Stiri 30 decembrie 2020, a doua parte

INDUSTRIE ALIMENTARA

Sorin Ichim pleacă din poziţia de director de marketing al producătorului de mezeluri Fox după 12 ani Florentina Niţu 30.12.2020,

Ichim, 58 de ani, este unul dintre cei mai buni strategi în dezvoltarea de produse din industria alimentară. El a lucrat în companii precum Caroli Foods, Vincon Vrancea, dar şi în cadrul producătorului de bere Ursus.

Grupul de firme Fox, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de mezeluri, cu afaceri cumulate de 584 mil. lei în 2019, se desparte de la 1 ianuarie 2021 de Sorin Lucian Ichim, după o activitate de mai bine de un deceniu ca director de marketing, potrivit surselor ZF.

Executivul face parte din echipa Fox din 2008, iar anterior a fost director de marketing al Caroli Foods, unul dintre principalii producători de pe piaţa de mezeluri şi director de marketing al Vincon Vrancea, producător de vinuri cu afaceri de peste 90 mil. lei anul trecut, controlat de antreprenoarea Luchi Georgescu.

1

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Retailerii cer Guvernului să retragă un proiect privind reciclarea ambalajelor în baza unei garanţii şi să amâne termenul de 1 ianuarie 2021 pentru adoptare. Afacerea ar urma să fie gestionată de un ONG stabilit de ministrul Mediului 29 Decembrie 2020 • Alex Costache

Reprezentanţii magazinelor  – Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din Romania, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România și Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România – solicită noului ministru al Mediului, Barna Tánczos, să retragă proiectul de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticle, peturi, doze de aluminiu) și să amâne termenul de adoptare stabilit pentru 1 ianuarie 2021.

2

Retailerii vor un studiu de impact şi putere de decizie mai mare în ONG-ul care va administra sistemul de reciclare pe garanţie. Comercianţii sunt nemultumiţi pentru că ei trebuie să plătească costurile, însă de administrarea sistemului de reciclare se va ocupa un ONG desemnat de ministrul Mediului. Magazinele trebuie să facă investiţii serioase în spaţii de depozitare, personal şi utilaje. Şi apoi să se re-autorizeze pentru noile re-configurări de spaţii.

„În forma actuală, proiectul de HG menționat urmărește să pună în aplicare un mecanism de colectare a ambalajelor cu aparența unui monopol – pe o piață a cărei valoare este estimată de unele surse la aprox. 600 de milioane de euro – administrat de o entitate fără scop lucrativ – selectată pe baza unei proceduri stabilite prin Ordin de Ministru – pentru o perioadă de 10 ani.

Deși răspunderea administratorilor acestui ONG va fi limitată la prevederile Ordonanței 26 – pe baza căreia este înființat – capitalul economic asupra căruia vor fi luate decizii va fi unul impresionant, chiar la scara UE, deoarece prin efectul textului HG ambalajele de plastic, sticlă și metal colectate de către toti comercianții din România devin proprietatea administratorului (ONG) sistemului depozit garanție care poate fi format exclusiv din producătorii care controlează 30 la sută din piața ambalajelor.

În schimb, tuturor comercianților, indiferent de mărime sau suprafață, care vând astfel de produse – aproximativ 5.000 de magazine – li se impune ca într-un an de zile – până la 1 aprilie 2022 – să investească între zeci de milioane de euro în cazul rețelelor mari, și zeci de mii de euro în cazul magazinelor mici individuale – pentru crearea de puncte de colectare în spațiile – pentru care să obțină și toate autorizațiile aferente, în caz contrar riscând amenzi substanțiale și chiar retragerea autorizației de funcționare. În funcție de rețeaua de magazine deținută, costurile efective ale unui retailer pentru amplasarea unor aparate de colectare pot varia între zeci de milioane de euro în cazul celor mari și chiar și zece mii de euro in cazul celor mici cu un singur magazin.

Proiectul de HG mai prevede și că ONG-ul care va administra sistemul garanție depozit va organiza colectarea ambalajelor – cel mai probabil printr-o flotă de mașini achiziționată din surse proprii – și transportarea acestora la 5 centre de numărare, pe care urmează să le construiască regional, pe întreg teritoriul României – cost estimat la câteva milioane de euro fiecare – ambalaje pe care apoi le va putea vinde industriei reciclatoare liber, pe baza propriei evaluări”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată către noul ministru al Mediului semnată de  retaileri.

3

Fostul ministru PNL al Mediuluiu, Mircea Fechet, cel care a iniţiat HG, îşi apără proiectul.

„Nu poate fi vorba nici de departe de un monopol privind administratorul sistemului. Operatorul unic de sistem va fi o entitate non-profit, în care se vor regăsi producători sau reprezentanți ai acestora, dar și retaileri.

De asemenea, este necesar ca micile magazine să fie parte din sistem, pentru a spori accesibilitatea acestuia. Cetățenii nu trebuie să meargă kilometri întregi pentru a returna ambalajele de băuturi, ci trebuie să le poată returna chiar și la magazinul de la colț. Cu toate acestea, micile magazine nu vor fi afectate în niciun fel, aceștia vor primi de la sistem un tarif de gestionare pentru a-și acoperi costurile (…)

Sistemul garanție-returnare (SGR – n.r.) funcționează în peste 10 state europene și dă rezultate foarte bune. Dar comercianții care scriu astăzi aceste rânduri știu asta deja, majoritatea fiind prezenți și în acele state, unde implementează mecanismul. În niciuna dintre aceste țări nu a fost afectată activitatea comercianților.

Sigur că SGR presupune o schimbare de mentalitate și un efort din partea tuturor celor implicați – de la producători, la retaileri și până la cetățeni. Posibil ca pentru fiecare om să fie mai comod să lase pet-ul sau doza de aluminiu la ghena de gunoi, dar sistemul se bazează pe responsabilitatea și conștientizarea tuturor că un mic efort din partea fiecăruia se va traduce într-un beneficiu imens asupra mediului înconjurător.

Proiectul a primit aprecieri de la mai multe ONG-uri de profil. Mecanismul este unul transparent, bine pus la punct și de care țara noastră are mare nevoie. Mai mult de atât, 96% dintre români sunt în favoarea introducerii acestui mecanism în țara noastră, conform unui sondaj IRSOP, iar 81% consideră potrivită stabilirea valorii garanției la 50 de bani per ambalaj.

Să spunem lucrurilor pe nume – suntem o țară în care procentul de reciclare e cel mult unul modest. Avem nevoie de reglementare. Și avem nevoie de ea cât mai curând. Comercianților li se acordă suficient timp – peste un an de zile – pentru a pune la punct infrastructura necesară, pentru ca România să se alăture țărilor civilizate la capitolul managementul deșeurilor.

Începând cu 1 ianuarie 2021, România va plăti o taxă către UE pentru cantitatea de plastic pe care o introduce pe piață și pe care nu o reciclează. Un motiv în plus pentru care sistemul garanție-returnare nu mai poate fi amânat. Realitatea este că fiecare zi în plus în care mecanismul nu este

4

implementat înseamnă un mediu și mai poluat pentru noi și pentru copiii noștri”, a scris Mircea Fechet pe Facebook.

Scrisoarea retailerilor a primit o replică şi din partea unui grup de ONG-uri, printre care Zero Waste Romania, pe pagina de Facebook „România Ecologică”.

„România riscă să fie în continuare sufocată de deșeurile marilor companii poluatoare! La 01 ianuarie 2021 ar trebui să avem publicat în Monitorul Oficial HG-ul prin care România intră în rând cu cele mai performante state membre UE la reciclare”, au scris ei.

„Orice schimbare necesită un mic efort. Întotdeauna este mai simplu să n u faci nimic, însă din cauză că nu facem nimic am ajuns în situaţia că suntem una dintre cele mai poluate ţări din UE şi cu cele mai slabe rezultate la reciclare”, a declarat pentru G4media.ro şi Raul Pop, expert în deşeuri.

Până la 1 ianuarie 2021 ar trebui adoptată hotărârea de Guvern care dă startul pregătirilor pentru reciclarea sticlelor, peturilor şi dozelor de aluminiu în baza unei garanţii de 50 de bani. România ar trebui să fie pregătită să recicleze pe garanţie până la data de 1 aprilie 2022. Cei care vor cumpăra o sticlă de suc, vor plăti o garanţie de 50 de bani şi îşi vor primi banii înapoi la returnarea ambalajului, în orice alt magazin. Reciclarea pe garanţie este deja funcţională în 10 state europene, mai ales în ţările nordice. (Foto: Pexels.com)

Alex Costache este jurnalist şi la Ştirile TVR. 

Kaufland: Am investit în România 300 de milioane de euro în 2020, printre cele mai mari bugete de până acum Cristina Roşca 30.12.2020,

Grupul german Kaufland, liderul comerţului local, a deschis în anul calendaristic 2020 un total de zece hipermarketuri, cel mai alert rimt al ultimilor ani, ajungând astfel la 138 de magazine.

„Ne pregătim să încheiem anul calendaristic 2020 cu 138 de magazine, printre cel mai recent deschise unităţi numărându-se cea din Roman, judeţul Neamţ şi magazinul permanent din Sovata, judeţul Mureş. Vom menţine

5

acest ritm - vrem cel puţin zece magazine noi în fiecare din următorii ani”, spune Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs, Kaufland România.

Astfel, nemţii au accelerat expansiunea în plină pandemie, acesta fiind cel mai mare număr de inaugurări de după 2014. Compania este activă pe plan local pe segmentul hipermarketurilor cu preţuri mici, fiind prezentă în România din 2005.

„În acest an calendaristic (anul financiar al Kaufland începe la 1 martie şi se termină la final de februarie – n.red.) am deschis 10 noi magazine. Deşi a fost un an plin de provocări, nu am stopat niciun proiect şi ne-am continuat planurile de investiţii în România.”

Hancaş spune că 2020 a fost pentru companie un an în care şi-a consolidat prezenţa în Bucureşti, prin deschiderea a patru unităţi. A fost totodată şi anul în care retailerul a deschis primul magazin într-un oraş cu mai puţin de 20.000 de locuitori, în Moreni, judeţul Dâmboviţa.

„Pe perioada verii, am redeschis magazinul estival din Mamaia Nord, în format pop-up, iar în această iarnă am transfomat magazinul estival din Sovata într-unul permanent.”

Spre comparaţie, anul 2019 a venit cu nouă deschideri de magazine. La nivel naţional retailerul s-a extins în Bacău, Ilfov, Focşani, Craiova, Crevedia şi Cluj Napoca şi a inaugurat şi primul magazin dintr-un mall, într-un spaţiu în chirie, în Sibiu. De asemenea, 2019 a fost şi anul în care nemţii „au trecut Prutul” şi au deschis primele două magazine în Republica Moldova.

Totuşi, în 2020 au fost deschise mai multe magazine şi bugetele de investiţii au fost pe măsură.

„Am alocat pentru acest an unul dintre cele mai mari bugete de investiţii, de 300 de milioane euro, direcţionate cu precădere spre achiziţia de terenuri, modernizarea magazinelor existente, tehnologii noi, expansiune şi construcţie. Odată cu fiecare nou magazin deschis, creăm între 70 şi 100 de noi locuri de muncă, ce sprijină dezvoltarea economiei locale.”

Hancaş mai spune că şi în viitor Kaufland menţine un ritm accelerat de expansiune similar, având pe harta extinderii cel puţin zece unităţi noi pe an.

„Strategia noastră este de a ajunge tot mai aproape de clienţii noştri, atât în oraşele mari, cât şi în cele mici. Iar pentru a putea face asta, ne-am adaptat mult formatele, în ultimul an deschizând tot mai multe magazine în spaţii în

6

chirie, spre deosebire de strategia noastră de la început, de a avea exclusiv spaţii în proprietate.” Kaufland continuă însă să cumpere terenuri şi să dezvolte propriile magazine.

Tot la capitolul dezvoltare el aminteşte online-ul şi livrările acasă, canale de vânzări abordate în 2020. Nemţii nu au intrat însă direct, ci prin parteneriate.

„În acest an am muncit mult: în paralel cu extinderea fizică am investit şi în dezvoltarea rapidă a reţelei online de livrări la domiciliu, prin parteneriatul cu Glovo şi recent şi cu Foodpanda, iar în primăvară am ajuns chiar şi în mediul rural, printr-un parteneriat de livrări dedicat. În contextul pandemiei, proiectul online a fost accelerat, pentru a sprijini clienţii să aibă acces uşor la servicii pe o arie foarte mare. Din fericire, în retail suntem obişnuiţi cu viteza şi ritmul susţinut de lucru.”

Kaufland este liderul comerţului local după cifra de afaceri din 2019 de aproape 12 mld. lei.

Trendurile actuale din retail, inversate în 2021? Predicții despre ce se va schimba și ce se va menține în comerț Angela Alexandru 30 Dec 2020 - Interviuri și Analize După anul 2020 care a încercat diverse industrii mai mult ca niciodată, unii comercianți încă încearcă să identifice o direcție pe care să o urmeze. Ultimele luni au fost definitorii pentru multe companii – fie au declarat falimentul, fie caută soluții drastice pentru a-și menține afacerea, fie au pariat pe soluții care le-au asigurat succesul în domenii unde consumatorul s-a schimbat cel mai mult.

Cu un ritm accelerator, pare că tendințele au fost deja stabilitate în retail. Doar că lucrurile nu sunt tocmai așa, cel puțin conform unei analize recente făcute de Fitch, una dintre cele mai mari agenții de rating din lume. Despre cum a influențat pandemia și ce se preconizează în retail în 2021, puteți citi mai jos. 

Analiștii din cadrul Fitch au emis o perspectivă interesantă pentru retail, citați de RetailDive. În 2021, aceștia anticipează că „o serie de factori specifici anului 2020 care au produs tendințe foarte divergente în comerț” vor fi mai relaxate anul viitor.

Astfel, pe măsură ce impactul pandemiei se va mai risipi, foarte mulți comercianți vor ajunge la un nivel al business-ului similar perioadei dinainte de pandemie. Directorul principal al Fitch, David Silverman, menționează în același raport că modul de evoluție al comerțului online și offline va fi condiționat de traiectoria pandemiei, distribuția vaccinului, dar și reticența

7

consumatorilor sau sănătatea lor. Acest lucru se întâmplă în ceea ce a fost un context fără precedent și cu impact major în economie.

