REVIST SEMESTRIAL. SERIA A IV-A NR. 77

ASTRONAUTICA

Revista Societii tehnico-tiinifice

de la Colegiul Naional Constantin Carabella"

Trgovite, Romnia

Unica revist de astronautic i rachetomodelism din ar

Fondat in 1968

Redacia

,,ASOCIATIA CARABELLA" str. Prvan Popescu, nr. 58, cod 130078, Trgovite

Telefon, fax: 0245.210785 e-mail: astronautica_targoviste@yahoo.com

Comitetul de consultan

Gral (r) prof. univ. dr. Florin Zgnescu Membru al Academiei Internaionale de Astronautic.

Prof. univ. dr. H.C. Virgil Stanciu Decanul facultii Aerospaiale, I.P. Bucureti.

Prof. univ. dr. Gheorghe Petre Brlea Membru al Academiei Americano-Romn.

It. cdor. prof. univ. dr. Mircea Bocoianu Prof. dr. George Coand

Membru al Academiei Americano-Romn Prof. univ. dr. Cristinel Mortici Prof. univ. dr.Vasile Loghin

Conf. univ. dr. ing. Mihail-Florin Stan Conf. univ. Alin Pohoa

Ing. Popa Alexandru Crngu Secretar general al Federaiei Romne de Modelism

Director Colegiu - Prof. Rizea Aniela Luminia Director adjunct - Prof. Simionescu Nina

Consilier Prof. Ivacu Daniela

Coordonator: prof. loan N. Radu Str. Mihai Eminescu, bl. 9, ap. 6,

telefon 0245.611422, Trgovite, Romnia

Colectivul de redacie Redactor responsabil: Vlad Butucea Tehnoredactare: Diana Dscalescu, cls. a IX-a C Procesarea: Anghelescu Roxana, cls. XI F, Mircea-Marian Rileanu, Ioan Alexandru Radu - Liceul Moreni, Iamandi Cristian, cls. XIa E, Nicoara Maria bibliotecar,

I S S N 1224 - 8363

Revista este acreditat de Consiliul Naional al

Cercetrii tiinifice din nvmntul Superior (CNCSIS), categoria D, cod 766.

Responsabilitatea pentru opiniile exprimate i redactarea

materialelor aparine n exclusivitate autorilor. Se recomand ca

procesarea materialelor sa fie realizat de autorii articolelor propuse

spre publicare.

Revista Astronautica" poate fi citit in format electronic pe

adresele: Google, www.didactica.ro, www.euroacces- tgv.ro,

www.forum.ro, pss.ro,www. astronautica-targoviste.blogsport.rom

Cuprins Consiliul de redacie......2 Hwacha primul lansator multiplu de rachete..3 Towards The Electric Propulsion ....4-5 Savani romni cu preocupri n problema sateliilor artificiali.6 Exoschelete pentru astronaui..7 Salutul cosmonautului Vladimir Remek .....7 Salutul cosmonautului Ivan Bella.....7 Aderarea Romniei la Agenia Spaial European.....8 Satelii..8 Cosmonautul D. Prunariu la Trgovite......9 Neil Armstrong 9 Cercul stiinific studenesc multidiciplinar de astronautic...9 Rachetele sol - aer n Romnia (1959 1989)....10 Luminiozitatea emisiei de pulsar la stelele neutronice - astrofizic ....11 - 17 Planul rachetei Trailblazer - 2....18 Planul rachetei Trailblazer - 2......19

Ioan N. Radu a lansat Half century world space modelling ...20 The Interspace... Book of Space Travels....20 Racheta Trailblazer - 2 20 Racheta Hawk MIM 23....21 Dumitru Ion Mangeron.22 Participation of women competitors......23 - 24 Campionatul Naional de rachetomodele 201225 Tentativ de record nereuit.25 Gristian Craciunoiu 26 Cupa Mondial. Rezultatele finale pe 2012.26 Niu Cristopher Andrei ...26 Calendarul FAI la modelele spaiale - 2013 ..27 Campionatul Mondial de rachetomodele din Slovacia 201228 Micromodelitii juniori de la Pucioasa Campioni Mondiali......... 29 Modelarea n lume ...30 Rachetomodel S3A durat cu parauta30 Cei mai buni pe anul 2012..31 Autografe31Biblioteca colar, provocare la studiu l creativitate.32 Cine tie astronautic rspunde. ntrebri32 Info-Astro. Probleme rezolvate. 33 Info-Astro. Probleme propuse .33 Probleme propuse.................................................................34 Probleme rezolvate........................................................34 Cine tie astronautic rspunde. Rspunsuri.....34 Cosmofilatelie ...35 Cosmomagazin.....35 Fototeca noastr ..................................................................36

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * ** *

n atenia cititorului: pentru a obine un exemplar gratuit al

revistei noastre scriei-ne la adresa de mai sus, introducnd n plic

timbrele necesare expedierii.

Adresm mulumiri clduroase pentru sprijinul moral i

material acordat de. Ing. Bobeic Cristian i Asociaiei Carabella

De asemenea, prof. Ionu Cristache i colectivului clasei a XII B

pentru observaiile i interveniile filologice fcute n diferitele

momente ale elaborrii revistei. Coperta:

Echipa de juniori a Romniei pe podimul de premiere de la Campionatul Mondial de Modele

Spaiale Slovacia, 2012.

2

mailto:astronautica_targoviste@yahoo.comhttp://www.didactica.ro/http://www.forum.ro/

HWACHA PRIMUL LANSATOR MULTIPLU DE RACHETE Dr. Alexandru V. tefnescu

Pentru pasionaii istoriei celui de-Al Doilea Rzboi Mondial i

nu numai, termenul Katiua reprezint o noiune elementar, un

nume arhicunoscut dat ca alint celei mai celebre serii de lansatoare

multiple de rachete neghidate din istorie. Specialitii ar putea oferi

spre completarea explicaiilor nume ca Nebelwerfer sau

Calliope, cu care au fost botezate lansatoarele similare din dotarea

armatelor german, respectiv american din perioada marii

conflagraii. Doar foarte puini vor putea spune c celebra arm

astzi n dotarea majoritii armatelor lumii i are originile n

Coreea medieval, unde la fel ca i Katiua, a avut un rol important

ntr-un rzboi de aprare desfurat pe mai muli ani.

O nou arm este mai eficace atunci cnd este total

necunoscut dumanului, iar China dinastiei Ming, dac nu a putut

ine secret praful de puc, a ncercat cel puin s restricioneze

exportarea sa. Cel mai afectat se va dovedi micul regat vecin Coreea,

a crei aprare maritim depindea de armele de foc ce foloseau

praful de puc chinezesc. Forai s gseasc soluii, nvaii

coreeni (dintre care istoria a pstrat numele lui Choe Mu-seon) au

reuit s produc necesarul compus, extrgnd nitratul de potasiu

din sol n 1377. La scurt timp apreau juhwa primele rachete

coreene, urmate de singijeon cea mai longeviv rachet produs n

Coreea.

Singijeon nu reprezenta un pas important nici pentru tehnologia

construciei rachetelor, nici pentru sistemul de aprare coreean. Cele

mai mari astfel de rachete erau lungi de 52 cm i, lansate individual,

puteau atinge inte aflate la peste un kilometru distan. Explozia lor

fceau daune considerabile, dar precizia lsa mult de dorit. Tipurile

mai mici de singijeon erau nite simple sgei, cu un mic tub de

hrtie cu praf de puc ataat. Fr capaciti explozive, aceste mici

rachete erau practic nite sgei propulsate de praful de puc,

precizia fiind destul de sczut. Acest defect major a fcut ca acest

tip de arm, cunoscut la momentul respectiv

n mai multe ri asiatice i europene, s fie

foarte puin apreciat. n Coreea geniul inventatorilor Yi Do i Choi

Hae-san va face diferena.

n 1409, cei doi nvai, alturi de ali colegi, vor grupa peste

100 de rachete singijeon ntr-un singur lansator: hwacha (carul de

foc). Carul era o platform pe dou roi, manevrat manual, pe care

era dispus o mas groas de lemn cu 100-200 de guri cilindrice de

dimensiuni identice, ce serveau ca lansatoare pentru rachete.

Aprinse de la un singur fitil, toate cele peste 100 de rachetele

prseau carul n mai puin de 10 secunde i atingeau solul n vitez,

dup ce traversau o distan de pn la 2 km. Problema preciziei era

astfel rezolvat prin lansarea n acelai timp i pe aceiai direcie a

unui numr mare de rachete ce cdeau ploaie pe o suprafa

extins, putnd produce pierderi importante unui adversar ce nainta

n formaie masiv i compact. ncntat, regele Sejong cel Mare a

dispus producerea armei n numr mare, 90 de hwacha fiind

atestate n timpul domniei sale. Urmaul su, regele Munjong (1450-

1452), a ncurajat producerea i perfecionarea lor, fiind folosite cu

succes contra triburilor de la grania de nord a regatului. Testul

suprem al armei va fi fcut ns un secol i jumtate mai trziu, n

timpul Rzboaielor Imjin (1592-1598), contra unui adversar

redutabil.

n 1592 daimyo Toyotomi Hideyoshi reuise s unifice toate

faciunile politice japoneze sub autoritatea sa i hotr c sosise

timpul ca peninsula Coreea i chiar China dinastiei Ming s treac

sub stpnirea nipon. Era n primul rnd o ncercare de a-i

legitima puterea (Hideyoshi nu provenea din casa shogunal

Minamoto) i de a ine departe de ar turbulenii samurai. Ca

urmare 158 000 de soldai niponi, bine antrenai i echipai (inclusiv

cu numeroase arme de foc), hrii n numeroasele conflicte interne

ale perioadei Sengoku i condui de faimoii samurai, au

debarcat n peninsula Coreea. Regele coreean Sonjo a fost nevoit s-

i prseasc capitala, dup ce oamenii si opuseser invadatorului o

rezisten drz dar fr speran, i a cerut ajutor suzeranului su,

mpratul Chinei. Intuind pericolul, acesta din urm a trimis 200 000

de soldai n Coreea oprind ofensiva japonez. Conflictul a trenat ani

de zile, luptele fiind nsoite de numeroase tentative de negociere a

pcii, n 1597 un al doilea val japonez (141 500 soldai) a fost

debarcat n Coreea n ncercarea de a obine victoria. Dar n anul

urmtor forele chineze i coreene au preluat iniiativa alungnd

inamicul din majoritatea cetilor coreene. Pe mare, japonezii au

pierdut majoritatea confruntrilor (unele n mod ruinos) n faa

geniului amiralului coreean Yi Sun-Sin. La 18 septembrie 1598,

bolnav i lipsit de sperana unei victorii, Hideyoshi ordona

retragerea din Coreea.

Alturi de alte arme unice n lume folosite de aprtorii coreeni,

hwacha i-a adus contribuia la aprarea cu succes a rii. Dispuse de

regul n ceti i puncte fortificate, lansatoarele se vor dovedi foarte

eficiente contra armatelor nipone ce foloseau formaii de lupt dense.

