Articulatiile Corpului Omenesc.docx

8/10/2019 Articulatiile Corpului Omenesc.docx

1/38


2/38

Articulatiile Corpului OmenescO articulaie (jonciune)constitue totalitatea tuturor elementelor care unesc ntre ele dau sauctevaoasevecine. Fiecare os n corpul uman ocup un anumit loc i ntotdeauna se afl n legturnemijlocit cu alte oase, adernd strns de unul sau cteva oase (excepie -osul hiodian,fixatdeligamenteimuchi,i aa-numitele oase sesamoide, situate n masatendoanelormuchilor).Mobilitatea diferitor pri ale scheletului depinde de felul legturii dintre ele; aceasta, la rndul su,depinde de particularitile funcionrii diferitor poriuni ale scheletului. Aparatul ce leag oasele sedezvolt din mezenchim, care se afl ntre mugurii lor la embrion. Exist dou tipuri principale de legturntre oase: nentrerupte i ntrerupte, sau articulaiile; primele sunt mai vechi. n stadiile timpurii dedezvoltare a embrionului la vertebratele superioare, precum i la vertebratele inferioare adulte n scheletse formeaz aproape numai legturi nentrerupte. n stadiile ontogenetice mai trzii la vertebrateleterestre se dezvolt legturi mai perfecte articulaiile ntrerupte. Afar de legturile amintite, exist untip intermediarsemiarticulaia (hemiartroz).
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oase&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oase&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oase&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Osul_hiodian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Osul_hiodian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Osul_hiodian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ligamente&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ligamente&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ligamente&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fchihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fchihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fchihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tendoanelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tendoanelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tendoanelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tendoanelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C5%9Fchihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ligamente&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Osul_hiodian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oase&action=edit&redlink=1


3/38

Legturile nentrerupte

Sindesmozelereprezint legturile, n care unirea celor dou oase se face prin intermediul esutului

conjunctiv cu fibre colagene i elastice, precum n cazul membranei interosoase dintre radius i uln sau

ntre arcurile vertebrale prin ligamentele galbene etc. O categorie aparte a sindesmozelor sunt suturile

care exist ntre oasele craniului i care, sub raport structural, sunt formate din esut conjunctiv generator

de os i transformate, ca urmare a osteogenezei, n os, astfel nct practic ele dispar ca entitate

constituional. De asemenea, tot sindesmoze sunt implantrile dinilor n maxilar (gomphosis), n care

dintele e unit elastic cu osul prin esut conjunctiv.

Sincondrozesunt jonciunile n care legtura ntre oase se face prin cartilaj hialin sau fibros. Exemplu de

cartilaj hialin ntlnim ntre diafiz i epifiz (cartilaje de conjugare), n timpul procesului de cretere;

fibrocartilaj gsim n amfiartroze, precum la nivelul simfizei pubiene sau ntre corpurile vertebrale.

Sinostozele, realizate prin esut osos, precum ntre ilion, ischion i pubis, ce formeaz coxalul sunt puine

n tineree, ns numrul lor crete considerabil cu vrsta, cnd esutul conjunctiv sau cartilaginos dintre

capetele unor oase este nlocuit prin esut osos. Drept pild servete concreterea vertebrelor sacrale,

sudarea oaselor craniului sau a celor dou pri ale mandibulei, etc.Aici desigur, mobilitatea lipsete.

Legturile ntrerupte diartrozeleLegturile ntrerupte diartrozele sau articulaiile adevrate, care permit micri variate datoritdiscontinuitii lor, au n constituie o capsul articular, o cavitate, ligamente, membran sinovial, lichidsinovial, cartilaje articulare la nivelul suprafeelor osoase i alte elemente, specifice unora dintre diartroze,


4/38

precum meniscuri, burse sinoviale, burelete cartilaginoase marginale etc.

Suprafeele articularesunt n general acoperite de cartilaj hialin strns legat de os, cu o suprafa extern

neted, avnd o grosime variabil i un sistem de nutriie legat de lichidul sinovial i de procesul de

difuziune din capilarele membranei sinoviale.

Capsula articular, rigid sau lax, este legat de suprafeele articulare n vecintatea cartilajului. Esteformat, pe de o parte, dintr-un strat intern, membrana sinovial, care conine fibre colagenice i elastice,

vase i nervi (fig. 30), cu att mai multe cu ct articulaia e mai funcional putnd prezenta plice

adipoase sau vasculare interne (plicae synoviales) sau prelungiri mai mici (villi synoviales), care secret

n cavitatea articulaiei un lichid dens sinovia, ce servete drept unsoare pentru suprafeele articulare,

iar pe de alt parte, dintr-o membran fibroas extern, coninnd numeroase fibre colagenice i elastice.

Prezint grosimi variabile astfel nct, n zonele mai subiri, se pot produce evaginaii ale sinovialei numite

chisturi sinoviale.

Cavitatea articularse numete spaiul ngust, mrginit de suprafeele articulare ale oaselor i capsula

articular. Ea este ermetic nchis i plin cu lichid sinovial, bogat n mucin, cu rol de lubrefiere i de

nutriie a cartilajului articular. Presiunea atmosferic exercitat asupra capsulei, contribuie la ntrireaarticulaiei. Contactul strns dintre suprafeele articulare ntr-o serie de articulaii este condiionat de

tonusul sau de contracia activ a musculaturii.

Afar de prile obligatorii descrise n articulaie intr o serie de formaiuni auxiliare. Dintre acestea facparte ligamentele, bureletele articulare, discurile i meniscurile intraarticulare i oasele sesamoide.

Ligamentelereprezint fascicule sau benzi de esut fibros rezistent. Ele sunt situate n peretele sau

deasupra capsulei articulare i reprezint nite ngrori locale ale stratului ei fibros. Trecnd peste

articulaie i fixndu-se de oase, ligamentele ntresc articulaia, ns rolul lor principal const n a

mrgini amplitudinea micrii, a preveni trecerea ei peste anumite limite. Majoritatea ligamentelor nu suntelastice, dar sunt foarte rezistente. La unele articulaii, de exemplu articulaia genunchiului, exist

ligamente intraarticulare.

Bureletele articularesunt formate din cartilaj fibros, dispus sub form de inel pe marginile foselor

articulare, a cror suprafa o completeaz i o mresc.

Discurile i meniscurile intraarticularereprezint nite lame constituite din esut conjunctiv cu

predominan de fibre colagene i elemente fibrocartilaginoase, situate de-a curmeziul unor articulaii

ntre suprafeele articulare i sudate la margini cu capsula articular. Suprafeele meniscurilor repeta

forma capetelor articulare ale oaselor, cu care se nvecineaz din ambele pri. Discul divide cavitatea

articular n dou zone distincte (de ex., articulaia temporomandibular), meniscul realizeaz incomplet

aceast diviziune. Discurile i meniscurile au rol de congruen. Bursele i tecile sinovialesunt spaii mai mari sau mai mici cu perei tapetai de sinovial, care pot avea

comunicaii cu cavitatea articular contribuind la mrirea ei i constituie puncte de rezisten sczut ale

articulaiei.

Oasele sesamoidesunt mici, de form oval, i se afl n apropierea unor articulaii. Unele din aceste

oase se afl n grosul capsulei articulare i, mrind suprafaa fosei articulare, se unesc cu capul articular

(de exemplu, n articulaia degetului mare al labei piciorului); altele sunt adncite n tendoanele muchilor

ce trec pe deasupra articulaiei. Oasele sesamoide sunt de asemenea formaiuni auxiliare ale muchilor.

Ele i-au cptat denumirea, deoarece seamn ntructva cu seminele de susan.

Clasificarea diartrozelorDiartrozele se clasific dup mai multe criterii:


5/38

dup numrul de axe de micare (cu una, dou sau mai multe axe);

dup gradele de limitare ce indic mobilitatea celor dou suprafee articulare, una fa de cealalt;

dup numrul de suprafee articulare;

articulaii simple, cu dou suprafee articulare;

articulaii compuse, care au mai multe suprafee n aceeai capsul (de ex., articulaia cotului);

articulaii complexe, cavitatea crora e compartimentalizat prin discuri sau meniscuri (de ex. articulaia

genunchiului);

o de asemenea exist articulaii combinate, separate anatomic, dar puse n micare prin funcionarea mai

multor muchi care le deservesc simultan (de ex., articulaiile radioulnare superioar i inferioar);

o dup forma suprafeelor articulare:

artrodii (articulatio plana), cu dou suprafee articulare aproape plane i care permit micri de alunecare;

articulaii cu suprafee articulare n form de scripete, cu un singur grad de libertate, numite articulaii

trohleare (ginglymus), ca, spre exemplu articulaile interfalangiene;

articulaii n care una din suprafee este un segment de cilindru convex i alta o suprafa concav

corespunztoare, axa fiind axa longitudinal a cilindrului care se mic n suprafaaconvex (de ex.,

articulaia radioulnar superioar) (au tot un singur grad de libertate), situaia poate fi i invers sub

raportul micrii suprafeelor (de ex., articulaia radioulnar inferioar; acesta este tipul de articulaie npivot (articulatio trochoidea);

articulaii cu dou suprafee concav i convex de form elipsoidal ce permit dou grade de

libertate (articulatio elipsoidea), precum articulaia radiocarpian;

articulaii cu dou suprafee n form de a ce permit tot dou grade de micare (articulaio sellaris),

precum articulaia carpometacarpian a policelui;

articulaii cu dou suprafee articulare rotunjite sub aspect de condili care prtund n dou depresiuni

corespunztoare de pe alt os numite condiliene (de ex., articulaia genunchiului);

articulaii cu suprafeele n form de segmente de sfer convex i concav; ce au trei grade de libertate

(articulatio spheroidea seu enarthrosis), precum articulaia umrului i cea coxofemural.

Pentru a stabili amplitudinea micrii unei articulaii este necesar de a msura unghiul de deplasareexistent ntre poziia de pornire a micrii i poziia de deplasare extrem pentru fiecare ax de micare(goneometria clinic). Diartrozele se pot sinostoza ca urmare a unei anchiloze osoase, consecin a unuiproces patologic. Astfel, cartilajul articular poate s-i diminueze vascularizaia, aprnd apoi anchilozaosoas odat cu existena unui proces patologic sau cu progresiunea n vrst; de asemenea pot s seproduc excrescene la marginile cartilajului articular, ce apoi se osific i limiteaz micrile. Totodatncrcrile excesive n perioada de cretere au efecte similare negative ndeosebi asupra vascularizaieicartilajului articular, conducnd la procese de sinostoz.

HemiartrozeleHemiartrozele sau semiarticulaiile sunt o categorie de articulaii situate ntre sinartroze i diartroze,avnd caractere comune ambelor forme articulare. Ele prezint o schi de cavitate ntre oaselearticulare, cartilaje de legtur i ligamente foarteputernice, care trec de pe un os pe cellalt, srindpeste cartilaje. Au mobilitate redus. n organism hemiartrozele sunt simfiza pubian, simfiza manubriului


6/38

sternal, simfizele intervertebrale.

