Cresterea arboretelor

Arborele-element care face deosebirea dintre ecosistemul forestier si celelalte ecosisteme este arboreal.este cel mai important component al ecosistemului forestier adica al padurii.Din ecosistemul forestier poate lipsi orice component cu exceptia arborelui.Arborele reprez cca 80% in totalul componentelor padurii,este cel mai prezent atat in partea sublaterala a terenului prin tulpini si coroane cat si prin partea subterana prin radacina.Prin functiile pe care le are in ecosistemul forestier arboreal reprezinta elemental de stabilitate al acestuia.Functiile acestuia sunt acelea ca se poate regenera are rol ecoprotector si rol ecoproductiv ,are capacitatea de a acumula biomasa,urmare a procesului de asimilatie clorofiliana pe baza apei si a sarurilor minerale pe care le extrage din sol.Prin fotosinteza acumuleaza cresterea in inaltime prin celulele meristematice si cresterea in diametru prin celulele cambiale.Prin procesul de bioacumulare arboreal nu saraceste ecosistemul forestier pt ca prin frunze prin seminte prin ramurile care se usuca si cad arboreal insusi contribuie la refacerea potentialului productive al ecosistemului forestier.Rolul ecoproductiv al arborelui rezida in faptul ca bioacumularile inseamna in final masa lemnoasa>rolul ecoprotector rezida din faptul ca arborii crescand modifica microclimatul in cadrul ecosistemului ,in interiorul acestuia parametrii climatici modificandu-se essential(temp isi dimin extremele,creste umiditatea,scade viteza aerului.

Fitocenoza forestiera ,desi se caracterizeaza printr-o mare diversitate si heterogenitate fitocenoza forestiera poate fi structurata in partile sale componente in urmat fel.In mod natural este alcatuita din 4 etaje.Etajul cel mai imp este etajul arborilor I se mai spune si arboret.Al doilea etaj este etajul arbustilor sau sub arboretul.Al treilea etaj este etajul semintisului in pad de codru sau etajul lastarisului in padurile de crang

Arboretul.intelegem prin arboret totalitatea arborilor dintro padure sau totalitatea arborilor de acelasi fel caracterizat printr-o omogenitate a insusirilor lor care se refera la specie varsta diametru inaltime.Este alcatuit din totalitatea arborilor padurii detinand intre 90-99% din biomasa producatorilor,toate celelalte componente ale ecosist forestier sunt influentate direct de arboret. Caracteristicile cele mai importante ale arboretului sunt:Originea arboretului:-arb naturale –virgine -arb artificiale cultivate-arb mixte s-a intervenit artificialProvenienta unde deosebim:-arborete din samanta obt prin semanaturi directe sau puieti-arb din lastari sau drajoni se mai obtin si din butasi.Varsta:-arb de aceeasi varsta(echiene-de varsta diferite(plurieneCompozitia arboretului,intalnim arboreta pure dintro sg specie si amestecate din mai multe specii.poate fi un amestec intim cand arborii sunt diseminati in mod uniform,daca nu este intim el poate fi grupat amestecat,in categ arb amestecate el poate sa dureze pe intreaga viata a arb.

Subarboretul-Este alcatuit din totalitatea arbustilor din padure are un rol imp in ecosystem influentand direct dezv arboretului.fctiile imp sunt:impiedica inierbarea solului padurii favorizand instalare arboretului.Intrand in concurenta cu arborii in primele lor stadii de dezv contribuie la accelerarea ritmului de crestere al acestora pt ca sa favorizeze accentuarea proceselor collective la care participa arboretul-indreptarea tulpinilor-cresterea in inaltime-accentuarea elagajului natural.Subarboretul poate infk si negartiv dezv arboretului mai ales in procesul de regenerare al acestuia mai ales daca e f des deoarece poate inlatura arborii aflati in stadium incipient.Subarboretul poate lipsi intr-o anumita per din ecos forest aceasta de intampla cand arboretul ajunge la maturitate,cand dimensiunile sale duc la lipsirea subarb de lumina.Semintisul in prima parte a existentei sale se identifica ca si factor biologic prin rol cu patura erbacee pt ca ulterior ssa se identifice ca rol cu arboretul insusi Este format dintr-un nr foarte mare de exemplare in cadrul padurii regenerate natural care parcurg un neintrerupt process de selectie,de calitatea semintisului depend calitatea arboretului.

