atunci propunerea mea este c, dac tot avem modificare legislativ, s implementm un Registru Naional al Pajitilor.
i tot în completarea pregtirii acestui Registru Naional al Punilor, vorbim de transparen, toat lumea va avea posibilitatea s vad care este redevena i cine folosete aceste suprafee (de puni n.r.), pentru c din 2023, avem o directiv european care vine i spune c trebuie s existe transparen pe tot ceea ce înseamn bani publici, inclusiv în cazul subveniilor", a anunat secretarul de stat MADR, George Cean, la emisiunea Viaa Satului, difuzat astzi la TVR1.
ALTELE
Adrian Chesnoiu, Comisia de agricultur CDEP: Suma care ne rmâne la dispoziie pentru aplicarea PNS va fi una destul de mic! agrointeligenta.ro - 11 iulie 2021
Ministerul Agriculturii trebuie s accelereze dialogul cu fermierii întrucât pân la data de 31 decembrie, Planul Naional Strategic trebuie finalizat într-o prim form, a anunat Adrian Chesnoiu, preedintele Comisiei de agricultur din Camera Deputailor. Fost director general al Ageniei pentru Finanarea Investiiilor Rurale, Chesnoiu a artat c este important ca procesul de consultare s in cu adevrat cont de propunerile fermierilor, nu s fie unul de formal.
”Îmi doresc foarte mult de la Ministerul Agriculturii (…) s accelereze puin dialogul cu fermierii. Dezbaterea acestor ghiduri de finanare trebuie s fie una real, nu pur i simplu postezi pe site-ul instituiei nite ghiduri în dezbatere public, dar de fapt, toate mesajele i punctele de vedere care sunt transmise din partea fermierilor nu sunt luate în calcul i lucrurile rmân la fel, pentru c aa am stabilit undeva într-un birou”, a declarat Adrian Chesnoiu în cadrul primei ediii a Congresului Fondurilor Europene pentru Fermieri, eveniment organizat de Asociaia Fora Fermierilor.
Cooperativele înfiinate în 20217-2018, anse minime la noile finanri
Adrian Chesnoiu a artat c la acest moment exist fracturi de finanare care las ”descoperite” afaceri agricole în plin având de dezvoltare. ”Din 2017-2018, împreun cu reprezentanii fermierilor s-a ridicat nevoia impulsionrii asocierii i crerii de cooperative la nivelul rii astfel încât fermierii s devin mai performani, mai puternici în btlia lor cu negocierea preurilor la achiziia de input-uri, în desfacerea produselor agricole primare sau procesate. i atunci, asocierea aceasta a trebuit s fie cumva stimulat. Pe de o parte din perspectiv legislativ, prin Legea Cooperativelor agricole, din partea cealalt, pentru c atunci fceam parte din administraia public central, s încercm s impulsionm accesarea fondurilor europene de ctre cooperativ i tii bine c pân în 2020 sprijinul public pentru cooperative în cadrul proiectelor cu fonduri europene era majorat cu 20%. A fost o form care a impulsionat crearea de noi cooperative i dezvoltarea lor, asocierea fermierilor. Din pcate, consultând ghidurile puse la dispoziie pe site-ul ministerului, am observat c dac eti cooperativ înfiinat în 2017-2018 i ai accesat un program pe Submsura 19.2 LEADER, de 40.000-50.000 de euro, acum nu mai eti stimulat la finanare, pierzi din start 10-15 puncte, tu ca i form de organizare, cooperativ, pentru c trebuie s aib acces cei care n-au avut acces la finanare pân acum. Ori logica fondurilor europene i a accesrii fondurilor europene este s întreasc fermierii care deja exist pe pia , care sunt în agro-business i s-i conduc spre performan pentru c agricultura din România i din toat Europa are nevoie de performan. Ca s poi s reziti în aceast activitate trebuie s ai venituri sustenabile i activitatea ta s fie sustenabil în timp, ori lucrul acesta n-o s putem s-l facem decât în momentul în care reuim ca materia prim pe care o producem la nivel de ferm va îmbrca ferma unui produs finit cu valoare adugat sporit”, a semnalat Chesnoiu.
El a artat c ”strategia în domeniul fondurilor europene exact asta ar trebui s fie, s te instalezi i avem programe pentru instalarea tinerilor în agricultur, pentru prima instalare, apoi s accesezi msurile identificate pentru dezvoltarea sau modernizarea fermei, în PNDR 2014-2020 Submsura 4.1, i apoi statul prin documentele strategice i prin strategia de dezvoltare pe viitoarele programe, s te încurajeze s treci ctre procesare”.
”Definirea i finalizarea negocierilor pe PAC au întârziat foarte mult”
”Vorbim permanent de balana agro-alimentar, de deficitul de balan agro-alimentar dintre produsele româneti i cele din piaa european sau tere, dar strategiile noastre la nivel de minister al Agriculturii, undeva obtureaz acest proces i au anumite fracturi. Acum, sper s se lanseze cât mai repede aceste msuri pentru c deja suntem la jumtatea anului 2021, avem acest mecanism de tranziie, cu bani din viitoarea alocare. Vedem c definirea i finalizarea negocierilor pe PAC au întârziat foarte mult i atunci cumva noi trebuie s accelerm punerea la dispoziie a acestor resurse financiare ctre fermieri pentru c 2020 a fost un an foarte complicat din toate punctele de vedere, atât uman cât i din perspectiva business-urilor, pandemia cred c i-a spus cuvântul i au fost afectai foarte muli fermieri, iar în domeniul acesta al agriculturii am mai avut i o cauz suplimentar de stres care a cauzat pierderi, m refer la seceta din 2019-2020”, a mai declarat Adrian Chesnoiu.
Preedintele Comisiei de agricultur i-a asigurat pe fermieri c la nivel de Parlament au tot sprijinul pentru ca legislaia naional s intre în acord i s faciliteze regulile de finanare european: ”Împreun cu colegii din Senat, la nivelul celor dou comisii, ne-am pus de acord cu o iniiativ legislativ care atinge un aspect extrem de important pentru fermieri. M-am lovit în practic i ne-am lovit cu toii de situaia în acre doreti s-i înfiinezi o ferm nou, accesezi un proiect pe fonduri europene i vrei s-i construieti o ferm în afara localitii conform normelor cerute de cei de la mediu i autorizrile necesare, trebuie s treci terenul din extravilan în intravilan, s faci PUZ, s stai 8 luni de zile i toate lucrurile astea sunt piedici în calea implementrii unui proiect. Atunci am depus o iniiativ legislativ astfel încât s putem s dm posibilitatea fermierilor s construiasc în extravilan, fr a mia fi necesar realizarea PUZ-ului, lucru care, din punctul nostru de vedere, va influena în mod pozitiv construcia de ferme. De ce este foarte important? Pentru c noile msuri, în mecanismul acesta de tranziie, ultimul contract de finanare va putea fi semnat pân la data de 31 decembrie 2022 i atunci, am vzut, i cred c i dumneavoastr ai observat, c în toate ghidurile este specificat se vor prioritiza cumva proiectele mature, adic cele care au deja autorizaie de la mediu sau anumite avize i de ce nu, poate i autorizaie de construcie. Ori, acest proiect de lege ar fi trebuit în mod normal s fie adoptat i publicat în Monitorul Oficial pân la lansarea sesiunilor noi. La nivel de Senat s-a mers destul de repede, a ajuns în Camer, a trecut prin comisia de Agricultur i Comisia de Administraie, din pcate în momentul de fa e blocat la Comisia Juridic. Sperm, poate reuim astzi s-l deblocm, dar dac nu, sesiunea parlamentar se încheie i îl vom relua în toamn”.
