Arhitectura Evreilor Din Timisoara

8/16/2019 Arhitectura Evreilor Din Timisoara

http://slidepdf.com/reader/full/arhitectura-evreilor-din-timisoara 1/14

EVREII DIN TIMI OARAȘ

Evreii s-au aşezat în Timi oara începînd cu secolul al XVII-lea Documentele din !urulș

anilor "#$$ înt%resc aceast% o&serva'ie( ele atestînd e)isten'a în oraş atît a evreilor sep*aradimi +spanioli,( cît şi a evreilor as*enazimi +.ermani, Indat% dupa victoria Imperiului

/a&s&ur.ic asupra otomanilor +0enta( "123, i odat% cu venirea la Timi oara a printuluiș ș

Eu.eniu de 4avoia( sunt men iona i în ora "55 de evrei 6n anul urm%tor( autorit%'ileț ț ș

*a&s&ur.ice invit% al'i evrei la Timişoara( scopul 7iind re7acerea economic% a oraşului şi a

re.iunii în urma r%z&oaielor austro-turce Treptat( aceştia vor 7orma cea dintîi comunitate

evreo-.erman% De e)emplu( imediat dup% ocuparea cet%'ii( în anul "#"#( administra'ia

militar% provincial% înc*eie un contract pe şase ani cu 7ra'ii A&ra*am( Iaco& şi Moses89ppisc*( autorizîndu-i s% în7iin'eze o 7a&ric% de &ere :i tot lor( pentru ;$$ de 7lorini anual(

le acord% dreptul de a lua în arend% moara cu ap% <amiliile nou sosite proveneau de la

=ress&ur. +>ratislava,( din Moravia( ?e*ia şi @n.aria =rimele documente de ar*iva care

atesta pentru >anat prezenta evreilor or.anizati in comunitati dateaza din "#;2 si "#5; =rimul

document este o conscriptie a7lata in ar*ivele un.are( care aminteste cele doua o& ti aleș

comunitatii timi orene asenazii si sep*arzii( iar cel de al doilea document( prvenind dinș

ar*iva ?omunitatii evreiesti din Timisoara( vor&e te despre acceptul dat de imperiali privindș

trans7erul evreilor din cetatea >el.radului( în Timi oaraș

6n a doua !um%tate a secolului al XVIII-lea( Timişoara a 7ost o ur&e ce avea parte de o

.uvernare proprie .uvernatorul era numit de administra'ia de la Viena( re.iunea 7iind în

proprietatea împ%r%'iei - şi de contri&u'iile economice ale unei societ%'i multiculturale şi

multicon7esionale Al%turi de popula'iile romBn% şi sîr&%( coa&itau .rupuri lin.vistice

colonizate de /a&s&ur.i pe tot parcursul epocii luminilorC .ermani( ma.*iari( slovaci( &ul.ari(

italieni( 7rancezi" Evreii din >anat au 7ost contri&utori şi &ene7iciari ai pluralit%'ii sociale(

lin.vistice şi culturale Aplecarea lor spre cunoaşterea lim&ilor le-a 7ost adesea de un real

7olos =urt%tori incon7unda&ili ai propriului cult reli.ios( ei au 7ost totodat% mi!locitori între

dou% sau mai multe tradi'ii 6n secolul al XVIII-lea vor&eau e&raica şi idişul( dar îşi însuşiser%

şi lim&a .erman% su& in7luen'a du&lului proces de emancipareC interior( provocat de înv%'a'i

precum Moses Mendelso*n şi de mişcarea /asala( e)terior( stimulat de iluminismul statal

austriac 6n secolul urm%tor aveau s% devin% şi vor&itori de lim&% ma.*iar%( 7%r% a pierde

acumul%rile predecesorilor lor Iata pentru sec al XIX-lea cateva ci7re care vor&esc despre

1



cresterea numerica a comunitatii evreiesti din Timisoara C "35$ "$$ persoane "3F3 ($

persoane "32$ 53#$ persoane "2"$ 1#3 persoane

Evolu'ia politic% central-est european% în secolul al XX-lea( inte.rarea Timişoarei în