Printre cele mai afectate industrii de anul acesta se numără HoReCa și turismul, cu pierderi estimate la sute de miliarde de dolari, astfel că banii pentru ieșiri în oraș sau călătorii au fost redirecționați anul acesta în achiziția de bunuri (spre exemplu, românii au investit în electrocasnice sau în mobilier). Sunt șanse crescute ca lucrurile să se inverseze anul viitor, pe măsură ce cumpărătorilor li se va permite să revină la stilul de viață de dinainte și pandemia va fi mai puțin amenințătoare.

Însă nu toate sectoarele din comerț au avut parte de o creștere importantă, iar categorii precum îmbrăcămintea, bijuteriile, accesoriile și cosmeticele au avut vânzări scăzute, puse pe seama reuniunilor sociale limitate. Iar asta se vede în concedierile anunțate de mai mulți retaileri, majoritatea de modă, care fac eforturi să reducă disponibilizările deja planificate. Și aici se fac preconizări că această tendință se va răsturna anul viitor, când oamenii se vor arăta din nou interesați de astfel de produse, odată cu controlul pandemiei. Acest argument pare să fie susținut și de planurile retailerilor de a se extinde în 2021.

În ciuda ipotezelor pozitive enunțate, analiștii îndeamnă la precauție. Foarte multe sectoare care au întâmpinat probleme au șanse mari să nu aibă o creștere bruscă. Spre exemplu, industria de îmbrăcăminte ar putea crește față de 2020, dar tendințele vânzărilor ar putea să rămână modeste, adică sub limitele dinaintea crizei Covid-19. Lucru explicat prin faptul că începutul de 2021 ar putea fi încă pus sub umbrela unui comportament rezervat al consumatorului. 

Se pare că schimbarea dinamică din retail nu a făcut decât să accelereze un trend care se anunța de foarte mult timp, mai exact închiderea în masă a mai multor magazine de mall și migrarea brandurilor în online. Doar câteva dintre studiile recente au arătat că în   România 20% dintre românii intervievați au cumpărat pentru prima dată din online în ultimele 6 luni, deci în pandemie, și că eCommerce-ul este vedeta pandemiei . Comerțul electronic a cunoscut o creștere uimitoare, cu până la 30% în țară, cea mai mare din UE.

Poate te interesează și un studiu despre cum   rescrie pandemia regulile retailului online.

Totodată, clienții au ales să profite de avantajele serviciilor și strategiilor omnichannel, optând pentru ridicarea comenzilor de la magazine sau pentru curbside pickup, iar succesul Target, care are la bază astfel de opțiuni, este

8

un exemplu. Pentru trimestrul trei compania și-a majorat vânzările cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar vânzările online au crescut cu 155%. Ceea ce înseamnă, că garanția succesului stă, uneori, în cât de mult se investește pentru rezultate.

Hospitality Culture Institute: HoReCa nu poate să scadă mai mult de atât By RO.aliment December 29, 2020

Cel mai dificil moment pentru industria HoReCa va fi atins în iarna acestui an, însă sectorul își va reveni anul viitor, a declarat Florin Maxim, fondator al Hospitality Culture Institute.

„Antreprenorii şi investitorii din industria ospitalităţii s-au adaptat şi găsesc în fiecare lună metode noi de a-şi ţine businessurile în picioare. Sectorul HoReCa se pregăteşte pentru o revenire cu adevărat în V în 2021, punctul de jos fiind iarna aceasta. Industria ospitalităţii nu poate să scadă mai jos de atât, acesta reprezentând, în acelaşi timp, un moment ideal pentru cei ce doresc să investească în sector. Principalii vectori de creştere ai pieţei de food service în 2021 vor fi dezvoltarea delivery şi take-away şi deschiderea interioarelor şi a restaurantelor hotelurilor care au fost închise 6 luni, anul acesta”, a declarat Florin Maxim, fondator al Hospitality Culture Institute.

În 2020, sectorul de livrări reprezintă 50% din totalul pieței de food service, faţă de doar 10% cât se consemna în 2019. Calculele realizatorilor cercetării arată că, în 2021, ponderea va fi de 30%.

Cele trei categorii de operatori în 2020

Potrivit Hospitality Culture Institute, criza a împărţit jucătorii din industrie în trei categorii: antreprenorii care s-au luptat să-şi ţină brandul în piaţă şi în permanent contact cu consumatorii, identificând soluţii şi oportunităţi de vânzare, investitorii pe care iarna i-a luat prin surprindere şi care nu vor reuşi să redeschidă în primăvara viitoare, pentru că au consumat toate resursele de voinţă şi bani, dar şi antreprenorii care au închis operaţiunile la începutul pandemiei şi care vor deschide în 2021 sub alt brand, o formulă nouă şi care vor reprezenta pepiniera pentru noua HoReCa.

Cine vor fi marii câștigători ai crizei

În viziunea realizatorilor analizei de piaţă, marii câştigători ai crizei vor fi restaurantele mici, „love brandurile” care s-au reinventat şi au trecut la take-away şi delivery şi care vor câştiga cu 30-40% mai mult decât înainte de criză, dar ca profitabilitate, nu în funcţie de cifra de afaceri.

9

DIVERSE

CONDAMNAT LA 9 ANI DE ÎNCHISOARE PENTRU SUBVENȚII APIA ÎNCASATE ILEGAL PENTRU 95 DE HECTARE! Agroinfo 30 decembrie 2020

SENTINȚĂ DEFINTIVĂ. Administratorul unei societăți comerciale din județul Brăila a fost condamnat la 9 ani și 6 luni de închisoare și interzicerea unor drepturi pentru că a încasat de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură subvenții pe suprafață în valoare de 46.580 de lei pentru un teren de 95,19 hectare, pe care nu-l deținea și pentru care a prezentat la APIA documente false, susțin procurorii anticorupție.

Prin decizia penală nr. 1052 din 26.11.2020, Curtea de Apel Galați a hotărât condamnarea inculpatului FOCȘA COSMIN, la data faptei administrator al unei societăți comerciale, la o pedeapsă de 9 ani și 6 luni închisoare și interzicerea, atât în timpul cât și pe o perioadă de 4 ani de la executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura celei de care s-a folosit, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Obligă pe inculpatul Focșa Cosmin la plata către partea civilă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură București, a sumei de 46.580,74 lei reprezentând sprijinul financiar acordat necuvenit inculpatului în campania din anul 2012, la care se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere de la data acordării plății totale (respectiv data de 21.11.2012) până la data executării efective a

10

debitului principal. Dispune desființarea înscrisurilor considerate false.Obligă inculpatul Focșa Cosmin la plata sumei de 2.028 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Sentința este definitivă, informează un comunicat al Direcției Naționale Anticorupție.  

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2012, Focșa Cosmin, în calitate de administrator al unei societăți comerciale, a depus cu rea-credință la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente false (o parte din ele fiind falsificate chiar de el) în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemei unice de plată, pentru o suprafață de teren de 95,19 ha, pe care nu o deținea în realitate.

În același context, i-a determinat pe angajații primăriei Comunei Mircea Vodă, județul Brăila, să elibereze, fără vinovăție, cinci adeverințe care ulterior au fost depuse la A.P.I.A..

Prin aceste demersuri, Focșa Cosmin a obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare totală de 46.580 lei, sumă cu care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal.

ANSVSA: Amenzi de peste 400.000 lei în perioada sărbătorilor 30 decembrie 2020

În cea de-a doua etapă a controalelor tematice, desfășurate în perioada 13-27 decembrie de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor au verificat 1.866 de obiective.

Controalele au vizat: 1.014 unităţi de vânzare cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală (măcelarii, carmangerii, magazine alimentare, supermarketuri, depozite, pieţe agroalimentare), 375 de unităţi de vânzare cu amănuntul a produselor alimentare de non-animală, 378 de unităţi de alimenţie publică (restaurante, pensiuni, fast food etc.), 35 de unităţi de abatorizare și 64 de unităţi de procesare (carne, peşte, lapte, miere, produse de morărit/panificatie.).

De asemenea, au fost realizate 625 de acțiuni de control în trafic, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratelor de Poliţie Judeţene și Inspectoratelor de Jandarmi Judeţene, pentru a se verifica dacă sunt respectate condiţiile sanitare veterinare legale pentru transportul animalelor şi al produselor alimentare de origine animală şi nonanimală, precum și respectarea

11

restricțiilor sanitare veterinare impuse pentru mișcarea porcinelor din gospodăriile populaţiei situate în zonele afectate de focare active de pestă porcină africană.

O categorie distinctă de acțiuni de control în trafic, realizate împreună cu reprezentanți ai Inspectoratelor de Poliţie Judeţene, este reprezentată de verificările privind respectarea cerințelor legale privind comerțul intracomunitar cu porcine și destinația animalelor. În perioada 15-28 decembrie au fost efectuate 34 de acțiuni de control la punctele de trecere a frontierei din județele Arad, Bihor și Satu Mare. Ca urmare a neconformităților identificate au fost aplicate 7 sancțiuni contravenționale în valoare de 8.440 de lei.

Neregulile identificate în timpul controalelor au fost sancționate prin aplicarea a 123 de amenzi contravenţionale, în valoare de 425.179 lei și emiterea unei ordonanțe de suspendare a activității.

De asemenea, a fost reținută oficial o cantitate de 418 kg de produse alimentare neconforme (carne și produse din carne, pește și produse din pescuit, brânză și produse lactate, produse de patiserie și panificație). Toate produsele neconforme au fost dirijate către unități de neutralizare pentru a fi distruse.

Principalele neconformități identificate au fost:

– manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;

– nerespectarea legislației în vigoare privind ambalarea și etichetarea produselor alimentare;

– transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor;

– depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;

– lipsa documentelor care să ateste trasabilitatea produselor alimentare;

– personal muncitor fără echipament de protectie;

– întreţinerea necorespunzătoare a spaţiilor de prelucrare şi depozitare;

– vânzarea de animale fără documente sanitare veterinare;

12

– desfăşurarea de activităţi sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în locuri neînregistrate/ neautorizate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

În contextul pandemiei de COVID-19, controalele inspectorilor ANSVSA urmăresc atât respectarea normelor și cerințelor de igienă alimentară, cât și a celor privind distanțarea fizică, a purtării măștilor de protecție pentru personalul angajat care asigură procesarea, ambalarea, depozitarea şi comercializarea alimentelor. Totodată, este verificată și realizarea igienizărilor cu substanţe virucide care să asigure curăţarea şi dezinfecţia eficientă a incintelor, echipamentelor și ustensilor folosite în activitatea de producție a unităților și operatorilor din industria alimentară .

Autoritatea reamintește cetățenilor următoarele recomandări:

– efectuarea la medicul veterinar a examenului trichineloscopic asupra cărnii obţinute de la porcii crescuţi şi sacrificaţi în gospodăriile proprii;

– carnea şi produsele din carne de porc rezultate în urma sacrificărilor tradiționale în gospodăria proprie sunt destinate exclusiv consumului familial, fiind interzisă comercializarea acestora;

– persoanele care cumpără şi consumă carne de porc a cărei origine nu este cunoscută, provenită din tăieri clandestine sau care nu a fost supusă controlului sanitar – veterinar (inclusiv examenul pentru identificarea Trichinella spp.) se expun unui risc major de îmbolnăvire.

Pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor, ANSVSA pune la dispoziția cetățenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului instituției – 0800 826 787 – care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie,

ANSVSA continuă supravegherea operatorilor din industria alimentară și în perioada următoare, prin intensificarea acţiunilor de inspecţie şi control până pe data de 7 ianuarie 2021 şi prin asigurarea serviciului de permanenţă, de către personalul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor de la nivelul DSVSA județene/a municipiului București.

GLOBAL

Industria înlocuitorilor de carne pe bază de plante ajunge la 20 de miliarde de dolari. Ce provocări rămân 12.29.2020 Industria înlocuitorilor de carne a crescut la 20,7 miliarde de dolari și urmează să ajungă la 23,2 miliarde de dolari până în 2024, a declarat pentru CNBC compania de cercetare de piață Euromonitor.

13

Cererea de produse alternative pentru carne a crescut și va continua să crească, dar industria are încă obstacole de depășit în diferite părți ale lumii, au spus analiștii. Această creștere este stimulată de o serie de griji ale societății, de la bunăstarea animalelor la securitatea alimentară și pandemia de COVID-19.

Fermierii ar putea sta în calea progresului

Dar unele obstacole rămân, pentru piața în plină expansiune, cum sunt anumite bariere culturale sau obiecțiile industriei tradiționale a cărnii. Fermierii ar putea sta, de asemenea, în calea sectorului alternativ al proteinelor, în special în SUA, a declarat Simon Powell, șeful global al cercetării tematice la banca americană Jefferies, potrivit Mediafax.

Petiție pentru definiția oficială a termenilor „carne de vită” și „carne”

În 2018, Asociația Cattlemen’s din SUA a depus o petiție prin care solicita o definiție oficială a termenilor „carne de vită” și „carne”, în încercarea de a elimina proteinele pe bază de plante din descriere. În octombrie, Uniunea Europeană a respins propunerea de a interzice restaurantelor și magazinelor să folosească termeni precum cârnați sau burgeri atunci când descriu alternativele din carne.

UNIUNEA EUROPEANA

Durată de viață: EFSA dezvoltă un nou instrument By RO.aliment December 29, 2020

14

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a dezvoltat un arbore de decizie pentru a ajuta operatorii să aleagă când să aplice data de „utilizare până” sau „cel mai bun înainte” pentru produselor lor.. Obiectivul este de a reduce risipa de alimente, un obiectiv consacrat în strategia Ferma la furcă.

Data de „utilizare până la” pe alimente este legată de siguranță – alimentele pot fi consumate până la această dată, dar nu după, chiar dacă arată și miros bine. „Cel mai bun înainte” se referă la calitate – mâncarea va fi sigură după această dată, dar este posibil să nu aibă calitatea cea mmai bună. De exemplu, aroma și textura sa ar putea să nu fie la fel de bune.

Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 10% din cele 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare produse în fiecare an în Uniunea Europeană sunt corelate cu data marcării produselor alimentare, după cum arată un studiu al CE (care poate fi găsit aici).

Pentru a ajuta serviciile de calitate ale companiilor alimentare să știe când să aplice data de expirare sau data minimă de durabilitate pentru produsele alimentare, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a propus actorilor din domeniu un arbore de decizie.