Banii alocai pentru perioada de tranziie ”se scad” din alocarea total a României
Adrian Chesnoiu a subliniat c perioada de tranziie la noua Politic Agricol Comun nu trebuie neglijate pentru c ele ”se scad” din suma total alocat României pân în 2027.
”E important ca Planul Naional Strategic s fie dezbtut cu toi actorii din Agricultura României. De ce spun acest lucru? Pentru c este un document programatic care va trebui s conin cheile i msurile pe care statul român dorete s le ia, astfel încât s rspund provocrilor agriculturii României din 2025-2027. Dac nu avem capacitatea s gândim în perspectiva viitorului, rmânem conectai doar în prezent i cu gândul la trecut, cu siguran ne vom întâlni în 2025 i vom spune: a ieit un PNS care rspunde nevoilor agriculturii României din 2022. i am trecut din nou peste o perioad de programare în care nu am reuit s ne atingem obiectivele. Spun doar atât, i v dau exemplu i l-am dat de fiecare dat, PNDR 2014-2020 a fost conceput în 2011-2012 i i-a început aplicabilitatea în 2016-2017, poate 2017 pe deplin. Asta ne arat c atunci când lucrm la un document programatic trebuie s avem perspectiva provocrilor viitoare. i asta nu o poi face decât prin dezbatere i prin conexiune direct cu fermierul i cel cruia te adresezi, pentru c el tie cel mai bine cum trebuie s se pregteasc pentru provocrile viitorului.
Iat c suntem în mecanism de tranziie 2021-2022 i ai, i aici a vrea s v atrag atenia asupra unui aspect, bugetul alocat pe aceste msuri care vor fi lansate, este rupt din bugetul viitorului program, ori dac oricum aveam o scdere de la 8,1 miliarde de euro în perioada 2014-2020, la 6,7-6,8 miliarde, pierzând aproape un miliard i jumtate, iat c 2 miliarde i jumtate de euro sunt luai i dui pe mecanismul de tranziie, pe principiul msuri vechi, bani noi. Atunci suma care ne va rmâne la dispoziie pentru aplicarea Planului Naional Strategic va fi una destul de mic i dac nu va exista aceast cale a dialogului, ca acele msuri care vor fi finanate din Planul Naional Strategic, s vizeze întrirea fermelor i posibilitatea fermierilor de a deveni performani, iar produsele lor s nu mai fie produse primare, ci produse care se proceseaz la nivelul fermei sau prin intermediul cooperativelor sau grupurilor de productori astfel încât s dm valoare adugat produselor primare rezultate în urma muncii dumneavoastr, cu siguran vom avea din nou o zon deficitar din aceast ramur a activitii economice cu posibiliti uriae de dezvoltare – agricultura României. Pentru c agricultura asta este, o ramur economic cu posibiliti uriae de dezvoltare, nu ne trebuie decât un management performant la nivel de minister i integrarea conexiunilor dintre fermieri i decidenii politici i administrativi”, a mai spus preedintele Comisiei de agricultur din Camera Deputailor, Adrian Chesnoiu.
Daniel Botnoiu: ”Cea mai mare calamitate este ministrul Agriculturii, Adrian Oros” , Autor: Ionu Fîntîn , 11 iulie 2021
În ultimii doi ani de zile, în sectorul agricol românesc s-a vorbit mult de calamiti. Dac anul trecut, seceta a fost cea care a provocat mari pagube în culturile agricole, în anul 2021 ploaia este cea care a distrus zeci de mii de hectare de pmânt cultivat. Cu toate acestea, în opinia noului preedinte al Asociaiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botnoiu, cea mai mare calamitate pentru fermierii români este alta – ministrul agriculturii, Adrian Oros.
Într-un mesaj dur publicat pe pagina sa de facebook, Botnoiu în acuz pe Adrian Oros c ar lucra împotriva fermierilor.
De fiecare dat, ministrul Agriculturii, vremelnicul Adrian Oros, parc a lucrat împotriva celor pe care trebuia s-i apere. Anul trecut a promis c va ajuta fermierii cu despgubiri. O minciun de campanie electoral! Acum a început s-i dea cu prerea despre cum va fi recolta de grâu. O lovitur dur pentru agricultori! Ei au o vorb: grâul, pân nu e în hambare, e iarb!
 Adrian Oros nu-i d seama ce pagube produce cu declaraiile lui! Se bag în afacerile agricultorilor, influeneaz preturile, stric pia i aa ubrezit de vreme i deciziile guvernanilor. Un sfat pentru un ministru care se declar liberal: s lase piaa s funcioneze i s nu o distrug cu declaraii care afecteaz concurena. Anul acesta este i o raz de speran pentru fermieri. Preul grâului este bun pentru ei, iar declaraiile ministrului despre produciile foarte mari duc la prbuirea cotaiilor”, a subliniat Daniel Botnoiu.
 Acesta mai spune c mandatul ministrului Adrian Oros este plin de eecuri, printre care amintete programele de sprijin desfiinate, piedicile puse cresctorilor de animale i banii europeni pierdui.
 ”Acum, în loc s se bage în seam cu declaraii care s-i loveasc din nou de fermieri, ar putea s se concentreze pe Planul Naional Strategic, c pentru Programul Naional de Redresare i Rezilien nu a fcut ABSOLUT NIMIC. La Bruxelles, ministrul Oros nu a fcut nimic pentru creionarea noilor Politici Agricole Comune; a acceptat ce i s-a dat. Cred c ministrul Oros ar trebui s aib decena s cear ajutor ca s gseasc cele mai bune soluii pentru fermieri în noile condiii PAC. Personal, consider c nu poate, dup cum a dat dovad pân acum. Coaliia de guvernare, premierul Cîu l-au pus pe Adrian Oros ministru al Agriculturii. E cazul ca tot ei s-l ia de acolo!”, a mai scris Botnoiu.
ANIF Buzu a oprit procesul de irigare , 10 iulie 2021 ,   Marilena Dinu
În judeul Buzau, a plouat mai mult decât era nevoie, cantitile de ap depind chiar i o sut de litri pe metrul ptrat. În aceast situaie, specialitii Ageniei Naionale de Îmbuntiri Funciare – Filiala Buzu se confrunt cu o situaie total neobinuit pentru o lun de var: au oprit procesul de irigare. Astfel c, pentru prima dat în ultimele decenii, fermierii au fcut cereri ctre ANIF pentru a întrerupe furnizarea de ap.
ANALIZ – Profitul fermierilor asociai în cooperative , Catalin Lenta , 10 iulie 2021
Asocierea în cooperative este un subiect delicat pentru fermierii români, acetia trind într-o ar care a cunoscut cooperativele agricole de producie ale comunitilor. În zilele noaste, se pare c profitul, în adevratul sens al cuvântului, face echip bun cu fermierii care au intrat în cooperative.
Împini de la spate de marii comerciani care nu las loc de manevr productorilor mici, dar i atrai de banii europeni dedicai cooperativelor, fermierii români încep s reînvee s fac afaceri prin asociare. Realizatorul Ctlin Lena a pregatit o analiz, cu argumente pro i contra, legat de  cooperativele acestor timpuri.
Cât a încasat România pe exportul de animale vii în trimestrul I 2021 , 10 iulie 2021, Autor: Ionel Vaduva
ara noastr a exportat animale vii în valoare de 120,25 milioane de euro în primul trimestru din 2021, în cretere cu 44,41% fa de perioada similar a anului trecut, atunci când încasrile au depit 83,26 milioane de euro, potrivit balanei comerciale cu produse agroalimentare furnizat de Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR).