Factorii climaticiLumina factor climatic cu imp fundamentala pt plante in general pt pad in special.procesul de

acumulare a biomasei lemnoase are loc in urma asimilatiei clorofiliene care se poate produce numai in prezenta luminii,apa si sarurile minerale ajunse prin vasele lemnoase la frunze in prezenta luminii si a co2 sunt transf in

biomasa lemn.lumina infl arborii prin intensitate prin lungimea de unda prin timpul de iluminare sursa unica de lumina fiind soarele.in rap cu fact lumina speciile s-au adaptat definind un anumit tip de temperament:-t de lumina pt cele care se dezvin lumina plina(stej plop)-temp de umbra (fag) se dezv normal in conditii de umbra cu timpi de iluminare mai mici in absenta luminii plantele nu pot fotosintetiza adica nu se pot hrani.

Caldura –factor vital pt padure sursa fiind tot soarele.procesele biologice ale arborilor se declanseaza numai la temp positive iar acestea au loc numai dupa acumularea unui nr de zile cu temp pozitiv.inmuguritul infloritul fructificrea sunt in functie de temperamental speciei si au loc dupa acumularea caldurii.Temperatura ridicata provoaca prejudicii arborilor precum arderea florilor frunzelor dar la fel se intampla si cu temp joase care provoaca degerarea puietilor a semintei.in rap cu fact caldura speciile se impart in 3 categ:1sensibile(brad,stejar fag)-mijloc sensib(paltin pin)-rezistente(mesteacan salcam)

Umiditatea sursa principala de umiditate pt paduri o reprez precip acestora li se adauga apa din panza freatica.chiar daca solul este bogat in saruri minerale substante organice acestea nu pot ajunge in corpul arborilor decat prin intermediul apei.elementul de legatura intre sol si arbori este apa.este un factor vital.in comp arborilor poate detine o pondere de 50-90%un ha padure cont 200-400mii l apa.In f de temperamental speciei intalnim:-specii iubitoare de apa(plop)specii cu pretentii moderate (molid fag)-alte specii s-au adoptat unor cond cu umidit redusa(stej pufos,brumariu)

Aerul-influenteaza viata padurii atat prin compoz cat si prin viteza de deplas.princip elemente din compoz aerului pt arbori sunt o2 necesar respire co2 necesar fotosintezei.Pt a produce un m2 de masa lemnoasa un arbore are nevoie sa extraga co2-ul din 1,5 mil m3 aer.In afara de compoz aerului de f mare imp e viteza de deplasare a aerului.pana la anum viteze influenteaza pozitiv viata pad pt ca primeste mereu aer impiedicand epuizarea o2 si co2.peste anumite viteze miscarea aerului devine un factor de instabilitate pt padure provocand doborari de vant.arboretele pure de foioase rezista la viteze mai mari iar cele mai rezistente sunt arb amestecate.

Factori orografici de relief-influenteaza raspandirea padurilor la nivel microstationar asa cum clima influenteaza raspandirea padurilor la nivel macrostational intre caracteristicile reliefului care influenteaza:altitudinea-in functie de altitudine care odata cu cresterea opreste volumul precipitatiilor si vakloarea temperaturii fiecare specie s-a adaptat si ocupa un areal intr-o anumita zona. Datorita modificarilor cauzate de altitudine unele specii de arborii s-au adaptat la campie la temperature mari si precipitatii scazute, altele la munte la precipitatii mari si mici.

