NICCLETA BERARU

ARDE

LibrisEDITORIALResped penfu aamenl tl c54i

TI

POVESTIRI LA IMPERFECI

copilireasci, bucurindu-se de fiecare crenguf[, fiecare

glob, de fiecare luminigl ce-1 impodobea, se agezd pe

canapea ;i cdzu intr-un somn linistit, destins de cana de

vin fiert cu scorfigoari pe care o biuse. Revizu pentrua o mia oarX filmul vechi, tot mai uzat de la an la an, de

pe scirile obscure ale blocului turn, pe baba de la unu,

tirind sacota de rafie cu doud sticle de lapte in ea. OpeliculX alb-negru se derula ln visele ei, cu ai sdi intr-obucltirioarl strimti plini de aburi, ea copili, bucurin-du-se de povegtile hazlii pe care taic[-su, gtrengar, lespunea feti,telor sale ce-i sorbeau fiecare vorbi, o ladxgoalA de televizor in care ea 9i sori-sa o fhceau pe-a

crainicele, ,,cdsuta bunicii" facuti dintr-un ceargaf

acoperind doui scaune, in care doui copile se jucau

,de*a doamnele" ce-gi beau cafeaua impreun5 9i asupra

c5;rara, citeodat5, cAnd se intimpla si-gi gre;easci una

alteia,,,mAna 1ui Dumnezeu"le lovea peste capete... Eratata, marele gugubig, care acum, simte dureros pind ;i-nvisn nu mai este...

CUPRINS

:

10/ NICOIETA BFRARU ARDEI IUTI 'POVESTIRI tA IMPERFECT 195

CAND O FEMEIEpAnAsr$TE uN sAngRr ...........s7

PRTMELE tUBtRt ..........103

FRICILE .,., IIItuBtRr MATURE............ .........,...12)

DF CAI| BAN| ARE NEVOTEuN oM cR sA FtE FrRtctT?........... ........129

;r vrNE o zt cANn FACEM oRDtNF.....t3sPOVESTE PENTRU ADULTIrovrsrtrA DE coptr ......... ......143

MO$ NECU1At............ ................145

NU LE gTrM iNcA pE ToATF.... .............. t5tLESBTANA cAMERU N r24........................1 57gArAruRA...... ..........163pFRSoANA maponr,qNrA ...........16v

BUNICA AVEA NUME DE FLOARI,...,......IZI

POVESTEA DANEI .,,......,177

EDINA .... . .. t8sALo, cE-Ar pnrcArtrpENTRU cnAcruN?.... .................18e

196 NICOLFIA BERARU

Director e&torial: Dana AnghelescuCorecturi: Mihaela HuraDesign: Irinel Meriusci

@ Libris Editorial, 2018

Descrierea CIP a Bibliotecii Na;ionale a RorninieiBERARU,NICOLETAArdei iu1i. Povestiri 1a intperGct / Nicoleta Beraru. - Bragcv:Libris Editorial,2018ISBN 978-606-BqX-26-762L-r))-|

Libris E&torialStr. Muresenilor, Nr 1,t, BraSoa, RomdniaTb/:0268 "177 799

E-mai/: editaru@/iltris.ro

Libris Distributie - Libriiria $t. O. Iosif7b/:0268 477 799E-mail: afire@libris.ro

Libris.."Res?cct pcntru aemeni $ adrli

ARDEI COPTI

i se strepezise sufleful de agurid[' I-ag fiinjectat o dozl, de dulceali sI mi se-nfrupte

simlirea din mierea liniqtii, s[-mi alint intreaga fiinfn inritmuri molcome de toamni romeneasci.

imi miroase a ardei copti gi-a tihna din copilirie'printre blocuri decrepite, 1a umbra castanilor bitrini.

DouX fete sar coarda. Le sar cosilele pe bumbii

sinilor c€-abia mijesc gi-n ochi le lucegte candoarea.

