Art25 Metafizica Ignifora La Lucian Blaga

7/24/2019 Art25 Metafizica Ignifora La Lucian Blaga

1/5

86

Suspenda]i pe marginea unei limite ontologice,ncerc`m s` ne confec]ion`m aripi icarienepentru a survola metafizica blagian` caresondeaz` misterul asumndu-[i curajul unei terifianteaventuri, aceea de a lumina cu spiritul sù umbrelenceputurilor1, temeiurile existen]ei. Limba [idezv`luie caracterul trivial atunci cnd este pus` s`

vorbeasc` despre esen]e ultime sau despre ceea cereprezint` universalitatea unei gndiri ignifore,purt`toare de lumin` incandescent`. Cuvintele s-autransformat n locuri comune prin suprauzitare,dovedindu-se instrumente neputincioase pentru asurprinde realitatea fondatoare a existen]ei. Amconsiderat necesar` o reinventare terminologic` [iinovarea unor mijloace proprii, pentru a nu viciasensurile ntemeietoare ale gndirii metafizice blagiene.

Angoasa cùt`rii incinereaz` egoul demiurgicderulnd o oper` metafizic` unitar`. Filozofia, poezia [idramaturgia lui Blaga nu pot fi n]elese dect conside-rate ca o totalitate n care fiecare parte se integreaz`

ntr-o arhitectur` sistemic`, surprinz`tor de armonioas`.Elementul coagul`rii tuturor p`r]ilor se profileaz` subforma unei texturi ideatice de tip heraclitic: focul saupyrcum i-a spus filosoful presocratic n urm` cu 3000de ani. ns`, la Blaga, focul nu are caracter stihial, el nureprezint` ca la Empedocle, spre exemplu, unul dintrecele patru elemente fundamentale ale cosmosului acelpyr care r`mne totu[i material, cenu[` fierbinteprivat` de anima, chiar dac` este nnobilat cuatributele celui mai rafinat dintre elemente.

Pentru a vorbi despre conceptul incandescen]eivivificatoare, am apelat la un termen adecvat realit`]iiblagiene [i anume latinescul ignis. n antichitate sef`ceau referiri la acesta ca fiind focul animat, foculnzestrat cu pneuma sau suflet. For]` care poart` nsine principiul vie]ii, putere creatoare nc`rcat` dearhetipul tuturor lucrurilor, focul etern viu este sursa dela care se adap` fiin]a lumii. Unul din elementeleunificatoare ale operei lui Blaga este tocmai acestconcept al ignisului, n]eles ca foc sacru generator delumi virtuale. Este ciudat` rezonan]a igneis-uluilatinesc cu grecescul agnos - nsemnnd sfin]enie,puritate n unitate.

Acest element diafan nu este niciodat` cudes`vr[ire explicit, ns` marcheaz` la Blagacosmologia, gnoseologia, estetica, etica [i nu numai.Poetul metafizician ne apare n ipostaza eroului

prometeic care aduce oamenilor focul2, sau, mai binezis, cel care-i ajut` s` con[tientizeze c` acestaconstituie fundamentul existen]ei. Elementul fizic

sublimat pn` la conceptualizare, devine cheiacomprehensiunii sensurilor ntemeietoare. Lumina pecare-o aduce poetul, reflex al luminii primordiale3 amomentului genezei, este cu totul altceva dect luminastihial` sau ra]ional`4. Ea este marcat` de o diferen]òntologic`, de o muta]ie la nivelul fiind-ului, esteignisul care-l face pe om s` fie om5, adic` o for]`

vectorial` ndreptat` vertical spre transcenden]`.Experien]a empiric` pe care ne-o d` focul, demobilitate imobil`, se transform` prin dimensionaremetaforic` n sinteza mediatoare a contrariilor. Inim` alumii, ignisul este sincronia unei sistole si a uneidiastole, firul unicit`]ii si al unit`]ii fiin]ei.

Experien]a poetic` [i experien]a metafizic` suntcoincidente la Blaga, avnd caracterul revelator alignis-ului. Aceast` identitate este fireasc`, a[a cumremarc` [i Martin Heidegger n Pe drum c`tre limb`:orice gndire meditativ` este o activitate poetic`, oriceactivitate poetic` este ns` o gndire6. Acela[i act derevelare a misterului ntemeiaz` metafizica si poezia.

La Blaga actul revelator se realizeaz` cu mijloacediferite, in art` se manifest` n planul sensibilit`]ii siintui]iei iar n metafizica in planul viziunilor abstracte7.Diferen]a este doar la nivelul mijloacelor de expresie,ele identificndu-se esen]ial ca gest metaforizant.