Factori edofici-solul cu toate insusirile sale. Fara sol arborii nu pot exista.In sol se fixeaza prin intermediul radacinilor si din el isi extrag apa si sarurile minerale. Toate trasaturile solului influenteaza viata arborilor

Profunzimea solurilor: cu cat un sol este mai profound este mai fertile,maui bun pentru a suporta rezistenta arborilor.Solurile superficiale bogate in schelet nu favorizeaza existenta arborilor limitand numarul speciilor.

Textura o influenteaza indirect conditionand gradul de aerisire permeabilitatea,umiditatea si consistenta solurilor.Pentru arbori cele mai bune sunt solurile cu textura mijlocie luto-nisipoasa. Solurile foarte usoare nu sunt fertile, apa scurgandu-se foarte repede.Solurile grele nu ofera conditii bune,putand fi utilizate un numar mic de specii.Cea mai favorabila forma de structura e structura glomerulara.

Troficitatea – cu cat solul are o troficitate mai mare,deci un continut de substante minerale accesibile mai mult e mai favorabila crestera si dezvoltarea padurii. In raport cu troficitatea solurilor speciile au exigente grupandu-se in 3 categorii:exigente,moderat exigente si putin exigente.

Un sol e cu atat mai bun pentru padure cu cat are un continut mai mare de humus.Regimul aero-hidrotermic- sub aspectul acestui regim , solurile cele mai favorabile sunt acelea in care

temperature are temperatura cu valori medii.Reactia solului- solurile cu reactie acida sau bazica sunt accesibile unui numar mic de specii,cele mai

favorabile sunt acelea cu reactie neutral slab acide sau slab bazice. Influenta reactiei solului se face prin litiera.

Regenerarea padurii pe cale naturala(vegetative)- pe cale vegetative padurea se poate regenera prin lastari sau prin drajoni. Intelegem prin lastari indivizi formati prin sectionarea tulpinii de deasupra solului,in felul acesta pe perimetul sectiunii se formeaza muguri adventivi din care cresc lastari. Facultatea de a lastarii o au numai speciile din randul foioaselor si rasinoaselor,deoarece lastarul se formeaza dprin sectionarea unei tulpini de arbore,acesta se dezvolta parcurgand toate stadiile de dezvoltare fiind hranite de o radacina naturala , prin urmare in

prima tinerete lastarii au o crestere foarte viguroasa depasind cu mult exemplarele formate prin germinarea semintelor. Desi ritmul de crestere al lastarilor este mult mai mare in tinerete,dupa o anumita varsta acesta incetineste. Exemplarele din lastari ajung la maturitate mult mai devreme si au o viata mai scurta sub aspectul calitativ,lemnul lastarilor are calitati tehnologice inferioare arborilor din codru.

Regenerarea prin samanta- cea mai raspandita modalitate de regenerare pe cale naturala a padurii cultivate. Circa 45% din paduri sunt regenerate pe cale naturala. Pentru realizarea acestui tip de regenerare este necesar sa fie indeplinite urmatoarele conditii: sa existe o generatie de arbori mature capabili sa fructifice abundant. Semintele arborilor sa ajunga pe sol unde sa intalneasca conditii favorabile germinarii.Plantele rezultate in urma germinarii semintelor sa poata beneficia si ele de conditii normale pentru a se putea dezvolta.

Cresterea si dezvoltarea arboretelor – in dezvoltarea arboretelor se parcurg 3 etape:tinerete, maturitate si batranete.

Etapa tineretii incepe dupa germinarea seminte si rasarirea plantei si se termina cu prima fructificatie.Etapa tineretii este compusa din urmatoarele stadii:

- stadiul de samantis – incepe cu germinarea semintei si dureaza opana cand se realizeaza stadiul de masiv . In aceasta etapa in arboretele de codru exemplarele din samanta sunt in numar foarte mare si isi duc viata in mod solitar. - stadiul de desis – incepe din momentul starii de masiv.Procesul de crestere in acest stadium se accentueaza astfel incat la incheierea stadiului exemplarul poate atinge 2- 2,5 m.