Vnjnie sfoara corzii itr aer, rXspandind in lumina verii

gata de duc[ un miros de asfalt incins 9i ardei copfi.

Vreo trei bXiegandri iq\ paseazd apatici o minge roiiecu buline negre, cam dezumflati * ai zice o buburuzigargantuesci, uscath de soare. MiqcIrile li-s incete ca

acele unui ceasornic stricat.Prin geamurile bucltlrioarelor modeste, doamne

de mahala igi *ratd. din cind in cind felele rumene,

capetele incinse in basmale, bralele durdulii, inc}Lvtare:-unei unde de rXcoare. Cfite-o mami grijuiie i9i

intinde gitul, clutindu-gi de la etaj, din ochi, odorul'

DupX ce gi-1 gisegte, i9i fixeazi ugurati 9i cochetX un

bigudiu iasolent, ce vrea sL scape de orinduialS. De la

o mansard5, un radio hirdit trimite in eter ritmuriledomoale ,ale unei romante vechi:

ARDEI IUTI 'POVESTIRI tA IMPERFECT

Sd-mi cdnli, cobzar bdtrdn, cetta,

Ed-mi ciinfi ce ;tii mai bine,

Cd win fi-oi da ;i bani li-ai da

Fi haina de pe mine.

Sa-rni cdnfi, rcbzar, dirc cobza ta,

Porsestea de iu&i.re,

Ce rn-aftcat ca sd tresar,

De-atdtafericire...

Cintnrelul igi varsd nestinjenit ofi:I, secondat de

sc6rlf,.itul balansoarului pe care doi c[rlbugi de cinci

- fase ani il dau in sus, apoi in jos ;i iar in sus, qi-njos... Umbrele zghmba;Jor pilpiie in lumina blajinna soarelui, tuiburatl inopinat de ciderea unei frunzeprematur ing1lbenite. Un ciine bltrdn doarme intins inusa blocului,la rd.coare. Din cind ln c&nd tresare usor

a,'

in somn, aidorna unui bunic ce zimbeqte unei amintiridragi din tinerefe. Deschide-un ochi, igi migci letargicde dou{ ori coada, apoi recade toropit is Ldncezeala

inibugitoare ce a cuprina toati firea.

$i-acum, pe piita de pe terasi, sfiriie cdfiva ardei:verzi, rogii, galbeni. Miros frumos ardeii - a copilXrie gi

a sfirgit dulce de var[! E un miros perpetuu ce aduce inprezent o lume ce s-a stins.

Ca-ntr-un tablou de Bruegel,fiecare detaliu, fiecarenuan![, fiecare umbri, ciderea delicati a luminii se

contopesc in acest miros domestic gi-n acordurileglngate ale unei Nocturne de-a lui Chopin. $i prinaceastX fuziune de impresii olfactive si acustice, de lasfhrd.itul bitrin 9i prietenos.al ardeilor pe plitn pinX lacbderea perlelor pe clapele pianului, o-ntreagd lume,ftr6, graniEe in timp gi spafiu, se cuprinde-n amintire.

6 NICOIETA BFRARU ARDET tUTl . POVESTIRI tA IMPERFECT

Mi-era sufletui strepezit de agurida viefii. $i i-am

dat linigtea ardeilor cop,ti ce vine din copilirie.

- Ce bine miroase la tine! Ce gdtegti? o aud intr-ott*ncezl autenticS. pe vecina mea..

. ii rXspund zimbind, privind duios departe, peste ani

9i gnri:

- O porlie de copilirie!

