CARTEA A UNSPREZECEA

Cam pe la prima veghe a nopgi, deqteptat de o spaimg nea~teptat5, v k u i o luming orbitoare : era luna plin5, a1 cgrei glob se ridica tocmai atunci din valurile m5rii. Noaptea cu tainele ei, tgcerea, singurgtatea, to- tul m?i imbia la meditage. Eu gtiam c5 luna, divinitate de prin rang, are o putere suverang qi cii prin $uterea ei conduce toate lucrurile din lumea asta, c5 nu numai animalele domestice gi dihiiniile sZlbatice, ci chiar $i lucrurile nehsaflefite su'fed tdivina influent5 a lulminii gi puterii ei, cg pe p h i n t , fn cer, in adincul apelor, corpurile insegi, cind se mHresc potrivit cu creqterile ei, cind se micqoreazg din respect pentru descregterile ei. $i fiindcz destinul, evident, acum s5turat de numeroa- sele qi cumplitele mele nenorociri, imi oferea, degi tir- ziu, o sperantg de salvare, voii sZi implor augusta ima- gine a zeitei pe care o aveam inaintea ochilor. Alun- gind indatg toropeala somnului, mP ridicai plin de vo- ioqia. Ca sg m5 purific intrai numaidecit in mare sii mii scald ' &mi afundai capul in valuri de gapte ori. pentru cH acest numsr, dupg divinul Pythagora, este foarte potrivit in special pentru ceremoniile religioase. -

Cei vechi kainte de a se ocupa cu lucruri privitoare la reli- do. se scgldau En mare sau fn rriuri. Romanii aveau chiar in temple ap5 lustral5 cu care se purificau.

I \ Apoi vesel qi voios am invocat ajutorul puternicei zeite

gi cu lacrimi in ochi i-am adresat urm5toarea rugs- ciune :

,,Regin5 a cerului, fie c5 e$ti binefZc5toarea Ceres, mama ~i n$sicocitoarea )grindor, care, bucuroas5 c5 ti-ai regzsit fiica, ai inviifat pe oameni sg inlocuiascg vechea ghind5, hrang s5lbatick prin alimente mai plri- cute, qi care locuiegti pe ogoarele de la Eleusis ; fie ci5 e ~ t i cereasca Venus, care din primele zile ale lumii ai unit, printr-o iubire innZscut5, sexele opuse, gi ai in- mulfit printr-o eternli fecunditate neamul omenesc, ado- rat5 scum iin sanctuarul d e la Paphos ; fie c& %ti divina Phoebe, care, prin ajutorul dat femeilor inszrcinate g i rodului lor, ai adus pe lume atitea popoare, cinstitg azi in mHretul templu din Efes ; fie cg egti temuta Proser- pina, cu urletele tale nocturne, care, sub intreita ta in- fztiqare ', tii in friu umbrele infuriate, care le inchizi in temnifele subterane gi r5tsce~ti prin dcplirtate pzduri sfinte, induplecats prin felurite jertfe $i inchingciuni ; o, tu, care cu palida-fi strzlucire luminezi toate zidurile, care cu umedele tale raze hr5ngti roditoarele seminte gi care inlocuind soarele dai o slab5 luming, sub orice nume, sub orice inf5li~are, cu orice slujbe sfinte mi-ar fi ing5duit s5 t e invoc, ajut5-m5 fn cumplita mea ne- norocire, intrireqte norocul meu care se clating, hiirg- zeqte-mi un momcnt do pncc $i odihng dupg incercgri atit de crude, indurntc pin5 In slirqit. Mi-ajung atitea suferinte, mi-ajung atitcn primejdii. Scapg-m5 de aceastg dezgustgtoare inf5ti~are clc patruped, inapoiaz5-m5 pri- virilor alor mei, reds-mi chipul lui Lucius. Sau dac5 vreo divinitate supiiratz m5 urmsregte cu neinduplecata ei minie, cel putin sz pot muri, dacg nu mi-e ingzduit s5 trgiesc I"

Proserpina era reprezentat5 sub forma unui cal, pentru a simboliza mersul lunii pe cer, sub aceea a unui cerb, pentru a ariita pe Diana, zeifa vingtorii pe p5mbt, ~i a unui ciine, pentru a ariita pe Proserpina, divinitatea Infemului, unde vegheazH Cerberul.

Dup5 aceasta ruggciune gi dups aceste lamentlri vrednice de mil& simtii c5 mintea mi se ingreuiazh dar somnul, din nou punind stgpinire pe mine in ace- lagi culcug, m5 dobori. Abia Pnchisesem ochii vi iat5 cii din mijlocul valurilor viid ridicindu-se o fat5 divin$ vrednicg de a impune respect chiar zeilor, apoi incetul cu incetul apsru un corp intreg, in toat5 str5lucirea lui, g i scuturind de pe ea apa mgrii, aceastg orbitoare divinitate se opri in fata mea. M5 voi sili s5 v5 descriu admirabila ei frumusete, dac5 totugi in shirgcia graiului omenesc voi g5si expresii indestulgtoare sau dac5 divi- nitatea insggi h i va da puterea de a vorbi ugor qi curg5tor. Mai intii avea un p5r des g i lung, care, pufin inelat g i impr5gtiat de o parte gi de alta a divinului ei git, ii flutura intr-o ugoarg gi grafioasg neorinduial5. In virful capului, avea o coroanz format5 d e tot felul de flori, iar in mijlocul fruntii o tZblit5 rotund5 in forma unei oglinzi, care aruncind o lurnin5 alb5 ariita cii era Luna. La dreapta g i la stinga, aceastg podoab5 era repnun5 de doug vipere incolgcite a1 c5ror cap se ridica in sus qi de spice de griu ce se clztinau deasupra frunpi. Rochia sa, din cea rnai fin5 pinz5 de in, era de diferite culori care se schimbau, trecind rind pe rind de la albul orbitor a1 crinului la galbenul gofranului gi la rogul aprins a1 trandafirului. Dar ceea ce-mi izbi cel rnai mult privirile a fost o mantie atit d e neagrg gi de lucitoare, incit te orbea cu htunecata-i str5lucire. Arun- . cat5 piezig in jurul ei, ii cobora de pe umgrul drept in partea sting5 a corpului, intocmai ca un scut. Unul dintre capete, cu mii d e cute artistic aranjate, ii atirna in jos g i se termina cu nigte mici noduri ca ciucurii, care se migcau in chipul cel rnai gravos. Pe tot chena- rul, ca g i pe fondul acestei mantii, scinteiau nenum5- rate stele, iar in mijlocul lor, o lung pling arunca o vie gi strjlucitoare lumin5. De asemenea, pe intregul che- nar a1 acestei mantii fZr5 pereche, se rnai vedea bro- dat5 qi o ghirladg care raprezenta rtot felul de fructe $i de flori. Pe ling% acestea, Zeita tinea in rniinile sale rnai

I multe simboluri foarte deosebite mele de altele : in

I dreapta avea un sistru de aram5, a c5mi lam5 subtire I qi fncovoiat5, in forma unui centiron, era smpunsi

de trei mici vergi de ofel, care scuturate de bratul s5u de trei ori in gir, dgdeau un sunet ascutit. Din mina sting5 ii atirna un mic vas in form5 de gondol5 ', pe toarta czruia, In partea cea rnai dinafar5 a ei, se ridica un Sarpe cu capul in sus vi cu gitul ertrem de umflat. Divinele sale picioare erau hc51tate cu sandale imple- tite din frunze de palmier, arborele biruintei.

Argtindu-mi-se fntr-o astfel d e splendoare g i rjspin- dind cele rnai alese parfumuri ale Arabiei, ea binevoi s5-mi spun5 urm5toarele cuvinte : ,,Iat5, Lucius, am venit mi~catg de rugzciunile tale. Eu sint Natura, mama tuturor lucrurilor, st5pina elementelor, izvorul g i ince- putul veacurilor, divinitatea cea rnai mare, regina ma- nilor, cea dintii dintre locuitorii cerului, tipul uniform a1 zeilor gi a1 zeitelor. Eu sint aceea care cirmuiesc dupg voia mea luminoasele in5ltimi ale cerului, vintu- rile sh5toase ale mgrii, jalnica t5cere a Infernului. Pu- tere unic5, sint sl5vit5 de intregul univers sub rnai multe forme, cu variate ceremonii religioase, cu mii de felurite nume. Frigienii, primii ngscu9 pe pgmint, m k numesc zeifa din Pasinunt $i mama zeiilor ; Atenienii autohtoni m5 numesc Minema CecropianZI ; Cyprienii, I

care plutesc pe valuri, Venus din Paphos ; Cretanii. iscusiti in aruncarea ssgetilar, Diana Dictyna ; Sicilie- nii, care vorbesc ltrei limbi 2, Proserpina Stygiang ; lo- cuitorii din Eleusis m5 numew Ce~es, strzvechea =if5 ; unii m5 numesc Junona, alpi Bellona ; unii Hecate, altii Nemesis Rhamnusia S. Dar aceia care sint (cei din-

' Egiptenii reprezentau pe Isis fn min5 cu un vas in form5 de gondolg sau de m i d luntre, pentru a argta cursul apdor si rnai ales rev5rsBrile Nilului.