Dezvoltat de experți din grupul științific al EFSA privind pericolele biologice, acest instrument vine sub forma a zece întrebări la care operatorii din sectorul alimentar trebuie să răspundă. De exemplu, dacă cerințele de marcare a datei pentru o categorie de produse alimentare sunt deja reglementate de lege, dacă este un produs congelat sau dacă produsul este supus unui tratament pentru eliminarea pericolelor. Chestionarul ridică, de asemenea, întrebări cu privire la manipularea produsului înainte de ambalare sau caracteristicile și condițiile de depozitare ale acestuia.

Experții au subliniat, de asemenea, factorii care trebuie luați în considerare la stabilirea unei date de valabilitate, care include perioada în care un aliment va rămâne sigur și / sau de o calitate adecvată pentru consum atâta timp cât este ambalajul este intact.

„Informațiile clare și corecte privind ambalajul și o mai bună înțelegere a marcării datei pe alimente de către toate părțile interesate pot contribui la reducerea risipei de alimente în Uniunea Europeană, garantând în același timp siguranța alimentelor. Această opinie științifică reprezintă un pas înainte în această direcție ”, subliniază Kostas Koutsoumanis, președintele grupului de experți.

15

Grupul EFSA privind pericolele biologice va publica un alt aviz pe această temă în 2021. Avizul se va concentra pe informațiile oferite consumatorilor cu privire la condițiile de depozitare, termenele de consum după deschidere și practicile de decongelare.

UE & CHINA

UE reechilibrează relația cu China, printr-un acord care facilitează accesul companiilor europene pe piața chineză și trasează condițiile în care giganții asiatici pot face investiții pe continent InCont.ro, 30 decembrie 2020 16:05

China şi Uniunea Europeană au ajuns miercuri la un acord de investiţii, care va oferi companiilor din blocul comunitar condiţii mai bune de acces la piaţa chineză şi va ajuta la repararea a ceea ce Europa apreciază a fi legături economice dezechilibrate, transmite Reuters.

Discuţiile se desfăşoară de aproape şapte ani şi probabil va mai dura încă un an până când acordul va intra în vigoare. El face parte din noua relaţia cu China, pe care UE o vede atât ca partener, cât şi ca rival sistemic.

Firmele europene obţin permisiunea de a opera în China în sectoare ce includ maşinile electrice, spitalele private, imobiliar, publicitate, industria maritimă, servicii de cloud, sisteme de rezervări pentru călătoriile cu avionul şi servicii de asistenţă la sol.

Unele cerinţe, prin care companiilor li se solicita să opereze ca parte a unor societăţi mixte cu parteneri chinezi, vor fi ridicate, potrivit Agerpres.

China va interzice transferul forţat de tehnologie de la companiile străine, va interzice firmelor de stat să discrimineze investitorii străini şi se angajează să fie mai transparentă în privinţa subvenţiilor.

Acordul include angajamente privind modificările climatice şi drepturile angajaţilor. Angajamentele sunt reciproce, dar piaţa UE este deja mult mai deschisă.

Bruxelles-ul a acordat unele concesii în domeniul energiei, dar a precizat că oferta sa către China constă în principal în garantarea deschiderii existente în acest sector.

Chiar dacă beneficiile evidente sunt reduse pentru Beijing, China nu ar fi semnat acordul fără promisiunea unor avantaje, a apreciat Hosuk Lee-Makiyama, director la organizaţia comercială ECIPE.

"Nici o putere majoră, şi în nici un caz China, nu ar da ceva gratis, deci va fi un compromis. Nu este doar un acord", a apreciat Lee-Makiyama.

16

Bruxellesul şi Beijingul au iniţiat în anul 2014 negocierile privind acest acord, iar Comisia Europeană şi-a reafirmat cu mai multe ocazii dorinţa de a-l încheia până la finele anului în curs, motiv pentru care i-a cerut Chinei în ultimele săptămâni să se angajeze în direcţia unor progrese semnificative.

Din perspectiva UE, acordul are ca obiectiv îmbunătăţirea accesului companiilor europene pe piaţa chineză şi creşterea transparenţei privind subvenţiile publice în vederea asigurării unor condiţii concurenţiale echitabile.

Cele 27 de state membre ale UE au investit în medie 7,19 miliarde de euro pe an în China în ultimii 20 de ani. În trimestrul trei al anului în curs, Franţa, Germania şi Olanda au însumat aproximativ 80% din investiţiile UE în China.

La rândul ei, China a investit în UE în medie 5,55 de miliarde de euro pe an în acelaşi interval de 20 de ani, Franţa fiind principala ţară de destinaţie a investiţiilor chineze în blocul comunitar în trimestrul trei din 2020. 

UE, finantare mai mare pentru apicultura europeana, de anul viitor decembrie 30, 2020

Comisia Europeana planuieste sa creasca finantarea pentu apicultura in perioada 2021-2027, a anuntat europarlamentarul roman, Daniel Buda, in urma unei discutii cu comisarul european pentru agricultura, Janusz Wojciechowski.

Uniunea Europeana sprijina in prezent sectorul apicol prin intermediul politicii agricole comune (PAC), in special prin programele nationale din domeniul apiculturii.

„Aceste programe contin opt masuri concentrate in mod clar pe imbunatatirea conditiilor generale de productie si comercializarea produselor apicole, cum ar fi asistenta tehnica pentru apicultori, monitorizarea pietei si combaterea agresorilor si a bolilor specifice stupilor”, se arata intr-un raspuns transmis de comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Janusz Wojciechowski, la o interpelare a europarlamentarului Daniel Buda.

17

Oficialul roman aduce in discutie si faptul ca productia de miere inregistrata de Romania a scazut cu 15-20% in acest an, comparativ cu 2019, din cauza conditiilor meteo nefavorabile.

„De asemenea, si alte state membre au inregistrat scaderi semnificative a productiei de miere de albine. Spre exemplu, in Croatia a fost declarata stare de dezastru natural, dupa ce au fost descoperite covoare de albine moarte”, arata Daniel Buda.

„Anul acesta a adus o serie de provocari pentru apicultori, productia europeana de miere fiind compromisa. Am adresat Comisiei Europene o intrebare, in baza procedurilor parlamentare de care dispun, in care am solicitat sa imi transmita instrumentele de care dispune pentru a veni in sprijinul apicultorilor europeni si pentru a nu creste deficitul comercial al Uniunii Europene in relatie cu marii producatori de miere din lume”, mai scrie oficialul.

Cu toate ca UE este unul dintre cei mai mari producatori de miere din lume, piata este invadata de produse contrafacute, vandute la un pret mai mic. Conform autoritatilor europene, un kilogram din cinci vandute in Europa nu respecta standardele UE.

Mai mult, apicultorii europeni sunt afectati si de utilizarea pe scara larga a unor pesticide care sunt otravitoare pentru albine.

„Pentru a stopa pierderea biodiversitatii, Comisia va lua masuri pentru a reduce cu 50% utilizarea generala a pesticidelor chimice si riscul reprezentat de acestea precum si utilizarea pesticidelor mai periculoase pana in 2030”, mai spune comisarul Janusz Wojciechowski.

Albinele sunt extrem de importante pentru industria alimentara din UE, dat fiind ca peste 80% din plante si trei sferturi din productia alimentara depind de polenizarea facuta de aceste insecte.

Cu boala în casă, UE vrea un mediu sănătos Ferma 29 decembrie 2020 STELIAN RĂDESCU În ciuda pandemiei, Uniunea Europeană şi-a păstrat agenda politică. Agricultura va intra în ”Epoca verde”. Fermierii au avertizat însă asupra unor costuri suplimentare. Uniunea Europeană este un spaţiu al negocierilor. Deciziile majore sunt luate în urma unor dezbateri şi trec prin mai multe filtre instituţionale până ajung să fie adoptate şi puse în aplicare. Anul care tocmai stă să se încheie a fost unul extrem de dificil pentru UE, aşa cum a fost pentru fiecare stat membru în parte.

18

 Europa rezistă!

 Propaganda anti-europeană a dat ca sigură destrămarea Uniunii în contextul crizei sanitare care a lovit continentul în primăvară. ”Nu mor caii când vor câinii” spune o vorbă românească. UE nu numai că nu s-a descompus (chiar dacă unul dintre cele mai puternice state membre, Marea Britanie, a decis prin referendum să părăsească spaţiul comunitar), dar s-a mobilizat rapid, a răspuns crizei sanitare prin câteva măsuri salutare, sectorul agroalimentar fiind unul care a beneficiat de o atenţie semnificativă din partea instituţiilor de la Bruxelles.

 Negocieri în faza finală

 Valul al doilea al pandemiei Covid-19, chiar dacă a obligat câteva state membre să impună din nou măsuri restrictive, aşa-numitul ”lockdown”, a găsit Uniunea Europeană mult mai pregătită. Noua Politică Agricolă Comună a intrat în faza finală de negociere între principalele instituţii politice: Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul European, care formează aşa-numitele triloguri. Recent, au fost adoptate şi măsurile care privesc perioada de tranziţie 2021 - 2022, urmând să mai fie făcute anumite confirmări de ordin tehnic.

 Epoca Pactului Verde

 Marea provocare pentru statele membre şi pentru fermieri o reprezintă respectarea principiilor şi regulilor din strategiile ”De la furcă la furculiţă” şi ”Biodiversitate”, piloni principali ai Pactului Verde, cea mai ambiţioasă operă legislativă a Uniunii Europene în această perioadă. Uniunea şi-a propus să protejeze mediul înconjurător, să-l ferească progresiv de poluarea la care îl supune activitatea umană, pentru ca, în final, europenii să se bucure de un mediu natural sănătos.

Intrăm, aşadar, în Epoca Pactului Verde, iar sectorul agroalimentar va suferi transformări semnificative, fiindcă va trebui să utilizeze mai puţine pesticide, mai puţini fertilizanţi chimici şi să extindă suprafaţa cultivată în sistem ecologic.

19

Totodată, fermierii sunt încurajaţi să folosească principiile şi regulile Gestionării Integrate a Dăunătorilor (GID), prin aplicarea unor metode alternative de combatere a acestora, metode pe care cercetătorii sunt chemaţi să le identifice, să le valideze şi să le recomande sectorului agricol.

 Gestionarea integrată a dăunătorilor, un eşec

 Un raport al Curţii Europene de Conturi publicat anul acesta arată că atât Comisia Europeană, cât şi statele membre au luat măsuri pentru a promova utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor (PPP), dar progresele înregistrate în măsurarea şi reducerea riscurilor asociate utilizării acestor produse sunt limitate. Normele UE impun fermierilor să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor, ceea ce înseamnă că fermierii ar trebui să recurgă la produse de protecţie a plantelor (PPA) doar în cazul în care metodele preventive sau de alt tip eşuează sau nu sunt eficace.

Deşi sunt obligaţi să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor, fermierilor nu li se cere să ţină o evidenţă a modului în care aplică aceste metode, iar asigurarea respectării obligaţiilor în materie este deficitară. Pentru a-i ajuta pe fermierii care vor să aplice regulile GID, a fost lansat recent de universităţi şi institute de cercetare din Germania, Danemarca, Italia şi Marea Britanie un proiect paneuropean, numit IMPWORKS, fiind implicaţi şi alţi parteneri din Belgia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Olanda, Polonia, Portugalia, Serbia, Slovenia, Spania şi Elveţia. Deocamdată, România lipseşte din proiect, deşi se situează pe locul 6 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cantitatea de pesticide utilizate anual în agricultură.

 Fermierii avertizează

 Marile asociaţii ale fermierilor, atât din România, dar şi la nivel european, asociaţia producătorilor de produse de protecţia plantelor (AIPROM), precum şi autorităţile române au avertizat că aplicarea celor două strategii ar putea conduce la scăderea veniturilor agricultorilor şi la scăderea producţiei agricole, fapt care ar deschide accesul pe piaţa europeană a produselor agroalimentare din ţările terţe, produse a căror calitate este sub standardele europene.

Prin urmare, cele două strategii nu sunt primite cu mare entuziasm de mare parte a lumii agricole europene, chiar Copa-Cogeca avertizând recent că „unii producători europeni de floarea-soarelui iau în considerare renunţarea la această cultură", din cauza scoaterii de pe piaţă a anumitor PPP. Europa verde s-a pus însă în mişcare!

20

"Este indispensabil să regândim sistemul de aprobare a produselor fitosanitare dacă vrem să evităm ca producătorii de seminţe oleaginoase şi de culturi proteice să abandoneze aceste culturi din cauză că sunt pur şi simplu neprofitabile" - PEDRO GALLARDO, Preşedintele grupului de lucru pentru seminţe oleaginoase şi culturi proteice din cadrul Copa-Cogeca

..........................................................

R MLDOVA

Klaus Iohannis – sprijin de 6.000 de tone de motorină pentru agricultorii moldoveni Ramona Dascălu - 30 decembrie 2020

Sprijin pentru agricultorii moldoveni! Președintele Klaus Iohannis, aflat într-o vizită oficială la Chișinău, a anunțat marți – 29 decembrie, că România va oferi un nou pachet de sprijin Republicii Moldova, care cuprinde printre altele și un ajutor pentru agricultorii moldoveni care constă în 6.000 de tone de motorină.

”Îmi face plăcere să anunț un nou pachet de sprijin din partea României pentru cetățenii Republicii Moldova. Prin acest pachet de sprijin, România are în vedere următoarele: (…) Totodată, știu cât de afectați au fost agricultorii. De aceea, România are în vedere sprijinirea agricultorilor din Republica Moldova prin acordarea ca ajutor extern a unei cantități de motorină de aproximativ 6.000 de tone”, a declarat președintele Klaus Iohannis, astăzi, marți – 29 decembrie, la Chișinău.

Anunțul președintelui Klaus Iohannis vine după ce agricultorii moldoveni protestează de câteva luni de zile, cerând autorităților de la Chișinău să nu aprobe majorarea cotei TVA în agricultură de la 8 la 12% şi să le fie achitate

21

despăgubiri pentru porumbul şi floarea-soarelui afectate de secetă, în sumă de trei mii de lei pentru un hectar.

Klaus Iohannis este primul șef de stat sau de guvern care merge în vizită oficială la Chișinău după ce Maia Sandu și-a preluat atribuțiile de președinte. Președintele Iohannis a refuzat anterior orice întâlnire oficială cu fostul președinte pro-rus Igor Dodon, învins de Maia Sandu în alegerile din noiembrie.