Pe de alt parte, potrivit datelor agregate de Agerpres pe baza informaiilor furnizate de MADR, importurile de animale vii în perioada analizat au totalizat 44,007 milioane de euro, în cretere uoar fa de perioada similar a anului 2020, când s-au consemnat 43,86 milioane de euro.
Cifrele ministerul de resort spun c excedentul consemnat în comerul cu animale vii a fost în perioada analizat de 76,25 milioane de euro.
Deficitul României în comerul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similar din 2020, pân la 755,34 milioane de euro. În primele trei luni din 2020, deficitul în acest sector a fost de 455,5 milioane de euro.
Conform statisticilor, în perioada ianuarie – martie 2021, ara noastr a comercializat peste grani produse agroalimentare în valoare de 1,74 de miliarde de euro i a cheltuit pentru importuri de astfel de produse mai mult de 2,49 miliarde de euro.
Datoria guvernamental a României a ajuns la 50% din PIB , Andrei Mocanu | Actualizat: 11.07.2021
Datoria administraiei publice (datoria guvernamental) totaliza, la finele primelor patru luni din 2021, 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, fa de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB) la sfâritul lui 2020, conform datelor centralizate de Ministerul Finanelor.
Din aceasta, suma de 16,79 miliarde de lei reprezenta datoria pe termen scurt, iar restul datoria pe termen mediu i lung.
Cea mai mare parte din aceast datorie, respectiv 446,504 miliarde de lei, era reprezentat de titluri de stat.
Datoria administraiei publice centrale se ridica la 510,923 miliarde de lei, din care 494,148 miliarde de lei pe termen mediu i lung, cea mai mare parte fiind în lei (236,084 miliarde de lei) i euro (232,225 miliarde de lei, echivalent).
Datoria administraiei publice locale se cifra la 15,774 miliarde de lei, la finele lui aprilie 2021, din care 15,757 miliarde de lei pe termen mediu i lung.
Conform datelor MF, datoria extern a administraiei publice era de 267,850 miliarde de lei (25,4% din PIB), din care 263,197 miliarde de lei cea a administraiei publice centrale i 4,653 miliarde de lei a administraiei publice locale, i aproape în totalitate (267,22 miliarde de lei) era pe termen mediu i lung.
Populaia României a fost de 19,328 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2020. 51,1%, femei , Rzvan Nicolae | 09.07.2021
Populaia rezident a României a fost de 19,328 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2020, iar populaia feminin a fost majoritar, cuprinzând 9,868 milioane de persoane, respectiv 51,1% din total, conform Institutului Naional de Statistic.
Comparativ cu 1 ianuarie 2019, la 1 ianuarie 2020, INS spune c se remarc adâncirea fenomenului de îmbtrânire demografic prin reducerea populaiei tinere (cu vârsta între 0 i 14 ani) cu 10.900 de persoane, ponderea acesteia reprezentând (15,7%) în totalul populaiei rezidente, i creterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani i peste) de la 18,5% la 18,9% (+65,4 mii persoane).
Populaia adult (15-64 ani) reprezint 65,4% din total
Populaia adult (15-64 ani) reprezint 65,4% din total, în scdere cu 140.000 persoane fa de începutul anului 2019. În cadrul populaiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârst 30-34 ani i 50-54 ani i a sczut cea a grupelor de vârst 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 55-59 ani i 60-64 ani.
În mediul urban locuiesc 10,456 milioane de persoane, reprezentând peste jumtate din populaia rezident a rii (54,1%).
Cel mai mare numr de locuitori, în regiunea de dezvoltare Nord-Est
Potrivit INS, la 1 ianuarie 2020, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeele: Bacu, Botoani, Iai, Neam, Suceava, Vaslui) deinea cel mai mare numr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaia rezident a rii. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (format din judeele: Arad, Cara-Severin, Hunedoara, Timi) cu o pondere de doar 9,2% în populaia rezident a rii. Regiunea de dezvoltare Bucureti-Ilfov este cea mai urbanizat zon, iar populaia care locuiete în municipii i orae reprezint 88,5% din populaia total a regiunii.
Sperana de via la natere a ajuns la 76,11 ani
În anul 2020, sperana de via la natere a ajuns la 76,11 ani, în cretere cu 0,14 ani fa de anul anterior, femeile având o durat medie a vieii mai mare cu 7,21 ani decât brbaii. Datorit nivelului difereniat al mortalitii pe medii de reziden înregistrat i în anul 2020, durata medie de via a populaiei din mediul urban a fost superioar celei din mediul rural, cu 3,03 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferene mai accentuate înregistrându-se pentru populaia masculin (3,40 ani) fa de cea feminin (1,94 ani).
În anul 2020, sporul natural al populaiei rezidente a continuat s fie negativ (de -120.300 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se i în profil teritorial, în toate regiunile rii. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-26.600 persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureti-Ilfov (-6.600 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat i în regiunile Sud-Est (-18.800 persoane), Nord-Est (-17.400 persoane) i Sud-Vest Oltenia (-15.600 persoane).
Evoluiile semnificative înregistrate în societate, precum scderea natalitii, meninerea unui spor natural negativ, migraia internaional, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor cstorite sunt numai unii dintre factorii considerai rspunztori de scderea fertilitii i, implicit, a populaiei rezidente, precum i a modificrii structurii acesteia pe grupe de vârst.
Numrul populaiei rezidente tinere, de vârst precolar i colar, va continua s aib un trend descendent
Conform INS, o preocupare constant a statisticii oficiale o reprezint estimarea populaiei rezidente a României, precum i calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observ c vârsta medie a continuat sa creasc, atingând nivelul de 42,2 ani la 1 ianuarie 2020. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbtrânire demografic de la an la an, fapt reliefat prin meninerea constant a ponderii persoanelor din grupa de vârst 0-14 ani concomitent cu creterea ponderii populaiei vârstnice (de 65 ani i peste), fenomen evideniat prin indicele de îmbtrânire demografic. Acesta a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2020).
Se anticipeaz c numrul populaiei rezidente tinere, de vârst precolar i colar, va continua s aib un trend descendent i ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,49 milioane în prezent (în anul colar 2020/2021).
Eurostat estimeaz ca populaia rezident vârstnic (de 65 ani i peste) a României va ajunge pân în anul 2030 la 3,88 milioane de persoane i în anul 2060 populaia de 65 ani i peste va ajunge la 4,68 milioane persoane, comparativ cu 3,66 milioane persoane la 1 ianuarie 2020.
La 1 iulie 2020, populaia lumii a fost estimat la 7,8 miliarde locuitori; rile cu cea mai mare populaie sunt China (1,439 miliarde de locuitori), India (1,380 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (331 milioane de locuitori), Indonezia (274 milioane de locuitori) i Pakistan (221 milioane locuitori).
Se prognozeaz c populaia lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 i la 10,9 miliarde locuitori în anul 2100.
Cele mai mari creteri ale populaiei între anii 2020 i 2050 vor avea loc în: India, Nigeria, Pakistan, Congo, Etiopia, Republica Tanzania, Egipt, Indonezia, Statele Unite ale Americii, Angola, Uganda i Niger. În jurul anului 2027, se estimeaz c India va depi China, devenind cea mai populat ar din lume.
rile cu cele mai mari creteri ale populaiei, în cifre absolute, în anul 2020 fa de anul 2019, au fost India, China, Nigeria, Pakistan i Indonezia.
România ocup locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaiei rezidente, la 1 ianuarie 2020. ara cu cea mai mare populaie din UE este Germania (83,166 milioane de locuitori), iar ara cu cea mai mic populaie este Malta (514.600 locuitori). 