* Lirnba lor nafionalg, apoi limba greats, introdus5 dupH a~ezgrile grece~ti in Sicilia, si limba lating, dupg ce au trecut sub dominafie romans.

Din Rhamnunt, un tfrg Pn nordul Atticei, celebm printr-un templu antic $i o statuie a zeitei Nemesis, zeita dreptgtii si a riizbungrii.

tii luminap d e razele divine ale Soarelui, cind incepe sg rgsarg, etiopienii, arii g i egiptenii cei puternici prin strgvechea lor gtiinfg, numai ei mi5 cinstesc cu slujbele sfinte g i inchingciunile ce mi se cuvin, numai ei m5 nu- mesc cu adevgratul meu nume de regina Isis. Eu vin la tine, migcat5 de nenorocirile tale, vin binevoitoare gi prielnicj. Sterge-ti a c w lacrimile, inceteaz5 de a te mai tingui, alungz tristetea, cgci in curind vrerea mea va face sZ strgluceasc2i pentru tine ziua mintuirii. Fii deci foarte atent la ceea ce-ti voi porunci.

Ziua care se va n a ~ t e din aceastg noapte, de cind exist5 lumea a fost inchinat5 cultului meu. In aceast5 zi, cind furtunile iemii se potolesc, cind valurile zbu- ciumatei mgri se linigtesc, cind in sfirgit marea devine navigabilg, preopi mei imi inchin5 o navg care n-a spintecat incg valurile miirii, voind sg arate astfel cZ pun comequl maritim sub ocrotirea mea. Aceast5 sgr- bgtoare va trebui s-o agtepp f5r5 nici o ingrijorare, lipsit de orice gPnduri profane, cZci, dupg indemnul meu, marele preot chiar in timpul &iretului alai va purta in mina dreaptg o coroan5 de trandafiri legat5 de sistrul s5u. A~adar, f&5 govZire, deschide-ti drum prin mulGme g i urmeazg voios gi cu incredere procesiu- nea mea. Te vei apropia fncet de preot, apoi, ca gi cum ai voi sg-i siirufi mba, vei smulge trandafirii cu buzele, ~i chiar i~ clipa aceea te vei vedea sc5pat de pielea acestui dezgust5tor animal, pe care-1 ur5sc de-atita timp. Sg nu-ti fie team5 cg vreuna din poruncile mele e greu de indeplinit, cgci chiar in aceast5 clip5 cind vin la tine g i m5 aflu in fata ta, eu argt preotului meu in vis ce mai r h i n e de fgcut gi-i dau indrumrrile de cuviintg. Din porunca mea, strinsele rinduri ale mul- timii se vor da la o parte dinaintea ta, gi in mijlocul acestei vesele ceremonii, in mijlocul acestui sZrb5toresc spectacol, nimeni nu se va uita cu scirb5 la hidoasa ta figurz, nimeni in fats neagteptatei tale metamorfoze nu-gi va ingiidui reflexiuni rgutgcioase g i nu se va gindi s5 te acuze. Dar mai inainte de toate, adu-ti aminte,

qi acest gind sg fie pe veci Intiptrit in adfncui inimii tale c5 mi-ai r b a s obligat pentru tot restul vievi, ping la ultima-ti suflare. Cgci nu e nedrept sg r5mii dator pentru toat5 viata ce mai ai de tr5it aceleia prin a cgrei bunstate ti-ai luat locul printre omeni. De altfel, tu vei trili fericit, vei trgi plin de glorie sub ocrotirea mea ; ~i cind, implinind anii destinului tgu, te vei cobori in Infern, chiar g i acolo, in aceastg emis- fer5 subterans, m5 vei vedea str5lucind in mijlocul noptii Acheronului ', st5pin5 absolutz peste cele mai retrase colfuri ale Styxului gi tu insufi locuitor a1 Cim- piilor Elysee, vei continua s5 adori f5r5 incetare pe protectoarea ta. Dar dac5, printr-o credinlz fierbinte, prin pkirea cu sfintenie a cultului meu gi printr-o ne- pinggrit5 castitate i p vei fi cigtigat bun5vointa mea, vei $ti c5 nurnai eu am puterea sg-fi prelungesc chiar viata peste limita hotgrit5 de destin."

Astfel se terming venerabilul oracol $i zeita atot- puternid pieri din ochii mei. Trezindu-m5 imediat din sornn, m5 sculai zzpgcit de spaim5 qi dc bucurie, gi tot numai o apg. Adinc migcat clc nparitin atit de clar5 a puternicei divinitgti, alergni s:'i 11.15 afund in mare gi, preocupat numai de suprcmclc: ei porunci gi sfaturi, mi le treceam rind pe rind pri11 minte. In curind, alun- gind desul intunc.ric nl noplii, soarele se ridicii ~i polei tot orizontul. Din tontc pGr\ilc, cu o grab5 religioasa qi cu adevilrat triumfnllr, o imcns5 multime umplu toate pietde p~iblice. In nf'arf lrlc 1)ucuria de care eram pH- truns, mi se p5rea c5 intrcngn fire e cuprinsg de o voio- gie atit de mare, incit sim\cam cum fericirea se pin- degte pin5 g i asupra animalclor, in jurul caselor ~i chiar in aer. In adevgr, inghetului din noaptea trecut5, im- potriva oricgrei agteptari, ii urmase o zi cald5 gi plil- cutii ; pgsgrile cintgtoare, inveselite de calda suflare a primgverii, d5deau concerte pl5cute si cu suavele lor melodii fermecau pe mama astrelor qi a veacurilor, pe

Un fluviu a1 Infernului.

stspina Pntregului univers. Arborii chiar, gi cei care se vor ingreuia de rod imbelpugat gi cei care se multu- mesc sZ dea numai umbr5 ~i sint neroditori, ren5gteau la suflarea austrului ~ i , imbr5,ckdu-se cu frunze noi, la cea mai u~oar5 miScare, produceau un guierat plzcnt. Vuietul asurzitor a1 furtunilor se potolise, clocotiraa furioasg a mgrii incetase gi valurile spiilau domol t5r- mul. In sfir~it cerul, curSlat de nori, devenise atit de pur ~i de luminos, incit te orbea cu propria lui strglu- cire.

Pe nesimGte primele p5r#i ale impuniitorului cortegiu incepurg s5 se pun5 in migcare, foarte frumos $i felurit costumate dup5 gustul g i dorintele fieczruia. Unul in- cins cu un centiron inchipuia un soldat. altul, imbrgcat cu o tog2 scurt$ inarmat cu o sabie incovoiat5 gi cu pari ascufifi, Enfiiliga un vin5tor. Un altul, in pantofi poleip, cu o rochie de m5tase $i cu tot felul de giu- vaericale prefioase, cu un p5r fals pe cap, cu mersul C

tiirZggnat, maimut5rea o femeie. Mai incolo, altul, cu gambele inf5~urate in jambiere, stra~nic inarmat cu scut, coif gi sabie, ai fi crezut c5 iese dintr-o areng de gladiatori. Precedat de fasce gi imbrgcat in purpurs,

I

unul parodia un magistrat, altul cu manta, baston, san- dale ~i cu o lung2 barb5 d e p p , infgfi~a un filozof. Unul cu felurite trestii unse cu clei inchipuia un p5sZ- , rar, altul, cu undifa, un pescar. Am vgzut g i o ursoaic5 imblinzitz plimbatg intr-un jet, giititg ca o doamn5 de neam mare, ~i o maimut5 cu o scufie brodatl pe cap, imbrgcatg intr-o fustg frigiang de culoarea ~ofranului, care tinind in ming o cup5 de aur, inf5tiqa pe p5storuI Ganymede ; in sfir~it, un msgar cu o pereche de aripi lipite in spinare, aliituri de care mergea un biitrin ne- putincios gi in biitaie de joc pe amindoi i-ai fi putut numi foarte bine : Pegasus ~i Bellerofon, atit erau de caraghio~i unul llng5 altul.