RomBnia Mare în "2"2 a 7%cut posi&il% 7amiliarizarea cu lim&a romBn%( evreii oraşului

devenind şi vor&itori de romBn%

Timişoara multicultural% a 7ost( la începutul secolului al XX-lea( şi un important centrual evreilor ?omunitatea iudaic% din oraş num%ra în !ur de "$$$ de su7lete în perioada

inter&elic%( 7iind un verita&il motor economic al Timişoarei Ast%zi( micu'a comunitate

evreiasc% num%r% doar apro)imativ 1$$ de persoane 'inute în eviden'% Evreii din Timişoara se

lupt% din r%sputeri s% şi p%streze identitatea şi s% men'in% vie 7lac%ra credin'ei str%moşeşti O

poveste a evreilor din >anat a ap%rut su& coordonarea 4marandei VulturC GMemoria salvat%

Evreii din >anat( ieri şi aziH ?artea este un portret de .rup realizat prin istorisiri ale vie'ii şi

7oto.ra7ii( menit s% dea contur unor e)perien'e individuale( dar şi vie'ii comunitare a evreilor

din mai multe .enera'ii care tr%iesc la Timişoara( u.o! sau Reşita GAşc*enazi sau se7arzi(

&o.a'i sau s%raci( vor&ind în 7amilie mai ales ma.*iara sau .ermana( dar înv%'Bnd la şcoal% la

7el de &ine romBna( evreii din >anat au cultivat un anume cosmopolitism &ene7ic( potrivit cu

am&ian'a diversi7icat% etnic a zonei în care locuiau ?eea ce nu i-a împiedicat s% se considere

&uni cet%'eni ai statului în care se a7lau şi s%-l slu!easc% cu devotament( cum 'in s% su&linieze o

parte dintre cei intervieva'iH( sus'ine 4maranda Vultur ?ea mai vec*e piatr% 7unerar% din

Timişoara dateaz% din "12; Vesti.ii ale prezen'ei evreilor în >anat dateaz% din secolele al II-

lea şi al III-lea 6n perioada urm%toare şi cu deose&ire în secolele al XIII-lea şi al XVI-lea se

con7irm% prezen'a unor ne.u'%tori şi zara7i evrei pe melea.urile &%n%'ene( iar aşezarea de

7amilii de evrei la Timişoara este atestat% de pietrele 7unerare a7late în cimitirul evreiesc ?ea

mai vec*e piatr% tom&al% dateaz% din anul "12; şi este cea a medicului sau vraciului evreu

Azriel Assael( ori.inar din 4alonic Este cunoscut c% evreii din Timişoara şi >anat au tr%it în

acele vremuri su& domina'ie turceasc% GDup% victoria de la 0enta a prin'ului Eu.en de

4avoJa asupra turcilor( în "123( administra'ia austriac% a tolerat la Timişoara prezen'a unei

popula'ii evreieşti de "55 de su7lete Imperiul /a&s&ur.ic a via'a evreilor din >anat prin şi (

care con'ineau restric'ii 7oarte severe privind popula'ia evreiasc% de atunci Totuşi( o dat% cu

consolidarea monar*iei austriece în secolul al XVIII-lea( în7iin'area de comunit%'i evreieşti a

luat un avBnt important( acestea avBnd în 7runte ra&ini presti.ioşiH( scrie pro7esorul Oscar

4c*Kartz în volumul GMemoria salvat% Evreii din >anat( ieri şi aziH G?ele dou% mari

comunit%'i evreieşti( cea aşa zis% .erman% Gaşc*enazimH şi cea spaniol% Gse7ardimH îşi ale.eau

proprii ra&ini Dup% anul "3#$( anul sciziunii comunitare( iau 7iin'% comunitatea statu Luo ante

în cartierul timişorean <a&ric şi cea ortodo)% în cartierul Iose7inH( a mai precizat 4c*Kartz