Articulaiile din organismArticulaiile sub raport topografic, pot fi clasificate n articulaii ale oaselor trunchiului, capului imembrelor.

Articulaiile oaselor trunchiuluiArticulaiile ntre vertebre

Legtura ntre corpurile vertebrelor ( dela vertebra II cervical pn la sacru) se realizeaz cu ajutorul

discurilor sau fibrocartilajelor intervertebrale. Fiecare din ele const dintr-un inel fibros de fascicule dense

de esut conjunctiv, care se ntrees, situate n jurul unui nucleu gelatinos elasticrudimentul coardei

dorsale, cu rol de amortizare. Ruperea zonei periferice ligamentare i ieirea nucleului pulpos cu

comprimarea consecutiv a rdcinilor nervoase i apariia nevralgiilor constituie afeciunea numit

hernie de disc. Discurile intervertebrale sunt sudate cu plcile de cartilaj hialinic, care acoper suprafeele

superioare i inferioare ale corpurilor vertebrelor, ntre care apare o semiarticulaie specific. Discurile

constituie cel puin un sfert din lungimea total a poriunii presacrale; ele sunt deosebit de groase n

poriunea lombar. O asemenea articulare a vertebrelor slbete, atenuiaz loviturile i tot odat face

coloana vertebral mai mldioas;

ntre apofizele articulare ale tuturor vertebrelor sunt articulaii adevrate, dei puin mobile. n poriuneacervical i toracic ele fac parte din categoria articulaiilor plane, iar n cea lombar din categoriaarticulaiilor cilindrice.

De-a lungul suprafeei anterioare a corpului tuturor vertebrelor, ncepnd cu occipitalul i atlasul, se aflligamentul vertebral longitudinal anterior, iar pe suprafaa posterioar a corpului vertebrelor, n interiorulcanalului rahidian, - ligamentul vertebral longitudinal posterior. Vertebrele vecine sunt unite prin ligamente

intertransversale, interspinoase i interarculare, sau ligamente galbene. Elasticitatea considerabil aacestora uureaz munca muchilor erectori ai trunchiului. Ligamentul supraspinos se ntinde pedeasupra apofizelor spinoase, trecnd pe gt n ligamentul nucal lat, care se fixeaz de osul occipital.


7/38

n poriunea sacral i cea coccigian vertebrele sunt unite cu ajutorul sinostozelor n oase compuse

sacrul i coccisul.

o Articulaiile atlantooccipitale se afl ntre condilii occipitali i feele articulare superioare ale atlasului, fac

parte din categoria articulaiilor elipsoide (condiloide) biaxiale i d posibilitate de a nclina capul la

dreapta i la stnga, nainte i napoi. Cu a doua vertebr cervical atlasul este articulat prin dou

articulaii (articulationes atlantoaxiales). Una din elearticulatio atlantoaxialis lateralis, perecheeste

format din suprafeele articulare inferioare ale atlasului i cele superioare ale epistrofeului. Alt

articulaie articulatio atlantoaxialis mediana, neperecheeste format de apofiza odontoid a

epistrofeului i arcul anterior al atlasului, care sunt strns unite datorit ligamentului cruciform. Articulaia

apofizei odontoide face parte din categoria articulaiilor uniaxiale cilindrice, cu ax vertical de rotire. n

aceast articulaie au loc micrile de rotire a capului (mpreun cu atlasul) la dreapta i la stnga.

o Articulaiile sacrului cu coccisul. Unirea sacrului cu coccisul, are loc prin intermediul cartilajului

intervertebral, nuntru cruia se gsete frecvent o cavitate nu prea mare, fapt ce contribuie la

deplasarea coccisului napoi n timpul actului de natere. Pe faa anterioar a sacrului, de la faa pelvian

pn la vrful coccisului se ntinde lig. sacrococcygeum ventrale, identic ligamentuluilongitudinal anterior

al coloanei vertebrale. Posterior se afl dou ligamente, dintre care primul, lig. sacroccigeum dorsale

profundum, identic ligamentului longitudinal posterior al coloanei vertebrale, trece de la captul inferior alperetelui anterior care formeaz canalul sacral, pe faa posterioar a coccisului; al doilea, lig.

sacrococcigeum dorsale superficiale, formeaz cteva fascicule, care parial trec de la crista mediana a

sacrului pe faa posterioar a coccisului i acoper din spate orificiul inferior al canalului sacral, parial se

ntind ntre coarnele sacrului i coccisului. Aceste ligamente corespund ligg. flava i capsulelor

articulaiilor intervertebrale. Lig. sacrococcygeum laterale corespunde ligg. intertransversaria, ce se ntind

ntre captul inferior al crista lateralis a sacrului i apofiza transversal a vertebrei coccigiene I i

delimiteaz totodat incizura, situat lateral de vrful sacrului, transformnd-o n al cincilea orificiu sacral.

Articulaiile toracelui. Sunt reprezentate prin articulaiile coastelor cu vertebrele i legturile cartilagelor

costale cu sternul.

Articulaiile costovertebrale includ articulaiile capului costal i articulaiile costotransversare. Articulaiilecapului costal sunt diartrose planiforme, ce se realizeaz ntre capul coastelor i corpul vertebrelor

toracice, fiecare coast articulndu-se cu corpul a dou vertebre vecine (fac excepie coastele I, XI i XII

care vin n contact numai cu vertebra corespunztoare). Capsula lor articular e subire,se prinde pe

marginile suprafeelor articulare, avnd ca ligamente:

o Ligamentul radiarcare se rsfir n evantai de la capul coastei la cele dou vertebre toracice cu care se

articuleaz.

o Ligamentul intraarticularcare leag creasta capului costal cu discul intervertebral, mprind cavitatea

articular n dou compartimente. Acest ligament lipsete la coastele I, XI i XII.

Articulaiile costotransversare sunt diartrose planiforme realizate ntre tuberculul costal i faeta articular

de pe apofizele transverse ale vertebrelor toracice. Capsula lor articular e slab, este ntrit de:o Ligamentum costotransversarium superius et lateralece se ntind ntre colul costal, respectiv apofiza

transversal i arcul vertebrei supraiacente.

o Ligamentum lumbocostaleleag apofiza transvers a vertebrei LI cu coasta a XII-a.

o Ligamentum costotransversariumunete colul coastei cu apofiza transvers a vertebrei respective.

Articulaiile sternocostale. Reprezint diartroze, realizate ntre incizurile costale ale sternului i

extremitatea anterioar a cartilajelor primelor 7 coaste. Exceptnd prima, fiecare articulaie prezint dou

legturi sinoviale rudimentare, avnd ca ligamente:

o Ligamentul intraarticularcare mparte cavitatea articular n dou compartimente;ligamentul sternocostal

radiataternut n form de evantai pe faa anterioar a sternului.

ntre cartilajele coastelor VII-IX legtura se realizeaz prin articulaii fixe sau semimobile (articulationesinterchondrales), care permit mici alunecri cu ocazia micrilor respiratorii. ntre corpul i manubriulsternului, respectiv ntre corpul acestuia i apendicele xifoid se intercaleaz cte o sincondroz, ntrit


8/38

de periostul sternului.

Coloana vertebralArticularea vertebrelor (de la vertebra II cervical pn la sacru) cu ajutorul discurilor intervertebrale,articulaiilor pereche i ligamentelor transform coloana ntr-un pivot elastic, care ngduie micriseparate sau combinate n jurul axelor: frontal, sagital i vertical (flexie i extensie, nclinri laterale,rsuciri) i micri arcuitoare (la srituri). Micrile nensemnate dintre diferite vertebre, sumndu-se,

asigur coloanei vertebrale o mobilitate considerabil. Ce-a mai puin mobil este regiunea toracic,datorit prezenei coastelor, poziiei oblice a apofizelor spinoase i faptului c discurile intervertebralesunt subiri. La omul adult coloana vertebral normal constituie aproximativ 40% din lungimea generala corpului i are patru curburi n plan sagital (fig. 3). Dou din ele sunt bombate nainte lordozacervical i cea lombar, iar dou napoicifoza toracic i cea sacrococcygian. Cifozele i lordozelese echilibreaz reciproc, asigurnd o direcie vertical general a axului lung al ntregii coloanevertebrale. Curburile sunt condiionate de fora de greutate, tonusul muchilor i diferena dintre grosimeaprilor anterioar i posterioar ale discurilor intervertebrale. Curburile reprezint particulariti specificeale coloanei vertebrale a omului, legate de poziia vertical a corpului. La nou-nscut coloana vertebraleste aproape dreapt i curburile ei, caracteristice adultului, sunt slab exprimate. Lordoza cervical aparecnd copilul ncepe s in capul, adic atunci cnd se opune cderii lui nainte. Mai trziu, cnd copilulncepe s ad, iar apoi s stea n picioare i s umble, apar cifoza toracic, lordoza lombar i cifozasacrococcigian care ns se formeaz definitiv cam la 15 ani. Deformarea lateral acoloanei vertebrale

scolioza, care deseori se observ la colari, este legat de particularitile de vrst ale corpurilorvertebrelor i ale discurilor intervertebrale; ea se dezvolt n cazul nerespectrii normelor igienice(nlimea bncilor nu corespunde staturii, clasa este prost sau neuniform luminat, ignorareaparticularitilor vizuale i auditive individuale ale elevilor etc). Scolioza se corigeaz cu ajutorulgimnasticii ns, firete, e mai bine s prevenim apariia ei. La btrnee coloanavertebral se scurteaz(uneori cu 10%) din cauza micorrii corpurilor vertebrelor i a discurilor intervertebrale. Deseori, paralelcu aceasta, apare o mare curbur a regiunii toracice cocoaa btrneei. Micrile coloanei vertebralesunt posibile njurul unui ax transversal (pentru micrile de flexie i extensie), n jurul unui ax sagital(pentru nclinaia lateral), n jurul unui ax vertical ce trece prin centrul discului intervertebral (pentrumicrile de rotaie sau torsiune).