INTERNE
În ultimii cinci ani, s-a creat câte o cooperativ agricol la 2,5 zile. „Fermierii s-au asociat pentru a-i vinde marfa, erau nevoii s arunce o parte din ea când era supraproducie“ Florentina Niu, 11 iulie 2021
Dei România este membr a Uniunii Europene de 14 ani, numrul cooperativelor agricole nou înfiinate a început s creasc abia în ultimii cinci ani.
♦ La finalul primului semestru din 2021, numrul de cooperative agricole din România a trecut de 1.800 ♦ Mai bine de jumtate din cooperativele existente au fost înfiinate în perioada 2016 – 2020 ♦ Primele 20 de cooperative agricole dup cifra de afaceri realizat au fcut peste 900 mil. lei în 2020, îns cifra este similar cu cea realizat de primele 10 cooperative în 2019. Acest lucru arat c fermierii au fost puternic impactai de seceta pedologic, iar în unele cazuri scderile au fost de pân la 50%.
Dei România este membr a Uniunii Europene de 14 ani, numrul cooperativelor agricole nou înfiinate a început s creasc abia în ultimii cinci ani. Astfel, din 2016 pân la finalul anului trecut, au aprut 935 de cooperative agricole, adic o cooperativ la 2,5 zile, potrivit calculelor ZF pe baza datelor furnizate de Registrul Comerului.
„Principalul factor pentru care muli fermieri s-au asociat este dat de accesul la fonduri europene prin Planul Naional de Dezvoltare Rural. Cooperativele au avut anumite avantaje la punctaj i au putut accesa bani nerambursabili de pân la 90% din investiie, iar astfel au putut s i creasc mai rapid. De altfel, în ultimii doi ani s-au asociat fermierii i pentru a-i vinde marfa, pentru c în sezon, cel puin la roii i castravei, este supraproducie i erau nevoii s arunce o parte din producie“, spune Horaiu Raicu, preedinte al Cooperativei Agricole Agrostar, ce reunete circa 20 de productori de legume din satele Câmpurelu i Colibai, din judeul Giurgiu.
De asemenea, Andrei Pascu, acionar al Cooperativei Agricole Rodagria, înfiinat în 2017 în Ogoru, judeul Clrai, susine c fermieri i-au dat seama c e mai uor s-i fac loc pe rafturile din supermarketuri cu produsele dac îi unesc forele, îns, subliniaz c lucrurile merg greoi, pentru c de la productor la comerciant nu exist fluiditate i armonie.  „Noi am vrut cooperative ca afar, dar coordonarea noastr nu este ca afar i atunci apar sincope, iar unii membri ai cooperativei, chiar dac sunt înscrii în ea, prefer s vând individual. De ce? Pentru c noi nu avem o istorie ca ceilali, iar în lipsa comunicrii apare neîncredere i multe cooperative existente nu sunt funcionale“, afirm Andrei Pascu.
La începutul lunii iulie, în România erau în total 1.831 de cooperative agricole înfiinate, potrivit datelor de la Registrul Comerului, îns, dintre acestea numai aproximativ 500 depun bilan anual, conform celor mai recente date ZF.
Specialitii din domeniu consider c acest lucru se întâmpl pentru c unii fermierii înc privesc cooperativa ca pe un CAP (cooperativ agricol de producie), având experiena de dinaintea anilor ?90, ci nu ca pe o structur strategic sau de marketing.
„Practic, avem cooperative constituite i inute în sertar, fr s fie lucrative. Avem nevoie de intervenia statului, pentru c asocierea real este inexistent, cci sunt persoane care confund cooperativa cu CAP-ul. În continuare o s asistm la o cretere, pentru c vin bani prin noul Plan Naional Strategic, dar o parte o s fie tot nefuncionale“, a explicat Horaiu Raicu.
Totui, Pascu, antreprenor întors dup mai muli ani din strintate, crede c fermierii români pot înelege rolul cooperative, dar nu doar promovându-se ideea de a fi afiliai la o cooperativ, ci i de comercializa prin intermediul acesteia.
„Noi avem 15 membri, unii sunt full time, alii nu. Dar anul acesta am observat c s-au întors 7-9 membri care erau la început i au vândut toat marfa prin intermediul cooperativei, pentru c au îneles c fermierii trebuie s produc, ci nu s negocieze sau s se ocupe de logistic. Cooperativele aduc un plus în business i viitorul este al asocierii, pentru c altfel o s fie foarte greu s mai vinzi marfa. În prim faz, unii membrii o s nege beneficiile, apoi o s accepte cooperativa i dup aceea o s îi vad importana“, consider Andrei Pascu.
La un pas de miliard
Primele 20 de cooperative agricole din România, dup cifra de afaceri, au realizat anul trecut, în total, venituri de 933,5 milioane de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerului. Cele mai multe companii au avut venituri în scdere, din cauza secetei pedologice, care a afectat puternic produciile de cereale.
Spre comparaie, în 2019, primele 10 cooperative agricole din România realizaser venituri totale de 855,3 milioane de lei.
Mai mult, anul trecut, au fost multe schimbri în top, începând chiar cu liderul. Cooperativa agricol integrat ara Mea, format din peste 1.000 de membrii, i-a pierdut prima poziie, coborând de la peste 200 de milioane de lei, la afaceri de circa 153 de milioane de lei, conform datelor publice.
Totodat, Cooperativa agricol Dobrogea Sud, care lucreaz peste 20.000 de hectare, în principal în judeul Constana, cel mai afectat de seceta din anul agricol 2020, a coborât de pe locul 3 pe locul 9, cci veniturile s-au redus cu 55% pân la 36,2 milioane de lei. Îns, s-au vzut i recoltele bune din vestul rii, dar i preul record al cerealelor, pentru c Cooperativa agricol Banat Agro Vest a urcat pe locul 4 de pe locul 6, ajungând la 61,4 milioane de lei, cu 5 milioane mai mult decât în anul precedent.
Decizia Direciei Agricole Suceava dup gestul pomicultorului care i-a distrus recolta cu tractorul: „Facem o pia volant pentru micii productori“ 11 iulie 2021, 10:32 de Oana lemco
Decizia Direciei Agricole Suceava dup gestul pomicultorului care i-a distrus recolta cu tractorul: „Facem o pia volant pentru micii productori“
Pomicultorul Sorin Baciu FOTO: Oana lemco
La mijlocul sptmânii trecute, pomicultorul Sorin Baciu a trecut cu tractorul peste arbutii de coacze i agrie din livada sa, pentru c nu avea unde s vând fructele. Autoritile au reacionat, dup ce „Adevrul” a publicat întreaga poveste.
efa Direciei Agricole Suceava, Elena Gogu, a venit din concediu ca s stea de vorb cu pomicultorul Sorin Baciu dup ce acesta i-a distrus cu tractorul o parte din cultura de coacze i agrie. Directoarea l-a întrebat pe pomicultor de ce nu s-a adresat instituiei publice înainte s stea de vorb cu reporterul „Adevrul”, iar acesta i-a rspuns c i-a pierdut încrederea în instituiile statului, în urma experienelor negative trite de când s-a apucat de pomicultur pân în prezent. Elena Gogu l-a informat pe Sorin Baciu c Direcia Agricol Suceava intenioneaz s amenajeze o pia volant pentru ca micii productori s aib unde s îi vând produsele. Pe de alt parte, în urma protestului su, productorul a fost criticat de unii ceteni pentru c a preferat s distrug fructele în loc s le dea de poman.
Sorin Baciu a amintit c în urm cu doi ani a dat gratis o bun parte din recolta sa. i atunci s-a izbit de nemulumiri. El a amintit c a dus fructe la o grdini din Suceava, unde a fost certat de buctreasa care i-a reproat c din cauza lui va fi nevoit s stea peste program. Apoi, dou persoane venite de la Câmpulung Moldovenesc în livada sa din Buneti pentru fructe gratuite nici n-au vrut s le culeag. I-au cerut pomicultorului s le culeag i s le aduc la main.