In mijlocul acestor vesele procesiuni ale poporului, care umpleau pretutindeni strkile, alaiul special a1 zeitei o d t o a r e se pusese h mi~care. Femei i m b r h t e

in rochii albe, incununate cu flori de prinGvar5 ~i pur- tind cu bucurie diferite atribute ale zeitei, acopereau cu flori, pe care le scoteau din sin, drumul pe unda inainta alaiul sfint. Altele aveau atirnate in spinare oglinzi strflucitoare, intoarse spre zei#& pentru ca ea sg poatii vedea supunerea g i respectul mulfimii ce ve- nea in urma ei '. Unele tineau in min5 piepteni de fildev gi, prin rnigcarea bratelor, prin indoirea degete- lor, se prefgceau cg piaptiinr ~i aranieaz5 p5rul reginei lor 2. In sfirvit, altele, v5rsind pic5tur5 cu picgturg dintr-un balsam prefios ~i plgcut gi din mii de alte par- fumuri, stropeau strf i le cu ele.

In afar5 d e acestea, o numeroasii m u l m e d e ambele sexe purta felinare, torte, lumingri ~i alte feluri de lu- mini, pentru a-gi face astfel favorabilii pe zeita astrelor cere~ti. Apoi simfonii delicioase, fluiere ~i flaute fzceau s5 r5sune cele mai dulci melodii. In urmg, venea un admirabil cor, format din cei mai distingi tineri imbr5- cafi in haine de sgrbgtoare, albe ca z5pada care, r5s- punzindu-~i unii altora, cintau un plgcut poem compus de un poet talentat, sub inspiratia binevoitoare a Muzelor, in care, din cind in cind, se repetau prelu- diile ce se cintau inainte de sacrificiile mai solemne. Printre ei erau $i flautivti consacrati mrelui Serapis 5 ,

care din flautul Ior tinut orizontal pe buze g i apropiat de urechea dreapts, cintau difcrite melodii obignuite in cultul ~i in templul nccstui zeu. In sfir~it se vedeau numero~i slujba~i care strigau mulemii sg lase drumul liber pentru sfintele iconne. Jn urn$ se revksau ca un puhoi multimile initiate in clivinele mistere : bgrbati gi

' Locul zeitei era fn miilocul procesiunii. Ea veclea direct prima parla a cortegiului, care o preceda, $i in oglinzile purtate in spate de credincioyii sgi partea care venea fn urmg. .

Sigur c5 aceastH miscare o f5ceau deasupra propriului lor p5r.

a La egipteni, Serapis, Apis gi Osiris erau o aceea~i divinitate ,I care hsuma pe tofi zeii, dup5 cum Isis insuma pe toate zeitele.

Serapis, pe care per.yii 1"1 adorau sub numele de Mithra, Soarele, era fiinta supremg.

t

femei, de orice conditie, de orice virstg, imbrgcati in halate lungi de in de o albime orbitoare. Femeile purtau un voal str5veziu peste p5rul lor parfumat, b5rba#ii aveau capul complet ras, foarte lucios in crgtet. Ei erau astrele terestre ale sublimei religii g i din sistrele lor de aram$ de argint sau chiar de aur scoteau un su- net clar g i melodios.

Preovi cultului, acei mari pontifi, imbrgcafi in veg- minte albe d e in, care le acopereau pieptul, strinse in talie g i coborind pin5 la cglciie, purtau atributele dis- tinctive ale celor mai puternice divinitsti. Primul din- tre ei finea o lamp% * ce-r5spindea o lumin3 foarte vie $i nu sean5na d e loc cu acelea care lwineaz5 sleara ospefele noastre : era o gondol5 de aur, care, din mij- locul ei unde era rnai larg5, arunca o flacgrli extrem de puternid. A1 doilea era imbrlicat la fel, dar tinea in miinile sale dou5 altare numite in mod ciudat ,,ajutoa- rele", din cauza providentei ajutgtoare a marii gi no- bilei zeite. Un a1 treilea mergea ridicind in aer o ra- mur5 de palmier cu frunzele din aur artistic lucrat, precum g i caduceul lui Mercur. A1 patrulea qnea in sus simbolul dreptgfii, Enf59gat printr-o minli sting5 cu palma deschis5, care de la natur% fiind rnai pupn iute, rnai puen indeminatic5 $i rnai puvn energic5, pare rnai potrivit5 decit dreapta ca s5 reprezinte dreptatea. Ace- lagi preot avea g i un mic vas de aur rotunjit in form3 Ida mamelti2, din care fgcea libtiuni dc lante. A1 cin- cilea purta o vintur5toare de aur, plinz de r h u r e l e din acela~i metal ; in sfir~it, un altul ducea o amfor5.

Indat5 dup3 acegtia veneau zeii care binevoiau s3 mearg5 pe picioare amenegti. Primul, oribil la vedere, era cmierd Cerulai si a1 Infernullui, cu fata cind Tntu- necat#, idnd striilucitoares. El \Evi in5!@ trufag caw-i

' La egipteni, lampa sau lumfnarea ma un simbol religios. 0 pnrtan Fn &n de doliu, din clipa cPnd Osiris se rztgcise.

Ca simbol a1 fecunditgfii naturii. Dup5 cum Esi fndeplinea func#iile En Infern, sau En Olimp.

E vorha de Anubis. divinitatea egipteans, adorat5 sub forma unui cfine.

de dine, fn d n a stfng3 tinea un caduceu gi cu dreapta agita o ramurg verde de palmier. Imediat dup5 el ve- nea o vac5 ridicatg pe picioarele dinapoi, emblem% a fertilitgvi inf59gind pe zeifa atoateproduciitoare. Era purtats pe umerii unuia din fericifii preofi care inainta gesticulind cu foc. Un altul ducaa cogul. in care erau inchise misterele gi care ascundeau tuturor privirilor tainele sublimei religii. Altul purta in sinul s5u prea fericit chipul vrednic de respect a1 atotputernicei divi- nit5G, chip care n-avea forma nici a unui patruped dmestic, nici a unei p?iGri, nici a unui animal sabatic, nici chiar a unui om. Dar printr-o ingenioas5 n5scocire. ei $tiuser% s5-1 facg venerabil prin chiar noutatea sa gi simbolul care-1 reprezenta era de altfel un indiciu inex- primabil a1 misterului ce trebuia s% fnvgluie aceast5 nobil5 religie. Inchipiti-v5 o mic5 urn5 din aur scin- teitor, sculptat5 cu cea rnai mare art5, cu fundul foarte rotund g i pe dinafar5 inc5rcat5 cu minunate ieroglife egiptene. Gura ei, putin halt$ se prelungea intr-o parte in form5 de cioc lung sau de g5ntulet, iar de cealaltZ parte era o toart5 anult arcuitk deaurpra czreia se ridica, incol5cindu-se, un garpe cu capul acoperit de solzi, cu gitul umflat g i cu spinarea v5rgatg.

Dm iatg c2 om ajutorului f5ggduit 'de puternica qi binevoitoarea zeit5 se apropie, destinul avea deci s5 se implineasc5. In adevsr, mnrele preot, care tinea in mii- nile sale mintuirea mea, fnainta Pmbr5cat a@ cum mi-1 descrisese oracolul divin, purtind in mina dreapt5 sis- trul zeitei q i o coroanr pentru mine, o coroan5 pe de- plin meritat$ jur pe Hercule, c5ci dup% atitea gi atit. de mari incerc5ri ce suferisem, dup5 atftea primejdii ce infruntasem, puteam, fn sfirgit, gratie celei rnai mari dintre zeite, s5 ies biruitor din lupta mea cu nemilosul Destin. Degi eram piitruns de o nea~teptatg bucurie, to-

' Se pare c5 prin aceastg urns, Pncilrcatii cu figuri ieroglifice, egiptenii au voit s?i arate revgrsgrile sau cregterile Nilului, pe care-1 socoteau binefiicgtorul lor. In tot cazul, aceast; urn5 e o foarte ciudatg imagine a unei divinitsti.

tugi nu m-am repezit ca un nebun, temindu-m5 bine- inteles ca ngvala neprevZzut5 a unui patruped s5 nu tulbure lini~tita ordine a procesiunii religioase. Inain- tai deci cu un pas grav gi lini~tit, intocmai ca un om, ~i strecurindu-m5 cu corpul piezig prin multimea care se d5dea la o parte din drumul meu, desigur sub inspi- ratia zeitei, m5 apropiai pe nesimfite. Dar pontiful, prevenit de oracolul din noaptea trecut5, dup5 cum mi-a fost uSor s-o recunosc, se opri deodat5, admirind cu ce preciziune totul se potrivea cu ordinele ce pri- mise, gi, intinzind mina el cel dintii, imi duse la gur5 c m a pe care o tinea. Atunci, trmurind de e m ~ e qi cu inima bgtindu-mi puternic, apucai cu 15comie aceast5 coroan5 in care str5luceau minunati trandafiri ~i o inghifii cu cea rnai mfare lgcomie.