CAMERA ANTI

f i fipr"gt". Nu cL i-ar fi ocupat 1a modul excesiv

Lviaya,nici ci s-ar fi agXfat obsesiv una de cealaltX

inv5luindu-se in valuri de duiogie exacerbati. Relagia

ior a fost intotdeauna cam ca de la adult la adult,

rlpindu-i Anei bucuria alintului copilXresc' Ci Elena

a fost de timpuriu mdcinatX de problemele emigr5rii,a fbcut-o pe fiici-sa infeleaptf prea de micX. igi spune

deseori c6, dac| ar putea reincepe, altfe1 ar vrea sX fie

qi altfel si devini Ana" Obignuinfa de a o vedea inliving, la masa de lemn, aplecat[ asupra cirfilor sau

mdzgLbnd buci,tele de hirtie dusi pe ginduri, arlagul

adolescentin cu care ii rXspundea uneori dindu-i de

inleles ci e o mamb demodatX, luptele 1or de fiecare

seari pentru bucata mai bun[ de canapea la vreun film- coo/rpe care le numeau in qagX,,sumo" sau pur 9i simplurisul tiair al fetei, absent 9i lipsit de griji, dimineala,la

vreo secven!6 stupidi de show de modi sau la,,Albinu1a

M*ya",amintire dragi din primii ani de copil[rie, o fac

pe F.lena si simti dureros ci Ana s-a rupt de cuibul

pXrintesc, cI a intrat intr-o no:url. fmd a viefii odatX cu

plecarea la universitate. A fu26' in care Elena simte cijoac{ doar rolul unui figurant.

9ARDEI IU]I . POVESTIRI tA IMPERFECT

Mama privefte locu1 unde ,sedea de obicei Ana. Egol acum. Casa a devenit prea mare, e prea multX ordine,prea multfr tdcere. in bucitirie, pune inci trei farfuriigi trei tacimuri. Le pune pe masl dusi pe ginduri, ca

un automat, le ia inapoi gi simte aproape organic golul,Ar vrea sX-9i apuce sufletul cu mdna, si-l mingdie si

s5-i sopteascl lncurajator: ,,incd tret ztle qi e din nouacasil". $i-atunci din nou prezenta ei discretX, dar de

neinlocuit, va pune stdpinire cu voie buni pe casX!

in .u*"ru Anei ursule,tii de plug gi vr6jitoarea cu nas

coroiat gi ochi rogii, bulbucali, de broasci riioas[, care o

fbcea pe fetifd sn-gi ascund5 capul sub pdturX, igi impartabsenla 9i ticerea rece. Au displrut pantofii aruncali 1a

repezeald. sau scogi din cutii gi uitagi in colpri de cameri,apatici, in timp ce Kurt Cobain sau Led Zeppelin isiinteleau ritmurile. Nici fuste, sutiene, bluze, pantaloninu mai sunt pe podele. Dulapul cu oglindi in mijlocnu mai reflecti chipul fin ai fetei, clruia instinctiv i se

ridicau sprincenele la intruziunea gospodinei tdriindgreoi aspiratorul dupi ea. Oglinda e goald acum ca

o privire nhtdngl' Ordinea pe care Elena i-o cerea

Anei, enervAndu-se la fiecare goseti g[siti sub patsau la mdliraia de lintisoare, mirgele, cercei gi br[fnrirXspdndite, ai zice artistic, pe toati intinderea biroului,linigtea plicticoasi tabdrS. pe ea. ii lipseqte fiic6-sa aga

cum pe timpuri - infelege acum * gi ea il lipsea mameiei. Se uiti in oglinda din faga pafului, acelagi pat in care

Ana a fost odati fetife. O vede acoio micufi cit un bof,cu cartea de povegti in fafi, sub lumina llmpii ag5latedeasupra patului, gata de culcare. Mai departe lgi vede

chipul in oglindi, un chip inc[ tinir, in ciuda vdrstei. i9izdmbegte si isi privegte cele citeva riduri pe care le face

in colgul ochilor - riduri de rds,ii zice Karel. Dar ea qtie

to NICOLTTA BERARU ARDEI IUJI 'POVESTIRI LA IMPERFECT

cI ridurile astea nu mai sunt,, de tXs". Sunt confirmarea

inceputului de viali noui, fbrX Ana'StX uneori uitati in faya oglinzii Anei gl fel de fel de

amintiri i se perindd prin fafa ochilor - secven,te prXfuite

din propriu-i film al vielii. Desprinderea de p5.rin1i a

fost pentru Elena la fel de dureroasl ca acum plecarea

fiici-sii. Cdnd,la paisprezece ani, pentru prima dztd a

mers cu tat'su la liceul pedagogic si se faci invilitoare,nici autobuze nu erau intre orag 9i gcoaln. Au mers vreo

doi-trei kilometri pe jos, cubagajele in circX.Taicd*su cXra

o valizh mare qi o plapumX de linl gi-i repeta mindru:

,,Eu cu banii, tu cu capu'. Yreau si ajungi inspector."

N-a ajuns inspector, s-a ftcut profesoari 9i profesoaria rdmas. Atunci, pe drum, cind ii spunea mdndri pe

de rost tatXlui ei citate de Creang[: ,,Mo;u/e, ia sama

de line bine telegarii ceia, sd nu ia vdnf; cd Ia;ul ista-i

mare ;i, Doamne fere;te, sd nu faci vro primejdiet" , nu

;tia ci va plinge aproape doi ani de dor' Prima daticAnd a primit ,,invoire acasf' de Ia ,,tovard;a directoare",

o impietritl in convingeri comuniste, a fost dupi o 1uni.

i9i mai aduce ami.nte s,i de cum spila cu colegele de

cameri in fiecare dimineafi, timp de o sXptXmAnS, la

ora ci.nci, holul ciminului, lung gi infunecat, cu miinileinghegate pe cirpa jegoasi 9i pe serpierX sau de cum

flcea in frecare luni ,,de servici" la cantina liceului,

muncind cot 1a cot ctJ ,,tovardsele bucdtdrese", grase 9i cu

multe sacoge pline seara, la plecarea acasi. N-a murit-

Nici de dor, nici de munci. Dar nu i-a fost ugor' Iaracum ii e greu si se desparti de viala 1or in trei 9i s[

accepte noua etapi. {Jn singur gind o alinX: copilul ei

nu mai are nevoie de,,bilet de voie" de la nicio comunistI

dricoasX cu sentimentele de pirinte anulate, ca un bilet1a o piesl de teatru ieftin. Ana poate veni acasi cind

il

dorqte, iar camera ei sfudenleasci e la doui-trei sutede metri de gcoala in care lucreazd.Elena. $i de cite ori,uit1ndu-se pe fereastra localului in care predi qi de lacare vede un col1 de fereastrd a camerei Anei, o undi detristefe o atinge, se glnde;te cX viafa e ca un fluviu ce-;it|'rdie fard. rXgaz aluviunile, ci nu se poate pune contracurenfului ei, cd asta ar fi o risipi de timp pi puteri gici e mai bine sX triiasci fiecare clipn fhrn a se pierde cutohrl in valurile ei suplrXcioase.

10t1 NICOLETA BERARU ARDFT IUTI . POVFSTIRI LA IMPERFECT

ix BELGTA sE F&TEDE TRFI ORI

um acum mul$ ani in urmi eram nou-venitipe plaiuri striine, cam toate mi se pireau

ciudate. Printre ciud6leniile inchipuite, una a persistat

ceva timp: toli beigienii, frrd excepfie, imi plreau

superinteligenfi: ardtau altfel decdt ce gtiam eu' se

migcau cu dezinvolturz gardei, acasd la ea, cunosteau

lucruri banale cdroraeu abia le prindeam rosful, dbdeau,

in ochii mei, o alurI inteligent[ a tot ce respira in jur'

Pini qi ciinii gi pisicile parcX i;i migcau akfel cozile.

Subcongtientul meu a hotirit deci: togi erau degtepfi.