FRANTA

Locuitorii din marile orașe ale lumii s-au apucat de agricultură; Camera Națională Agricolă din Franța îi sprijină pe fermierii din Paris și alte orașe din țară lantulalimentar 2020-12-30

Am citit nu de puține ori în presa agricolă și pe rețelele de socializare, chiar acum în timpul pandemiei, mesaje ale unor fermieri potrivit cărora orășenii sunt la mâna lor, vor avea mâncare numai dacă ei, acești fermieri, vor vrea să le-o vândă, iar dacă ei , fermierii aceștia conștienți de puterea lor, vor înceta să ofere hrana, orășenii vor muri de foame. Din fericire, numărul acestor viteji ai facebookului este nesemnificativ față de marea masă a producătorilor și procesatorilor agricoli. Atitudinea lor denotă o crasă lipsă de înțelegere a relațiilor de interdependență între segmentele societății, în actualul stadiu de dezvoltare.

Desigur, ei pot renunța, unii chiar au renunțat, dar atât timp cât legea nescrisă, naturală, a cererii și ofertei e activă, atât timp cât lanțurile alimentare sunt funcționale, fermierii și procestorii vor vinde mâncare orășenilor. E sursa lor de existență. Dar mai vor orășenii să fie complet la mâna producătorilor și procesatorilor, activi uneori la sute și chiar mii de kilometri distanță și în condiții incontrolabile de către consumator? Unii nu, nu mai vor! Au inventat și vor să dezvolte agricultura urbană.

22

Tomate obținute în centrul Parisului, miere din stupi urcați pe terasele blocurilor din Berlin sau Cambera, mici livezi de pomi fructiferi în spatele blocurilor. Agricultura urbană câștigă teren în marile orașe ale lumii.

Camerele de agricultură din Franța iau atât de în serios provocarea încât s-au angajat să sprijine dezvoltarea agriculturii urbane prin împărtășirea abilităților lor și sfătuirea liderilor de proiect să-i orienteze către modele economice și tehnice eficiente, durabile și profitabile.Agricultura urbană este un nou domeniu de activitate al cărui model economic, tehnici, statut și durabilitate sunt în curs de dezvoltare. Un fenomen emergent, așteptările orașelor mari sunt puternice pe această temă. Proiecte noi se dezvoltă în timp. Dacă această activitate agricolă este, în acest stadiu, rezervată în Franța câtorva nișe de consum, anumite inițiative se conturează pe scară largă în alte țări.

Camerele de Agricultură franceze au conceput deja un Plan de acțiune, prin care vor să:

1. sprijine aceste noi forme de agriculturăCamerele de agricultură își adaptează abilitățile și oferă instrumente comunităților, astfel încât să poată integra agricultura urbană și acești actori în proiectele lor de dezvoltare, cu garanții de viabilitate economică și tehnică și durabilitate. Ca parte a proiectului lor strategic, au dobândit capacități dovedite de a lucra la aspectele financiare și juridice ale acestui nou model de agricultură și de a oferi consiliere și sprijin startup-urilor din sector. De asemenea, ei caută să dezvolte parteneriate public-private pentru finanțarea proiectelor.

2 să ofere consiliere tehnică și economicăOrganizate ca o rețea, Camerele de Agricultură își împărtășesc abilitățile, precum și rezultatele și datele de teren pentru a sprijini mai bine proiectele de agricultură urbană. Acestea identifică proiectele emergente și se oferă să-și ajute jucătorii să-și construiască un plan de afaceri, să finanțeze afacerea, să le ofere suport tehnic și economic, să analizeze piața și să le sprijine procesul de găsire a punctelor de vânzare și de marketing.

3 să pregătească terenul pentru agricultura urbanăCamerele de agricultură identifică și califică diferitele tipuri de agricultură urbană. Acestea monitorizează și face comparații la nivel european și global. Pentru a păstra viabilitatea proiectelor, acestea își clarifică cadrul legal și studiază integrarea acestor noi modele în statutul agriculturii. Camerele agricole identifică noi jucători în Franța pentru a stabili contacte, a dezvolta parteneriate și a desfășura împreună anumite experimente. În cele din urmă,

23

participă la căutarea de finanțare pentru a realiza proiecte de inovare, cercetare și dezvoltare în acest nou sector de producție agricolă.

Cateva exempleRețeaua tehnologică mixtă „Agricultură urbană” (RMT), compusă din 12 parteneri, este administrată de Camera de Agricultură din Ain.Camerele de agricultură vor sprijini 44 de proiecte de agricultură urbană în 12 regiuni.Camerele de Agricultură Franța este partener al Agenției Naționale pentru Relansarea Urbană (ANRU) în cadrul cererii de proiecte pentru Cartierele Fertile, care a primit 62 de cereri în timpul primului val de cereri, implicând 45 de municipalități diferite, distribuite în 12 regiuni.

Desigur, agricultura urbană nu reprezintă o amenințare pentru agricultura practicată în mediile tradiționale. Nu va fi o adevărată amenințare nici pe termen scurt sau mediu. Fermierii și procesatorii pot munci liniștiți: orășenii au nevoie de hrana produsă de ei. Ceva trebuie să se schimbe însă în atitudinea acelora care cred că orășenii depind de tomatele sau brânza din ferma lor. Un adevărat fermier e orientat către piață, caută să convingă consumatorul de calitatea produselor sale, nu îl îndepărtează. Cine lucrează responsabil și transparent are clienți.

SANATATE si GASTRONOMIE

Drink Insider tips: Câteva posibile asocieri ale vinului cu preparatele tradiţionale româneşti prezente pe masa de Revelion de Razvan Avram Miercuri, 30 decembrie 2020,

Când vine vorba de meniul de Revelion, românul pune pe masă o listă destul de lungă cu preparate tradiţionale. Cu această ocazie, cumpătarea şi moderaţia sunt ceva mai greu de avut în vedere, aşa că vă recomand, cu încredere, să căutaţi şi să respectaţi sfaturile nutriţioniştilor. În ceea ce mă priveşte, nu voi face decât să vă sugerez, fără pretenţia de a emite reguli general valabile, câteva posibile asocieri ale vinului cu patru preparate tradiţionale româneşti nelipsite de pe masa de Revelion.

La piftie (denumirea "sudistă") sau răcituri (varianta "nordistă") aş face "wine pairing" -ul nu în funcţie de carnea care pluteşte în zeamă ci în funcţie

24

de zeama ca atare (gelatina, cum s-ar zice). Dacă zeama e intens usturoiată (în general cam aşa se face prin nord) un vin roşu (mai ales dacă e baricat şi are notele acelea de vanilie şi cafea prăjită) nu e deloc potrivit. Încercaţi mai degrabă un vin alb sec, cu aciditate medie, ceva mai corpolent, nebaricat şi nu foarte aromat. Să zicem (dar e o pură sugestie) un Chardonnay, un Pinot Gris sau o Fetească Alba cu semnalmentele de mai sus. Oricum ar fi, asocierea vinului cu piftia e întotdeauna o chestiune foarte dificilă, spre imposibilă. Ca să scăpaţi din încercuire, există şi o scurtătură, ce-i drept mai puţin onorabilă din punctul de vedere al unui pasionat de vin: un păhărel de ţuică.

Sarmalele

Fie că sunt în foi de varză sau de viţă, sarmalele sunt şi ele un subiect controversat, în ceea ce priveşte asocierea cu vinul. Ca să fie toată lumea mulţumită, aş sugera ideea că există două strategii diferite de "wine pairing", ambele la fel de valabile. Prima merge pe ideea de a asocia la sarmale (mai ales dacă sunt în foi de varză şi cu ceva mai multă carne albă şi orez), un vin alb sec, cu structură şi cu aciditate ridicată – mă gândesc la o Fetească Regală, o Crâmpoşie sau un Riesling de Rin. O a doua strategie de asociere aduce în discuţie (în special dacă sarmalele sunt în foi de viţă şi au carne roşie din belşug), un vin roşu sec, nebaricat, cu corp lejer şi cu taninuri moi – vă sugerez o Băbească Neagră, un Negru de Drăgăşani, sau chiar un Pinot Noir.

Friptura

Trăim în România şi, prin urmare, cuvântul de ordine este "porc" (vă rog, nu zâmbiţi cu subînţeles şi luaţi substantivul ca atare). Fie că este domestic sau sălbatic (mistreţ, cum s-ar zice), porcul este nelipsit de pe masa românească de Revelion. V-aş recomanda să asociaţi la friptura de porc un vin roşu sec, baricat, cu un corp masiv şi cu taninuri puternice. Motivul ar fi următorul: grăsimile din carnea dolofană a porcului nu pot fi "potolite" decât cu un vin roşu taninos. Prin urmare, gândiţi-vă la un Cabernet Sauvignon, un Merlot, o Fetească Neagră, sau orice alt vin care se apropie cât de cât de descrierea de mai sus.

Tortul

Nu există (sau n-ar trebui să existe) o masă românească de Revelion fără tort. Fie că e cu ciocolată, cu bezea, cu nucă sau cu toate laolaltă, tortul face întotdeauna legătura cu tradiţia, cu bunicii, cu ideea de "slow food", dar şi cu atmosfera festivă a sărbătorilor. La tort nu e foarte complicat de găsit un vin corespunzător. El trebuie să fie (simplificând la maximum descrierea) alb, dulce, aromat şi cu o bună aciditate. Candidaţi sunt destui, dar un

25

Muscat Ottonel cu rest generos de zahăr, o Grasă de Cotnari dulce, o Busuioacă de Bohotin, un Icewine Riesling sau un Sauvignon Blanc Late Harvest ar trebui să se califice fără probleme.

La final, nu pot decât să vă asigur că nu există niciun pericol în a bea, la aceeaşi masă, mai multe tipuri de vin, dacă ele sunt de bună calitate şi, mai ales, dacă le consumaţi în cantităţi moderate. Prin urmare, "Hai noroc!" şi "La Mulţi Ani!".

DOSAR

Despre cum sîntem, ce facem și ce se mai întîmplă în lume… Mariana STANCIU

Aparut in Dilema veche, nr. 868, 26 noiembrie - 2 decembrie 2020

Sînt cîteva decenii de cînd omenirea tot primește avertismente (early warnings) de ordin climatologic, pedologic, ecologic ș.a., privind consecințele devastatoare ale unor diverse tipuri de poluare, ce indică urgența unor schimbări radicale, de politici sociale și economice, necesare deopotrivă în comportamentul de producție al diverselor industrii, dar și în comportamentul de consum al națiunilor.

Experții de mediu afirmă că, în ultimele patru decenii, planeta Pămînt se află în imposibilitatea de a livra resurse la nivelul cererii umanității (Global Footprint Network, 2020, GFN) – cerere ce echivalează cu capacitatea regenerativă a 1,6 planete Pămînt/an, în anul 2020. Or, a utiliza resurse naturale la o rată mai mare decît rata de regenerare planetară/an, mai ales în condițiile emiterii unor reziduuri poluante greu, dacă nu chiar imposibil de neutralizat după integrarea acestora în mediul natural, nu anunță nimic bun pentru viitor.

În fiecare an, Ziua Suprasolicitării Resurselor Pămîntului marchează data (diferită pentru fiecare națiune a lumii) după care omenirea folosește mai

26

multe resurse din natură decît poate reînnoi planeta în anul respectiv. În anul 2018, ziua depășirii consumului de resurse a fost 1 august pentru nivelul mediu global, aceasta fiind cea mai timpurie zi de depășire a capacității de regenerare a Pămîntului de cînd lumea a început să înregistreze acest fenomen în anii 1970.

Iată, deci, a trecut o jumătate de secol de cînd avertismentele experților de mediu rămîn, practic, fără un răspuns consistent, relevant, radical – așa cum ar fi de așteptat în domeniul economiei mondiale. În anul 2020, resursele pe care planeta le-a putut genera pentru un an le-au ajuns pămîntenilor doar cu aproape o lună mai mult decît în anul 2019 (GFN, 2020).

În țările Uniunii Europene, nivelul estimat al resurselor și al serviciilor necesare pentru susținerea activităților umane oscilează în prezent în jurul a 2,8 planete Pămînt/an, pentru acest grup de țări epuizarea medie a resurselor, potrivit capacităților actuale de regenerare a Pămîntului, avînd loc la data de 10-11 mai 2018. Europa este, așadar, în realitate, prin politicile sale efective din industrii, dar și prin susținerea prin diverse mijloace a politicilor consumiste în rîndurile populațiilor europene majoritare, un factor de agravare a problemelor de mediu, comparativ cu nivelul mediu global, în pofida retoricii sale ce vorbește continuu despre necesitatea de a diminua presiunile exercitate în UE asupra mediului natural.

România a înregistrat de mai mulți ani cea mai redusă amprentă ecologică între țările UE, și nu ca efect al politicilor explicite ale statului sau industriilor autohtone, ci din cauza prăbușirii masive a economiei naționale înregistrate în anii ʼ90 – prăbușire ce se resimte și astăzi. Țara noastră și-a epuizat totuși resursele cuvenite, mai devreme cu aproape o jumătate de an, pe 11 iulie în anul 2020, adică ceva mai rapid decît media la nivel global (1 august).

După data epuizării, orice consum se realizează pe seama cantităților de resurse ce se cuvin generațiilor viitoare, iar acest fenomen are loc în condițiile unei polarizări extreme a accesului la resurse a diverselor categorii de populație, dar și al unei risipe a resurselor greu de înțeles.

De exemplu (în funcție de metoda de evaluare utilizată), în ultimii ani, în domeniul resurselor alimentare, între 800.000 și un milion de oameni au suferit de subalimentație cronică, pe fondul unei vaste risipe de resurse alimentare la nivel global. Circa 1,3 miliarde de tone de alimente comestibile – echivalentul a o treime din producția globală de alimente – sînt irosite anual în lume, aceste resurse fiind suficiente pentru a hrăni trei miliarde de oameni, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Valoarea acestei cantități de alimente

27

irosite se ridică la aproximativ 680 de miliarde de dolari SUA. Orientul Mijlociu, de exemplu, este limitat prin producția sa de alimente în satisfacerea nevoilor de alimente ale populației. Această regiune a lumii poate furniza populației autohtone doar circa 50% din alimentele de care are nevoie, restul trebuind să vină din import. Pe lîngă pierderile și deșeurile alimentare ce se ridică la cele aproximativ 680 de miliarde USD din țările industrializate, se mai înregistrează și o risipă de alimente de 310 miliarde USD în țările în curs de dezvoltare.

În fiecare an, consumatorii din țările bogate risipesc aproape la fel de multă hrană (222 de milioane de tone) ca întreaga producție netă de hrană a Africii subsahariene (230 de milioane de tone). Cantitatea de alimente pierdute sau irosite în fiecare an este echivalentă cu mai mult de jumătate din recolta anuală de cereale din lume. Pierderea și risipa de alimente implică, de asemenea, o risipă majoră de alte resurse, precum apă, energie, pămînt, forță de muncă și capital, și produce emisii de gaze cu efect de seră, contribuind la încălzirea globală și la schimbările climatice (***Global food waste statistics 2020).

