Seciunea 5 - Arestul la domiciliuArt. 218 - Condiiile generale de luare a msurii arestului la domiciliu(1) Arestul la domiciliu se dispune de ctre judectorul de drepturi i liberti, de ctre judectorul de camer preliminar sau de ctre instana de judecat, dac sunt ndeplinite condiiile prevzute la art. 223 i luarea acestei msuri este necesar i suficient pentru realizarea unuia dintre scopurile prevzute la art. 202 alin. (1).(2) Aprecierea ndeplinirii condiiilor prevzute la alin. (1) se face inndu-se seama de gradul de pericol al infraciunii, de scopul msurii, de sntatea, vrsta, situaia familial i alte mprejurri privind persoana fa de care se ia msura.(3) Msura nu poate fi dispus cu privire la inculpatul fa de care exist suspiciunea rezonabil c a svrit o infraciune asupra unui membru de familie i cu privire la inculpatul care a fost anterior condamnat definitiv pentru infraciunea de evadare. SusArt. 219 - Luarea msurii arestului la domiciliu de ctre judectorul de drepturi i liberti(1) Judectorul de drepturi i liberti de la instana creia i-ar reveni competena s judece cauza n prim instan sau de la instana corespunztoare n grad acesteia n a crei circumscripie se afl locul unde s-a constatat svrirea infraciunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaz sau supravegheaz urmrirea penal poate dispune, la propunerea motivat a procurorului, arestul la domiciliu al inculpatului.(2) Procurorul nainteaz judectorului de drepturi i liberti propunerea prevzut la alin. (1) mpreun cu dosarul cauzei.(3) Judectorul de drepturi i liberti, sesizat conform alin. (1), fixeaz termen de soluionare n camera de consiliu n termen de 24 de ore de la nregistrarea propunerii i dispune citarea inculpatului.(4) Neprezentarea inculpatului nu mpiedic judectorul de drepturi i liberti s soluioneze propunerea naintat de procuror.(5) Judectorul de drepturi i liberti l audiaz pe inculpat atunci cnd acesta este prezent.(6) Asistena juridic a inculpatului i participarea procurorului sunt obligatorii.(7) Judectorul de drepturi i liberti admite sau respinge propunerea procurorului prin ncheiere motivat.(8) Dosarul cauzei se restituie organului de urmrire penal, n termen de 24 de ore de la expirarea termenului de formulare a contestaiei.(9) Judectorul de drepturi i liberti care respinge propunerea de arestare preventiv a inculpatului poate dispune, prin aceeai ncheiere, luarea uneia dintre msurile preventive prevzute la art. 202 alin. (4) lit. b) i c), dac sunt ntrunite condiiile prevzute de lege. SusArt. 220 - Luarea msurii arestului la domiciliu de ctre judectorul de camer preliminar sau instana de judecat(1) Judectorul de camer preliminar sau instana de judecat n faa creia se afl cauza poate dispune, prin ncheiere, arestul la domiciliu al inculpatului, la cererea motivat a procurorului sau din oficiu.(2) Judectorul de camer preliminar sau instana de judecat, sesizai conform alin. (1), dispune citarea inculpatului. Audierea inculpatului este obligatorie dac acesta se prezint la termenul fixat.(3) Asistena juridic a inculpatului i participarea procurorului sunt obligatorii. SusArt. 221 - Coninutul msurii arestului la domiciliu(1) Msura arestului la domiciliu const n obligaia impus inculpatului, pe o perioad determinat, de a nu prsi imobilul unde locuiete, fr permisiunea organului judiciar care a dispus msura sau n faa cruia se afl cauza i de a se supune unor restricii stabilite de acesta.(2) Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are urmtoarele obligaii:a) s se prezinte n faa organului de urmrire penal, a judectorului de drepturi i liberti, a judectorului de camer preliminar sau a instanei de judecat ori de cte ori este chemat;b) s nu comunice cu persoana vtmat sau membrii de familie ai acesteia, cu ali participani la comiterea infraciunii, cu martorii ori experii, precum i cu orice alte persoane care nu locuiesc n mod obinuit mpreun cu el sau nu se afl n ngrijirea sa.(3) Judectorul de drepturi i liberti, judectorul de camer preliminar sau instana de judecat poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul s poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.(4) n cuprinsul ncheierii prin care se dispune msura sunt prevzute n mod expres obligaiile pe care inculpatul trebuie s le respecte i i se atrage atenia c, n caz de nclcare cu rea-credin a msurii sau a obligaiilor care i revin, msura arestului la domiciliu poate fi nlocuit cu msura arestrii preventive.(5) Pe durata msurii, inculpatul poate prsi imobilul prevzut la alin. (1) pentru prezentarea n faa organelor judiciare, la chemarea acestora.