Degi disproporlional5 cu realitatea, vorba ci "progtiinogtri is mai progti decdt progtii vogtri" cip[tase

deodati ditamai sensul - o tempenie mare cit Casa

Poporului, clci dincolo de qlefuiala pe care !i-o oferieducagia gi coloratura culturali, oamenii sunt in esenli

peste tot cam la fel. Dar deh, acolo unde nu*i limba

care sX te scoati din tlcere gi negtiingd, hop! i9i fac loc

prejudecigile.Pentru ci nu sunt chiar coad[ de topor' decit din cind

in cdnd ca mai tofi p[mintenii, mi-am reglat busola,

t3

mi-am dat un sut in fund si m-am inscris repede-repejorla un curs de neerlandezl". Maaaamnndt $i profa carenu scbtea un cuvinlel ne-neerlandez. $ti1i cum se ziceape vremea comunismului: egti frumoasi ca limba rus5..

Linigtili-vn * eufemisme! Si vedeti frumusefe de limbineedandezi: dupX primul curs am ajuns acasi nduciti -pe 1dng5. drum, pe idngi gard. Cum, Doamne iartd-md, se

inplegfamanzii d;tirz irztre ei? Parcd aruncd unii in eryiicu balavani - mi-am zis zlpi:citl de ingrXmXdeala deconsoane care cici sunt cuvinte. Pai limba noastri-i ocomoar[. Pe bune! Citi senzualitate cind zici: zdpadd,zgomot. Numele romAnesti ca foana, Diana, Mire/a -diafane, cu final deschis, parcva te mingiie la urechiuge,te inviti., te seduc. PAi zicefi acum: Goedele {Hudili) sau

Jo (,1o", de la,,Io, $tefan Voievod"). Nu aveli senzaliaci sdriti in pdrul omuiuil SX nu mai vorbim de cuvintelecompuse la care chiar ci mi se limbi plimba-n guri:rn e d ev e ran tvs o o r d e I j k lt e i d s h efi. ng (taxl, de responsabili tatecomuni/ sau arb eidsonges c/tik tbeidsverzek erings uitkering(indemnizafia de asigurare de incapacitate de munci).Oameni buni, ;i acum imi fac cruce de trei ori cu limba,daci trebuie sX le zic. Dat nu le zic, cX ametescl lepor'estesc, 1e descriu, o fac pe poeta. in fine, si mi scuzeflamanz1i, ci n-au ei nicio vinl si-apoi de gusbtibus nonest disputandum.

Deci am avut curajul gi m-am aflrncat in aventuri.Se fi vlzut bodogineli acasi: mi se invi"rteau cuvintelein gurl ca rufele in nagina de spilat. Asculfarn muzicd,doar aga ne-a inv5lat la gcoali: si ascultim cAt maimult radio gi sX ne uitim la televizor. Ascultam c6.ntece

de dragoste ;i mi trezeam gindind; cum {;i fac ,i.;tiadeclara/ii de dragaste in limba asta - ik zie je graag, ik hou

14 NJCOIETA BFRARU ARDFr rUTl - POVFSTIRI LA IMPFRFECT

van jou? ParcX e mai plin de sentiment, mai voluptuos

unje t'airne, ti amo, te iubesc sau I lo'ue you.Ydnil 9i nemgii

sunt mai poetici cu ich liebe diclt-ul lor. No, bine. Mi-amdat silinfa, am umplut caiete, am cdntat - cum am putut

;i eu - am repetat 1a nesfdrgit gi uite-aga bolovanii au

inceput sX mi se rostogoleasci intr-un mod mai natural* cdt de cit - din gur[. Prinsesem aripioare, incepusem

si-mi scot cipgorul din gXoace, mX dXdeam gagicX mare

cu gtiinfa, incurajati de mijn man, ptieteni, familie,

fiicI-mea de gase ani, care rupea binigor 9i muuuult mai

bine decit mine frumugica de limb;,.. OdatI, prinside flama talentului, mX arunc in plin curs pe un plural

periculos: vogel (pydre) - vagelen lin loc de rsogels =

pdsdri).lJpsssssss! In loc si dau drumul la pisiri mi-a

iegit un o-f"&" frumos din gurX de*a ieginat profa de ris.

