REVISTĂ SEMESTRIALĂ. SERIA A IV-A NR. 75 2- 2011

ASTRONAUTICARevista Societăţii tehnico-ştiinţifice

de la Colegiul Naţional „ Constantin Carabella"

Târgovişte, România

Unica revistă de astronautică şi rachetomodelism din ţară

Fondată in 1968

Redacţia

,,ASOCIATIA CARABELLA"str. Pârvan Popescu, nr. 58, cod 130078, Târgovişte

Telefon, fax: 0245.210785e-mail: astronautica_targoviste@yahoo.com

Comitetul de consultanţă

Gral (r) prof. univ. dr. Florin ZăgănescuMembru al Academiei Internaţionale de Astronautică.

Prof. univ. dr. H.C. Virgil StanciuDecanul facultăţii Aerospaţiale, I.P. Bucureşti.

Prof. univ. dr. Gheorghe Petre BârleaMembru al Academiei Americano-Română.

It. cdor. prof. univ. dr. Mircea BoşcoianuProf. dr. George Coandă

Membru al Academiei Americano-RomânăProf. univ. dr. Cristinel Mortici

Prof. univ. dr.Vasile LoghinConf. univ. dr. ing. Mihail-Florin Stan

Conf. univ. Alin PohoaţăProf. Mihail ZanciuIng. Popa Crângu

Secretar general al Federaţiei Române de ModelismProf. Cornel Stoicescu,

Presedintele „Asociatiei Carabella”

Director Colegiu - Prof. Gheorghe MateiDirector adjunct - Prof. Adelaida Petrescu

Consilier - Prof. Lixandru Emilia

Coordonator: prof. loan N. RaduStr. Mihai Eminescu, bl. 9, ap. 6,

telefon 0245.611422, Târgovişte, România

Colectivul de redacţie

Redactor responsabil: Vladucă Bogdan cls. a XI-a DTehnoredactare foto: Vlad Butucea, cls XII-a BTehnoredactare: Dobre Roxana, cls. a XII-a BProcesarea: Dogaru Daniel, cls a XI-a C, Mircea Marian Răileanu-absolvent, Ioan Alexandru Radu - Liceul Moreni, Liţă Antonia, cls.a XII-a. Angelescu Roxana, cls. a X-a F, Mănica Flaviu, cls, a X-ax

Coperta: Guşoi Claudiu – clasa a XI-a B

I S S N 1224 - 8363

Revista este acreditată de Consiliul Naţional al CercetăriiŞtiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS), categoria D,cod 766.

Revista „Astronautica" poate fi citită in format electronic peadresele: web:http://www.didactic.ro/index..php?cid=reviste,http://www.euroacces- tgv.ro/pictures/parteneri/astronautica.pdf

CuprinsConsiliul de redacţie…………..………………………..………..2220 de ani de existenţă a manuscrisului Conachi..............3 - 5Racheta aer-aer autodirijată în infraroşu A-91………… …….6Cine ştie astronautică răspunde. Întrebări …………………….660 de ani de aviaţie militară reactivă în românia…… ……..…7Istoria Astronauticii în România…………………………………7Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică........8Universul a inceput cu … ………………………….….………..9Nume româneşti pe cer ………………………………………10Precesia magnetica a orbitelor stelare si stabilitateagalaxiei pe timp nedefinit –astrofizica………...……….11 - 14Cele mai strãlucitoare stele de pe bolta cereascã…………15Racheta spațială Sovietica “Sputnik”………..………………15Planul rachetei Sovietice “Sputnik”……….. . …….……..…16Planul rachetei Sovietice “Sputnik”…………....……...………17Teledetectia……………………………..………….…....………18Despre vise devenite realitate – rachetomodelismul siaeromodelismul……………..…. ........................................19Lucrare unicat la nivel internaţional, tradusă de voluntaridâmboviteni...........................................................................19Teledetectia ……………………………………………………..19Acceleraţia Gravitaţionala …….……….……………………………20Protejarea Pământului……………………………………....….21Principalele sporturi care s-au practicat In Târgovişte………22Al 61 - lea Congres Internaţional de Astronautică………..…23Girocopter. Clasa S9B…………………………………………23Romania - Campioana Europeana la micromodele ...………24Astro grafica………………..……………………………………24Dr. Jerry Gregorek la 80 de ani .…………………..……...…..25Radu Mihalcea -Campion Mondial si European...................25Al 13-lea Campionat European de modele spaţial ..……….26Imagini de la al 13-lea Campionat European de ModeleSpaţial ……………………………………………………..……27.Cei mai buni 10 pe anul 2011 la rachetomodelism……….....27Informaţii privind stabilirea de recordurilor mondiale............27World Cup - 2011 la modele spaţiale………….……………28Zambete spatiale………………………………,……..……..…28Biblioteca, loc de cultură, deschidere ş integrare………..…29Info – astro. Planeta marte …………………………………….30Perioada de revoluţie a lunii……..………..……………..…….30Probleme propuse.................................................................31Problema rezolvata……........................................................31Calendar astronomic. Luna mai……………………………….31Cine ştie astronautică răspunde……………………………….31Fototeca noastrǎ ..................................................................32

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * ** *

Responsabilitatea pentru opiniile exprimate şi redactareamaterialelor aparţine în exclusivitate autorilor.

Se recomandă ca procesarea materialelor sa fie realizată deautorii articolelor propuse spre publicare.

În atenţia cititorului: pentru a obţine un exemplar gratuit alrevistei noastre scrieţi-ne la adresa de mai sus, introducând în plictimbrele necesare expedierii.

Adresăm mulţumiri călduroase pentru sprijinul moral şimaterial acordat de Direcţia Judeţene pentru Sport şi TineretDâmboviţa şi Asociaţiei „Carabella”.

De asemenea, prof. Ionuţ Cristache, pentru observaţiile şiintervenţiile filologice făcute în diferitele momente ale elaborăriirevistei.

2

220 DE ANI DE EXISTENŢĂ A MANUSCRISULUI CONACHIPrimul document scris în limba română destinat rachetelor

(Continuare din numărul precedent)

Manuscrisul CONACHI (1791) este primul documentscris în limba română în care se descriu rachete, constituindun moment de referinţă în istoria naţională a astronauticii.

S-a vorbit mult despre aceste descrieri, am făcut-o şinoi înainte, în publicaţiile periodice de specialitate şi în tratatulnostru de istorie a astronauticii româneşti. Credem însă călucrarea respectivă merita mult mai mult. Mai precis, undocument de o asemenea valoare trebuie validat prinreconstituirea modelelor descrise, demers care poate să certificevaloarea ştiinţifică a textului, pe de o parte, şi aplicabilitateapractică, pe de altă parte.

Comunicarea noastră îşi propune să prezinteimplicaţiile teoretice şi practice ale unui asemenea demers,etapele parcurse, concretizarea schemelor grafice, etc.

Soluţiile tehnice oferite de noi au fost aplicate intocmai.Am putut astfel să dovedim modernitatea gândirii unui cărturarreprezentativ pentru spiritualitatea românească a acelui sfârşitde Ev Mediu. Compoziţiile chimice stabilite, măsurătorile,tabelele cu dimensiuni, calibrarea motoarelor s-au doveditveridice, demonstrând că în Ţările Române s-a trecut de fazasimplelor preluări a unor informaţii teoretice (ceea ce, oricum,înseamnă foarte mult pentru epoca respectivă) şi s-a ajuns larealizarea concretă a unor rachete zburătoare.

Lucrarea noastră se doreşte, astfel, o contribuţie laacoperirea unor aşa-zise “pete albe” din istoria racheteiromâneşti, dovedind că, de fapt, nu este vorba despre pete albe,ci că a existat o evoluţie continuă, altfel spus, cum se exprimacronicarul Miron Costin, “cresc şi în Moldova oameni”.

STIINTA SI EMPIRISM

Confirmarea adevarurilor tehnice sistiintifice inserate in manuscrisul luiConachi a necesitat reconstituirearachetelor descrise, adica reproiectarea,structurarea si lansarea acestora. ( v. fig.alăturată)

Analizand cele relatate inmanuscris s-a constatat ca existareferintele necesare pentru o serie de particomponente bine determinate, sustinuteprin texte, schite, relatii dimensionale saucantitative si sustinere tehnologica.

Fiindca manuscrisul Conachi seprezinta nesistematizat tematic si, demulte ori, este foarte concis in tratareaideilor, a fost necesara interventiaconstructorului de astazi pentrudezvoltarea, completarea sisubintelegerea unor repere sau idei,pentru limpezirea problemelor aparute.

Inca de la primele file ale lucrarii,autorul se preocupa de aspectelecantitative ale rachetelor, combustibililor,raporturilor dintre calibre, greutati(mase), unitatile de masura, valorinumerice si relatiile intre acestea.

De asemenea, gasim metode siprocedee de realizare a unor repere

constructive sau pirotehnice, punand

accentul pe cantitatea si calitatea produselor. Un interesdeosebit pentru noi il prezinta paragrafele consacrateposibilitatilor de reproiectare a rachetelor care contindimensiunile partilor componente ale rachetei si dispozitivelenecesare confectionarii acestora.

Se constata lipsa unor reglementari stiintifice ale acestordimensionari sau proportii, acesta fiind rezultatul experientelorempirice din lunga activitate practica, ce variaza de la autor laautor, de la epoca la epoca, in functie de materialele folosite.Toate acestea explica asemanarea dintre unele texte si schite alediferitelor surse de informare si completeaza imaginea caevolutia rachetei si a pirotehniei a fost lenta, iar contributiile auvenit succesiv de la autori si inventatori, uneori anonimi.

Pentru determinarea dimensiunilor motorului si a intregiirachete, in Manuscrisul Conachi, s-a tinut cont de masa(greutatea) motorului si calibrul acestuia, avand ca punct deplecare valorosul tabel de la fila 1l0 r.

Surprinde pastrarea acestui raport pentru toate cele 8variante de rachete. Nu gasim calcule referitoare la miscarea petraiectoria balistica, la caracteristicile in miscare ale rachetelor.In privinta relatiilor matematice sau mecanice, s-a putut depistao singura relatie legata de dimensiunile motorului. La fila 113 r,gasim o figura care reprezinta singura sectiune prin motorulunei rachete incendiare, se afla relatia: 0 x 11= lungime, adicalungimea motorului este de 11 ori calibrul. Pare ciudatadimensiunea, dar o analiza atenta ne arata ca partea reactiva,adica motorul rachetei incendiare care nu putea-fi decat dedimensiuni mijlocii sau mari, este de 6,5 - 5 calibre, partea adoua, zona de intarziere si initiere a arderii, cu 0,5 calibre siultima camera, care continea partea incendiara sau exploziva arachetei, restul pana la 11 calibre.

Pentru lungimea cozii se recomanda ca aceasta sa fie de 4.5lungimea motorului, la toate tipurile de racheta, adica de 28calibre pentru cele grele, unde coada este groasa, si de 30 calibrepentru cele subtiri

Lungimea camerei motorului, pentru fiecare din cele 8tipuri de rachete este de 5 calibre, pentru cea mai grea (10 kg) si8 calibre, pentru rachete de 1/2 funti (204,2 grame). Pentruaceasta variatie, nu exista nici o explicatie fizica sau matematica,totul fiind dat ca ceva executoriu, ca o concluzie a experientei sia practicii.

Greutatea unui tub de hartie, gata facut pentru a tine loc decarcasa motorului, variaza intre 7 loti pentru cea mai mica, si 5funti, pentru cea mai grea.

Un alt factor, remarcat pentru prima data in lucrarileromanesti, este evidentiat in schita matritei pentru confectionareamotoarelor de la fila 117 r, unde gasim dimensiunile la ,,orificiulde aprindere" a cavitatii ajutajului.

Dimensiunile, ce trebuie date pentru forma camerei deardere a motorului, sunt date de marimea starjocului matritei,astfel: ,,lungul starjocului adica fusul de hier cu care se faceborta", altfel spus, cavitatea camerei de ardere a motorului. Elevariaza, pentru lungime, intre 3,5 calibre, pentru cele mici, si 2si2/3, pentru cele mari, iar la grosime, pentru toate tipurile derachete, 1/4 din calibru.

In concluzie, fara a minimaliza meritele acestui manuscris,trebuie sa subliniem ca el este tributar, stiintific si tehnicexperientei antecesorilor sai, amintiti in lucrarea noastra saualtor autori pe care noi nu i-am cunoscut, dar a caror contributie,asa cum am aratat, ,,s-a transmis din generatie in generatie, cuinovarile inerente".

3

RETETELE DE COMBUSTIBILI SOLIZI

In manuscris, exista 90 de retete mentionate pentru a fifolosite in diferite scopuri. Incarcaturi pentru:

- toate tipurile de rachete: 30:- rachetele purtatore de artificii colorate, luminoase,

zgomotoase etc: 11;- proiectile reactive destinate asedierii cetatilor: 3;

Dispozitive mobile:- roti cu artificii, fantini tasnitoare, etc.:19;- lumanari colorate, artificii colorate si tuburi : 10;

Compoziti pentru confectionarea fitilelor necesare:- aprinderii motoarelor reactive 3;:- aprinderi artificiilor fixe sau mobile de diferite culori: 14;

Analizand retetele destinate incarcaturilor de lansare, seconstata ca suntconstituite dinaceleasi substantede baza (silitra,carbune si sulf),compozitie cealcatuieste si prafulde pusca, care erautilizat si insecolele XIV-XVI.(v. fig. alăturata)

Cantitatile desubstante din

retetele de mai sus, sunt date in unitati de masura diferite, ca:dramul sau zoltnicul, funtul si lotul. In ceea ce privesteproportiile in care sunt luate aceste substante, in fiecare retetasunt in general aceleasi cu cele de astazi pentru preparareaprafului de pusca, care se calculeaza conform raportuluistoechiometric al ecuatiei chimice ce se petrec la explozie:2KNO3 + 3C = SK2S + N2 + 3CO2

Deci, va trebui sa luam 202 g. azotat de potasiu, 36 g,carbon si 32 g. sulf, ce duce la urmatoarea compozitieprocentuala a prafului de pusca: 75% silitra (azotat de potasiu),13% carbon si 12,% sulf.

Sa comparam acest procent din praful de pusca cuprocentele catorva retete din manuscris.

De exemplu, compozitia pentru rachete de 1 funt contine:18 drame = 58,14 g silitra, 3 drame = 9,69 g carbon, 3 drame =9,69 g sulf. Facand calculele necesare, gasim urmatoareacompozitie procentuala: 75% silitra, 12,5% carbune si 12,5%sulf.

Alt exemplu: Compozitia pentru o racheta de 2 funticontine: 19, 5 drame = 62,9 g silitra; 4,5 drame = 14,5 g carbune;4,5 drame = 14,5 g sulf, ceea ce corespunde compozitieiprocentuale: 70% silitra, 15% carbune si 15% sulf.

Analizand toate aceste compozitii, s-ar parea, la primavedere, ca unele dintre aceste retete ar fi elaborate la intamplare,deoarece, calculandu-se procentajul acestor substante, diferafoarte mult de cele aratate mai sus, atat pentru silitra, cat sipentru carbon si sulf. Acest lucru nu trebuie sa ne mire, deoarecela arderea acestui amestec (silitra, carbon si sulf), literatura despecialitate indica faptul ca azotatii uscati in prezenta carbuneluisi sulfului, prin aprindere, duce la o reactie violenta, constand inoxidarea celor doua nemetale pe seama oxigenului cedat deazotati, formandu-se substante gazoase (CO, CO2, N2, SO2),alaturi de substante solide (K,S, K2S04, K.2CO3).

In acest caz, reactia de mai sus nu este singura modalitate,ci exista o multitudine de posibilitati in ceea ce priveste ardereacarbonului si a sulfului in prezenta de azotati, care depind de maimulti factori: natura si puritatea silitrei, a carbonului si asulfului, modul de preparare al amestecului exploziv, densitateacompozitiei, umiditatea mediului inconjurator, felul amorsarii

amestecului exploziv etc. In aceste situatii, procentele care intrain compozitiile amestecului exploziv sunt foarte variate si depindde felul reactiei ce se petrece in timpul arderii.

Iata ecuatiile pentru cateva reactii chimice ce au loc laarderea acestui amestec

a) 2KNO3 + 6C + S .-> N2 + 6CO + K2SFacand calculul, gasim urmatoarea compozitie procentuala:

silitra 66%; carbon 23% si sulf 11%.b) 4KN03 + 3C + 2S -> 2N2+ CO2 + 2K2C03 + 2SQ2

Calculand, gasim urmatoarea compozitie procentuala: KN03

80%, C 7%, S 13%.Procentajele tuturor compozitiilor date in manuscris, cu

erorile inerente in ceea ce priveste necorelarea unitatilor demasura intre ele (cum s-a amintit mai sus), in general, corespundcalculului stoechiometric al diferitelor reactii ce se pot petrece,cu toate ca pe vremea cand s-au scris aceste retete (incepand dinsec. al XIV-lea), nu se cunostea legea conservarii maseisubstantelor, descoperita de Lavoisier, in 1777. Acest fapt ducela concluzia ca s-au facut multe incercari experimentale(neexistand baze teoretice) pentru a definitiva o reteta sau alta.In special pentru cele la care se mentioneaza (,,cari s-au facutproba si esti bun"), credem ca s-au facut foarte multe incercari.

Pentru prepararea fitilelor, in manuscris, se intalnesc 17retete, dintre care 3 erau destinate aprinderii combustibiluluimotorului de racheta, o reteta pentru lumanari, iar celelalte eraupreparate pentru a arde cu foc de diferite culori, pe dispozitivefixe sau mobile, sub forma de artificii, dupa cum urmeaza: douaretete pentru foc alb, doua retete pentru foc rosu, opt retetepentru foc galben, o reteta pentru foc albastru. Tehnologiaprepararii unui astfel de fitil avem la fila 114r.

In privinta fitilului care aprindea racheta, mai sunt si alteindicatii tehnice, de exemplu, acesta trebuia sa arda cu o anumitaculoare. In privinta lungimii lui, acesta varia intre 7 si 14 metri,iar in legatura cu imbibarea cu o substanta inflamabila, se arataca fitilul de bumbac se fierbea intri solutie formata din silitra,camfor, albus de ou, dupa care scotea si se tavalea prin praf depusca, anterior fund stropit cu spirt, apoi usca bine (fila 115r).In afara de aceste indicarii mai sunt si altele referitoare laconfectionarea sistemului de aprindere a rachetei cu fitil ca si lapiese de artilerie ,,dupa cum dau si la tunuri cu aceasta" (fila116).

TEHNOLOGIA CONSTRUIRII RACHETELORCONACHI

Oricare dintre cele 8 variante prezentate întabel aminteşte că este vorba despre rachete cucoadă, cunoscute la noi în ţară încă din secolul alXVI-lea, de când datează celebrul Manuscris de laSibiu, datorat lui Conrad Haas,. Observăm că lacea din secolul al XVIII-lea avem un număr maimic de elemente, faţă de cea actuală; ea are osingură treaptă, fiind propulsată de un motor cureacţie, având impuls mic, încărcat cu combustibilsolid. In general, racheta este construita din hârtie,pânza, lemn, sfoară şi clei de oase, nesemnalându-se folosirea cuielor de lemn sau metal şi niciîmbinarea dintre componentele rachetelor. ( v. fig.alăturată)

Reproiectând, construind şi lansând racheta,am constatat că manuscrisul dă explicaţiilenecesare, relative la o serie de părţi componentebine determinate, la execuţia sau funcţionarea lor.Pentru alte repere însă, a fost necesară intervenţiaconstructorului de astăzi, care a trebuit săsubînţeleagă existenţa unor componente de detaliu,

făcând apel, eventual, şi la explicaţiile oferite de alte manuscrise.

4

Desigur că atunci cunoştinţele de aerodinamică, tehnologieşi desen tehnic etc. se aflau într-o fază incipientă. Vom înţelegetehnologia construirii rachetelor, clasificate după masacombustibilului, de la 1 la 24 funţi, dacă vom executa rachetadestinată lansării cu masa de o jumătate de funt, care, deşi estecea mai mică, implică aceleaşi procedee şi etape ca şi cele dedimensiuni mai mari în cele ce urmează, vom prezenta modul deconstruire a acestei rachete istorice, fără a mai preciza rolulfiecărei părţi componente, având în vedere faptul ca o asemeneareconstituire interesează în primul rând pe cei cu o oarecareexperienţă în domeniu şi vor să obţină o astfel de realizare.

Conul. Deoarece autorul manuscrisului nu menţioneazănimic despre existenţa şi forma conului, presupunem caavantajele acestui reper nu erau cunoscute.

Corpul era format dintr-o nuia sau baghetă, care în viziuneaconstructorului din secolul al XVIII-lea alcătuia coada rachetei şiera de 4-5 ori mai lung decât lungimea motorului. Sugerăm ogrosime minimă de 1 cm, astfel încât nuiaua să ni se îndoaie subgreutatea proprie.

Sistemul stabilizator lipseşte din descrierea prezentă înmanuscris, stabilitatea pe traiectorie fiind asigurată de lungimeacozii, care mută poziţia centrului de presiune sub centrul degreutate.

Mijlocul tehnic de recuperare (paraşuta), sistemul său dedeclanşare şi locul de depozitare nu intrau în discuţie pe vremeaaceea, căci scopul lansării se limita la efectul luminos alartificiilor sau, respectiv, la incendierea unor ţinte, în cazulasedierii cetăţilor,

Port-motorul nu era sub forma unei carcase, cum seexecuta astăzi. .Prinderea motorului (1, fig.10) de corpul rachetei(5, fig.10), care în manuscris este o nuia, se leaga cu sfoara.

MESTESUGARII. SCULELE SI MATERIALELE

La sfarsitul secolului al XVIII-lea, principalele mestesugurievoluau spre diversificare, numarul breslelor si mai ales alspecializarilor crestea, ele fiind atestate documentar in mediulrural, cat si urban, in toate teritoriile tarii, unele sate primescchiar numele mestesugului practicat. Paralel cu acestea, sedezvolta manufacturile care, cu o activitate discontinua,produceau: hartie, arme, tunuri, sticla postavuri, tesaturi,alimente, ceramica, unelte simple, constructii de vase etc.

In toate tinuturile romanesti, instalatiile tehnice pe care Iecunoastem erau actionate de puterea hidraulica a apelorcurgatoare. Existau si diferentieri de la zona la zona, de lamestesugar la mestesugar. Toate acestea erau in functie deexperienta de viata, de materialele folosite si sculeleintrebuintate.

Merita sa amintim, in afara altor informatii afirmatiile luiAnton Maria del Chiaro, secretarul italian al domnitoruluiConstantin Brincoveanu, in legatura cu ingeniozitatea tehnica aromanilor ca „ reusesc admirabil in mecanica", incat ceea ce s-ascris in manuscris (,,s-a facut proba si este bun") vine saconsolideze convingerea ca rachetele au fost executate si lansate.

Printre materialele folosite la executarea unor repere, inafara celor indicate in manuscris, unele dintre ele a trebuit sa lededucem, de vreme ce Ie gasim gata confectionate si folosite.

In contextul manuscrisului gasim explicatii si indrumariprivind sculele si materialele folosite.

Lamuriri si indicatii privind procesele tehnologice gasimpeste tot in manuscris, dar si in paragrafele intitulate ,,Materialetrebuincioase pentru artificii" - fila 113v sau ,,Invatatura catacompoztie trebuie la o racheta si cata la o suta" ( fila 117v).toate aceste sustineri au avut ca scop intarirea convingerii cacele afirmate in manuscris au fost realizate, preparate, construitesi lansate cu succes. Acestea au fost posibile fiindca existaumaterialele necesare, mestesugari in domeniile respective si

sculele adecvate pregatirii artificiilor, rachetelor si dispozitivelorde lupta.

PRESAREA COMBUSTIBILULUI ÎN MOTOR

Racheta cu combustibil solid prezintă dezavantajul căarderea nu poate fi controlată după aprinderea încărcăturii decombustie. O dată pornită arderea, ea nu mai poate fi oprită.