Poate cel mai celebru exemplu al eficienei armei este asediul

fortreei Haengju (12 februarie 1593), cnd circa 3 000 de aprtori

coreeni primesc atacul a peste 30 000 de soldai japonezi. Plasat pe

un deal nalt, fortreaa dispunea de suficiente arme i 40 hwacha

(dispuse pe ziduri), iar fortificaiile sale fuseser completate n

scurt timp cu o palisada nalt de trei metri. ncreztori n forele

proprii, ce cuceriser anterior capitala Seoul, comandanii niponi au

nconjurat dealul i au ordonat un asalt general pe trei direcii.

Valuri de sgei, gloane de archebuz, proiectile de mortier i mai

ales rachete trase de hwacha rresc rndurile strnse ale atacatorului

i dei nou asalturi au fost lansate n acea zi, japonezii nu au reuit

dect s cucereasc prima poziie defensiv, suferind pierderi

enorme (peste 10 000 de oameni). Btlia a fost considerat una

dintre cele mai importante victorii obinute de coreeni n acest

rzboi, iar hwacha i-a ctigat locul n istoria tehnicii de lupt, fiind

foarte apreciat de comandantul coreean victorios.

3

1

TOWARDS THE ELECTRIC PROPULSION Mihai Victor Pricop INCAS Bucure;ti, vpricop@incas.ro

Abstract

The paper presents benefits and drawbacks of the electric propulsion for the

case of a ten seat commuter aircraft. An efficiency evaluation is made for an electric

version of AEROTAXI, considered as a reference. The evaluation is projected to 2020,

trying to meet the expected progresses in energy storage systems

Introduction

Regardless of the progresses made in combustion engines, their efficiency is at

best about 45% (Diesel - Wikipedia), which is not acceptable in the long term. Very large

investments are required to gain few points in the global efficiency, which seems to be

locked or unsustainable to improve for decades. Brushless motors are currently known to

be almost ideal from the point of view of efficiency. Starting from 10-15KW, their

maximum is around 97-98%.

In contrast to the American obsession for PAV (Personal Air Vehicle), we deal

with a small commuter aircraft, insuring a more regularized, professional and manageable

air traffic. We simply dont see a future with tens of millions PAV in the air. The future

way of living, could largely use stay where you are and vehicles sharing paradigms,

given the communication technologies we enjoy today.

AEROTAXI ANALYSIS

Propulsion

Mass: piston engines have the lowest power/weight ratio, in comparison to

turboprops or brushless motors.

Producer Type Mass Power/Mass

Nominal

Power

Max.

Power

[Kg] [CP/Kg] [CP] [CP]

Lycoming IO 360 137 1.53 210 210

Continental

IGO-540-

B1C 240 1.45 350 350

Generic Double

brushless 50

4 -

continuously 12 - 1 min. 200

604 - 1min.

Table 1 Comparison among candidate engines and motor

Fuel availability: while electric power is largely spread, aviation gas availability in

Romania is very limited. There is a single commercial provider, based only on two

locations: The Baneasa airport (Bucharest) and The Tuzla airfield (The Black Sea littoral).

Other operators, like the AFS (Air Force School), AR (Aeroclubul Romaniei) and RAR

(Romanian Aviation Academy) have their own suppliers.

Maintenance: Lycoming engines (supposed to be installed) were operated in the past by

the AFS and AR, having a maintenance system. Nowadays, the closest representative is in

Serbia - not far, but subject to custom taxation (non EU country). Brushless motors

virtually dont need maintenance. They usually have only a rotor and two bearings as

mechanical parts, subject to wearing, fatigue, etc.

Structure

The classical aluminum approach is the attribute of the old, yet unreformed (just cut)

industry in Romania. It is proved that the local industrial players are not keen to be aircraft

integrators, preferring to be suppliers or maintainers. This situation puts composite

construction or all-metal construction on equal positions. Thus, there is no reason for not

restarting AeroTaxi as a composite aircraft, should national funding be available again.

Aerodynamics

Clearly, untwisted, constant chord wing and horizontal plane are outdated. A more refined

shaping of the fuselage/fairings is required. The cross section is too large for an economic

design, at 1.85x1.8m.

Advantages of electric propulsion

- Small size small drag, largest known power/mass ratio for brushless motors

(larger for superconductor drives);

- 300-600% power increase, for a short time;

- Easy, fast restart, if required multiple engine planes could loiter or taxi

with some engines shut down;

- Energy recovery blade pitch reversal especially in steep descending planned

as a noise reduction measure;

- Performance independent by altitude;

- Power scales very well, making multiple engine design feasible, especially

for blowing flap - STOL operation;

- We dont see zero emissions as a crucial advantage, the price is what matters

and also the future oil shortage;

- Reduced noise should be regarded only as a marginal, collateral effect.

Attempts to reduce it for combustion

engines are difficult, while here we have an

intrinsic feature. Increasing props

diameter/ decreasing prop speed is enabled

by the elastic torque characteristic of the

brushless motors. They can be optimally

designed (number of poles & winding) to

fit a certain propeller eventually less

noisy.

Drawbacks of electric propulsion

- Invertors (ESC electronic speed controller, as the are called in aero

modeling) are vulnerable to water, and

voltage peaks [7]; they must be firmly

insulated and very well cooled; short

time overheating means a significant life-

cycle loss. Usually, they have to be

oversized, in order to sustain a long,

trouble-free life-cycle;

- Possible electromagnetic interference as well as lightning issues;

electromagnetic-pulse is anyway a major

threat for any present vehicle.

An electric AeroTaxi

Assuming a 2h long cruise only mission (too

large for Romania), at 360Km/h, we have a

very simple way to estimate the batteries (fuel

cell) requirements, basically in terms of mass.

If L/D=20 is foreseeable, then, even with the

pessimistic performance of 0.5KWh/Kg for

the 2020 fuel cell, we can have a good,

realistic design.

4

2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Pessi

mistic

Opti

mistic

MTOW L/D Eta Velocity Power En

FC

Mass

FC

Mass

FC

Mass

En

Price

[daN] [-] [-] [m/s] [KW] [KWh]

[Kg]

2007

[Kg]

2020

[Kg]

2020

[Euro]

2009

4000 10 0.70 100 571 1143 5714 2286 1429 82

4000 12 0.70 100 476 952 4762 1905 1190 68

4000 14 0.70 100 408 816 4082 1633 1020 58

4000 16 0.70 100 357 714 3571 1429 893 51

4000 18 0.70 100 317 635 3175 1270 794 45

4000 20 0.70 100 286 571 2857 1143 714 41

4000 22 0.70 100 260 519 2597 1039 649 37

Table 2 Simplified parametric study: batteries mass vs technology vs L/D ratio

1st column maximum take-off weight 4000daN in comparison to 3500daN for

AeroTaxi;

2nd column L/D ratio in a range from 10 to 22;

3rd column product of efficiencies of motor and propeller: 0.7propeller motor

4th column flight velocity;

5th column required power, computed as

[ ] [ / ][ ]

propeller motor

MTOW N Velocity m sPower W

LD

6th column required energy for a 2h mission at the consequent power rate;

7th column Fuel Cell mass with 2007 technology: 0.2KWh/Kg, as in [3] it roughly

corresponds to the mass of Li-Ion batteries, available today;

8th and 9th columns - Fuel Cell mass with 2020, pessimistic predicted ratio: 0.5KWh/Kg

and optimistic 0.8KWh/Kg, as in [3];

10th column Energy price for the 2h flight mission, in Euro, corresponding to an

averaged value as provided by the Romanian Department of Energy in [6];

Analyzing the last column of

Table 2, we have an idea about the energy prices, which are very promising, in

such a way that we dont have to make any calculation for combustion engines. And its

not just the incomparable prices, is the uncertain availability of oil derived fuels. We only

consider the filled cells in the table, as feasible configurations.

Aerodynamic improvements

- Availability of power to operate different types of aerodynamic actuators, with

local electro-pumps due to the good motor performance scaling;

- Energy can be converted in the descending phase to be restituted to flow

actuators at landing, trying to have a large wing/loading for a more efficient

cruise;

- Landing speed reduction is a must, since there is no mass reduction for an

electric aircraft. Very efficient high-lift systems are mandatory;

- Landing noise contribution of the propulsion systems could be small, but high

lift actuation can have a large contribution.

It is proved that a very serious gain in maxCL , of about 70% was obtained by

NASA with a largely modified A-6 Intruder carrier based attack aircraft, as in

[4]. Blown leading and trailing edge devices are to be studied.

Conclusions and future work

Given the 5 years required by Romanian research/industry to have an incomplete

wing/fuselage static test specimen, its very realistic to start at an affordable pace, with a

full-composite, aerodynamically advanced design, able to meet the fuel-cell or other

technologies expected around 2020.

Possible improvements of Li rechargeable

batteries, can offer very nice surprises, as in

some 2008 announcements made by Toshiba,

about their Super Charge Ion Battery (SCiB),

having a 5000 cycles life and 10min

recharging time. Usually, fast recharging

means fast discharging, that is, high power

peaks deliverable as needed in emergency

situations.

A more detailed parametric study is

planned, involving both aerodynamic and

structural design.

Fig. 1 An evolutionary process is

currently considered

REFERENCES

[1] EXEMPLE DE UTILIZARE AVANSATA A

SISTEMELOR CAD CU APLICATIE IN

PROIECTUL AEROTAXI, CATALIN NAE, MIHAI

VICTOR PRICOP, IULIAN STANCU, CONFERINTA

AEROSPATIAL 2005, ISBN 973-0-03993-3

[2] AUTOMATIC INITIAL GEOMETRIC

MODELING FOR TWO CLASSES OF AIRPLANES,

MIHAI-VICTOR PRICOP, CATALIN NAE, CRISTIAN

STANICA, THE 32ND INTERNATIONAL

SCIENTIFIC CONFERENCE MODERN

TECHNOLOGIES IN THE XXI CENTURY,

BUCHAREST, 1-2 NOVEMBER 2007, ISBN 978-973-

640-127-5

[3] FUEL CELL ELECTRIC AIRCRAFT

ENERGY CHALLENGE NEW ERA OF AVIATION,

JAMES DUNN, ADVANCED TECHNOLOGY

PRODUCTS WORCESTER, MA, ELECTRIC

AIRCRAFT SYMPOSIUM SAN FRAN MAY 2007

[4] HIGH LIFT TECHNOLOGY, C.P. VAN DAM,

WIND TURBINE TECHNOLOGY, ELECTRIC

AIRCRAFT SYMPOSIUM MAY 23, 2007

[5] CAPABILITY-BASED ELECTRIC

PERSONAL AIR VEHICLES, MARK D. MOORE,

MAY 23RD 2007 ELECTRIC AIRCRAFT

SYMPOSIUM

[6] ORDIN NR. 103, AUTORITATEA

NAIONAL DE REGLEMENTARE N DOMENIUL

ENERGIEI, MONITORUL OFICIAL NR. 924 DIN 30

DECEMBRIE 2009

[7] PRACTICAL RELIABILITY IN MOTOR

DRIVE ELECTRONICS, OTMAR EBENHOECH,

PRESENTATION FOR 3RD ANNUAL ELECTRIC

AIRCRAFT SYMPOSIUM, SAN CARLOS , CA

APRIL 24, 2009

5

SAVANI ROMNI CU PREOCUPRI N PROBLEMA SATELIILOR ARTIFICIALI 1940 - 1957

n ara noastr, n special dup cel de-al Doilea Rzboi

Mondial, s-a remarcat c muli specialiti n matematici pure au

activat n cadrul matematicii aplicate. Pentru perioada analizat,

putem remarca personaliti de seam ale matematicii pure care au

efectuat demonstraii n domeniul matematicilor aplicate (mecanica

fluidelor, balistica etc.) cu trimiteri directe la posibilitatea ca un

corp terestru s devin satelit artificial al Pmntului, problem ce

era discutat din ce n ce mai serios n multe ri europene, n

Uniunea Sovietic i S.U.A.

n Romnia au existat preocupri teoretice n domeniul

astronauticii cu trimitere direct la dinamica rachetelor i

posibilitatea lansrii unui satelit artificial al Pmntului. Cercetnd

istoria diferitelor domenii ale tiinei din Romnia, putem gsi

numeroase exemple care s ateste contribuia oamenilor de tiin

romni la gsirea modalitilor de explorare a spaiului cosmic.