2



Trei sina.o.i mari în Timişoara =rimul ra&in timişorean a tr%it în prima !um%tate a secolului

al XIX-lea şi este vor&a de ra&inul de 7aim% european% Oppen*eim sau Oppen*eimer vi

/irsc* &en David +"3" - "3F2,( supranumit şi Gaon Ra&&i /ersc*ele TemesKarerH

MormBntul acestuia( din cimitirul din ?alea ipovei( devenit un loc de pelerina! nu numai

pentru evrei( ci şi pentru neevrei GApo.eul în7loririi comunit%'ilor evreieşti( atBt ortodo)e(

cBt şi neolo.e şi se7arde( este atins a&ia dup% anul "31# +anul reconcilierii austro un.are,( princonstruirea a şase sina.o.i( în primul rBnd a celei ( neolo.e( în cartierul central ?etate( între

anii "31; şi "315( o construc'ie impun%toare e)ecutat% în stil maur @rmeaz% în anul "322

ridicarea sina.o.ii din cartierul <a&ric( de asemenea neolo.%( ce se în7%'işeaz% ca o verita&il%

perl% ar*itectural%( şi a celei ortodo)e din cartierul Iose7in( între anii "2$1 şi "2"$H( mai spune

pro7esorul Oscar 4c*Kartz ?ele trei sina.o.i m%re'e stau m%rturie unei vie'i comunitare

evreieşti în7loritoare alt%dat% şi &un%st%rii materiale a elitei evreieşti timişorene din epoc% 6n

prezent( numai sina.o.a din cartierul Iose7in mai este utilizat%( în special cu ocazia

7estivit%'ilor comunitare( sina.o.a din ?etate şi cea din <a&ric nemai7iind 7recventate din

cauza de.rad%rii lor

Rolul evreilor în dezvoltarea oraşului

6n perioada dintre r%z&oaie( comunit%'ile evreieşti din Timişoara num%rau

apro)imativ "$$$ de su7lete( iar în provincia &%n%'ean% tr%iau cBteva mii de evrei în mici

comunit%'i( avBnd sina.o.i şi ra&ini proprii la u.o!( ?aranse&eş( 4Bnnicolau Mare( ipova

sau ?iacova GDe mare relevan'% este rolul pe care-l au avut evreii în ceea ce priveşte

în7lorirea vie'ii economice şi a celei culturale din Timişoara şi >anat Ei au 7ost editori de c%r'i

şi de ziare( avBnd tipo.ra7ii şi zinco.ra7ii proprii( au pus &azele industriei te)tile timişorene(

de &um&ac( de lBn% şi de m%tase( au în7iin'at 7a&rici de p%l%rii( de vopsele( s%pun( ulei( piel%rie

şi înc%l'%minte Au creat institu'ii &ancare( dBnd naştere unui comer' în7loritor( prin ma.azine

te)tile şi alimentare( prin e)portul de cereale şi &l%nuri Micii meseriaşi evrei au contri&uit din

plin( prin conştiinciozitatea şi pro7esionalismul lor( la o7erirea &unurilor de consum casnic

Artişti evrei au pus &azele orc*estrei 7ilarmonice a oraşului( iar concertele şi via'a muzical% s-

au &ucurat de o 7recven'% numeroas% din partea popula'iei evreieşti iu&itoare de art% şi

cultur%H( povesteşte Oscar 4c*Kartz ?ea mai de seam% personalitate a evreimii &%n%'ene a

7ost &aronul I.na' 4 EisenstPdter( din >uziaş( preşedinte al ?omunit%'ii Evreilor în anul "311

şi al ( care a adus cel mai mare aport la construirea sina.o.ii din ?etate( printre altele donBndu

şi or.a a în*umarea acestuia au luat parte "$$$$ de persoane din Timişoara şi din >anat(

reprezentBnd toate na'ionalit%'ile GArmonia în care au tr%it cu celelalte comunit%'i din

Timişoara a 7ost doar pBn% cBnd antisemitismul( nutrit de mişcarea le.ionar% şi de şi ridicat la