[[image:file/view/spineSections.jpg]]

Toracele n ansambluCutia toracic servete drept baz osoas pentru peretele cavitii toracelui i particip la aprarea unororgane importanteinima, plmnii, ficatul. Prezena cartilagelor costale face cutia toracic elastic. Eaeste de asemenea un loc de inserie pentru muchii respiratorii i muchii membrelor superioare. Formacutiei toracice poate fi comparat cu un con, al crui vrf este tiat, iar baza oblic tiat este orientat njos. Dimensiunea ei sagital estemai mic dect cea transversal; n seciune orizontal ea are form demugure. O asemenea form este proprie numai omului i a aprut n legtur cu transformareamembrelor superioare n organ de apucat, iar apoi n organ al muncii. La majoritatea animalelor cutiatoracic este turtit lateral. La nou-nscut se pstreaz asemnarea cu aceast form filogeneticprimar. Chiar i la elevii claselor inferioare se mai observ foarte desluit rotunjimea mai pronunat a

cutiei toracice i nclinarea mai mic a coastelor dect la aduli. Aceasta este una din cauzele, datoritcreia copiii respir mai puin adnc, ns mai des. Copiii cu sistemul muscular nedezvoltat i cu plmniislabi au cutia toracic mai plat, care pare a fi n stare de compresie. Pentru asemenea copii au mareimportan exerciiile fizice speciale. La rahitici sternul este foarte ieit nainte (piept de gin). La aduliforma cutiei toracice este supus unor variaii individuale, care depind n mare msur de felul de via idezvoltarea fizic. Deseori la femei ea este mai scurt i mai rotunjit dect la brbai. La btrni dincauza curburii regiunii toracice a coloanei vertebrale, cutia toracic se scurteaz i se las n jos, curburacoastelor se reduce i ele se deplaseaz nainte, dimensiunea antero-posterioar se mrete din nou, iarcea transversal se micoreaz.


9/38

Articulaiile minii

Articulaia radiocarpianeste o diartroz condilian sau elipsoidian, realizat ntre suprafaa articular

prezentat de epifiza distal a radiusului, ntregit de ligamentul triunghiular fibrocartilaginos radioulnar isuprafaa articular alctuit de trei oase din rndul proximal al carpului. Osul piziform nu particip la

aceast articulaie.

Capsula articular se prinde pe circumferinaepifizei distale a radiusului i pe prile ventrale i dorsaleneacoperite de cartilajul articular ale oaselor din primul ir al carpului. Destul de dens, capsula prezinti ligamente de ntrire volare, dorsale i colaterale. Micrile n articulaia radiocarpian se fac n jurulunui ax antero-posterior ce trece prin capul osului mareabducia radial (150) i ulnar (400), deasemenea n jurul a dou axe transversale ce trec prin osul mare, pentru flexia dorsal (800).

Articulaia mediocarpianeste o diartroz planiform (cu micri reduse de alunecare), ntre rndul

proximal i cel distal al oaselor carpiene, avnd o cavitate articular unic, ce emite prelungiri ntre

oasele care particip la formarea articulaiei. Fiecare os este legat de osul vecin prin ligamente

intercarpiene interosoase, iar osul pisiform de crligul osului hamat printr-un ligament special (lig.

pisohamatum). Capsula articulaiei mediocarpiene mai este ntrit de ligamentele intercarpiene palmare

i dorsale.

Articulaiile carpometacarpienei intermetacarpiene. Prima articulaie se formeaz ntre oasele rndului

distal al carpului i bazele oaselor metacarpiene. Dintre ele patru (II-V) fac parte din categoria articulaiilor

plane, cu capsulele foarte ntinse. Aceste articulaii sunt ntrite de ligamentele palmare i dorsale. Prima

articulaie carpometacarpian (ntre trapez i baza primului os metacarpian) este n a. Ea ngduie s

apropiem degetul mare de arttor, s-l deprtm de el, s aducem degetul mare n faa tuturor

celorlalte, s facem cu el micri circulare.

Articulaiile intermetacarpienese gsesc ntre bazele oaselor carpiene II-V- capsula lor este comun cu

capsula articulaiilor carpometacarpiene i este consolidat de ligamentele dorsale i palmare (ligg.

metacarpalia dorsalia et palmaria) ale metacarpului, care trec transversal i unesc oasele metacarpiene

nvecinate. Exist de asemenea ligamente metacarpiene interosoase care se afl n interiorul articulaiilor

i unesc feele oaselor metacarpiene contactante.

Articulaiile metacarpofalangienese realizeaz ntre suprafaa articular (convex) a capului

metacarpienelor i suprafaa articular (concav) a bazei falangelor proximale.

ntre cele dou fee ce vin n contact exist o disproporie, capul metacarpienelor depind mult cavitatea

glenoid, incongruen compensat de un fibrocartilaj care mrete platforma de recepie a falangelor.Capsula este fixat i foarte subire pe faa dorsal. Ea este ntrit de ligamentele colaterale, doupentru fiecare articulaie (lateral i medial). Pe faa palmar, ntre metacarpienele II-V, articulaiilemetacarpofalangiene sunt unite ntre ele prin ligamentele metacarpiene transverse profunde, care


10/38

fuzioneaz cu tecile tendoanelor muchilor flexori i cu capsulele articulare, fiind ancorate i peligamentele colaterale. Articulaiile metacarpofalangiene au form sferic, ns micrile n jurul axuluivertical sunt excluse n ele datorit aparatului ligamentar. Aa dar, micrile sunt de flexie-extensie iabducie-adducie.

Articulaiile interfalangieneale minii sunt alctuite de legturile dintre falangele mijlocii i cele terminale

sau unghiale. Sunt toate diartroze trohleare (ginglimuri pure), capetele falangelor avnd nfiarea unor

trohlee, iar bazele prezentnd caviti glenoidale cu o dung anteroposterioar proeminent.

Micrile care se pot efectua sunt: flexia i extensia n jurul unor axe transversale.

Articulaiile i jonciunile centurii pelvieneArticulaiile bazinului sunt reprezentate de articulaiile sacroiliace dintre oasele coxale i sacrum, situate

posterior i simfiza pubian situat anterior.

Articulaia sacroiliaceste o articulaie plan semimobil ntre suprafeele auriculare ale oaselor sacru i

iliac, acoperite cu un cartilaj fibros. Capsula articular, foarte strns, anterior este ntrit de ligamentele

sacroiliace ventrale, iar posterior de ligamentele sacroiliace interosoase, care-s acoperite de ligamentele

sacroiliace dorsale. Din spate bazinul este ntrit de ligamente, ce pornesc de la prile laterale ale

sacrului spre tuberozitatea ischiatic (ligamentul sacratuberal) i spina sa (ligamentul sacrospinal).

Aceste ligamente particip la formarea pereilor infero-laterali ai bazinului i mpreun cu incizurile

ischiadice mrginesc orificiile ischiadice mare i mic. Ligamentul iliolumbal leag apofizele costale ale

vertebrelor L4-5 cu treimea posterioar a crestei iliace intregind peretele posterior al bazinului. Gauraobturatoare este de asemenea nchis cu un ligament, numit membrana obturatorie.


11/38

Simfiza pubianeste o hemiartroz care unete anterior oasele pubiene. ntre feele osoase se

intercaleaz o lam fibrocartilaginoas n form de pan, n mijlocul creia se schieaz o fisur sagital.

Deasupra i dedesubtul discului interpubian se evideniaz cte un ligament (lig. pubicum superius et

inferius), care vine n continuarea periostului ngroat la acest nivel, fortificnd simfiza pubian.

Articulaiile

Oasele scheletului sunt unite prin articulaii. Dei este necesar o articulare solid, n acelai

timp, unele oase trebuie s fie capabile de mobilitate unul n raport cu cellalt. Aceste articula ii ne

permit o gam variat de micri i fac din schelet un sistem foarte mobil.

Articulaiile sunt mparite n dou categorii principale mobile sau sinoviale i fixe sau

fibroase. Articulaiile sinoviale permit o gam larg de micri i sunt delimitate de un nvelinumit

sinovial. Mobilitatea articulaiilor fibroase este limitat de prezena esutului fibros. Pe lng aceste

dou tipuri, unele articulaii ale corpului se formeaz ntre os i cartilaj. Deoarece cartilajul este

foarte flexibil, el permite un grad deosebit de micare n absena unei membrane sinoviale.

Articulaiile dintre coaste i stern sunt exemple de articulaii cartilaginoase.


12/38

Articulaii sinoviale

Articulaiile sinoviale pot fi, la rndul lor, mprite n funcie de amplitudinea micrii pe care

o pot efectua. Articulaiile cotului i ale genunchiuiui permit micri de flexie i de extensie;

articulaiile semimobile permit micri laterale n toate direciile, deoarece suprafeele articulare sunt

aplatizate sau uor curbate. Exemple de articulaii semimobile se gsesc la nivelul coloaneivertebrale, oasele pumnului i oasele tarsiene. Articulaiile pivotante de la baza craniului i cea a

cotului ntre humerus i uln sunt tipuri speciale de articulaii n balama care se micn jurul unui

pivot. Articulaia pivotant a gtului permite micrile de rotaie ale capului, iar cea a cotului asigur

rotaia antebraului, fcnd posibile micri cum ar fi rsucirea unei chei sau a unei urubelnie.

Articulaiile care sunt mobile n toate direciile, cum ar fi cele ale oldului i umrului, sunt denumite

articulaii cu suprafee sferice.

Articulaiile degetelor sunt articulaii tipice n balama. Extremitile osoase sunt acoperite cu

un material denumit cartilaj articular. ntreaga articulaie este mprejmuit de un esut fibrosrezistent, denumit capsul articular. Aceasta menine poziia articulaiei, prevenind orice micare

anormal. n interiorul articulaiei, dar nedepind cartilajul articular, se gsete sinoviala. Acesta

este un strat de esut care, uneori, are doar grosimea unei singure celule care formeaz lichidul

sinovial, ce permite micarea i reducerea frecrii. Ea nu este absolut necesar pentru func ionarea

normal a articulaiei i n anumite condiii membrana sinovial este afectat.

Articulaia genunchiului

Articulaia genunchiului este o structur n balama. Extremitatea inferioar a femurului esterotunjita pentru a permite o optima conexiune cu extremitatea superioar. Suprafeele oaselor sunt

acoperite cu cartilaje.

Pentru a permite stabilitatea i flexibilitatea micrilor n particular se gsesc dou pri

cartilaginoase. Acestea sunt poriunile care sufer leziuni n activiti sportive i pot nsemna

intervenie chirurgical.

Suprafeele articulare sunt lubrifiate cu lichid sinovial pentru a asigura micrile articulaiei.

Exist, de asemenea, un lichid numit burse sinoviale, parte din articulaie i are o protecie mpotriva

ocurilor severe.Forta i stabilitatea sunt asigurate de nite benzi fibroase denumite ligamente. Far a

mpiedica micarea genunchiului, aceste ligamente sunt dispuse pe ambele pri i n interiorul

articulaiei, meninndu-i poziia.

Micrile articulaiei genunchiului sunt determinate de muchii coapsei. Muchii anteriori

determin extensia articulaiei (l trag nainte) i cei posteriori fac flexia (l trag napoi). Inseria

acestor muchi se afl pe oasele bazinului i pe femur. La extremitatea inferioar, aceti muchi se

unesc pritr-un tendon fibros, care se prinde pe tibie, trecnd peste articulaia genunchiului.