De exemplu, n perioada 1940-1957,

perioad premergtoare lansrii de satelii

artificiali ai Pmntului, existau preocupri n

mecanica general (teoretic), unde micrile

corpurilor rigide sunt considerate ca puncte

materiale, ori un sistem de puncte materiale,

invariabil legate ntre ele i care i pstreaz

proprietile fizice.

De nceput pentru lucrrile care au abordat

direct sau indirect aceste teme, gsim articolul lui I. Plcineanu i

V. Nadoischi, aprut n 1940, sub titlul Sur une nouvelle loi

newtonienne", n Anuarul tiinific al Universitii din Iai, vol. 26,

nr. 2, p. 397-400.

n Buletinul Politehnicii din Bucureti, n

1941, a aprut articolul lui I. A. Stoenescu Sur

le mouvement d'un solide dans un milieux

rezistent", n care se menionau concluziile

referitoare la formulele ce determinau viteza i

alte mrimi fizice ce caracterizau micarea unui

corp solid n mediu rezistent.

Merit s reamintim, pentru tema n discuie

i teza de doctorat a lui Victor Nadolshi,

susinut la 30 iunie 1942, la Universitatea din

lai, cu titlul Asupra unui nou caz integrabil n

problema micrii unui corp rigid n jurul unui

punct fix", n care dezbate varianta cnd corpul

este lansat pe o traiectorie cimcumterestr i n

stare de imponderabilitate.

Astfel, Constantin Popovici a adus o contribuie important n

domeniul astronauticii prin lucrarea Un proiectil issu d'un astre

peut-il devenir satellite de cet astre?" Erau note de Constantin

Popovici, prezentate de Jean Chazy i aprute n Comptes rendus

de l'Academie des Sciences", t. 227, p. 300, la Paris, n anul 1948,

lucrare n care C. Popovici a tratat despre condiiile necesare

transformrii n satelii al Pmntului a

corpunlor lansate de pe Pmnt (fig. xx).

Dup cum rezult din cercetrile sale i a altor

astronomi de renume mondial, acest lucru n-

ar fi posibil dect dac mobilul ar avea

mijloace de propulsiune proprii, pentru o

parte din parcursul su, astfel nct el s

depeasc zona atmosferei sensibile sau s-ar

mai putea realiza cu ajutorul unui proiectil-

de-baz, care odat ieit din zona atmosferei sensibile, ar putea lansa

un proiectil secundar, animat de o vitez suficient de mare i avnd

o direcie care verific anumite condiii.

n acest articol Constantin Popovici rspunde teoretic, fr

demonstraii -matematice, la trei ntrebri. lat acele rspunsuri:

1. Rspuns negativ, dac proiectilul nu este autopropulsat i

dac astrul este obscur, oricare ar fi legile de atracie i de distribuie

ale structurilor atmosferice.

2. Rspunsul este afirmativ, dac astrul este luminos cu o lege

de atracie i o atmosfer convenabil.

3. Un foton poate deveni satelit al unui astru obscur sau

luminos, circulnd pe o orbit interioar a acestui astru. Cu astfel de

rspunsuri, Constantin Popovici se implic n problemele tratate de

francezii E. Esclangon i J. Chazy n analiza

satelitului artificial.

O alt mare personalitate n domeniul

aerodinamicii, ale crui merite sunt

recunoscute pe plan internaional este Caius

lacob, care a fost preocupat de modalitile

prin care un corp lansat de pe Pmnt se poate

transforma n satelit artificial al planetei

noastre. n acest sens, n anul 1949, la Bucureti, n numrul 5 al

revistei Gazeta matematic", Caius lacob i dezvluie roadele

studiului n expunerea Asupra unor condiii necesare transformrii

n satelii artificiali ai Pmntului a corpurilor lansate de pe

Pmnt".Caius lacob reuete prin acest articol, pentru prima dat

la noi n ar, s demonstreze condiiile teoretice ce trebuiesc

ndeplinite ca un mobil punctual lansat de pe Pmnt s devin

satelit artificial al Pmntului.

Un alt mare om de tiin romn,

Victor Vlcovici, i expune, n, Buletinul

tiinific al Academiei Romane, tom 1, nr. 6,

Bucureti, 1949, lucrarea sa Dinamica

corpurilor de mas variabil", ideile legate

de dorina omului de a cunoate ceea ce se

afl n naltul cerului prin lansarea de

rachete.

Prin lucrarea Racheta, mijloc de

locomoie interplanetar", aprut n

Gazeta matematic i fizic", seria A, nr.8,

vol. III, Bucureti, 1951, V. Vlcovici i expune preocuprile n

domeniul astronauticii, subliniind faptul c racheta este un vehicul

care ar putea soluiona n viitor problema cltoriei interplanetare,

sau chiar interastrale.

Calculele fcute arat c viteza iniial a rachetei trebuie s fie

foarte mare pentru ca aceasta s poat iei din sfera atraciei

gravitaionale a Pmntului. Succesul lansrii unei rachete depinde

de viteza de ardere a pulberii propulsante. O alt dificultate n

problema lansrii rachetelor era nmagazinarea energiei necesare

pentru locomoie. Cu mijloacele etapei respective, era nevoie de

spaii mari pentru nmagazinarea ei, aa c racheta trebuia s

porneasc de la origine cu o mas moart considerabil. Nici aceast

dificultate nu prea de nenvins. Pe de o parte, energia atomic, pe

de alta energia solar de care dispunem n spaiul interplanetar ne-ar

putea duce la soluionarea problemei, dac aceste izvoare sunt puse

n mod potrivit la contribuie". Aceste constatri aparin lui V.

Vlcovici, care fr ndoial la acea vreme au adus o contribuie

important n domeniul astronauticii.

Reese c i n Romnia au existat oameni de tiin pe care i-a

preocupat astronautica, i, chiar dac cercetrile lor nu au mbrcat

forma practic pe teritoriul rii noastre, rmnnd doar la stadiul de

preocupri teoretice, cu siguran c ele au fost de folos celorlali

oameni de tiin, care le-au transpus planurile i ideile n realitate. Bibliografie:

- Andonie, t. George, - Istoria matematicii aplicate clasice din Romnia, Editura Academiei, Bucureti, 1971, - Ioan N. Radu, Istoria astronauticii in Romania, Ed. Bibliotheca, 2000.

Prof. Ioan N Radu

6

Exoschelete pentru astronaui

Astronauii care vor

fi trimii n viitor n cele

mai importante misiuni

nu vor mai fi oameni, ci

supra-oameni, datorit

folosirii exoscheletului

robotic care ncepe s se

dezvolte tot mai bine.

Exoscheletul este un

schelet extern, ntlnit, n

special, la nevertebrate. Este, de fapt, un

tegument ngroat i durificat. Compoziia

acestuia variaz n funcie de tipul

animalului. La insecte acesta conine mai

mult chitin. La crustaceee mari acesta

conine calciu, devenind mai dur.

Dac pn acum exoscheletul robotic

era folosit pentru a ajuta persoanele cu

probleme la coloan s se recupereze, de

acum ncolo acesta va fi folosit i de

oamenii n vrst, de cosmonaui, soldai

etc. pentu a obine puteri de neimaginat.

Numele acestui exoschelet, la NASA,

este X-1, un dispozitiv de 25 de kilograme

fixat de picioarele, abdomenul, coloana i

umerii astronautului, care il transform pe

acesta intr-un om cu adevarate super puteri

n picioare.

n spaiu, acest costum va fi folosit de

astronaui s fac exerciii, n timp ce pe

Pmnt va fi folosit n continuare n scopuri

medicale.

Costumul de astronaut care va oferi

"puteri supraomeneti", este bazat pe

proiectul Robonaut - 2, primul robot

umanoid conceput pentru Staia Spaial

Internaional i proiectat s participe n

misiuni mult prea periculoase pentru

astronaui.

Pentru moment, costumul de la NASA

arat mai mult ca o salopet high-tech i are

ca principal scop meninerea n form a

astronauilor n misiunile in care vor fi

obligai s fac deplasri prea lungi, precum

cele pe un asteroid sau pe Marte. Principalul

su avantaj va fi greutatea mult sub cea a

exoscheleilor aparui pn acum.

X-1 este controlat cu ajutorul unui

computer localizat in rucsacul astronautilor,

cu un dispozitiv de control la indemana

acestora. El are i zece articulaii - patru

articulaii motorizate la olduri i genunchi

i ase articulaii pasive care permit paii n

lateral, ntoarcerea i artarea, precum i

flexarea piciorului.

Are i capacitatea de a msura,

nregistra i transmite medicilor pe Pmnt

informaii despre starea fizic a

astronauilor.

Exoscheletul va putea fi alimentat in

doua feluri, de la Statia Spatiala

Internationala sau de la baterii regenerabile.

Surse: Business Insider, Google.

Prof. Ilinca I. Radu

SALUTUL COSMONAUTULUI VLADIMIR REMEK

adresat modelitilor romni i cititorilor revistei Astronautica Campionatul Mondial de Modele

Spaiale din Slovacia, a fost onorat cu

prezena cosmonauilor Vladimir Remec

(Cehia) si Ivan Bella (Slovacia) care au

animat competiia. Prezent la aceast

concurs, prof. Ioan N Radu, a solicitat

cosmonautilor prezeni la Campionatul

Mondial cte un autograf pentru cititorii

revistei Astronautica i rachetomodelitilor

romni

VLADIMIR REMEK

Primul cosmonaut ceh,

este un om politic ceh, membru al

Parlamentului European n perioada 2004-

2009 din partea Cehiei.

S-a nscut la 26 septembrie 1948, n

oraul Ceske-Budciovice.

A absolvit coala Superioar de Aviaie

i a activat ntr-o unitate militar ca pilot-

clasa a doua.

n anul 1972 a fost trimis la studii n

Uniunea Sovietic, la Academia de Aviaie.

Dup absolvirea acestor cursuri i-a reluat

activitatea ntr-o unitate de aviaie.

n anul 1976, fiind cpitan, a fost

selecionat pentru grupul de cosmonaui

Intercosmos.

A participat la misiunea cu nava Soyuz 2

(2 - 10 martie 1978), alturi de Aleksei

Gubarev, comandant, cu activiti pe staia

orbital Saliut 6, echipaj de baz fiind luri

Romanenko i Gheorghi Greciko.