În România, potrivit celor mai recente statistici ale Băncii Mondiale, circa 2,5% din populația țării suferea de subnutriție cronică în intervalul 2013-2017 (World Bank, 2020).

Dar iată că, în anul 2020, fie că unii au vrut sau nu, omenirea însăși, în inconștiența ei de grup, a pus în mișcare o modalitate prin care jocul economic planetar, dacă nu s-a oprit cu totul, măcar pentru unii, și-a mai diminuat ritmul (oprind în general industriile de timp liber). În condițiile pandemiei de COVID-19, s-au accelerat totuși atît producția, cît și consumul de medicamente și echipamente sanitare. Anul 2020 a lansat un nou și straniu semnal de alarmă, de data aceasta fără a face o adresă directă la problemele de mediu natural, închizîndu-i (cel puțin în România, despre asta a fost vorba în primele cinci-șase luni ale pandemiei) în spitale sau, în cel mai fericit caz, în apartamente pe mulți dintre cei infectați sau neinfectați.

Oprirea temporară a activităților economice din cauza pandemiei de COVID-19 a oferit o pauză, ce-i drept, nu prea lungă naturii. Dincolo de prima uimire față de invazia unor animale sălbatice în comunitățile umane de la marginea marilor aglomerări urbane, oamenii și-au amintit în subsidiar de unele ritmuri și obiceiuri uitate ale lumii naturale și ale animalelor, care au dat unele semne de reîntoarcere în spațiile pierdute în atîtea decenii de urbanizare intensă. A fost de ajuns ca oamenii să circule ceva mai puțin cu automobilele, să-și pregătească prînzul în propria gospodărie, pentru ca lumea să se întoarcă, în pofida anormalității pandemiei, la un alt fel de

28

normalitate, de mult uitată, a vieții în familie – fie ea mai mult sau mai puțin restrînsă. Mai nou, s-au închis grădinițele și școlile, iar copiii au început să învețe acasă, grădinițele și școlile returnînd familiilor, cel puțin temporar, o parte dintre atribuțiile preluate progresiv din funcțiile acestora începînd cu un secol în urmă.

În noua conjunctură a revenirii în forță a pandemiei din această toamnă tîrzie, o parte a omenirii refuză totuși zgomotos și aproape violent să abandoneze unele obiceiuri de consum ce s-au dovedit mai mult sau mai puțin nefaste, cel puțin din perspectiva răspîndirii rapide a noului coronavirus. Dincolo de revendicările absolut legitime ale celor care și-au pierdut locurile de muncă, aparent indispensabile susținerii unei integrări sociale normale, se situează totuși cohortele nesfîrșite ale consumiștilor împătimiți și, nu în ultimul rînd, ale vînătorilor de distracții și de evenimente cu socializare intensă.

Actualele tendințe de schimbare ireversibilă a lumii vin ca o amenințare de coșmar, însă nu numai pentru consumatori împătimiți ce trăiesc aproape ritualic frecventarea săptămînală, dacă nu chiar zilnică a supermarket-urilor, dar mai ales pentru marii producători de bunuri și servicii, care întîmpină mari dificultăți în desfacerea mărfurilor lor.

Pentru alții, vremurile actuale sînt o mană cerească deoarece ei sînt noii așa-numiți îmbogățiți ai pandemiei, ei sînt producătorii de bani, de profit fără număr, fără număr – producătorii de măști și dezinfectante, oricît de neconforme ar fi, producătorii de echipament tehnic medical și, nu în ultimul rînd, producătorii de medicamente sau producătorii de vaccinuri, prestatorii de servicii medicale private ș.a. Aceștia toți se află acum pe noul val economic…

Despre fabricanții occidentali de medicamente ce produc în unele țări ale lumii a treia, în India sau în China, dar înscriu pe ambalaje siglele unor firme din Germania, Franța sau Belgia, nu prea se vorbește în vremuri de pandemie. Se profită masiv de faptul că lumea are nevoie disperată de soluții pentru tot felul de suferințe medicale, mai mult sau mai puțin ignorate din cauza pandemiei. La urma urmei, asemenea fraude se întîmplă de ani buni, nu numai de acum. Iar lumea a obosit să le tot arate cu degetul și să nu se schimbe nimic. Și totuși, fluvii imense din India sau din China sînt poluate pînă la saturație cu microbi hiperrezistenți, din cauza poluării efectuate clandestin de fabricile de medicamente vestice, ce produc ieftin (nimeni nu se îngrijorează în țările respective pentru ecologia apelor) ca să vîndă scump pe mapamond medicamente sub diverse sigle occidentale. Toată lumea știe că antibioticele pot altera semnificativ cicluri importante ale nutrienților și

29

scad eficiența sistemelor de gestionare a apelor reziduale pe bază de bacterii. Acest lucru este atestat și de cercetătorii de la Universitatea Radboud din Olanda, care au creat un nou model ce estimează concentrațiile de carbamazepină și ciprofloxacin, un antibiotic prescris în mod comun, pe o perioadă de 20 de ani în 449 de sisteme acvatice din întreaga lume. Riscul de daune ecologice în cazul reziduurilor de la cele două produse farmaceutice devenise de 10-20 de ori mai mare în anul 2015 decît în 1995. „Modelul nostru prezice un risc de mediu relativ mare pentru ecoregiuni din zone dens populate și uscate cum ar fi Orientul Mijlociu. Însă tocmai în aceste zone există puține date legate de uzul farmaceutic și concentrațiile din apele de suprafață”, a declarat Rik Oldenkamp, autor principal al studiului (Moca-Grama, 2019).

Desigur, cele mai mari concentrații de reziduuri farmaceutice se găsesc în apele dulci aflate în apropierea unor metropole sau zone dens populate (dar nu numai), din țările în curs de dezvoltare. Analizele unor potențiale scenarii viitoare de evoluție a unor asemenea bombe ecologice cu efect întîrziat arată că doar o îmbunătățire tehnologică punctuală a proceselor de fabricație a anumitor medicamente este departe de a rezolva problema. Este nevoie de implementarea unor strategii consolidate, care să determine eliminarea factorilor majori de risc, dar și reorientarea obiceiurilor de consum ale populațiilor din întreaga lume. În lipsa unor asemenea strategii, devine destul de clar faptul că omenirea trăiește deja, fără să știe, într-un scenariu de tip deschiderea cutiei Pandorei, ce va aduce noi și mari surprize dintre cele mai dificil de gestionat în viitor.

Mariana Stanciu este cercetător științific la Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul INCE, Academia Română.

* * *

Cum rezista un siloz unei explozii non-nucleare.

În 4 august 2020, o explozie în portul Beirut din Liban a fost catalogată una dintre cele mai mari explozii non-nucleare din istorie, cel puțin 204 de oameni și-au pierdut viața.

Imaginile din satelit (înainte și după explozie) oferă o oarecare perspectivă asupra amplorii distrugerii. / Credit foto: Maxar Technologies

30

* * *

31

Afaceri de la zero. Cristina Pârlitu şi Răzvan Clapa au investit 20.000 de euro într-un laborator cu produse fără zahăr şi fără carne, în zona Domenii din Bucureşti 30.12.2020, Alina-Elena Vasiliu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-cristina-parlitu-si-razvan-clapa-au-investit-20-19833044

Dincolo de comenzile pe care le primesc de la persoane fizice, ei au şi un parteneriat cu reţeaua Fru Fru, în magazinele căreia vând banana bread şi negresă cu fistic.

Cristina Pârlitu şi Răzvan Clapa se aflau în căutare de produse fără zahăr, fără carne şi fără aditivi în urmă cu cinci ani, iar oferta limitată de la acel moment i-a făcut să ia în propriile mâini responsabilitatea preparării lor. Aşa au ajuns să deschidă, doi ani mai târziu, Nood Food, un laborator cu produse alimentare „curate”, aşa cum spun ei.

„Am început în primăvara lui 2017 să căutăm un loc şi l-am făcut funcţional spre sfârşitul anului 2017. În curând facem trei ani. Am început cu deserturi, apoi am început să producem şi tarte sărate cu diverse umpluturi, biscuiţi, iar pentru evenimente avem mousse-uri, salate, aperitive. Nu aveam neapărat o înclinaţie spre zona alimentară niciunul din noi”, a povestit Cristina Pârlitu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

Primele comenzi au venit în urma participării la târguri precum Mezanin Market sau Dichisar. Laboratorul Nood Food se află în Bucureşti, pe strada Clucerului, în zona Domenii, un punct strategic din punct de vedere al livrărilor pentru ei, ţinând cont că cele mai multe comenzi vin din zona de nord a oraşului. Modelul de funcţionare al Nood Food este de a lucra pe comandă, fără un punct de desfacere propriu-zis, însă cei doi antreprenori iau în calcul ca, la un moment dat, în următorii doi-trei ani, să deschidă un

32

astfel de spaţiu pentru vânzare, deoarece au primit solicitări din partea clienţilor.

„Investiţiile iniţiale au fost de 20.000 de euro, bani pentru punerea în funcţiune a laboratorului, pentru marketing şi deschiderea site-ului. În 2019 am avut o cifră de afaceri de 48.000 de euro, planul pentru 2020 era să o dublăm. Din cauza pandemiei, pentru că multe dintre cafenelele cu care lucram nu mai există, a trebuit să ne redesenăm aşteptările”, a spus Răzvan Clapa.

Pentru produsele Nood Food, preţurile pornesc de la 50 de lei – aproximativ un kilogram de biscuiţi, şi pot ajunge la 250 de lei – un tort de două kilograme. Tot ce înseamnă ciocolată se vinde foarte bine, iar produse precum banana bread sau quiche-uri sunt de asemenea foarte comandate, mai ales în perioada de Crăciun.

Până au transformat Nood Food într-un business, Cristina şi Răzvan au schiţat un plan de afaceri, au citit zeci de carti, au participat la cursuri şi întâlniri de business start-up, au accesat programe de educaţie antreprenorială şi au absorbit sfaturi de la antreprenori mai vechi sau mai noi.

„Ba chiar am facut şi cursuri de cofetar-patiser, pentru că nu ne permiteam să angajăm pe cineva atunci. Dar a meritat fiecare weekend care era doar o zi normală de lucru şi fiecare vacanţă amânată pe termen nedeterminat”, spun cei doi antreprenori.

Astăzi, Cristina Pârlitu este cea responsabilă cu crearea reţetelor, iar Răzvan Clapa se ocupă de partea administrativă din spatele Nood Food. În laborator le sunt alături trei persoane. Dincolo de comenzile pe care le primesc de la persoane fizice, ei au şi un parteneriat cu reţeaua Fru Fru, în magazinele căreia vând banana bread şi negresă cu fistic.

„Ne dorim să lucrăm mai mult cu cafenele, grădiniţe şi să deschidem la un moment dat propriul bistro.”

Pentru produsele Nood Food, preţurile pornesc de la 50 de lei – aproximativ un kilogram de biscuiţi, şi pot ajunge la 250 de lei – un tort de două kilograme.

* * *

33

Uniunea Europeană dă 8 milioane de euro României pentru a salva o specie pe cale de dispariție Sorin Breazu dec. 29, 2020

Nurcă. Foto: Pixabay

Uniunea Europeană va trimite peste opt milioane de euro în România pentru a ajuta la salvarea nurcilor de la dispariție.

”Populația din Delta Dunării este cea mai importantă și cea mai sănătoasă din lume și deci de o importanță deosebită pentru conservare”, a declarat Mihai Marinov, cercetător al Instutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, pentru Știrile PROTV.

Nurcile nu trăiesc doar în România, ci și în Ucraina, Rusia, Spania și Franța.

Cele 8,3 milioane de euro, fonduri nerabursabile de la UE, vor ajuta la realizarea unor habitate în care specia să poată prospera. Vor fi ridicate platofrme pe malurile canalurilor și lacurilor din Delta Dunării, pentru a oferi adăpost nurcilor.

Nurcile europene au ajuns în pericol de dispariție în principal din cauza vânătorilor, care le capturau pentru blană. Un alt dușman al speciei este nurca americană, care a evadat din crescătorii și a decimat populații întregi în Spania și Franța, mai scrie sursa citată.

Și nurcile din Delta Dunării au mulți prădători, șacalii și vidrele fiind cele mai mari amenințări pentru micuțul mamifer.

”Are nevoie de sprijin, întrucât dincolo de faptul că în toată Europa este eliminată de surata americană, este un fenomen interesant, o evoluție convergentă, în care pe continente diferite, viteza evolutivă diferă, exemplarele rezultate sunt la final unele mai pregătite decât altele”, a spus și Adrian Bîlbă, managerul Microrezervației Constanța.

* * *

34

Vinul de azi: Alion 2016 - 96 puncte James Suckling Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Podgoria Vega Silicia a fost fondată în 1864 de către Don Eloy Lecanda y Chaves, cel care, în 1876, devenea furnizor al Casei Regale a Spaniei. În 1982, domeniul a fost cumpărat de familia Alvarez, urmând o perioadă de modernizare a cramei care acum face parte din "Primum Familiae", o asociație exclusivistă a celor mai mari 12 producători de vin mondiali. Recomandarea noastră de astăzi, Vega-Sicilia Alion 2016, este un vin proaspăt și elegant, realizat din soiul de struguri Tempranillo. Roșu închis cu tente violet, vinul cucerește prin notele olfactive de fructe de pădure, ciocolată și carne uscată, dar și prin aromele bogate, intense, cu taninuri bine evidențiate. Savurați acest vin la 18 grade Celsius, în diverse combinații culinare, de la friptură de rață sau vită, până la miel la grătar sau preparate cu legume.

* * *

Obiceiuri traditionale oltenesti de sfarsit de an Admin 29 decembrie 2020

Obiceiurile tradiționale de iarnă sfârșesc odată cu gerul bobotezei….. Printre ultimele datini și tradiții

35

putem amintii: Vrăjitul, de Anul Nou, fetele și băieții se caută o casă părăsită sau o prăvălie in care petrec toată noaptea. Aceștia așează pe o masă 9 căciuli, cu gura in jos și sub fiecare se pune cate o oglindă, un ineluș, cărbune, un pieptene, o legătură de porumb sau de grâu, o bucată de șorici-ZĂBOVICIUL.