Divina promisiune nu m s ingelase. h t r -o clip5 m5 v5zui sc5pat de hidoasa mea inf5fi~are de animal de rind. Mai intii imi ciizu p5rul acela aspru, apoi pielea I

cea groasH mi se subtie, pintecele umflat se micgoril, copitele luar5 forma picioarelor care se terming cu degete, miinile nu mi-au rnai fost picioare gi s-au ridicat I ' in sus pentru a-gi relua funcfiunile lor superioare, gitul cel lunc mi s-a scurtat, (fa@ $i capul mi s-au rotunjit, lungile-mi urechi ~ i - a u reluat micimea lor d e mai-nainte, dintii enormi ca nigte bolovani s-au micgorat ca acei

I?

ai omului, gi mai ales coada, care rnai inainte m5 fzcea s5 suf5r atit de mult, disp5ru f5r5 s5 lase nici o urmii. 'Multimea sbxcse uimit$ wdinc io~ i i proslZveau pu- terea atit de evident5 a divinitgtii, aceastg minune atit Be str%lucitg, cum se htPnVpn5 nunmi noaiptea in vis, t i u$urinfa cu care s-a sgdqi t anebmo&za, $i toti fnb-un singur glas, cu diniile ridicate spre cer, au adwmit nobila binefacere a zeitei. Eu, ins&, incremenit de spaimg pi ca g i cum sufletul meu n-ar fi putut cuprinde o bucurie atit d e neagteptat5 pi aga de mare, r5mhe- sem pironit locului fgrg s5 pot scoate o vorb5. Nu gtiam ce trebuia s5 spun rnai intii, cum s5-mi incep rnai bine vorbirea, nu gtiam ce vorbe ar fi de un rnai fericit

augur, acum cind imi revenise graiul, ^m sfirgit cu ce rugi trebuia s5 ar5t unei zeite aSa d e mari intreaga mea recunogtint&

Preotul insugi, degi era Tngtiintat d e zeit5 d e toate nenorocirile mele, d e la inceputul lor, r5mase totugi deopotrivg d e zguduit de aceast5 mare minune g i in curind, printr-un gest expresiv, f5cu semn s5 mi se dea un vegmint din pinzg de in, ca sti m5 acopgr, cgci din clipa cind p5r5sisem blestemata piele de mggar, strin- gindu-mi mereu picioarele g i incrucigindu-mi mereu ru- ginat miinile, m5 acopeream, atit cit ii era cu putinfg unui m dspuiat, cu acest v5ll natural. A b m i u n d din cortegiul credinciogilor, scotind repede prima hain5 de pe el, mi-o arunc5 cu indeminare pe umeri.

Lucrul acesta fgcut, mbarele preot, privindu-m5 adinc impresionat, dar cu o fat5 vesels gi plin5 de bun5vo- int5, imi vorbi in chipul urm5tor : ,,Dupii atit de multe $i felurite incerczri, dup5 atitea lovituri grele ale Soar- tei, dup5 toate ingrozitoarele furtuni care te-au aruncat inmace gi incolo, in sfirgit, Lucius, ai aiuns in portul odihnei si la altaml indurzrii. Nici nasterea ta, nici inalta-ti pozitie social5, nici chiar aceast5 tnv5t5turli prin care te distingi nu ti-au fost de nici un folos, d c i , pomind pe drumull alunecos a1 unei tinereti inflZc5rate $i arunchdu-te in plHcori nedemne de un om liber, ai pl5tit scump o curiozit:rtc fatalH. Dar in sfir~it, oarba soart$ urmiirincluite cu ccle rnai groaznice primeidii, te-a mndus, f8rZ sZ vren gi prin chiar excesul rsutiitii sale, la aceast5 sfint5 imicire. Duc5-se acum aiurea, s5qi dezlhtuie furia gi sH caute o alt5 victims pentru nemiloasa ei cmzime, clici aceia a c5ror viatr o ap5r5 puternica, zeitli, luindu-i in serviciul ssu, nu mai sint expu~i du~2noase lo r lovituri ale Soartei. Oare acei tilhari, acele fiare siilbatice, acea sclavie, acele drumu~i grele, intortocheate si vegnic bztute, acea zilnics team5 de moarte. in sfirsit, toate aceste necazuri, dus-au ele la enta urm6ritZ de o soarts neinduplecatil ? Nu ! Fiindc5 acum tu gti luat sub ocrotirea Soartei care vede,

divinitatea a czrei str5lucitme lumin5 lumineaz3 chiar pe ceilale zei. Ia, dwi, de aci inainte, o fafat5 rnai ve- sel5, rnai potrivitg cu a1bime.a veqmintului t5u, cji Enso- t q t e cu un pas triumfal alaiul zeitei care fe-a salvat. S5 vadli nelegiuitii, s5 vadH si sg recunoasc5 r5t5cirea lor. Priveascg-1 pe Lucius, care a scgpat de snferintele lui de rnai inainte, si care, bucurindu-se de ocrotirea marii Isis, Gi biruie propria lui suart5. Tomi, ca s5 Mi rnai in sigurantil si rnai bine apgrat, inroleaz5-te in sfinta noastrl insotire, a s cum noaptea trecut5 i#i cerea zeita s-o faci. Cmsaorbte de-acum inainte cultului re- 3igiei noastre si sufer5 de bun5voie iugul acestui sacer- dotiu, cgci numai cPnd vei fi inceput s?i slujgti zeitei, vei simti rnai mult farmeoul Itbertgtii tale."

Astfel vmbi cucernicul pontif, qi gifiind si obusit de inspiratie, t5cu. Indat5, amestedndu-m5 *k multimea credinciosilor, urmai cortegiul sfint. Dar m a obsenrat si uecunoscut de tot orwul. Fiecare mg ar5ta cu degetul cji cu semne f5cute din cap, toat2 lumea vorbea de mine. ,,IatS-1 pe acda, se spunea, c h i a augusta si abtpu- ternica zeit5 i-a redat astgzi infgtiwrea de om. Fericit desigur, de trei ori fericit muritor, care prin inmen@ $i curgtia vietii lui de m i inainte a meritat de la cer o ocrotire asa de strZlucit5, in& ~en%cut, ca s5 zic a p , a fost nvmaidecit consacrat ca slujitor a1 sfintei re- ligii."

In miilocul acestor convorbiri si a1 voioaselor g i zgo- motoaselor ceremonii. avropiindu-ne pe nesimete de t5rmul mgrii, aiunserh chiar in Iocul unde petrecusem noaptea precedent5 sub inf5tiwrea mea de m5gar. Acolo, indat5 ce imaginile zeilor au fost agezatcu dup5 datin$ marde preot se apropie de o navg doarte ar- tistic construit5 si de iur imoTefur impestri@tS cu mi- nunate picturi egiptene, o purific5 dupii rinduiala sfin25 cu o tort5 a~rins5 cu un ou si cu pucioasg, $i, rostind cu neprihgnita lui gur5 cele rnai solemne rugiiciuni, ii dzdu un nume si o inching zeitei. Pe pinza alb5 a acestei fericite cor5bii se ar2t.a in cuvinte brodate cH era un dar oferit pentru prielnica navigatie a noilor transporturi.