SALUTUL COSMONAUTULUI IVAN BELLA

adresat modelitilor romni i cititorilor revistei Astronautica

Primul cosmonaut slovac,

Ivan Bella este un ofier de aviatie. n anul 2004, Bella a fost numit atasat militar

pentru Slovacia la Moscova..

S-a nscut la 25 mai 1964 n Brezno,

Slovacia. Bella a nceput formarea ca

astronaut pe 25 martie 1998. El a completat

cu succes formarea sa, la Centrul de

Instruire Gagarin a Cosmonautilor.

n luna august a aceluiai an Bella a

participat la zborul comun ruso-francez-

slovac fiind lansat, mpreun cu

comandantul de misiunea Viktor Afanasiev

i inginerul Jean-Pierre Haigner cu racheta Soyuz, pe 20 februarie 1999 si au ajuns la

statia Mir pe 22 februarie.

La bordul staiei Bella a efectuat diverse experimente tiinifice. Bella a petrecut doar o sptmn n spaiu i s-a ntors pe Pmnt pe 28 februarie la bordul

Soyuz TM-28, mpreun cu colegul de

echipaj Ghenadi Padalka.

Mircea Marian Raileanu

Foto:

Cosmonauult Ivan Bella, Prof. Ioan

N. Radu, Cosmonauult VladimirRemek i

Directorul campionatului Lubomir Jurek

7

ADERAREA ROMNIEI LA AGENIA SPAIAL EUROPEAN

Agenia Spaial Romn - ROSA a semnat acordul de aderare la Agenia Spaial European - ESA. pe 20 ianuarie 2011, iar pe 22 decembrie, dup ratificarea lui, a devenit membru deplin al Agenie- ESA.

Romnia are un program stabilit

cu Agenia Spaial European - ESA pentru perioada 2012-2018, iar scopurile sunt dezvoltarea de capabiliti la nivel naional, un program naional de precalificare i stabilirea de nie tiinifice ale Romniei - "zone n care vom fi selectionati cei mai bun specialist i"

Aderarea Romniei la Agenia Spaial European vine i cu

nite costuri, care ns vor fi returnate integral. Contribuia Romniei n perioada 2005-2007, pe care ROSA trebuie s o plteasc n prezent, este de 5,7 milioane de euro. Pe anul 2012 contribuia va fi mult mai ridicat pentru c venitul net la nivel naional s-a dublat, 7,4 milioane de euro.

Romnia mai are dou proiecte alturi de Agenia Spaial

European - ESA, n afar de satelitul GOLIAT: - misiunea EUCLID i - construcia spectometrului magnetic ALPHA, care a fost deja

lansat n spaiu i montat pe Staia Spaial Internaional cu penultimul zbor al navetelor spaiale americane.

Primul experiment romnesc de pe Staia Spaial Internaional Experiment romnesc Creterea i supravieuirea fungilor

colorai n spaiu , n valoare de 460.000 de euro, este dezvoltat cu sprijinul ESA i a avut loc in ianuarie 2011.

Cu puin nainte s devin pies de muzeu, naveta american Discovery a transportat pe Staia Spaial Internaional (SSI) un pachet special din Romnia. Era vorba despre primul experiment romnesc de pe SSI, care urmrea dezvoltarea unei specii de ciuperci n condiii de radiaii cosmice i microgravitaie.

Aceast reuit a grbit acceptarea Romniei ca membru al Ageniei Spaiale Europene (ESA) mai repede dect Ungaria, Polonia sau Cehia.

Optimismul cercettorilor romni. n faa attor evenimente

importante, anul 2012 i gsete optimiti pe cercettorii romni, chiar dac lucreaz n ar european care primete cei mai puini bani pentru proiecte spaiale (0,3 euro, fa de media european de 22 euro).

Au nvat s nu se mai bazeze pe fondurile publice i s-au fcut obsevai n comunitatea tiinific european prin proiecte care au ctigat detaat n faa altora.

Marius Piso directorul ROSA, confirm: La nivel european, Romnia este n top zece din punct de vedere

spaial. Ce ar putea ngreuna aceast evoluie? Pe de-o parte, repetarea unui episod nefast, asemeni celui de acum doi ani, cnd Guvernul a alocat doar 20% din ct promisese pentru finanarea participrii Romniei la proiecte spaiale internaionale, iar pe de alt parte, scepticismul investitorilor fa de acest domeniu.

Sper ca actorii privai s nceap s se implice pe partea de tehnologie. M refer la firme care ar putea s fie productori de componente sau chiar de aparate.

Exist multe beneficii practice ale cercetrii spaiale, cum ar fi monitorizarea n timp real a zonelor afectate de calamiti naturale cu ajutorul sateliilor, spune directorul ROSA.

Prin Agenia Spaial Romn (ROSA), ara noastr a participat la un program de preaderare la ESA, numit PECS, pentru care a pltit, n perioada 2007-2010, circa opt milioane de euro. Romnia a devenit simultan proprietar i cofinanator al ESA, n cel mai avantajos mod. Spre deosebire de comunitatea european, aici funcioneaz principiul rambursrii totale, adic fiecare ar primete fix ct a cotizat, n proiecte,

Prof. Simona Erhan

SATELIII

SATELITII NATURALI In astronomie, satelitii naturali se

definesc ca fiind corpuri cereti secundare care executa o micare de rotatie in jurul unei planete sau stele. Cel mai cunoscut satelit este cel al Terrei, Luna dei cele doua sunt destul de apropiate ca marime pentru a fi considerate un sistem.

Luna este singurul satelit natural

al Pmntului i al cincilea ca mrime din Sistemul Solar. Este, totodat, cel mai mare satelit natural al unei planete din Sistemul Solar raportat la mrimile

dintre acesta i planeta Pmnt, avnd un sfert din diametrul Pmntului i 1/81 din mas. Luna este al doilea satelit ca densitate dup Io, unul dintre

sateliii lui Jupiter. n rotaia sa sincron n jurul Pmntului, Luna prezint aceeai fa a sa, cu mici schimbri. Privelitea selenar cuprinde conuri

vulcanice ntunecate, zone de pmnt i cratere de impact. Luna mai este i al doilea obiect ca luminozitate de pe cerul nstelat,

dup Soare, n ciuda faptelor c suprafaa sa este n totalitate neagr; Luna se vede strlucitoare datorit faptului c reflect lumina primit de la Soare.

Schimbarea Lunii n multitudinea de faze i de forme semicirculare a adus mari influene, nc din cele mai vechi timpuri, n dezvoltarea limbilor, calendarelor, artei i a mitologiei.

Date despre Lun.Luna are o raz medie de 1.737 km, de 4 ori mai

mic dect a Pmntului, i orbiteaz n jurul acestuia la o distan medie de 384.403 km; pentru a ajunge pe Pmnt lumina Lunii are nevoie de ceva mai mult dect o secund. Viteza medie pe orbit este de 3.700km/h.

Atracia gravitaional la suprafaa Lunii este de 6 ori mai slab dect cea terestr.

Luna realizeaz o rotaie n jurul Pamantului n aproximativ 4 sptmni, aceasta fiind luna pmnteasc (27 zile, 7 ore, 43 min i 11,6 sec). n acest interval fazele Lunii sunt: Lun nou, primul ptrar, Lun plin, ultimul ptrar; ele se repet n 29 zile 12 h 44 min 2,8 s (durat numit o lun lunar). Masa satelitului nostru este de 7,35 1022kg, de 81 de ori mai mic dect masa Pmntului, densitatea medie este de 3.400 kg/m3, iar excentricitatea orbital este de 0,0549.

Perioada de rotaie a Lunii este egal cu cea de revoluie n jurul Pmntului, astfel nct Luna ne arat mereu aceeai fa. Mai exact ns, dac se iau n considerare fluctuaiile orbitei lunare i posibilitatea de a observa acest satelit din diferite locaii de pe Pmnt, suprafaa vizibil este ceva mai mare dect jumtate, i anume de 59%.

Luna este al doilea obiect ceresc ca strlucire (magnitudine aparent),

dup Soare. De asemenea, Luna i Soarele au aproximativ acelai diametru angular, lucru ce face posibile eclipsele solare totale.Luna se ndeprteaz de Pmnt cu 3,78 cm pe an.

SATELITII ARTIFICIALI

Sateliii artificiali sunt obiecte create de om, care sunt lansate n spaiu i orbiteaz un corp ceresc. Orbita lor trebuie s fie relativ stabil pe o perioad mai mare de timp pentru ca

sensul de "satelit" s se pstreze.n marea lor majoritate, sateliii artificiali sunt nave robotice folosite pentru comunicaii, supraveghere, i orbiteaz n jurul Pmntului.

Primul satelit artificial al Pmntului a fost Sputnik, lansat n 1957 de

ctre URSS. Astzi cea mai mare construcie aflat n spaiu este Staia Spaial Internaional, care este permanent locuit de 3 astronaui i orbiteaz Pamantului la o altitudine de circa 350 km. Alte nave spaiale au devenit satelii artificiali dup ce au ajuns la destinaie (sondele de tipul MRO, aflate n orbita marian, sonda Cassini (Saturn), Galileo (pn n 2003 a orbitat sistemul jovian) etc.La momentul actual pe orbita Pmntului

sunt plasai 975 satelii artificiali funcionali sau nefuncionali. Anghelescu Roxana,11 F

8

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pmnthttp://ro.wikipedia.org/wiki/List_de_satelii_naturalihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_Solarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mashttp://ro.wikipedia.org/wiki/Io_(satelit)http://ro.wikipedia.org/wiki/Jupiterhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calendarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pmnthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Km/hhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gravitaiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pmnthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Obiect_cereschttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magnitudine_aparenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soarehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diametru_angular&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diametru_angular&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Eclips_de_Soarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eclips_de_Soarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pmnthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sputnikhttp://ro.wikipedia.org/wiki/URSShttp://ro.wikipedia.org/wiki/Staia_Spaial_Internaionalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Staia_Spaial_Internaionalhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MRO&action=edit&redlink=1

COSMONAUTUL

DUMITRU PRUNARIU

LA TRGOVITE

In data de 27 septembrie 1952, la

Braov, s-a nscut Dumitru Dorin Prunariu,

primul astronaut roman care a participat la

misiunea "Soyuz 40" din cadrul

programului Intercosmos" alturi de

ucraineanul Leonid Popov din 14 mai 1981.

Dumitru Prunariu a absolvit Liceul de

Matematic-Fizic nr.l din oraul natal, n

anul 1971. Tatl su era de profesie inginer,

iar mama lui, cadru didactic la o coal

generala.

Este de profesie inginer aeronautic,

ocupnd pe rnd diferite funcii in cadrul

militar. A debutat ca ofier inginer in cadrul

Comandamentului Aviaiei Militare,

preedinte al Ageniei Spaiale Romane,

ambasador al Romniei in Federaia Rusa si

incheiand ca preedinte al Consiliului de

nemilitarizare a spaiului cosmic din cadrul

ONU.