Bucățica de șorici reprezintă momentul hazliu. Fata/ băiatul care nimerea căciula cu grâu semnifica faptul că va lua pe cineva bogat. Cărbunele semnifică urâțenia, inelul, se spune că va lua o fată subțirică, trasă ca prin inel, pieptenele simbolizează că va lua un băiat sau o fata cu dinții rari, iar oglinda, frumusețea. Cel care nimerea căciula cu șorici, zăbovea, nu se însura/ mărita.

Plugușorul, un plug miniatural făcut din scânduri de brad împodobit cu panglici sau hârtie colorată. Textul plugușorului este cel consacrat, urătorii aruncând boabe de grâu sau de porumb înaintea gospodarilor în momentul în care aceștia ies ca să plătească colindatul: „Ia mai mânați, măi, flăcăi….” Sorcova După Îngroparea Anului Vechi, în dimineața Anului Nou, Sfântul Vasile, grupuri de trei, patru copii pleacă la sorcovit devreme.

Sorcova este o ramură de pom împodobită cu arnici sau cu hârtie: „Sorcova, vesela, Să trăiți, să înfloriți Ca un măr, ca un păr, Că un fir de trandafir. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare

36

ca fierul, Iute ca oțelul, La anu’ și la mulți ani” Capra Reprezintă zeitatea zoomorfă substituită de masca frumos caprei, împodobită și ornamentată cu ciucuri, clopoței, cu capul de lemn care clămpăne.

Mai putem amintii Datul la grindă, sau obiceiul de Bobotează/ Botezul cailor, obicei întâlnit în Moțăței sau Băilești, unde localnicii aduc caii frumos țesălați și împodobiți cu panglici, fiind stropiți cu agheazmă, de către preot. Se organizează și o întrecere hipică, în felul acesta este demonstrat felul în care animalul a fost îngrijit pe timpul iernii. Un ultim obicei este Cunoașterea ursitei Fetele numărau și legau cu ochii închiși al zecelea par din gard.

Dacă parul era drept, atunci va lua un bărbat frumos, iar dacă parul era strâmb sau scorojit, bărbatul va fi urât. In unele sate doljene, fetele legau al nouălea par cu ață roșie, iar dacă parul se nimerea să fie noduros, lua un bărbat cu avere, bogat.

* * *

Fostul ministru Petre Daea, dupa ce s-a vindecat de COVID: “Virusul nu sta la semafor, sa ne ferim noi de el prin respectarea regulilor”! Agrostandard | 24 December, 2020

Fostul ministru al Agriculturii Petre Daea s-a vindecat de COVID-19, fiind externat cu o zi inainte de Craciun de la spitalul Matei Bals. Anuntul a fost facut chiar de ministru pe contul personal de FB.  Iata mesajul lui Petre Daea:

“Astazi, las lacrima bucuriei pe scarile ieșirii din Spitalul Matei Balș.

In momentele grele descoperi caractere și prieteni.

Cu ochii suferintei priveam speranta revederii.

37

Am depașit momentul cu sprijinul cadrelor medicale, a caror lumina a ochilor, ce strabatea vizierele, imi dadea posibilitatea sa identific pe semenii noștri care au stat pavaza langa patul bolnavilor.

Alaturi de doi camarazi mai tineri, de 32, respectiv 50 ani, am impartit bucuria vindecarii, devenind prieteni.

Cu gandul la binele nostru și al tuturor, ma intorc in lumea comunicarii pe Facebook pentru a multumi celor care mi-ati fost alaturi in fel și chip.

Un supliment de respect și recunoștinta pentru cei ce m-au ajutat sa iau drumul spre spital: sotia Camelia, colegii Ciolacu, Stanescu, profesorii Rafila și Cercel.

Ei m-au adus in spitalul Matei Balș, dandu-ma pe mana robotilor umani, care prin oglinda vizierei ne dadeau speranta victoriei cu dușmanul nevazut și din nefericire uneori bagatelizat.

Cu un echilibru și cu o acuratete de apreciat, mass- media a facut public acest episod de infectare a mea și a sotiei.

Le multumesc tuturor!

Impartașind bucuria revederii și a comunicarii va indemn sa ramaneti vigilenti, sa ne revedem sanatoși, sa bem simbolic speranta binelui pentru fiecare.

Virusul nu sta la semafor, sa ne ferim noi de el prin respectarea regulilor.

Va urez sanatate, Dumnezeu sa ne aiba in paza pe toti!”

* * *

Un nou fond de vânătoare lovit de pesta porcină africană! 30 decembrie 2020

Pesta porcină africană, confirmată într-un nou fond de vânătoare! Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București a confirmat prin buletin de analiză, în data de 24.12.2020, prezența pestei porcine africane la doi porci mistreți vânați pe Fondul de Vânătoare 39 Epureni.

După confirmarea diagnosticului, la solicitarea DSVSA Vaslui, Instituția Prefectului a convocat în data de 28.12.2020 Centrul Local de Combatere al

38

Bolilor (CLCB) la nivelul județului Vaslui, care a aprobat Planul de măsuri pentru combaterea Pestei Porcine Africane (PPA) la porcii mistreți. 

De asemenea, s-a dispus punerea sub supraveghere a zonei afectate și instituirea de restricții privind mișcarea de suine din zonele afectate de boală.

„Facem apel din nou, pe această cale, la cetățeni, crescătorii de porcine, să anunțe de urgență medicul veterinar în situația în care apar modificări în statusul de sănătate al porcinelor din gospodăriile proprii sau apar cazuri de mortalitate în rândul porcinelor. Totodată, atragem atenția cetățenilor că este interzis consumul cărnii de porc fără a fi efectuat examenul trichineloscopic al acesteia.

În acest scop, sunt rugați să se prezinte la medicul veterinar cu probe de carne în vederea efectuării examenului trichineloscopic. Având în vedere evoluţia alarmantă a virusului pestei porcine africane pe teritoriul judeţului Vaslui, DSVSA Vaslui împreună cu Instituţia Prefectului – județul Vaslui face un apel către primari, consiliile locale şi către cetăţeni să trateze cu maximă responsabilitate acţiunile care ţin de prevenirea răspândirii virusului şi recomandă să respecte cu stricteţe toate acţiunile impuse de autorităţile competente.

Orice suspiciune de boală trebuie comunicată de urgenţă medicului veterinar sau autorităţilor publice locale.”, se arată într-un comunicat de presă emis de Cancelaria Prefectului Vaslui.

Numărul de telefon al „Call Center”-ului ANSVSA este: 0800.826.787, adresa de e-mail: callcenter@ansvsa.ro, iar la D.S.V.S.A. Vaslui, unde este organizat serviciu de permanență, numărul de telefon este 0235 421.121, fax: 0235 421.278, e-mail:     office-vaslui@ansvsa.ro , unde cetăţenii pot sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor.

Această decizie a fost luată pentru a facilita cetăţenilor fie accesul la informaţii, fie pentru a sesiza nereguli din domeniul siguranţei alimentelor. Un alt motiv pentru organizarea serviciului este cel reprezentat de alerta privind creşterea nivelului de risc pentru pesta porcină africană.

* * *

39

Ce nu știați despre vinuri 30 decembrie 2020 Elena Picu

Fie că le-am făcut în propria gospodărie, fie că le-am cumpărat ca atare, trebuie să știm câteva lucruri despre vinuri, dacă dorim să le păstrăm calitățile pentru o perioadă mai mare de timp.

Anul 2020, deși a fost unul secetos și producția obținută a fost mai mică, în tot răul este și un bine, cum spune românul, vinul a fost mai puțin dar mai bun. Însă și el are secretele lui, spun viticultorii pasionați.

”Mulți oameni care au cumpărat strugurii și și-au făcut propriul vin au avut ceva probleme cu fermentarea din cauza că a fost concentrația de zaharină ridicată. Însă dacă este depozitat în recipiente curate, în încăperi bine aerisite și bine igienizate, care pot păstra o temperatură constantă, licoarea lui Bahus își va păstra calitățile excelente mai mult timp.

Pe langa aceasta nu trebuie să uităm că și vinul are nevoie de mici tratamente din care să nu lipsească cel care folosește dioxidul de sulf, pentru că ajută la limpezire. Este greșită ideea conform căreia acesta ar da un oarecare miros vinurilor, motiv pentru care multă lume îl evită. Situația este pasageră și poate fi foarte ușor rezolvată prin procesul de răvășire în urma căruia dioxidul de sulf se va evapora iar vinul se va conserva mai bine, nu va oxida și va căpăta o culoare naturală și frumoasă”, spune Miron Ionuț Nicolae, viticultor din Țifești, județul Vrancea.

Chiar dacă este relativ tânăr fermierul vorbește din experiența câtorva generații, ținând cont că el cultiva vița de vie pe o suprafață ce se întinde pe câteva hectare bune și a adunat aceste mici secrete din practica de zi cu zi a bunicilor și străbunicilor săi.

* * *

Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash & Carry România: Sunt absolut încrezător în conceptul de business și în modelul cash&carry Cristi Badescu Publicat Miercuri, 09 Decembrie 2020 În primul rând, felicitări pentru preluarea funcției de CEO al Metro, cred că este o mică încărcătură emoțională la revenirea în țară după câțiva ani petrecuți în afară, dar tot în compania Metro. Cum ați regăsit

40

piața românească a bunurilor de larg consum și, în special, zona de comerț cu bunuri de larg consum, la revenirea în țară?

Este o plăcere și o onoare să mă întorc la cârma unei organizații unde am crescut. Sunt foarte încrezător că vom fi în continuare de success. Legat de piața bunurilor de larg consum, cred că România a beneficiat în ultimii ani de unul dintre cele mai mari consumuri din Europa, lucru regăsit în statistici publice. Și, probabil, pe fondul pandemiei, consumul va crește în continuare, dar nu în același ritm accelerat. Cam aceasta este presupunerea pe care ne facem și noi planurile de business.

Există o schimbare în comportamentul de consum. În timpul anului 2020 și chiar în primul val pandemic oamenii s-au dus mai mult spre produse de strictă necesitate și produse de curățenie, iar ulterior s-au întors la comportamente anterioare, la preferințe anterioare și există o creștere accelerată spre produse cu valoare adăugată, ceea ce nu poate decât să ne bucure, pentru că vrem să creăm mai multă valoare adăugată și procesare în România, împreună cu partenerii noștri, furnizorii locali. Și, de aceea, este foarte important pentru perioada următoare să înțelegem ce înseamnă localizare vs globalizare. Va crește cererea pentru produse locale și, normal, crește și eficiența în a aproviziona mai mult de la furnizori și producători locali, pentru a avea rapiditate în aprovizionare și în a deservi clienții.

 

Ați menționat deja câteva dintre provocările importante ale retailerilor, ale comercianților în general, aprovizionarea cu produse autohtone. Ce alte provocări majore vedeți în următoarea perioadă?În primul rând, cred că sunt provocări legate de elasticitatea cererii. Aceasta este o primă provocare raportată la consumatori, pe care trebuie să o înțelegem mai bine. Pe ce categorii de produse, pe ce momente, care sunt factorii care potențează cererea?

41

 

Aveți în vedere experiența din primăvară când au fost perioade cu cereri extrem de mari, urmate de perioade cu cereri extrem de scăzute? E posibil să se repete un asemenea scenariu? Este posibil să vedem în continuare cereri elastice, dar nu cu aceeași dinamică. Cred că oamenii s-au adaptat destul de mult la o nouă realitate socială. În aprilie, cu 400 de cazuri zilnic nu se găsea făină la raft mai pe nicăieri. Spre toamnă, cu 1.000 de cazuri în fiecare zi, oamenii au înțeles deja că blocajele în aprovizionare pot fi soluționate și că pot găsi la raft, în orice moment, tot ce au nevoie. Deci, oamenii s-au adaptat un pic la noua realitate.

Aşadar, cererea va fi în continuare elastică, oamenii vor consuma în continuare 2.000–2.500 de calorii/zi, indiferent de când și cum. Se shimbă obiceiurile de consum privind modul de aprovizionare. HoReCa suferă, deci consumul alimentar în oraș - estimat undeva la 15-16% în România anterior pandemiei - scade. În acest moment, practic, tot consumul se desfășoară acasă. Lanțul de aprovizionare este diferit. Crește sectorul de conveniență - atât modern trade, cât și traditional trade -, crește aprovizionarea de stocare și crește canalul de online. Acesta din urmă, mai accelerat decât ar fi fost estimat în orice proiecție de business sau strategie pe 3-5 ani, pentru fiecare jucător din piață.Revenind la provocări, cred că este important ca fiecare firmă care activează în domeniu să își revizuiască atât strategia, cât și planul de afaceri, ținând cont de noul context.

 

Metro Cash&Carry România se află, de câțiva ani buni, într-o creștere consistentă a cifrei de afaceri. Cum apreciați poziția actuală a companiei în piață?Modelul nostru de business este unul customer - centric, axat pe nevoile și aşteptările acestuia. Într-adevăr, există o dinamică diferită în funcție de tipul de client, dar credem că în contextul actual modelul nostru de business este unul rezistent la crize, pentru că se bazează pe lucruri simple. De la prețuri competitive, la asigurarea disponibilității la raft. Lucrurile acestea simple, care par banale, funcționează cel mai bine în crize. De aceea, eu sunt încrezător în modelul nostru de business care s-a dovedit a fi unul de success în situații de genul acesta. Nu doar în România în perioade de crize, ci și în alte țări.

42

Întorcându-mă la categoriile de clienți, noi ne bazăm foarte mult pe clienții HoReCa, unde avem cam 20% din vânzări, în timp ce 60% sunt pe segmentul de revânzători independenți și 20% alte companii. Cele mai puternic afectate de criză sunt domeniul HoReCa și alte companii.

Anterior crizei, în HoReCa, peste 50% din start up-uri și din business-urile noi deschise dispăreau cam după 18 luni. Deci este un mediu volatil, este un mediu foarte competitiv. Acum, problema nu este legată de câte business-uri s-au închis, ci este legată de lipsa cererii în domeniul HoReCa, din cauza restricțiilor și limitărilor. Aici încercăm să identificăm care sunt acele categorii de business din HoReCa reziliente la criză. Plecând de la geolocație, un restaurant într-o zonă cu vad și cu trafic poate are un impact mai mare în perioada crizei, iar shaormeria din cartier resimte criza mai puțin şi este, în continuare, de succes. Eu numesc asta geolocație.