Pentru prevenirea frecrii dintre articulaie i tendon n timpul micrii, la acest nivel exist un

os inclus n grosimea tendonului, denumit rotula (patela), neataat de restul articulaiei genunchiului.


13/38

Ea are micri n sus i n jos raportat la extremitatea inferioar a femurului ce se gasete n

cavitatea articular i este lubrifiat de lichidul sinovial. Exist, de asemenea, nc dou burse cu rol

de absorbie a ocurilor.

Genunchiul este important in mod special la locomoie. Cu fiecare pas, el se ndoaie,

permind micarea nainte a gambei fr a atinge pmntul altfel piciorul ar avea o micareexterioar datorit tracionrii pelvisului. Dup aceea, are loc extensia genunchiului i piciorul este

adus pe pmnt prin micari ale articulaiei oldului.

Articulaiile fibroase

Articulaiile fibroase le includ pe cele ale coloanei vertebrate, sacrului, craniului i unele din

articulaiile gleznei i pelvisului. Aceste articulaii nu au sinovial; oasele sunt unite printr-un esut

fibros dens, care nu permite dect micri limitate sau nici un tip de micare. Articulaiile coloanei

vertebrate reprezint o excepie, fiind destul de flexibil pentru a permite un anumit grad de

mobilitate, n acelai timp mentinandu-i rolul de susinere al acesteia.

Clasificarea articulatiilor dupa functia indeplinita :

1. Dupa gradul de mobilitate articulatiile pot fi:

Articulatii mobile diartroze, cu sinoviala

Articulatii semimobile amfiartroze ( cartilaginoasE )

Articulatii fixe sinartroze ( fibroasE )

2. Dupa agentii care franeaza miscarea circulatiei

Articulatii cu conducere musculara articulatia pumnului, articulatia genunchiului Articulatii cu conducere osoasa articulatia cotului

Articulatii cu conducere ligamentara articulatia soldului

3. Dupa forma suprafetei articulare-diartrozele pot fi :

Articulatii plane ( se fac prin miscari de alunecarE ) vertebrele toracale, oasele carpului si tarsului

Articulatii ginglim ( un os are trohlee iar pe celalalt os exista o concavitate cu creasta pentu santul

trohleei. Au amplitudine mare si produc miscari de flexie si extensiE )articulatia humero-ulnara,

articulatia dintre tibie si talus

Articulatii trohoide ( prezinta un cilindru osos care intra intr-un inel osteofibros, realizand miscari de

rotatie ale cilindrului osos in jurul axului saU )articulatia radio-ulnara proximala

Articulatii condiliene ( condilartrozE ) ( prezinta un cilindru osos rotunjit, numit condil. Se articuleazacavitatea celui de-al doilea os. Este mai putin mobila si are cavitate mica. Prezinta miscari limitate intr-

un singur plaN )articulatia genunchiului, articulatia temporo-mandibulara

Articulatii in sa ( suprafata articulatiei este concavaintr-un sens si convexa in celalalt. Permite miscari

variateflexie, extensie, abductie, adductie, circumductie. Are amplitudine redusA )

Articulatii elipsoidale ( au aspect elipsoid pe un os si aspect de depresiune pe celalalt. Prezinta

mobilitate mare. Realizeaza miscari de flexie, extensie, abductie, adductie, circumductie. Nu realizeaza

miscari de rotatiE )--articulatia radio-carpiana

Articulatii sferoidale ( enartrozE ) ( sunt cele mai mobile. Realizeaza miscari variate cu amplitudine

mare - de flexie, extensie, abductie, adductie, rotatiE )articulatia scapulo-humerala, articulatia coxo-

humerala


14/38

4. Dupa numarul axelor

Uniaxiale (permit miscarea intr-un singur plan. Realizeaza flexie, extensiE )sunt articulatiile ginglin,

trohoide si condiliene

Diaxiale (prezinta doua axe articulare perpendiculare intre elE ) sunt articulatiile elipsoidale si in sa

Triaxiale ( asigura miscari in toate planurile spatiuluI ) sunt articulatiile sferoidale

ARTICULATIILE FIBROASE

Sinartrozele sunt articulatii fixe unite prin tesut fibros. Ele nu permit miscari sau daca permit acestea

sunt foarte reduse. In functie de procesele de osificare prin care s-au format oasele articulare intre ele,

sinartrozele se clasifica astfel :

1. Daca este osificare cartilaginoasa, sinartrozele sunt sincondroze. Ele au cartilajul intre capetele

articulare, periostul trece peste articulatie de la un os la altul ex :articulatia costo-condrala

2. Daca osificarea este membranoasa, sinartrozele sunt sinfibroze. Ele au tesut fibros intre suprafetele

lor articulare. Periostul trece de la un os la altul, peste articulatie (ex : suturile oaselor craniuluI ). La

adult, procesele osificarii se desavarsesc peste 45 de ani, cand se osifica membranele dintre oase,

proces numit sinostoza.

Variante de sinartroze

1. Sindesmozelegaturile dintre oase se fac prin ligamente sau membrane - membrana interosoasa a

antebratului sau a oaselor gambei, ligamentul coraco-acromial, ligamentele galbeneligamentele

dintre lamele vertebrelor

2. Gomfozesunt articulatiile dintre o articulatie conica osoasa si o cavitate alveolara articulatia

dintre radacinile dintilor si alveole

ARTICULATIILE CARTILAGINOASE

Amfiartrozele

-Sunt articulatii semimobile

- fete articulare plane, usor concave, acoperite de cartilaj.

-Mijloacele de unire sunt realizate de ligamentele interosoase si de capsula articulara

Ligamentul interosos este un fibrocartilaj care ocupa tot spatiul dintre cele doua suprafete articulare.

- Nu au cavitate articulara.Rolul fibrocartilajului este de a uni puternic oasele intre ele permitand

deplasari minime (simfiza pubiana, articulatia dintre corpurile vertebreloR ).

Diartrozele. Alcatuirea unei articulatii sinoviale

Sunt articulatiile cele mai mobile,cu membrana sinoviala si lichid sinovial in cavitatea art.

Elemente componente :

1. fetele articulare

Suprafetele articulare sunt netede, delimitate de santuri- capul humerusului sau al femurului

Au margini proeminenteacetabulum

Sunt invelite in cartilaj articular hialin, alb, elastic, cu rol de protectie si amortizare in caz de lovituri

Are doua suprafete : - una adera la os

- una este libera ( umezita de sinovialA )

Cu cat presiunea exercitata asupra cartilajului este mai mare cu atat cartilajul este mai grosmembrul

inferior.

Cartilajele articulare nu prezinta terminatii nervoase sau vase de sange. Au metabolism redus, sunt


15/38

hranite prin insibitie din lichidul articular.Daca patrunde sange in articulatii, tesutul osos apare in locul

cartilajelor care se reabsorb, aparand anchilozele osoase.

Cartilajul articular hialin este invelit de o membrana articularaconjunctiva(pericondrU ) bogat in celule

conjunctive mezenchimale ce asigura cresterea cartilajului in grosime.

Daca suprafatele articulare nu concorda ( nu patrund bine una in cealaltanu sunt congruentE )

suprafata articulara cea mai mica prezinta un fibrocartilaj articular de marire ( de forma circulara care

mareste suprafata circularA )labrul glenoidal. Este de forma triunghiulara pe sectiune. Este inserat pe

marginile cavitatii glenoide si o adapteaza la capul humerusului.

Fibrocartilajul articular se afla intre suprafetele articularediscul articular ce ocupa toata articulatia,

articulatia sterno-claviculara, articulatia temporo-mandibulara, meniscul articular ( lama

fibrocartilaginoasa, in forma de semiluna sau inel dispusa intre cele doua oasE )articulatia

genunchiului

Fibrocartilajul intraarticular adera de suprafata articulara cea mai mobila si o insoteste in toate

miscarile.

2. Mijloace de unire

- capsula articulara- ligamente

- muschi

Capsula articulara este un manson conjunctiv fibros care inveleste suprafata articulara. Are doua straturi

: - stratul externfibros

- stratul internmembrana sinovialasecreta lichid sinovial

Capsula are doua circumferinte inserate una pe marginile oaselor articulare si aceasta realizeza miscari

cu amplitudine redusa si a doua este capsula inserata la distanta de suprafata articulara si realizeaza

miscari cu amplitudine mare.

Grosimea capsulei este mai mica la articulatiile cu mobilitate mare ( articulatia umaruluI ) si mai mare laarticulatiile cu mobilitate mica ( sterno-clavicularA ). Grosimea este mai mare desi amplitudinea este

mare deoarece capsula este bogata infibreelastice ( articulatia solduluI), suporta greutatea corpului,

permite miscari ample.

Membrana sinoviala o captuseste ajungand pana la marginea cartilajului articular.

Capsula articulara are rol de protectie si de unire.

Ligamentele articulare sunt benzi fibroase care se insera pe oasele articulate intre ele cu rol de a

mentine contactul dintre suprafetele articulare.

Dupa pozitia lor ligamentele sunt :

- ligamente interosoase intracapsulare

- ligamente extracapsulare

Dupa modul de formare sunt :

- ligamente formate prin ingrosarea capsulei articularegleno-humerale

- ligamente formate prin transformarea unor tendoaneligamentul rotulian al articulatiei genunchiului

- ligamente formate din fasciculele musculare atrofiatecoraco-acromial

- ligamente formate din ingrosarea fasciei muscularemembrana interosoasa

Ligamentele au rolul de a limita miscarile articulare excessive.
http://www.medicultau.com/boli/afectiuni-ale-ochilor/ochiul-hiperemic-sau-dureros-blefarita--hemoragia-subconjunctivala-chalazionul.phphttp://www.medicultau.com/boli/afectiuni-ale-ochilor/ochiul-hiperemic-sau-dureros-blefarita--hemoragia-subconjunctivala-chalazionul.phphttp://www.medicultau.com/boli/afectiuni-ale-ochilor/ochiul-hiperemic-sau-dureros-blefarita--hemoragia-subconjunctivala-chalazionul.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/boli/afectiuni-ale-ochilor/ochiul-hiperemic-sau-dureros-blefarita--hemoragia-subconjunctivala-chalazionul.php


16/38

Membrana sinoviala este o lama conjunctiva subtire, neteda, lucioasa. Ea acopera suprafata interna a

capsulei articulare si se oprste la mica distanta de cartilajul articular.

Lichidul sinovial este galbui, vascos, unsuros, cu rol in lubrefierea suprafetelor osoase aflate in miscare.

Are rol denutritiesi curatare a acestor suprafete.

Membrana acopera tendoanele, ligamentele si discurile aflate in articulatie.

Braurile sinoviale sunt incretituri ale sinovialei cand trece peste unele mici vase sau formatiuni

conjunctive in cazul insertiei capsulei la distanta de cartilajul articular.