- stadiul de nivelis- incepe de la inaltimea de 2- 2.5 m si se incheie cand cea mai mare parte a exemplarelor ating un diametru mediu de 5 cm.In acest stadium se accentueaza pericolul de eliminare a speciilor valoroase ,tulpinile exemplarelor incep sa se indrepte, incep sa se manifeste pregnant calitatea indivizilor

Prajinisul incepe de la un diametru d epeste 5 cm si dureaza pana cand diametrul mediu atinge 10 cm.Se activeaza cresterea in inaltime , diferentierea arborilor si indreptarea puternica a tulpinilor.

Paris – in cadrul acestui stadiu, diametrul mediu se dezvolta in intervalul 11 – 20 cm,cresterea in inaltime medie sa fie intr-un ritm maxim.Arborii cand incep sa creasca si I ndiametru si ating cea mai mare productie de litiera la hectar.

Etapa maturitatii incepe cu prima fructificatie si cuprinde urmatoarele stadii:codrisor- in cadrul acestui stadium arborii isi incetinesc cresterea in inatime si isi activeaza puternic diametrul care ajunge la finalul stadiului la valoarea de 35 cm. Odata cu cresterea in diametru se activeaza si cresterea in volum. Codrul mijlociu in care diametrul mediu creste de la 36 la 50 cm ,fructificatiile sunt din ce in ce mai abundente ,arborii continua sa se rareasca .In acest stadiu se inregistreaza cele mai abuindente fructificatii .Asadar regenerarea arboretului este un process biologic productive de importanta capitala,se declanseaza un stadium de codru matur astfel incat sa fie valorificata samanta provenind din ultimele fructificatii abundente.

Stadiul batranetii: cuprinde un singur stadium, cel de codru batran, si incepe o data cu intrarea in de clin a arborilor.In aceasta etapa arborii nu mai fructifica abundent producand samanta de slaba calitate.Procesul de regenerare nu se declanseaza in stadiul de codru batran .

Zonele de vegetatie din Romania – in Romania sunt trei zone d evegtatie : alpine ,forestiera si stepica.

Zona alpina se situeaza deasupra altitudinilor de 1800 m unde conditiile de vegetatie sunt cele mai aspre .In aceasta zona temp medie anuala este de 4 grade c si cu vanturi foarte puternice,speciile forestiere nu pot rezista.In afara speciilor ierboase se mai I ntalnesc arbusti din randul jnepenilor si carora kli se mai alatura exemplare din zona pitica .La limita cu zona forestiera se intalnesc pajistile alpine formate din exempl de obicei de molid cu forma data de actiunea puternica a vantului.

Zona forestiera- se intalnesc mai multe subzone in care speciile majoritare se stabilesc ca urmare a ineractiunii dintre exigentele acestor specii si conditiile ecologice date.La limita cu zona alpine se situeaza in Romania subzona molidului cuprinsa intre 1650 si 1800 de m altitudineTemp medie anuala este de 8 grade c ,iar volumul mediu de precipitatii este de 1200 mm pe an.Sub zona molidului se afla sub zona amestecurilor de

rasinoase cu fag.Sub zona cerului si a garnitelor se intinde catre zone ale campiei . La limita dintre zoba forestiera si zona stepei se intinde silvostepa.Cele mai importante specii din silvostepa sunt stejarul pufos si cel brumariu.Silvostepa inconjoara ca un brau la partea inferioara ca un brau cu cateva exceptii:in banat silvostepa nu exista,zona forestiera coborand pana in dunare,iar in dobrogeas intalnim cerul si garnita iar pe centrul dobrogei stejarul pufos si brumariu.In zona stepei nu st conditii favorabile dezvoltarii speciei forestiere,totusi in stepa din nordul moldovei putem intalni arboreta de cer si gorun.