,1 1

Numaidecit se in5ltli catargul, care era un pin intreg, bine uotuniit, halt si str5lucitor, cu o platform5 deosebit de frurnoasg in iurul lui ; pupa, incovoiatg ca un gh de lebZid5 si hibr5catg in foi subtiri de aur, scinteia, si tdpa wr3biei. fn intregime lucrat5 din lemn de 15mii perfect lustmit, era de o frumusete sclipitoare. In cudnd, toti cei de fa#& aEEt ,profani cit qi initiati, aduserg pe fntrecute vinturgtori incHcate cu aromate si cu alte ofrande de tot felul si cu un fel de fierturg, din lapte si d&5, fgcurg libaeuni pe valuri, ping in momentul cind vasul inclircat cu nenum5rate daruri gi fericite princzase, &u desprins din otgoanele care-l tineau legat de ancol5, si mul#umit5 unui vint linistir cji prielnic, aiunse in largul m z i . $i c h d abia se rnai vedea in zare ca un punct nedeslusit, purt2itorii obiectelor sfinte, hc5rcindu-se din nou cu emblemde pe care le aduse- serL f5cur5 v o i d calea intmrs5 spra templu cu acelasi

I strjlucit ceremonial ca si la sosire. fndatg ce aiunsar5m la templu, rnarele preot, cei care

purtau imaginile sfinte si vechii inif$tti in venerabilele mistere, intra~g fn sanctuarul zeitei ~i depuser5, dup5 rinduialg, aceste chipuri care pHeau ci5 respirg. Apoi unul dintre ei, pe care toti i1 numeau Scribul, stind in picioare .in fata usii, chem5, ca la o adunare, tagina

'I? pastoforilor I, c k i a$a se nume~te acest sfint colegiu, apoi, urcindu-se intr-un amvon Enalt, citi dintr-o carte, cu glas tare, rugiiciuni pcntru m5riZul hpzrat, pentru senat, pentru cavaleri, pcntru Pntreg poporul roman,

, pemtru navigaee, pentru cei ce r5tScesc pe mare, pen- tru fericirea tuturor celor ce alc5tuiesc imperiul omenirii noastre, si terming, rostind in grececjte formula obis- nuit5 : ,,Normdele s5 se retrag5". Aceste cuvinte in- semnau c5 sacrificiul era primit, dupg cum o dovedi multimea credinciosilor care imediat au izbuynit in strig5te de bucurie. Dupg aceea, cetgtenii, nespus de

Erau preov egipteni numiti astfel pentru c5 purtau chipurile zeitei Isis $i ale altor zei, in n i ~ t e racle sau bisericute (in gre- c e ~ t e pastos).

fericiti, aducind ramuri verzi de m%lin, m a g i de roz- marin si colonite de flori, l e a u depus inaintea unei statui de arnint a zeitei, care era a~ezatg pe o estrad5, si, dupg c e i s b t a r 5 picimrdle, s-au retras la casele lor. Cu toate acestea, pe mine nu m5 l%a inima s% mg de- piirtez de locul acela nici cit Iatd unei unghii, vi cu privirile atintite pe chipul zeitei m?i ~ indeam la neno- rocirile mele trecute.

Dar inaripata Faim8, fgr5 sz-si fi incetinit o clip8 u~orul ei zbor, trimbitase de pretutindeni, in patria mea, atit ibinefacerea wadnic5 d e slavg a zeitei cit ~i nemai- pomenitul meu noroc. h curind, prietenii mei, s e ~ t o r i i si rudele c d e mai apropiate, piirZsiu~d doliul pe care-1 luaserg din cauza falsului zvon a1 m u i i mele; plini de o neasteptatg bucurie, venirg in grabii incglrcati cu dife- rite daruri, ca s5 se Pncredinteze de miraculoasa-mi inviere si d e intoarcerea mea din In&ern. Eu insumi incintat de sosirea lor, pe care nu mai n5d6jduiam sg-i vgd, am fost nespus de impresionat, ei cu drept cuvint, de dragostea cu care-mi oifmeau atitea lucruri, ciici ei avuswer5 grijg 66-mi aduc6 (din be19ug tot ce-mi trebuia pentru a face fat5 traiului ~i cheltuielilor mele.

Dup5 ce am voidbit cu ei potrivit cu situatia ce fie- care avea ips ling2 mine g i le-am povestit trecutele-mi nmorociri $i bucuria prezentg, m5 intorsei din nou lin fata atit d e pl5cutH mie a zeitei. Inchiriai o camerg in preajma templului +mi stabilii vremelnic awlo penaiji. Asistam la sluihle sfinte ce nu se oficiau h c 5 in public, t r b m in nedespjrtita tovgrz~ie a preo#ilor $i eram un fervent adorator a1 lnarii zeite, de care nu m8 dezli- peam. Nu era o singm6 nmpte, o singur5 clip% de dihn?i in care s5 fiu Iipsit de aparitia si de indemnurile sale. Ea isi argtase vointa de rnai multe on, vi cum mam de multii vreme destinat cultului ei, imi poruncea ca cel putin acum sii mg initiez. Dar eu, desi o doream din toat5 pu te ra vointei mele, totusi eram retinut de o team5 religioas5, cgci imi d5deam seama, dup6 o adinc5 chibzuire, cit e de grea disciplina preotiei si p8strarea castitiitii, si stiam cu cit5 prudent; si b6gare de seams

trebuie sg fii in miilocul nesfirsitelor primejdii la care esti expus in viatg. Gindindu-m5 nehcetat in mine la aceste Iucruri, nu $tiu cum se fgcea c6, cu toat5 i,vna mea fierbinte. aminam rnereu.

h t r -o noapte, mi s-a piirut c6 v5d in vis pe marele prwt oferidu-mi diferite luci-uri ,pe care le purta in sin. Intrebindu-1 ce avea acolo, imi rkpunse c5 totul mi-a fost himis din Thesalia, si mai mult, cg tot de amlo a sosit un servitor a1 meu, n m i t Albul. La dev- teptare, imi rfr5mint.i mintea foarte multii vreme, ca 6% ghicesc ce putea s6-mi prevestea6cii aceas25 arstare, cu atit mai mult cu cit eram sigur cii n-am avut nici- odat8 un servitor cu acest nume. Totu~i, oricare ar fi fost intelesul profetic a1 visului meu, eram convins c5 lucrurile oferite Snsemnau in tot w u l un cILstig sigur. Astfel, foarte nelinistit, dar totdeodatg stgpinit d e bucu- ria pe care ti-o dg speranb unui fericit benetficiu, asteptam deschiderea temolului, ca Tn fiecare dimineat& In sfirgit, tr5gindu-se la direapta si la stinga albele per- d d e care acopereau augustul chip a1 zeitei, am inpe- nuncheat in fata ei cu umile ruggciuni. Marele preot umbla din altar in altar. oficiind serviciul divin cu obis- nuitele ruggciuni, si dintr-un anumit vas de libatiuni vgrsa o ap5 pe care o luase dintr-un izvor seoret. In sfiqit, dup5 indeplinirea acestui ceremonial, cu toate formele cuvenite. crcdincio~ii s-au pus in miscare, si, anuntind ~ r i m a or3 a zilci. au salutat-o cu matinale Pnchiniiciuni. Chiar Pn acest momont, pe neavteptate, a sasit din patria mea servitorul pe care-1 1I8asem acolo, cind nenorocita gre~ealz a Fotidei m5 mhdise sg port c g ~ k t r u . I1 recunoscui SndatrI atit pe el, cit $i calul meu. pe w e mi-1 aducea. Anirnalul trecuse din mini5 in mh6. dar recunoscindu-1 dupg semnul p e care-1 avea in spinare, putuse sg-1 r5scumpere. Eu mam cum nu se poate mai uluit de precizia cu care se adeverea visul meu, crIci in afar5 de indeplinirea unei f5g5duieli d u - &toare d e cistie: prin numirea muia dintre smitorii mei, numit Albul, ^mi prezisese vi inapoierea calului meu. m e in adevgr era alb.

~ d i n c im~resionat de toate acestea, din nou incepui s5 frecventez cu zel sluibele ce se oficiau intru shva zeitei, pe deplin convins c5 binefacerile prezente sint o chez5sie pentru viitoarele mele speirante, qi, din acest moment. dorinta mea de a primi h a u l sfint spori din zi in zi mai muilt. M5 duceam foarte des la marele preot, si, cu c d e mai st5ruitoare rugiiciuni, Pi ceream s5 m5 initieze, in sfirsit, in tainele noptii sfinte. Dar el, per- son4 igrav de altfel $i renumit prin aleasa grijg cu care piistra rinduielile unei religii atit de curate l, m3 primea cu blindetea si bun5tatea unui tat5 care infri- neazg la copiii s5i darintele aprinse si prea timpurii, $i, opunind st2ruintelor mele amhHile sale, b i potolea nelinistea din suflet prin vmbele lui pline de usurare si d2t5toare de sperantg. El *mi spunea c5 zeita, prin- tr-un semn de incuviinwre, ar5ta ziua cind fiecare . trebuia s5 fie initiat, c& in inalta-i intelepciune, ea ingrijea de alegaea preotului ce trebuia s5 s5virgeasc5 sluibele religioase, c5, in sfirgit, tot ea dixa pin5 qi cheltuielile necessre oeremoniei.