De asemenea, orientarea antreprenorului către activitatea de livrare, zona de takeaway și deschiderea spre discuții privind eficientizarea în bucătărie sau deschiderea spre aplicații digitale, domenii în care putem să le punem la dispoziție produse şi servicii; atât în modul de interacțiune cu noi, comandă – livrare, cât și pentru gestiunea businessului sau vizibilitatea businessului pe platforme digitale.

  Cam acolo vrem să ne poziționăm. E clar că sectorul de HoReCa suferă în această perioadă, dar având ca obiectiv să fim alături de clienții noștri vrem să vedem care sunt businessurile reziliente la criză și să le acordăm suport. Ceea ce este încurajator la sectorul de HoReCa în perioada aceasta, cu toate măsurile și restricțiile în vigoare, este că avem un număr aproape similar de clienți

43

buyeri la HoReCa, în lunile octombrie și noiembrie 2020 față de perioada similară din anul anterior, iar aceasta este o recompensă pentru eforturile pe care Metro Cash & Carry le face în a fi alături de clienții HoReCa.

Întorcându-mă la traderi, cea mai importantă categorie de clienţi, cred că în momentul acesta magazonele de proximitate, atât din comerțul modern, cât și din comerțul tradiţional - iar noi îi targetăm pe cei din tradiţional -, beneficiază de o creștere a importanței. Practic, consumatorii români cumpără mai mult din sectorul de proximitate pentru a evita zonele aglome-rate din magazinele de format mare. Și, dacă businessul magazinelor independente de tip convenience este de success, acesta este un factor care ne poate asigura și nouă o creștere accelerată, fiind alături de ei pentru a se aproviziona. Aici vedem o creștere și, probabil, în perioada următoare vom merge pe acest trend de creștere, care va compensa parțial pierderea din HoReCa.

Revenind la clienţii tip companii, acolo într-adevăr e o pierdere, pentru că nu mai există acele consumuri colective pentru produse alimentare și nealimentare pentru birou, oamenii lucrând preponderent de acasă. Însă încercăm să ne repliem către cei care aprovizionează alte consumuri colective, de la cămine de bătrâni, până la catering pentru spitale.

 

Constatăm, totuși, o tendință, începută acum mulți ani, de descreștere atât a numărului de magazine independente, cât şi a importanței lor în piață; acum, conjunctural, unitățile din HoReCa și cele de tip office sunt în recul, iar pe termen lung aceasta se poate prelungi, întrucât mulţi manageri au constatat beneficiile lucrului de acasă, deci şi consumul colectiv în birouri are o tendință de scădere. O mare parte a unităților HoReCa au acum probleme, deci vor dispărea. Luând în considerare toate aceste aspecte, care afectează atât clienții revânzători, cât și clienții HoReCa și cei office, cum apreciaţi condiția conceptului cash&carry, pe termen lung? Sunt absolut încrezător în conceptul de business și în modelul cash&carry. Suntem ambiţioşi şi credem că acea creștere a cifrei de afaceri pe care ați observat-o la Metro în ultimii ani - în contextul în care nu am deschis magazine, ci am crescut organic -, o vom continua și în următorii ani. Avem planuri de creștere și nu deviem de la strategia noastră, păstrând poziționarea de partener important pentru sectorul HoReCa și pentru revânzătorii independenți.

44

De ce cred că aceste două sectoare sunt de perspectivă? HoReCa va crește. Probabil va dura până se va reveni la nivelul din 2019, estimările indică aproximativ doi ani. Cu toate acestea vrem să ne protejăm cota de piață în domeniul HoReCa și încercăm să o creștem în continuare, în primul rând prin serviciul de livrare. Sunt unele lucruri de îmbunătățit acolo, din punct de vedere al flexibilității și al orientării pe client.

La sectorul de traderi, într-adevăr, studiile de specialitate indicau, acum câțiva ani, peste 100.000 de puncte de desfacere în comerțul tradițional, iar acum sunt 60.000 -70.000. În portofolilul nostru avem anual 60.000 de clienți traderi, dintre care 40.000 cumpără lunar.Ce înseamnă aceasta? Dacă ne uităm la orice piață matură, comerțul tradițional are în continuare o cotă de piață aproximativ de 20%. În România, este pe la 35%, probabil că va scădea în continuare, dar comerțul tradițional va rămâne un canal de distribuție important pentru marea majoritate a producătorilor, şi locali, și internaționali. Noi vrem să fim acel distribuitor către canalul tradiţional pentru partenerii noștri producători.

 Revenind la creșterea din ultimii ani, care a fost motorul acesteia? În primul rând, motoarele de creștere din ultimii ani au fost legate de focusul pe îmbunătățirea poziționării de preț, a disponibilității produselor la raft, concentrarea pe un sortiment redus dar cât mai adaptat pe nevoile clienților HoReCa și trade și, nu în ultimul rând, pe echipa puternică a Metro, care a aplicat strategia începută acum câțiva ani. Modelul de business al Metro s-a schimbat în 2016-2017, în România şi în multe alte țări, odată cu noua strategie, care nu mai este una globală, ci una locală, adaptată la nevoile pieței, la proximitatea față de client. Această strategie ne dă posibilitatea să ne dezvoltăm businessul mult mai aproape de realitățile pieței locale, iar Metro România a ales concentrarea pe clienții traderi și HoReCa, lucru care s-a regăsit și în performanță.S-a îmbunătățit foarte mult și focusul pe client, interacțiunea cu clientul și am eficientizat foarte mult modul de costuri și de operare atfel încât colegii din prima linie, din magazine, din forța de vânzare, din zona de delivery, să

45

aibă mai mult timp de petrecut pentru client, mai puțin pe zone administrative, dacă pot să le zic așa.

 

Ce înseamnă, mai concret, îmbunătățirea focusului pe client? Îmbunătățirea focusului pe client pleacă de la a înțelege nevoile clientului, a înțelege ce înseamnă comportamentului produsului în bucătărie, dacă vorbim de HoReCa, și cum putem veni noi cu o soluție în acel sens, cu produse dedicate, performante în bucătărie, inclusiv mărci proprii. De asemenea, a înțelege nevoile unui magazin de proximitate și a veni cu o soluție comercială dincolo de zona tranzacțională între noi și clienții noștri. Aici practic, în ultimii ani am dezvoltat franciza La Doi Pași, o franciză soft, în care în mijlocul afacerii rămâne antreprenorul, care este și reactorul comunității locale și a interacțiunii cu consumatorii acelei locații. Antreprenorul rămâne proprietarul businessului, dar modelul comercial este unul furnizat de Metro, plecând de la reorganizarea magazinului, până la sortiment, mercantizare, layout, branduire.

Magazinele din franciza La Doi Pași, al căror număr a crescut foarte mult în ultimii ani, în ce fel au ajutat creșterea afacerii Metro? La Doi Pași, ca și model de business, este foarte important pentru noi, pentru că încercăm să găsim un model comercial care să le asigure suport antreprenorilor independenți, pentru că și ei au o competiție cu modern trade-ul. Marea majoritate a francizaților La Doi Pași au înregistrat o creştere a vânzărilor din momentul în care au intrat în franciză. Nu ne uităm doar la cât vindem noi către ei, ne uităm şi la succesul lor. Normal, din momentul intrării în franciză, încercăm să venim cu mai multe soluții prin care să îi convingem să se aprovizioneze mai mult de la noi, dar partenerii francizaţi beneficiază, în continuare, de libertatea de a cumpăra de unde au o ofertă competitivă. Desigur, există o sinergie de aprovizionare de la Metro: orice comerciant încearcă să își consolideze aprovizionarea și să nu lucreze cu 20-30 de parteneri, care înseamnă doar complexitate în modul de aprovizionare. Deci totul ține de respectarea promisiunilor: preț competitiv, disponibilitatea mărfurilor și promptitudine. Dacă reușim lucrurile acestea, va crește și shareul nostru în aprovizionarea magazinelor La Doi Pași.

Din ce ați observat la clienții revânzători interesul lor în relația cu Metro este orientat în primul rând către prețul produselor, către disponibilitatea produselor sau către posibilitatea de procurare a unor produse locomotivă?Sunt trei principii de colaborare a Metro cu clienţii revânzători. Nu aș vrea

46

să spun care sunt mai importante sau mai puțin importante, las la latitudinea clienților noștri să decidă, dar le consider pe toate trei importante.În primul rând, prețul competitiv, pentru că, la rândul lor, își poziționează prețurile de vânzare astfel încât să fie competitive față de ale rivalilor din proximitatea magazinului lor. Primim foarte multe feedback-uri de la clienții noștri, pe care le luăm în considerare, vis-à vis de nevoia de a îmbunătăți prețul. Din fericire, din ce în ce mai puține, dar nu înseamnă că nu avem de -îmbunătățit acolo. Deci prețul este un factor foarte important pentru revânzători.Al doilea criteriu important pentru revânzători este disponibilitatea mărfii și constanța în aprovizionare. De cele mai multe ori feedback-urile legate de disponibilitatea mărfii pot duce la întreruperea relației comerciale cu un client trader. Și suntem foarte conștienți de aceste lucruri, de aceea regăsiți în magazinele Metro foarte multă masivitate pe produse cheie pentru revânzători, foarte multe articole poziționate la palet, ca să asigurăm constanță și cantitate suficientă pentru clienții noștri revânzători. Ba mai mult, prețurile sunt oferite în praguri de achiziție pentru a-i stimula să acceseze un preț competitiv și să se aprovizioneze mai mult de la noi.

Deci constanța în aprovizionare este foarte importantă pentru că toți avem din ce în ce mai puțin timp. Comportamentul unui revânzător independent s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Categoric s-a schimbat numărul de magazine, dar s-a schimbat și comportamentul lor. Dacă acum 10 ani mergeau în 7-8 locuri de achiziție, inclusiv angrouri și alte zone de aprovizionare și distribuție, în prezent activitatea aceasta este mult mai concentrată. Apare riscul ca un client să nu cumpere niciun produs de la tine dacă îţi lipseşte din raft unul singur, pentru că trebuie să se ducă să se aprovizioneze din altă parte. Deci disponibilitatea mărfii e un al doilea factor foarte important.Al treilea subiect pe care îl numesc principiu de colaborare cu revânzătorii este ușurința de interacțiune cu noi, plecând de la faptul că magazinele

47

noastre s-au distanțat foarte mult de zona de retail. Nu mai avem foarte multe elemente promoționale, chiar aproape deloc, nu avem nici site dedicat consumatorului final, suntem bazați în mercantizare după principiul ușurinței de a alege pentru clientul profesionist, trader sau HoReCa, după caz. Într-un hypermarket mercantizarea este făcută, probabil, în așa fel încât să îl țină pe consumator cât mai mult în magazin și să genereze impuls la cumpărare. La noi, clientul profesionist doreşte să petreacă timp cât mai puțin în magazin, să găsească lucrurile pe care le are pe listă și de aceea mercantizarea este făcută după acest principiu: easy to pick.Nu în ultimul rând, mă refer la ușurința în a interacționa cu Metro și pe alte zone, cum ar fi procesarea facturilor. Avem cu clienții La Doi Pași - în acest moment doar cu ei, dar gândim la extinderea acestui serviciu și pentru alți clienți revânzători - posibilitatea de a procesa electronic facturile de la Metro. De asemenea, avem o platformă de comandă – MShop – pentru clienții profesioniști, pe baza accesului controlat. Cei care sunt în serviciul de livrare își comandă sortimentul de bază, peste 3.000 de produse, în acest moment se comandă de la biroul din spate al magazinului, dar ușurința de interacțiune cu clientul revânzător înseamnă, și lucrăm la lucrul acesta, să poată face comandă din fața raftului, din magazinul lui de proximitate cu telefonul, pe baza scanării produsului. Acestea sunt câteva exemple concrete de ușurință de interacțiune cu clientul revânzător.

 Metro, ca orice magazin cash&carry, este în competiție cu firmele de distribuție, în mod natural. Dar, în ultima vreme, constatăm că mai multe lanțuri de magazine, în general hypermarketuri, au dezvoltat divizii sau departamente orientate exact către clienții revânzători sau către HoReCa. Ținând cont de lucrurile acestea, care considerați că sunt în momentul acesta principalii competitori ai Metro?Aș putea spune, la modul general, că orice jucător din piață care vinde aceleași produse ca şi noi, către aceiași clienţi este un competitor. Dar, trebuie să fim destul de targetați. Poziționarea noastră este aceea de partener important pentru clienții revânzători independenți traderi și pentru sectorul de HoReCa. Ne uităm de unde se aprovizionează cel mai mult şi, deloc surprinzător, canalul de distribuție rămâne cel mai important canal de aprovizionare pentru cele două sectoare menționate.

Practic aș putea spune că cei mai importanți competitori sunt cei care reușesc astăzi, prin distribuție, să aprovizioneze cele două sectoare, fie că sunt direct divizii dedicate ale producătorilor, fie că sunt distribuitori specializați. Aceştia sunt referința pentru noi și încercăm să fim cât mai competitivi față de ce oferă ei.

48

 

Unul din avantajele modelului de business al distribuitorilor este că duc marfa la client. Metro, de asemenea, în ultimii ani, deja sunt destul de mulți, și-a dezvoltat acest serviciu de livrare. Intenționați să creșteți importanța serviciului de livrare?Categoric da. Aș putea spune că ar trebui să fie unul din motoarele de creștere. Nu intenționăm să deschidem magazine în anii următori, dar avem un plan de creștere ca și business, iar serviciul de livrare este unul din canalele prin care vrem să extindem afacerea. Și avem câteva provocări acolo, pentru că am primit multe feedback-uri de la clienți, care ne motivează.

Pe serviciul de livrare de cele mai multe ori nu reușim să acordăm o flexibilitate la nivelul cerut de client, în ceea ce priveşte valoarea comenzii sau timpul de livrare. Încercăm să lucrăm la aceste aspecte. Și, nu în ultimul rând, la service level, însemnând disponibilitatea produselor în livrare. Avem o disponibilitate foarte bună în cash & carry, mai avem câteva lucruri de îmbunătățit la disponibilitatea mărfii pe livrare.

Din motive logistice nu este în parametri mulțumitori acest aspect?Da, cred că suntem încă într-un ciclu de învățare ca și companie, pentru că noi știm să facem lucrurile destul de bine în magazinul cash&carry, având experiența și cunoștința necesară, dezvoltată și în România, dar și la nivel de grup. Dacă acum 10 ani, nu exista orientarea către zona de distribuție, acum suntem în cazul fericit în care toată lumea spune ”da!” distribuției, iar aceasta completează poziționarea noastră în piață. Practic ne poziționează strategic față de competitori și ne dă posibilitatea de a fi mai aproape de clienți.