La mijlocul sptmânii trecute, pomicultorul Sorin Baciu, din comuna Buneti, Suceava, a trecut cu tractorul peste sute de arbuti de coacze i agrie. El a fcut gestul disperat pentru c nu gsete for de munc i pentru c n-are unde s vând fructele. Sorin Baciu i-a fcut o livad de nuci, în urm cu opt ani. În urm cu patru ani, a decis ca între copaci s planteze fructe de pdure. A investit în arbuti aproximativ 4.000 de euro, pe care susine c n-a reuit s-i recupereze. În plus, anul acesta nu a încasat înc nici subvenia pe teren de la stat. Oier: Punea e ars! Samsarii râd cu toi dinii c suntem nevoii s dm mieii la pre mai mic! Agroinfo , 10 iulie 2021 -
Punea e ars, deert, fr fir de iarb verde, bâta de cioban încape în crpturile din pmânt, spune cresctorul de ovine Alexandru Csokasi, Giriul de Cri, judeul Bihor, care a apelat la Agroinfo pentru a-i vrsa din amar
Seceta din ultima perioad a pârjolit punile din Bihor. Nu a mai czut strop de ploaie de mai bine de o lun. Degeaba sunt scoase animalele la punat c nu este urm de verde pe pune. Cldura puternic a uscat totul, spune cresctorul de ovine.
"Secet mare, c tot se laud domnul ministru Oros cu produciile mari, record. Noi ne confruntm cu o secet cumplit, bâta de cioban intr în crpturile din pmânt, fir de iarb verde nu mai este pe pune. Producia de lapte a sczut la jumtate, mulgem 75 de litri i anul trecut, în vremea asta, mulgeam cel puin 200 de litri de lapte.
Domnul ministru al agriculturii tie numai s bat câmpii.  Pi, el a fost în câmp s vad nutreul, lucernele?! Ieri am mers cu jeep-ul pe câmp i mi-a venit ru când am vzut cum stau punile i culturile. Dac nu vin ploile, o s fie dezastru. Deja mielul a sczut la 12 lei pe kilogram, orzul la 85 de bani. O s se simt la toamn un dezastru. Deja samsarii de animale râd cu toi dinii. Eu nu m feresc s spun c am fost nevoit s dau mieii cu pre mai mic, pentru c acum le dau la toi mieii abrac, nu am cum s fac din cauza secetei i animalele trebuie s le hrnesc. Numai agricultur s nu faci i s creti animale, ca-n deertul Sahara", spune amrât Alexandru Csokasi, care ne-a rugat s publicm mesajul lui ca s afle i ministrul agriculturii, Adrian Oros cum stau lucrurile în unele zone ale rii. C au crescut cheltuielile în ferme pentru hrana animalelor i preurile animalelor  au sczut, la fel i producia de lapte.
Potrivit unei informri emis vineri de Administraia Naional de Meteorologie, în Banat, Criana, în vestul Maramureului i în sud-vestul Olteniei, valul de cldur persist, este canicul i se vor înregistra frecvent temperaturi maxime de 35 - 37 de grade.
Cum se va face agricultur ecologic dup 1 ianuarie 2022: accentul se va pune pe economia circular i pe reinerea carbonului în sol , 29 iun 2021 , Florentina Niu
În principal, noua legislaie va avea un impact major pentru fermele medii, care lucreaz între 500 i 700 de hectare de teren agricol, pentru c vor fi nevoite s-i protejeze culturile i s suporte costuri mari pentru a respecta noul regulament i a se menine în pia.
Concuren loial pentru fermieri i meninerea încrederii consumatorului, acestea sunt principalele obiective ale noului regulament privind agricultura ecologic, ce va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022, dup ce a fost amânat cu un an punerea sa în aplicare, conform celor mai recente informaii ale Comisiei Europene.
Astfel, agricultura european va suferi începând de anul 2022 trei modificri majore, cum sunt: noi restricii în ceea ce privete folosirea inputurilor (în spe a îngrmintelor i pesticidelor) ecologice; comercializarea îngrmintelor organice i organo-minerale în toate statele membre ale UE fr a mai fi nevoie s se obin omologri/ autorizaii de punere pe pia din fiecare stat membru; obligaia tuturor fermierilor din rile membre ale UE de a reine carbonul în sol. „O reglementare extrem de important cuprins în noul regulament vorbete despre faptul c, pentru a se putea folosi în agricultura ecologic, inputurile trebuie s fie mai întâi omologate în agricultura convenional. Iar aici avem o problem major, deoarece România nu a venit cu amendamente la Regulamentul 848/2018 aa cum au fcut restul statelor membre UE prin care s înlesneasc procesul de omologare a acestor inputuri cu risc redus. Pe lista Comisiei Europene exist în prezent 13 astfel de pesticide cu risc redus, care au fost propuse sub form de amendament la regulament de ctre ri membre care au dorit s-i protejeze atât fermierii, cât i distribuitorii i productorii“, spune Ionel Mugurel, fondator al Chromosome Dynamics, dezvoltator de soluii IT & AI orientate spre agrobusiness.
El adaug c în noul regulament se pune accent major pe economia circular i pe reinerea carbonului în sol, iar odat cu intrarea în vigoare a noului regulament, lucrurile se vor schimba mult atât pentru fermierii care activeaz în zona agriculturii organice, cât i pentru distribuitorii i productorii de astfel de inputuri.
Ionel Mugurel, fondator al Chromosome Dynamics, dezvoltator de soluii IT & AI orientate pe agrobusiness: Din cauz c România nu este Stat Membru Raportor, în ara noastr nu se pot omologa pesticide, fie ele i cu risc redus.
„Din cauz c România nu este Stat Membru Raportor, în ara noastr nu se pot omologa pesticide, fie ele i cu risc redus. Ne lipsete o comisie de specialiti care s urmreasc întreg procesul i trasabilitate. Noi am încercat în nenumrate rânduri s mergem ctre Agenia Naional Fitosanitar cu astfel de produse pentru a le omologa, îns nu am putut“, completeaz Mugurel Ionel.
În plus, el afirm c acest procedeu dureaz pân la apte ani i cost sute de mii de euro. „Ca s vrei s pui pe pia mix de uleiuri vegetale (exemplu: ulei de portocale sau ulei de lmâie) eti nevoit s atepi apte ani i s plteti între 700.000 i 800.000 de euro pentru a obine omologarea respectiv.“
Spre comparaie, în SUA exist legislaie separat pentru pesticidele cu risc redus, iar durata de omologare este de 30-90 zile i se cere doar documentaie i conformare cu nite regulamente extrem de bine gândite i cost câteva sute de dolari/produs.
În acest context, mediul de afaceri din agrobusiness sper s fac front comun în relaia cu Ministerul Agriculturii i fie elaborat o Ordonan de Urgen care s faciliteze omologarea rapid a pesticidelor cu risc redus, inclusiv a celor care pot fi folosite în agricultura ecologic. „Nu tim cum se vor schimba lucrurile de anul viitor, pentru c în România nu avem o strategie în sectorul agricol, darmite în ceea ce privete evoluia agriculturii ecologice“, spune tefan Gheorghi“, doctor în tiine agronomice i antreprenor în agrobusiness.
Ministerul Agriculturii nu a elaborat norme de aplicare pentru piaa pesticidelor i îngrmintelor, care va suferi o comprimare major, pentru c vor disprea foarte multe produse de pe pia odat cu punerea în aplicare a noilor norme. i, în principal, noua legislaie va avea un impact major pentru fermele medii, care lucreaz 500-700 de hectare de teren agricol.