El era de pZrere sii agteptgm poruncile zeitei cu o cucernicg r5bdare. c5ci eu trebuia mai ales s5 mH fe- resc de grabii si de nesupunere, adic5 s5 nu p5cStuiesc printr-un prea mare zel, cind nu sint chemat, si prin nep5sxe. cind voi fi chemat. De altfel, spunea el, nu e nici unul din preotii mei care s5-si f i pierdut mintea sau, m i mult, care s5 fie atit de hot513 s5 moar5, incit, f5rii un ordin special a1 Stiipinei, s5 indr5zneascZ s5 facii o initiere neohibzuitii si nelegiuitg, care i-ar atrage pedeapsa cu moartea. In adevgr, cheile I n f m u - lui $i acelea ale mintuirii sint in mPinile zeitei $i fns5si initierea in misterele ei echivaleazii cu o moarte de bmiivoie si cu o viat5 care nu mai atirn5 decit de bunul ei plac. De obicei, ea alege ca slujitmi ai s5i pe cei ajunsi la cap5tul vietji si agezati tocmai la hotarul dintre cele douii lumi. pentru c5 numai lor le poate

' Castitatea avea o foarte mare importants, cel putin Fn apa- rents, in toate rbduielile cultului Isidei.

278

incredinta f&-Z team; marile secrete ale cultului $i prin providenta sa ii recheamg oarecum la viat5 $i le d5 un nou iprilej de mintuire1. Prin urmare qi eu trebuia sii e t e p t porunca cereasc5, d g i printr-o clarl $i evident5 fav0ar.e a marii zeite, incii de mu125 vreme fusesm 'chemat ~i desemnat pentru preafericitul sacerdotiu ; si, din aceast5 zi, trebuia s5 m5 abtin, ca gi ceilalti ini- tiati, de la orice hranz profang si aepermis5, pentru a m5 apropia cu mai multii evlavie de misterele acestei prmurate $i inalte religii. Pontiiful vorbise ; vi ne- uiibdarea rnea nu-mi putea birui vointa de a-i da ascul- tare : plin d e zel, supus $i p5strind (E t5cere des5vIf~it5, asistam regulat, in diecare zi, la oficierea serviciului divin.

Bun5tatea puternicei zeite nu-mi insel5 speranw ~i ea m5 ~scuti de chinurile unei fndelungate Pntirzieri. Prin- tr-o poruncg tot atit de clm5 pe cit era de ?ntunecoas5 noaptea in care o primii, ea m5 anunt5 l k w i t c5 a sosit in sfirsit ziua atit de dorit5 de mine in care doriata mea cea m i arzztcrare avea sli se realizeze. De asemenea. ea hot513 ce cheltuieli trebuia s5 fac oentru inieere, si a'lese pentru s5virsirea ceremoniei pe h u $ i Mithra, marele ei preot, deoarece, dup5 cum spunea oracalul, el era leaat cle mine prin simlpatia reciproc5 a celor dou5 stele ale noastre.

Reinsufletit do accste binevoitoare p o m c i si rindu- ieli ale nobilei zeite, m3 trezii din somn inainte de a se fi lurninat bine de zia5 si p h i Pn toat5 graba spre locuin#a preotului. 11 ghii tocmai in momentul cind i e ~ e a din carner5. si, salutindu-11. m5 preg5team cu mai mwlt curai ca niciodat5 s k i cer s5 m5 inieeze, ca si cum as fi avut un drept cistigat. Dar. indatg ce el m5 zsri, mi-o lu5 inainte si-mi spuse : ,,0 ! dragul meu Lucius, ce fericire. ce mare noroc ai tu ! Voinw augustei noastre zei#e iti este favorabil5 : aa te-a socotit vrednic de o atit de inalt5 chema~e. Ei bine, zise el, de ce tocmai

' Aoeastii re?nviere cu totul spiritual2 este o dogm5 care se reggsegte gi Pn cregtinism.

acum stai linigtit, de ce-ai r h pironit locului ? Iat5 ziua mult dorit5. necontenit chemat5 in rug5ciunile tale, ziua in mre, din ?nalta poruncti a zeitei cu mii de nume, aceste miini ale mele te vor iniw 4n cele na i sfinte $i mai adinci taine d e culW1ui nostru." Apoi, punindu-mi be umtir mina sa dreapt$ preabinevoitorul btitrin m5 conduse hdat5 la ;podle impozantului templu. Dup5 ce, potrivit obisnuitei datini, oficie slujba deschiderii usilar ~i s5virsi sacrificiul dimineGi, scoase din hndul sanctuarului niste ckt i scrise cu litere necunoscutel care ?n mod prescutat reprezentau fomule sfinte. Unele erau figurate prin tot felul de animale, agtele prin dese- nuri inghesuite si indlcite, dintre carre unele erau in form5 de nod. altde in Eorm5 de roat5 si altele ass menea lcinceilor de vit5, a1 c5ror Snteles r5ntinea ascuns auriozittifji profanilor. El imi citi din aceste c5ei ce preggtiri trebuia s5 fac neaptirat pentru initjerea mea. Numaidecit, atit eu personal cit si prin amicii mei, am cump&at din Msug tot ce trebuia.

Sosind momentul, dup5 cum spun- preotul, d m5 canduse, linsotit d e sacrul colegiu, la baia care se afla nu ~departe de -1u. hda.t5 ce am intrat a n alp& dup5 datinti, marele 'preot. invocind bm5voin#a divin5 m5 purific5 stropindu-m5 cu o ap5 sfinQtitL Trecusw5 pri- mele dou5 p5rti ale zilei, cind el m?i aduse din nou in templu si m5 wez5 chiar la picioa~ele zeitei. lmi dtidu Yn secret unde pov5fpieli, pe care graiul omenesc nu le mate destzinui, si ?mi pomnci cu glas tare inaintea fntregii asistente sg mti abtin zece zile in sir de la orice pl5cere a mesei, s5 nu mbinc nimic ce a avut vial5 si s5 nu beau vin. Ptizind aceste porunci, potrivit datinei,

Erau ieroglife de care se serveau egiptenii pentru a artita principalele dogrne ale religiei, ale sfintei morale $i ale poll- ticii. Ele serveau nu numai pentru ctirtile sfinte, ci erau s8pate pe pietre, pe obeliscud sau pe piramide. Fiecare s&nn ariita un cuvht $i uneori avea un Entreg Pnteles. Un bun rege era ar5- tat printr-o albin5, cursul anului $i schimbtirile sale, printr-un Sarpe care mi~ca din coadg, iuteala, printr-un uliu.

I cu o exaatitate vrednicg de tot respactul, fn sPm~it sosi ziua hotihitti rpentiu *mrplinirea fSg5duielilor divine. Soa- ~ rde tocrnai cobora la orizont si din nou aducea seara, cind din toate ptirtile se rev5rs5 o numeroas5 multime

I si, dup5 uzul antic a1 religiei, fiecare Pmi aducea cite un deosebit dar. Ahnci marele preot, PndepWind pe toe prafanii, m5 lug de min5 si, Snfaurat cum eram Pntr-un cearsaf din phz5 de in neingbit5, m5 conduse in sanctuarul templului.

Poate tu, cititor cwios, m5 vei intreba, cu oarecare in~;~rijorare, ce s-a spus, ca s-a f5cut dup5 aceea. A$ spune, dac5 mi-ar fi permis s-o spun, ai afla dac5 ti-ar fi ing5duit sti asculti. Dar ar fi o crimti deopotriv5 de mare si ventru ureohile $i pentru llimba care s-ar face vinovate de o indiscretie si de o curimitate atit de in- dr;izneat& Totusi, vkizindu-te chinuit poate de-o pioas5 doaint.5, nu te voi l b a intr-o prea lung5 agteptare. As- cult5 deci si crede. c5ci eu spun adev5rul. Am atins hotarele mortii, am c5lcat pragul Proserpinei ~i de acolo m-am ?ntms. trecind prin toate elementele. In mijlocul noptii, am v5zut soarele strHlucind cu o luminti orbitoare, m-am apropiat de zeii Infernului $i de zeii cmului, i-am v b t la fatti si i-am adorat de aproape. Iat5, #i-am spus lucruri pe care, desi le-ai auzit, q t i totu~i osindit s5 nu le intdegi.