Inca din copilrie, pasiunea lui pentru

zborul cu avioane sau nave cosmice a fost

deosebita dup cum declara intr-un interviu:

De mic copil mi-am dorit s zbor.

nchideam ochii i simeam c plutesc

peste muni, vi, descopeream lumi noi. M-

au fascinat ntotdeauna abisul albastru,

nlimile infinite. In final, am ajuns s

zbor n Cosmos."

Recent, la Universitatea Valahia din

Targoviste, in data de 16 decembrie 2012, s-

a organiza simpozionul cu tema muzica si

spaiu", avandu-l ca invitat de onoare pe

celebrul cosmonaut roman Dumitru Dorin

Prunariu.

Partea muzicala a simpozionului a fost

una culta, fiind asigurata de fiecare membru

al familiei Morosanu: doamna a cntat la

pian iar domnul la violoncel.

La aceasta conferina, au participat de

asemenea, diferite clase sociale precum

studeni, cadre didactice si invitai din ora.

Pe tot parcursul acestui eveniment s-au

rulat diapozitive pe ecrane mari cu

activitile spaiale ale lui Dumitru D.

Prunariu.

Iamandi Cristian, clasa XI a E

NEIL ARMSTRONG S-a nscut la 5 august 1930 la

Wapakoneta, n statul Ohio. A urmat cursuri de pilotaj i-a obinut

brevetul de pilot la 16 ani. n 1949, a fost chemat s slujeasc n rzboiul din Coreea, unde a efectuat 78 de misiuni. A studiat ingineria aeronautic la Universitatea din Purdue (Indiana)i a obinut masteratul la Universitatea din California de Sud.

n 1955 a devenit pilot de teste i a efectuat

zboruri pe 50 de tipuri diferite de avioane. Dup apte ani a fost selecionat de NASA pentru a deveni astronaut. n 1966, a efectuat un zbor mpreun cu David Scott pe nava Gemini 8, unde a executat prima conectare a dou nave spaiale,

Apoi a fost comandantul primei misiuni lunare americane la bordul capsulei Apollo 11 cu Buzz Aldrin i Michael Collins. A alunizat mpreun cu Buzz Aldrin pe Lun la bordul modulului lunar Eagle n 20 iulie 1969, petrecnd 2,5 ore cu explorarea acesteia, asigurndu-i un loc sigur n istorie declarnd de pe solul lunar: Este un pas mic pentru om, dar un salt uria pentru Omenire. Misiunea Apollo 11 a fost i ultimul zbor n spaiu al lui Armstrong. n anul urmtor a fost ncadrat la departamentul de cercetare avansat i tehnologie de la NASA. A testat mai multe aeronave de mare vitez, inclusiv X-15, care putea atinge o vitez maxim de 4.000 de mile pe or.

Neil Armstrong a reuit s rmn cu

picioarele pe pmnt dup ce s-a ntors de pe Lun trind zeci de ani ntr-o ferm izolat din statul Ohio. Spre deosebire de colegul su de modul selenar, Buzz Aldrin, pe care faima l-a mpins n patima ctre alcool,

Dei s-a ferit ntotdeauna de pres i de apariiile publice, Neil a acceptat n mai 2012 s acorde un interviu pe tema misiunii Apollo 11, El a artat "Cu o lun nainte, consideram c aveam 90% anse de a ne ntoarce n siguran pe Terra, ns doar 50% anse de a aseleniza cu succes. Existau foarte multe necunoscute legate de coborrea de pe orbita selenar, astfel nct existau anse mari ca s fi scpat ceva din vedere", i-a amintit Neil.

Cnd a fost ntrebat cum se simte tiind c urmele lsate de paii lui vor rmne pe suprafaa Lunii probabil pentru multi de ani, el a rspuns: "Eu sper c cineva va merge pn acolo zilele astea s le curee". Se pare c Armstrong n-a putut nelege niciodat de ce paii si pe Lun au atras att de mult atenie.

Prof. Daniela Ivacu

UNIVERSITATEA VALAHIA

CERCUL TIINIFIC STUDENESC

MULTIDISCIPLINAR DE STUDII SPAIALE

ASTRONAUTICA

Pe data de 12 decembrie 2012 s-

desfurat ncadrul Facutii de Inginerie

edina de constituire a Cercului tiinific

studenesc multidisciplinar de studii

spaiale Astronautica.

La edin au luat parte studenii Clara

Popescu, Rare Teofil, Adelina Dumitra,

Liviu Gherghina, prof. Ioan N Radu, ing.

George I Radu i prof. univ. dr. Gabriela

Teodorescu.

Ordinea de zi a fost urmtoarea:

1. Prezentarea modului regulamentar

de costituire a cercului - prof. univ. dr.

Gabriela Teodorescu.

2. Planul de activitate cu obiectivele

generale pe primele ase luni ale anului

2013 prof. Ioan N Radu.

3. Declararea membrilor fondatori ai

cercului.

4. Discuii.

Din coninutul planului de activitate a

reieit c studenii sunt invitai s participe

voluntar la o serie de activiti.

1. Editarea revistei Astronautica:

- propuneri de articole, planuri

tehnice, probleme propuse sau rezolvate etc.

- procesare, tehnoredactere etc.

2. Construirea de rachetomodele -modele de rachete lansate n scopuri

sportive,

- modele de rachete lansate pentru

verificarea unor experimente,

- modele de rachete copi a celor cu

caracter istorice,

3. Cercetare tiinific teoretic sau

practic.

- privind istoria astronauticii,

romneti,

- construirea de aparatur electronic,

mecanic etc.

4. Activitatea anual coala i

Cosmosul

- simpozioane, expoziii, concursuri

tiinifice sau sportive etc.

Activitaiile au loc sptmnal,

miercurea, ntre orele 16 18, n cladirea

B1 Facultatea de inginerie, la primul etaj,

camera 106.

Clara Popescu, student-UVT

9

RACHETELE SOL - AER N ROMNIA 1959 - 1989

Organizarea militar

antiaerian romna, n

perioada 1950 1990, a

fost transformat n structuri de tragere cu rachete sol-aer prin

introducerea treptat n compunerea ei de lupt a unor mecanisme i

instalaii care s permit integrarea ntr-un proces unitar a tragerilor

antiaeriene asupra intelor.

Existau constituite uniti militare antiaeriene omogene ca

structur i nzestrare cu tunuri, mitraliere etc. n raport de calibru,

model i an de fabricaie care erau ntrebuinate pentru aprarea

obiectivelor importante de pe teritoriu. n perioada la care ne

referim, artileria antiaerian romn era organizat astfel: a

teritoriului, a trupelor i a marinei navale.

Treptat, au aprut i uniti militare antiaeriene mixte, formate

din armamentul tradiional i rachetele sol-aer, pentru aprarea.

Aceste uniti mixte, au fost introduse n serviciul de lupt

permanent n dispozitive deja organizate cu scopul s reduc

baremele de trecere dintr-o stare de pregtire n alta i de acionare a

sistemului n caz de necesitate.

Au fost nlocuite, tunurile i mitralierele antiaeriene, aparatura

i instalaiile aferente tradiionale, depite fizic i din punct de

vedere al performanelor cu tehnologie nou n msur a anula

decalajul existent ntre posibilitile de atac ale aviaiei i cele de

combatere ale artileriei antiaeriene. Baza aprrii teritoriului rii cu

mijloace antiaeriene a fost preluat de ctre unitile de rachete sol-

aer.

n aceast perioad, s- a organizat o instituie de nvmnt i

antrenament cu funcionare permanent, care s asigure necesarul de

cadre, dar i un nivel corespunztor de pregatire profesional impus

de noua form specific de aprare a rii.

1959. Pe 11 mai s-a primit de la furnizorul Sovietic

documentaia n legatur cu amplasarea complexelor, construciilor

necesare i a condiiilor de funcionarea a acestora.

n acest timp, o serie de cadre au urmat cursuri de pregtire n

domeniul rachetelor antiaeriene n U.R.S.S.

ntre 21- 27 noiembrie Comandamentul Aprrii Antiaeriene a

Teritorului a primit si recepionat tehnica necesar pentru dou

divizioane.

1960 La 6 ianuarie, in garnizoana Mihi Bravu, se nfineaz

prima unitate militar de rachete, redefinit apoi de antiaerian,

sub titulatura de Regimentul 27 Artilerie Antiaerian Mixt, avnd n

funcia de Comandant pe Miclu Vasile.

- 13-21 octombrie - n premier, Regimentul 27 Artilerie

Antiaerian Mixt a executat trageri de lupt cu rachete radiodirijate

n poligonul ASULUK din U.R.S.S. la care au obinut rezultate

foarte bune.

- Se organizeaz Cursurile de pregtire pentru complexul de

rachete sovietic de tip S-75.

1961 - S-au nfinat:

- comandamentele Diviziilor 16 i 34

Aprare Antiaerian a Teritoriului,

- Centrul de Instrucie al Artileriei

Antiaeriene - n garnizoana Mihai Bravu,

subordonat C.A.A.T., prin transformarea

Cursului de pregtire pentru complexul de

rachete tip S-75;

- regimentul 50 Artilerie Antiaerian Mixt

n garnizoana Bucureti care suplinete de fapt transformarea

Regimentului 18 Artilerie Antiaerian n unitate de rachete

antiaeriene.

1 august 1961- S-au reorganizat Regimentele 18 i 19 Artilerie

Antiaerian, care au devenit Regimentele 18 i 19 Artilerie

Antiaerian Mixte, subordinate Diviziei 16 Aprare Antiaerian a

Teritoriului

1963 - procesul de reorganizare a artileriei i rachetelor

antiaeriene din C.A.A.T. (Comandamentul artileriei antiaeriene a

teritoriului) s-a apropiat de final (comandant era generalul

maior Laureniu Cupa). Foto.

1963-1969 - s-a nfiinat statul major al comandamentului

trupelor de artilerie i rachete antiaeriene din C.A.A.T. constituit

din: Secia de pregtire tactic i ntrebuinare n lupt i Secia

pregtire de lupt.

- s-a nfiinat Centrul de Instrucie al Artileriei i Rachetelor

Antiaeriene subordonat C.A.A.T.

1972 - s-a trecut la scoaterea succesiv n Tabra de Instrucie

i Poligonul de Trageri Antiaeriene i a unitilor i subunitilor de

rachete antiaeriene n scopul antrenrii i verificrii nivelului de

pregtire.

1973, 1 august - a fost nfiinat prima Brigad de rachete

antiaeriene din armata romn prin reorganizarea Regimentelor 18

i 19 Artilerie Antiaerian Mixte.

Brigada 1 Rachete Antiaeriene a primit n nzestrare complexul

automatizat pentru conducerea tragerilor antiaeriene tip ASURK-1M

de mare unitate, cu o capacitate de cuprindere pentru 8 divizioane de

rachete antiaeriene cu btaie medie.

1976, 25 septembrie - prin Ordinul Marelui Stat Major nr.

0021/15.01.1976, a fost nfiinat prima unitate de rachete

antiaeriene din aprarea antiaerian a trupelor de uscat -

Divizionul 48 Rachete Antiaeriene din compunerea Armatei a 2-a,

nzestrat cu complexe de rachete antiaeriene cu btaie mic de tip

KUB.

1980 - Divizionul 48 Rachete

Antiaeriene s-a transformat n

Regimentul 48 Rachete Antiaeriene,

prin nfiinarea a nc dou baterii de

rachete antiaeriene.