3



nivel de stat prin le.ile antievreieşti rasiale( a in!ectat otrava urii de ras%( a învr%!&irii şi a

invidiei( în popula'ia neevreiasc% a oraşuluiH( a7irm% 4c*Kartz

Prigoana împotriva evreilor

6n timpul celui de al doilea r%z&oi mondial( şi evreimea timişorean%( şi cea &%n%'ean%

au avut de su7erit din cauza %rzii de <ier( erau trimişi în ta&ere de munc% o&li.atorie(deporta'i în Transnistria( comunit%'ilor evreieşti din !ude' au 7ost des7in'ate( iar evrei de acolo

erau muta'i la Timişoara( averile lor 7iind cons7iscate G4-a urm%rit scoaterea din locuin'e a

evreilor( interzicerea e)ercit%rii comer'ului şi a meseriilor( e)cluderea din serviciile pu&lice a

7unc'ionarilor şi pro7esorilor evrei( îndep%rtarea medicilor şi 7armaciştilor evrei din cole.ii( a

avoca'ilor evrei din &arouri( a elevilor şi studen'ilor evrei din înv%'%mBntul de stat(

continuBndu-se cu şirul în!osirilor( înte'it de *itleriştii locali Tot ceea ce au 7%cut evreii spre

prop%şirea economic% şi cultural% a oraşului lor .azd% a 7ost dat uit%rii şi nu mai prezenta nici

o importan'% Mai apoi( perioada comunist%( în care unii evrei credeau c% se vor rea&ilita( le-a

rezervat acestora o mare decep'ie( întrucBt na'ionalismul( de care a 7ost invadat comunismul( a

reînviat antisemitismul a 7el ca în toat% 'ara( şi aici s-a petrecut o epurare a =?R de evreii

care nu erau activişti de seam%H( mai spune Oscar 4c*Kartz 6n perioada celui de al doilea

r%z&oi mondial( în anul "25"( vine la Timişoara dr Ernest Neumann( care 7unc'ioneaz%

Gparalel cu activitatea ra&inic%H în postul de pro7esor de reli.ie la iceul Israelit( devenind

apoi =rim Ra&inul comunit%'ii evreieşti neolo.e( ca urmaş al =rim Ra&inului dr Iaco& 4in.er(

dar şi al ultimului prim ra&in din cartierul ?etate( dr Ma)imilian Drec*sler =e vremuri

.randioas%( comunitatea evreiasc% timişorean% este azi pe cale de dispari'i

Contribu ia evreilor la evolu ia arhitecturii ora ului Timi oaraț ț ș ș

6n cartierul <a&ric mai e)ist% cl%direa 7olosit% de coala Evreiasc% Elementar%( înȘ

apropierea sina.o.ii iceul evreiesc a 7ost proiectat în anii "2$ de c%tre un ar*itect evreu -

edeon Neu&auer - despre care se tie c% a 7ost i ar*itect i diri!or de corș ș ș

6n noul conte)t economic i politic( atunci cBnd în "2"3 s -a destr%mat Imperiulș

[email protected]( evreii s-au sim it oarecum în nesi.uran %( au avut totu i li&ertate mai mult% peț ț ș

moment i a ap%rut necesitatea în7iin %rii unei coli proprii coli elementare evreie ti e)istauș ț ș Ș ș

din totdeauna( înc% din evul mediu Autorit% ile [email protected] nu au permis nicioadat%ț

în7iin area unei coli evreie ti Dup% primul r%z&oi mondial a devenit posi&il ca pe un terenț ș ș

din centrul ora ului s% se construiasc% iceul Evreiesc i internatul s%u Noua coal% ar%taș ș ș

7or a comunit% ii i dorin a ei de a - i instrui copiii +e)istau "$ $$$ de evrei în Timi oara, ț ț ș ț ș ș

iceul era compus din clasele I- VIII i din clasele de liceu cu pro7il comercial E)isten aș ț