În acest ciclu de învățare mai sunt câteva lucruri de îmbunătățit. Am încercat mai multe modele, și pe sectorul traderi și pe HoReCa și ne uităm la serviciul față de clienți, dar ne uităm și la profitabilitatea distribuției. Cred că această provocare o au și competitorii noștri dedicați din sectorul de distribuție.

49

Atunci când crește service levelul, cresc și costurile și atunci se pune problema profitabilității serviciului de livrare. A găsi un echilibru între cele două este un subiect la care încă lucrăm.

Așa cum menționați, cu ani în urmă, nu se imagina o derogare de la principiul cash & carry - plătesc și iau marfa. Și Metro, și conceptul cash&carry au evoluat în pas cu vremurile și a fost introdus serviciul de livrare, adică o “derogare” de la specificul “carry”. Se ia în calcul o oarecare derogare și de la specificul “cash” şi de a introduce un termen de plată?

Conceptul de cash&carry, așa cum ați spus, se bazează pe vizita în magazin, aprovizionare eficientă, cât mai competitivă și plata cash. Va rămâne în continuare ca și principiu de bază în modul de funcționare. Avem câteva excepții, mai ales pe linie de HoReCa, în care avem contracte cu anumiți clienți HoReCa bazate și pe termene de plată. Dar încercăm să ținem acest mod de lucru ca și excepție. Cele mai multe operațiuni și relații cu clienții sunt pe bază de cash.

În afară de lucrurile menționate anterior referitoare la flexibilitatea livrărilor pentru clienți, care ar mai fi aspectele de îmbunătățit în activitatea Metro? Mă uit în egală măsură la lucrurile care merg bine și încerc să direcționez atenția întregii organizații spre aceste lucruri pentru a le optimiza și mai mult și pentru a le capitaliza. Într-adevăr, sunt și lucruri de îmbunătățit și am menționat deja unul și anume serviciul de livrare, mai exact să reflectăm aceeași relevanță pe care o avem față de clienții profesioniști în magazinele cash&carry, dacă se poate, și în livrare, plecând de la disponibilitatea mărfii, ușurința de a interacționa și toate acele aspecte.

 Un al doilea lucru pe care l-aș menționa la partea de îmbunătățiri sau unde vrem să ne concentrăm mai mult decât am făcut-o în trecut, este accelerarea serviciilor digitale. Avem câteva lucruri instalate deja, am menționat platforma MShop de interacțiune cu clienții profesioniști, avem câteva mii de clienți permanenți care își comandă, dar nu vrem să ne oprim acolo, pentru că aceasta este doar interacțiunea între Metro și clienţii săi. Încercăm în perioada aceasta și în anii următori să venim cu o suită de produse prin care îi ajutăm pe clienții noștri să-și eficientizeze businessul, prin programe digitale sau prin vizibilitatea businessului, fie website, fie preluarea comenzilor de la clienți, deci explorarea zonei digitale, pe care nu o facem singuri, nu construim de la zero, ci beneficiem și de experienţa grupului în oferirea aceastei suite și aș putea spune că Metro România, în cadrul

50

grupului, ridică mâna printre primii vis-à-vis de a implementa aceste elemente de noutate de pe zona digitală.

 Spre exemplu, clienților La Doi Paşi le punem la dispoziție posibilitatea de a achiziționa, în parteneriat cu alți contractori, sisteme de gestiune de case și echipamentul necesar. Mai mult decât atât, există partea de “bucătărie internă” de servicii digitale, prin care încercăm să venim cu o ofertă personalizată pe client, în funcție de profilul acestuia și să-i propunem prin marketing direct aceste oferte. Dar, încă este în faza de dezvoltare.

Ce anume, în mod deosebit, îl face fericit pe CEO-ul Metro, Adrian Ariciu? Cred că, în primul rând, un om fericit are mai multe șanse să livreze și să fie de succes. Aşadar, încerc să îmi păstrez optimismul chiar și în contextul de afaceri mai dificil din perioada aceasta. Pe cât posibil, vreau să mă concentrez pe puține lucruri, pe care să le fac bine împreună cu oamenii și echipa din jurul meu.

De fapt, cel mai mult, jobul meu este să adresez cât mai multe întrebări oamenilor cu care interacționez și, pe cât posibil, dacă reușesc să îi ajut să gândească și din altă perspectivă cred că este un lucru care ar contribui la succesul lor.

Ce mă face iar fericit, ținând cont de jobul pe care l-am preluat - şi recunosc că îmi dă un sentiment foarte bun - este să întâlnesc oameni cu care am lucrat anterior și care au încredere că putem face lucruri frumoase împreună și în viitor. Asta îmi dă un sentiment foarte bun.

Iar pe omul Adrian Ariciu, ce anume îl face fericit ?În primul rând, familia, desigur; iar această perioadă de izolare sincronizată cu întoarcerea mea în România de câteva luni, mi-a dat posibilitatea să petrec mai mult timp în familie, cu șansa de a redescoperi bucuria lucrurilor simple realizate împreună. Micul dejun a devenit sacru în familie și acum realizez cât de mult mi-a lipsit într-o perioadă. Iar tentația de a experimenta lucruri noi, curiozitatea de a cunoaște, încerc să o alimentez pentru omul Adrian în primul rând și ulterior într-un mod controlat pentru CEO. Altfel, există și riscul și oportunitatea ca o echipă întreagă să se concentreze pe lucrurile noi, pe care le văd în comportamentul meu, mai puțin pe ceea ce fac acum și fac bine, și să te urmeze cu un comportament similar. Atât timp cât nu ți-ai dorit lucrul acela, devine un risc, nu mai devine o oportunitate.

Deci încerc să fac delimitarea, a propos de întrebarea legată de comportamentul omului Adrian vs comportamentul CEO.

51

De asemenea, mi-ar plăcea să călătoresc mai mult, pentru că îmi place să interacționez cu oamenii, îmi place să vorbesc direct cu ei, clienți, angajați, parteneri, să văd și alte modele de business, iar în această perioadă experimentez aceste lucruri mult prea limitat față de gustul meu. Dar, siguranța este pe primul loc. Și pentru mine și pentru cei cu care interacționez.

 Personal, când credeți că veți putea relua călătoriile? Depinde cum ne poziționăm. Nu avem un bol de cristal și nu pretindem că avem unul. Dacă întrebăm mai mulți oameni despre așteptările privind încheierea crizei, primim răspunsuri extrem de variate. Prefer să mă poziționez că această criză va dura mai mult.

De ce? Foarte simplu. Pentru că atunci mă forțez singur să mă gândesc la soluții de a trece prin “tunel” până ajungem la capătul său. Oricum va fi un drum mai dificil și vom resimți că e greu în tunel, dar dacă ne mai și gândim la lucrul acesta va fi și mai dificil.

 Revenind la CEO-ul Metro, cum vedeți anul 2021 per ansamblu pentru Metro?Noi rămânem încrezători pe creștere și avem planuri ambițioase în acest sens și vrem să ne protejăm cota de piață în sectorul HoReCa și în sectorul revânzătorilor. Trebuie să ne schimbăm puțin strategia sau, mai exact, trebuie să ne adaptăm strategia la contextul pieței actuale. Probabil o să beneficiem de o creștere de afaceri mai bună pe revânzători și o revenire mai întârziată în HoReCa.

Ce este important este să fim aproape de oameni în această perioadă și punem foarte mare accent pe siguranța oamenilor. Am făcut cercetări interne și am obținut scoruri foarte bune în legătură cu grija pe care am arătat-o față de angajaţii noştri.Iar legat de clienți, avem certificarea DEKRA, iar cei de la DEKRA ne-au comunicat că în toată perioada aceasta am ținut un standard foarte sus și, din nou, asta ne motivează. Iar feedback-ul pe care l-am primit și de la clienți este în aceeași linie.

Concluzionând, ne axăm pe siguranța oamenilor și proximitatea față de oameni și față de clienți, pe consecvenţa faţă de principiile menționate, de la poziționare de preț şi disponibilitate marfă, la eficiență în modul de operare și focus pe client și, de asemenea, accent pe revizuirea planurilor tactice către revânzători și HoReCa.

 

52

Spuneați mai înainte că este foarte importanță adaptarea strategiei pentru anul 2021. Care ar fi principalul element de adaptare, la ce vă referiți?Ca să reformulez, nu ne schimbăm strategia, râmânem consecvenți cu poziționarea noastră strategică de partener pentru HoReCa și trade. Trebuie să conștientizăm unde vrem să fim mai buni.

Am menționat deja serviciul de livrare, care devine mult mai important decât ar fi fost anterior crizei. Digitalizarea, despre care am vorbit și unde vrem să accelerăm și să găsim niște modele de business mai performante, niște module care să îmbunătățească poziționarea și afacerea pentru clienții La Doi Paşi.

Orice business are o ciclicitate și relansarea La Doi Paşi s-a făcut acum 4-5 ani și ne forțăm singuri să introducem elemente care să vină în sprijinul clienților noștri.Cam acestea sunt provocările.

 V-ați fixat un obiectiv concret? Un anumit procent de creștere pentru anul următor? Pentru anii următori?Nu aș vrea să recurg la cifre atâta timp nu avem un bol de cristal, dar vrem să creștem aşa cum am reuşit în ultimii ani, vrem să păstrăm un ritm de creștere fără a deschide noi magazine. Urmărim o creștere organică în piață și a cotei de piață.

 Creșterea aceasta vine și din creșterea La Doi Paşi? Avem un plan de dezvoltare a rețelei de franciză, vrem să ajungem anul următor la 1.500 de magazine și în următorii trei ani până la 2.000 de magazine. Confirmăm în continuare acest plan. Unul din vectorii de creștere îl reprezintă consolidarea relațiilor cu clienții din rețeaua La Doi Paşi.

 Am vorbit mai puțin de clienții de tip office. Ce estimați referitor la acest segment de clienți Metro? Ce planuri aveți pe segmentul de office?Ne-am concentrat mai mult pe zona de HoReCa si traderi, unde putem spune că avem planuri de dezvoltare. La office nu am revizuit planurile, singurul lucru tactic în această perioadă a fost că am încercat să vedem cum s-au mutat consumurile colective și am menționat de aprovizionarea căminelor de bătrâni sau catering pentru spitale. E mai mult o mutare în plan tactic, pe termen scurt. Dar o revizuire a strategiei nu avem aici.

 Revenind la experiența dvs. câștigată în anii ați lucrat în alte regiuni, care considerați că sunt principalele învățături pe care le-ați deprins în acei ani?Cred că, în primul rând, mi-am întărit câteva convingeri și aș menționa, spre

53

exemplu, că atât timp cât ai o echipă puternică în jurul tău nu ai cum să nu reușești. Asta este valabil în orice business, în orice cultură, în orice țară.

Am mai învățat că, oricât de greu ar fi, nu trebuie să deviezi de la convingerile și de la principiile de lucru, atât de business, cât și de comportament. Îți dă un sentiment puternic de încredere când ești de success într-un moment dificil, nu când este ușor. Aici am avut foarte multe experiențe și am avut și plăcerea și ocazia să fac parte din echipele de conducere în țări care au trecut printr-o transformare comercială. Nu este cazul în România.

Suntem un model de succes, trebuie să îl menținem. Am făcut parte din echipe de restructurare, echipe de transformare și asta m-a ajutat foarte mult să mă dezvolt din punct de vedere managerial.

Și am mai învățat că atunci când vezi că ceva nu funcționează, mai bine adresează-l în acel moment, oamenii cu care interacționezi vor aprecia atât suportul acordat, dar, mai mult, eviți riscul să te coste mai mult pe viitor, ca și organizație.

A fost o experiență frumoasă de viață, nu doar una de business.

 Greșeala este un instrument de cultură managerială. Aveți în experiența dvs. o eroare care vă este dragă pentru ceea ce ați învățat și pentru felul în care v-a ajutat să deveniți mai bun?

Aș menționa una pe plan personal. La prima experiență de lucru în afara țării am eșuat în a-mi muta familia acolo, pentru că nu s-a adaptat. A rămas până la urmă în România, iar eu am călătorit în fiecare weekend către familie, în România.

Am făcut foarte multe compromisuri legate de timpul liber, mi-am menținut un echilibru pe plan personal, dar am fost afectat în plan managerial. Pentru că trebuie să ne gestionăm fiecare agenda, în care timpul liber are un rol important. Cred că acum îmi gestionez mai bine agenda. Timpul liber pentru mine, deși are o cotă minoră, există. Este important. Îți dă posibilitatea să te gândești la anumite lucruri, aș putea spune, și “de la balcon”, nu doar din “arenă”.

 Un alt lucru, strict legat de planul profesional: îmi place foarte mult să anticipez și să mă gândesc la scenarii de dezvoltare de afacere, la interacțiune, la modul de organizare a afacerii.Recunosc că la ultimul contract extern am subestimat total complexitatea businessului în care am intrat și la câteva luni de zile mi-am dat seama de

54

complexitatea respectivă, dar am experimentat-o din mers.Mulțumesc!

* * *

AUDIO Micile minuni ale Bucureștiului: concert nocturn la final de decembrie al unui măcăleandru, o mică pasăre migratoare ce rămâne în România dacă vremea e caldă 28 Decembrie 2020 • Alexandru Mihăescu

https://youtu.be/606lh9XL_C8

https://youtu.be/yzUEN0oSnAE

Vremea neobișnuit de caldă din București, cu temperaturi peste 10 grade la final de decembrie, a făcut ca locuitorii din unele zone ale Capitalei să poată auzi în aceste nopți adevărate concerte nocturne ale unor specii de păsări care își exersează cântecul.

E vorba despre măcăleandru (Erithacus rubecula), după cum a declarat pentru G4Media.ro Ciprian Fântână, director de conservare în cadrul Societății Ornitologice Române (SOR).

Cântecul păsărilor a fost înregistrat în noaptea de 27 spre 28 decembrie în cartierul Andronache – Colentina din București.

”Sunt păsări care de obicei migrează, dar când sunt ierni blânde pot rămâne în România. Probabil din cauza vremii blânde a început deja să își exerseze și cântecul”, a declarat Ciprian Fântână pentru G4Media.ro.

Întrebat dacă pot fi aceste păsări poti fi ajutate să treacă mai ușor pentru iarnă, Ciprian Fântână a spus că hrănitorile alimentate periodic cu semințe de către localnici nu sunt o soluție, pentru că măcălendrii nu mănâncă semințe. (Foto: Măcăleandru / Wikipedia – Francis C Franklin)

55

* * *

56