„Dac nu vom avea legislaie pentru a omologa pesticide cu risc redus s putem totui controla bolile i duntorii din ferme, iar pesticidele de sintez vor fi din ce în ce mai puine, este aproape imposibil ca un fermier s se conformeze cu noua Politic Agricol Comun (PAC)“, a întrit Mugurel Ionel.
Totui, abrogarea Regulamentului CE 2003/2003, care intr în vigoare începând cu luna iunie a anului 2022, va deschide larg porile productorilor i distribuitorilor din statele membre ale UE pentru a pune pe pia îngrminte organice i chimice de calitate – formulate cu materii prime care conin cantiti foarte mici de reziduuri toxice pentru sol. Acesta permite comercializarea îngrmintelor organice i organo-minerale în toate statele membre ale UE fr a mai fi nevoie s se obin omologri/ autorizaii de punere pe pia din fiecare stat membru.
„Îns, România a rmas în urm. Conform regulamentului, fiecare stat membru UE trebuie s numeasc un organism care s valideze conformarea dosarelor produselor cu noul regulament. Pân în momentul de fa, Ministerul agriculturii, nu a fcut niciun anun în acest sens. Se pare c i de data aceasta vom importa îngrminte din rile care au notificat deja organismele conform regulamentului, iar în România productorii i distribuitorii se vor conforma cu regulamentul, dar va trebui s notifice produsele în alt ar pentru a putea primi un aviz favorabil“, a explicat Mugurel Ionel.
O alt modificare major este reprezentat de obligaia tuturor fermierilor din rile membre ale Uniunii Europene de a reine carbonul în sol. „Consider c aceast obligaie în ceea ce privete reinerea carbonului în sol va fi o Fata Morgana pentru muli fermieri i cred în acelai timp c va avea nevoie de o perioad îndelungat ca ideea în sine s ajung la maturitate i s fie îneleas de fermieri“, crede fondatorul Chromosome Dynamics.
Noile norme ale Comisiei Europene vin i în contextul în care Uniunea European îi propune, prin Pactul verde european, s aloce agriculturii ecologice 25% din terenuri pân în 2030. În 2019, ultimul an pentru care exist date disponibile, în UE suprafaa cultivat în sistem ecologic era de 13,8 milioane de hectare (8,5% din suprafaa agricol total utilizat), conform datelor de la Eurostat, biroul european de statistic. În România, suprafaa cultivat în sistem ecologic a fost de circa 400.000 de hectare, ceea ce reprezint 2,9% din suprafaa total.
Vlad Popescu, CEO al Norofert Group, productor de inputuri agricole organice, vede o cretere accelerat în ultimul an a suprafeelor convertite în ecologic în România i consider c putem s vorbim despre o cretere ctre 10% din suprafaa total arabil în urmtorii cinci ani.
Vlad Popescu, CEO al Norofert Group, productor de inputuri agricole organice, precum îngrminte, produse fitosanitare i tratamente foliare, crede c este un obiectiv foarte ambiios i cu siguran va aduce agricultura ecologic din zona de ni în cea de „mainstream“. 
El adaug c vede o cretere accelerat în ultimul an a suprafeelor convertite în ecologic în România i consider c putem s vorbim despre o cretere ctre 10% din suprafaa total arabil în urmtorii cinci ani. Cu toate acestea, tefan Gheorghi este mai sceptic.
„Cine crede c putem ajunge (Uniunea European - n. red.) de la 8,5% din suprafaa agricol total utilizat pentru agricultura ecologic la 25% în nici zece ani? Este greu de atins acest obiectiv. De exemplu, porcii nu putem s-i hrnim din surse proteice, pentru c nu putem produce soia ecologic, iar noi vrem s cretem porci. Cultura mare – de cereale – nu o s reuim prea uor s o convertim la agricultura ecologic, pentru c România are unele dintre cele mai întinse exploataii. În plus, cine cumpr cereale bio? i cum facem ca fermele s fie sustenabile i s asigure diversitatea“, menioneaz tefan Gheorghi.
Cum va arta sectorul agricol din România peste 10 ani?
„Evoluat. Cu toate c România este coda în ceea ce privete legislaia, vom fi împini de val i ne vom conforma. Instituiile vor înelege c „altfel nu se poate“, fermierii vor înelege i ei, productorii i distribuitorii vor aduce pe pia inputuri din ce în ce mai calitative i mai prietenoase cu mediul. Nu-mi imaginez agricultura României anului 2031 ca fiind bazat integral pe inteligen artificial, îns nici nu cred c ne vom mai lovi de lack-of-legislation aa cum se întâmpl acum“, a menionat Mugurel Ionel.
tefan Gheorghi, doctor în tiine agronomice i antreprenor în agrobusiness: Nu tim cum se vor schimba lucrurile de anul viitor, pentru c în România nu avem o strategie în sectorul agricol, darmite în ceea ce privete evoluia agriculturii ecologice.
Noi reguli pentru creterea porcilor: nu mai pot fi hrnii cu resturi alimentare, iar la ei se intr cu înclminte dezinfectat , 11.07.2021 11:01
Nereguli grave în cazul fondurilor europene pentru animalele sacrificate din cauza pestei porcine. Pagubele, „umflate” i cu 60%. Pesta porcin schimb regulile dup care românii pot crete porci în gospodrii, pentru consumul propriu. Autoritatea Sanitar - Veterinar a lansat un proiect de ordonan de urgen care prevede amenzi de pân la 8.000 de lei pentru cei care nu iau msuri de biosecuritate i nu respect restriciile impuse de autoriti.
Printre altele, în document scrie c porcii nu trebuie hrnii cu resturi alimentare, iar la intrarea în adposturile animalelor trebuie s existe locuri în care înclmintea gospodarului s fie dezinfectat.
Ioan Ladoi, preedintele Asociaiei Productorilor de Carne de Porc din România: "Sunt câteva reguli de baza pe care le respect toi cresctorii de porci din UE i nu trebuie s existe excepii, cu atât mai mult cu cât de 4 ani suntem afectai de aceast boal cumplit care a dus la o scdere a capacitii fermelor româneti de a pune carne de porc pe mesele românilor de la 70% la 30%.
Dac nu punem nite reguli foarte clare pentru toi cresctorii de porci vom ajunge s importm toat carnea de porc.
S îi înregistreze animalele în baza naional de date. Nu se comercializeaz porci fr s fie individualizai, fr s aib o crotalie. Trebuie s tim de unde pleac un porc i unde ajunge.
Muli comerciani au fcut ravagii, au cumprat porci extrem de ieftin din focare de pest i i-au vândut în alte zone astfel rspândind boala" Editor : Georgiana Marina
Ordonan de Urgen: Noi reguli pentru creterea porcilor în gospodrii! Amenzile – pân la 8.000 de lei! agrointeligenta.ro - 11 iulie 2021
Noi reguli pentru creterea porcilor în gospodriile rneti! Un nou act normativ vine s schimbe modul în care sunt crescute suinele de ctre familiile de la ar, chiar i pentru cele care nu vând porci, ci îi cresc numai pentru autoconsum. Printre altele, în document scrie c porcii nu trebuie hrnii cu resturi alimentare, iar la intrarea în adposturile animalelor trebuie s existe locuri în care înclmintea gospodarului s fie dezinfectat.
Autoritatea Naional Sanitar – Veterinar i pentruSigurana Alimentelor – ANSVSA – a lansat un proiect de ordonan de urgen care prevede amenzi de pân la 8.000 de lei pentru cei care nu iau msuri de biosecuritate i nu respect restriciile impuse de autoriti.