4



colii a devenit crucial% mai tBrziu cBnd copii evrei au 7ost e)clu i din toate celelalte coli - înș ș ș

perioada persecu iilor Internatul era 7oarte ele.ant pentru vremea aceeaț

?omunitatea evreiasc% î i construia cl%dirile din ta)ele destul de mari impuseș

mem&rilor comunit% ii Din &anii comunit% ii s-au construit i case de raport( dintre careț ț ș

unele mai aduc i ast%zi venituri ?omunitatea era proprietara a zeci de cl%diri în Timi oaraș ș

De alt7el în perioada inter&elic% !um%tate dintre cl%dirile cu eta! din Timi oara aveauș

proprietar evreu

Mul i dintre evreii reli.io i locuiau în cartierul <a&ric( în case mici( s%r%c% cioase( deț ș

multe ori mai multe 7amilii într-o curte O parte a <a&ricului 7orma un adev%rat cartier

evreiesc

5



>anca 4zana era una dintre cl%dirile importante din Timi oara >anc*erul 4zana eraș

7iul unui medic renumit >anc*erul a or.anizat un concurs de ar*itectur%( pe care l-a cB ti.atș

un ar*itect din >udapesta 4 -a construit o &anc% dup% normele de atunci din Europa

Interiorul este 7oarte 7rumos decorat( cu sc%ri i stBlpi din marmur% colorat% i al&%ș ș

6



Ar*itectul >aum*orn ipot a proiectat în "2$; cl%direa ?omunit % ii Evreilor dinț

Timi oara Vec*ea cl%dire a7lat% pe teren s- a demolat =e *olul ?omunit% ii din Timi oaraș ț ș

e)ist% o 7oto.ra7ie înr%mat% de mari dimensiuni( în care se vede

?onsiliul ?omunit% ii care tocmai dez&ate construirea noului sediu 6n centrul ima.inii se v%dț

pre edintele ?omunit% ii i ar*itectul >aum*orn ipQtș ț ș

7



>aum*orn ipQt a murit în >udapesta în anul "2; A mai proiectat în Timi oaraș

cl%direa care ast%zi este Rectoratul =olite*nicii 6n urm% cu un secol aceast% cl%dire proiectat%

de >aum*orn ipot era >ursa A.ricol% >ursa A.ricol% era o cl%dire 7oarte important% pentru

c% Timi ul era una dintre zonele a.ricole importante ale Europei ?l%direa este decorat% înș

interior i în e)terior într -un ele.ant stil secession 4ala mare a cl%dirii +ast%zi 7olosit% deșRectoratul =olite*nicii, este o adev%rat % oper% de art%( un loc care ar tre&ui inclus în circuitul

tuturor turi tilor care viziteaz% Timi oaraș ș

O alt% cl%dire impun%toare construit% de >aum*orn este imo&ilul destinat Re.iei Apelor( -

ast%zi apar ine de ?<R ?l%direa este decorat% în stil secession cu elemente eclecticeț

8



Tot ar*itectul >aum*orn a proiectat iceul de <ete( ast%zi iceul =eda.o.ic( în stilul neo.otic(

7lamand( construit tot în prea!ma anului "2$$ >aum*orn era un ar*itect 7oarte solicitat în

!urul anilor "2$$ ?ele mai 7rumoase cl%diri pu&lice noi din anii "2$$-"2$F au 7ost proiectate

de >aum*orn ipot care tr%ia în >udapesta

Al i doi ar*itec i 7oarte importan i ai momentului "2$$ care au proiectat o cl%dire i înț ț ț ș

Timi oara din 7ericire sunt 8omor Marcell i aa& DeszS 8omor Marcell i aa& DeszS auș ș ș

7ost doi tineri ar*itec i de un 7oarte mare talent în urm% cu "$$ de aniț

Erau discipolii ar*itectului ec*ner d9n ec*ner a 7ost un ar*itect 7oarte important

El este creatorul secession- ului ma.*iar A inventat un stil ori.inal cu elemente inspirate din

arta popular% ma.*iar % 6n multe %ri 4ecession -ul a inclus în compozi ii elemente din 7olclorț ț