Un alt dezavantaj este acela călansarea se face în condiţii meteorologicediferite si in aceasta situatie umiditatea şitemperatura influenţează calităţile balisticeale încărcăturilor solide de propulsie; silitrafiind avidă de apă, Ia temperaturi mari,duce la crăparea combustibilului.Consecinţele sunt aceleaşi: explozia. Ocerinţă de bază a combustibilului solid, subformă de calup, este omogenizarea şicompacitatea lui.

In manuscris nu se menţioneazăetapele de presare a combustibilului. Nugăsim referiri la starea de umiditate a

combustibilului, la cantităţile ce trebuie introduse pentru a fipresate prin lovire cu maiul, a modului de scoatere a motoruluidin matriţă etc: Şi de această dată reiese concluzia căînsemnările din manuscris se adresau unor cunoscători aiprocesului de fabricare.

Presarea combustibilului necesita următoarele etape: seintroducea carcasa (4, fig.) în corpul matriţei (l, fig.), apoi, prinpartea de jos, era introdus „stârjocul", formatorul camerei deardere. ( v. fig. alăturată)

Prin partea de sus se turna (cu lingura) combustibil,agitându-se matriţa („se clăteşte cu mâna ca să se aşeze...bine"), iar presarea se făcea cu ajutorul pistonului cu orificiu, (5fig. 3). Autorul vechiului tratat recomanda (fila 105 r.), pentru aobţine o anumită densitate, să lovim pistoanele, pentru fiecareporţie de încărcătură, de câte 15 ori, cu un mai de 200 drame,adică cea. 650 gr. (fila 109), cerând ca amestecul să aibă un planorizontal, iar formatorul camerei de ardere sa fie vertical, altfel„racheta nu se înalţă drept în sus". Indicaţiile date, atâtea câtesunt, se remarcă prin precizări cantitative şi calitative binesusţinute.

In al treilea rand, lipsa de omogenitate a combustibilului sidensitatea diferita a straturilor duce la arderea neuniforma acombustibilului, facand functionarea acestuia variabila.

CONCLUZII

Considerăm manuscrisul lui Conachi drept o valoroasălucrare tehnico-ştiinţifică, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea,o lucrare ce conţine interesante anticipări în domeniilemenţionate, şi în felul acesta, o restituim cercetătorilor şi tuturorcelor interesaţi, încadrând-o culturii noastre naţionale.

Pentru istoria rachetei n-ar fi, desigur, lipsit de interes caasemenea construcţii să existe în unele expozitii sau muzeetehnice sau organizarea unor concursuri de machete istoriceromâneşti.

Din cele relatate, putem afirma ca la sfarsitul secolului alXVIII-lea existau mestesugari, conditii materiale si sculelenecesare prepararii combustibilului solid reactiv, a rachetelor siartificiilor.

Bibliografie:- Manuscrisul 4505, Biblioteca Academiei Romane, filele 107-117.- C. C. Giurescu, D.C. Giurescu, ,,,Scurta istorie a Romanilor -pentru

tineret indeosebi",- Ioan N. Radu, Istoria astronauticii in Romania, Editura Bibliotheca, 2006

Prof. Ioan N. Radu

5

RACHETE ROMÂNEŞTI

Racheta aer-aer autodirijată în infraroşu - A-91Generalitati

Racheta romaneasca de aviatie aer-aerautodirijata in infrarosu A-91 a fostomologata in anul 1984.

Varianta originala sovietica a intratin dotare in anul 1962. Modelul sovieticde referinta R-3S (cod NATO AA-2 AtollA ) a fost fabricat intr-un numar mare deIntreprinderea de productie si reparatii atehnicii de rachete, iar imbunatatirea simodernizarea cu noi tehnologii a fostfacuta de Centrul de cercetare stiintificasi inginerie tehnologica pentru tehnica derachete.

In anul 1997 cele doua unitati aufuzionat, luand nastere astfel actualaElmec (Electromecanica) Ploiesti.

Istoric

Despre modelul sovietic de referintaR-3S se spune ca este rezultatul uneioperatiuni de studiere a unei racheteamericane AIM 9 B Sidewinder.Prestigiosul JANE´S Air LaunchedWeapons afirma in editia electronicagratuita ca aceasta acopera o stralucitaafacere de spionaj si un enorm efort decercetare sovietic.

Destinatie

Racheta A-91, este o racheta aer-aercu bataie scurta, autodirijata in infrarosu.In Romania a dotat avioanele MiG 21,MiG 23, IAR 93, IAR 99, L 39 siprototipul elicopterului IAR 330 Socat).

Racheta se acrosa la piloniiavioanelor prin intermediul

lansatorului APU-3S sau allansatoarelor din seria APU-13.

Caracteristici tehnico -tactice :

- lungime 2,837 m- diametrul fuselajului 0,127 m- anvergura 0,528 m /0,45 m- masa 73,5 kg- incarcatura xploziva 11,3 kg

- bataia maxima 8 km( alte surse: 3 pana la 7,6 km )

Racheta are o constructie modulara

In primulmodul (1) segaseste autopilotul.

De asemenea,contine si blocul dedetectie. Elementulsensibil la infrarosu(IR) fiind realizatdin sulfat de plumb( sulfat de staniudupa alte surse ).

Unghiul descanare este de 50º,detectorul putandvizualiza o tinta de15 m la distanta de7,6 km.

In al doileamodul (2) segasesc generatorulde gaz,turbogeneratorul si

servomecanismelede actionare ale

suprafetelor de dirijare tip canard (3).Resursa energetica este suficienta pentru11 secunde de functionare ( 21 dupa altesurse ).

Al treilea modul (4) continecomponenta de luptă ( incarcaturaexploziva ), cu o masa de 11,3 kg. Corpulpreformat al acesteia se rupe in circa1100 de schije, eficace pana la 10 – 11 m.Aceasta este detonata fie de focosul deimpact, fie de focosul optic deproximitate ( distanta de actiune 9 m ), fiede mecanismul de autodistrugere, caredetoneaza incarcatura dupa 25 secunde dela lansare in cazul in care racheta nu alovit tinta. Acesta din urma are atat rolulde a nu permite caderea intacta a racheteiin mainile inamicului, cat si pe cel de a nupermite caderea rachetei neexplodateasupra obiectivelor civile sau militare dinteritoriul propriu.

Al patrulea modul (5) continemotorul cu combustibil solid, avand omasa totala de 21,8 kg, propelantuloriginal pe baza de nitroglicerina., care intimpul modernizarii a fost inlocuit cu unamestec autohton. În final, ajutajulmotorului (6).

Pregatirea de tragere

Racheta era destinata lovirii tintelordin partea posterioara. Avionul devanatoare era dirijat de statiile de la sol,

astfel incat sa intre la atac in spateletintei. Din aceasta pozitie pilotul manevraavionul la interceptie vizuala in timpulzilei sau pe baza indicatiilor radarului debord pet imp de noapte. La incadrareatintei de catre capul de dirijare alrachetei era emis un semnal sonor incastile pilotului, concomitent cuaprinderea unui semnal vizual pe bord.

Lansarea rachetei.

Motorul functioneaza 1,7 – 3,2 s,dupa aceasta deplasarea continuandu-sedin inertie.

Stabilizarea si autodirijarea incepdupa 0,5 -0,7 secunde de la lansare,distanta minima de actiune fiind de circa0,7 - 1 km.

Utilizarea:- la joasa altitudine racheta se poate

utiliza intre 0,7 – 3 km.- la mare altitudine, distantele sunt de

1 ( 1,2 ) – 8 km.Altitudinea tintei 100 – 20 000 m.

Varianta de antrenamentPe langa racheta propriu-zisa, s-a

realizat o varianta de antrenament, defapt un fuselaj fara aripi, care contineadoar sistemul de cautare automata.

Se acrosa pe lansator la fel ca sirachetele reale, fara posibilitatea delansare sau largare, fiind utilizata pentrufamiliarizarea pilotilor cu utilizarea inlupta a acestui tip de arma.

Racheta poate lovi si obiectiveterestre care emit radiatie IR, in acest cazdecuplandu-se focosul de proximitate.

Surse de informatii:-albumul EXPOMIL 1999 realizat de

Ionica Fonos-Observatorul militar -- Istoria armelor,- Istoria armelor romanesti

Vlad Butucea__________________

Cine ştie astronautică răspundeÎntrebări

1. Ce se înţelege prin sferă cerească ?2. Ce este zenitul?3. Cum se determină vitezele moşcăriicorpurilor cereşti faţă de Pământ,în direcţiarazei vizuale ?4. Ce înţelegeţi prin “lună siderală “ ?5. Ce înţelegeţi prin ‘lună nouă ‘ ?6. Ce înţelegeţi prin “lună sinodică “ ?

Prof. Nina Simionescu

6

60 DE ANI DEAVIAŢIE MILITARĂ REACTIVĂ

ÎN ROMÂNIAAniversarea a 60 de ani de la zborul primelor avioane militare

cu reacţie în România a avut loc joi, 17 noiembrie 2011, orele13.00, la Palatul Parlamentului, în Sala de Expoziţii "ConstantinBrâncuşi", din Str. Izvor, nr. 2 - 4, Bucureşti.

Evenimentul a fostmarcat de un scurtdiscurs al veteraniloraviaţiei militare reactiveromâne şi de vernisajulexpoziţiei fotograficeaniversare "60 de ani de

aviație militară reactivă în România (1951-2011)" , care a putut fivizitată în această locaţie până la data de 2 decembrie 2011 inclusiv.

Concepută de către Asociaţia "Aripi Româneşti", expoziţiaitinerantă de fotografie "60 de ani de aviație militară reactivă înRomânia (1951-2011)" cuprinde fotografii istorice inedite dincolecţii publice şi private. Aceasta prezenta cei 60 de ani deactivitate în România ai aparatelor militare de zbor cu reacţie.

De asemenea, s-a marcat şianiversarea primului zbor în simplăcomandă - ce a durat 11 minute - a fostefectuat pe 26 iunie 1951 de maiorul av.Aurel Răican, comandantulRegimentului 14, cu un avion IAK - 23,pe Aerodromul Ianca.

Au urmat la zbor locotenentulmajor Ştefan Gheorghiu (comandantulRegimentului 12), lt. mj. Ioan Ancuţa(comandantul Escadrilei 1 dinRegimentul 14) şi lt. mj. GheorghePăduraru (comandantul Escadrilei 3

din Regimentul 14). Aurel Răican a fost înaintat imediat la gradul următor (la fel ca

şi ceilalţi trei piloţi) şi a primit cadou un stilet aurit, pe care a fostgravat textul:

"Maiorului Răican Aurel, pilotul român care, primul, a zburatpe un avion de vânătoare reactiv".

Evenimentul a fost organizat de Asociaţia “Aripi Româneşti”şi Muzeul Naţional al Aviaţiei Române în colaborare cu AsociaţiaRomână pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii Române şi abeneficiat de sprijinul Camerei Deputaţilor, prin Secretarul GeneralGheorghe Barbu şi Directorul General Ilie Ivorschi.

Asociaţia "Aripi Româneşti" este o organizaţienonguvernamentală şi nepartizană, ce are ca scop promovareaaviaţiei şi a zborului în toate formele sale şi în special promovareaaeronauticii şi a aviaţiei române atât în ţară cât şi peste hotare.

Surse:E-mail: pr @ aripiromanesti.rowww.aripiromanesti.ro

Ileana Raileanu

5 ani de la apariţia lucrăriiIstoria Astronauticii în

Româniade Ioan N.Radu

“Volumulde fata incheieprima lucrare deistorie aastronauticii inRomania, realizatacu mult efort dar sicu multa daruire deprof. Ioan N.Radu,chiar daca uneoriposbilitatile deinterpretare sauactualizare a unorinformatii foartedinamice au fostlimitate. Rezultatulfinal este o istorie adomeniului, de la

atestarilemitologice,

legendare, ale primelor determinari instinctive alelocuitorilor de pe teritoriul Romaniei de a se ridica in spatiileinterastrale, pina la realizarile tehnico-stiintifice nationale simondiale actuale. Lucrarea cuprinde nu numaiacoperirea pe verticala a intregii perioade istorice in care sepot consemna manifestari ale respectivului domeniu, ci sidescrierea extinderii pe orizontala a acestuia in contextulsocio-economic, politic, spiritual al comunitatii umane lacare se raporteaza autorul. Numai printr-o dubla perspectivain abordare, cea nationala si cea international, se poatedetermina in final valoare contributiei nationale lapatrimoniul cunoasterii si actiunii universale in domeniulinvestigarii si cunoasterii Cosmosului.

Profesorul Ioan N. Radu, pasionat de domeniulastronauticii şi educator a generaţii întregi de tineri îndomeniu, a luat înţeleapta decizie de a decanta în paginileunor lucrări publicabile eforturile a zeci de ani de informareşi documentare în sfera activităţilor cosmice. Acesta a strânscu migală informaţii presărate în sute de alte lucrări, unele demari dimensiuni, altele strecurate în paginile unor publicaţiiperiodice şi reduse la câteva rânduri, unele de strictăspecialitate, altele desprinse cu grijă din contextul lucrărilordin diferite domenii ştiinţifice şi activităţi cu care ştiinţelespaţiale şi tehnica rachetei vin în contact. Reunind vol.1(Istoria astronauticii româneşti. De la începuturi până laprimul război mondial) apărut în 2000 cu cel de al doilea(Istoria astronauticii româneşti. Secolul XX) a rezultat acestmasiv op ce se constituie în prima istorie de acest genapărută în România.”

Fragment din prefaţa lucrării scrisă deComandor grl. de flotilă Cosmonautul

Dumitru D. Prunariu

7

Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi AeronauticăCel mai indrazneţ program al Asociaţiei Romane pentru

Cosmonautica si Aeronautica (ARCA) este HAAS -ELE, carepropune trimiterea unei rachete cu o sonda pe Luna. Aselenizarea siexplorarea spatiului lunar este o cerinta a competitiei Google LunarX Prize.

Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronauticaeste o organizatie non-guvernamentala iar programul HAAS -

ELE este finantat privat, din donatii si sponsorizari. In cadrul acestuiprogram, echipa romana, cu sediul in Ramnicul Valcea, foloseste sitehnologie dezvoltata in programe mai vechi printre care si cele dincadrul competitiei Ansari X Prize.

Printre obiectivele programului se numara:- dezvoltarea motorului racheta Executor,- dezvoltarea avionului supersonic de transport IAR-111

pentru racheta Haas II- castigarea competitiei de 30 milioane $, Google Lunar X

Prize, utilizand ansamblul IAR-111 - Haas II- dezvoltarea rachetei orbitale Super Haas, capabila sa plaseze

pe orbita sarcini utile de 2,5 tone.- lansarea unui cosmonaut pe orbita terestra, pana in anul 2025,

cu lansatorul Super Haas.

Programele anterioare dezvoltate au fost:- Racheta Demonstrator 2B, echipata cu primul motor din

lume, din materiale compozite, reutilizabil, care a fost lansata, cu

succes, la data de 9 Septembrie 2004, de la Baza Fortelor Aeriene dela Capu Midia.

- Sistemul aerospatial Stabilo care a executat doua zboruri.Misiunea 1, lansata la o altitudine de 14.700 m, în stratosfera siMisiunea 2 lansata în 2007 la o altitudine de 12.000 m, deasupraMarii Negre, cu sprijinul Fortelor Navale, a Fortelor Aeriene si alROMATSA.

- Racheta suborbitala Helen, demonstrator tehnologic pentrucompetitia Google Lunar X Prize, lansata cu succes la 1 octombrie,2010, din largul Marii Negre, în cadrul Misiunii 4B, atingandaltitudinea de 40 km.

Numele racheteiNumele rachetei (lansatorului) HAAS vine de la numele de familie

al austriacului Condrad Haas(1509-1579), maestrul arsenaluluiArmatei Imperiale Austriece. Inaceasta functie, Conrad Haas afost stationat in Sibiu din 1551unde si-a intemeiat o familie siunde a ramas pana la sfarsitulvietii sale. . Fiind pasionat de

praful de pusca, artificii sirachete, Haas a si-a imaginat si adescris prima racheta in trepte,

folosind mixturi de combustibil,inclusiv combustibil lichid, si aconceput stabilizarea rachetei

prin aripioare in forma de delta sievacuari in forma de clopot.

Foto: Condrad Haas si racheta sa.

LansareaLansarea va avea loc in trei faze - (1) ridicarea incarcaturii

(racheta + sonda) in balon / avion pana la altitudinea de 18.000 demetri deasupra oceanului, aproape de ecuator.

Apoi, (2) racheta in 3 trepte, botezata HAAS, va stabili otraiectorie catre orbita. Odata - lansarea unei rachete din avion nueste o idee noua si a mai fost folosita in practica, avand avantajulajunsa in orbita (3) sonda, pe nume ELE se va propulsa catre Lunaunde va si aseleniza in zona Muntilor Carpati (lunari) pentru atransmite date.

Componentele functionale sunt:ARCA a început simulările Computational Fluid Dynamics (CFD)

pentru avionul IAR-111 Excelsior în anul 2010.

Avionul IAR-111 Excelsior va fi utilizat de către ARCA caplatformă pentru lansarea rachetei Haas II pentru Competiţia deastronautică de Google Lunar X Prize, cât şi pentru dezvoltareatehnologiilor pentru industria turismului spaţial.

De atunci, ARCA a continuat aceste simulări pentru toateconfiguraţiile posibile de zbor. Durata mare a acestor simulări a fostdeterminată de complexitatea şi cantitatea calculului necesar.

La sfârşitul anului 2010 aveam deja o imagine clară asupraconfiguraţiei avionului IAR-111 Excelsior. Acest lucru ne-a permissă demarăm lucrul la avion, la începutul anului 2011. De atunci, aufost rulate simulări pentru toate configuraţiile de zbor, altitudini şiviteze, care ne-au indicat sa efectuăm câteva modificări care auoptimizat geometria avionului, chiar în timpul procesului deconstrucţie, precum coborârea motorului avionului cu 30 cm subplanul aripii, creşterea anvergurii aripii cu 90 cm, etc. În acestmoment este foarte probabil să menţinem această configuraţie aaparatului..

Lansatorul (racheta)Lansatorul este o racheta in trei trepte, 23 de tone, folosind dreptcombustibili apa oxigenata si bitum (substanta vascoasa folosita laasfaltarea strazilor). Structura rachetei este facuta din fibra de sticla

si carbon, pe langa alte materiale care ii dau rezistenta.

SondaSonda botezata ELE

(European Lunar Explorer)este modulul care va pleca

din orbita Pamantului. Dupaarderea celei de-a treia treptea rachetei HAAS, ELE se va

despride, si se va deplasa spreLuna, unde va aseleniza. Deaici va transmite date inapoipe Pamant. ELE are propria

sa propulsie in 2 trepte,adecvata pentru franareainainte de contactul cu

suprafata Lunii. Lansarea vaavea loc undeva in 2011.

Prelucrare dupa internetMarius Ivan - absolvent

8

Universul a început cu ...

Ideea că universul a avut un inceput in spaţiu şi timp, a generatinterpretari opuse din partea unor distinşi oameni de ştiinţă.

Descrieri ale inceputului universului

O remarcabilă descriere a inceputului universului, este facutăde Leon Lederman, laureat al premiului nobel, în cartea sa„Particula lui Dumnezeu”:

„La inceputul inceputurilor exista un spaţiu gol, o formacurioasa de vid, un neant ce nu conţinea nici spaţiu, nici timp, nicimaterie, nici lumină, nici sunet. Totusi, legile naturii au funcţionatşi acest vid curios a căpătat potenţial. Astfel, o poveste despreunivers începe în mod logic la inceput, dar , din păcate, nu existădate concrete în legătură cu începutul – nimic, absolut nimic. Nuştim nimic despre univers pană când acesta nu ajunge la vârstamatură de un milliard de mii de miliarde de secunde . Adică, puţindupă “marea explozie iniţială” numită Big Bang. Când citeşti sauauzi ceva despre naşterea universului, cineva inventează—suntempe tărâmul filozofiei. Doar Dumnezeu ştie ce s-a întâmplat lainceput.”

Mihai Eminescu, face, in Scrisoarea I (1881), o descriere lafel de remarcabilă:

„La-nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă,Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţă,Când nu s-ascundea nimica, deşi tot era ascuns...Când pătruns de sine însuşi odihnea cel nepătruns.Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă?N-a fost lume pricepută şi nici minte s-o priceapă,Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază,Dar nici de văzut nu fuse şi nici ochi care s-o vază.Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface,Şi în sine împăcată stăpânea eterna pace!...Dar deodat-un punct se mişcă... cel întâi şi singur. Iată-lCum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!...”

Argumente

Am putea începe cu Arthur Eddington, care a confirmatexperimental teoria generală a relativităţii a lui Einstein, în 1919.Edington, a inteles că dacă se acceptă ideea unui inceput pentruunivers, la un moment dat se va pune şi problema existenţei uneiforţe divine – cea care a determinat „crearea universului”.

Reacţia lui Albert Einstein la consecinţele ce decurg din teoriagenerală a relativităţii pare să recunoască ameninţarea unei întâlniricu Dumnezeu. Prin ecuaţiile relativităţii generale, putem identificaoriginea universului în timp, deci un fel de început. Cu toateacestea, înainte de a publica concluziile sale cosmologice, Einstein aintrodus o constantă cosmologică, un "factor de prostii", pentru aproduce un model static pentru univers. Einstein a mai considerat caaceasta o să fie cea mai mare greşeală a carierei saleştiinţifice. El a acceptat în cele din urmă ceea ce a numit"necesitatea unui început", şi în cele din urmă "prezenţa unei

puteri superioare". Dar niciodată nu a acceptat personal realitateaunui Dumnezeu. De ce o astfel de rezistenţă la ideea de începutclar a universului? Să mergem înapoi la primul argument,argumentul cosmologic:(a) tot ceea ce începe să existe trebuie să aibă o cauză;(b) În cazul în care universul a început să existe, atunci(c), universul trebuie să aibă o cauză.

Puteţi vedea direcţia în care acest argument evoluează - odirecţie de disconfort pentru unii fizicieni.

În 1946, George Gamow, un om de ştiinţă rus ca origine, apresupus o concentrare intensă de energie pură, sursă a toată materiacare există acum în univers. Teoria prezice că toate galaxiile dinunivers ar trebui să se indeparteze una de alta, cu viteze mari, caurmare a Big Bang-ului iniţial. O definiţie de dicţionar a teoriei bigbang-ului este: "întregul univers fizic, toată materia şi energia,chiar şi cele patru dimensiuni ale spaţiu-timp-ului, au pornit de la ostare infinită sau aproape de infinit, ca densitate, temperatură şipresiune."

Observarea, în 1965, a radiaţiei de fond, de microunde, decătre Arno Penzias şi Robert Wilson de la laboratoarele BellTelephone au convins majoritatea oamenilor de stiinţă devalabilitatea teoriei big bang-ului. Observaţii suplimentare raportateîn 1992 asupra radiaţiei cosmice de fond, a generat un consensaproape unanim printre cosmologi: a existat o origine a universuluicu aproximativ 15 miliarde de ani în urmă.

Stephen Hawking este, probabil, cel mai faimos om de ştiinţăîn viaţă. Hawking şi-a castigat reputaţia investigând minuţios, unset special de probleme: singularitatea şi orizontul în jurul uneigăuri negre şi începutul timpului. Acum, toată lumea ştie sigur cădacă aţi întâlnit o gaură neagră, aceasta este ultimul lucru pe care l-aţi făcut - şi este corect!

O gaură neagră rezultă în urma „prabuşirii in sine”, a unei stelecare şi-a consumat tot combustibilul. Rezultă un corp de dimensiunifoarte mici dar cu densitate extrem de mare. Câmpul gravitational,în jurul unei gauri negre este atât de intens încât absoarbe tot ce esteîn jur - nici lumina nu poate părăsi o gaură neagră. De aici şidenumirea.

Prima operă majoră a lui Hawking a fost publicată cu ajutorullui Roger Penrose, un mare fizician la randul sau, şi George Ellis,între anii 1968-1970. Ei au demonstrat că fiecare soluţie a ecuaţiilorrelativităţii generale garantează existenţa unei limite singularepentru spaţiu şi timp în trecut. Acest lucru este ştiut ca “teoriasingularităţii” şi este o constatare extrem de importantă.