(6) La cererea scris i motivat a inculpatului, judectorul de drepturi i liberti, judectorul de camer preliminar sau instana de judecat, prin ncheiere, i poate permite acestuia prsirea imobilului pentru prezentarea la locul de munc, la cursuri de nvmnt sau de pregtire profesional ori la alte activiti similare sau pentru procurarea mijloacelor eseniale de existen, precum i n alte situaii temeinic justificate, pentru o perioad determinat de timp, dac acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.(7) n cazuri urgente, pentru motive ntemeiate, inculpatul poate prsi imobilul fr permisiunea judectorului de drepturi i liberti, a judectorului de camer preliminar sau a instanei de judecat, informnd imediat despre aceasta instituia, organul sau autoritatea desemnate cu supravegherea sa i organul judiciar care a luat msura arestului la domiciliu ori n faa cruia se afl cauza.(8) Copia ncheierii judectorului de drepturi i liberti, a judectorului de camer preliminar sau a instanei de judecat prin care s-a luat msura arestului la domiciliu se comunic, de ndat, inculpatului i instituiei, organului sau autoritii desemnate cu supravegherea sa, organului de poliie n a crei circumscripie locuiete acesta, serviciului public comunitar de eviden a persoanelor i organelor de frontier.(9) Instituia, organul sau autoritatea desemnate de organul judiciar care a dispus arestul la domiciliu verific periodic respectarea msurii i a obligaiilor de ctre inculpat, iar n cazul n care constat nclcri ale acestora, sesizeaz de ndat procurorul, n cursul urmririi penale, judectorul de camer preliminar, n procedura de camer preliminar, sau instana de judecat, n cursul judecii.(10) Pentru supravegherea respectrii msurii arestului la domiciliu sau a obligaiilor impuse inculpatului pe durata acesteia, organul de poliie poate ptrunde n imobilul unde se execut msura, fr nvoirea inculpatului sau a persoanelor care locuiesc mpreun cu acesta.(11) n cazul n care inculpatul ncalc cu rea-credin msura arestului la domiciliu sau obligaiile care i revin ori exist suspiciunea rezonabil c a svrit cu intenie o nou infraciune pentru care s-a dispus punerea n micare a aciunii penale mpotriva sa, judectorul de drepturi i liberti, judectorul de camer preliminar ori instana de judecat, la cererea motivat a procurorului sau din oficiu, poate dispune nlocuirea arestului la domiciliu cu msura arestrii preventive, n condiiile prevzute de lege. SusArt. 222 - Durata arestului la domiciliu(1) n cursul urmririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durat de cel mult 30 de zile.(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit, n cursul urmririi penale, numai n caz de necesitate, dac se menin temeiurile care au determinat luarea msurii sau au aprut temeiuri noi, fiecare prelungire neputnd s depeasc 30 de zile.(3) n cazul prevzut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispus de ctre judectorul de drepturi i liberti de la instana creia i-ar reveni competena s judece cauza n prim instan sau de la instana corespunztoare n grad acesteia n a crei circumscripie se afl locul unde s-a constatat svrirea infraciunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaz sau supravegheaz urmrirea penal.(4) Judectorul de drepturi i liberti este sesizat n vederea prelungirii msurii de ctre procuror, prin propunere motivat, nsoit de dosarul cauzei, cu cel puin 5 zile nainte de expirarea duratei acesteia.(5) Judectorul de drepturi i liberti, sesizat potrivit alin. (4), fixeaz termen de soluionare a propunerii procurorului, n camera de consiliu, mai nainte de expirarea duratei arestului la domiciliu i dispune citarea inculpatului.(6) Participarea procurorului este obligatorie.(7) Judectorul de drepturi i liberti admite sau respinge propunerea procurorului prin ncheiere motivat.(8) Dosarul cauzei se restituie organului de urmrire penal, n termen de 24 de ore de la expirarea termenului de formulare a contestaiei.(9) Durata maxim a msurii arestului la domiciliu, n cursul urmririi penale, este de 180 de zile.(10) Durata privrii de libertate dispus prin msura arestului la domiciliu nu se ia n considerare pentru calculul duratei maxime a msurii arestrii preventive a inculpatului n cursul urmririi penale.Arestul la domiciliu Masura preventiva in noul Cod penal Lucrari de licenta la comandaAceasta masura are caracter de noutate pentru legislatia noastra procesual penala, ea nefiind prevazuta in C.pr. pen. 1968.