Spiritul poetului metafizician se aseam`n` unuiAthanor8 n care toat` corporalitatea sa inflamat` seconsum` ntr-o ardere9 sf[ietor de dureroas`, darnecesar` imperios pentru a putea elibera fumul saumul]imea infinit` de lumi virtuale. Diafanul10 (sau ceeace se arat` doar zeilor nemuritori [i niciodatòamenilor), acea transparen]` care ascunde o prezentàbsent`, este cea mai incitant` provocare. Poetuluiignifor, incinerndu-[i finitudinea material`, las`fumul sufletului sù s` contureze infinite apari]iivirtuale, prezentificnd universuri posibile11.

Poetul este asemeni unui rug aprins12, Marele Ano-nim asemeni unui vulcan aruncnd la periferia sa exis-ten]e13. Dincolo de hiatusul ontologic, ambii mp`rt`-[esc tr`s`turile unei apari]ii ignifore. Fiin]a autentic`,cu adev`rat vie, se identific` cu elanul vital, cu naturavulcanic` ce-i confer` harisma autarhica14 a fùritoruluide universuri. Geniul creator este definit ca o existen]`de o intensitate excep]ional` n orizontul misterului15.Darul sù special este acela al puterii de a revela. Aces-ta coincide, n ordine uman`, cu darul de a convertimisterele in chip metaforic [i n coordonate stilistice

abisale16. Datorit` acestei harisme revelatoare, ilumi-natoare, misterele lumii pot fi aduse n fenomenalitate,n dimensiunea vizibil` a crea]iilor de cultur`.

Metafizicaignifor`laetafizicaignifor`laLucianBlagaucianBlaga


2/5

87

Eliberat de povara fizic`, imponderal si atemporal,creatorul face o ntoarcere ontologic`, [i vectorizeaz`ntreaga sa fiin]` spre universalitatea etern vie:misterul. ns` aceast` eliberare de redundan]ampov`r`toare a contingentului vine n urma unui

sacrificiu asumat deliberat [i este condi]ia sine qua nona pasului transcenderii. El este angajat ntr-un alt modontologic, diferit de cel al organismelor vegetale sauanimale. Modul lui de a fi n lume este pentru mister[i revelare si are caracter ignifor17. Rezultatul acesteimuta]ii ontologice este crea]ia, fùrirea de universurispirituale, pl`smuirea culturii. ncoronat cu diademade foc a idealului ce-l mistuie18, poetul realizeazàceasta transgresare sau deplasare a con[tiin]ei peplanuri de verticalitate axiologic`. Este momentul degra]ie al maieuticii discursului asupra esen]elor ultimeale existentei. Exodul19 sau ie[irea din imediatul lumiieste calea transpunerii permanente n non-imediat, caorizont ve[nic prezent20.

Pentru ca anabazas` se realizeze n plenitudinea saeste necesar` existen]a negativului, catabaza, asta nvirtutea faptului c` raiul este luminat de focurileiadului21. Pentru a fùri discursul estetic, poetul ignifortrebuie s`-[i lase mistuit` individualitatea, astfeldeschizndu-se toposului utopic al tuturor sensuriloruniversale. Combustiile interioare sunt adev`rateexplozii care se exteriorizeaz` n metaforeiluminatoare, astfel ceea ce era poten]ialitate seactualizeaz` primind o form`, un chip profilat dinumbre si lumini.

Dac` organismele biologice sunt entelehiale,purtndu-[i scopul n sine, n autorealizare si

autoconservare, fiin]a cultural`, spiritual`, este ec-thelic`, [i are finalitatea n afara sa, n crea]ia unuiunivers stilistic autentic uman. Poiesisul, fùrirea delumi spirituale virtuale, este modul ontologic al omului,ghenesis sau reproducerea biologic` este modulontologic al celorlalte emana]ii ale principiuluicentralit`]ii existentei. Marele Anonim este puteregeneratoare, vulcanic`22 voin]` de crea]ie, dar nacela[i timp de decimare, sterilizare a tuturorexisten]elor care pericliteaz` hegemonia sa. Fatalmenteorice emana]ie este inferioara sursei care aaruncat-o n existen]`, omul fiindcondamnat la o sisific` escaladare a panteidecaden]ei. Dac` Marele Anonimprefigureaz` actualizarea transcendent` atuturor poten]ialit`]ilor, omul este doar unsoi de hibrid23 sterilizat. Hr`nindu-se cusurogatul absolutului, omul [i actuali-zeaz` laten]ele demiurgice ntotdeaunaintr-un mod viciat.

Ignisul24 are caracter de omniprezen]`[i totodat` de prezentificare a fiin]elor nfinitudinea lor mundan`. El este Logosiluminator care ritmeaz` efervescen]a firiiprin matricea stilistic`, asemenea uneirnduieli intrinseci a existen]elor,instituindu-se ancestral, ntr-un ritm al

timpului calitativ25

. Ard molcomlumn`rile - f`r` pripeal`, dup` un tainicritm cosmicizant.