Mai tarziu, în 1974, muncind pe cont propriu, Hawking aînceput să formuleze idei despre evaporarea treptată a găurilornegre, lucru cunoscut în zilele noastre sub denumirea de “radiaţiaHawking”. Acestea, sunt toate lucrări stiinţifice de o deosebităimportanţă.

Cercetarea ştiinţifică la care se face referire cel mai des în“Scurtă istorie a timpului” şi anume, lucrarea din 1984 cu JamesHartle, profesor la Universitatea California, Santa Barbara, este, deasemenea, şi cea mai speculativă. Folosind un model elegant defluctuaţie în vid, cei doi au fost în măsură să ofere o explicaţiematematică raţională asupra originii universului. Acest lucru este deasemnea numit “ universul în expansiune” .

Trebuie sa subliniez faptul că cei doi au folosit modele foartesimple. În prezent, deşi exerciţiile matematice de acest tip suntextrem de speculative, ele ne pot duce, în cele din urmă, lainţelegerea mai profundă a acestui eveniment de creaţie.

Prof. Gheorghe Matei

9

NUME ROMÂNEŞTI PE CERCorpurile cereşti pot purta numele unor oameni ce au avut o

contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu. Cometele,„vagaboandele cereşti”, poartă numele descoperitorilor lor. Omare onoare este ca numele tău să fie purtat de o anumităformaţiune de pe o planetă. Onoarea este mare, dar nu ai cum să tebucuri de ea. Toate formaţiunile de pe planete poarta numelepersonalităților decedate.

În aprilie2008 un craterde 125 km îndiametru, situatpe planetaMercur, aprimit nume

românesc:Eminescu. Este

un crater interesant pentru că pare că s-a format mai recent decâtrestul craterelor de pe Mercur. Lanţuri de cratere mai mici seîntâlnesc în jurul acestuia, formate din fragmentele ce s-au desprinsde asteroidul care a produs craterul și de materia expulzată laimpact. În centrul craterului se observă un lant muntos circular.Munţii au o culoare diferită de cea a materialului din crater.

Primulnume românescde pe Venuseste cel alpoetei Elena

Văcărescu.Aceasta a trăitîn Franţa dar s-anăscut în

România. Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are undiametru de 31,5 km. Chiar dacă Elena Vacărescu a trăit între 1866şi 1947, craterul a primit acest nume în 1994. Craterul Văcărescu seaflă în Nsomeka Planitia, la marginea unui lanţ muntos numit SauleDorsa.

Un altnume este„Darclée” după

sopranaHariclea

Darclée (1860-1939). Acestaeste dat unei

formațiunivulcanice, numită „patera”, cu un diametru de 15 km, situată lacoordonatele 37,4° latitudine sudică și 263,8° longitudine. Numele afost aprobat în 2003.

Singurulcrater cu numeromânesc de peLună senumeşte Haret,

dupămatematicianul-astronom SpiruHaret. Haret a

obţinut doctoratul în astronomie la Paris cu teza "Asuprainvariabilităţii axelor mari ale planetelor". Ca ministu al educaţiei, aemis decretul pentru înfiinţarea Observatorului Astronomic dinBucureşti (acum Institutul Astronomic al Academiei Române).Craterul are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poatevedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii. În

vecinătatea craterului Haret se află zeci de cratere mari ce nu aunume. Craterul Haret se află el însuși într-un crater gigant numit„Aitken”. Haret se află aproape de centrul lui Aitken la o adâncimede 7 km față de nivelul mediu al Lunii.

Unul dintrelanţurile muntoasede pe Lună auprimit numele deMontes Carpatus:Munţii Carpaţi.Chiar dacă MunţiiCarpaţi de peTerra străbat mai

multe ţări (Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina,Serbia şi România), putem considera că aceasta este o altă regiune"românească" de pe Lună. Montes Carpatus formează marginea desud a unui giagntic bazin lunar: Mare Imbrium. Se întâlnesc vârfurimuntoase, cel mai înalt având 2400m înălţime. Vârfurile suntseparate de văi ce s-au format în urma scurgerilor de lavă. Câtevacratere mari s-au format chiar în munţi, în urma căderilor unormeteoriţi. Foarte aproape de Montes Carpatus se află frumosul craterCopernic. Se estimează că acești munți s-au format acum 3,5miliarde de ani.

Pe Marte,planeta roșie

existăurmătoarele

nume de origineromânească:

valea Rhabon,craterele Iazuși Batoș.

Rhabon este numele antic al râului Jiu. Pe Marte un tub prin care acurs lava a primit acest nume. Acesta se află între Ascraeus Mons șiUranius Mons și are o lungime de 246 km. Alte doua crateremarțiene au nume românești: Iazu și Batoș. Amândouă poartănumele a două localități din România. Există două localități Iazu:una în județul Prahova, alta în Ialomița și încă nu am aflat caredintre ele este sursa numelui marțian. Craterul Iazu are 6,83 km îndiametru și se află la sud de craterul Endeavour în MeridianiPlanum. Este înconjurat de rămășitele rezultate în urma impactului

care a dus laapariția sa.

CraterulEndeavour vafi vizitat de

roverulmarțian

Opportunitycândva în

2011 sau 2012. Pe 8 martie 2009 Opportunity a fotografiat de la solmarginile craterului, aflat atunci la 38 km depărtare de rover. Batoșeste un crater de 17,2 km în diametru aflat într-o regiune unde apa acurs acum 3-4 miliarde de ani. Regiunea se numește „ChrysePlanitia„ și este străbătută de vechi albii de râuri numite acum„Valles”. Craterul Batoș se află la sud de craterul Liberdad și la vestde Tiu Valles. În județul Tărgu Mureș există comna Batoș, aceastafiind probabil sursa numelul craterului marțian.

Bibliografie:ro.wikipedia.org, www.astro-urseanu.ro

Prof. Adeleida Pătraşcu

1000

1

PRECESIA MAGNETICA A ORBITELOR STELARESI STABILITATEA GALAXIEI PE TIMP NEDEFINIT -astrofizica

Prin cuprinsul articolului de fata se reia partial un subiect adus indiscutie intr-un articol anterior cu tema conexa, si se aduc explicitarinecesare. Explicitarea respectiva este una analitica relativa la fenomenul“precesiei magnetice” a orbitelor stelare in Galaxie, intr-o prezentaredesfasurata.

Ea reprezinta o forma de echilibru extinsa dincolo de gravitatie araportului fizic permanent dintre o stea oarecare din cuprinsul Galaxiei siintregul ansamblul stelar galactic. Rezultatul interventiei acestui echilibrusuplimentar vizeaza chiar problema stabilitatii pe timp nedefinit a Galaxiei, sieste evidentiat aici printr-un test sugestiv relativ la orbita galactica a Soarelui,si alte doua corelate. “Precesia magnetica” a orbitelor stelare din Galaxie esteun concept nou, unul detaliat analitic aici integral si cu demonstratie inextenso.

Modelul de Galaxie in TEG(*) :(*) - TEG : o noua teorie asupra gravitatiei, in resursa pur newtoniana (autorul) ;In precizarea unei noi ipoteze asupra stabilitatii Galaxiei pe timp

indelungat, este necesara fixarea modelului de Galaxie. Prin modelulrespectiv se contureaza minimal cadrul datului fizic al unei galaxii spirale, uncadru care aproximeaza cat mai bine geometria si mecanica in cuprinsulacesteia. Pentru sustinerea unei noi ipoteze asupra stabilitatii Galaxiei, aiciuna legata de interactiunea magnetica stea-Galaxie, se propune la final testulperioadei de revolutie a Soarelui in jurul centrului galactic, intr-o solutieanalitica exacta. O solutie de contratest congruenta in rezultatul de mai jos afost descrisa in alt numar al revistei ( nr.71-72/1/2010 ). Problema respectivaeste reluata acum prin sustinerea existentei unei “precesii magnetice” aorbitelor stelare in Galaxie alaturi de problema conexa si foarte importanta astabilitatii Galaxiei .

“Precesia magnetica” a orbitelor stelelor din Galaxie este sinonima curotatia limitata si strict determinata a acestora in planul lor, urmare afunctionarii unui cuplaj magnetic reciproc, din aproape in aproape al tuturororbitelor stelare . In TEG, acest cuplaj se considera ca realizeaza efectivstabilitatea Galaxiei pe timp nedefinit. Testul propus este unul legat direct deexistentei unei precesii de natura pur magnetica in rotatia liniei absidelor, cu oanume viteza unghiulara : dw /dt .Modelul de Galaxie detaliat in teorie (*)este unul diferit fata de cel promovat actual in astrofizica . Diferenta esterelativa la parametrii orbitelor stelelor, cu exceptia marimii efective a razeidiscului galactic, (rD), si care se pastreaza neschimbata. Discul galactic este ocoroana circulara cu rmin << rmax , si pentru care : rmax = rD = 15. (kpc),in care masa este uniform distribuita, in prima aproximatie. Precizareamodelului de Galaxie se face aici prin indicarea parametrilor orbitali medii aistelelor alaturi de masa Galaxiei si distributia medie de masa in planulgalactic. In suplimentar, stelele poarta sarcina in magnetosferele lor, ceea ceeste un element de noutate teoretica .

Ipoteze de model :(a)– toate stelele din Galaxie se misca pe orbite kepleriene ce sunt

cuprinse in discul galactic sau se plaseaza in proximitatea lui; -fiecare steaexecuta o miscare orbitala kepleriana in jurul centrului de masa comun alGalaxiei, si in acelasi sens cu al ansamblului;

(b)-toate stelele din Galaxie depoziteaza cantitati cuantificate sisemnificative de sarcina electrica in coroanele si magnetosferele lor ;

(c)-sursa campului magnetic galactic : miscarea kepleriana a stelelor injurul centrului de masa galactic;

(d)–discul galactic este omogen in ceea ce priveste repartitia masei incuprinsul sau, in orice moment ;

(e)–centrul de masa galactic este plasat in centrul discului, pe axa despin, axa ce coincide cu axa magnetica a Galaxiei ;

(f)–toate orbitele stelare sunt pronuntat eliptice si omologice intre ele; -au aceeasi semiaxa (ao) si aceeasi excentricitate (eo) ;

(g)-discul este in expansiune omologica permanenta si monotona cusursa expansiunii plasata in bulbul galactic ;

Orbita stelara tipica in Galaxie :Intr-un model de prima aproximatie, se considera ca orbitele tuturor

stelelor din disc si halou sunt perfect echivalente intre ele din punct de vederefizic . Ele sunt conice eliptice si nu orbite circulare; -in suplimentar, toateorbitele sunt omologice intre ele, cu factorul de omologie 1 . In suplimentar,

se admite formal ca aceste orbite pot fi inclinate cu unghiul ( i ) fata deplanul de referinta, planul galactic .

Intr-o prima aproximatie, orbitele tuturor stelelor din Galaxie sunt eliptice,cu aceeasi valoare a semiaxei mari , (ao), cu aceeasi excentricitate , (eo), sicu un focar plasat invariabil in centrul de masa si de gravitatie al intregiiGalaxii. Astfel, ele se inchid virtual pe circumferinta discului galactic ladistanta maxima fata de centrul Galaxiei, (Q), si simetric la distanta minima(q), in periferia bulbului galactic, acolo unde se realizeaza o zona de maximaconcentrare stelara. In teorie (*), bulbul este o subunitate tranzientaasamblata permanent de catre totalitatea stelelor ce trec prin perigeeleorbitelor lor . Modelul teoretic de Galaxie este ca mai jos.

In TEG si singular, fiecare masa stelara (k) executa o miscare proprie injurul centrului de masa galactic, pe o orbita kepleriana foarte eliptica, sinicidecum pe o orbita circulara - asa cum este prezentat modelul de discgalactic in literatura, si care este total inadecvat . Miscarea stelelor pe orbitelelor se face exclusiv in sens direct, astfel incat orientarea vectorului momentcinetic galactic corespunde invariabil cu directia spre polul nord magnetic alGalaxiei. Miscarea eliptica a stelelor este perfect omologica pentru fiecarepereche (k) – (k+1), si indiferent de masele stelare asociate. La apogeu,orbitele ating marginea exterioara a discului, o margine plasata la cca. 15 kpcde centru, iar la perigeu ele patrund in limita interioara a bulbului, pina la cca.3. kpc distanta de centrul galactic .

Prin omologia orbitelor cu factorul 1 de omologie, miscarile orbitale aletuturor stelelor din disc si din haloul galactic par a fi cuplate izocron intre ele,miscarile de revolutie consumandu-se cu aceasi perioada (To). In realitate elese consuma independent. Valorile elementelor orbitelor galactice seconsidera a fi plasate in jurul mediilor : -semiaxa : ao = 9. (kpc) ; -excentricitatea : eo = 2/3 (o) ; -inclinarea : io 0o . Masa Galaxiei :MG 6. x 1041 kg, - printr-o valoare ce include si masa componentei finede halou, – o componenta dispersa si aflata in echilibru dinamic deasupra sidedesubtul planului galactic sub efectul presiunii luminii din disc (TEG).

Omologia acestor orbite multiplicata la scara sutelor de miliarde decomponente stelare din disc, imprima invarianta dimensionala a marginilorinterna si externa ale discului, simultan cu pastrarea nealterata a geometrieibulbului galactic pe intervale de miliarde de ani. In TEG se considera camiscarea permanenta a unei stele in proximitatea imediata a altora , conducela omogenizarea parametrilor acestor orbite, si respectiv convergenta acestorparametri spre valorile unice indicate mai sus. Acest fapt se consuma printr-un proces permanent de ajustare si reajustare a comportarii partii, aici -individualitatea stelara, in raport cu ansamblul stelar proxim . Astfel, disculgalactic revine a fi o subunitate a Galaxiei autostructurata holografic sipermanent in cuprinsul propriilor limite, fara exceptii . Convergentaparametrilor orbitali spre valori unice nu este doar un model posibil teoretic .Ea este observata efectiv in auto -structurarea populatiei de asteroizi dincuprinsul Sistemului Solar, si a fost demonstrata ca necesara in functionareasistemelor multiple de corpuri legate gravitational. Realizarea respectiva aavut loc la inceputul secolului XX, si ii apartine astronomul japonezHirayama. Este de presupus ca exact acelasi mecanism este functional si incuprinsul Galaxiei .

In modelul teoretic (*) de miscare kepleriana eliptica individuala astelelor din disc, rezulta ca necesar faptul ca, in permanenta in cuprinsulconturului orbital , (virtual), al unei orbite tipice stelare sa existe aceeasicantitate de masa : (M(o) ). Pentru un model de prima aproximatie, -carecorespunde discului omogen si cu grosime constanta de la nivelul bulbului sipina la marginea discului,- masa respectiva este: M(o) 2.2 x 1041 (kg) .(inclusiv contributia componentei fine de halou)/-vezi testul 1 / .Prin acestamanunt se reflecta doua formalitati . Primul este legat de descrierea legii aIII-a a lui Kepler generalizate . In cazul miscarii kepleriene interne dincuprinsul discului galactic se impune de fiecare data, pentru fiecare orbita (k),prezenta unei mase stricte in cuprinsul ei si care controleaza miscarea; seasigura astfel echivalenta fizica si omologia geometrica a tuturor orbitelor. Aldoilea formalism este de fapt unul implicit, si care reflecta omogenitatearelativ ridicata a distributiei de masa in discul galactic.

Modelul respectiv a fost testat si dovedit a fi unul performant . Atat subaspect mecanic, cat si sub aspectul stabilitatii pe timp indelungat a discului.

11

2

Astfel, problema stabilitatii morfologice a Galaxiei in ansamblul sau a fostsolutionata definitiv, nefiind nevoie de ipoteza “undelor de densitate” pentrupastrarea identitatii structurii interne in disc. Solutia stabilitatii Galaxiei in TEGeste legata de actiunea permanenta a campului magnetic galactic intr-orelatie mai cuprinzatoare dintre stea, oricare ea, si Galaxie.

In cadrul miscarii de revolutie galactica, orbitele stelare suferafara exceptie si aproape in aceeasi masura un proces de “precesiemagnetica” a liniei absidelor . Precesia respectiva –evidentiata teoretic-, seconsuma necesar permanent si constant, in sens contrar miscarii .

In sens traditional, pentru stelele cu orbite incluse in planul disculuigalactic sau in imediata lui apropiere,( io 0), perioadele de revolutie ar ficontrolate unic de catre legea a III-a ,generalizata , a lui Kepler . In realitateintervine si magnetismul galactic ceea ce impune rotatia orara a orbitelor inplanul lor. “Precesia magnetica” retrograda a orbitelor reduce semnificativperioada de revolutie, asa cum va rezulta din testul pentru stabilirea perioadeiorbitale galactice a Soarelui . Interventia “precesiei magnetice” in miscareakepleriana conduce la perioade de revolutie efective mai scurte cu cca. 20 -27 % . Acest lucru se consuma invariabil pentru toate orbitele stelare, inconditiile in care perigeul orbital iese efectiv in calea stelei la parcurgereaorbitei. Reducerea semnificativa a perioadei de revolutie kepleriene are locdoar ca urmare a acestui fenomen de “precesie magnetica” , (rotatieretrograda), a liniei absidelor. El este unul inca teoretic, dar confirmat perfectin cazul miscarii galactice a Soarelui . Urmare a “precesiei magnetice”,perioada de revolutie kepleriana este corectata “magnetic”, si se reduce pinala valoarea efectiva .

Stabilitatea Galaxiei :Problema stabilitatii Galaxiei este una solutionata inca neconvingator din

punct de vedere analitic. In schimb sunt reclamate ca viabile modelehidrodinamice controlate numeric pas cu pas, in timp ce problema solutieianalitice la stabilitatea Galaxiei ramane una deschisa in continuare .

Actual, se considera ca stabilitatea pe termen lung a ansambluluigalactic prin pastrarea neschimbata, in primul rand, a pozitiilor relative alebratelor spirale,- este rezultatul actiunii undelor sonice de gravitatie, -unde sedesfasoara permanent intre nucleul galactic si varfurile bratelor spirale .Undele de gravitatie se considera a avea o actiune permanenta asuprabratelor spirale, astfel incat acestea -nici nu se infasoara in jurul nucleului sinici nu se deschid nedefinit in raport cu nucleul, pe masura trecerii timpului .Acest model este cunoscut sub numele de “teoria undelor de densitate” Faraa intra in amanunte, nu este clar cum undele sonice de gravitatie ce sepropaga in lungul bratelor spirale ale Galaxiei in dublu sens,-dinspre nucleuspre marginea discului si invers, - reusesc sa mentina stabilitatea deansamblu a geometriei Galaxiei . Aspectul respectiv poate fi doar un elementasociat mecanismului de stabilizare al unei tendinte sau alteia, respectiv unulcolateral, dar nicidecum unul determinant, si mai ales, unic determinant . Sepoate spune doar ca pe baza ipotezei respective nu se reuseste in mod realsa se explice de ce anume Galaxia isi pastreaza forma neschimbata la scaramiliardelor de ani .

Aceasta solutie de conjunctura a fost inlocuita mai nou cu ipotezaexistentei in planul galactic a unei cantitati suplimentare de masa,(depusaacolo inca de la formarea acesteia), prezenta sub forma unei energii greudetectabile, si asociata asa-zisei “energii intunecate”. O energie care ar ficauza si pentru expansiunea accelerata la scara mare a intregului Univers .Trebuie spus raspicat ca folosirea acestui concept exotic – legat de problemastabilitatii Galaxiei,cel putin, - nu este altceva decat o simpla ipoteza .Si chiaruna care nu explica mare lucru, dintr-un motiv foarte simplu. Solutia la oproblema in stiinta nu poate fi inlocuita cu un concept evaziv care, insuplimentar, se sustrage oricarei verificari, si teoretice si observationale.Tocmai acest lucru reuseste sa faca cu adevarat, conceptul “energieiintunecate “ si nimic mai mult. Si anume : sa eludeze o problema prinformularea unei explicatii si mai spinoase si mai greu de controlat, sauimposibil de controlat; -atat in cazul stabilitatii Galaxiei, cat si in cazulexpansiunii accelerate a Universului .

Prin elementele teoretice legate de “precesia magnetica” a orbitelorstelare dezvoltate in TEG, problema stabilitatii Galaxiei are o solutie afirmatain suport clar, unul controlabil, si care nu face apel la niciun artificiu. Ea a fostobtinuta si detaliata in sens clasic, newtonian ; -aici, una legata de magnetism. In TEG stabilitatea Galaxiei la scara timpului cosmic se considera a serealiza : -prin cuplajul mutual de natura pur magnetica dintre orbitele stelelordin Galaxie , si prin efectul tendintei permanente de rotatie a acestora inplanul lor, un efect de “detenta magnetica” consumat local la nivel de orbitastelara individuala, si generalizat in cuprinsul intregii Galaxii . El actioneaza

ca urmare a interventiei unei precesii de natura magnetica pentru fiecareorbita stelara in parte. Entitatea fizica prin care se realizeaza efectiv cuplajulmagnetic al orbitelor stelare si implicit stabilitatea morfologica a Galaxiei sistructurilor din discul galactic este reprezentata de catre campul magneticgeneralizat al Galaxiei.In TEG el este un camp magnetic toroidal generat siintretinut de miscarea sarcinii electrice asociate stelelor . Generarea siintretinerea acestui camp este legata de miscarea kepleriana a tuturor stelelordin Galaxie . Acest lucru este asigurat permanent de catre legaturagravitationala dintre ansamblul stelar si fiecare masa in parte, si de existentaefectiva a unei cantitati semnificative de sarcina electrica depozitata la nivelstelar. Miscarea kepleriana genereaza si intretine propriul camp magneticgalactic al Galaxiei, un camp care reuseste la randul sau sa mentina stabilastructura la scara mare acesteia. Este solutia TEG in problema stabilitatiiGalaxiei , o solutie viabila asa cum poate fi demonstrat .Testul analitic cel maiputernic –si cel mai convingator, - este cel legat de perioada de revolutiegalactica a Soarelui, singura ce poate fi estimata relativ exact din datele deobservatie actuale.

“Precesia magnetica” in orbite stelare :Conceptul “precesiei magnetice” in orbite stelare este unul nou. El este

prezentat in extras intr-o demonstratie aproape completa alaturi de testelepropuse .Asa cum s-a afirmat mai sus, conceptul respectiv face parte dinTEG, o teorie unitara mai larga asupra gravitatiei si asupra echilibrului largitdintre stele si Galaxie .“Precesia magnetica” a orbitelor stelare reprezintaexpresia fizica a existentei unui cuplaj de solid rigid permanent intre miscarileorbitale ale stelelor ce alcatuiesc intreg ansamblul galactic. Cuplajul respectiveste si sursa explicita a stabilitatii Galaxiei .

In TEG se afirma si se demonstreaza ca stabilitatea Caii Lactee si agalaxiilor in general, este una realizata in suport magnetic, alaturi degravitatie. Aspectul decisiv in stabilitatea Galaxiei revine magnetismului siexclusiv, in conditiile preezistentei actiunii gravitatiei. Dincolo de precesiarelativista a liniei absidelor, mai sant cel putin alte doua miscari de precesiecare afecteaza orientarea unei orbite in propriul plan. Ambele sant definite inresursa pur newtoniana, si sant inca neevidentiate . Aici, doar una dintre celedoua .Prima dintre ele : - este legata de precesia absidelor impusa de cuplajulspin-orbita, si se realizeaza prin interventia singulara a momentului cinetic .Ea este una cu actiune generalizata si poate fi demonstrata ca fiind proprietuturor orbitelor kepleriene ce fac parte din structuri legate gravitational cu alecaror componente au miscari orbitale si de spin neizocrone, -in sistemestelare duble sau multiple sau in sisteme planetare. A doua dintre ele estespecifica doar orbitelor stelare care alcatuiesc componenta stelara de discplana si componenta eliptica stelara de halou a Galaxiei . Precesia magneticaa liniei absidelor orbitelor stelare galactice este rezultatul cuplajului inductivmutual de natura magnetica dintre oricare doua orbite stelare care sesuprapun partial in plan. In teorie, acest cuplaj magnetic mutual se realizeazade la sine pentru toate orbitele stelare, chiar daca conturul lor este doarvirtual . Tot in teorie, acest cuplaj realizat si sustinut permanent prinintermediul miscarii kepleriene efective a fiecarei stele in jurul centrului demasa si de gravitatie al Galaxiei , reprezinta resursa stabilitatii pe timpnedeterminat a morfologiei si intregii structuri a discului galactic, si nu “undelede densitate “ sau “energia intunecata” .