Document: Proiect OUG_crestere_porci_prevenire_PPA_24.06_2021
”Sunt câteva reguli de baza pe care le respect toi cresctorii de porci din UE i nu trebuie s existe excepii, cu atât mai mult cu cât de 4 ani suntem afectai de aceast boal cumplit care a dus la o scdere a capacitii fermelor româneti de a pune carne de porc pe mesele românilor de la 70% la 30%. Dac nu punem nite reguli foarte clare pentru toi cresctorii de porci vom ajunge s importm toat carnea de porc”, a spus Ioan Ladoi, preedintele Asociaiei Productorilor de Carne de Porc din România, la Digi 24.
Liderul APCPR a precizat c una dintre reguli este ca toi cresctorii ”s îi înregistreze animalele în baza naional de date. Nu se comercializeaz porci fr s fie individualizai, fr s aib o crotalie. Trebuie s tim de unde pleac un porc i unde ajunge. Muli comerciani au fcut ravagii, au cumprat porci extrem de ieftin din focare de pest i i-au vândut în alte zone astfel rspândind boala”.
Potrivit proiectului de OUG, creterea porcinelor poate fi fcut de ctre persoane fizice în cadrul exploataiilor noncomerciale, înregistrate în Sistemul Naional de Identificare i Înregistrare a Animalelor – SNIIA, cu respectarea normelor de igien i sntate public privind mediul de via al populaiei.
Astfel, porcinele sunt crescute numai pentru îngrare, nu se comercializeaz, iar reproducia acestora în aceste exploataii este interzis. Carnea i produsele din carne rezultate în urma sacrificrii porcinelor sunt destinate exclusiv consumului în gospodaria proprie.
Pentru a putea comercializa porci, trebuie ca persoanele fizice s dein exploataii comerciale de tip familial, s fie înregistrai SNIIA, s aib autorizare sanitar – veterinar pentru creterea porcinelor atât pentru consum familial, cât i pentru comercializare, atestat de productor i carnet de comercializare.
Totodat, pot comercializa porci PFA-urile, Întreprinderile individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice, în cadrul exploataiilor comerciale de tip familial, în exploataiile comerciale care cresc în sistem semideschis rase autohtone sau în exploataii comerciale cu sistem închis.
Cum trebuie crescui porcii în gospodrii
Cresctorii sunt obligai s respecte instruciunile medicilor veterinari de liber practic împuternicii. La rândul lor, acetia sunt obligai s îi consilieze pe cresctori privind lanul alimentar, bunstarea i condiiile de biosecuritate, efectuarea catagrafiei animalelor în situaii de urgen, precum i pentru inspecia i certificarea animalelor destinate sacrificrii.
De asemenea, OUG instituie limitarea creterii sau achiziionrii porcinelor în perioada în care pe teritoriul României este confirmat pesta porcin african.
Mai exact, exploataiile noncomerciale pot cumpra porci pentru îngrare i sacrificare cu scopul folosirii pentru consum propriu doar de la exploataii comerciale, direct sau prin intermediul mijlocitorilor de afaceri cu animale vii, cu respectarea legislaiei sanitar – veterinare.
Operatorului, fie el persoan fizic sau juridic, îi este interzis s achiziioneze porcine vii din zonele de restricii. Animalele cumprate trebuie s fie identificate, s aib documentele prevzute de legislaia în vigoare i trebuie ulterior înregistrarea în Baza Naional de Date a porcinelor cumprate, în termenul prevzut de legislaia în vigoare.
Pentru a putea crete porci în exploataii noncomerciale respectând legea, cresctorii persoane fizice trebuie s solicite înregistrarea exploataiei în Sistemul Naional de Identificare i Înregistrare a Animalelor (SNIIA).
Condiiile pentru a putea fi înregistrai în SNIIA Înregistrarea în Sistem se va putea face îns doar dac exploataia respect urmtoarele cerine minime de biosecuritate:
– s nu hrneasc porcinele cu resturi alimentare i s elimine subprodusele de origine animal, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;
– spaiile unde se cresc porcii trebuie s fie construite în aa fel încât porcinele s fie deinute în spaii care s nu permit venirea acestora în contact cu porcinele deinute din alte exploataii, cu porci slbatici sau alte animale – de exemplu: câini;
– s îngrijeasc porcinele astfel încât s nu existe posibilitatea de contact între porcinele din exploataie i orice carcas, sau parte de carcas provenite de la porcii slbatici – porci vânai sau mori, carne i subproduse rezultate de la acestea;
– s ofere faciliti pentru persoana care lucreaz cu porcinele în vederea schimbrii hainelor i înclmintei la intrarea i ieirea în/din adpostul porcinelor;
– s amenajeze dezinfectoare pentru înclminte, atât la intrarea, cât i la ieirea din exploataie i din adpost;
– s nu intre în exploataia de porcine, timp de 48 ore, dac particip la activiti de vântoare; – s notifice medicul veterinar oficial/medicul veterinar de liber practic împuternicit cu privire la:
1. orice modificare a strii de sntate a porcinelor,
2. orice sacrificare pentru consum familial efectuat în exploataie, precum i orice modificare constatat la nivelul carcasei i/sau organelor, ca urmare a sacrificrii porcinelor în vederea consumului familial;
3. orice mortalitate aprut la porcinele pe care le deine în exploataie;
– s nu creasc în exploataie scroafe i/sau vieri folosii pentru reproducere – aceast condiie nu se aplic exploataiilor comerciale;
– s nu hrneasc porcinele cu furaje de origine vegetal pe o perioad de cel puin 30 de zile de la recoltarea acestora;
– s nu foloseasc aternut vegetal pe o perioad de cel puin 90 de zile de la recoltare;
– s nu permit accesul persoanelor strine în adpostul porcinelor;
Totodat, operatorul are obligaia de a solicita identificarea porcinelor i înregistrarea acestora în Baza Naional de Date, component a Sistemului Naional de Identificare i Înregistrare a Animalelor, precum i toate micrile i evenimentele la care sunt supuse animalele, conform prevederilor sanitar – veterinare în vigoare.
Atunci când se suspicioneaz sau se confirm pesta porcin african, s respecte întocmai dispoziiile autoritiilor competente privind: asigurarea cerinelor legale privind sntatea i bunstarea porcinelor conform legislaiei în vigoare; aplicarea msurilor dispuse în vederea reducerii riscului de difuzare a bolii.
Asociaiile de profil vor elabora i promova ghiduri de bune practici de cretere i biosecuritate pentru toate tipurile de exploataii din Romania, pe care le vor supune aprobrii Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale i Autoritii Naionale Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor.
Persoanele fizice neînregistrate la Oficiul Registrului Comerului care doresc s creasc porcine atât pentru consum familial, cât i pentru comercializare, în baza atestatului de productor i a carnetului de comercializare, au obligaia de a solicita autorizarea sanitar – veterinar, la direcia sanitar – veterinar i pentru sigurana alimentelor judeean, respectiv a municipiului Bucureti, în maxim 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonane de urgen.
Operatorii care dein în exploataie porcine neidentificate au obligaia s solicite, în termen de 2 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonane de urgen, identificarea i înregistrarea acestora în Baza Naional de Date.
Dac în urma unei anchete efectuate de medici veterinari oficiali se poate stabili trasabilitatea, vor fi identificate i înregistrate în Baza Naional de Date cu înregistrarea tuturor evenimentelor suferite de respectivele animale, respectiv natere, identificare, înregistrare, micare.
Dac în urma unei anchete efectuate de medici veterinari oficiali nu se poate stabili trasabilitatea i se constat c acestea provin din zone de restricii pentru pesta porcin african, se aplic amenzi între 3.000 i 8.000 de lei, iar porcinele sunt ucise i neutralizate.