Sfera ignisului con]ine termeni a c`ror plenitudinesemantica debordant` mpinge gndul pn` pe muchiaparadoxurilor. C`ldura, lumina, ro[ul ardent, sngele,fumul, dogoarea, fulgerele sau cenu[a, toate acesteareprezint` ipostaze sau consecin]e ale focului. Ele se

transform` n semne indicatoare ce trimit sprecentralitatea vulcanic` a existentei. R`spndite in ceamai mare parte n poeziile lui Blaga, n opera filosoficàcestea iau forma conceptelor ignifore (gndirealuciferica, magma incon[tientului, matricea stilistic`)pe care se ridica arhitectura sistemului metafizic. Blagasubliniaz` ca doar n dimensiunea metafizic` omul [ig`se[te plenitudinea26, metafizica este expresia siafirmarea ve[nic rennoit` a unui mod existen]ial care]ine constitutiv de fiin]a omeneasc`.

Poetul metafizician, posedat de angoasa cùt`rilor27,vneaz` umbra indefinibil` a unui adev`r ultim, a uneiaxiome fundamentale ignifore de la care s` se poat`reconstrui metafizic lumea. Actul meditativ este unexerci]iu mental pe cont propriu. Expunerea lui, care nueste niciodat` una impersonala, descoper` o rela]ieintrinsec` \ntre adev`r [i metoda ob]inerii lui. Adev`ruleste tot una cu drumul ajungerii la el, o experien]ìluminatoare sau metamorfozant`, experien]a lucife-ric`. Starea de gra]ie apolinic` a cunoa[terii paradisi-ace, cu atributele echilibrului, mul]umirii [i securit`]ii,este dep`[it` prin cunoa[terea luciferic`, deschiznddrumul dramei subiectului cognitiv bntuit deincertitudini. En-staza devine ec-staz` intelectual`poten]nd misterul existen]ial. Ochii de foc aib`trnului Pan, cople[i]i de lumina adev`rului metafizicce i se reveleaz`, se \nchid pentru totdeauna.(B`trnul

zeu ncremeni f`r` de grai /n noaptea cu c`deri destele/[i tres`ri ndurerat.../pìanjenul s-a-ncre[tinat./Atreia zi [i-a-nchis cosciugul ochilor de foc.//Pìanjenul)

Gnoseologia la Blaga este rezultatul unui e[ecreiterat. Cu ct sacrificiul ignifor al egoului creator estemai mare, cu att mai impenetrabil devine principiultranscendent28. Misterele existen]iale, etern disimulate,niciodat` adecvat revelate, nu trec pragul cunoa[terii.Acesta, totu[i, se dovede[te a fi un prag magic, de


3/5

88

vreme ce metamorfozeaz` fiecare individualitatecognitiv` care se love[te de el. Cunoa[terea lucifericèste ignifor`, poten]nd densitatea ntunericului cuplpiri de lumnare. Cu fiecare pas gnoseologicorizontul misterului se extinde mai mult. Evrica! - am

g`sit adev`rul - strig`t de bucurie al cunoa[teriiparadisiace, se transform` ntr-o infinit`, sacr`29mirare metafizic`: misterul nu are limite! Adev`rul nuva putea fi niciodat` consumat prin aparatulconceptual sau liric si astfel [i pierde pentru totdeaunacaracterul de absolut` veracitate.

Nu vom putea n]elege logica interna atransform`rii omului in fiin]` metaforizant`, capabil`de gesturi revelatoare, f`r` s` ne fi clarificat n prealabilsemnifica]ia pe care o are Marele Anonim, importan]amuta]iei ontologice, a cenzurii transcendente [i amatricei stilistice.

Cenzura transcendent` este instituit` ca un ciudatact de tandre]e al Marelui Anonim fa]` de existen]eleplurale si finite, care s-a pierde n neant odat` cu oposibil` descentralizare theogonic`. Centralitatea solarà principiului existen]ei sus]ine dansul echilibrat alacestor entit`]i fragmentare prin cosmos [i-lmbog`]e[te printr-o emana]ie continu`. Barierelecenzurii transcendente, parte integrant` a fiin]ei umane,sunt penetrabile doar prin des-fiin]are (moarte)30.Iubirea ciudata a Marelui Anonim pentru fiin]acreatural` se dezv`luie n refuzul darului cunoa[teriiabsolute31, care ar dezr`d`cina-o [i ar desfiin]a-o.Marele Anonim nu vrea s`-[i jertfeasc`32 creaturileprintr-o periculoas` descentralizare a existen]ei, care arduce la c`deri de stele33 amintind de sfr[itul

apocaliptic.Con[tientiznd infirmitatea sa primordial`, statutulde creatur` refuzat` de adev`r34, omul [i descoper`destinul \n lume: crea]ia universurilor virtuale. MareleAnonim se dovede[te totu[i generos deoarece,ngr`dind cunoa[terea individuat`, o nzestreaz` cuenergia dinamic` a dep`[irii de sine n fiecare momental na[terii operei. Actul creator, reiterat la infinit, estemult mai mult dect o nentrerupt` si ira]ional` irup]iede inedit35. Este saltul calitativ al omului creator de laa exista pur [i simplu in lume, la a exista \ntru mister [irevelare36. Am putea spune c` actul creator, princaracterul sau ignifor aduce un surplus calitativ lumii,