In TEG efectul de rotatie al unei orbite stelare in planul ei rezultat dincuplajul mutual, din aproape in aproape, al tuturor orbitelor stelare din Galaxieprin interactiune magnetica; -este unul distinct fata de oricare alt efect similarde precesie , (de exemplu cel relativist ), si se evalueaza ca atare . Aici, inresursa proprie a teoriei . Acest efect va fi numit mai departe : “precesiamagnetica” a orbitelor sau liniei absidelor . Asa cum va fi aratat,el este unuldeloc neglijabil, si este evaluabil rapid si direct pe un model coerent, faraaproximatii suparatoare.

Fie orbita (k) asociata masei stelare (mk), o orbita considerata afi in cuplaj magnetic cu discul galactic de raza ( rD ), respectiv cu totalitateacelorlalte orbite stelare suprapuse si parcurse efectiv. Pentru oricare douaorbite apropiate , (1) si (2) care se suprapun partial din punct de vederegeometric. Ele sant parcurse efectiv de curentii ( I1 ) si ( I2) . Faptul caorbitele sant interceptate de acelasi flux magnetic galactic ( Fm ), conduce laaparitia si sustinerea pe timp indelungat a unei inductante magnetice mutualeintre ele .Orbita (1) este incarcata magnetic de catre orbita (2) si reciproc, prininductie; un fenomen ce poate fi generalizat la scara intregii Galaxii . Daca (f12 ), ( f21 ) si ( L1 ) , ( L2 )sant fluxurile magnetice mutuale induse reciprocomoloagei ei de catre fiecare dintre orbite, si respectiv inductantelemagnetice ale orbitelor, atunci inductanta mutuala (L12) a celor doua orbiteeste : f12 / I1 = f21 / I2 = L12 -unde : L12 = k (L1 . L2)1/2 (H) . Fluxul

12

3

indus de catre curentul dintr-o bucla genereaza succesiv , in bucleleapropiate, un curent : dI S . Astfel, toate orbitele stelare din disc sunt“cuplate” magnetic intre ele prin intermediul unitatii structurale a disculuigalactic. In cazul general, L2 L1 si k ---> 1 de unde : L12 L2 L1.In corolar imediat miscarea kepleriana simultana a stelelor purtatoare desarcina, (in campurile magnetice proprii), controleaza si genereaza campulmagnetic galactic . Acest camp este raspunzator de “cuplajul” magnetic rigidal orbitelor stelelor,-un cuplaj ce mentine stabilitatea Galaxiei, si care impuneexistenta unei precesii magnetice in miscarea orbitala kepleriana .

Corolar (1) : -daca una dintre orbite, (k), tinde sa se roteasca in modreal, atunci efectul este transmis necesar tuturor celorlalte orbite, in egalamasura, prin intermediul discului, iar discul raspunde la echilibru .

Corolar (2) : -discul galactic este masiv si se opune efectiv rotatiei, astfelincat cuplul rezultat din tendinta de rotatie a orbitei in planul ei este suportat inaceeasi masura, ca reactiune, chiar de catre orbita care tinde sa roteascaintregul, si doar de catre aceasta . Acest lucru se petrece urmare a aparitieiunui moment magnetic suplimentar in axul magnetic al Galaxiei . Tendinta derotatie a discului din aparitia unui moment magnetic suplimentar in axa esteblocata si ea revine a fi suportata in intregime, dar in sens contrar, -doar decatre orbita stelara (k), - cea care tinde sa roteasca intregul . Este o expresiea aplicarii principiului al III-lea al mecanicii newtoniene, cel al echivalenteiactiunii si reactiunii fortei ; -aici intr-o explicitare derivata imediat, si relativa lainteractiunea magnetica mutuala intre orbitele stelelor din Galaxie . Esteesenta fenomenului de “precesie magnetica” a orbitelor stelare din Galaxie ,desfasurata aici intr-un extras semnificativ, al TEG .

Fie Mm - momentul magnetic total cumulat al tuturor orbitelor stelare dindisc, respectiv momentul magnetic total al discului galactic . Atunci, pentrucele (k) componente stelare k = 1,...,n :

MD = ∑ ( Io . So )k = ID . SD (A.m2)-si momentul magnetic elementar ( dM ) care poate fi asociat unei mase

( mk ) stelare oarecare si miscarii kepleriene pe orbita proprie a acesteia :dMD = Mk = So . (dID) << MD (A.m2)Daca sub efectul aparitiei momentului elementar suplimentar ( dMD )

orbita (k) tinde sa se roteasca cu arcul ( uk ), atunci, prin cuplajul magnetic alacesteia cu discul, discul galactic tinde sa se roteasca in acelasi sens ,infinitezimal, cu arcul (du ) : du << uk (rad)

Astfel, intregul disc galactic actioneaza ca un ansamblu rigid si implicitindeformabil . Daca in urma unui test ar rezulta ca “precesia magnetica “ aorbitei (k) ar fi si efectiva, atunci stabilitatea Galaxiei ar fi asigurata magnetic,prin efectul reciprocei in metoda reducerii la absurd . Teoria TEG, prin testulpropus aplicat orbitei Soarelui reuseste sa faca exact acest lucru, si astfel,stabilitatea in timp a Galaxiei este una demonstrata cu suficienta. Stabilitateaansamblului galactic este asigurata magnetic prin miscarea kepleriana astelelor componente .Se intentioneaza estimarea realista a acestui arcinfinitezimal, ( du ), astfel incat, in final sa se poata evalua marimea “precesieimagnetice” a oricarei orbite stelare .

Este de presupus ca energia infinitezimala ( dEk ) necesara pentrurotatia orbitei (k) este proportionala simultan cu momentul magnetic, (Mk), sicu arcul efectiv de rotatie, ( uk ), prin intermediul unei constante (C1), -ceea cereprezinta o presupunere justificata si corecta in sens mecanic :

dEk = C1 .( Mk ).( uk ) (J)-atunci pentru intregul disc galactic : ED = C1 . ( MD ).( du ) (J)-si imediat, in virtutea corolarului (2) : dED = dEk (J)Din normalizarea ecuatiilor rezulta ca: dEk /ED = ( Mk /MD ).( uk /du ) (o)-sau, imediat functionala normalizata a energiilor implicate in rotatiile

(virtual –reale) ale orbitei curente (k) si, in reactiune, a aceleiasi marimi cepriveste intregul disc galactic: dEk /ED = (So /SD ).(dID /ID).(uk /du) (o)

Energiile implicate in rotatiile virtuale, (dEk), sunt necesar proportionalecu curentii asociati indusi, ( d Ik ), astfel incat se poate scrie simultan, princonstanta de calibrare ( C2 ). Pentru orbita (k) : dEk = C2 . ( d Ik ) (J)

-simultan cu aceeasi marime pentru disc: dED = C2 . ( ID ) (J)-dar aparitia curentului suplimentar, indus,(d Ik ), la nivelul unei orbite

oarecare, este echivalent cu aparitia (virtuala), a aceluiasi curent in disculgalactic, de unde justificat : d ID = d Ik (A)

-cum, energia suplimentara (dEk )aparuta la nivelul orbitei (k) ,-si careeste o energie de natura magnetica ,- se contabilizeaza necesar pentru discca o energie infinitezimala : d ED = dEk (J)

-rezulta ca : dEk /ED = d ED /ED = d Ik / ID = d ID / ID-astfel incat ecuatia normalizata a energiilor revine la :d ED /ED = ( So / SD ) . ( dID / ID ) . (uk /du )-de unde forma echivalenta explicitata in limita a acesteia :

d ID / ID = ( So / SD ).( dID / ID ).(uk /du )Se impune simultan, ca : d ID 0 si ID 0 . Miscarea orbitala

kepleriana trebuie sa asigure astfel parcurgerea permanenta a orbitei decatre un curent efectiv, ( Ik 0 ) pentru fiecare masa stelara si orbita (k)asociata, si pentru orice interval de timp, (dt), finit . Simultan cu functionareape timp nedeterminat spre viitor in aceiasi parametri a inductiei mutuale, ( d Ik

0 ), si a mecanismului de cuplaj magnetic reciproc intre orbitele stelare.Altfel spus, aparitia unei stele noi in discul galactic ar presupune si ar impuneintarirea campului magnetic al intregii Galaxii, si implicit cresterea stabilitatiiintregului ansamblu . Acest lucru s-ar consuma prin introducerea uneiinteractiunii mutuale intre stea si Galaxie suplimentar celei gravitationale .Interactiunea respectiva ar fi un efect magnetic indus la echilibru de catreGalaxie la nivelul orbitei stelare . Expresia imediata a efectului magnetic induseste “precesia magnetica” a liniei absidelor . Fiind vorba de o “reactiune” denatura magnetica cuprinsa in efectul ansamblului asupra partii, “precesiamagnetica” a orbitei se realizeaza unic in contra miscarii care producesurplusul de moment magnetic indus . Astfel, precesia magnetica a linieiabsidelor orbitelor stelare din Galaxie este una care se consuma in sensretrograd, prin iesirea efectiva a perigeului galactic al orbitei in calea astruluice genereaza curentul . Implicatia directa este reducerea perioadei derevolutie galactica .Exact aceasta reducere intereseaza aici, pentru ca incadrul modelului ea conduce la stabilirea unic determinata a perioadei derevolutie galactica a unei stele oarecare (k) . Aceasta reducere se faceplecand de la perioada de revolutie kepleriana . Observatie importanta : -existenta sau inexistenta in realitate a acestui fenomen,- respectiv a“precesiei magnetice” retrograde a orbitelor stelare din Galaxie in planul lor, -poate fi testata direct prin racordarea modelului teoretic la observatie, in cazulSoarelui . /(vezi testul propus) /. Asadar exista cel putin o metoda deverificare analitica directa a fenomenului, si o prima conditie ca el sa poata fiacceptat ca adevarat prin congruenta datelor de test cu observatia. Pentruorice moment de timp (t) fixat : 1 = ( So / SD ) . (uk /du ) (o)

-de unde imediat : (du /uk ) = ( So / SD ) = ct. (o)Dar : ( du ) -corespunde parcurgerii complete de catre steaua (k) din

disc a orbitei proprii, astfel incat corespondenta se face pentru : uk = 2.π .-de unde : (du /2.π) = ( So / SD ) = ct. (o)Discul galactic nu se roteste si efectiv .El opune o rezistenta suficienta

acestei rotatii induse magnetic. Rotatia lui infinitezimala ,( du ), se transmiteintegral orbitei care tinde sa impuna rotatia discului, si in sens contrar miscariistelei pe orbita proprie, (k) : ( duk )stea = - ( du )disc .

Rezulta ca, pentru orbita stelara (k), corespunzator unei perioade :( duk )/(2.π) = - ( So / SD ) = ct. (o)Ramane acum de explicitat arcul infinitezimal ( duk ) in raport cu

coordonata temporala (t). Ea se deduce din normalizarea a doua regresiiliniare simultane aflate in corespondenta biunivoca : ( u ) < -- > ( t ) .

( duk ) = - (2.π).( So / SD ) (rad), dt = Trev (s)Se obtine imediat viteza de rotatie unghiulara a liniei absidelor,- si

impliciat a intregii orbite in planul ei,- urmare a interventiei “precesieimagnetice” . Ea este una care se consuma retrograd, si este introdusa decatre miscarea kepleriana a stelei (k), prin liniile de camp magnetic galactic.Miscarea kepleriana genereaza curentul orbital ( Ik ), efectiv, si o variatiecorespunzatoare in campul magnetic galactic care actioneaza imediatimpotriva orbitei ca un torsor, exact in aceeasi masura in care a fost modificatmomentul magnetic total galactic. De aceasta data, printr-un efect perfectechivalent preluat singurar si in sens contrar, compensator de catre orbita .Discul nu isi schimba geometria : nici local si nici general, doar orbita (k)suporta rotatia in planul ei . Este chiar esenta “precesiei magnetice” . Sisuportul stabilitatii Galaxiei .

( duk/ dt ) = - ( So / SD ).( 2.π /Trev ) (rad/s)-si imediat “avansul magnetic al perigeului orbitei galactice”:( duk /dt ) = - ( fo ).( 2.π / Trev) (rad/s)

( dwk /dt )= ( duk /dt ) (rad/s)Ecuatia respectiva reprezinta ecuatia caracteristica a vitezei de

“precesie magnetica” a orbitei stelare, prin viteza unghiulara cu care semodifica permanent argumentul periheliului ,(w), al acestei orbite. Modificarease face in sens unic , si anume prin scaderea argumentului periheliului, siimplicit a perioadei de revolutie galactica a stelei .Ecuatia in formacaracteristica a fost dedusa pentru orbite cuprinse in planul galactic cu i = 0.Pentru situatia generala in care orbita stelei este inclinata cu unghiul ( i ) inplanul galactic, factorul din membrul drept suporta o corectie necesara prin (cos (i) ), si impusa de componenta fluxului magnetic galactic careintercepteaza efectiv planul orbitei dupa normala la acest plan .

13

4

In corolar imediat : -orbitele stelelor ce sunt cuprinse in planul galactic, (i = 0 ), sufera o precesie magnetica maxima iar stelele au perioade derevolutie minime, -“perioade magnetice “ ( Tm ) . Orbitele stelelor ce suntfoarte inclinate in planul galactic, ( i >> 0), si care apartin componentei dehalou, sufera precesii magnetice minime ( cazul Soarelui ).Din expresiavitezei unghiulare de precesie a liniei absidelor rezulta perioada efectiva derevolutie a stelei in jurul centrului de masa si gravitatie galactic, perioada carecontine inclusa si “precesia magnetica”. Ea este impusa simultan,gravitational si magnetic de catre intregul ansamblu galactic fiecarei orbitestelare in parte : Tm / TG = 1 - ( So/SD ) . cos( i ) (o)

Acesta este mecanismul explicit de angajare si functionare a unuiechilibru suplimentar intre Galaxie in ansamblu si fiecare componenta stelara(k), in parte, unul considerat a fi real si justificat din mai multe considerente.El a fost testat in cazul Soarelui pentru care perioada de revolutie galactica secunoaste relativ precis, si dedusa din date de observatie (problema Laplace) .

In cazul Soarelui : se cunoaste distanta efectiva instantanee fata decentrul de masa al Galaxiei, directiile spre centrul de masa galactic si spreapex, (directia vectorului viteza instantanee ), si arcul dintre aceste directii camasura a ortodromei : apex – Saggitarius A . In aceasta circumstanta inacord cu solutia la problema Laplace, se pot determina parametrii orbiteigalactice a Soarelui si viteza lui instantanee pe orbita in momentul strabateriinodului ascendent (actual). Rezulta ca perioada de revolutie a Soarelui injurul centrului Galaxiei este de cca. 220 milioane de ani, valoare ce reprezintareperul de observatie in cazul testului existentei “precesiei magnetice” aorbitei sale galactice .Daca se expliciteaza pe modelul teoretic indicat maisus, ariile suprafetelor unei orbite oarecare ( So ), si respectiv aria disculuigalactic, ( SD ), atunci perioada de revolutie galactica corectata cu precesiamagnetica,- este ca mai jos .Ea depinde doar de excentricitatea orbitei (e) side inclinarea ei (i), nu si de semiaxa (a).Succesiv :

SD = π.(rD)2 = π.ao2.(1 + eo)2 (m)2

So = π.ao2.(1 – eo2)1/2 (m)2 -de unde :fo = So / SD = (1 – e2)1/2/(1 + e)2 (o) -si cum :

Tm / TG = 1 - ( So/SD ).cos( i ) (o)-rezulta : Tm / TG = 1 - fo . cos( i ) (o)

Unde : Tm -perioada de revolutie corectata cu “precesia magnetica”(reala si efectiva ) si TG -perioada de revolutie kepleriana .

Rezultatul obtinut este un aspect teoretic inedit care marcheaza inca odata legatura efectiva dintre gravitatie si magnetism . Aici, legatura respectivaeste relativa la perioada de revolutie a miscarii periodice kepleriene subefectul fortei centrale. Perioada de revolutie galactica nu mai ramane unacuantificata si controlata strict doar de catre gravitatie, ci revine a fi simultanuna conditionata magnetic, si corectata prin interventia directa amagnetismului . Rezulta ca, in cazul stelelor din Galaxie, perioada derevolutie galactica este una gravito-magnetica .Simultan .

Se obtine astfel in acord cu teoria TEG, expresia explicita si in formageneralizata a perioadei de revolutie orbitala in cadrul Galaxiei, urmare ainterventiei “precesiei magnetice” a liniei absidelor :

Tm / TG = 1 - (1 – eo2)1/2.cos (io )/(1 + eo)2 (s)-unde perioada kepleriana este in acord cu legea III- a a lui Kepler

generalizata : TG = [ 4.π2. ao3/ (G.M(o) )]1/2 (s)Existenta “precesiei magnetice” in orbite stelare este sustinuta prin testul

direct asupra perioadei de revolutie a Soarelui, si prin cel putin alte doua testecorelate, descrise in continuare .

T 1 : -perioada de revolutie galactica a Soareluidin miscarea kepleriana corectata cu “precesia magnetica”:Orbita galactica a Soarelui (*):ao = 9.8 (kpc) = 3.02 x 1020 (m) , eo = 0.53 (o)io 57o ; cos (io) = 0.5446 (o)Masa totala din cuprinsul conturului orbitei : ( M(o) )

M(o) = MG .( So/SD ) (kg)SD = π . ao2 . ( 1 + eo )2 (m2)

So = π . ao2 . ( 1 – eo2 )1/2 (m2)MG 6 x 1041 (kg)( fo ) = ( 1 – e2)1/2/(1 + e)2 (o)( fo ) = 0.36225 (o)M(o) = MG .( fo ) (kg)M(o) = 2.218 x 1041 (kg)Perioada de revolutie galactica (*) :-perioada kepleriana : To = (TG ) = [ 4.π2. ao3/(G.M(o) )]1/2 (s)TG = 8.57 x 1015 (s) = 272. (mil. ani)

-perioada reala: -kepleriana corectata cu“precesia magnetica” in miscarea orbitala (*):Tm / TG = 1 - fo . cos( i ) (o)Tm = 272. ( 1 – 0.36225 x 0.5446) = 218.3 (mil.ani)-in acord cu rezultate din literatura :

T = 2.2 x 108 (ani) = 220. (mil ani)/Anuar Astronomic 1996 -Ed. Academiei, pag. 20)/

TEST 2 - Viteza instantanee/actuala / a Soarelui pe orbitagalactica:

Conform teorie, in cazul miscarii orbitale kepleriene, viteza instantaneeeste : v(r) = [ (2.ao /r - 1 ).G . M(o) /ao ]1/2 (m/s), -unde :

M(o) = 2.218 x 1041 (kg) -masa galacticacuprinsa in conturul orbitei solare;

ao = 9.8 (kpc) = 3.02 x 1020 (m) -semiaxa mare a orbiteigalactice a Soarelui ;

r = 10 (kpc) = 3.08 x 1020 (m) -distanta actuala aSoarelui fata de centrul Galaxiei ;

G = 6.672 x 10-11 (m3.kg-1.s-2 ) -constanta gravitatiei;(2 .ao/r - 1 ) = 1.04082 (o)

-rezulta : –viteza instantanee/actuala/a Soarelui pe orbita galactica :v(r) = 2.26 x 105 (m/s) = 226. (km/s)

-intr-un acord foarte bun - fata de rezultatul ce corespunde observatieidirecte din miscarea relativa la rotatia galactica /Anuar Astronomic 1996 -Ed.Academiei, pag. 20)/–in limita unei erori relative de + 2.7 % :

vobs = 220. (km/s)-viteza Soarelui pe orbita galactica ;/actuala/;Concluzie : Testul corelat nr. 2 – confirma modelul de mai sus asupra

”precesiei magnetice”, -dar indirect, prin parametrii: M(o) ; ao ; r .TEST 3 - Varsta Soarelui si Sistemului planetar :Conform determinari in studiul meteoritilor, varsta Sistemului Solar este

de : Ts = 4.567 (miliarde de ani) / Astronautica –nr. 71-72/Soarele si Sistemul s-au format in discul galactic in nodul ascendent al

orbitei, nod ce corespunde cu pozitia actuala a Soarelui si Sistemului in planulgalactic, la r = 10 (kpc) distanta fata de centrul Galaxiei.Rezulta ca necesarfaptul ca varsta actuala a Sistemului este cuantificata de perioada derevolutie galactica, printr-un numar intreg (n) de perioade consumate,respectiv : Ts = n . (T m) : n ∈ N

-unde : Tm = 217.3 (mil.ani) -perioada de revolutie gravito-magnetica galactica a Soarelui;

Se testeaza valoarea lui (n), –o valoare care in logica de mai sus artrebui sa fie un numar intreg . Rezulta :

n = Ts / Tm = 4567 /217.3 = 21.017 ... = 21.S-a obtinut rangul orbitei curente incheiate, -cu o eroare relativa de +

0.081 %, -respectiv intr-un acord remarcabil cu modelul teoretic .Pentru : n = 21, valoarea perioadei de revolutie galactica a Soarelui, - si

care confirma independent pe cea obtinuta mai sus prin corectarea miscariikepleriene cu “precesia magnetica” a liniei absidelor orbitei Soarelui,a fostdeja anuntata . / Revista “Astronautica”- seria a IV-a nr.71-72 //-art.”VarstaSistemului Solar si perioada de revolutie galactica” / Ea rezulta la : T* =217.476 (milioane de ani) in acord foarte bun cu valoarea perioadei gravito-magnetice de Tm = 218.3 (mil. ani). Concluzie : Testul corelat 3 – confirmain mod direct modelul “precesiei magnetice”.

Concluzii :In cazul orbitei Soarelui, “precesia magnetica “ a liniei absidelor este

una semnificativa si s-a dovedit a fi reala, in limita modelului. Ea esteraspunzatoare de o reducere cu cca. 20 % a perioadei de revolutie keplerienein miscarea galactica a Soarelui. Perfect similar se comporta si celelate steledin Galaxie, cu diferentele introduse prin valorile parametrilor orbitali, ( ao , eo, io ), usor diferite de cele solare . In cazul stelelor cu orbite cuprinse in planulgalactic, (marea majoritate a stelelor din Galaxie), reducerea respectiva estemaxima, si ajunge pina la 26.7 %, pentru orbitetele medii caracteristice cu (e)---> 2/3 . Astfel, “precesia magnetica” este un fenomen limitat . Elementele deteorie de mai sus aferente “precesiei magnetice” a orbitelor stelare in cadrulGalaxiei sant anuntate aici in premiera,si sunt sustinute cu suficienta . Atatprin testul direct si testele corelate enuntate, cat si prin alte teste in cadrulTEG. Precesia relativista a periheliilor orbitelor in sisteme legate gravitationalnu este astfel singura precesie cuantificabila si care afecteaza orientareaorbitelor in planul lor . Asa cum s-a aratat, pentru orbitele stelare, cel putin,exista si o “precesie magnetica” impusa de interactiunea suplimentara deatura magnetica intre ansamblul stelar al Galaxiei, si fiecare componenta inparte . ing. Bobeica Cristian

14

5

Cele maistrãlucitoare stele

de pe bolta cereascã

SIRIUS, cunoscută şi sub numele de Luceafărul, este ceamai strălucitoare stea a cerului, făcând parte din constelaţia CâineleMare. Se află la o distanţă de 8,61 ani-lumină de sistemul nostrusolar. Această stea poate fi văzută din aproape fiecare regiunelocuită de pe suprafaţa Pământului. Din emisfera sudică, la începutullunii iulie, Sirius poate fi văzută atât seara, după apus, iar dimineaţapoate fi observată înaintea răsăritului.

CANOPUSeste cea mailuminoasă stea dincadrul constelaţieiCarena şi cea de-adoua cea mailuminoasă stea petimp de noapte, fiinddepăşită doar deSirius.