Arestul la domiciliu in noul Cod de procedura penala. Lucrari de licenta la comandaMasura preventiva a arestului la domiciliu consta in obligatia impusa inculpatului, pentru o perioada determinata, de a nu parasi imobilul unde locuieste fara permisiunea organului judiciar si de a se supune unor restrictii impuse de acesta. Fata de aceasta definitie, se subintelege ca arestul la domiciliu nu poate fi dispus fata de un inculpat care nu are o locuinta efectiva.Conditiile pentru luarea acestei masuri sunt urmatoarele:1. sa fi fost pusa in miscare actiunea penala impotriva persoanei fata de care se dispune masura, caci arestul la domiciliu nu poate fi luat decat fata de inculpat;2. sa existe probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a comis o infractiune;3. sa existe una dintre situatiile prevazute la art. 223 noul C.pr. pen. Este vorba despre cazurile specifice arestarii preventive. Cu privire la ipoteza prevazuta la art. 223 alin. (1) lit. a) noul C.pr. pen.[1], in doctrina s-a aratat, intemeiat, ca atunci cand inculpatul a fugit ori s-a ascuns arestul la domiciliu este imposibil de executat, intrucat nu se emite mandat, ca in cazul arestarii preventive[2]. Noi credem chiar ca arestul la domiciliu nu poate fi dispus in lipsa, intrucat nu exista niciun text legal in acest sens. Dispozitiile privitoare la arestarea preventiva in lipsa nu pot fi aplicate prin analogie si la arestul la domiciliu;4. organul judiciar apreciaza ca aceasta masura este necesara si suficienta pentru atingerea scopului de a se asigura buna desfasurare a procesului penal, de a impiedica pe inculpat sa se sustraga urmaririi penale sau judecatii ori de a preveni savarsirea unei alte infractiuni;5. inculpatul sa nu fi savarsit o infractiune contra unui membru de familie. Prin aceasta conditie negativa legiuitorul a urmarit ca arestul la domiciliu sa nu genereze perpetuarea conduitei infractionale, fiind evident ca, atunci cand inculpatul a comis o infractiune contra unui membru de familie, privarea sa de libertate prin plasarea in imobilul unde locuieste impreuna cu victima ar genera riscul comiterii unei noi infractiuni.Realizam la comanda lucrari de licenta in conformitate cu noul Cod de procedura penala!Fata de dispozitiile art. 218 alin. (3) noul C.pr. pen., conform carora masura nu poate fi dispusa cu privire la inculpatul fata de care existasuspiciunea rezonabilaca a savarsit o infractiune asupra unui membru de familie, s-a sustinut ca si pentru aceasta infractiune actiunea penala ar trebui sa fie pusa in miscare (evident, este vorba de ipoteza arestului la domiciliu intr-o cauza care nu are ca obiect tocmai infractiunea contra membrului de familie)[3]. Exprimam rezerve fata de acest punct de vedere, caci ratiunea acestei conditii negative este aceea de a evita riscul comiterii unor noi infractiuni, atunci cand exista un minim de indicii ca acestea ar fi posibile. Daca interdictia arestului la domiciliu ar fi conditionata de punerea in miscare a actiunii penale pentru infractiunea contra membrului de familie, ar fi necesare, in primul rand, probe din care sa rezulte motive intemeiate a se crede ca persoana a comis o infractiune contra unui membru de familie, ceea ce stiut fiind ca obtinerea probelor implica o activitate laborioasa, cu grad ridicat de dificultate ar genera riscul ca, pana la obtinerea lor, inculpatul arestat la domiciliu sa comita noi infractiuni. Aceasta cu atat mai mult cu cat obtinerea probelor despre infractiunea contra membrului de familie ar trebui realizata intr-o cauza care nu are ca obiect aceasta infractiune (de pilda, daca obiectul cauzei este o infractiune de coruptie, ar insemna ca fie organul judiciar care instrumenteaza aceasta cauza sa se ocupe si de strangerea probelor cu privire la infractiunea contra membrului de familie, fie ca decizia judecatorului de drepturi si libertati sa depinda de punerea in miscare a actiunii penale in cauza privitoare la infractiunea contra membrului de familie, desi nu in aceasta cauza i se solicita arestul la domiciliu).Realizam la comanda lucrari de licenta in conformitate cu noul Cod de procedura penala!In al doilea rand, daca admitem ca numai din momentul punerii in miscare a actiunii penale pentru infractiunea contra membrului de familie este impiedicat arestul la domiciliu, ar insemna sa permitem masura preventiva atunci cand sunt probe cu privire la aceasta infractiune, dar actiunea penala nu poate fi exercitata (spre exemplu, datorita amnistiei). Or, aceasta ar insemna ca judecatorul sa poata dispune arestul la domiciliu, desi apare riscul ca inculpatul sa comita o noua infractiune contra membrului de familie.Pentru aceste motive, consideram ca arestul la domiciliu nu este posibil atunci cand organul judiciar obtine minime indicii care contribuie la presupunerea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiune contra unui membru de familie. Cu atat mai mult, arestul la domiciliu nu poate fi dispus in cauzele care au ca obiect tocmai infractiuni contra membrilor de familie.[1]Cand inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata, ori a facut pregatiri de orice natura pentru astfel de acte.[2]Gh. Radu, op. cit., p. 75.[3]Ibidem.