ncoroneaz` ghenesis-ul naturii cu aureola spiritului.Blaga vorbe[te despre substan]a vulcanic` aincon[tientului37, ca despre o magm` de un dinamismarmonic a c`rui element formativ este stilul38.Congenital operei, stilul [i fixeaz` fundamentul greuca sngele, dincolo de lumin`, n dimensiuneamisterioas` a incon[tientului. Matricea stilistica estentemeierea vivificant` a tuturor crea]iilor unui individuman. Matricea stilistic`, complex al incon[tientului,[i mpline[te semnifica]ia n zona con[tiin]ei, printransla]ia pe care o realizeaz` dintr-o dimensiuneesen]ial` n alta fenomenal`. Modul ontologic alomului, ca fiin]` creatoare, nu se poate mplini dect ncadrul stilistic. Suntem poseda]i de stil, suntem

integra]i n el, f`r` s` con[tientiz`m acest fapt. Actulreflexivit`]ii39 asupra stilului necesit` o distan]are(adesea imposibil de realizat) fa]` de acesta. Intervalul

creat astfel ne d` r`gazul necesar pentru a sesizaunitatea imanent` a pluralit`]ii operei .

Ignisul este simbolul puterii absolute de a crea, nsàctul crea]iei presupune ni[te premise de care trebuie s`se ]in` seama. Dac` ar fi s` realiz`m o analogie ntre

actul de crea]ie ignifor blagian [i procesul alchimic alfùririi pietrei filosofale, am putea descoperinumeroase echivalen]e. Orizontul spa]ial blagian arputea fi reprezentat de spa]iul nchis al cuptoruluialchimic. Orizontul temporalal matricei stilistice [i-arg`si echivalentul n durata temporal` necesar`procesului decant`rii reziduurilor [i a sublim`riimateriei care va deveni piatra filozofal`. Accentulaxiologicar fi comparabil suflului care a]]` j`raticul.Anabasicul [i catabasicul ar putea fi simbolizate dec`tre fumul care are libertatea de a se mi[ca pe axaverticalit`]ii. N`zuin]a formativ` ar echivala taineiepistemice a fùrarului Hefaistos. Am realizat aceastàpropiere comparativ` ntre matricea stilistic` [iAthanor pentru a ilustra caracterul ignifor alcategoriilor abisale. Complexul categoriilorincon[tientului are impact formativ asupra produselorspiritului uman, fie ele opere de art`, concep]iimetafizice si nu numai40. Frontul creator uman inraport cu lumea nu e simplu (...) ci multiplu. Lumeanoastr`se nfrupt` deci din spontaneitatea uman` cu ointensitate exponen]ial`41. Discursul estetic, indiferentn ce substan]` material` se ntrupeaz`, poart` stigmatulcategoriilor abisale.

Creatorul, fiin]` metaforizant`, ncearc` [iretlicuriprometeice n tentativa sa de a se strecura in zoneinterzise de c`tre Marele Anonim. Fiecare ncercare de

a dep`[i cenzura transcendent` se soldeaz` ns` cu unmagnific e[ec42, [i totu[i f`r` acest e[ec el nu s-ar puteaconstitui ca om43. Suferin]a acestei nempliniri este unafondatoare. Angoasa existen]ial` cap`t` expresie princromatica azurului arz`tor44, partea cea mai fierbinte afl`c`rii sau prin purpuriul metafizic al sngelui hristic45.Fiin]a se zbate s`-[i dep`[easc` limitele, dincolo debaremul normalit`]ii, temperaturi extrem de ridicate saucoborte sunt identice ca experien]`: aceea a durerii.ns`, cum spune poetul, Mai calde dect fiin]a noastr`sunt totdeauna r`nile, rana46 metafizic` a neputin]eiomului de a-[i revela sie[i misterele nefiind neap`rat oc`dere, ci momentul de maxim` intensitate a vie]ii,

apogeul existen]ei sale, apropierea de transcendent.Adev`rul se profileaz` totdeauna pe fundalul durerii47vivificatoare.

Poezia metafizic` a lui Blaga are o aur`, un cmp alluminii ce o mpresoar`. Universul virtual i[i g`se[tefundamentul ntr-o ardere luminoas`. Devenind mijlocde prezentificare a spiritului, lumina cnt`, lumina estede[teapt`48. Ideea are nevoie de materie pentru a se faceinteligibil`, pentru a se actualiza [i devenifenomenalitate, v`rsndu-[i puzderia poten]ialit`]ilorpe cale de a fi actualizate. Chiar [i rùl este lumin`, defapt o pseudo-lumin` care [i reneg` condi]iacreatural`. Dracul [i-a pus fosfor \n ochi: el nu vreanumai s` primeasc` lumina, el vrea s` [i dea .El

accept`, dar tinde s` se reverse. El vrea cu alte cuvintes` aib` minile libere. El nu vrea sa fie ndatorat luminii(Mini libere).