Aoum am povestesc n u m i ceea ea, f5r5 sacri- legiu, rpoate fi revelat mintilor profane. $i iarzsi se f5cu dimineatti. Dupii ce se terminair5 ceremoniile inaintai hbrgcat in dou5sprezece stolet2 slacerdotale. vegmlnt destul de mistic, e adeviirat, dar despre care nici o lege nu m5 impiedic5 a vorbi, dat fiind cti in ace1 moment am fost v b t astfel imbrticat de foarte multi dintre cei prezenti. & adevtir, primisem ordinul s5 stau in mijlocul templului, urcat pe o esbrad5 de lemn, asezatti inaintea

' Aluzii la cele douHsprezece semne ale zodiacului prin care, fn fiecare lung. trecea Isis sau Larsa.

VevtmPnt a1 preotjlor Isidei.

statuii zeitei. Eram ^mbr5cat intr-un splendid vesmint din cea mai fin5 pin25 de in, Impodobit cu frumoase flori pictate, si, de pe urn&, imi atirna pe spate, pin5 la cdciie o pretiws5 hlamid5. Din orice parte m-ai fi privit, eram impodobit cu figuri de animale zugr5vite in tot lfelul de cu'lori. Ici erau balauni d e India, colo grifoni hiperboreeni, anirnale dintr-o altg lume, cu patru picioare si aripi, ca zbur5toarele. Preotii dau acestui ultirn vesmint nurnele de st015 dimpic5 l. & mina dreapt5 tineam o tort5 aprins5, pe cap avearn o fru- maas5 coroan5 de palmier, ale c k e i frunze se h a t a u ca niste raze in i d capului meu. Tr5gindu-se per- deaua care m5 ascundea privirilor, deodat5, astfd im- podobit asemenea soarelui, aphui ca o admibat5 statuie, asupra c5reia mu'ltimea Psi atinti imediat privirile-i uimite. Dup5 aceea, am serbat fwicita zi a rena~terii mele printr-un str5lucit si vesel banchet. Ace1-i cere- monii se repetar5 timp de trei zile, urmate de prinzul reliaios, adaosuri indispen~abile ale initierii. Am mai r h acolo citeva zile, numai spre a m5 bucura de nespusa pl5cere de a contempla statuia zeitei, c&eia ii eram pe veci obligat pentru binefacerea sa mi presus de orice rbplat5. & sfirgit, ascultind. de pruncile ei, d u p j ce i-am pljtit umilul meu tribut de recunostint5, desigur nu intreg, ci dup5 puterile mele, m,? pregiitii de Intoarcere acasz, dup5 o lips5 atit de indelungatg. Dar mi-a venit foarte pm sH mH despart de ea. Atunci, amncindu-mz la picioarele ei, i le gtersei cu fa#a vreme indelungatZ, si, cu lacrimi in ochi si cu suspine, care in fiecare clip5 imi intrerupeau cuvintele, ii adresai aceat5 smerit5 ma5ciune.

,,Sfintg zeitj, venic neobosit5 pentru mintuirea nea- mului omenesc. htotdeauna near Zit de genmoas 5 pentru ocrotirea muritorilor, tu ai pentru nenorociti si intristati o dulce iubire de mam& Nu trece o zi, o noapte, nici

1 Pentru cg era fntiebuintat~i la cerernoniile lui Jupiter Olim- picul.

chiar o singm-5 clip5 care s,? r h i n 5 nesemnalat5 prin v r e m din binefacerile tale, f k 5 ca tu s5 aperi oamenii pe p5mint ~i pe mare, f5r5 s5 indepwezi de ei huzunile vietii, intinzindu-le o min5 salvatoare. Cu r n A h ta in- drepti chiar urzeala cu neputintii de descurcat a Desti- nului, potalgti furtunile Soartei. indep5rtezi influentele v5tk5toare ale constelatiilor. Zeii din Olirnp te cinstesc, iar cei din Infern te ~espect5, tu dai vniversului mi$- carea sa d e rotatie, soarelui lumina sa, tu cirmuiegti lumea si calci ?n piciorlre Tartarul. Armonia corpurilor cere-~ti, revenirea anotimpurilor, veselia zeilor, docilita- tea elementelor. totul e opera ta. La llzn semn a1 tgu, sufl5 vhturile, norii se adun5, semintele ^Incoltesc, mumrii apar. Maiestatea ta umple de o sfintiii hfiorare si p5siirile care zboar5 in aer, $i fiarele care r5t5cesc in munti, si seqii care se ascund sub p h i i t , gi monstrii care inoats in ocean. Dar, vai ! pentru sl5virea laudelor tale, e ,prea slab talentul rneu $i pentru a-ti oferi sacri- ficii demne, avmea mea e prea neinsemnat,?. Nici shbul meu alas, nici o rnie de guri si tot atitea limbi, nici un etern si nesecat izvor de cuvinte n-ar putea s5 exprime sentimentele rn care mi le inspir5 mZre#ia ta. M5 voi muiltumi deci s2 fac sinmrul lucru cu putints unui om credincios dar s&ac : voi piistra adinc intipHit in inima mea cerescul t5u chip ~i-1 voi avea vqnic prezent ln ghdul rneu."

Astfel m5 rugai atotputernicei zeite, apoi, l^mbriiti$ind cu dragoste pe marele preot Mithras. de-aci hainte tatgl meu, ajmZsei multZ vreme atirnat de gitul lui, si, acoperlndu-1 cu s5rutZri. ii ceream iertare c5 nu putearn s,?-1 rSspl5tesc cum se cuvine pentru nesfir~itele lui binefaceri. In sfirsit, dugs ce-i mul#umii de mii de ori. !mi luai rjmas bun si pornii direct spre larii pikin~lor mei 1, dups o lips% atit de inde1uncl;atg. Dar dupZi citeva zile petrecute acas5. sub 'inspiratia puternicei zeite, fmi strinsei r e l ~ d e bagaiele, si iinbarcindu-mZi. luai drumul

' Spre Madaura, ora~ul unde se nzscuse $i unde locuia.

spre Roma. Avind norocul s5 sufle un vint favorabil. aiunsei foarte repede la Ostia. ~i de acolo. zburind in- tr-un car usor, h i f5cui intrarea in cetatea sfintiil, seara. in aiunul iaelor lui decembrie. Din acea clip5, principala mea grijii a fost s5 m5 rog zilnic puternicei regine Isis, care la Roma e adorat5 cu un foarte ma~re respect sub numele d e zeib Cbpulu i *, din cauza locu- lui unde e ridicat templul s5u. Devenii unul din zelosii ei adoratori si cu toate c5 eram nou venit in acest templu, nu mai eram un str5in in sfinta religie.

Soarele. strgbgttnd cercul zodiacului, isi incheiase revolutia lui anud5, cind somnul imi fu incZ o datii intrerupt de aparitia binef5c5toarei zeite care veghea asupra mea: ea imi vorbi d e o nou5 initiere, de coi cerernonii religioase. Eram foarte mirat sii v5d ce pre- giitea, ce prorociri avea sH-mi mai anunte, $i cum nu era s5 fiu. cind eu imi inchipuiam c5 initierea me3 era de mult terminat5 ! Dar, ciiutind s5-mi explic, atit dupii priceperea anea, ci2 $i dup5 luminile preotilor pioasa nedumerire si nelinigte care m5 cuprinsese, am aflat lucru intr-adevtir nou si cu totul surprinzgtor, cg in realitate s h t initiat numai in misterole zeitei, ~i cZ mai akninea s5 fiu introdus si in acelea ale marelui zeu. atotputernicul tat5 a1 zeilor, invincibilul Osiris ; cti cu toate Yeg5turile strinse, cu toat5 unitatea chiar a celor dou5 divinit5ti si a celm d m 5 culte, era o foarte mare deosebire intre fiecare din aceste initimi, c5, in sfirgit. trebuia sg mg recunosc chernat a sluii si pe acest mare zeu. De altfel, in curind avui certitudinea acestui lucru, f i indd in noaptea urm5toare v5zui in vis pe unul dintre preoti imbrscat intr-un vqmint d e in, care, purtind tir- suri, frunze d e ieder5 si unele obiecte ce nu trebuie pomenite, le d e ~ u s e chiar En camera mea ; apoi, ocupind scaunul unde sedeam e a de obicei, imi comunic5 ordinul de a preggti ospZituJ, care trebuiia s5 aib5 loc inainte de

' Numitg astfel Dentru cg la Roma erau brimite si ~roteiate . . , toate religiile.