ARCTURUSeste cea maistrălucitoare stea dinconstelaţia Bootes şi

a treia ca strălucire pe timpul nopţii. Este localizată în Norul LocalInterstelar la o distanţă de 36,71 de ani-lumină. Faţă de Soare,Arcturus este de cel puţin 110 ori mai luminoasă, însă puterealuminii sale este influenţată de faptul că lumina pe care o emană estede tip infraroşu.

VEGA sau α Lyrae (alpha Lyrae), este cea maistrălucitoare stea a constelației Lira, a cincea cea mai strălucitoarestea de pe cer și a doua cea mai strălucitoare din emisfera celestialănordică. Vega are o magnitudine de 0.03 și se află la o distantarelativ mică de Soare și chiar de Pământ, la 25,31 ani-lumină faţă dePământ. Împreună cu Arcturus și Sirius face parte din grupa celormai luminoase stele din vecinătatea Soarelui.

CAPELLA sau α Aur este cea mai strălucitoare stea dinconstelaţia Vizitiul, fiind situată în emisfera nordică. Are omagnitudine de de 0.08 și se afla la o depărtare de 42.21 de ani-lumină de Pământ.

RIGEL sau β Orionis este una dintre cele maistrălucitoare stele atât de pe cer cât şi din constelaţia Orion, având omagnitudine vizuală de 0.12 şi dimensiuni de 60 de ori mai maridecât ale Soarelui.

BETELGEUSE sau α Orionis este a doua stea castrălucire din constelația Orion şi a noua de pe bolta cerească, darnu este la fel de strălucitoare ca şi Rigel (β Orionis). Este o stealocalizată la 427 ani-lumină depărtare de Pământ. Betelgeuse este osupergigantă roşie, una dintre cele mai mari cunoscute.

ALTAIR sau α Aquilae este cea mai strălucitoare stea dinconstelația Vulturul și a douăsprezecea de pe întreg cerul nopții.Are o magnitudine aparentă de 0,77 şi este situată la 16,8 ani-luminăde Pământ. Denumirea “Altair” este utilizată încă din epocamedievală. Este o abreviere a unei fraze de origine arabă ce s-artraduce “Vulturul zburător”.

Liţă Antonia-Cristina, clasa a XII-a D

RACHETA SPAțIALĂ SOVIETICASPUTNIK

Anul 1957, afost declarat AnulInternaţional alGeofizicii. În acel an aufost vehiculate în presaamericană o serie deconcepte privindlansarea unor sateliţi înspaţiul cosmic. Darguvernul Statelor Uniteale Americii nu păreafoarte dispus săcheltuiască milioane dedolari pe acesteconcepte, aşa încât ideeaa fost îngheţată pentru ovreme. Statele Unite aleAmericii credeau că suntconducători în cursapentru cucerirea

spaţiului cosmic şi, prin aceasta, al cursei pentru dezvoltarea derachete militare.

La Moscova grupul Korolev a folosit presa occidentală şiecourile posibilei aplicări ale acestui concept şi au sugeratconducerii sovietice faptul că URSS ar trebui să fie prima ţară carelansează un satelit artificial în cosmos.

Programul de dezvoltare a primului satelit Sputnik a fostde fapt o realizare de o lună de zile!. Pe 4 octombrie 1957, lansat cuo rachetă R7, satelitul Sputnik a fost plasat pe orbită. Aşa a începutcursa spaţială între americani şi sovietici.

Satelitul avea un design foarte simplu, constând dintr-osferă metalică polizată, un transmițător, instrumente de măsuraretermală şi baterii. O sfera de 58 cm în diametru cântărindaproximativ 83 kg ce a efectuat 1440 de orbite eliptice ( în 96 deminute fiecare), transmiţând la intervale periodice de timp un „bipelectronic”. Korolev a fost cel care s-a ocupat personal deasamblare, surescitat de ideea realizării unui început de eră cosmică.

Racheta spațială cu care fusese lansat Sputnikul, de tipSL-1/A era derivată din versiunea inițială militară R7/8K71 (SS-6Sapwood), care era prima rachetă balistică intercontinentalăsovietică, putând transporta un focos termonuclear de 3-5 megatonela 12,000 km.

Pentru prima dată, URSS dispunea de o armă care putea săpoarte fără probleme un focos nuclear până pe teritoriul american.Odată ce a devenit vulnerabilă, superputerea vestică nu mai puteaameninţa URSS cu represalii masive nucleare în cazul unui războiconvențional, fără a risca să fie ea însăşi lovită. Astfel, un deceniumai târziu, la sfârşitul anilor 1960 s-a ajuns la echilibrul nuclearîntre superputeri, împreună cu doctrina de distrugere reciprocăasigurată (MAD), care, împreună cu doctrina flexible response lanivel tactic, a înlocuit fosta doctrină numită represalii masive.

Lansarea surprinzătoare a satelitului Sputnik 1,colaborată cu eşecul primelor două tentative americane în domeniullansării de sateliţi artificiali, a şocat Statele Unite ale Americii.Americanii s-au mobilizat şi au început un program vast în domeniulspaţial: lansarea sateliţilor Explorer I, SCORE și CourierLansarea satelitului Sputnik i-a făcut pe americani să creeze NASA(1958) şi proiectul Mercury si să mărească cheltuielileguvernamentale în domeniile cercetării ştiințifice şi învăţământului,ceea ce a adus la Programul Apollo şi la primul pas al unui om pelună din 1969, care a făcut să se termine Criza Sputnik.

La paginile 16 şi 17 prezentam planul acestei rachete.

Marian – Mircea Raileanu

15

Macheta rachetei xxxxxxx

TELEDETECŢIE

Teledetecţia esteobţinerea deinformaţii despreun obiect saufenomen, fără aface contact fiziccu obiectul.

În folosireamodernă, termenulgeneral, se referăla utilizarea detehnologii desenzori aerieni

pentru a detecta şi clasifica obiectele de pe Pamant (atât lasuprafaţă, şi în atmosferă si oceane ), prin intermediul semnalelorpropagate (de exemplu, radiaţiile electromagnetice emisede avion sau sateliţi )

Prezentare generală Există două tipuri principale de teledetecţie: senzori de

pasive de la distanţă şi senzori de active de la distanţă.Senzorii pasivi care detectează radiaţii naturale, care sunt

emise sau reflectate de obiect sau în zona înconjurătoare de a fiobservate. Reflectata, lumina soarelui, este cea mai comuna sursa deradiaţii măsurată prin senzori pasivi. Exemple de senzori pasivi ladistanţă includ filmul, fotografia, infrarosu, taxa-cuplat, dispozitive,şi radiometri.

Colectarea activă, pe de altă parte, emite energie în scopul de ascana obiecte şi zonele în urma cărora un senzor detectează şi apoimăsoară radiaţii, care sunt reflectate de la ţintă. RADAR şi LIDARsunt exemple de detectare de la distanţă în cazul în care active deîntârziere de timp intre emisie şi retur se măsoară, de stabilirelocaţie, înălţimea, viteza şi direcţia faţă un obiect.

Teledetecţia face posibilă colectarea de date privind zonelepericuloase sau inaccesibile. Aplicaţii ale teledetecţiei includmonitorizarea defrisărilor în domenii cum ar fi bazinulAmazonului , glaciare caracteristici în regiunea arctică, regiunileantarctice şi adâncimea de sondare de coastă şi de ocean.Teledetecţia înlocuieşte, de asemenea, costisitoarele şi lentelemetode de colectare a datelor pe teren, asigurându-se în procesul dezone sau obiecte care nu sunt perturbate.

Platformele orbitale pentru culegerea şi transmiterea de datedin diferite părţi ale spectrului electromagnetic care în colaborare cuantena la scară mai mare sau de la sol, pe bază de detectare şi deanaliză, ofera cercetatorilor informaţii suficiente pentru a monitorizatendinţele, cum ar fi El Nino şi a altor fenomene naturale pe termenlung şi scurt. Alte utilizări includ diferite domenii ale ştiinţelorPământului, cum ar fi gestionarea resurselor naturale, terenuriloragricole, cum ar fi folosirea terenurilor şi de conservare, precum şisecuritatea naţională şi aerienă, terestră şi de stand-off de colectareîn zonele de frontieră. Imaginine din satelit ajută la analizarea şicomparaea lucrurilor, cum ar fi ratele de vegetatie, eroziune,poluare, silvicultură, vreme, şi utilizarea terenurilor. Aceste lucruripot fi cartografiate, sondate, urmărite şi respectate. Procesul deteledetecţie este, de asemenea, util pentru planificarea oraşului,cercetări arheologice, de observare militară şi topografiegeomorfologiă.

Tehnici de achiziţie a datelorAplicaţii ale datelor de teledetectie

Convenţionala RADAR este cea mai mare parte asociatăcu controlul traficului aerian, de avertizare timpurie, şi anumite datede mari dimensiuni meteorologice. Radar Doppler este utilizat înmonitorizarea organelor de drept locale, a limitelor de viteză şi încolectarea îmbunătăţirii meteorologice, cum ar fi viteza şi direcţiavântului în cadrul sistemelor de vreme. Alte tipuri de colectareactivă includ plasme in ionosfera.

Laser şi radar, altimetre pe sateliti, au oferit o gamălargă de date. Prin măsurarea colectarii de apă cauzată de gravitaţie,prezintă pe harta lor caracteristici de pe fundul marii la o rezoluţiede un kilometru sau mai mult. Prin măsurarea înălţimii şi lungimiide undă ale valurilor oceanului, vitezele altimetre eoliene de măsurăşi de direcţie, şi a curenţilor oceanici şi de suprafaţă de ghidare. De detectare a luminii si variatiei (LIDAR) este bine

cunoscut în exemple de arme, iluminate cu laser de localizare aproiectilelor.LIDAR este folosit pentru a detecta şi a măsuraconcentraţia de diverse substanţe chimice în atmosferă, în timp ceLIDAR bord pot fi utilizate pentru a măsura înălţimea de obiecte şicaracteristici pe teren mult mai precis decat tehnologia cu radar.Vegetaţia teledetecţie este o aplicaţie principală a LIDAR. Radiometrii şi fotometrele sunt instrumentele cele mai

comune în uz, în colectarea radiatiilor emise reflectate şi într-o gamălargă de frecvenţe. Cele mai comune sunt vizibile şi senzori îninfraroşu, urmate de microunde, raze gamma şi, rareori, ultraviolete.Ele pot fi, de asemenea, utilizate pentru a detecta spectrul de emisieal substanţlor chimice diferite, furnizarea de date privindconcentraţiile chimice din atmosferă. Stereografia de fotografii aeriene a fost adesea folosită

pentru a face hărti tipografice de către analiştii de teren ai şoselelorşi departamentelor de drum pentru rute posibile. Platforme multi-spectrale , cum ar fi Landsat au fost în uz

din anii 70. Acesti “cartografi” tematici sunt meniti să ia imagini dinmai multe lungimi de undă ale radiaţiei electro-magnetice (multi-spectrale) şi sunt de obicei găsiti pe satelitii de observare aPamantului, inclusiv (de exemplu), programul de Landsat sauIKONOS prin satelit. Acese hărti pot fi folosite pentru perspectivade minerale, pentru a detecta sau a monitoriza utilizarea terenurilor,despăduririle, şi a examina starea de sănătate a plantelor indigene şia culturilor agricole, inclusiv regiuni întregi sau păduri. Imagistica hyperspectral produce o imagine în sensul în

care fiecare pixel are informaţii complete cu imagini spectrale, benzispectrale înguste într-un interval spectral contiguu. Imaginilehyperspectral sunt utilizate în diverse aplicaţii, inclusiv mineralogie,biologie, de apărare, şi măsurători de mediu. În cadrul domeniului de aplicare a luptei împotriva

deşertificării, teledetecţia permite urmărirea şi monitorizarea zonelorde risc pe termen lung, pentru a determina factorii de deşertificare,pentru a sprijini factorii de decizie în definirea măsurilorcorespunzătoare de management de mediu, şi să evalueze impactullor

GEODEZIA Geodezia aeriană de colectare a fost folosită pentru prima

dată în detectarea aeriană şi gravitaţională a submarinelor, dateutilizate în hărţi militare. Aceste date produceau perturbatii minut încampul gravitational al Pamantului (geodezie), care pot fi utilizatepentru a determina schimbări în distribuirea în masă a Pământului,care, la rândul lor pot fi utilizate pentru studii geologice.

Acustice şi aproape-acustic Sonar: sonar pasiv,ascultând sunetul făcut de către un alt

obiect (o navă, o balenă, etc), sonar activ, care emite pulsuri desunete şi de ascultare a ecourilor, utilizate pentru detectarea, variatiaşi măsurători ale obiectelor de sub apă şi teren. Seismografe luate in locaţii diferite pot localiza şi măsura

cutremurele (după ce apar), prin compararea intensitatii relative cucalendarul precis.

Pentru a coordona o serie de observaţii la scară largă, cele maimulte sisteme de detecţie depind de următoarele: de locul deamplasare al platformei, de ora, de rotaţie şi orientarea senzorului.Instrumentele high end de acum folosesc adesea informaţiilepoziţionale de la sistemele de navigatie prin satelit. In functie derotaţie şi de orientare sunt deseori transmise într-un grad sau două cubusole electronice. Compasul poate măsura, nu doar de azimut(grade, adică spre nordul magnetic), dar, de asemenea, de altitudine(de grade deasupra orizontului), de la curbele de câmp magnetic înPământ la unghiuri diferite, la latitudini diferite. Orientări maiexacte necesită giroscopic-asistenta de orientare, periodic realiniat

(Continuare la pagina 19)

Angelescu Roxana, clasa a X-a F

18

Despre vise devenite realitate –rachetomodelismul si

aeromodelismulŞtefania Enache,

Dâmboviţa, 24 septembrie 2011

În general,copiii îşi

doresc,când suntmici, să sefacă mari.Şi atunci,vor să .fie

aviatori(băieţii) sau

doctoriţe (fetiţele). Cu timpul, visele seschimbă, intervin alte priorităţi. Dar sunt şidestui care transformă visele în realitate,cum este cazul profesorului loan N. Radu.Chiar dacă nu a devenit aviator, pasiuneapentru rachete şi avioane nu i-a dat pace şi aluat forma nenumăratelor cărţi despecialitate, scrise de-a lungul timpului.

Profesorul loan N. Radu s-a născut pe 15septembrie 1935, la Târgovişte, a urmat Liceul"lenăchiţă Văcărescu", iar apoi, Facultatea deMatematică-Fizică a Universităţii dinTimişoara.

Din 1959, este profesor de matematică -fizică la Târgovişte, apoi director la Liceul"Grigore Alexandrescu", inspector şcolar despecialitate, inspector general alInspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa,director Casa Corpului Didactic până în 1997,când iese la pensie.

Pasiunea pentru aeromodelism şi-adescoperit-o în 1949, iar din 1957, s-a simţitatras de astronautică şi de rachetomodelism.Din acel moment, încep căutările, întrebările,care prind forma studiilor teoretice tipărite în"Gazeta matematică" şi revista "Sport şiTehnică".

loan N. Radu este fondator alrachetomodelismului românesc şi iniţiator alincluderii acestuia ca ramură de specialitate aFederaţiei Române de Modelism, punândbazele Societăţii Tehnico-Ştiinţifice"Astronautică" şi a revistei "Astronautică",în urmă cu aproape cinci decenii.

Este multiplu campion internaţional lamodele spatiale, deţine şase recordurimondiale, este arbitru internaţional la probelede machete la campionatele europene şimondiale şi membru al organismelor despecialitate naţionale. Pentru activitatea sa, afost distins de către Federaţia AeronauticăInternaţională cu Diploma "Paul Tissandier"în 2002.

Acesta este profesorul loan N. Radu,care, la cei 76 de ani, şi-a lansat în urmă cudouă zile, încă două cărţi de specialitate:"Rachetomodelismul internaţional" şi"World Space rtodeling", aceasta din urmăfiind extraordinar de bine primită laCampionatul european de specialitate dinacest an.

Lansarea cărţilor a avut loc la ColegiulNaţional Constantin Carabella" dinTârgovişte, în prezenţa a numeroşi invitaţide seamă, precum Gheorghe Matei -

director Colegiul Naţional "ConstantinCarabella", ing. Alexandru Boriga, DanielCazacio, ec. Mihai Pietriş, ing. NiţăLucian - recordmeni mondiali airachetomodelis-mului, prof. univ. GeorgeCoandă, lector univ. Tibi Ciulei, prof.Aniela Rizea, prof. Anca Bucurescu, prof.Otilia Dinu, prof. Andreea Gaşpar şi aunui grup de elevi ai liceului, împătimiţi aiacestui sport, care sunt incluşi în proiectul"Fii voluntar în comunitatea ta!".

Ideea lucrării "Woriu SpaceModeling" a început în urmă cu un an, laCampionatul Mondial de Machete Spaţialedin Serbia, când profesorul loan N. Radu aprezentat lucrarea pe suport electronic(CD) în faţa comisiei internaţionale demo¬dele spaţiale.

"Ea a fost primită bine. apreciată, însăregretul era că nu o aveam pe suport dehârtie şi nu o avem tradusă în limbaengleză. M-am angajat că voi realizaaceste două lucruri, bazându-mă peminunaţii elevi ai Colegiului Carabella", adeclarat loan N. Radu.

La realizarea ei au participat 23 deelevi, trei profesori şi doi diriginţi şi,astfel, o pasiune pentru acest sport,rachetomodelismul şi aeromodelismul,este transmisă peste generaţii de către unprofesor în adevăratul sens al cuvântului -loan N. Radu.

**************************

Lucrare unicat la nivelinternaţional, tradusă de

voluntari dâmboviteniLavinia OPRESCU

Universul dambovitean, 30 IX - 6 X 2011,

Săptămâna trecută, a avut loc laTârgovişte evenimentul de lansare a lucrăriiscrise de profesorul loan Radu,"Rachetomodelismul internaţional" , lucraretradusă şi în limba engleză de un grup deelevi voluntari de la Colegiul Naţional„Constantin Carabella”.

Varianta în limba engleză este primalucrare publicată care abordează acestdomeniu şi a fost foarte bine primita lacampionatul european de modele spaţiale dinacest an.

Aceasta lucrare reprezinta evolutiamodelelor spaţiale la nivel internaţional şi esteprima lucrare de acest fel. De aceea,Federaţia Aeronautică Internaţională a insistatsă apară în limba engleză. Traducerea acesteicărţi a fost realizată în cadrul unui proiectdenumit "Fii voluntar în comunitatea ta!", undetrei profesori şi 23 de elevi de la ColegiulCarabella mi-au tradus lucrarea în limbaengleză", a declarat profesorul loan Radu,autorul cărţii.

Şi conducerea liceului târgoviştean estemândră de reuşita elevilor săi. "M-aimpresionat devotamentul acestor copii care,împreună, au reuşit să ducă la bun sfârşitceea ce şi-au propus şi asta se numeştemuncă de voluntariat", a declarat Matei

Gheorghe, directorul Colegiului NaţionalConstantin Carabella.

TELEDETECTIA(urmare de la pagina 18)prin diferite metode, inclusiv de

navigare de stele sau de repere cunoscute.Rezoluţia de colectare şi de impact

este cel mai bine explicată, cu următoarearelaţie: rezoluţie mai mică = mai puţinedetalii si acoperire mai mare, rezolutie maimare = mai multe detalii, mai puţinăacoperire.

IstorieDisciplina modernă de teledetecţie a

apărut odata cu dezvoltarea zborului.Aeronautul G. Tournachon (alias Nadar) afăcut fotografii la Paris din balon lui în1858. Porumbeii mesageri, zmee, rachete şibaloane fără pilot au fost, de asemenea,utilizate pentru imagini timpurii. Cuexcepţia baloanelor, aceste imagini, primeleindividuale nu au fost utile pentru a faceharti sau în scopuri ştiinţifice.

Sistematic, fotografia aeriana, a fostdezvoltata de supravegherea în scopurimilitare şi de recunoaştere care începe înPrimul Razboi Mondial şi ajunge un punctculminant în timpul Razboiului Rece, cuutilizarea de aeronave de luptă modificate,cum ar fi P-51, P-38, RB-66 şi F-4C, sauspecial conceputele platforme de colectare,cum ar fi U2/TR-1, SE-71, A-5 şi OV-1.

O dezvoltare mai recentă este faptul cădin ce în ce mai mici, păstăi de senzori, cumar fi cele folosite de aplicarea legii şi indomeniul militar, în ambele platforme cuechipaj uman şi fără pilot. Avantajul acesteiabordări este că acest lucru necesitămodificarea de corpuri de aeronave minim odată. Mai târziu, tehnologii de imagistica arinclude infra-rosu, convenţional, Doppler siradar de deschidere sintetică.

Dezvoltarea de sateliţi artificiali, în adoua jumătate a secolului 20 a permisteledetecţie pentru a trece la o scară globalăca de la sfârşitul Războiului Rece. Diverseinstrumente de la bordul de observare aPământului şi sateliţii meteo, cum ar fiLandsat, Nimbus si mai multe misiunirecente, cum ar fi RADARSAT şi UARSprevăzute măsurători globale de datediferite pentru public, de cercetare, şi înscopuri militare. Sonde spaţiale către alte

planete, au oferit, de asemenea, posibilitateade a efectua studii de teledetecţie în mediileextraterestre, radar deschidere sintetică labordul Magellan nava spatiala cu condiţiahărţi topografice detaliate ale lui Venus, întimp ce instrumentele de la bordul SOHOpermis de studii care urmează să fieefectuate pe Soare si vant solar, pentru anumi doar câteva exemple.

19

Angelescu Roxana, clasa a X-a F

ACCELERAŢIA GRAVITAŢIONALASe ştie din viaţa de toate zilele că un corp care nu

este susţinut se mişcă spre Pământ, această mişcarenumindu-se cădere liberă.

Căderea liberă a corpurilor a fost studiată încădin Evul Mediu de Galileo Galilei care i-a stabilitexperimental legile.

Mai tîrziu Isaac Newton a arătat că aceastăcădere liberă se datoreaza unei forţe numită greutate.El a extins acest rezultat enunţând legeagravitaţiei

universale : „Două corpuri interacţionează cu forţă proporţională cu produsul maselorlor şi invers proporţională cu pătratul distanţei dintre centrele lor “. Aceasta se explicămatematic astfel : F = kMm / r2 unde M şi m sunt masele celor două corpuri, r distanţadintre centrele lor şi k constanta gravitaţiei universale, a cărei valoare a fost determinatăexperimental deCavendish : k = 6,67 0 .10- 11 N m 2 / kg2.

Aeeastă forţă de gravitaţie imprimă corpurilor oacceleraţie gravitaţională g.. Dinlegeaa doua a dinamicii se ştie că F = ma, adică G = mg, iar din legea gravitaţieiuniversale F = kMm / r2. Egalând cele două valori ale forţei obţinemk M m / r 2 = m g , de unde rezultă; k M / r2 = gIn această formulă k este constanta gravitaţiei universale, M masa Pământului, iar rdistanţa de la centrul Pământului şi corp.. Deci, acceleraţia gravitaţională într-un punctvariază inversproporţional cu pătratul distanţei de la aeel punct la centrul Pământului.Considerînd un punct la suprafaţa Pămîntului şicunoscând masa Pământului 5,976 . 1024 kg şi raza medie a PământuluiR=6367 km, acceleraţia lui gravitaţională va fi :g = kM / r2 = kM / R2 . Înlocuind datele cunoscute şi efectuând calculele se obţine:g = 9, 80665 m / s2. Aceasta este valoarea medie a acceleraţieigravitaţionale pe Pâmânt.