4/5

89

Umbra, departe de a fi exclus` din constela]iaaxiologic` a ignisului, devine element esen]ial, caumbra luminoasa49, ea este o necesitate ontologic`.Stigmat al tuturor corpurilor mundane efemere, umbraare greutatea si densitatea impenetrabil` a somnului

con[tiin]ei. Cei ce [i dep`[esc umbra, [i dep`[esccondi]ia mundan`50 Boteaz`-m` cu p`mnt./ Umbralumii mi trece peste inim`//(C lug rul b trn mi[opte[te din prag). Pentru ca s` asist`m la o regenerareeste nevoie nti de o moarte, moartea a ceea ce esteinert [i vegetativ sau lipsit de spirit.

Cenu[a pres rat` peste lucruri51 pare un ritualancestral prin care fiin]ele somatice sunt incineratepentru ca sufletele s` se elibereze de substan]a grea acorporalit`]ii 52. Reziduul materiei arse nu trebuiedispre]uit deoarece poart` n sine o tain`, el constituiefundamentul, puterea a toate pantos energhia53 -a[teptnd clipa resuscit`rii la via]`. O nou` na[tere saumuta]ia ontologic`, asumarea unui mod de a fi in lumeradical diferit de cele anterioare ( mineral, vegetal sauanimal ), este condi]ia transcenderii.

C`ldura nefireasc`54 cuprinde fiin]a poetuluimetafizician, ca un reflex al genezei, ca o combustiecare-l scoate din limit`rile datului imediat al lumii,preg`tind evadarea furi[` din istorie, n clipa f`r` duratà regener`rii. Moartea este amurgul a[teptat, negativulpe fundalul c`ruia se relev` luminozitatea demiurgic` aspiritului creator55.

Lumina si umbra, apa si focul, ziua si noaptea suntopozi]ii necesare unui proces continuu al devenirii. Unr`zboi nemp`cat se duce ntre fiin]a poetic` [i MareleAnonim, ntre elementele stihiale sau ntre diferitele

fiin]e periferice, o cosmologie n care toate comunic` [ise provoac` reciproc la existen]`. n aceast` lupt` acenzurii [i a revel`rii, a neascunderii [i a disimul`riipoetul intr` cu un curaj metafizic care va marcantreaga produc]ie a gndirii sale. Din c`derile omuluicreator, ca fiin]` refuzat` de adev`r, din aceast`neputin]` a lui, se na[te m`re]ia crea]iei. La fel ca ncazul trestiei pascaliene, fragilitatea devine o for]`,deoarece actul medita]iei sale este saltul ntru mister [irevelare.

Singularitatea creatorului \n univers se datoreazèfortului permanent de a-[i revela misterele. Gestulacesta este unic n gratuitatea sa. El nu are o

inten]ionalitate finalist` [i, \ntr-o oarecare m`sur`, seaseam`n` cu d`ruirea gratuit` a iubirii absolute. Acestmod specific de a exista al omului \n univers a fostnumit cultur`. Crea]ia valorilor culturii este un procesigniforce se desf`[oar` pentru el nsu[i [i nu pentru càr urm`rii un scop utilitar. Blaga reu[e[te s` scoat`cultura din sfera fenomenelor enthelehiale s`dindu-ir`d`cinile n dimensiunea incon[tientului, mai precis,n complexul categoriilor acestuia. Incon[tientulcosmicizat dobnde[te valoarea unui logos larvar cehr`ne[te continuu via]a culturii. Departe de a fi un e[ecal vie]ii, cultura sau producerea de lumi spirituale esteaureola ce-o ncununeaz` des`vr[ind-o.

Blaga, prin toat` crea]ia sa, ne adreseaz` o

provocare: aceea de a parcurge un itinerariu spiritualmereu reiterat, de vreme ce omul este m`sura unuidrum de mplinit56.Condi]ia sine qua non a afirm`rii

noastre ca fiin]e umane autentice este tocmai aceast`combustie ignifor`, actul revelator, gratuit asemeniiubirii autentice. |n fenomenologia vie]ii trebuie s` fimdestul de treji ca s` nu rat`m momentul f`r` durat` alregener`rii [i al gesturilor excep]ionale [i irepetabile ale

spiritului. Universul creat de poetul metafizician are ovia]` a sa, proprie, al c`rei suflu cald se resimte prinintuitul concept al ignis-ului.