4% nu uit%m c% în momentul respectiv( în !urul anului "2$$( na ionalismul european era înț

vo.% Multe popoare

europene î i descopereau identitatea iș ș se construiau în acel moment statelena ionale 6n RomBnia( în <inlanda iț ș în multe alte %ri(ț 4ecession-ul a prinsaccente na ionale 7oarte puterniceț

8omor Marcell i aa& Desz S au 7ost doi tineri 7oarte am&i io i( 7oarte talenta i careș ț ș ț

i -au creat propria 7irm% în >udapesta i au construit cl %diri în capital% i în tot Imperiulș ș ș

[email protected] ?ei doi au creat cl %diri de o mare valoare artistic% Au avut ocazia s%- i pun%ș

în valoare talentul i s% construiasc% cl%diri 7oarte 7rumoaseș

9



8omor Marcell care a tr% it între anii "313- "255( a avut un s7Br it tra.ic A 7ostș

deportat de c%tre crucile cu s%.e i ma.*iare( le.ionarii ma.*iari A 7ost omorBt aproape deț

.rani a @n.ariei cu Austria Acest om a murit împu cat în cap( în noroi dup% ce a l% sat înț ș

Imperiul [email protected] cele mai 7rumoase cl%diri ima.ina&ile Aceasta este o soart% evreiasc%(

din p%cate( destul de caracteristic% pentru evreii central-europeni 8omor a scris articole( scria la revista antreprenorilor din

>udapesta( c*iar a condus acea revist% A scris i despre stilul 4ecession( era un intelectualș

adev%rat( cBnta la vioar% 6mpreun% cu aa& DeszS cole.ul s%u( pu in mai în vBrst%( timp deț

$ ani i-au men inut &iroul de succes în >udapesta Acesta a avut norocul s% moar% în "2;ș ț

i nu a avut soarta tra.ic% a cole.ului s%u mai tBn%rș

10



?ei doi au proiectat imensa cl%dire Vulturul Ne.ru din Oradea( pe care o cunosc to iț

cei care au vizitat ora ul Inclusiv investitorii Vulturului Ne.ru au 7ost evrei =asa!ul acesteiș

cl% diri era unic în acel moment în [email protected] pentru un ora de provincie Doar în marileș

capitale se întBlneau ast7el de pasa!e

Alte dou% cl%diri proiectate de ei sunt =alatul ?ultural i =rim%ria din TBr.u Mure (ș ș

pro&a&il cele mai 7rumoase cl%diri din RomBnia de ast%zi Vitralii super&e create de Rot*

Misa( care era un me ter sticlar( evreu din >udapesta( mai e)ist% i ast%zi Vitraliile prezint%ș ș

toat% istoria @n.ariei =ictura interioarelor se inspir% tot din arta popular% ma.*iar% Au mai

lucrat la interioare i al i me teri evrei localiș ț ș

11



a Timi oara cei doi au proiectat o 7rumoas% cl%dire de &anc% în a a numitul stilș ș

4ecession - Turt% Dulce <a ada nu are nicio linie dreapt%( doar cur&e( i 7rumoase decora ii deț ș ț

ceramic% create la 7a&rica 0solnaJ din =Ucs - @n.aria

Antreprenorul era 4teiner Misa( un investitor evreu( 7oarte &o.at( care avea 7a&rici în

Timi oara El producea clei de oase i vindea c%r&uni( co) <a ada e)presiv% cuprinde diverseș ș ț

sim&oluri - de e)emplu stupul de al&ine +sim&olul &%ncilor,

12





(niver&itatea Aurel )laicu* Arad

+A#T!RAT " LI+BA I LIT!RAT(R,- T!./I. ! ACT(AL!Ș Ț

- M"#$I"#$"%&#I!M-

E'%EII (IM $IMI O&%&Ș

#tudent"

C0IRIL, A./A1RAL(CA

ARA/* 2345

Documents

Arhitectura Evreilor Din Timisoara