Prelungirile sinovialei :

- externefunduri de sacrecesuri sinoviale

- sunt prelungiri mari prin orificiile capsulei

-se dispun in jurul tendoanelor si favorizeaza alunecarea acestora in contractia musculara- capul lung al

bicepsului brahial

- foliculi sinovialisunt prelungiri mici care se insinueaza intre ligamentele articulare

- interneumplu cavitatile articulareciucuri sinovialimari si ramificati

- vilozitati - mici

Sinoviala este bogat vascularizata si inervata.

Muschii au rol de mentinere a oaselor in contact prin tonusul si elasticitatea lor. Prin

contractiefibreleunor muschi inserati pe capsula trag capsula dintre oase impiedicand prinderea unor

pliuri a ei intre suprafetele articulare.

MISCARILE IN ARTICULATII. AXUL MISCARII

Se refera la miscarile articulare ale oaselor dependente de forma suprafetelor articulare. Miscarile

oaselor se efectueaza in jurul unor axe articulare si se efectueaza in anumite planuri ale spatiului.

Axul articular reprezinta totalitatea punctelor care nu se deplaseaza in timpul miscarii.

- ax transversal

- ax sagital

- ax vertical

La axul transversal, oasele se apropie, iar miscarea este de flexie. (daca oasele se departeaza miscarea

este de extensiE ) . Planul este sagital.

La axul sagital , oasele se departeaza de ax si produce miscari de abductie. ( daca oasele se apropie de ax

miscarea este de adductiE ). Planul este frontal.

La axul vertical, rotatia se face in jurul unui ax ce trece prin centrul osului mobil, rotatie mediala sau

laterala. Planul este transversal

Circumductia reprezinta insumarea miscarilor de flexie, extensie, abductie, adductie si rotatie.

Pronatia este miscarea de rotatie a oaselor antebratului in care un os este imobil, iar celalalt are

superior o extremitate cu miscari de rotatie pe loc, iar inferior o extremitate care sufera o rotatie cu

deplasare, incrucisind celalalt os ; astfel oasele iau forma literei X

Supinatia este miscarea inversa. Cele doua oase devin paralele. Axul miscarii este cu oblicitate redusa.

Miscareade pronatie/supinatie se realizeaza in jurul unui ax oblic care trece prin capetele celor douaoase.

Miscarea de inversie a picioruluise ridica fata mediala
http://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sfaturi-pentru-o-viata-sanatoasa/factorii-de-nutritie-plastici.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sfaturi-pentru-o-viata-sanatoasa/factorii-de-nutritie-plastici.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sfaturi-pentru-o-viata-sanatoasa/factorii-de-nutritie-plastici.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sfaturi-pentru-o-viata-sanatoasa/factorii-de-nutritie-plastici.php


17/38

- se coboara fata laterala

Miscarea de eversie a piciorului-se ridica fata laterala

- se coboara fata lmediala

Miscarea de inversie/eversie se realizeaza in jurul unui ax cu oblicitate tripla :

Sus->jos; antero->posterior; medial->lateral

Miscarea de basculareintre sacru si coccisax transversal

- miscarea de nutatie: cu coccisul inapoi

-contranutatia este procesul reversibil dupa nastere.

Conducerea miscarii in articulatii se face in functie de configuratia suprafetelor articulare si de

elementele care formeaza diferitele miscari.

1. Articulatii cu conducere osoasaarticulatia cotului

2. Articulatii cu conducere muscularamuschii extensori ai gambei limiteaza flexia

- muschii flexori ai gambei limiteaza extensia

3. Articulatii cu conducere ligamentaraarticulatia soldului.

Entorsa este intinderea exagerata a ligamentelor.Luxatia este amplitudinea prea mare a miscarii, intreruperea congruentei dintre capetele osoase cu

deplasarea lor prin ruperea ligamentelor sau a capsulei articulare.

PIRGHIILE OSOASE

Parghia se poate roti in jurul unui punct de sprijin si asupra ei se aplica doua forte:

Forta activa- muschii

Forta de rezistenta- greutatea segmentului care se deplaseaza

Punctul de sprijin- axul biomecanic al miscarii (trece prin osul articulatieI)

Linia principala de actiune leaga cele doua puncte de insertie musculara. Bratele parghiei (segmentul 1 si

2) se inatind intre aceste doua puncte si pornesc de la nivelul punctului de sprijin (axul biomecanic alarticulatieI)

In functie de locul unde se afla punctul de sprijin fata de forta, parghiile se clasifica in:a. parghii de

gradul I: segmentul 1< segmentul 2

- aici forta este mai mare depusa de muschi si viteza de deplasare mai mica

-ex. art atlanto occipitala, art solduluib. parghii de gradul II : segmentul 1= segmentul 2

- cu aspect intermediar al fortei si viteza de deplasare

- ex. art talocrurala in pozitia stand pe varful piciorului

c. parghii de gradul III : segmentul 1> segmentul 2

-aici forta muschilor este mai mica si viteza de deplasare este mai mare

- ex. art cotului, art genunchiului

Muschii sunt grupati in jurul unei articulatiia. sinergicimiscarea este de acelasi sens intr-o articulatieb.

antagonistise opun miscarii intr-un anumit sens

Agonistii si antagonistii au un rol important in efectuarea miscarilor, ei actionand intotdeauna similar,

moduland gradul de deplasare al segmentelor in functie de necesarul dorit.

Antagonistii reprezinta o frana musculara elastica (pana la oprirea miscariI), care actioneaza inaintea

celei ligamentare sau osoase si se afla sub control nervos adaptativ la diferite situatii. Ex.

gravitatia,deplasarea. Astfel antagonistii regleaza viteza, amplitudinea si directia miscarilor

Lantul articular ( kinematiC )miscarile complexe se realizeaza frecvent in mai multe articulati succesiv.

Lantul kinematic se regleaza cand mai multi muschi se asociaza prin grupare in sens longitudinal de-a

lungul unui lant articular. Trecand peste mai multe articulatii, muschii solidarizeaza intr-o actiune


18/38

comuna mai multe segmente corporale.

In cadrul fiecarui lant, muschii sunt asezati caracteristic alternativ: unul anterior si celalalt posterior pe

oasele din jurul articulatiei pe care actioneaza.

Ex. -lantul triplei extensii: ms. fesieri posterior de coxal, ms. cvadriceps anterior de femur, ms. triceps

sural posterior de oasele gambei

- lanturile kinematice din peretele posterior al trunchiului: ajuta la miscarile coloanei vertebrale:

1. lantul lui Braus: splenius, semispinalul opus, ridicatorul coastelor, oblicul extern

2. marele dorsal, fascia lombara, marele fesier de partea opusa

3. spleniusul capului, dintatul posterior si superior, intercostalii externi

4. dintatul posterior si inferior, intercostalii interni

Articulatiile intervertebrale

1. Articulatia corpurilor vertebraleamfiartroze

Fetele articulare sunt reprezentate de fetele superioare si inferioare ale corpurilor care proemina la

periferie si realizeaza un spatiu lenticular.

Discul intervertebral are forma de lentila biconvexa. Are doua parti :- La periferieinel fibros ( lame fibroase, orientate obliC ) ; are rol de a limita miscarile

- In centrunucleul pulpos ( alb-galbuI ) ; reprezinta un punct de sprijin, in jurul lui miscandu-se

corpurile vertebrale

Ligamente:-lig longitudinal anteriorpe fata anterioara a corpurilor vertebrelor

de la occipital -la S3

-Lig.longitudinal posteriorpe fata posterioara a corpurilor vertebrelor

de la occiput la coccis

-Ligamentele galbeneintre lamele vertebrale suprapuseimpiedica flexia exagerata a coloanei

vertebrale. Ajuta la mentinerea verticala a coloanei vertebrale

2. Articulatiile proceselor articularediartroze planiformein regiuneacervicalasi

toracala

- trohoidain regiunea lombara

Capsula art.se insera la periferia fetelor articulare. Sinoviala este in interior.

Fetele articulare sunt diferite in functie de regiunea coloanei vertebrale.

3. Articulatiile proceselor spinoase

Li.g. interspinosvertical si subtire in regiunea cervicala

- gros in regiunea lombara

Lig. supraspinosnucalin regiunea cervicalade la occipital la C7

- de la C7 la osul sacru

- controleaza miscarile de flexie sau extensie ale capului, gatului si

toracelui

Lig.intertransversaleintre procesele transverse

- dezvoltate in regiunea toracala

- in zona cervicala sunt inlocuite prin muschii intertransversali

4. Articulatia sacro-coccigianaamfiartroza

Fetele articulare : se realizeaza intre varful sacrului si baza coccisului ( fete elipticE )

Lig. interososse osifica cu varsta

Lig. sacro-coccigieneunul anterior

- doua posterioare ( de la hiatus la coccis; inchid hiatusuL )- doua lateralelimiteaza a cincea gaura sacrata
http://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/puncte-de-presopunctura-pentru-coloana-cervicala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/puncte-de-presopunctura-pentru-coloana-cervicala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/puncte-de-presopunctura-pentru-coloana-cervicala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/puncte-de-presopunctura-pentru-coloana-cervicala.php


19/38

Discul intervertebral

- este o lentila biconvexa.

- diametrul sau creste progresiv din regiunea cervicala pana in regiunea lombara.

- forma si functionalitatea discului influenteaza nu numai mobilitatea ci intreg ansamblul functional al

coloanei vertebrale.

- inelul sau fibros este format din lame fibroase concentrice cu fibre optice.

- intre doua lame exista un sistem de fibre de legatura. Daca aceste fibre sunt rupte lamele se

deplaseaza intre ele si discul se alternaza.

In placile terminale, cartilajul asezat peste corpul vertebrelor supra si subdiacente discului, patrund fibre

ale inelului fibros ancorandu-le. Dispozitia acestor fibre se face pe directia tractiunilor ce se exercita la

nivelul respectiv in timpul miscarilor de flexie sau extensie, de inclinatie laterala si rotatie. Miscarile

anormale ale vertebrelor aparute odata cu degenerarea discului inducstresulde tractionare de-a lungul

insertiei fibrelor externe ale inelului fibros cu dezvoltarea osteofitelor. Aceste osteofite pot comprima

nervii spinali deoarece ele sunt dezvoltate langa gaurile de conjugare (intervertebralE ).

- Nucleul pulpos este alb-galbui si elastic, format din nuclei gelatinosi dispusi intr-o cavitate fibroasa. Se

deplaseaza in ea sub influenta miscarilor reciproce ale vertebrelor adiacente. Rezistenta vascoasa laaceste deplasari constitue un sistem important de absorbtie al fortelor care se exercita asupra coloanei

vertebrale evitand transmisia brutala a tensiunilor.

In componenta lui intra o plasa, reticul cordal, format din fibroblasti, celule cordale care reprezinta

resturi din notocord si o substanta mucoasa lichida, bogata in glucopolizaharide.