Monica SZAKACS

NOTE:

1 Lucian Blaga, Trilogia cosmologic`, Bucure[ti, EdituraHumanitas, 1997, p. 15.

2 Nu vreau dect,/s`-mi port curate/degetele r`sfirate/ [i-apoiprin nori/ s-adun din ei/ ca dintr-un caier/ fulgerele-a[a cumtoamna/ strngi din aer/ funigei.// (Moartea lui Pan, Zeul A[tept).

3 Lumina ce-o simt/n`v`lindu-mi n piept cnd te v`d,/ oare nue un strop din lumina/ creat` n ziua dinti,/ din lumina aceea-nsetat` adnc de via]`?....Lumina ce-o simt n`v`lindu-mi / npiept.../ e poate ca ultimul strop din lumina creat` n ziuadinti//(Lumina).

4 Eu cu lumina mea sporesc a lumii/tain`/[i-ntocmai cum curazele ei albe/luna/nu mic[oreaz`, ci tremur`toare/m`re[te [i maitare taina nop]ii, a[a mbog`]esc [i eu ntunecata zare//(Eu nustrivesc corola de minuni a lumii), [tiu c` [i eu port n suflet stelemulte, multe/[i cì lactee/am prea mult soare-n mine (Mi-a[teptamurgul).

5 Lucian Blaga,Trilogia culturii,Orizont [i stil,Bucure[ti, EdituraHumanitas, 1993, pp. 52-54.

6 Martin Heidegger, Pe drum c`tre limb`, n Secolul 20, an1995, nr.1, 2, 3, pp. 32-35.

7 Lucian Blaga,Trilogia valorilor, Bucure[ti, Editura Humanitas,1996, p 73.8 nchis in cercul aceleia[i vetre/fac schimb de taine cu

str`mo[ii// (Biografie).9 Lucian Blaga,Geneza metaforei [i sensul culturii, Bucure[ti,

Editura Humanitas, 1994,pp. 192-207.10 Gh. Ianopulos, Dic]ionarul verbelor limbii elene vechi, Atena,

Editura Pelican,1995, p. 210.11 Visnd,ntrez`rim prin doruri -/laten]e-n pulberi aurii/p`duri

ce-ar putea s` fie/[i niciodat` nu vor fi.// (Risipei se ded`florarul).

12 Ia seama s` nu te-aprinzi/cum se ntmpl` adesea cu lemnulp`durii,/n chipuri attea, flac`ra-ntmpin` pasul/oric`rei f`pturip`mntene/[i drumul i-a]ine [i ceasul./ Ia totul scnteie din toate.Tmpla s-aprinde/de tmpl`, [i piatra de piatra. O stea nev`zut` ia

foc n c`dere, din gerul/ v`zduhului. Arde-n armur`, sub zea/cavalerul/(...)Rareori numai, sfr[itul nu e cenu[`./Ct e ntinsul [i-naltul luminii,/dumnezeu singur arde suav cteodat` prin/tufe/f`r`de-a mistui. El cru]` [i mngie spinii/Astfel noi ardem, iubito.


5/5

90

Astfel ne este ardoarea/ Ct e ntinsul, ct e naltul,/noi ardem [i nune iert`m,/noi ardem, ah ,cu cruzime-n v`pì/mistuindu-ne unul pealtul.// (Cntecul focului).

13 Lucian Blaga, Trilogia cosmologic`, MareleAnonim,Generatorul, Bucure[ti, Editura Humanitas, 1993, pp. 26-50.

14 Corin Braga, Lucian Blaga,Geneza lumilor imaginare,Editura Institutul European, pp. 119-121. Lucian Blaga, Op. cit.,pp. 44-45.

15 Lucian Blaga, Trilogia valorilor, pp. 43-45.16 Ibidem,p. 42-4517 Muta]ia ontologic` se caracterizeaz` prin izbucnirea n noi a

unui nou orizontaceast` ivire orizontic` nu are delocsemnifica]ia unui act theoretic (...), ci se impune ca o izbucnire dinadnc, ini]ial`, anterioar` tuturor actelor teoretice si pl`smuitoare,ca o condi]ie prealabil` a acestora, ca un implicat fundamental.Orizontul misterului trebuie s`-l n]elegem ca origo unde seobr[esc toate procesele specific umane. Acest mod r`sare n om,[i are rolul de afla, de nceput, de izvor de obr[ie. Toate acesteatribute, alfa, nceputul, izvorul, obr[ia. Ibidem, pp. 30-31.

18 Asupra unui sfnt aureola sare ca o flac`r` asupra uneimaterii inflamabile [i aureola l consum`. (Elanul Insulei).

19 drumul n afar`, gr.20 Lucian Blaga, Trilogia culturii,Orizont [i stil, pp. 170-17321 Spre soare rd!/ Ca un eretic stau pe gnduri [i m`-ntreb:/ de

unde-[i are raiul - /lumina? - {tiu: l lumineaz`/ iadul/ cu fl`c`rilelui!/(Lumina raiului),vezi Biografie.