Aciunea a continuat cu

nfiinarea Regimentului 51 Rachete

Antiaeriene, n subordinea Armatei a 3-a, i a Regimentului 53

Rachete Antiaeriene, n Staia de dirijare a rachetelor din cadrul

complexului Volhov M3 (foto) organica Armatei a 2-a. Complexul

de rachete antiaeriene KUB 203.

1984 - s-a nfiinat Regimentul 17 Rachete Antiaeriene

nzestrat cu complexe de rachete antiaeriene tip S-75M3 (foto), n

garnizoana Reia.

- 30 iunie - s-a nfiinat Regimentul 52 Rachete Antiaeriene

Tropaeum Traiani.

1986 - s-au nfiinat: Regimentul 19 Rachete Antiaeriene

nzestrat cu complexe de rachete antiaeriene tip S-125M1A n

garnizoana Bucureti (Cernica) i Regimentul 12 Rachete

Antiaeriene nzestrat cu complexe de rachete antiaeriene tip S-75M3

n garnizoana Galai.

1989 - s-a nfiinat un Regiment de

Artilerie Antiaerian Mixt n garnizoana

Feteti.

Centrul de Instrucie i-a schimbat

denumirea n Centrul de Perfecionare a

Pregtirii Cadrelor (C.P.P.C.).

- 30 iunie - s-a nfiinat Regimentul 50 Rachete Antiaeriene

Andrei Mureianu, subordonat comandamentului Armatei a 4-a i

nzestrat cu complexul de rachete antiaeriene OSA-AKM

Prof. Ioan N Radu Bibliografie:

1. Eugen Teodorescu, Vissarion Neagoe, Istoria artileriei i rachetelor

antiaeriene romne, vol. II, Editura Modelism, 1997, p 149-160.

2. Ioan N. Radu, Istoria astronauticii n Romnia, Editura Bibliotheca, 2006.

3.Google.

10

ASTROFIZIC

LUMINIOZITATEA EMISIEI DE PULSAR LA STELELE NEUTRONICE - test fundamental in existena gravitonului cu sarcin electric - TEG /[ n.a.1]/

In memoriam - fizicienilor romni

tefan Procopiu i Alexandru Proca

1. PRECIZARI IMPORTANTE :

Articolul continua ipoteza TEG,(-vezi [n.a.1] ), prin care teoria

afirma primatul racordarii stelelor si fara exceptie la campul

fundamental, in resursa imediata pentru generarea de energie in

miezuri, indiferent de masele acestora . Aici, si in contratestul

acestei ipotezei, sta modelul de stea neutronica dezvoltat in TEG,

un model net diferit fata de cel standard din astrofizica, si care

raspunde consecvent tuturor datelor de observatie . Acest lucru este

realizat printr-o extensie formala asupra ipotezei de baza, asa cum

va fi aratat explicit mai departe .

Surpriza

acestei modelari

este aceea ca ea nu

presupune

existenta unei

"stari hiper-

neutronice" ce

este fixata in

canonul cuanticii

actuale sub

titulatura de "

stare hiperonica ".

In fapt : un exces

de zel al cuanticii

ingemanate cu astrofizica, unul care nu rezista la o analiza detaliata .

Atata vreme cat se poate demonstra, -pe alte cai,- faptul ca steaua

neutronica tipica este cu totul altceva decat spune standardul in

astrofizica, iar acel altceva poate fi si sustinut sub aspect formal in

toate articulatiile modelarii, atunci "ipoteza hiperonica" ramane ceea

ce este . Respectiv, o simpla ipoteza . Una in care starea supradensa

a materiei cu densitati ce excede densitatea materialului nuclear : D

= 9.7 x 1012 (kg/m3) nu este sustinuta de observatii.

Valoarea de cca. 1013 (kg/m3) a densitatii este intalnita in cuprinsul

volumului sferic al protonului si neutronului, respectiv in interiorul

particulelor fundamentale si al fractalilor lor cinematici , aici

pozitronul si electronul, si este considerata in TEG una de nedepasit

in structura materiei, oricare organizarea ei . Aici, stelele neutronice,

- o limita fizica si un exemplu de test, - pentru astrofizica si fizica

cuantica. Simultan.

2. MODELUL DE STEA NEUTRONICA CONSACRAT IN ASTROFIZICA, SI IPOTEZA STARII HIPERONICA :

Actual in astrofizica se considera ca domeniul maselor

caracteristice al stelelor neutronice este centrat in cuprinsul

valoriilor (1.2 ... 1.5). m o , (mase solare) , dar pentru care nu exista

o unanimitate de pareri . Dovada este faptul ca, teoretic, se admite

existenta stelelor neutronice cu mase tipice de subpitica, respectiv

sub valoarea de 0.6 mase solare chiar daca nu se afirma si explicit

acest lucru .

Astfel, exista unele modelari si estimari mai optimiste, -in

sensul in care domeniul enuntat este largit spre mase mai mici care

pot atinge si valoarea de 0.5.m o (mase solare ). Interesul aici este

deosebit, pentru ca modelul de stea neutronica reprezinta in sine o

punte de legatura intre astrofizica si cuantica. Mai precis, starea

degenerata caracteristica a neutronicelor reprezinta un test la scara

1 : 1 pentru ipoteze relative la starea hiperdensa a materiei, aici

asociate starii hiperonice, - una care ramane inca prezumtiva,- si nu

este o certitudine in sens fizic strict. Practic elaborarea modelului de

stea neutronica in astrofizica este una care isi propune sa raspunda

atat cerintelor astrofizicii, cat si celor ale cuanticii marilor densitati,

astfel incat sa fie evitata ipoteza racordarii neutronicelor la sursa

energetica gravitationala reprezentata de campul fundamental .

Modelul de stea neutronica actual din astrofizica este tributar direct

acestei intentii neexplicite dar efective, oricum, vizibila ea . Aceea

prin care se perpetueaza schema de generare a energiei stelelor strict

in cuprinsul unui ciclu de fuziune, cel clasic, proton-proton sau

similar, cand adevarul este un altul. Simultan cu interpretarea in

sensul "ipotezei starii hiperonice" (supradense) a datelor de

observatie legate de luminiozitatea in optic si X a pulsarilor, a

gradientilor de incetinire a perioadelor de rotatie ale stelelor

neutronice asociate, si , daca este posibil, a domeniului valorilor

perioadelor de rotatie observate la pulsari precum si a intensitatii

campurilor lor magnetice. Acestia din urma fiind stele neutronice

tipice, aflate in rotatie subcritica , una in care se asigura portanta

impotriva divergentei gravitationale a masei prin fragmentatie sub

efect centrifug . Doar ca, aceeasi teorie standard, uita sa aduca in

vedere si incongruentele unui astfel de model, unul care este departe

de a fi controlat complet sub aspect fizic, asa cum se doreste , in

vedere . In cazul stelelor neutronice, pe domeniul restrans al

maselor, se considera ca este valabila o relatie masa-raza de forma

(1), una care arata ca densitatea medie de masa in interiorul

configuratiei excede valoarea densitatii nucleare cu 5 pina la 6

ordine de marime !

(1) ( R / Ro ) = 1.8 x 10-5 /( m / mo )

1/3 (o) (-vezi [n.a.2])/

Ea arata clar ca masura razei este cu atat mai mica cu cat masa

este mai mare .

Masa critica, " limita maxima " a unei neutronice este astfel :

(2) ( mcr /mo ) = [ 0.9 x 10-5. ( Ro ) . c

2 / ( G . mo ) ]3/4 (o)

Pentru parametri solari : mo = 2 x 1030 (kg) si Ro = 6.96 x

108 (m), rezulta valoarea cautata a acestei limite, si cunoscuta sub

numele de " masa Oppenheimer - Volkoff ". Ea este, teoretic de (

mcr / mo ) = 2.947.(mo),( mase solare ). Pentru o configuratie

neutronica limita a carei masa ar tinde catre limita O -V ,( cea de

2.95 mo), -masura razei ar tinde catre valoarea masurii razei

gravitationale (Rg ), iar steaua neutronica s-ar transforma necesar

intr-un gol negru de tip stelar, cel cu masa caracteristica minima.

Acestei valori de balans, de divergenta intre domeniul neutronicelor

si cel al gaurilor negre de tip stelar ai corespunde si densitatea

maxima , cea a starii hiperonice limita",(maxima), in acord cu (3):

(3) max ( DH ) = (3/(32.)).c6 /( G3 . mcr

2 ) = ( DH )cr (kg/m3 )

pentru care max ( DH ) = 2.10 x 1018 (kg/m3 ),

o valoare practic de 2.2 x 106 ori mai mare decat densitatea de

masa a neutronului !

Trebuie reamintit ca valoarea respectiva este doar una virtuala,

si doar pur teoretica, una ce ar corespunde limitei critice de masa

pentru neutronice asa cum a fost definita mai sus. Ea nu este

sustinuta independent prin date de observatie, dar poate fi

interpretata in acest sens in cadrul modelului stardard de stea

neutronica din astrofizica. Limita respectiva face un inel fizic

impreuna cu ecuatia masa-raza, astfel incat "luminiozitatea de

incetinire" a pulsarilor, cea observata, sa corespunda acestui model

teoretic si ipotezei "starii hiperonice" . Practic, sa corespunda unei

idealizari simultane ce leaga astrofizica de fizica cuantica in mod

direct si efectiv prin "starea supradensa" sau "hiperonica" a

materiei . Starea hiperonica ramane inca doar una ipotetica, una care

ar definii o stare cu mult mai densa decat cea proprie particulelor

fundamentale si fractalilor asociati in interiorul lor . Dar nimic nu

justifica o astfel de situatie . Mai departe, in articolele viitoare, se va

arata ca exact impunerea acetei stari "suplimentare" in domeniul

infinitului mic, nu corespunde datului initial asupra perioadelor de

11

rotatie axiala ale stelelor pre-supernova, sursa genetica a

neutronicelor; -una dintre ele. Este incongruenta cea mai suparatoare

si nu singura de acest fel in ceea ce priveste modelul standard la

vedere, asupra stelelor neutronice. Acelasi model considera ca masa

unei neutronice tipice, (cea mediana in reprezentarea curenta cea

mai adecvata ), ar trebuii sa se plaseze in preajma " limitei

Chandrasekhar ", cea de cca. 1.44. (m o) , in timp ce majoritatea

stelelor neutronice ar avea mase tipice in jurul valorii de 1. (m o), (mase solare), si ceva mai jos spre 0.5 (m o ), (mase solare), - dar

inca nesigur .

Pentru limita inferioara a "starii hiperonice" la 1. (mo), se

testeaza densitatea medie de masa folosind aceeasi relatie masa -

raza pentru neutronice,( 1). Rezulta (Rmax) = 1.8 x 10-5.Ro = 1.253

x 104 (m),ceea ce ar corespunde unei densitati de masa, (minime

aici), de cca. 2.4 x 1017 (kg/m3 ). Acesta este, doar in cateva linii de

definitie, modelul de stea neutronica in astrofizica actuala. Este doar

un model, si nu o teorie cu demonstratie incheiata .