Acceleraţia gravitaţională a corpurile cereştiAnalog poate fi calculată acceleraţia gravitaţională şi pe

celelalte corpuri cereşti din Sistemul nostru solar folosind formulag = kM / r2 unde k = 6,67.10.-11:

Soare : M s = 2.10 33 kg, r s = 6,94.10 8 m, gs = 274 m/s 2,Mercur: Mm = 3,45.10 23 kg, rm = 2,5.10 6 m, gm = 2,94 m/s2Venus : Mv = 5,24. 1024kg, rv = 6,2. 10 6 m, gv = 8,72 m/s2Marte : Mm = 6,38.10 23 kg, rm = 3,39.10 6 m, gm = 3, 63 m/s2Jupiter: Mj = 2,o32. 10 27 kg, rj = 69,88.10 6 m, gj = 25,87 m/s2Saturn: Ms = 6,08.10 26 kg, rs = 57,55.10 6m gs = 11,47 m/s2Uranus : Mu = 9,31 .10 25 kg, ru = 25,5.106 m, gu = 8,92 m/s2Neptun : Mn = 1,102.10 26 kg, rn = 22,3.10 6 m, gn = 13,62 m/s2Pluto : Mp = 5,9.10 24 kg, rp = 3,15.10 6m, g p = 2,40 m/s2Lună : Ml = 7,32.10 24 kg, rl = 1756.103 m, gl = 1,65 m/s2

După cum se ştie Pâmântul are forma unui geoid.De aceea nu toate punctele de pe suprafaţa lui sunt egal

depărtate de centrul să. Rezultă deci că şi acceleraţia gravitaţionalăare valori diferite în diferite puncte de pe suprafaţa Pământului,

Pământul fiind turtit la poli, raza ecuatorială este mai mare decîtraza polară deci acceleraţia gravitaţională variază cu latitudineafiind maximă la poli şi minimă la ecuator.

Raza ecuatorială a Pămîntului este 6378,3 km. Aplicând formulaacceleraţiei gravitaţionale obţinem : go = 9,7807 m/s2

La poli raza Pămîntului este 6356,8 km, iar acceleraţiagravitaţională este : gp = 9,8311 m/s2

Acceleraţia gravitaţională variază şi cu altitudinea.Notând cu go acceleraţia gravitaţională medie la suprafaţa

Pământului şi cu gh acceleraţia gravitaţională la înălţimea h (R fiindraza medie a Pământului şi M masa sa) : go = kM/R2 şi

gh = kM/(R+h)2. Făcînd raportul celor două acceleraţii :go / gh = (R+h)2 / R2 rezultă eă acceleraţia gravitaţională laînălţimea h este: gh = g0.R2 / (R+h)2

Influienţa rotaţiei PământuluiAcceleraţia gravitaţională este influenţată şi de rotaţia

Pământului în jurul axei sale.

Datorită acestei rotaţii toate corpurile de pe suprafaţa Pămîntuluisunt supuse acţiunii forţei centrifuge de inerţie : Fc = 4 pi 2 . m Rcos a / T2 , unde T este perioada de rotaţie a Pământului, R raza sa,m masa corpului şi cos a cosinusul latitudinii.

Forţa centrifugă de inerţie se compune vectorial cu greutatea,rezultanta fiind o forţă numită greutate aparentă, care de faptproduce acceleraţia gravitaţională ga, Ga fiind greutatea aparentă, Ggreutatea şi Fc forţa centrifugă de inerţie avem :G a2 = G2 + Fc2 - 2G Fc. cos a, unde înlocuindGa = mga , G = mg şi F c = 4 pi2mRcos a / T2, se obţine :m2ga2 =m2 g2+ 16pi 4 m2R2eos2a / T2 - 2m2g 4 pi 2Rcos2a / T2de unde rezultă : ga2 = g2+4 pi 2 R cos 2a (4 pi 2R / T2-2g)Dar forţa centrifugă de inerţie are o valoare aşa de mică în raport cugreutatea încît în calcul ea poate fi neglijată considerîndu-se cu obună aproximaţie.

Aplicaţii1. Una din aplicaţiile acceleraţiei

gravitaţionale este problema pusă deNewton cu privire la mişcarea Luniiîn jurul Pământului care poate figeneralizată la toate planetele.

Studiind mişcarea Lunii în jurulPământului Newton a dedus princalcul valoarea acceleraţieigravitaţionale a Pămîntului.

Se ştie că Luna descrie în jurul Pămîntului o orbită aproximativla o distanţă de 3,845.10 8 m (6o raze pământeşti) făcând o rotaţiecompletă în 27,32 zile ( 2,37.1o 6 s ). Acceleraţia normală a Luniieste îndreptată spre centrul Pămîntului şi are expresia :a = omega.2. r = 4 pi 2 r /T2 = 2,71.10 -3 m/s2. Dacă Pământulproduce acceleraţie la o distanţă de 60 de raze la suprafaţa saacceleraţia va fi: g = 60 2 a = 3600.2,71. 10 -3= 9,8 m/s2

2. Datorită scăderii acceleraţiei gravitaţionale o dată cucreşterea altitudinii greutatea corpurilor scade şi ea la altitudini mari.Am putea calcula la ce înălţime deasupra Pământului greutatea unuicorp se reduce la l / n din valoarea sa de la suprafaţa Pământului (nfiind un număr natural). La suprafaţa Pământului greutatea corpuluieste : Go = k M m / R2 iar la înălţimea h : G = k M m / (R+h)2 dar G = 1/n Go aşa că :

Go / G = (R+h)2 / R2= n, rezultă că : R+h = R n ½, deci : h = R(n 1/2-1)

Înălţimea are două valori întrucît n 1/2 se ia o dată cu “+" şi odată cu „-" ambele soluţii fiind valabile, deoarece măsurând o datăîn sus şi apoi în sens contrar, spre antipod vom găsi aceeaşi înălţimedeasupra Pământului.

3. O problemă analoagă ar fi aceea în care se cere ca raportulacceleraţiilor gravitaţionale să fie l/n„

4. O altă aplicaţie în astronomie a acceleraţiei gravitaţionale esteurmătoarea: cunoscînd raza şi acceleraţia gravitaţională a uneiplanete să se afle masa şi densitatea sa medie.Din formula g = kM / R2 rezultă că M = R2g / kConsiderând planeta ca o sferă avem:q = M / V = (R2g / k) / ( 4 pi r 3 / 3) = 3g / 4piRkAplicînd aceste formule pentru Pămînt se obţine :M = R2 / g = 5,9760 . 10 24 kg, de unde q = 3g / 4 pi R = 5,5 kg/m3

5. Datorită acestor formule se poate determina densitatea mediea planetelor din Sistemul nostru solar.

6.De asemenea, se poate determina condiţiile ca un corpartificial să devină satelit artficial circular sau eliptic al Pământului.

Ciprian Pietriş

20

PROTEJAREA PĂMÂNTULUIExista obiecte cosmice

care îşi alterează traiectorialor în jurul Soarelui şi auposibilitatea să intersectezeorbita Pământului, existândastfel şansele unei coliziunia Terrei cu un astfel deobiect.

Astfel de evenimenteau loc destul de frecvent,însă multe din aceste obiectesunt de mici dimensiuni şi

nu ajung pe suprafaţa planetei noastre, arzând în atmosferă.Când un asteroid ajunge în contact cu atmosfera Pământului, el

devine un meteor sau bolid. Dacă fragmente din el ajung pesuprafaţa Pământului, indiferent de efecte, denumirea corectă este demeteorit. Pagubele produse de meteoriţi sunt proporţionale înprincipal cu masa lor, iar acestea pot fi de la urme greu de depistat(când cade în ocean sau în zone nepopulate, pline de vegetaţie),până la catastrofe planetare.

O problemă aparte este cea a cometelor,a căror traiectorie nu poate fi prevăzută atât de precis.

Eros este primul NEO (Near Earth Objects) identificat, în anul1898. În prezent s-au descoperit 7000 de obiecte care pot intersectaorbita Pământului, iar diametrul lor variază de la câţiva metri până la32 de kilometri.

Un obiect de dimensiunea celui care s-a prăbuşit în zonaTunguska din Rusia, în 1908, producând pagube importante, dar dinfericire cu efecte locale, poate fi detectat cel puţin cu trei săptămâniînainte de impact, timp care s-ar putea dovedi insuficient pentru alua măsuri de evitare a impactului.

Care sunt şansele ca un obiect cosmic să se îndrepte spreTerra? Sunt mici, foarte mici, dar ele există şi acest lucru trebuie săne pună pe gânduri. Impacturi de acest fel au avut loc în trecut şi cusiguranţă vor avea loc şi în viitor.

Potrivit Agenţiei Spaţiale Americane (NASA), 11 obiectespaţiale importante ar putea intra în coliziune cu Terra în secolul alXXI-lea, dintre care patru înainte de 2050.

Momentan ştim că în 2029, Apophis va trece pe lângă Pământatât de aproape încât gravitaţia acestuia îi va modifica asteroiduluitraiectoria, astfel că acesta va reveni în 2036.

O echipă de astronomi din Rusia a anunţat că pe 13 aprilie 2036va avea loc o coliziune între Terra şi asteroidul Apophis. Alţiastronomi sunt de părere că această ciocnire este "puţin probabilă".

Dacă pe Pământ va cădea un corp cu o lungime de 1-2 km,indiferent de locul în care va cădea, efectul va fi global. Dacă vacădea însă un obiect cu mărimea de câteva sute de metri, cum ar fiasteroidul Apophis (300 de metri), consecinţele vor fi la scarăregională. Zona de impact a acestuia va echivala suprafaţa unei ţărieuropene de dimensiune medie.

Posibilităţi de apărareDin punct de vedere tehnic avem posibilitatea de a ne apăra de

un astfel de impact, cu condiţia ca asteroidul buclucaş să fiedescoperit din timp şi să existe un efort coordonat al mai multornaţiuni în acest sens. Costurile unei astfel de misiuni s-ar putearidica la circa un miliard de dolari, sumă ce nu este extrem de mare.

S-au cristalizat până în prezent câteva metode prin care amputea modifica traiectoria unui meteorit folosind tehnologia actuală,fără a fi nevoie de investiţii suplimentare, doar de bani operaţionalipentru teste şi pentru lansările propriu-zise. Lista rămâne încontinuare deschisă.

- Detonarea unei bombe nucleare poate avea loc la suprafață,în apropierea asteroidului sau în profunzimea acestuia.

- Atractorul gravitațional constă în plasarea unei sonde învecinătatea asteroidului care poate influenţa astfel traiectoriaacestuia datorită atracţiei gravitaţionale.

- Un rover pe suprafaţă care să foreze şi să arunce material dinasteroid, reducându-i masa şi creând un impuls în direcţia dorită.

- Învelirea în folie de aluminu sau în alt material, lucru ce ducela modificarea proprietăților meteoritului, lucru care poate duce întimp la o alterare suficientă a traiectoriei din pricina luminii solareincidente;

- Concentrarea luminii solare sau proiectarea unui lasersuficient de puternic pentru a evapora local materia asteroidului,contribuind astfel la modificarea impulsului acestuia.

Înţelegeri internaţionaleOamenii de ştiinţă au luat foarte in serios ameninţarea

reprezentată de asteroizi si comete la adresa Pământului şi lucreazădeja la un concept care să protejeze planeta de aceste pericole.

Mai precis, este vorba de o inţelegere internaţională prin carese vor infiinţa comisii naţionale, insarcinate cu studiul identificăriiposibilităţilor care ar putea detecta, caracteriza si neutralizapericolele reprezentate de obiectele din vecinatatea Terrei şi vaevalua capacitatea omenirii de a face faţă unui impact major cucorpuri cereşti.

Momentan nu există la nivel mondial un factor de decizie cuprivire la acţiunile ce ar trebui luate dacă un astfel de asteroid vaprezenta un pericol real pentru Terra, o responsabilitate ce ar trebuisă fie una planetară.Programul de identificare a obiectelor din vecinatatea Pământuluimerge inainte, dar nimeni nu şi-a asumat până in prezentidentificarea soluţiilor de protejare a planetei in faţă ameninţărilorreprezentate de asteroizi sau comete. Accesul la astfel de informaţiitrebuie să fie transparent şi deschis oricărui interesat, baza de date săfie actualizată automat încât să nu existe riscul ca anumite datesensibile să fie cenzurate.

Un asemenea exemplu avem in SUA unde California Institutetechnology Jet Propulsion Laboratory pune la dispoziția publiculuio bază de date cu asteroizii ce ar putea deveni periculoşi pentruPământ. Echipa de la JPL a prezis exact data şi locul impactuluimeteoritului 2008 TC3 care a căzut în Sudan acum 3 ani, fiindprimul astfel de obiect pentru care NASA a prevăzut exact locul şimomentul impactului.

Protejarea pământului rămâne un subiect nou şi incitant, cuimplicaţii planetare.

Singura organizaţie de anvergură internaţională capabilă şi într-un fel responsabilă pentru o astfel de acţiune este OrganizaţiaNaţiunilor Unite. Problema este una delicată: dacă un astfel de corpceresc va lovi Pământul, cine va suporta costurile unei misiuni desalvare? Cine îşi va asuma o astfel de misiune dacă ţinta va fi o zonăcu ţări defavorizate? Cine va plăti pentru eventualele greşeli?

RomâniaAceasta a ajuns recent şi în atenţia publicului din România,

prin evenimente ca cel de duminică 8 mai 2011 din cadrulPolitehnicii Bucureşti, care a fost o excelentă ocazie pentru a facecunoscut publicului larg problema obiectelor cosmice din apropiereaPământului.

Prezentările oferite de Bill Ailor (Space Corporation), MariusPiso (Agenţia Spaţială Română), Dumitru Prunariu (membru alechipajului misiunii Soyuz 40) şi Rusty Schweickart (Apollo 9,fondatorul Fundaîiei B612) au reuşit să clarifice şi să popularizezeaspecte importante legate de pericolele ce pot veni din cer şi maiales despre cum putem să le facem faţă.

Valy Honciu

21

PRINCIPALELE SPORTURI CARE S-AU PRACTICAT IN TÂRGOVIŞTE

ModelismDin cele 4 ramuri care sunt incluse în

aceastǎ disciplinǎ sportivǎ (aero, auto, navosi rachetomodelism) la Târgovişta s-apracticat, cu precǎdere, aeromodelismul şirachetomodelismul.

AeromodelismIncepând cu jumǎtatea deceniului XX la Casa Pionierilor din

Târgovişte a funcţionat un cerc de aeromodelism. De aici s-a deschisapetitul multor generaţii de tineri târgovişteni pentru practicarea acestuisport. O bunǎ parte dintre ei dupǎ depǎşirea vârstei “cravatelor roşii” aucontinuat activitatea în cadrul unor asociaţii sportive din oraş, în principal la“Metalul” Târgovişte.

Principalul exponent, pe plan local, al aeromodelismului a fost Ioan N.Radu (”Metalul” Târgovişte). La campionatele naţionale din 1951, în calitatede component al Comisiei regionale de aviaţie sportivǎ Prahova, a fǎcutparte din formaţia clasatǎ pe primul loc în proba de zbor liber la panta peechipe, iar în 1952 a câştigat titlul de campion naţional la “aeromodelecaptive motor mecanic - aripi zburǎtoare 5 cm.c.”, cu un nou record naţionalde 100 km./ h. Dupǎ o perioadǎ de timp în care, din cauza studiiloruniversitare şi apoi a unei stǎri de sǎnǎtate precare, a intreupt activitateasportivǎ de performanţǎ a revenit în circuitul competiţional şi, în 1967,obţine din nou medalii la campionatele naţionale şi este selecţionat înechipa naţionalǎ participantǎ la campionatele mondiale de “zbor liber” dinCehoslovacia. Ultimul sǎu titlu de campion naţional la aeromodelism îlcâştigǎ în 1968, la “elicoptere cu motor de cuciuc - zbor liber” (374 m.,record naţional).

Alǎturi de Ioan N. Radu s-au mai remarcat prin rezultateleobţinute şi alţi aeromodelişti de la grupǎrile târgoviştene “Metalul” sau“Casa Pionierilor” (Liviu Ionescu, Ioan A. Radu, Gheorghe Bǎcǎuanu,Şerban Gardon, Cornel Agariţǎ, etc.)

Incepând cu sfârşitul deceniului şapte interesul târgoviştenilorpasionaţi de modelism se îndreaptǎ cu precǎdere cǎtre rachetomodelism,ceea ce face ca aeromodelismului sǎ i se acorde din ce în ce mai puţinǎatenţie.

Ultimul bastion care a ţinut steagul sus în acest domeniu a fost “CasaPionierilor” (actualmente “Clubul Copiilor” – antrenor, Ion A Radu) dinTârgovişte. De peste 60 de ani aici funcţioneazǎ (inclusiv în prezent) uncerc de modelism axat în principal pe aeromodelism. Din nefericire în ultimaperioadǎ de timp rezultatele în plan sportiv sunt din ce în ce mai puţinconvingǎtoare.

RachetomodelismPrimele demonstraţii de lansǎri cu rachetomodele la Târgovişte au

avut loc în anul 1966, din iniţiativa profesorului Ioan N. Radu. El este unuldin principalii promotori ai introducerii acestui sport în ţara noastrǎ. (Cupa“Chindia”- ediţia I )

Duminicǎ 2 iunie 1968 pe terenul “Aviasan” (fostul “Hipodrom”) situatîn actualul cartier micro XII (fost C.F.R.) din Târgovişte a fost organizatprimul concurs national neoficial de rachetomodelism din România .

Un an mai târziu (16 - 18 mai 1969), în aceiaşi locaţie, s-a desfǎşuratprimul campionat naţional din istoria rachetomodelismului românesc. S-au acordat 7 titluri la seniori şi 2 la juniori. Dintre acestea 5 (la seniori) aufost câştigate de Ioan N. Radu (“Metalul” Târgovişte).

Acelaşi Ioan N. Radu alǎturi de Gheorghe Bǎcǎuanu, coechipierul sǎude la “Metalul”, au fǎcut parte din echipa României la primul concurs la careaceasta a participat în afara graniţelor ţǎrii (Cehoslovacia, iunie 1969).Medalie de bronz pe echipe la Sxx

Incepând cu anul 1970 alǎturi de sportivii de la “Metalul” Târgovişte(îndrumaţi de instructorul Liviu Ionescu) încep sǎ se remarce în competiţiileinterne şi internaţionale tinerii reprezentanţi ai asociaţiei sportive“Astronautica” Târgovişte (conduşi de profesorul Ioan N. Radu).

Ani la rând Târgoviştea intrǎ în posesia a zeci de recorduri naţionalesau titluri de campioni naţionali prin sportivi de la “Metalul” (GheorgheBǎcǎuanu, Ioan A. Radu, Ştefan Calcan, Şerban Gardon, Daniel Frǎţeanu,

Marian Coşoveanu, Petre Nicolae, Gheorghe Ţuţulea, Sǎnduţ Vrabie,Marian Mocanu, etc.) sau de la “Astronautica” (Ioan N. Radu, DanielCazacio, IonValeriu Stroescu, Victor Donoiu, Constantin – Petrişor Dincǎ,Ştefan - Gheorghe Stanciu, Costin Onea, Aurel Pieptea, Florin - Longin

Diaconescu, Mihai Pietriş, Lucian Pietriş, Lucian Niţǎ, Silvian Tǎnase,Marius Mǎrgǎrit, George Radu, Ileana Radu, Maria Niţǎ, etc.).

Rezultatele deosebite pe plan internaţional.In august 1970, la Deva, Daniel Cazacio (“Astronautica”) stabileşte

primul record mondial din istoria rachetomodelismului românesc(rachetoplane clasa S 4 B ; 5 minute şi 26 secunde). Acesta esteconcomitent şi primul record mondial realizat de un sportiv legitimat lamomentul respectiv la un club din Târgovişte.

Peste o lunǎ (septembrie 1970; Vrsac / Iugoslavia) mentorul sǎu IoanN. Radu reuşeşte sa obtina medalia de aur la proba de durata cu parasutaS3A si sǎ intre şi el în posesia primului sǎu record al lumii (duratǎ cuparaşuta - rachetoplane clasa S 3 A ; 17 minute 46 secunde). Î

n îndelungata sa carierǎ corecteazǎ, în total, 7 recorduri mondiale.Intre timp alţi discipoli de la “Astronautica” Târgovişte ai profesorului

Radu stabilesc recorduri mondiale (Ion - Valeriu Stroescu / 2, George Radu,Mihai Pietriş, Lucian Niţǎ, Ileana Radu - fiecare câte unul). In total sportiviide la “Astronautica” au stabilit 13 recorduri mondiale.

Ioan N. Radu (“Astronautica”) a intrat pentru eternitate în istoriaTârgoviştei ca fiind primul sportiv legitimat la momentul respectiv la un clubdin oraş care câştigǎ un titlu de campion european (1971 ; rachetoplaneclasa S 3 A S 4 C - individual) şi apoi unul de campion mondial (1972 ;durata cu parasuta rachetoplane clasa S 3 A - individual).

Intre timp aceste performanţe au fost repetate de sportivi de la“Metalul” Târgovişte. Petre Nicolae a devenit campion mondial (1994 ;rachetoplane clasa S 3 A - individual) şi de douǎ ori campion european(1984 ; rachetoplane clasa S 5 C - individual şi rachetoplane clasa S 5 C -echipe), iar Marian Coşoveanu campion european (1984 ; rachetoplaneclasa S 5 C - echipe).

Alǎturi de victorii rachetomodeliştii târgovişteni au mai obţinut alte 8medalii la campionatele mondiale (2 de argint, prin Ioan N. Radu şi ŞtefanCalcan ; 6 din bronz, din care câte 2 prin Gheorghe Bǎcǎuanu şi MarianCoşoveanu şi câte una prin Ştefan Calcan şi Petre Nicolae) şi alte 6 medaliila campionatele europene (3 de argint, din care 2 prin Marian Coşoveanu şiuna prin Petre Nicolae ; 3 de bronz, câte una prin Petre Nicolae, GheorgheŢuţulea, Sǎnduţ Vrabie).

Pentru rezultate deosebite reuşite pe plan internaţional treirachetomodelişti târgovişteni (Ioan N. Radu, Marian Coşoveanu, PetreNicolae) au primit distincţia de “Maestru emerit al sportului” iar alţi 16 pecea de “Maestru al sportului”.

Timp de douǎ decenii (1969 - 1988) Târgoviştea a fost “numǎrul unu”în plan naţional la cest sport. Au mai urmat câţiva ani (1989 - 1995) în carene-am disputat de la egal la egal cu Suceava şi Buzǎul pentru supremaţiape plan intern, dupǎ care . . . . . . nu a mai fost nimic.

In 1996 a fost desfiinţatǎ secţia de la “Metalul”, iar în 2001 asociaţiasportivǎ din cadrul societǎţii “Astronautica”. Atunci s-a pus punct practicǎriiacestui sport la Târgovişte !

Succese ale seniorilor rachetomodelisti- 10 medalii la campionatele mondiale : 2 de aur (Ioan N. Radu / 1,

Petre Nicolae / 1) ; 2 de argint (Ioan N. Radu / 1, Ştefan Calcan / 1) ; 6 debronz (Marian Coşoveanu / 2, Gheorghe Bǎcǎuanu / 2, Ştefan Calcan / 1,Petre Nicolae / 1).

- 10 medalii la campionatele europene : 4 de aur (Petre Nicolae / 2,Ioan N. Radu / 1, Marian Coşoveanu / 1) ; 3 de argint (Marian Coşoveanu /2, Petre Nicolae / 1) ; 3 de bronz (Petre Nicolae / 1, Gheorghe Ţuţulea / 1,Sǎnduţ Vrabie / 1).

- 15 recorduri mondiale : Ioan N. Radu / 7 ; Ion - Valeriu Stroescu / 2 ;Daniel Cazacio / 1, Marian Coşoveanu / 1, George Radu / 1, Mihai Pietriş /1, Lucian Niţǎ / 1, Ileana Radu / 1.

- 3 maeştrii emeriţi ai sportului : Ioan N. Radu, Marian Coşoveanu,Petre Nicolae.

- 16 maeştrii ai sportului.Ing. Alexandru Boriga

22

Federaţia Internaţională de Astronautică- 60 de ani de existenţă

Al 61 - lea Congres Internaţionalde Astronautică

În perioada 27.09-01.10,la Praga, Republica Cehă a avut local 61-lea Congres Internațional deAstronautică, cu tema ”Space forHuman benefit and exploration.”

Federația Internaționalăde Astronautică (IAF), care s-ainfiintta in anul 1951, în urma

inițiativei unor entuziaști ai zborurilor cosmice, are ca scop promovareastiintelor spatiale în conditii de non-profit.