Fermieri din Asociaia Fora Fermierilor, gazdele unui reportaj tirile Pro TV despre criza forei de munc din agricultur , agrointeligenta.ro - 11 iulie 2021
Fermieri membri ai Asociaiei Fora Fermierilor, gazde pentru jurnalitii de la tirile Pro TV care au realizat un reportaj despre situaia forei de munc în agricultur i creterile salariale pe care agricultorii le-au fcut în ultimul an pentru a-i pstra angajaii.
Vicepreedinii Asociaiei Fora Fermierilor – Marian Anton (Giurgiu, 2.000 ha) i Daniel Radu (Ilfov, 1.300 ha) au discutat cu reporterii tirilor Pro TV despre salariile pe care le primesc la acest moment salariaii de baz din fermele lor. Analiza de ferme a coincis cu datele oficiale analizate de Bestjobs.ro care a artat c fermierii au fost obligai s majoreze salariile personalului specializat din exploataiile agricole.
V invitm s urmrii reportajul realizat de echipa tirile Pro TV dând click AICI – Criz de lucrtori în agricultur. Fermierii dau salarii i cu 46% mai mari. „800 de euro pentru un muncitor necalificat”
Marin Anton, Vicepreedinte Asociaia Fora Fermierilor
Daniel Radu, Vicepreedinte Asociaia Fora Fermierilor
Milan Kelo, Fermierul ndlcan: Orzul, o surpriz plcut. Grâul, cea mai pguboas cultur pentru noi , Nicoleta Dragomir , 11 iulie 2021
Fermierii ndlcani au intrat în plin la recoltatul pioaselor în ziua de 6 iulie dup ce, în prealabil, au fcut tot felul de teste în diferite parcele. În acest moment, peste 25 la sut din grâul i orzul membrilor cooperativei "Fermierul ndlcan" este în depozite.
În paralel a început i recoltatul la rapi, procentul fiind de 10% din suprafaa însmânat în toamn.
Grâul, pe minus în ultimii doi ani
Produciile la grâu sunt sub ateptrile din primvar, din cauza ultimei luni de secet pedologic din vestul rii. „Media estimat este la 7-8 tone la hectar, în condiiile în care cernoziomul din zona Ndlac nu priete culturii grâului. Pentru noi este cea mai pguboas cultur, dar o folosim pentru rotaie, în special pentru rapi”, ne spune Milan Kelo, preedintele Cooperativei Agricole Fermierul Ndlcan din judeul Arad.
Dup doi ani în care grâul a produs minusuri în ferme, cu producii sub 3-4 mii de kg care abia au acoperit arenda, agricultorii ndlcani s-au reorientat spre culturile de primvar.
 Orzul, cultura suprizelor plcute
În schimb, orzul a fost o surpriz plcut pentru membrii cooperativei, cu o medie de peste 8 tone la hectar. Rapia, aflat la începutul recoltrii, înregistreaz deocamdat 3,5-4 tone. “Este o producie bun, dar dac aveam mcar o ploaie consistent, sigur rotunjeam produciile”, explic Milan Kelo.
 Iepurii, inamicul nr. 1
Probleme i pierderi însemnate sunt i la floarea soarelui i la porumb, din cauza atacurilor masive ale iepurilor care s-au înmulit necontrolat în zon. Deja sunt muli fermieri care au întors culturile. i Tanymecus a dat iama în culturile de primvar, îns interveniile la timp au mai diminuat din pagube.
 “Avem nevoie de ap!”
Cu un sezon al extremelor termice, e greu de spus dac exist în acest an o cultur câtigtoare pentru Cooperativa “Fermierul ndlcan”. “Floarea soarelui ne place, rezist mult mai bine la temperaturile ridicate decât porumbul. Dar i costurile sunt pe msur, motiv pentru care s-ar putea ca de anul viitor s renunm la aceast cultur. Porumbul a avut din start un sezon prost, cu stres mare din cauza frigului. De la rsrire i pân la 8 frunze am avut temperaturi foarte sczute noaptea. Cât s-a putut, am mai ajutat cu foliare. Apoi, de la 8 frunze s-a înclzit brusc, nu am înregistrat decât rar precipitaii, cu maxim 10 litri, adic o udare superficial. Este i motivul pentru care cultura are maxim 1,5 metri în înlime. 50 la sut din suprafaa pe care o lucrm este cultivat cu porumb. 15 litri de ap ar revigora porumbul, în aceast faz”, expic preedintele cooperativei.
Capacitatea de depozitare este de 6.500 de tone, silozurile fiind construite pe fonduri europene, la limit ca dimensiune pentru nevoile cooperativei, dar un nou proiect de extindere cu 3.000 de tone a fost semnat recent. Noua capacitate de depozitare va permite organizaiei i efectuarea de prestri servicii de stocare a cerealelor, începând cu anul viitor.
Cooperativa "FERMIERUL NDLCAN" a fost înfiinat în decembrie 2015 i are în prezent 21 de membri, fermieri mici i mijlocii. Din cele 2100 de hectare pe care le lucreaz în total fermierii cooperatiti, în acest an agricol 400 de hectare au fost însmânate cu rapi, 450 cu grâu i 100 hectare sunt cu orz. Floarea soarelui este pe 200 de hectare, soia pe 40 iar porumbul, cultura preponderent, ocup o suprafa de 910 hectare. Un articol de NICOLETA DRAGOMIR
ANZ i Bela Vaida – calitate de pârâi într-un nou proces deschis de oieri! Roxana Dobre - 11 iulie 2021
ANZ – Agenia Naional pentru Zootehnie -, în centrul unui noi proces deschis de oieri. Dup ce Ordinul nr. 180/2020 a fost atacat în instan, o alt decizie a autoritii competente a fost contestat de o asociaie de cresctori de ovine. Este vorba despre decizia ANZ de a cere asociaiilor s inactiveze certificatele de origine la berbeci, care nu sunt actualizate conform Regulamentului 1012/2016.
Despre acest subiect Agrointeligena-AGROINTEL.RO a scris pe larg aici: ANZ a notificat asociaiile s inactiveze certificatele de origine ”neactualizate”
Asociaia Pstorul Criana din judeul Arad a chemat în instan atât ANZ cât i pe directorul instituiei, Bela Vaida.
Nicolae Cioranu (sursa foto: youtube.com, revistafermierului.ro)
”Noi am deschis un proces la Judectoria Timi pentru c Autoritatea competent, în spe Agenia Naional pentru Zootehnie (ANZ), condus de domnul director general Bela Vaida, ne-a trimis o notificare prin care dumnealui spune c noi trebuie s inactivm un numr de berbeci. Noi la aceast notificare, toate registrele în unanimitate am fcut o contestaie. Culmea ne gândeam c fiind dou documente care se contrazic, ne va chema cineva la masa dialogului. Nu s-a întâmplat aa ceva, nu s-a inut cont de contestaia noastr i ne-am trezit cu o adres c autoritatea competent va trece la controale i la sanciuni. i atunci ca s nu mai mergem în contradicie unii cu alii noi am fcut plângere în Instan ca s lmurim odat lucrurile”, ne-a precizat preedintele Asociaiei, Nicolae Cioranu, care este i vicepreedinte al Asociaiei Fora Fermierilor (AFF).
S-a invocat nerespectarea legislaiei
Nicolae Cioranu a mai subliniat c sptmâna aceasta a fost primul termen al procesului iar oierii ateapt decizia Instanei.
”Rmâne s vedem ce se hotrte de ctre Instan. Noi am invocat nerespectarea legislaiei i c nu suntem de acord s inactivm acei berbeci pentru car