$i inci n-a fost aqa de grav ca atunci ci.nd am format

pluralul la vinger (deget) - vingeren (in 1oc de z.'ingers

= degete). Ptiu, drace! Ce reacfie am proYocat: cilivadegtepfi din clasi m-au qi inscris probabil 1a categoria

perversi. Gramatica, bat-o vina!

Nu vX mai zic ci in loc sX povestesc cum m-am

grnbit si prind autobuzul, am convins o ciasd-ntreagi

ci m-am c6c&t in autobuz (opschieten = a se gr[bi,schijten = a se cn&a). Oricum, eram Pe-aproape: ceva

litere in plus sau in minus, ce mare scofalXl InocentS.,

domnule, uitasem o bucXlici de cuvint: un modest a/ -'Dar cu cdtX importanld!

Eh, eu si fiu sinXtoasi, c[ vine gi limba din urmi'

$i-apoi cu ce eram eu vinovatX ci. setarea mea era

altfel, adicl pe limbi romanice, 9i mI punea pe piste

poznage? Nu-i bai, sunt allii mai digtepfi ca mine

care au incurcat borcanele pe la case mai mari. Cici

t5

se duce o colege de-a mea in Maroc cu-al ei sr:f. Nu-gce invirteau ei pe ia un anume minister, dar colega cupricina i7 prezintl pe so! unei doamne. $i doamna eraministru. Se pare ci relatiile dintre protagonigti eraucf;.t se poate de prietenegti, pentru ci doamna ministruil pupX pe sopl colegei de doui ori pe obraji, dupiobiceiul iocului. Obignuit ca-n Flandra, soprl colegeio pupX virtos pe ministri, explicindu-i intr-o francezddintr-o bucati: En Belgigwe on baise troisfois. Ceea ce se

poate traduce si cam ur,ur itr Belgia se fu&e de trei ori.Intreprinzitori 9i neobosigi bniegii [;tia flamann! Cumo fi primit doamna ministru instiinfarea, numai ea;tie.

Haha, sX mai mo.ard gi capra vecinului! SL mai cadi

;i allii de P6.cf;.1ici! C[ eu, una, sunt sd.rulX de oscilat ca

un hopa-Mitici in falduriie vaporoase ale limbii. Cicioricdt de talentat ai fi, oricit[ vechime ai avea,oricSt demuit ai citi, tbe shora goes on.H:ai acum, si ridice mina[1a care vorbe;te corect sutl 1a suti o limbd streina!Pini atunci, je vous embrasse prieteneste 9i fhrl gregeli,cI nu de alta, dx mi-e teaml si n-o iau pe cocoagi!

16 NICOLETA BFRARU ARDEI lUTl 'POVESTIRI LA IMPFRFECT 17

DELTA DUNARII,TAnANzt CUPRINS

INTRE VTCHI SI NOU

,,Clsiar ;i aici trdiesc oameni?" - turist englez de pe un

vas de croazieril-

fi colegd de serviciu imi trimisese un mesaj prinl.*-f cat. m[ anunfa entuziasmatX ci e la Sfhntu

Gheorghe, in Delta Dundrii. Abia ajunsesem acasX- IJn

licir de lumini 9i-a fbcut loc in genunea minlii mele

obosite: m[ duc la Sflntu Gheorghe. Me uit pe hartigi vXd c[ distanfa e cam mare. Fac in grab[ o rezervare,

ne facem bagajele gi a doua zi diminea;I, inainte de

cintatul cocogilor, pornim 1a drum. Abia agteptam sL

md vid cu Karen in fara mea!

Am lXsat maqina intr-o p^rcarc din Mahmudia 9i

ne-am imbarcat pe o navi Navrom, veche pi inceatX

ca insXgi lumea in care aveam sd intr[m. Dupi vreo

trei ceasuri de cilatorit pe Dunire am ajuns, insfirgit, 1a destinalie. O imbulzeale de cirufe trase de

cai - taxiurile localnicilor agteptlndu-9i neamurile