22 Lucian Blaga, Trilogia cosmologic`, pp. 26-34.23 Idem, Trilogia valorilor, Art` [i valoare, Amfibismul

con[tiin]ei, pp. 9-36.24 Igneus este termen de specialitate utilizat n vulcanologie cu

n]elesul de produs al focului, rezultat al ac]iunii focului. Magma[i bazaltul sunt roci ignice. Rocile ignice se formeaz` prinsolidificarea st`rii fluide a lavei.

25 Unde [i cnd m-am ivit din lumin` nu [tiu,/din umbr` mìspitesc singur s` cred /c` lumea e o cntare./De vnturi [i ispr`vimi sunt ochii plini,/ de umblat umblu ca fiecare:/ cnd vinovat peacoperi[ul iadului, /cnd f`r` p`cat (...)// (Biografie), Ardmolcom lumn`rile/ de cear` n sfe[nice./ un tlc s-alege

sibilin/prin umbrele ve[nice. Pe vetre [i n c`pi[te/s-a]]`j`raticul./S-aprinde ambra pentru zei,/[i mirtul, S`lbaticul/i ardeuntdelemnul n opai]ul cu toartele,/pentru vie]i ce vor veni, /dar [ipentru moartele. (Suprema ardere).

26 C`ci f`r` de o metafizic`, declarat` sau latent`, omul nupoate exista. n istorie nu s-a declarat niciodat` o vacan]`metafizic`. Lucian Blaga, Trilogia cosmologic`, p. 19.

27 Caut, nu [tiu ce caut. Caut/ Aurore ce-au fost, ][nitoare,aprinse/ Fntni-azi cu ape legate [i-nvinse// Caut, nu [tiu ce caut.Sub stele de ieri,/ Sub stele trecute,caut/ Lumina stins` pe care-otot laud.// (La cump`na apelor Lumina de ieri).

28 Poteca de-acum coboar` ca fumul/din jertfa ce nu s-a primit.De-aici/lu`m iar`[i drumul/spre ]`rna [i valea tr`date-nmiit/pentr-un cer chem`tor [i de necucerit.// (La cump`na apelor).

29 Lucian Blaga,Trilogia cunoa[terii, Cenzura Transcendent`,Bucure[ti, Editura Humanitas, 1993, pp. 94-99.

30 Vezi A[tept amurgul.31 Marele Anonim a pus n noi ndemnul irevocabil spre adev`r,ndemn ntemeiat pe ns`[i natura cunoa[terii, dar prin cenzura-itranscendent` ni-l refuz`. Suntem categoric ndemna]i spre [icategoric opri]i de la unul [i acela[i lucru. Lucian Blaga ,Trilogiacunoa[terii, Cenzura Transcendent`, p. 93.

32 Lucian Blaga, Trilogia cosmologic`, pp. 26-50.33 Attea stele cad n noaptea asta/Demonul nop]ii ]ine parc`-n

mini p`mntul/ [i sufl` peste-o iasc` /n`prasnic s`-l aprind`/nnoaptea astan care cad /attea stele,tn`rul sù trup/de vr`jitoare-mi arde-n bra]e/ca-n fl`c`rile unui rug./Nebun/ca ni[te limbi de foceu bra]ele-mi ntind,/(...)/ca s`-]i sorb, fl`mnd s`-]i mistui()totul// (Noi [i P`mntul).

34 Lucian Blaga, Trilogia cunoa[terii, pp. 28-31.35 Idem, Geneza metaforei [i sensul culturii, p. 193.36 Ibidem,p. 194.

37 O magm` de atitudini [i moduri de a reac]iona dup` o logic`,un ritm interior, consolidat ntr-un fel de tainic sim]`mnt aldestinului, un apetit primar de forme, o efervescen]` a nchipuiriid`t`toare de sens, adic` un m`nunchi de ini]iative de o putere

sp`rg`toare de st`vili... Lucian Blaga, Orizont [i stil,p. 53.38 Fenomenul stilului, r`sad de seve grele ca sngele, [i are

r`d`cinile mplntate dincolo de lumin` (...) stilul se nfiin]eaz`,f`r` s`-l vrem, f`r` s`-l [tim, el intra par]ial n conul de lumin` alcon[tiin]ei, ca un mesaj din imperiul supraluminii, sau ca o f`pturamagic` din marele [i ntunecatul basm al vie]ii telurice. Ibidem,

p. 10.39 Punerea n lumin` a unei unit`]i stilistice presupune ie[ireadin cadrul acestei unit`]i, distan]area de fenomen e o condi]ieelementar` pentru ob]inerea acelui sistem necesar descrierii siinventarierii fenomenului. Ibidem, p.7.

40 Ibidem, p.176.41 Ibidem.42 Poteca de-acum coboar` ca fumul/ Din jertfa ce nu s-a

primit. De-aici lu`m iar`[i drumul/ Spre ]`rna si valea tr`date-nmiit/ Pentr-un cer chem`tor si necucerit//(La Cump`na apelor).