Rolul discului intervertebral

Nucleul pulpos joaca rol de tampon in statica si dinamica coloanei vertebrale. Este ca un resort care

tinde sa indeparteze doua vertebre invecinate. Inelul fibros actioneaza ca o banda intinsa ce impiedica

deplasarile orizontale intre vertebre.

Nucleul pulpos distribuie incarcareagreutatiipe segmente vecine. El constitue un punct de sprijin in

jurul lui miscandu-se corpurile vertebrale.

Cu inaintarea in varsta are loc o degenerare a discului i.v. de cauze genetice, metabolice, infectioase si

mecanice ( purtarea de greutati marI ) sau post traumatice.

Sediul preferential al leziunilor degenerative discale se afla in segmentul de maxima mobilitate al

coloanei vertebrale: L4-L5; C5-C6; C6-C7.

Discurile intervertebrale sunt deposedate de vasele proprii,nutritialor facundu-se prin difuziune de la

suprafetele articulare ale corpurilor vertebrale. Aceasta explica degenerarea mai rapida odata cu

inaintarea in varsta a discurilor. Hernia de disc se produce prin deplasarea discurilor intervertebrale la

inclinarea accentuata a celor doua corpuri vertebrale. Are loc in general pe un disc cu fenomene

degenerative anterioare.

Hernia de disc anterioara se produce prin deplasarea discului in partea opusa si prin comprimarea

nervului intervertebral, iar cea posterioara se produce prin comprimarea maduvei spinarii.

Vascularizatia si inervatia maduvei spinarii

Vascularizatia provine din ramuri ale arterelor vertebrale in regiunea cervicala, ramuri ale arterelor

intercostale posterioare din aorta toracica si ramuri ale arterelor lombare din aorta abdominala. Venele

se strang invenelevertebrale, venele intercostale si lombare.

Inervatia. In regiunea cervicala de afla o bogata retea de fibre nervoase somatice, care vin recurent (

inapoI ) prin nervii spinali ai regiunii cervicale, asociate cu fibre ale simpaticului cervical. Aceste legaturi

intre sistemul nervos vegetativ si cel somatic sunt comune pentru inervatia intregii coloane vertebrale.

Inevatia discului explica pentru ce durerea dinherniade disc apare inainte semnelor de comprimare aradacinii nervoase.
http://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/eliminarea-stresului/stresul-este-cumulativ.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/eliminarea-stresului/stresul-este-cumulativ.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/eliminarea-stresului/stresul-este-cumulativ.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/celulita/controlul-greutatii-corporale/controversa-greutatii-optime--greutatea-ideala.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/celulita/controlul-greutatii-corporale/controversa-greutatii-optime--greutatea-ideala.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/celulita/controlul-greutatii-corporale/controversa-greutatii-optime--greutatea-ideala.phphttp://www.medicultau.com/patologia-chirurgicala-urologica/insuficienta-renala-acuta-postoperatorie/nutritia-sl-insuficienta-renala-acuta.phphttp://www.medicultau.com/patologia-chirurgicala-urologica/insuficienta-renala-acuta-postoperatorie/nutritia-sl-insuficienta-renala-acuta.phphttp://www.medicultau.com/patologia-chirurgicala-urologica/insuficienta-renala-acuta-postoperatorie/nutritia-sl-insuficienta-renala-acuta.phphttp://www.medicultau.com/patologia-vasculara-periferica/bolile-venoase/venele-membrelor-superioare-gatului-si-capului.phphttp://www.medicultau.com/patologia-vasculara-periferica/bolile-venoase/venele-membrelor-superioare-gatului-si-capului.phphttp://www.medicultau.com/patologia-vasculara-periferica/bolile-venoase/venele-membrelor-superioare-gatului-si-capului.phphttp://www.medicultau.com/neurochirurgie/patologia-canalului-peritoneovaginal-la-copil/hernia-inghinala.phphttp://www.medicultau.com/neurochirurgie/patologia-canalului-peritoneovaginal-la-copil/hernia-inghinala.phphttp://www.medicultau.com/neurochirurgie/patologia-canalului-peritoneovaginal-la-copil/hernia-inghinala.phphttp://www.medicultau.com/neurochirurgie/patologia-canalului-peritoneovaginal-la-copil/hernia-inghinala.phphttp://www.medicultau.com/patologia-vasculara-periferica/bolile-venoase/venele-membrelor-superioare-gatului-si-capului.phphttp://www.medicultau.com/patologia-chirurgicala-urologica/insuficienta-renala-acuta-postoperatorie/nutritia-sl-insuficienta-renala-acuta.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/celulita/controlul-greutatii-corporale/controversa-greutatii-optime--greutatea-ideala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/enciclopedie-a-sanatatii/eliminarea-stresului/stresul-este-cumulativ.php


20/38

BIOMECANICA ART. COLOANEI VERTEBRALE

Miscarile coloanei vertebrale in ansamblu sunt:

1. Miscari de inclinatieanterioaraflexie

- posterioaraextensie

se face in ax orizontal si plan sagital

2. Miscari de inclinatie lateralaax sagital si plan frontal

-scade discul i.v.de partea inclinatiei

3. Miscari de rotatie ( mediala sau lateralA )

-ax vertical ce trece prin central discului i.v. si plan transversal.

Este mai ampla in partea superioara a coloanei vertebrale toracale.

Este asociata frecvent cu inclinatia laterala.

4. Miscarea de circumductieuneste miscarile de inclinatie si rotatie. Miscarile coloanei vertebrale se

fac concomitent cu articulatiile corpurilor vertebrale si a proceselor articulare. Fiecare dintre ele sunt

limitate ca amplitudine, dar actiunea lor sinergica este sumata astfel:

- in flexie- se apropie anterior corpurile vertebrale si fuge discul i.v.

- se intind ligamentele interspinoase, supraspinoase, ligamentele galbene posterioare, ligamentele

longitudinale posterioare; are loc si otensiunein muschii extensori. In zona cervicala sunt miscari

ample.

-In extensiemiscarea inversa a corpurilor vertebrale

-discul intervertebral se deplaseaza anterior limitata :apropierea proceselor spinoase, intinderea

lig.longitudinale anterioare. Este mai ampla in regiunea cervicala si lombara.

Particularitatile miscarii coloanei vertebrale in diferite regiuni

Sunt influentate de doi factori : - inaltimea discului i.v. in raport cu dimensiunea corpurilor vertebrale.

Va determina intinderea miscarii care este proportionala cu marimea discului intervertebral.

- procesele articulare, care influenteaza sensul miscarii in functie de aspectul suprafetei si al orientarii

acestora.

In regiunea cervicala, coloana vertebrala are mobilitatea cea mai mare pe toate cele trei axe. Discurile

intervertebrale sunt mari, fetele articulare plane si oblice spre lateral, astfel incat inclinatia laterala se

asociaza cu rotatia.

In regiunea toracala, coloana vertebrala are o miscare mai putin ampla. Discurile intervertebrale au

inaltime relativ mica. Fetele articulare sunt plane si verticale. Ele limiteaza flexia, extensia si permit doar

miscari de alunecare sus-jos in plan frontal, astfel realizandu-se inclinarea laterala cu o usoara rotatie inacelasi sens.

In regiunea lombara, coloana vertebrala are miscari ample. Discurile intervertebrale sunt mari, fetele

articulare sunt cilindrice, cele superioare concave, cele inferioare convexe si au o orientare sagitala, ceea

ce limiteaza miscarile de inclinare laterala.

Miscarile de flexie si extensie sunt ample.

In articulatia sacro-vertebrala miscarea se face amplu pe toate cele trei axe, avand centrul la nivelul

promontoriului prin discul intervertebral mare si orientarea in plan frontal al ultimului proces articular

lombar.
http://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sanatatea-creierului/cofeina-si-tensiunea-arteriala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sanatatea-creierului/cofeina-si-tensiunea-arteriala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sanatatea-creierului/cofeina-si-tensiunea-arteriala.phphttp://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sanatatea-creierului/cofeina-si-tensiunea-arteriala.php


21/38

Muschii motori ai coloanei vertebrale

Din punct de vedere functional, muschii care actioneaza asupra coloanei vertebrale formeaza lanturi

chinematice( in miscarE ) agoniste si antagoniste, care cuprind intregul corp.

Muschii flexori ai coloanei vertebrale

- pentru coloana cervicalasternocleidomastoidianul, scalenul si lungul gatului

- pentru coloana toracala si lombaramuschii abdomenului, dreptul abdominal, oblic extern si intern si

muschii iliopsozi

Muschii extensori ai coloanei vertebrale

- muschii erectori ai coloanei vertebrale : iliocostalul, longisimus, spinal, supraspinos, interspinos,

splenici, muschii posteriori migrati ai spatelui ( trapezul si marele dorsaL )

- muschii flexori laterali : trapez, patrat, intertransversal, lungul gatului, ridicatorul scapulei

Muschii rotator

- oblic intern, marele dorsal, splenius, muschii cefei

- oblic extern, transversospinal, semispinal, iliopsoas, trapez

Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale sunt:

- lordoza cervicala si lombara

- cifoza toracala

Aceste curburi sunt considerate a avea forma optima, atat pentru solicitarile statice, cat si pentru cele

dinamice. Curburile coloanei vertebrale pot fi situate diferit fata de linia de gravitatie. Aceasta linie

verticala, prin centrul de gravitatie al corpului aflat in pozitie verticala, trece anterior fata de orificiul

auditiv extern si apoi prin centrul vertebrei L4, proiectandu-se inferior la mijlocul distantei dintre cele

doua plante.

Greutatile diferitelor parti ale corpului vor produce solicitari care tin sa modifice curburile coloaneivertebrale existente. Ligamentele sunt solicitate la intindere, iar discul intervertebral, la compresiune,

forfecare si rasucire.

Mersul solicita coloana vertebrala prin greutatea corpului si prin socul pasilor. Mersul teapan, cu tocuri

inalte este mai greu de suportat de coloana, dacat mersul cu tocuri joase.

In cazul sustinerii, coloana vertebrala este solicitata static.

Purtarea greutatilor pe corp, pe umeri cat mai aproape de axul coloanei vertebrale e mai putin

solicitanta dacat atunci cand greutatile sunt tinute cu mainile intinse si mai ales daca sunt purtate intr-o

singura masura.

Greutatile mari vor fi purtate paralel cu axul coloanei vertebrale. Odata cu aplecarea coloanei

vertebrale, greutatea trunchiului solicita discul L5. Daca ridicarea greutatii se face cu spatele drept,

trunchiul este rotit in jurul articulatiei soldului ca o balama, coloana vertebrala avand o pozitie statica

foarte favorabila astfel coloana vertebrala este rigida servind doar ca element de sustinere.