3. STELELE NEUTRONICE IN TEG - IPOTEZE SI MODEL

(a). Modelul de stea neutronica in TEG -ipoteze : a. -stelele neutronice reprezinta stadii degenerate in structuri

stelare rezultate in urma criticelor de supernova ; (-in TEG exista un

singur tip de supernova, unul care corespunde unui singur mecanism

de producere ; -de la un caz la altul difera doar masa stelei pre-

supernova intrata in colaps ) ;

b. - mecanismul de supernova nu este limitat de catre valoarea

masei initiale a stelei pre-supernova din care ia nastere steaua

neutronica in urma colapsului gravitational ; - in corolar, domeniul

maselor stelelor neutronice se largeste astfel in mod considerabil

spre limita subpiticelor pina spre 0.1 mase solare; (necesita o

discutie separata, int-un numar viitor ) ;

c. - masa confinata in structura degenerata corespunde

intotdeauna unei fractiuni stricte din masa stelara initiala intrata in

prabusirea dinamica ; -ea parcurge in intregime criticul de

supernova prin colapsul gravitational spre centrul de masa si de

gravitatie al stelei initiale ; fractiunea critica = ct. = 0.0945

( - teorie supernove/TEG) ; - poate suporta fractari cu formarea

de sisteme de stele neutronice duble ; /(- ipoteza de baza)/;

d. -densitatea medie de masa in interiorul configuratiei

neutronice rezultate din criticul de supernova nu depaseste niciodata

densitatea medie de masa a neutronului :

Dk = Dn = 9.72 x 1012 (kg/m3) ; /( -ipoteza prima )/

e. -configuratia neutronica conserva masa initiala a miezului

stelar colapsat , practic, prin aceeasi fractiune () indiferent de masa

stelei initiale ; -colapsul miezului stelar initial al stelei pre-

supernova conserva momentul cinetic si energia cinetica de rotatie

in parametrii dinamici ai neutronicei ;

f. - configuratia neutronica rezultata in criticul de supernova

este racordata la campul fundamental, perfect similar stadiului initial

al stelei pre-supernova din care a rezultat ; - racordarea la camp

justifica unic emisia caracteristica de pulsar in EM (optic , radio, X,

gamma) ; - in TEG pierderea de moment cinetic si energie cinetica

de rotatie se face exclusiv prin retrotorsiune magnetica cu

accelerarea anvelopei RSN (resturi de supernova) inscrisa in

expansiune, fara a interveni aici vreun mecanism de conversie

energetica de tipul : (energie cinetica de rotatie ) ---> (energie EM

emisa) ;

g. -fluxul energetic emis de catre neutronica reprezinta un flux

polarizat rezultat din conversia de energie gravito-magnetica (GM)

in energie (EM ),in optic, radio si X , (eventual si gamma la pulsarii

puternici), in proportie de cca. (1/10) din energia fluxului incident

de gravitoni, flux absorbit din campul fundamental / ( - ipoteza

secunda a modelului TEG pentru neutronice ) /;

h. - absorbtia de gravitoni din campul fundamental este una

continua, (fara salturi), monotona, (cu gradient monoton, fara

inflexiuni), si se realizeaza izotrop respectiv sferico - simetric

direct din campul fundamental ; - emisia se realizeaza la echilibru

energetic, polarizat (dupa directia axului magnetic), in doua

componente asimetrice suprapuse: cca. (1/23) in optic , radio X si

(sau) gamma (fractiunea energetica convertita in interiorul

materialului nuclear), si cca. ( 1 - 1/23) sub forma de flux de

gravitoni (- fractiunea energetica neconvertita care se recupereaza

integral in campul fundamental) ; /( - ipoteza terta )/;

Modelul si ipotezele enuntate au permis precizarea unei

functionale prin care sa se poate evalua luminiozitatea emisiei EM a

stelei neutronice (pulsarului), cumulat, (in optic, in radio, X si/sau

gamma a pulsarului asociat), - si rezultata strict din conversia GM -

--> EM ce se realizeaza in interiorul stelei neutronice; /(-vezi pct.

4)/, -o functionala cu rezultate remarcabile in raport cu observatia,

asa cum o arata si testele .

Ulterior a interesat rafinarea modelului pentru obtinerea unei

coerente interne maxime in toate articulatiile lui, astfel incat sa sa fie

posibila precizarea directa a unei relatii masa-raza in cazul

neutronicelor, aici o alta decat cea standard din astrofizica, si limitat

la ipotezele proprii de model .

Mai apoi, s-a impus precizarea perioadei de rotatie initiale, ( t =

0 ), a pulsarului asociat, pentru teste directe in raport cu observatia .

Si imediat apoi, in pasul urmator, evaluarea intensitatii si inductiei

campului magnetic propriu al pulsarului asociat stelei neutronice .

Cel mai important lucru este acela ca, inca din start se face

limitarea dramatica a densitatii de masa in interiorul configuratiei .

Respectiv se reconsidera primatul "modelului hiperonic". S-a luat

astfel in calcul densitatea nucleara ca limita maxima,

Dn = D* = 9.72 x 1012 (kg/m3),

una care este cu cca. 5 - 6 ordine de marime mai mica decat cea

presupusa "mediului hiperonic" al neutronicelor din reprezentarea

standard actuala a astrofizicii . Se obtine imediat o relatie masa-raza

R = f (m,D) in cazul neutronicelor, una in care densitatea acestora

este constanta si limitata la valoarea enuntata. Pentru doua stele

neutronice de masa (m*) si (m), normalizarea conduce la

functionalele :

(1) R / R* = ( m / m* )1/3 (o)

(2) R* / Ro = ( m* /mo )1/3 / ( D* / Do ) (o)

- pentru care reperul normalizarii este dat de masa ( mo ) a Soarelui ,

masura razei geometrice a Soarelui (Ro), si de catre valoarea

densitatii medii de masa in interiorul Soarelui ,( Do ). Aici, steaua cu

parametri limita, cea de calibrare este steaua (m*,R*). Doar pe baza

acestui model care admite, ca si in cazul general stelar faptul ca

stelele neutronicele realizeaza absorbtia de energie gravitationala

din continuumul fundamental,- se obtin luminiozitati EM teoretice

de ordinul a 1029 - 1031(W),- asa cum arata observatiile asupra

pulsarilor. Prin aceasta congruenta deosebita in observatie, modelul

poate fi considerat ca fiind adecvat si corect in limita ipotezelor ; -

aspectul respectiv a fost deja atins ./(-vezi pct. 4 si testul )/.

Acest lucru inseamna imediat ca modelul de "stare hiperonica",

- starea supradensa a materiei, - cel asociat stelelor neutronice in

reprezentarile actuale din astrofizica, revine a fi unul superfluu in

raport cu observatia; - de unde si necesitatea renuntarii la modelarea

stelei neutronice cu condensare centrala si cu densitati de masa

extrem de mari, de ordinul a DH = 1017 - 1018 (kg/m3). Oricum, el

este si acum unul inadecvat pentru ca pe baza lui se obtin perioade

de rotatie axiala initiala in stelele pre-supernova, - (din care au

rezultat configuratiile neutronice), - excesiv de mari ; - practic de

ordinul anilor si zecilor de ani, ceea ce este inacceptabil .

Supernovele au in suport configuratii stelare, in general , stele

variabile pulsante de tip R R Lyrae, stele pitice si subgigante de

tipul cefeidelor, cu m < 6 mase solare, respectiv stele ce au rotatie

rapida inainte de intrarea in colaps, asa cum o arata analizele

spectrale, si nu stele fara spin sau spin neglijabil, cum arata

"modelul hiperonic de neutronica. Mai direct, starea asa zis

"hiperonica" a materiei ,- una cu densitati de masa mai mari decat

cea nucleara, - nu ar mai avea in acest fel si in mod necesar o

contingenta cu realitatea fizica prin intermediul stelelor neutronice,-

si ar fi doar o modelare fizica abstracta, si doar in posiblitate, nu si

excluziva sub aspectul primatului. Ipoteza respectiva reuseste sa

obtureze explicatia asupra emisiei tipice de pulsar, cea reala .

Corectia pe care o propune TEG aici este una efectiva si care are

drept suport racordarea stelei neutronice la campul fundamental, cu

solutie adecvata si pentru perioada initiala de rotatie care in acest

caz este de ordinul zecilor de ore pina la zeci de zile, specifica

steleor R R Lyrae si cefeidelor. In suplimentar, se precizeaza in mod

11 12

cu totul adecvat natura emisiei de pulsar, una prin care se ruleaza

radiatie gravitationala la nivel stelar, aici radiatie gravitationala

convertita in E M .

Trebuie spus deschis ca modelul de interior stelar actual din

astrofizica in cazul neutronicelor, - respectiv configuratia

supradensa de tip hiperonic, - nu reuseste sa precizeze marimea

perioadelor ( P ) observate la pulsari, chiar daca ar putea fi

formulate teste simple in sensul mentionat . Sa o explice genetic ; de

ce anume si in ce fel un pulsar anume are perioada de rotatie

cuprinsa intre 1 (ms) pina la cca. 8 (s). Fapt pentru care TEG neaga

acest model pentru ca al considera inadecvat in raport cu totalitatea

observatiilor carora ne le face fata, (imediat si implicatiile lui directe

care sant semnificative), si fara ca prin aceasta sa se aduca vreo

atingere autorilor lui sau sustinatorilor. Este doar o dezbatere

deschisa de idei, si atat .

TEG a reusit sa arate ca ipoteza " stadiului slab neutronic "

pentru neutronice, ( " neutronic weak stage " ), - si nu ipoteza

asupra existentei "

starii hiperonice ", -

este cea adecvata

stelelor neutronice si

pulsarilor pentru ca a

reusit sa precizeze

teoretic perioada

caracteristica medie

a majoritatii

pulsarilor folosind

(1) ; (2). Pentru mase

pre-supernova

plasate dincolo de limita O-V, (2.95 mase solare), si pina cca. 6.

mase solare, -s-au obtinut valori plasate in domediul 0.6 - 1. (s)

pentru perioadele de spin ale miezurilor care se regasesc in

configuratia neutronica degenerata la capatul colapsului, si proprii

imediat neutronicelor si pulsarilor asociati. Respectiv exact acolo

unde se inregistreaza maximul de reprezentare statistica a

pulsarilor, adica in domeniul valoric de la cca. 0.8 (s) si pina la 1.2

(s) . Se poate trage astfel concluzia ca majoritatea stelelor care intra

in critice de supernova sant stele subgigante si gigante de masa mica

de 3 pina la cca. 6 mase solare.

In contratest, in cazul modelului hiperonic, chiar daca

poate justifica perioada minima, - cea de 0.7 ms, - pentru ca asa a

fost construita functionala masa-raza ca sa raspunda nevoilor de

observatie, - nu se pot explica in schimb perioadele de 1 secunda, si

nici cele mai mari, care ajung pina la 10 secunde , simultan in cadrul

aceluiasi model cu domeniul 0.7 (ms) - 1 (s) .

(b) . Mecanismul de supernova in TEG : TEG afirma posibilitatea ca o configuratie de stea neutronica sa

poata fi atinsa in alte doua cazuri decat in criticul de supernova

"clasic", - cel bazat pe instabilitatea gravitationala a miezului stelar

la pre-supernove, - dar tot in expresia finala de critic de supernova .