E vorba de cfmpul lui Marte.

admiteliea mea In aceast3 mare eredintf. Si evident, a sHmi dea posbilitatea de a-1 recunoaste dup5 vreun sernn, mi-ariit5 cii schiopgta q o r din piciorul sting, a1 ciirui c5lcii era putin sucit in5untru.

0 astfel de manifestare a vointei divine imi risipi orics umbrii d e indoial5 si numaidecit, dup5 ce adresai zeitei rug5ciunile mde d e dimineat& cu cea mai mare grij$ ciiutai sH v5d care dintre toti preotii mergea la fel cu acela din visul mm. $i nu-mi trebui mult tirnp ca s5-1 ggsesc, c5ci printre pastofori zki i indat5 pe unul, care. in afar5 de indiciul piciorului, semzna exact la sta- tur5 si inf5tiw-e cu aparitia rnea noctm5, despre care am aflat mai tirziu cg se numea Asinius Marcellus, nume care nu se potrivea de loc cu revenirea mea la chipul menem. MH dusei la d f&Fi intirziere, si era in afar5 de orice indoialii c5 stia mai dinainte ce aveam s5,i spun, c5ci inc5 de mult, 'printr-o instiintare la fel cu a mea, fusese ales de zeitg pentm s5viviqirea iniemii mele. In adevgr, in noaptea precedent5 el visase c5, in momentul cind impletea coroane lpentru marele Osiris, auzise chiar din gura cu care acesta dicteazii f i e c h i a destinul s5u, c b i va trimite un locuitor din Madaura, dar absolut sgrac, pe care trebuia sg-1 initieze bda t5 in misterele sale, si c 5 prin prwidenta sa, se rezerv2 neofitului o mare glorie literarg si oficiantului un insemnat ci$tig.

Destinat astfel initierii, cu toat5 dorinta mea, d aminam mmeu numai din caum lipsei de ibani, c5ci cheltuielile facute cu c515toria mea aproape imi ruinaserg m i d pa- trimoniu. iar la Roma cheltuielile inieerii mau cu mult mai numeroase si mai mari decit in provincia d e unde veneam. AceastH sgr5cie m5 punea in situatia cea rnai grea, ~ i , dup5 cum spune un vechi proverb, eram intre ciocan si nicoval5 l. Cu toate acestea, zeul nu inceta de a rng zori, si, tot indemnhdu-rn5 ~i chiar poruncindu-mi,

In text : fntre piat18 $i altar. Proverbul a riimas de la sacri- ficiile aduse zeilor, cind preotul ucidea victima, la piciorul sltarului, lovind cu o piatrg.

rns puse intr-o mare incurc2iturii. In sfigit, imi vindui hainele si oricit de putine si de sH5c5cioase erau, scosei s u m cemi trebuia, csci mi se trimisese in chip special urm2toarea porunc2 : .,Cum I imi spunea zed, pentru a-ti procura vreo pllicere tu n-ai sovzit o clip5 sii-ti vinzi hainele, si acum cind e vorba s5 fii initiat in mistere atit de mari, te temi s5 nu t e expui la o shiioie de care niciodat5 nu vei avea s5 t e czie~ti ?" Dup5 ce procurai tcrtul din belsug, m5 multumii inc5 zece zile cu alimente care n-aweserg viat5, si in curind avui gloria s5 fiu admi's la misterele nocturne ale mrelui Serapis. Avind o deplin5 incredere in aceastii religie, sor5 cu aceea a Isidei. asistam adesea la serviciul divin, ceea ce, in aceast5 cgliitorie a mea in tar5 strgin2, imi aducea o foarte mare mingiiere si-mi procura chiar un trai mai ^mbelsugat, czci, multurnitg unui favorabil destin, avui unele mici ci~tiguri in for, unde am pledat de mai multe ori in latineste.

Dar dup5 foarte putin timp, printr-un ordin neprev5mt $i cu totul surpri11z;Litm, divinitatea mii invitii din nou $i rng sili s5 m5 supun unei a treia initieri. Cuprins de o mare ingrijorare si extrem de tulburat, imi f rh in tam mintea cu tot feluri de presupuneri, nestiind m d e putea $5 duc5 aceas25 noug si nemaiauzitii s t h i n t s a zeilolr. si nu puteam pricepe de ce nu era desiiviqitii o initiere care fusese de dou5 ori repetat% De bun5 seam5, imi zeceam eu, c5 Mithra si Asinius nu si-au indeplinit cum trebuie si pe deplin sarcina ce li se dsduse, si ?n adeviir, hcepui sg pun la indoial5 chiar b u m lor credintg. Ca un nebun, Ham agitat de aceste ghduri, cind, Sntr-o noapte, imi ap5m in vis binevoitoarea divinitate : ,,Nu te speria d e aceste numeraase initiesi, *mi zise ea, $i s2 nu-ti inchipui c5 mai inainte s-a omis ceva. DimpotrivB, bucurg-te de interesul l>e care zeii necontenit binevoiesc cli, ij.1 arate, si mai demab5 fii mindru cii obtii d e trei ori ceea ce altuia cu greu i se acolrdii o singur5 dat5, o&ci acest numiir iti va asigura o eterng fericire. $i de

altfel aceast5 a treia initiere ?ti este foarte necesarg. Cindgte-te, cel putin acum, c5 haina zeitei, pe care ai imbrscat-o 1 in provincia ta, va r5mine depusg acolo in templul s5u vi c5 la Roma, in zilele de sgrbgtoare, tu n-ai putea &-ti faci aug5cliunile ?m haina cerut5, sau sg te iimbraci cu cel5Jal.t preafericit oostm, &c5 ti se va f i ordonat s-o faci. Deci, pregstitgte-te cu suflet bucuros pentru aceas25 noug initiere care, sub auspiciile zeilor, va aduce fericire si prosperitate." Dupii aceste conving5taare cuvinte, augusta divinitate binevoi s5-mi arate in vis lucrurile de care as mai avea nevoie pentru a fi initiat. Atunci, f5r5 nici o intirziere, f3r5 s5 rnai amin. lucrul pe a doua zi, indat5 m-am dm s l destzi- nuiesc marelui preot c e a ce mi se argtase in vis. Din nou mi-am impus infrinarea de la orice came de animal $i, printr-o curnp5tare d e bunzvoie, inmultind acele zece zile wescrise de un vechi obicei, mi-am procurat obiec- tele necesare initierii, fgcind numerme d m r i mai mult din rivna pietgtii decit pe mbura miiloacelm mele. Dar, rndtumit5 cerului, nu mi-a pgrut rgu nici de aceste osteneli nici de aceste cheltuidi, cgci generoasa provi- dent5 a zeilor ?mi procurase, in far, numermsa p r o m e care-mi aduser5 frumaase cistiguri.

In sfir~it, dup5 citeva zile, primul dintre marii zei, cel mai str5lucit dintre cei puternici, cel mai puternic dintre cei rstr5luciti. aegele nemuritorilor si domnitorul suprem, Osiris, mi se ar5titg in vis, nu ascuns sub o in- filtiwre strEn5, ci binevoind a m5 face s5-1 v5d aievea si s5 aud cuvintul s5u vrednic de respect. El m5 incu- raja sg-mi reiau cit mai neintirziat, in for, glorimsa carierz d e ap5r5tm a1 dreptiitii si s5 nu m5 sperii de calomni?le rpe care le r ,&~ndeau invidiosii, intxritati de stiinw mea, rodul atitor laborioase vegheri. $i oa sii nu practic uultul siiu impreun5 cu ceilalti adoratori ai sgi, el m2 prirni in colegiul pastoforilo~ si c h k in numzrul

' Haina pe care neofitii o purtaserz 4n cursul initierii era En- chinat5 de ei zeilor sau zeitelor, a1 c5ror cult il Pmbrgti~au ~i nu le mai apartinea.

. - decurionilor cvincvenali '. Din acest moment, cu capul ras, incepui sg-mi indeplinesc serviciul in aceastg veche corpnratie, kfiintat5 pe vremea lui Sulla, ~i f5r5 sg-mi acopgr sau sg-mi ascuncl vreodatg aoliciunea testei, rng expunam tuturor privirilm cu un fel de bucurie.

1 Decurion inseamng cel care are sub comanda sa zece oame~i. Aici trebuie sH intelegem n i~ te demnitari, care, printre pasto- fori, aveau sub ordinele lor un anumit numHr de preoti, ci a czror putere dura cinci ani.