Este meritul recunoscut al Federația de Astronautică,Academia Internațională de Astronautică și Institutul Internațional deDrept Spațial de a organiza anual congrese cu reprezentare mondiala,în care specialistii îsi prezinta rezultatele cercetarilor efectuate îndomeniile: astrodinamica, propulsie, salvare în spatiu, dinamicazborului rachetei, fizica cosmosului, teledetectie spatiala, bio-medicina cosmica, constructii aerospatiale, drept cosmic, navigatieorbitala etc.

România este reprezentata din 1961 de Comisia de Astronauticaa Academiei Române, comisie care a împlinit anul acesta patru deceniide existenta. Presedinte-fondator a fost, pâna lamoarte sa în 1983,regretatul academician Elie Carafoli (1901-1983), omagiat la 19 oct. a.c. înAula Academiei, cu ocazia împlinirii a 110 ani de la data nasterii.

La al 17-lea Congres Internațional de Astronautică (10-16octombrie 1966) de la Madrid, specialiști din toată lumea, l-au aplaudat ”lascenă deschisă” pe reprezentantul țării noastre, prof. dr.ing. Elie Carafolicare prezenta în premieră activitatea unui constructor medieval de rachete,sasul sibian Conrad Haas (1509-1576), conform unui manuscris descoperitîn Arhivele Statului de la Sibiu. După mai multe cercetări făcute despecialiști, abia în anul 1961 s-a descoperit că secțiunea sa finală, paginile112 până la 370 cuprind un adevărat tratat de tehnică a rachetelor.

România este în prezent membra asociata a ESA şi speră sădevină membră în 2011 cu drepturi depline a Agenţiei Spaţiale Europene(ESA). Alte ţări asociate ESA sunt, alături de România, şi Polonia şiUngaria. Cehia a fost însă mai rapidă.

Este important de subliniat avantajele unei ţări odată ce devineţară membră deplină a ESA. Aceasta oferă întreaga expertiză şi tehnologieţării membre, astfel că oamenii de ştiinţă şi cercetătorii sunt antrenaţi, iarindustria primeşte contractele de construcţie şi dezvoltare pentru proiectelecomune ale Agenţiei.Federatia Internationala de Astronautica la 60 de ani de existenta; Federatia Internationala de Astronautica (IAF) a împlinit anul acesta 60de ani de existenta; acest eveniment a fost consemnat în modcorespunzator cu ocazia celui de-al 62-lea Congres International deAstronautica). Participantii la mentionatul congres de astronautica au primit cuinteres aparitia volumului omagial dedicat activitatii Federatiei Internationalede Astronautica, intitulat "IAF - The First 60 Years"; lucrarea a fostcoodornata de istoricul Hervé Moulin si, la propunerea dr. Calin Rosetti, înpaginile ei am avut cinstea sa prezint viata si opera stiintifica a fostului prof.Carafoli, care, în perioada 1969-1970 a fost Presedinte în exercitiu alfederatiei. La finele volumului omagial mentionat, cunoscutul viitorolog si scriitoramerican de anticipatie Arthur C. Clarke scria, referindu-se la viitorulzborului spatial:"...Apreciez eforturile celor care maresc fiabilitatea zgomotoaselor si putineficientelor rachete. În anul 2010, ele vor permite vizitarea "Hilton Orbiter",dar încep sa cred ca rachetele vor juca în astronautica acelasi rol ca sibalonul în aeronautica: ele ne-au dus în Spatiu, dar vor fi înlocuite de cevamai bun..."

Dobrinoiu Emanuel - absolvent

GirocopterClasa S9B

La competiţiile interne sau internaţionale de modelespatiale, s-a concurat şi la probele clasei S9 (de durată cugirocopterul) De multe ori, datorita rezultatelor maximeobtinute, în final se organiza un baraj pentru stabilirea loculuiintai

Modelele prezentate la concursuri difera prin aplicarede noi tehnologii si tehnica de execuţie. In acest sensprezentam modelistilor noştri avansati un modelinteresant de gyrocopter S9B.Constructia rachetei purtatoare a rotorului girocopterului se

realizeaza la fel ca si la clasele S3 (durata cu parasuta) si S6(durata cu panglica). De aceea nu insistam asupra partilorcomponente si modului lor de construire. Modelul va aveamasa la start fără rotor şi motor de aproximativ 5 g.

Corpul rotorului este format din trei pale dispuse la120 de grade una de cealalta.

Fiecare pala este formata din doua parti mobilepliabile, care, impachetate trebuie sa intre si sa culiseze usorin corpul rachetomodelului.

Toate reperele girocopterului vor fi confectionateconform dimensiunilor din planul propus.

Cele trei pale ale rotorului sunt realizate din lemn debalsa furnir cu grosimea de 1,5 mm. Suprafeţele palelor suntacoperite cu un strat de emailită. Acestea vor fi ataşate prinlipire la partea centrala a modelului conform figurii alăturate.

Lucian Niţă

23

ROMANIACampioană Europeană

pe echipe la micromodele

VIŞAN Alexandru – medalie de bronz

Din paginile de prezentare electronicaa activitatilor de la Clubul Copiilor dinPucioasa am extrs:

“Facand parte din marea familie a“modelismului” , micromodelismul a fost ospecialitate agreata de tineri inca de la aparitia eiin anul 1957. La Pucioasa, rezultatele si-au facutaparitia inca de la primele participari in competitiiprin coordonatorul de activitati DiaconescuDumitru, devenit vicecampion national in anul1959. Ulterior, bunele rezultate si-au facutaparitia si la elevii, materializandu-se in clasarirepetate pe primele locuri in concursurilenationale, atat la individual cat si pe echipe.

In perioada anilor 1970-1990,micromodelismul in Pucioasa ia o amploaredeosebita, fiind remarcabila contributia cerculuinostru, atat in planul performantelor cat si ladotarea cercurilor din tara cu materiale specifice.Perioada de “glorie” pentru micromodelismul dinPucioasa, materializata prin castigareaconsecutiv in trei ani a Cupei Romaniei,cucerirea titlului de campioni nationali la junioripe echipe, precum si participarea la concursuriinternationale in Ungaria, Polonia, Cehia,Anglia”.

In present, modeliştii de la AeromodelClub “Henri Coandă” din Pucioasa,componenţi ai lotului naţional alRomâniei, s-au impus la CampionatulEuropean de Micromodele (Clasa F1 D) -editia 2011, care s-a organizat la Belgrad(Serbia), reuşind performante deosebite ( omedalie de aur pe echipe si una de bronz laindividual) pentru judeţul Dâmboviţa.

La Campionatul European – editia2011 au fost prezente 11 ţări de pecontinent, printre care s-au numărat Cehia,Franţa, Filanda, Germania, Lituania, MareaBritanie, Polonia, Serbia, Slovacia siUngaria. Competiţia s-a desfăşurat în Salapolivalentă din Belgrad - Serbia.

Fiecare participant la competiţie aefectuat şase zboruri, alegându-se timpii ceimai buni de la două zboruri.

La individual modelistii romaniau fost pe podiumul de premiere ocupând

locul 3 si medalia de bronz prin VişanAlexandru si foarte aproape de acesta prinCugler Eric (loc 4) si Serban Mihnea (6).

Analizând rezultatele afişate s-aconstatat că la sfârşitul ultimului start,echipa Romaniei era situata pe locul întâi,devenind campiona europeana pe echipe,rezultatul fiind confirmat de juriulinternaţional.

Cucerirea titlului de CampionaEuropeana pe echipe nu a surprins peavizaţi, fiinca echipa Romaniei detine sititlul de Campioana Mondiala in prezent.

Antrenorul actual al lotuluinaţional de juniori, prof. Radu Foamete,directorul Clubului Copiilor din Pucioasa, amai avut prezenţă internaţională ca antrenor,unde elevii sai au câştigat titlul de campionmondial pe echipe la competiţia mondialadin Serbia in 2010.

Dintre cei sase sportivi români,prezenti la Campionatul Europen din Serbia– 2011 au fost si trei seniori: Morar Aurel,Nicoara Vasile si Popa Aurel

Analiza activitatii lor o puteti vedeaapeland la clasamentele de mai jos

Clasamente

Juniori - individual

1. Kaplanova Gabriela CZE 58:262. Marilier Lucas FRA 57:123. VISAN Alexandru ROU 56:194. Cugler Eric ROU 55:546. Serban Mihnea ROU 54:28

Echipe - juniori.1. Romania 166:412. Franţa 163:533. Lithuania 148:38

Seniori - individual1. Treger Ivan SVK 75:162. Schramm Lutz GER 70:243. Sukosd Zoltan HUN 69:438. Nicoara Vasile ROU 64:4612. Popa Aurel ROU 62:2523. Morar Aurel ROU 42:10

Echipe - seniori1. Hungary 200:192. Franţa 190:433. Germany 189:556. Romania 169:21

Radu Foamete

ASTRO GRAFiCA

Lucrarile au fost executate de:

Mocanu Irina, clasa aIX-a B,Niţă Andrei, clasa a V-a.Profesor Caibar Luiza

24

Pionier al Modelelor Spaţiale

Dr. Jerry Gregorek la 80 de ani

Dr. GERALD MICHAELGREGOREK (Statele Unite aleAmericii), bine cunoscut subnumele de Jerry, unul dintrepionierii reali ai modelismuluispaţial a celebrat împlinireavârstei de 80 de ani (24 iulie2011).

A absolvit, în 1958, Licenţiatde Inginerie Aerospaţială -1958,apoi Masteratul în Ştinţe,Aerodinamice (1959) şi

Doctoratul în Mecanica fluidelor (1967), toate laUniversitatea de Stat din Ohio.

În timpul celor 40 de ani de carieră în rachetomodelismJerry a fost un membru al echipei naţionale, managerulacesteia şi a deţinut poziţii importante la nivel intern şiinternaţional.Propunerea lui Jerry a fost includerea modelelor de la clasaS8 în programul modelelor spaţiale.

A scris, de asemenea, mai multe lucrări importantepentru rachetomodelism cum ar fi celebrul "Drag TR-11aerodinamice ale modelului rachetă” publicat de „IndustriesEstes", rupând misterul lansărilor în aer a modelelor spaţiale.

De asemenea, este primul profesor universitar care autilizat modelismul spaţial, ca un instrument de predarepentru educaţia studenţilor de inginerie aeronautică laUniversitatea de Stat Ohio.Jerry Gregorek a petrecut viaţa sa profesională ca un om deştiinţă şi profesor de Inginerie Aerospaţială, la Universitateade Stat Ohio, şi director al Laboratorului de CercetareAeronautică şi Astronautică, 1993-2000. Evoluţia saprofesională a fost pe scurt: Asociat de cercetare laLaboratorul de Aerodinamica 1958-1968. Instructor,Inginerie Aerospaţială, 1960-1966. Asistent universitar,1967-1969. Conferenţiar universitar 1970-1974. Profesoruniversitar, 1974-2000. A predat aerodinamica aplicate şitehnici experimentale la cursuri postuniversitare de licenţă sia efectuat o cercetare aerodinamica de calibrare a regimuluide zbor a hipersonicul la viteze mici.

El a condus experimentele şi eforturile aerodinamiceanalitice de cercetare pentru NASA, USAF, şi industriaaerospaţială. Aceste programe au variat de la proiectareacurgerilor laminare de aer şi de testare în tunelulaerodinamic, la configurarea proiectelor de evaluare şi afaceripentru aeronave şi teste de zbor pentru avioanele cu elice înaviaţia generală.

Dr. Gregorek are un record de publicare a mai mult de100 de lucrări, rapoarte tehnice şi proceduri, el a recomandat80 de studenţi absolvenţi în timpul carierei sale.

Profesorul Gregorek a fost Preşedintele Departamentuluide Inginerie Aeronautică şi Astronautică, 1991-1993,Preşedintele Inginerie Aerospatiala, mecanicii aplicate, şiAviaţiei, 1994-1999. este membru al Institutului Americande Aeronautică şi Astronautică, a Asociaţiei Naţionale deModele de Rachete (ANR) şi va fi sărbătorit la o petrecere deaniversare care va avea loc în salonul Loveland din MarriottCincinnati Northeast, 9664 Mason Montgomery Road,

George Radu

Radu Mihalcea -Campion Mondial si European

Rezultatele excelente obţinute până acum la CampionateleNaţionale i-au asigurat lui Radu Mihalcea un loc în loturile pentruCampionatul Mondial de Rachetomodele din Serbia, în anul 2010 şiîn cel destinat participării la Campionatul European din 2011organizat în România.

Radu Mihalcea s-an născut la 9 noiembrie 1993, la Buzăuşi are o soră. Este un adolescent cu procupări asemănătoare celor devârsta lui. A făcut handbal de performanţă timp de şase ani şi aparticipat la mai multe competiţii. A trebuit să se retragă pentru cănu avea timp suficient. Pe lângă sport a făcut şi ceva muzică. Astudiat pianul cinci ani la Şcoala Populară de Artă, apoi a învăţatsingur, de pe Internet să cânte la chitară.

Înclinaţiile native către tehnică l-au îndrumat cătreaeromodele şi rachetomodele unde face performanţă.A început să construiască machete în urmă cu nouă ani,era mic, aveaşase ani, sub îndrumarea antrenorului emerit Ovidiu Nica. Atuncipărinţii l-au înscris la mai multe cluburi de la Palatul Copiilor, însăla puţin timp el a ales aeromodelele. „ Mi s-a părut puţin complicatşi am vrut să îmi depăşesc limitele, să încerc ceva ce nu poate fifăcut chiar de oricine. I s-a părut o joacă la început când a construitprimul avion din carton. A urmat un planor, apoi un avion ceva maielaborat, cu motor şi a realizat că aeromodelele sunt într-adevăr ojoacă ce se face însă cu mare seriozitate.

Este nelipsit de la concursurile naţionale şi în ultimavreme de la cele internaţionale, de unde se întoarce de fiecare datăcu diplome şi medalii. Deşi pasiunea lui Radu este una tehnică, elspune că imagianţia contează atunci când proiectează el ceva.

În prezent este elev în clasa a X a la Colegiul Naţional„Mihai Eminescu” la profilul bio-chimie şi pentru că învaţă foartebine a fost numit şef al clasei. Are prieteni care îi împărtăşescpasiunea atât pentru aeromodele cât şi pentru muzica pe care oascultă şi pentru skateboarding, sport pe care îl face cu deosebităplăcere. Îşi doreşte să construiască avioane adevărate, de aceea segândeşte să dea la Facultatea de Aeronave, dar încă nu sunt hotărât.

“De obicei nu-mi plac oamenii care nu sunt ceea ce vor săpară a fi, oamenii prefăcuţi care au mai multe feţe. Nu-mi placnedreptăţile care îmi sunt făcute mie şi celor din jurul meu.”

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Dicu Andrei, clasa a V-a

25

Al 13-lea CAMPIONAT EUROPEANde MODELE SPAŢIAL

Comisia Internationala deAeromodelism din structura FederaţieiAeronautice Internaţionale în colaborare cuFederaţia Română de Modelism auorganizat în perioada 21-26 august, peislazul comunei Costeşti, cea de-a 13-aediţie a Campionatului European deRachetomodele.

Buzăul a găzduit pentru a patra oară ocompetiţie de o asemenea anvergură,participanţii fiind extrem de mulţumiţi decondiţiile oferite. S-au primit laude de lamajoritatea echipelor participante pentruorganizare, atât în privinţa părţii tehnice, câtşi a serviciilor prestate. Mulţumim peaceastă cale tuturor factorilor implicaţi careau contribuit la buna desfăşurare a acestuieveniment

Concursul a fost condus de un Juriu alFederaţiei Aeronautice Internaţionalecompus din Srdjan Pelagic, Serbia -preşedinte, iar Arnis Baca – Latvia şiMarius Conu – Romania, membri.

Directuil concursului Ion Guzu,Romania, Ghiorgy Ghiorghevsky,Macedonia,. Ionut Brinza, Romania,

Judecatorii la machete. Jan Kotuha,şef – Slovacia şi Vladimir Minakov –Rusia, Nicola Cvjeticanin – Serbia, JiriKaspar – Cehia, Dan Popa – România,membri. Măsurarea dimensiunilormachetelor : Marin Georgiev – Bulgaria,Alexandru Valentin – România.

La startul concursului s-au aflat 160de sportivi din 13 ţări: Bulgaria, Germania,Italia, Lituania, Letonia, Macedonia,Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania,Rusia, şi România.

România a avut în componenţă peFlorica Şercăianu, Lucian Şercăianu, OvidiuNica, Gabriel Nica, Daniel Manolache,Constantin Radu, Alexandru Nica – CSM,Gica, Gabriel, Andi şi MihaiConstantinescu, Necula Ştefan – Chimia,Valentin Lazăr, Mihalcea Radu – PalatulCopiilor.

La capătul unei săptămâni de neuitatpentru iubitorii modelismului, s-a întocmitşi un clasament neoficial pe medalii.Primele 3 locuri au fost ocupate în ordine deRusia – 23, Polonia – 15, Serbia – 15. Ţaranoastră, s-a situat pe locul patru, cu un totalde 13 medalii (2 de aur, 7 de argint, 4 de

bronz), depăşind condiţiile contractului cuAgentia Naţională a Sportului de a obţine 6medalii.

Cele 13 medalii obţinute de Româniala Campionatul European de Rache-tomodele au fost opera sportivilor:Alexandru Nica – clasa S1 juniori şi S5Bjuniori, România (Alexandru Nica, DanielManolache şi Radu Constantin) – S1Ajuniori, România (Ovidiu Nica, FloricaŞercăianu) - S5C seniori, România(Florica Şercăianu) – S7 seniori, au cuceritargintul european, iar Ovidiu Nica – S5C,România (Alexandru Nica şi RaduConstantin) - S5B juniori şi România(Florica şi Lucian Şercăianu) – S1B seniori,medaliile de bronz.Machetele folosite la clasa S7 au fostredutabilele Soiuz TM 12, Saturn 1 B,Ariane L01, Ariane 3V 10, Ariane 44 LP, R17 şi Cosmos 3M, iar la clasa S5cunoscutele Bumper, Taurus -Tomahawk,Nike - Cajun, Meteor 1A.

CLASAMENTEJunior

S1A – Individual (21 sportivi, 7 ţări) 1: Radek Nemec Slovacia – 367 m 2: Nica Alexandru România – 360 m 3: Vesna Katanic Serbia – 344 mEchipe: 1: Serbia, 2: România, 3: Rusia.

S3A – Individual (28 sportiv, 9 ţări) 1: Mariyana Savova Bulgaria - 900 s 2: Jordi Lopez Spania – 885 s 3: Miroslav Petrovic Serbia – 882 sEchipe: 1: Spania, 2: Bulgaria, 3: Lituania

S4A – Individual (25 sportivi, 9 ţări) 1: Szymon Byrtek Polonia – 540 s 2: Andrey Kashkin Rusia – 456 s 3: Vesna Katanic Serbia - 447 sEchipe: 1: Polania, 2: Rusia, 3: Serbia

S5B – Individual (18 sportiv, 7 ţări) 1: Vladislav Verstov Rusia – 1105 p 2: Alexandru Nica România – 1074 p 3: Andrey Kashkin Rusia - 1025 pEchipe: 1: Rusia, 2: România, 3: Serbia S6A- Individual (29 sportiv, 9 ţări)

1: Mihaljlo Petrovic Serbia – 482 s 2: Luka Volarevic Serbia – 466 s 3: Mateusz Dyba Polania – 451 sEchipe: 1: Rusia, 2: Serbia, 3: Polania. S7 – Individual (15 sportivi, 5 ţări)1: Mihalcea Radu România – 925 p

2: Dejan Stancevic Serbia – 917 p 3: Constantinescu Mihai România–829 pEchipe: 1: România, 2: Serbia, 3: Polania S8D – Individual (18 sportivi, 7 ţări)

1: Roman Svec Slovacia– 1023 p 2: Eryk Jaskin Polania – 899 p 3: Patrik Ivaska Slovacia – 898 pEchipe: 1: Slovacia, 2: Polania, 3: Rusia

S9A – Individual (29 sportivi, 10 ţări) 1: Vesna Katanic Serbia – 753 s 2: Vladislav Verstov Rusia – 748 s 3: Alesey Lutyy Rusia – 493 s

Echipe: 1: Rusia, 2: Serbia, 3: Lituania

SenioriS1B – Individual (25 sportivi, 9 ţări)

1: Vladimir Menshikov Rusia – 666 m 1: Joze Cuden Slovenia – 659 m 3: Pavel Krasnov Rusia – 642 mEchipe: 1: Rusia, 2: Slovenia, 3: România

S3A – Individual (31 sportivi, 11 ţări) 1: Sebastian Szulc Polania – 1352 s 2: Drago Perc Slovenia – 1186 s 3: Angel Todorov Bulgaria - 878 sEchipe: 1: Bulgaria, 2: Polania, 3: Rusia

S4A – Individual (34 sportivi, 12 ţări) 1: Krzysztof Przybytek Polania – 840 s 2: Slawomir Lasocha Polania – 806 s 3: Zoran Katanic Serbia – 758 sEchipe: 1: Serbia, 2: Polania, 3: FYR of

MacedoniaS5C – Individual (17 sportivi, 6 ţări)

1: Marcin Bielecki Polania – 1314 p 2:Constantinescu Gabriel România-1297 3: Nica Ovidiu România- 1036 pEchipe: 1: Polania, 2: România, 3: Rusia.