Daca greutatile sunt ridicate cu ajutorul muschilor fesieri si muschii coapselor, greutatea este atunci

repartizata uniform pe suprafata discului intervertebral. Daca ridicarea greutatilor se face cu spatele

indoit sarcina este repartizata neuniform doar pe 2/3 anterioare ale discului.

Discul are astfel tendinta sa fuga in partea opusa inclinarii coloanei vertebrale ( risc : hernie de disC ).

In pozitia sezanda lordoza dispare fiind inlocuita de o usoara cifoza. Discurile intervertebrale sunt

comprimate anterior de corpurile vertebrale luand forma de pana.

Scaunele moderne sustin regiunea lombara, iar prin ridicarea partii anterioare a spatarului este evitata

bascularea spre inapoi a bazinului, mentinandu-se lordoza.


22/38

Articulatia atlanto-occipitala ( bicondilianA)

Fetele articulare sunt reprezentate de condilii occipitali ( convecsI )

-Masele laterale ale atlasului sunt concave.

Membrana atlanto-occipitala anterioara se insera pe marginile anterioare a marii gauri occipitale si pe

arcul anterior al atlasului.

Membrana atlanto-occipitala posterioara se insera pe marginile posterioare a marii gauri occipitale si pe

arcul posterior al atlasului.

Membranele limiteza miscarile de flexie si extensie a capului.

Articulatia atlanto- axoidiana mediala ( trohoidA)

Fetele articulare: dintele axisului ( fata anterioarA ) si atlas( arcul anterior,cu foseta dinteluI)

-Lig. transvers al atlasuluiintre masele atlasuluifixeaza dintele in articulatie

-Lig. alarefetele laterale ale dinteluifixeaza dintele de condilii occipitali

-Lig. varfului dinteluiintre ligamentele alare si marea gaura occipitala

-Ligamentul cruciformeste dat de ligamentul transvers al atlasului si fibre care se desprind din el si seinsera pe fata posterioara a axisului ( fasciculul longitudinal inferioR ) sau pe occipital langa marea gaura

occipitala ( fasciculul longitudinal superioR )

-Membrana tectoriaintre axis si occipital

- cea mai interna

- acopera dura mater

Articulatia atlanto-axoidiana laterala

(diartroza planiformA)

Fetele articulare : masele articulare ale atlasului si procesele articulare ale axisului.

Membrana atlanto-axoidiana anterioaralimiteaza extensia

Membrana atlanto-axoidiana posterioaralimiteaza flexia

BIOMECANICA ARICULATIILOR CRANIOVERTEBRALE

Art. atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana actioneaza sinergia la realizarea miscarilor capului:

Flexia si extensia

-se fac in art. atlanto-occipitala

-Axul transversal-trece prin cei 2 codili occipitali

-Planul sagital-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. alvertebrelor cervicale

-Limitarea: flexiei- membrana atlanto-occipitala posterioara

extensiei- membrana atlanto-occipitala anterioara

-Mm.flexori ai capului: lungul capului, dreptul anterior al capului, SCM

-Mm.extensori ai capului: marele si micul drept posterior al capului, oblicul superior

Rotatia dreapta-stanga

- se fac in art. atlanto-axoidiana(art. trohoida-un singur tip de miscarE)

-Ax verticaltrece prin dintele axisului

-Planul transversal


23/38

-Lig. transvers al atlasului (inel osteo-fibroS) fixeaza dintele axisului in foseta dintelui de pe arcul anterior

al atlasului.

-fetele art.: convexe antero-posterior

oblice spre lateral si inferior-la atlas; medial si superior -axis

->In cursul miscarii are loc alunecarea fetelor articulare de pe masele laterale ale atlasului, cu cele de pe

fata superioara a copului axisului.

-Limitarea: lig.alare

-Mm.rotatori ai capului: oblicul inferior, marele drept posterior al capului, splenius, lungul capului, SCM,

semispinalul capului

-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor

cervicale

Inclinatia laterala

-Axul sagital trece prin fiecare condil occipital si in plan frontal

-Planul frontal

-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor

cervicale

-Limitarea: intilnirea intre cele 2 oase , lig., muschi.

-Mm.care inclina capul lateral: dreptul anterior al capului, oblicul superior, SCM, splenius,

longissimus al capului

ARTICULATIILE TORACELUI

1) Articulatiile costovertebrale ( diartroze planiformE)

-fete articulare cu cartilaj hialin:

- capul coastei - varful in dreptul discului intervertebral

- 2 fete articulare inclinate- corpul a 2 vertebre suprapuse cu cate 2 fete articulare

( superioara si inferioarA ) pe partile laterale

- capsula articularape marginile suprafetelor articulare

- ligamente:lig. radiat al capului coastei

Insertie:- corpurile a 2 vertebre si pe discul i..v.

- capul coastei

- lig. capului coastei ligament interosos

Insertie : - intre creasta capului coastei

-discul i.v.

- imparte cavitatea articulara intr-o parte superioara si una inferioara ( sinoviala dublA )

2) Articulatiile costo transversale ( diartroza planiformA)

- fete articulare cu cartilaj hialin: - procesul transvers al vertebrei toracale

- tuberculul coastei

! Coasta se articuleaza cu procesul transvers al vertebrei inferioare.

- capsula art, pe marginea fetelor

- ligamentelig. costotransversal este interosos

Insertie:- pe colul coastei

- pe procesul transvers

-lig. costotransversal superior

Insertie:pe colul coastei

- pe marginea procesului transvers superior - -lig. costotransversal lateral


24/38

Insertie:varful procesului transvers

- colul coastei

3) Articulatiile costosternale

A) - articulatiile costocondrale ( sincondrozE )periostul coastei se continua de pe coasta pe cartilaj

B)articulatiile condrosternale ( diartroze planiformE)

- articulatia sternului cu coastele !C I cu manubriul sternal

- C II la unghiul sternal

- CIIIVI pe mg. sternului

- CVII- la unirea corpului cu

xifoidul

- fetele articularesternalaincizurile costalecu fete inclinate

formeaza fiecare un unghi diedru

- cartilajul coastei

- capsula art. la mg. fetelor2 sinoviale la fiecare articulatie

- ligamentelig. interosossternocostal intraarticular

- lig. sterno-costal radiat in evantai

Inserat:cartilaj costal

- fata anterioara a sternului

C) Articulatiile intercondralecartilajele C VIC Xpericondrul trece de

la un cartilaj la celalalt

- formeaza arcurile costale(rebordurile costalE)

D) Articulatiile sternului ( sincondroze sternalE)

- Fete articulare intremanubriu-corpcartilaj hialin pe fete

- fibrocartilaj intre feteamfiartroza

- corpxifoidperiostul trece de pe corp pe xifoid

Biomecanica art. costo-verebrale si costo-sternale

miscarile respiratorii-

Au 2 axe oblice care trec prin colul coastei, intre cap si tuberculul coastei

-orientate: lateral->medial, dinspre posterior ->anterior

In faza 0 :exista o oblicitate maxima a coastelor la sfarsitul expiratiei.

In faza I: inspiratie cu ridicarea extremitatilor anterioare ale coastei si sternului prin actiunea muschilor:

diafragm si intercostal intern-> Coastele devin orizontale cu capul in jos, unghiul sternal proemina

inainte si cresc toate diametrele cutiei toracice, cu cresterea volumului toracic.

In faza II: expiratie miscarea este inversa, scad toate diametrele cutiei toracice prin coborarea

extremitatilor anterioare ale coastelor si sternului si urca capul coastelor. Asociaza flexia anterioara a

coloanei toracale.

Expiratia se face: -predominand prin elasticitatea elementelor toracice, dar si prin contractia muschilor

intercostali interni.

In expiratia fortata intra in actiune muschiul dintat postero-inferior.

Articulatia sterno- claviculara ( enartrozA )

enartroza = are fibrocartilaj articular.

-fetele articulare cu cartilaj hialin :

- incizura claviculara de pe sterndispusa oblic , priveste superior si lateral


25/38

- are diametrul mai mic decat extremitatea

claviculara

- extremitatea sternala a claviculeiforma de sa , convexa transversal si

concava anteroposterior

- discul articular fibrocartilaginos- asezat in plan sagital

-imparte art. in 2 etaje: medial si lateral

-sinoviala: sunt 2 sinoviale in cele2 segmentemedial si lateral

-capsula articulara pe marginea fetelor art.

- Ligamentelig.sterno-clavicular anteriorse opune miscarii posterioare

- lig.sterno-clavicular posteriorse opune miscarii anterioare

- lig.interclavicularse opune miscarii de ridicare a umarului

- uneste claviculele intre ele

- are fibre si pe manubriul sternal

- lig.costoclavicular- intre clavicula si coasta I

- limiteaza miscarile de coborare ale umarului

Biomecanica art.sternoclaviculare

1. Miscarea de ridicare si coborare a umarului

-axul sagitaltrece prin clavicula in punctul impresiunii ligamentului costoclavicular.

- planul frontal

parghie cu doua bratemedialmai scurt

- lateralmai lung

La ridicare:- extremitatile laterale ale claviculei urca

- extremitatile mediale coboara

Limitata: ligamentele costoclaviculare

La coborarea miscarea e inversa.

Limitata-ligamentele:sternoclaviculare,interclaviculare,prima coasta.

Muschii ridicatori : trapez, ridicator al scapulei, romboizi.

Muschii implicati in coborare :subclavicular, pectoral mic, fb.ascendente ale trapez

2.Miscarea de proiectie inainte-inapoi a claviculei

- axul verticaltrece prin insertia ligamentelor costoclaviculare

- planul sagital

Pentru proiectia inainte extremitatea laterala a claviculei se deplaseaza inainte impreuna cu scapula, iar

pentru proiectia inapoi ea se deplaseaza inapoi.

Limitari:ligamentele sternoclaviculare posterioare(deplasare anterioarA)

-ligamentele sternoclaviculare antreioare si costoclaviculare

(deplasare posterioarA)

Muschii proiectiei anterioare sunt : pectoralul mic, dintat anterior,

Muschii proiectiei posterioare sunt: trapezul si romboizii.

3.Miscarea de circumductie cumuleaza totalitatea celor patru miscari si formeaza doua conuri unite prin

varfuri : unul mai mic la stern si altul mai mare la acromion.

Axul miscarii este rezultanta axelor conurilor=cu inaltimea celor doua conuri.

Articulatia acromio claviculara

(diartroza planiformA)

- Fete articulareextremitatea laterala : clavicula + acromion


26/38

cu cartilaj hialin + capsula articulara pe margine si sinoviala

- Ligament acromio clavicularpe partea superioara a articultiei

- Ligamentul coracoclaviculardin ligamentul conoid si trapezoid

Insertie:- de pe clavicula

-pe coracoid

Miscarile scapulei

- sunt asociate miscarii claviculei si humerusului.