43 Dar omul deplin nu a devenit om cu adev`rat numaidiferen]ierii morfologice [i structurale: pentru ca s` devin` om ntoat` puterea cuvntului a trebuit s` se dezl`n]uie n el [i un noumod de a exista,un nou mod ontologic cu totul deosebit de modulpropriu animalului. {i acest salt negrìt de hot`rtor a avutrealmente loc, c`ci omul ca mod specific de a exista este orientat

spre orizontul misterului. Lucian Blaga, Trilogia Valorilor, Art`[i valoare, p. 19.44 Nu-mi presim]i v`paia cnd n bra]e /mi tremuri ca un picur

/de rou` mbr`]i[at /de raze de lumin`?// (Nu-mi presim]i ),Nimici]i de arzndul albastru/ din clara preziu` de toamn`?(V`zduhul semin]e mi[ca).

45 petalele ce le purta]i /mi par urzite/din spuma ro[ie/a unuicald [i-nfl`c`rat amurg de var`./{i-a[ vrea sa v` strivesc /c` sunte]iro[ii, ro[ii/cum nu au putut sa fie pe p`mnt/dect aprin[ii,maristropi de snge ce-au c`zut/pe stnci/si e nisipul Ghe]imanii de pefruntea lui Isus// (Flori de mac).

46 Intre r`s`ritul de soare si apusul de soare/sunt numai tina siran`. (Psalm).

B`nuiesc ca Via]a a privit [i a v`zut lumea din preajma ei ntiaoar`-printr-o ran`. Originar, toate sim]urile trebuie sa fie r`nipermanentizate. (Elanul insulei, Sim]urile originare).

47 At]ia dintre semeni nu prea [tiu/ce s`-nceap`-n zori cusuferin]a/Ei nu-si dau seama nici spre seara de prilejul/chemat s`-nal]e mersul, cuno[tin]a./Suferin]a poate fi in ntuneric, t`ciune ininima, pe frun]i albastru ger,/pe coapsa ea poate fi pecete arsa cufier ,/n bulgare de ]`rn` o lacrima sau smbure de ce./Nu mai calca pe p`mnt /cine calca-n suferin]`./nt`re[te fiin]a-ntru fiin]`//(Lauda suferin]ei).

48 Dac` lumina ar cnta/v`rsndu-[i puzderia/noi am vedeacum cntecul/ consum` materia//(Suprema Ardere).

49 Sub clopot de vecerne Pan e trist./Pe-o c`r`ruie trece oumbr`/ de culoarea lunii/a lui Crist.// ( Moartea lui Pan, Umbra).

50 Umbra este o punte pe care lumina ne-o d`ruie[te ca satrecem cndva peste ea n ultima noapte.(Elanul Insulei,Umbra).

51 Vino sfr[it, a[terne cenu[` pe lucruri./Nici o c`rare nu maie lung`/nici o chemare nu m` alung`. ( Sfr[it).

52 In zori cnd ziua va aprinde noaptea,/Cnd scrumul nop]ii o

sa piar` dus/de-un vnt spre-apus/in zori as vrea sa fim sinoi/cenu[`,/noi si p`mntul.// (Noi si p`mntul).53 Julius Evola,Tradi]ia Hermetic`. Simbolismul ei, doctrina [i

Arta Regal`, Bucure[ti, Editura Humanitas, 1999, pp. 86-87.54 {i r`scole[te-mi fruntea-nfierbntat`/ca nisipul dogort/pe

care calca-ncet, ncet/prin pustie un profet.// (Strig`t n pustie),....o unda/vrea sa te cuprind` si nisipurile prind sa fiarb`.//(Moartea lui Pan,Pan c`tre nimf`), Ne-om aminti cndvatrziu/../de-aceasta banca unde st`m/ tmpl` fierbinte lng`tmpl`//(Risipei se ded` florarul).

55 Am prea mult soare in mine/ De-aceea nu-l v`d/ A[tept sa-mi apun` ziua/ [i zarea mea pleoap` sa-[i nchid`/ mi-a[teptamurgul, noaptea [i/ durerea,/ s`-mi ntunece tot cerul/ si s` r`sar`-n mine stelele, stelele mele,/ pe care nc` niciodat`/ nu le-amv`zut. (Mi-a[tept amurgul).

56 Omul , a[a cum e, e o fiin]` unic` n lume .{i sunt unele stele

care l lumineaz` numai lui stele interzise fiarelor din pe[teri [ingerilor din cer(Art` [i valoare). Pelerini prin vì [i mit/[intind n praf f`ptura./Gndul lor e dovedit/Omul nu-i dectm`sura unui drum de mplinit (Pelerinii).

Documents

Art25 Metafizica Ignifora La Lucian Blaga