I. - Primul caz corespunde situatiei in care un condensat pre-

stelar intrat in rampa hidrodinamica nu reuseste sa-si stabilizeze

parametrii fizici la capatul epuizarii rampei, respectiv in cazul in

care colapsul condensatului continua dincolo de starea potentiala de

echilibru cu (m, R, L) - stabilizate. Acest lucru poate intervenii

atunci cand , la strabaterea rampei, materialul stelar nu isi dreneaza

eficace spre exterior sarcina electrica rezultata din ionizarea

hidrogenului . In situatia comuna, mecanismul se consuma ,

(teoretic), prin amorsarea unei unde emergente din stea, un fulger

sferic de natura pur electronica . In cazul in care nu se consuma

acest episod, unda respectiva poate disparea printr-o absorbtie

interna intr-un proces de neutronizare completa a masei

condensatului stelar, sub soc mecanic, si doar in ultima faza a

colapsului, in apropierea configuratiei de neutronica. In minima

logica, este de asteptat ca acest lucru sa se intample in cazul maselor

stelare semnificative de stele gigante si supragigante, cum la fel, si

foarte probabil, poate fi propriu chiar si pentru subgigante cu mase

imediat mai mari decat limita O-V, sau chiar mai mici .

Astfel, materialul perfect neutru electric, (pur neutronic), al

masei intrate in colaps continua prabusirea dinamica pina la

atingerea statusului de gol negru stelar (teoretic !), sau de

configuratie neutronica , (cu mare probabilitate). Excederea limitei

O - V in valoarea masei unei neutronice pare a fi posibila daca se

considera ca steaua initiala, pre-supernova, este angajata deja in

rotatie axiala la intrarea in rampa hidrodinamica de la nivelul de

condensat pre-stelar. Aspectul nebuloasei "Ochi de pisica" pare a fi

foarte sugestiv in acest sens, chiar daca steaua respectiva este o nova

recurenta si nu o stea neutronica .

Astfel, limitarea masei unei configuratii neutronice la valoarea

data de limita Oppenheimer-Volkoff, respectiv la 2.95 mase solare,

ar fi functional corecta doar atunci cand colapsul condensatului pre-

stelar pe toata durata parcurgerii rampei hidrodinamice s-ar consuma

riguros radial simetric, respectiv cu moment cinetic zero . Ceea ce

este si greu de presupus, tinind seama ca in momentul amorsarii

rampei hidrodinamice condensatul prstelar este deja in cuplaj mareic

cu Galaxia si in miscare de revolutie kepleriana , una cu perioada

finita de revolutie . Din acest motiv ipoteza limitei maxime de 2,95

mase solare pentru masa unei configuratii neutronice este discutabila

si pare a fi depasita de realitatea fizica, una ceva mai complexa in

acest caz, in reprezentarea TEG .

II. - A doua situatie in care se poate obtine acelasi rezultat, aici

- configuratia neutronica,- este aceea conform careia, o stea

oarecare, chiar si cu o masa mai mica decat limita Oppenheimer-

Volkoff, ar devenii supraconductoare in axul magnetic, ca urmare a

absorbtiei unui soc electric din exterior, unul venit din depozitul

energetic al axului magnetic galactic . Situatia respectiva este una

potentiala ce ar fi asociata supernovelor galactice de tipul III, si s-

ar consuma in posibilitate oarecum similar cu un dren extrem de

eficace al sarcinii electrice totale, - ( rezultate din ionizarea

hidrogenului in rampa hidrodinamica), - prin axul magnetic stelar .

Drenul respectiv ar avea loc dupa doua directii contrare suprapuse

axului magnetic, si s-ar petrece simultan cu neutronizarea partiala a

masei stelare, urmata de o explozie stelara, de tip supernova . La

capatul colapsului gravitational care urmeaza in mod necesar,

materialul pur neutronizat al miezului nu ar avea decat alternativa

confinarii intr-o configuratie neutronica la densitatea neutronului

spre unul, sau doua centre de gravitatie, daca apare si fragmentatia

centrifuga . S-ar explica astfel, in posibilitate si foarte simplu,

existenta sistemelor binare neutronice respectiv a pulsarilor dubli,

aflati in tandem gravitational. Acest lucru ar fi posibil prin absorbtia

in protonii zonei centrale a electronilor eliberati din cca. 0.1 din

masa totala a stelei . Masa neutronizata ar fi dubla, respectiv spre

0.2 din masa stelei pre-supernova . Mai precis, - sub 2.() pentru o

stea alcatuita 100% din hidrogen . Steaua ar fi adusa in situatia de

dezechilibru hidrostatic urmat de explozia tipica de supernova,

urmare a absorbtiei unui soc electric deosebit in miezul stelar si

imediat in lungul axei magnetice, un soc deosebit de intens in venit

in lungul axului magnetic, direct din cimpul magnetic galactic, cel

mai probabil, prin tunelare SGM. Mecanismul imaginat ar

corespunde perfect unor observatii asupra supernovelor care arata o

divergenta mecanica cu doi lobi care se dezvolta antagonic dinspre

un acelasi centru de masa , semn ca steaua a fost supusa uni soc

puternic din exterior si autoechilibrat in limita in interiorul miezului,

acolo uncepe si divergenta mecanica sau fragmentatia stelei .

Rezulta astfel, in posibilitate, ca o configuratie de stea

neutronica se poate obtine, si dupa mecanismele paralele de mai sus,

chiar pentru o masa plasata sub valoarea limitei O-V, pina in

domeniul piticelor rosii la 0.1 ... 0.5 mase solare . Cum, la fel de

bine, nimic nu ar contravenii faptului ca mecanismul socului electric

galactic sa se intalneasca si in cazul maselor stelare mari, dincolo de

limita de 2.95 mase solare .

Cele doua mecanisme suprapuse arata ca este foarte probabil,

ca orice masa stelara si neconditionat de limita Oppenheimer-

Volkoff, sa poata trece, in posibilitate, prin starea de

supraconductibilitate a miezului si mai apoi a integii configuratii

stelare, si sa se transforme in stea neutronica in urma unei explozii

de supernova . Ar fi situatia tipica a unui critic stelar, unul controlat

strict de catre intregul ansamblu galactic prin campul magnetic al

intregii Galaxii, si exclusiv. Steaua doar ar fi predispusa sa preia

supracurentul din axul galactic. Astfel, modelul de interior stelar ar

fi practic irelevant ; - nu atingerea sintezei fierului in miez ar cauza

13

dezechilibrul de supernova, ci supracurentul din axul galactic indus

de catre miscarea kepleriana a tuturor stelelor din Galaxie . Aici, un

supracurent depus necesar si unic in campul magnetic galactic .

Daca mecanismele imaginate mai sus sant si efective, atunci ele nu

pot fi asociate in mod absolut si necesar cu densitati hiperonice in

miezuri colapsate. Astfel, stelele neutronice pot ramane configuratii

strict neutronice cu densitate de masa limitata la densitatea

materialului nuclear, (" neutronic weak stage "). Rezultatul

cuplajului respectiv de posibilitati, ar fi obtinerea de configuratii

neutronice pentru valori diverse ale maselor stelare pre-supernova,

de la 0.1 pina la cca 40.(mo), si neconditionat de acestea . S-ar

preciza astfel si practic domeniul de masa al neutronicelor, unul care

s-ar intinde de la mai putin de 0.1 mase solare, si pina la masa limita

data de teorie, aici :

(3) m* = max(mn) = . max (ms) = 3.8

(mase solare) / (TEG)/ -pentru care :

(4) max (ms) 40.mo (mase solare)

Limitarea domeniului caracteristic de masa al neutronicelor in

acest caz ar fi rezultatul direct al limitarii domeniului de masa

propriu stelelor la valoarea de cca. 40 de mase solare. Dincolo de 40

de mase solare apare divergenta fizica si geometrica a condensatelor

stelare aflate in colapsul rampei hidrodinamice, spre configuratia

multipla de roi stelar deschis . Concluzionind, TEG realizeaza un

domeniu de masa mult mai extins asociat neutronicelor decat actual

in modelul standard din astrofizica , si nu oricum, ci in configuratii

limitate la densitatea neutronului, cea de 9.7 x 1012 (kg/m3) . Cu

acest model s-au obtinut : -si luminiozitatile caracteristice ale

pulsarilor (cumulat pe domeniul EM), si perioade de spin in stelele

pre- supernova de ordinul zecilor de zile, respectiv corespunzatoare

cefeidelor, si intensitati ale campurilor magnetice compatibilie cu

observatiile .Practic, intreaga gama de date de observatie accesibile

actual si relative la pulsari este acoperita in noua modelare, pe care

TEG o propune aici, si mai departe. In contratest se citeaza structura

stelara a Soarelui la nivel de microstructura, una de tip cristalin.

Soarele insusi are o structura interna in cub ("H"), una de cristal de

hidrogen care ai justifica perfect masura razei geometrice observate,

dincolo de orice model de interior stelar bazat exclusiv (!) pe

portanta hidrostatica cu suport in fuziunea nucleara din miez .

Astfel, se afirma in contratest si corect, faptul ca stelele realizeaza o

secventa largita a lantului proton-proton, mai cuprinzatoare, - una in

urma careia se converteste energie gravito-magnetica absorbita din

camp direct in energie electro-magnetica emisa spre exterior. Printr-

un mecanism unic de producere de energie in interiorul miezurilor

stelare ,si anume, -prin conversia energiei gravitationale rulate din

campul fundamental, - in energie EM emisa spre exterior .

Foarte important este faptul ca modelul de neutronica pus aici

in discutie, este unul care sustine perfect acest mecanism de

evidentiere a energiei gravitationale din campul fundamental in

luminiozitatea stelara "clasica", din astrofizica in cazul pulsarilor,

respectiv in cazul steleor neutronice. Modelul de stea neutronica

din TEG, in toti parametri sai actioneaza exact ca un brici al lui

Ockham : - ori totul adevarat, ori totul simultan, fals .

Aici, - adevarat .

4. Mecanismul de pulsar - in TEG si luminiozitatea in

domeniul X a neutronicelor - in TEG:

Ca o paranteza, -apare ca foarte probabil in acest moment, -

faptul conform caruia, in cazul emisiei in domeniul X realizata in

preajma stelelor neutronice, emisia respectiva sa se faca : -nu pe

seama acretiei de hidrogen si praf din proximitatea stelara,(una

realizata cu viteze relativiste), ci, pur si simplu, prin polarizarea unei

fractiuni stricte din energia absorbita din continuum, (gravitoni), si

"drenata" in lungul axei magnetice a pulsarului.Pentru o comparatie

sugestiva, densitatea medie de energie potentiala gravitationala

blocata in structura interna a Soarelui, -in cazul modelului omogen, -

este de :

(1) I o I / Vo = 1.6 x 1014 (J/m3)-

practic cu 3 ordine de marime mai mica decat densitatea critica de

energie a campului , ( wcr* / (-vezi (17))/), in jurul unei neutronice

sau gol negru stelar . Lucrurile se schimba radical in cazul unei stele

neutronice, situatie in care densitatea medie de energie potentiala

gravitationala - in