-sunt miscari de alunecare sus-jos, antero- posterior, medial-lateral

-sunt imprimate de muschi.

Biomecanica articulatiei acromioclaviculae

(Miscarea de bascula a scapuleI)

Axul sagital si trece prin articulatia acromio-claviculara.

Bascularea scapuleila ridicarea peste 90o a bratului, cu rotatia anterioara si superioara a scapulei, iar la

revenire este o rotatie posterioara si in jos a scapulei.- La bascularea scapulei: unghiul lateral urca, unghiul superior coboara si unghiul inferior merge anterior,

descriind un arc de cerc.

pentru scapula stanga- miscarea se face in sens orar

pentru scapula dreapta- miscarea se face in sens antiorar.

-act.muschilor:dintat anterior si trapez (prin fibrele descendentE)

-coboara unghiulsuperior . -La revenire: miscarea este inversa- prin actiunea sinergica a :

muschilor:- pectoral miccoboara unghiul lateral

- ms.ridicator al scapulei si romboizii- urca unghiul medial.

ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA (a umaruluI)

-DIARTROZA SFEROIDALA-

Fetele articulare :cavitatea glenoida a scapulei

acoperite cu capul humerusului mai mare decat cavitatea glenoida

cartilaj hialin labrum glenoidal = fibrocartilaj inserat in jurul cavitatii

glenoide pt. a-i creste suprafata- pe sectiune e triunghiular

cu baza spre cavitatea glenoida

Capsula articulara : este laxa

inserata pe marginile cavitatii glenoide,pe fata externa a

labrumului glenoidal

superior,intre capsula si labrum trece tendonul muschiului

biceps brahial (capatul lunG) care patrunde in articulatie-

capsula articulara se va insera la baza procesului coracoid

trece apoi pe colul anatomic al humerusului

Sinovialacaptuseste in interior articulatia. Fb. circulare ale capsulei art. ridica sinoviala formand

fraurile sinovialei

- are prelungiri numite burse sinoviale (pentru muschi inserati pe

epifiza proximalA): subdeltoidiana , subcoracoidiana ,

sub rotundul mare ,sub pectoralul mare , sub marele dorsal ,a

muschiului subscapular si a lungului cap al muschiului biceps brahialMuschiul supraspinos si suprascapular trag capsula articulara pt. a nu se prinde

intre fetele articulare


27/38

Ligamente : - Coracohumeral :-se insera pe tubercul mare humerus- coracoid

(pe fata superioara -limiteaza flexia

a articulatieI)

-3 Glenohumerale :-pe fata anterioara a articulatiei

-intre cavitatea glenoida si extremitate

proximala humerus

-limiteaza miscarile de extensie si abductie

1.Supraglenohumeralse insera pe tubercul mic

2.Supraglenoprehumeralse insera inferior de primul

3.Preglenohumeralse insera pe col chirurgical humerus

Vasc. : arterele : - suprascapulara

- subscapulara

-- circumflexa - anterioara si posterioara

Inerv.: nervii suprascapulari

BIOMECANICA ARTICULATIEI SCAPULO-HUMERALE

Are 3 grade de libertate=>f. mobila (capul humerus depaseste cav. glenoidA)1.Flexie si extensie - Ax transversaltubercul mare humerus

prin : - cav. glenoida (in centrul eI)

- Plan sagital

Flexie - bratul este impins anterior

Extensie - bratul este impins posterior

Flexie --pana la 120 - limitata de :muschiul triceps(muschi posterior al

bratuluI)

-- lig. coraco-humeral

Extensiepana la 35 - limtata de :-- muschii anteriori ai bratului

--lig. glenohumerale

Mm.flexori ai bratului : deltoid, biceps brahial, coracobrahial, pectoral mare

Mm.extensori ai bratului :deltoid, marele dorsal, marele rotund, triceps br.

2.Abductie si adductie

Abductie=ridicarea bratului in lateral

Adductie=apropierea bratului de trunchi

-- Ax sagital -cap humerus aluneca in jos in cav. glenoida

-- Plan frontal

Adductia-- limitata de trunchi

Mm.abductori ai bratului : supraspinos, deltoid, biceps brahial

Mm.adductori ai bratului : deltoid, pectoral mare, infraspinos, coracobrahial

Luxatia umarului se face in abductie , pe partea antero-inferiora , unde capsula art. e putin intarita.

3.Rotatia mediala si laterala--Ax vertical - trece prin capul humerus

--Planul orizontal

Rotatia mediala : --capul se roteste posterior

--tuberculul mare se roteste anterior

--limitata de : capsula art. si muschi

Mm.rotatori mediali : marele rotund, pectoral mare, marele dorsal, deltoid,

Mm.rotatori laterali: infraspinos, rotundul mic

Rotatia laterala : --miscare inversa -limitata de:- capsula art. - lig. glenohumerale si muschi


28/38

4.Circumductiacombinarea miscarilor 1,2,3;

Este o articulatie cu conducere musculara

ARTICULATIA COTULUI

-articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama

-cuprinde 3 articulatii:->humerus(trohleE)-ulna , realizeaza flexie+extensie

->humerus(capituluM)- radius, realizeaza flexie+extensie

->radius-ulna(proximalA) realizeaza rotatie

Fete articulare:-extremitatea inferioara humerus

cu cartilaj -extremitatea superioara radius si ulna

(foseta radiala, incizura trohleara a ulneI)

Humerus(condiL) +radius=>CONDILARTROZA

Humerus(trohleE)+ulna =>TROHLEARTROZA

Capsula articulara - fixa

-insertie:->pe humerus:-anterior:deasupra fosetelor radiala+coronoida

-posterior:deasupra fosetelor olecraniene

-lateral:lasa epicondilii in afara articulatiei pt.insertiile musculare

->pe radius- col

->pe ulna- marginea incizurii trohleare

Sinoviala-tapeteaza capsula->se reflecta la mg.-funduri de sac

in cele 3 fosete:radiala,ulnara,olecraniana

Lig. posterior:->humerus-olecranLig. inelar -.lama puternica de 5-6 mm grosime ->pleaca si se intoarce tot la incizura radiala dupa ce

inconjoara capul radiusului intr-o chinga care il fixeaza in articulatie

->limiteaza flexia

Lig. colateral radiar are 3 fascicule care pleaca de pe epicondilul lateral al humerusului: anterior,

mijlociu si posterior

. - Fasciculul anterior si mijlociu:

->inconjoara capul radiusului ca o chinga

->se insera pe incizura radiala de pe ulna

-Fascicolul posterior :-> acopera foseta olecraniana

->se insera pe olecran

-> limiteaza flexia

Lig. colateral ulnar insertie: -- f. anterior ->pe capsula

pleaca de pe epicondiul -- f. mijlociu ->pe pr.coronoid al uneimedial al humerusului -- f. posterior ->pe mg. mediala a olecranului

-f. arciform (transverS) ->intre olecran si

procesul coronoid al ulnei

->limiteaza extensia

Lig. patrat ->intre radius si ulna, sub art. radio-ulnara proximala (sub incizura -> limiteaza : pronatia ,

supinatia radialA)

Coarda oblica ->intre tuberozitatea radiala si ulnara ->limiteaza:supinatia

Membrana interosoasa mai groasa proximal ->intre mg. interne radius-ulna, intre coarda oblica si

membrana interosoasa ->orificiu pt. A. interosoasa post.

Vasc.Reteaua arteriala a cotului : ramuri din a. radiala si a. ulnara

Inerv.Nervii din reg cotului : radial, ulnar, median, musculocutan


29/38

ARTICULATIA RADIO-ULNARA DISTALA( TROHOIDA)

Fete articulare ->Capul ulnei + incizura ulnara a radiusului

completata de lig triunghiular

Capsula articulara -> pe mg fetelor articulare, unita cu cea a art. radio carpienepe discul articular

Lig. triunghiular (discul articulaR) ->fibrocartilaj triunghiular :

Insertie :- radacina pr. stiloid ulna(varful lig.)

-incizura ulnara a radiusului (baza lig.)

Rolcompleteaza suprafetele articulare,le mentine impreuna

- limiteaza pronatia si supinatia

Sinoviala ->da recesuri superior si inferior

Vasc.si inerv. ->Artera, vena, nerv interosoase anterioare si posterioare

BIOMECANICA ARTICULATIEI COTULUI

-articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama

Sunt limitate datorita - capsulei art. Fixe

->formei suprafetelor articulare

->ligamentelor puternice

Flexia , Extensia

Axul transversal:->prin centrul trohleei si capitulului humeral(intre cei 2

epicondilI)

-orientat oblic spre anterior si medial

Plan sagital

-miscarea are traiect oblic prin:->aspectul spiroid al trohleei

->trohleea cu partea interna mai dezvoltata-in flexie : antebrat ajunge medial de brat

-in extensie : antebrat si brat formeaza un unghi de 170s deschis in lateral

Limitare flexie: ->patrunde procesul coronoid in foseta coronoida

->lig. posterior

->muschiul triceps

Limitare extensie: ->patrunde olecranul in foseta olecraniana

->muschii anteriori ai bratului si antebratului

Intre capitul humeral si capul radiusului =>miscarea de alunecare

Mm.flexori ai antebratului: biceps brahial, brahial, epicondilieni mediali

Mm.extensori ai antebratului : triceps brahial, anconeu, epicondilieni laterali

BIOMECANICA ART. RADIO-ULNARE (TROHOIDA)

Miscarile- sunt favorizate de curburile pronatorii ale radiusului:

->fata anterioara a radiusului

->marginea mediala a radiusului

-se fac prin actiunea muschilor pronatori si supinatori

!-ulna are miscari pasiveAxul oblic->intre capul radiusului si capul ulnei


30/38

Plan transversal

Se face:-rotatie interna(pronatiE)->policele ajunge medial cu palma posterior

-rotatie externa(supinatiE)->policele ajunge lateral cu palma anterior

Pronatie: ->superior:rotatia capului radiusului in chinga lig. inelar+incizuraradiala

->inferior:corpul si extremitatea inferioara a radiusului incruciseaza

ulna in X si trec medial de ea

Limitare ->lig. patrat , muschii epicondilieni laterali

Mm.pronatori: rotundul si patratul pronator, longul flexor si extensor radiari ai

carpului

Supinatie : ->oasele redevin paralele

Limitare ->lig. patrat , coarda oblica

Mm.supinatori: supinator, biceps brachial, mm.posteriori profunzi ai antebrat

ART. RADIO-CARPIANA(A PUMNULUI)

-diartroza elipsoidala -

Fetele articulare : ->epifiza distala a radiusului- cu cartilaj hialin ->discul articular (lig. triunghiulaR)

->realizeaza : - concavitate superior

-covexitate inferior ->fata proximala a primului rand carpian

Capsula artculara -> inse

Documents

Articulatiile Corpului Omenesc.docx