S6A – Individual (34 sportivi, 12 ţări) 1: Leszek Malmyga Polania – 515 s 2: Jurgis Strazdas Lituania – 486 s 3: Anatoly Zemlyanukhin Rusia – 460 sEchipe: 1: Polania, 2: Rusia, 3: Lituania

S7 – Individual (16 sportivi, 6 ţări) 1: Aleksandr Lievykh Rusia – 1018 p2: Constantinescu Gabriel România–957

3: Vladimir Tarasov Rusia – 909 pEchipe: 1: Rusia, 2: România, 3: Polania

S8E/P – Individual (25 sportivi, 10 ţări) 1: Aleksandrs Ojavers Latvia – 3917 p 2: Pawel Janisiewicz Polania – 3877 p 3: Tomaz Starin Slovenia– 3806 p Echipe: 1: Slovacia, 2: Rusia, 3: Slovenia

S9A – Individual (35 sportivi, 12 ţări) 1: Maksim Timofejev Lituania – 1090 s 2: Antonio Mazzaracchio Italia – 1061 s 3: Sergey Romanyuk Rusia – 1002 sEchipe: 1: Lituania, 2: Rusia, 3: Bulgaria

Popa Alexandru CranguSecretarul general al FRMd

Soţii Gica si Gabriel Constantinescu

26

1. Sigla FAI, 2. Echipa Poloniei lastart, 3. Vasil Pavliuc, Slovacia,

4. Ovidiu Nica - Romania

CEi MAI BUNI 10PE ANUL 2011 LA

RACHETOMODELISM

TOP 10 - JUNIORI1 Nica Alexandru C.S.M. Buzau 66372 Mihalcea Radu P.C. Buzau 54893 Constantin Radu C.S.M. Buzau 41644 Constantinescu Mihai .Chimia Buzau 37635 Constantinescu Andi Chimia BUZAU 35196 Manolache Daniel C.S.M. BUZAU 25137 Necula Stefan C.S.Chimia BUZAU 8198 Iftimie Razvan S.C.M. BACAU 6509 Socoleanu Stefan CSTA SUCEAVA 57010 Caloian Petrut P.C. BUZAU 510

TOP 10 - SENIORI 1 Sercaianu Florica C.S.M. BUZAU 51082 Constantinescu Gabriel Chimia Buzau 47553 Nica Ovidiu C.S.M. Buzau 35284 Constantinescu Gica Chimia BUZAU 25945 Botusan Liviu CSTA SUCEAVA 18416 Torodoc Alexandru CSTA SUCEAVA 17437 Sercaianu Lucian C.S.M. BUZAU 16018 Torodoc Dorin C.S.T.A. SUCEAVA 12869 Pricop Victor Mihai Aerostar BACAU 92010 Mereuta Valentina Vointa BUZAU 788

TOP 10 - CLUBURI JUNIORI1 C.S.M. BUZAU 133142 C.S.CHIMIA BUZAU 81013 P.C. BUZAU 64494 C.S.T.A. SUCEAVA 7205 S.C.M. BACAU 6906 C.S. VOINTA BUZAU 3367 AEROCLUBUL ROMANIEI PITESTI 180

TOP 10 - CLUBURI SENIORI 1 C.S.M. BUZAU 107092. C.S.CHIMIA BUZAU 74473 C.S.T.A. SUCEAVA 54684 C.S.VOINTA BUZAU 10405 C.S. AEROSTAR BACAU 9906 AEROCLUBUL ROMANIEI PITESTI 9367 S.C.M. BACAU 6668 P C PLOIESTI 0

TOP 10 - CLUBURI SENIORI SI JUNIORI1 C.S.M. BUZAU 240232 C.S.CHIMIA BUZAU 155483 P.C. BUZAU 64494 C.S.T.A. SUCEAVA 61885 C.S. VOINTA BUZAU 13766 S.C.M. BACAU 13567 AEROCLUBUL ROMANIEI PITESTI 11168 C.S. AEROSTAR BACAU 9909 P C PLOIESTI 0

Marius ConuSecretar federal

INFORMAŢII PRIVINDSTABILIREA

RECORDURILORMONDIALE

Următoarele informaţii suntvalabile pentru stabilirea de RecorduriMondiale sau Continentale la toatesporturile aeronautice.■ Verificaţi pe paginile de înregistrare FAIcare este cea mai bună performanţăanterioară, dacă este cazul, pentru recordulpe care doriţi să o înregistraţi. Nu uitaţi săverificaţi înregistrarea creanţelor în curs deomologare.■ Consultati Codul Sportiv FAI, secţiuneaGeneral a Codului Sportiv FAI şi secţiuneareferitoare la proba de record, pentru aobţine o înţelegere a normelor şi cerinţelede documentare.■ Obţine o licenţă de FAI sportive de la dvs.de control al Organizaţiei NaţionaleAirsport (NAC), dacă nu deţin deja o adresăvalidă.■ Ar trebui să luaţi legătura cu ObserverOficial pentru a discuta despre zbor sausari, precum şi procedurile pentrudocumentarea înregistrare.■. În termen de 7 zile de la încercarea deînregistrata, FAI trebuie să fie notificatăoficial că zbor sau salt a fost reuşită şiprevăzute cu detaliile de bază deperformanţă, folosind, de preferinţăStandard preliminar de înregistrareFormularul de revendicare .■ Trimite o cerere NAC dvs. detaliilecomplete de zbor sau sari (pe formularprescris dacă este cazul), inclusiv oricedovadă necesară, cum ar fi fotografii,barograms.■ După ce CNA dumneavoastră primeşte şiclienţi dosarul cu documentaţia, dosaruldumneavoastră ar trebui să fie certificată caun record national.■ În cazul în care o lume sau înregistrareContinental este în curs de susţinut, CNAdvs. ar trebui să transmită apoi un dosarcomplet la Fairbanks în Lausanne termen de120 zile solicitante că FAI aprobă înînregistrare ca fiind o lume înregistrare sauContinental.■ Vă rugăm să reţineţi că taxele de FAICNA o taxă administrativă de 100 CHFpentru fiecare prelucrare Mondială sauînregistrare dosar Continental. CNA poatedecide să transmită această taxă pereclamaţilor.

27

WORLD CUP - 2011LA MODELE SPAŢIALE

Cele 22 de etapeprogramate ale Cupei Mondiale,au avut loc cu succes, fără nici oanulare.

La toateevenimentele înregistrate la FAIin Calendarul internationalpentru Modele Spatiale pe 2011,au participat concurenţi din 26de ţări din America, Asia şiEuropa (mergem de la vest spreest): Statele Unite ale Americii,Canada, Marea Britanie, Spania,Elveţia, Germania, Italia,Letonia, Lituania, Estonia,Polonia, Republica Cehă,Republica Slovacă, Slovenia,

Spania, Croaţia, Serbia, Macedonia, Grecia, România, Bulgaria,Belarus, Ucraina, Rusia, Uzbekistan şi Kazahstan. Subliniate suntţările care, de asemenea, au fost organizatorii evenimentelor CupeiMondiale. La mai multe concursuri care au fost înregistrate inCalendarul nu s-a participat la clasele S7 şi S8E / P.

Organizatorii au fost foarte corecti în pregătirea şitrimiterea rezultatelor în termen de cateva zile, astfel încâtactualizarea listelor s-a facut după fiecare concurs. Acest lucru acontribuit foarte mult la dinamica acestei competiţii.

Concluziile statistice la Cupa Mondiala – editia 2011comparativ cu anul 2010 sunt:

numărul de concursuri – 104 fata de 96;numărul total de lansari – 6130 / 5914;numărul de sportivi - 1222 / 1219 etc.In general, s-a constatat o creştere a numarului de

competitii cu 8,33% si a numarului de sportivi cu :0,24%Tabele complete cu puncte alocate pentru toţi sportivii

care au cel puţin un zbor oficial sunt disponibile în formatelectronic, pe site-ul FAI - SMhttp://www.fai.org/aeromodelling/space/news blog. Rezultatelefinale au fost distribuite la toate listele Fairbanks SM şi listele deorganizatori WCup.

CONCLUZIE: Dupa cativa ani de progres foarte intensiva venit "saturaţia". A fost observata o variatie mica pozitiva anumărului de concursuri (8,33%) şi o creştere foarte mică aparticipanţilor cu privire la anul precedent (2010) de 0,24%.

Se observă o scădere de -5,93% într-o clasă foarteatractiv S8E / P - aterizare de precizie RC, care necesită regulipotrivite pentru noi interese de sportivi şi technologii noi. Dinfericire, o creştere remarcabilă de 20,18% se observă la claseatractiva S7 - modele la scară redusă. SM W Cup rămâne cel maieficient instrument promovare pentru acest tip de modelare

CLASS S4A –BOOST GLIDERSPlac. Name FAI Licence NAC Total1 JOSIPOVIC Zivan S-044 SRB 3352 KATANIC Radojica 009 SRB 3183 LIPAI Aliaksandr 071 BLR 3184 CHALUPA Jaromír 1097 CZE 2995 PRZYBYTEK Krzysztof 3754 POL 2996 JENKO Marjan S527016 SLO 2957 KATANIC Zoran 008 SRB 2918 POLTAVETS Gennadiy 0951 RUS 285

CLASS S6A – STREAMER DURATION1 KATANIC Radojica 009 SRB 3372 JOSIPOVIC Zivan S-044 SRB 3223 YORDANOV Plamen 00702 BUL 3144 CIPCIC Vladimir S-049 SRB 3135 JENKO Marjan S527016 SLO 3136 WIERZBICKI Konrad 6817 POL 3057 ZGAJNER Mitja S527035 SLO 2958 POLTAVETS Gennadiy 0951 RUS 293

CLASS S7 – SCALE MODELSPlac. Name FAI Licence NAC Total1 KRZYWINSKI Wojciech 1974 POL 3312 STANCEVIC Miroslav S-003 SRB 3313 MENSHIKOV Vladimir 0248 RUS 3264 PAVKA Bedrich 1043 CZE 3075 JOSIPOVIC Zivan S-044 SRB 3006 CIPCIC V Miodrag S-400 SRB 3007 CIPCIC Vladimir S-049 SRB 2818 LIPAI Aliaksandr 071 BLR 280

CLASS S8E/P – RC ROCKET GLIDER PRECISION LANDING1 ZGAJNER Mitja S527035 SLO 335

2 KORYAPIN Aleksey 0160 RUS 3243 CIPCIC Vladimir S-049 SRB 3184 SERGIENKO Grigoriy 0329 RUS 3125 BOBROWSKI Wojciech 6818 POL 3016 WOWRY Edward 2408 POL 2997 TODOROV Angel 00430 BUL 2858 MATUSKA Peter 1096 SVK 273

CLASS S9A – GYROCOPTER DURATION1 LEKOV Boris 00429 BUL 3322 PAVLJUK Vasil 1029 SVK 3243 CHMELÍK Jaroslav 1046 CZE 3124 KATANIC Zoran S 008 SRB 3105 PAVKA Bedřich 1043 CZE 2836 BÜCHL Jonas 2860 GER 2817 MINKEVICH Vladimir 042 BLR 2818 BYRTEK Szymon 6225 POL 280

Srdjan D. Pelagice, dipl.ing. CIAM Space Modele SC preşedinte.

* * * * * * * * * * * * * * *Zâmbete spaţiale

de Silviu Bartiş

28

BIBLIOTECA - CENTRUL DE DOCUMENTARE ȘI INFORMARE

LOC DE CULTURĂ, DESCHIDERE ȘI INTEGRARE

Biblioteca – ”Centrul de resurse pluridisciplinare, care oferăelevilor, cadrelor didactice și comunității locale un spațiu deformare, comunicare și informare, un laborator de experimentarea noilor tehnologii educaționale, un loc de cultură, deschidere șiintegrare”.

Biblioteca (sala de lectură) este spațiul cultural care oferăoportunități pentru dezvoltarea personală și profesională, este uncentru dedicat formării și instruirii elevilor, cadrelor didactice,părinților, comunității locale, iar obiectivul său principal este acelade a întări legătura dintre aceste categorii de utilizatori, oferindu-le tuturor un spațiu special pentru a desfășura diverse activitățiîmpreună.

Centrul dispune de un spațiu generos, suficient pentru catotul să se desfășoare în conditii optime, folosind în principalresursele deja existente, utile în demersul nostru de a iniția șiderula proiecte educative, programe de voluntariat, activități deinformare a părinților și a comunității locale, organizarea deactivități destinate timpului liber etc.

Spațiul este astfel conceput pentru a le oferi tinerilor deplinălibertate și un cadru ideal de manifestare și își dorește să îi aducăîmpreună, pe părinți, elevi, dascăli, comunitatea locală și de ce nu,și personalități și instituții din țară și străinătate. Pe tot parcursulanului școlar, biblioteca pune la dispoziția utilizatorilor un fond decarte bogat și variat, alcătuit din volume din to ate domeniilecunoașterii, scrise, atât în limba română , cât și în limbi decirculație internațională(engleză, franceză, germană), uneleachiziționate cu bani de la buget, altele obținute prin donații,sponsorizări, etc. Utilizatorii sunt beneficiarii noilor tehnologiieducaționale constituite din calculatoare conectate la Internet,televizor, videoproiector, material didactic auxiliar corespunzătorcerințelor actuale.

Un exemplu în acest sens îl constituie colaborarea cuAsociația Internațională ”Mecanique Sans Frontiers – Agir ABCD”,care a contribuit la îmbogățirea fondului documentar al biblioteciicu o donație de aproximativ 4000 de volume în limba franceză.

De asemenea, biblioteca colaborează cu edituri, centre decarte, librării, anticariate, cu ajutorul cărora achiziționeazămanuale școlare, cărți, publicații periodice, CD-uri și DVD-uriimprimate cu lecții interactive, povestiri, cursuri de limbi străine,lucrări documentare, albume, atlase, și altele.

Centrul de Carte Străină Sitka SRL, București și EdituraLongmann, Brașov, au organizat expoziții de carte cu vânzare încadrul colegiului cu sprijinul profesorilor de limba engleză și albibliotecii în urma cărora au rezultat donații de carte. Instituțiilocale care au efectuat donații bibliotecii sunt: InspectoratulȘcolar Județean Dâmbovița, Biblioteca Județeană ”Ion HeliadeRădulescu”, Târgoviște, Editura ”Pandora SRL”, Târgoviște,precum și cadre didactice aflate în activitate sau pensionare.

De menționat este activitatea pe care o desfășoară în sala delectură a bibliotecii domnul profesor Ioan N. Radu, inițiatorul șicoordonatorul ”Societății Științifice Astronautica” și al revistei cuacelași nume, cu sprijinul căruia am alcătuit ”MinibibliotecaAstronautica”, dotată cu lucrări de specialitate: ”Evoluția racheteiîn România – Manuscrisul Conachi”, secolul al XVIII-lea, ”Istoriaastronauticii românești – de la începuturi până la Primul RăzboiMondial”, ”Istoria astronauticii în România”, ”Mic dicționarenciclopedic de astronautică”, ”World space modelling”,”Rachetomodelismul internațional”, colecția revistei semestriale”Astronautica”și altele.

Colaboratorii revistei ”Astronautica”: cadrele didactice,

personalul auxiliar, elevii, părinții, comunitatea locală, contribuiela dezvoltarea relațiilor de cooperare cu instituții și personalitățidin țară și străinătate, prin participarea la diferite activități peteme de astronautică, pe care le promovează prin intermediulInternetului. Principalul mesager este domnul profesor Ioan N.Radu care participă la concursuri și acțiuni organizate de FederațiaInternațională de Aeronautică, a cărui activitate este necontenităși apreciată.

Biblioteca este locul în care se organizează și concursuri, atâtpe plan local, cât și în colaborare cu Biblioteca Județeană ”IonHeliade Rădulescu” din Târgoviște și cu alte școli și colegii subîndrumarea Casei Corpului Didactic a Inspectoratului ȘcolarJudețean Dâmbovița.

Unele dintre activități s-au desfășurat în sala de lectură abibliotecii, cum este cea dedicată celebrării a 160 de ani de lanașterea marelui clasic , Ion Luca Caragiale, altele au avut loc îninstituții de cultură din orașul Târgoviște. Astfel, în cadrulprogramului educațional ”Hai la școala altfel!”, am participat cuun grup de elevi la concursul județean de cultură generală ”Vrei săfii premiat?”, organizat de Biblioteca Județeană ”Ion HeliadeRădulescu”. Elevii s-au situat pe locurile II și III, au fost răsplătiți cudiplome și alte premii, au primit aplauze și au fost incluși înprograme de voluntariat și alte asemenea activități.

Demne de consemnat sunt elevele de la clasa a XI- a E: JitaruMonica și Șerban Loredana, care au obținut premiul al II-lea, iarechipajul alcătuit de Dumitru Ioana și Ungureanu Loredana,premiul a III-lea la acest concurs de cultură generală.

Rezultate bune au obținut și elevele care au participat la ceade-a III-a ediție a Simpozionului Județean ”Pledoarie pentruCarte”, dedicat Zilei Mondiale a Cărții. La secțiunea Eseu cu tema”Cea mai bună pledoarie pentru carte”, eleva Stănescu Andreea,clasa a XI-a E, a obținut premiul al III-lea, iar eleva StaicuGeorgiana de la clasa a X- a F, mențiune la secțiunea rec itare.

Legături de colaborare se desfășoară cu diferite ocazii și cualte instituții culturale prin efectuarea de spectacole umanitare,vizite documentare la muzee, monumente istorice, participarea laacțiuni de voluntariat, lansări de cărți, organizate în și prinintermediul bibliotecii, prin care elevii au posibilitatea de a semanifesta liber.

Nu în ultimul rând, biblioteca a încheiat un Protocol departeneriat cu Biblioteca Universității Valahia din Târgoviște,reprezentată de director, conf. dr. Agnes Erich, cu scopul de aperfecționa activitatea profesională a angajaților celor douăinstituții, schimb de experiență și a avea o mai bună colaborare.

Biblioteca, bibliotecarul, susține, sprijină orice fel de acțiune,activititate destinată promovării interesului pentru carte, lectură,întrebuințând toate mijloacele care-i stau la îndemână, pentruatingerea obiectivelor preconizate, astfel încât să fie menționată”loc de cultură, deschidere și integrare”, așa cum răzbate până lanoi din învățăturile marelui om de cultură Nicolae Iorga, înlucrarea ”O viață de om”.

”O, sfintele mele cărți, mai bune și mai rele, pe care soartaprielnică mi le-a scos înainte, cât vă datoresc că sînt om, că sîntom adevărat...cu cîtă nesfîrșită iubire, cu cîtă nesățioasă patimă v-am cules de pe toate drumurile....pentru a face din voi.....bisericacelor patruzeci de mii de glasuri care înalță același imn, pestemargenile morții cui v-a scris, acelui mare și nobil sfînt, martirtotdeauna, care e idealul uman”.

Bibliotecar, Maria Nicoară

29

INFO - ASTROPLANETA MARTE

Perioada rotaţiei planetei Marte, are mişcarea sade revoluţie în jurul soarelui TM = 683 de zile pământeşti.

Să se determine forţa care acţioneaza asupraplanetei Marte cauzată de atracţia gravitaţionala exercitatăde soare asupra sa. Dacă distanţa de la Pământ la soareeste 1,5 x 10 11 m. Se cunosc k = 6,67 x 1011 Nm2/ kg, mM =6.59 x 1023 kg, mS=1.98 x 1030 kg.

Rezolvare clasica:

SPP

PSP

PSSP r

Tm

r

mmkF

2

2

2

4

SMM

MSM

MSSM r

Tm

r

mmkF

2

2

2

4

2

32

3

2

2

2

2

365

683

P

M

SM

SP

M

P

T

T

r

r

T

T => 52.1

SP

SM

r

r

NFr

mmkF SM

SM

MSSM

212

1068.1

Petrescu Adelaida

Rezolvare in limbaj C++

# include <iostream.h># include <conio.h># include <math.h>// Algoritmul se poate aplica si pentru celelalte planete// Nu se iau in considerare campurile cu "//", sunt doar informative void main(){ clrscr(); const pi=3.14; //defineste pi=3.14 ca val. constanta int Tm, Tp; //Tm- misc. de rev. palnetei Marte long double k, masa_marte, masa_soare, masa_pamant; long int Rsp,Rsm; //Dist. dintre Soare si Pamant, Marte long double Fsp, Fsm, x; //x=raport dintre cele 2 distante cout<<"Introdu k:"; cin>>k; cout<<"Perioada de rotatie (in jurul soarelui) a lui Marte: "; cin>>Tm; cout<<"Perioada de rotatie (in jurul soarelui) a Pamantului: "; cin>>Tp; cout<<"Masa Soarelui: "; cin>>masa_soare; cout<<"Masa planetei Marte: "; cin>>masa_marte; cout<<"Masa Pamantului: "; cin>>masa_pamant; cout<<"Distanta dintre Soare si Pamant: "; cin>>Rsp; x=Tm/Tp; Rsm=Rsp*x; //Functia pow(x,n) ridica un pe x la puterea n;x,n – nr. Reale/intregi/double Fsp=masa_pamant*Rsp*(4*pow(pi,2)/pow(Tp,2)); Fsm=k*(masa_pamant*masa_marte)/pow(Rsm,2);cout<<"\nForta care actioneaza asupra Pamantului:"<<Fsp;cout<<"\nForta care actioneaza asupra planetei Marte:"<<Fsm; getch();

Ionut Dogaru Daniel, clasa a XI-B

Rezolvare in Visual Basic

Imports System.MathModule Module1

Sub Main()Const pi = 3.1400000000000001Dim Tm, Tp As UIntegerDim k, masa_marte, masa_soare, masa_pamant, Fsm, Fsp, x As

ULongDim Rsp, Rsm As UIntegerConsole.WriteLine("Introdu k: ")

k = Console.ReadLine()Console.WriteLine("Perioada de rotatie (in jurul soarelui) a lui

Marte: ") Tm = Console.ReadLine()

Console.WriteLine("Perioada de rotatie (in jurul soarelui) aPamantului: ") Tp = Console.ReadLine()

Console.WriteLine("Masa Soarelui: ") masa_soare = Console.ReadLine()

Console.WriteLine("Masa Pamantului: ") masa_pamant = Console.ReadLine()

Console.WriteLine("Masa planetei Marte: ") masa_marte = Console.ReadLine()

Console.WriteLine("Distanta dintre Soare si Pamant") Rsp = Console.ReadLine() x = Tm / Tp Rsm = Rsp * x Fsp = masa_pamant * Rsp * (4 * Math.Pow(pi, 2) /Math.Pow(Tp, 2)) Fsm = k * (masa_pamant * masa_marte) / Math.Pow(Rsm, 2)

Console.WriteLine("Forta care actioneaza asupra Pamantului: "& Fsp)

Console.WriteLine("Forta care actioneaza asupra planeteiMarte: " & Fsm)

Console.ReadKey()End Sub

End Module

Ionut Dogaru Daniel, clasa a XI-B

PERIOADA DE REVOLUŢIE A LUNII

Calculaţi perioada de revoluţie a Lunii în jurulPământului cunoscând acceleraţia terestră a căderii libere , razaPământului =6400 km şi distanţa Pământ-Lună R=384000 km.

Rezolvare.Principiul fundamental se scrie:γmM/ =m(4 )R, dar =γM/ ,astfel încât rezultă:T=2 =(2 R/ ) =27,4 d

Rezolvare C++

#include<iostream.h>#include<math.h>#define g0 9.8#define R0 6400000#define R 384000000#define PI 3.14void main(){float T,zile;T=(2*PI*R/R0)*sqrt(R/g0);zile=T/86400;cout<<”Perioada de revolutie a Lunii in jurul Pamantului este de“<<zile<<” zile”;}

Mănica Flaviu

30

PROBLEME PROPUSE

1. O găleată cu apă este rotită în planvertical la suprafaţa Lunii. Să se calculezefrecvenţa medie de rotaţie ca apa din găleatăsă nu cadă. Lungimea firului de legătură cugăleata se dă de 1,35 m.

Dan Dumitrescu

2. Un satelit artificial circular al Luniise găseşte la înălţime H unde greutatea luieste jumătate din greutatea sa pe solul lunar.Să se calculeze înălţimea şi vitezatangenţială a satelitului cunoscândacceleraţia gravitaţională de 1,6 m / s2 şiraza de 1800 km ale Lunii.

Dan Dumitrescu

3. Doi sateliţi artificiali circulari aiPământulu au fost lansaţi la înălţimile H1 şiH2 unde H1 < H2. Să se arate că întreenergiile lor mecanice totale W1 şi W2există relaţia W1 < W2.

Victor Pietriş

4. Cu ce viteză a fost lansat un satelitartificial circular al Pământului dacăraportul dintre energia cinetică şi energiapotenţială a satelitului este de 1 / 6 ? Se dauurmătoarele valori ale Pământului: R = 6400km şi g = 10 m / s2.

Victor Donoiu

5. La ce înălţime şi cu ce viteză trebuielansat un satelit artificial circular alPământului pentru ca el să revină după 16rotaţi icomplete deasupra puctului de lansare.Se vor lua raza Pamâtului egală cu 6400 km şiacceleraţia gravitaţională de 10 m / s2..

Ioan N. Radu

6. Un observator de pe Pământ aconstatat că un satelit artificial circular carese mişca la înălţimea de 200 km, înmomentul trecerii la zenit, avea aceeaşiviteză unghilară aparentă ca şi a unui avionce zbura cu 100 km la oră. La ce înalţime seafla avionul ? ( R = 6400 km şi g = 10 m/s2)

Ioan N. Radu

7. Energia cinetică a unui satelitcircumterestru poate fi calculată în funcţiede energia cinetică a satelitului de zero (h =0) şi de raportul h / R ?

Ioan N. Radu

Problemă rezolvată

EnunţulFie două planete P1 şi P2 avînd

densităţile medii dl şi d2 şi de raze Rl = R2 =r. Considerând cele două planete ca fiindsferice şi că în jurul lor se lansează peorbite circulare doi sateliţi artificiali SI şi S2

la aceeaşi înălţimea h, să se arate căraportul vitezelor celor doi sateliţi este egalcu rădăcina pătrată a densităţilor medii acelor două planete.

RezolvareCei doi sateliţi au vitezele date de

expresile :Vs1 = K . M1 / ( R + h ) adică:Vs1 = K M1 / ( r + h ) (1) şiVs2 = K. M2 / ( R2 + h ) de unde:Vs2= K . M2 / ( r + h ) (2)

Masele celor două planete se exprimăprin:M1 = d1.V1 = d1.(4 pi R1

3 / 3) = 4 pi r3 d1/3M2 = d2.V2 = d2.(4 pi R2

3 / 3) = 4 pi r3 d2 /3Înlocuim expresiile maselor în

relaţiile (1) şi (2) se obţine:Vs1= [4 pi r3 K / 3 (r +R)]1/2

VS2 = [4 pi r3 K / ( r+ R) ] 1/2

Observăm că expresia:4 pi r3 K / 3(r + h) = constantă,pentru că raza – r, înălţimea - h (dinenunţ), iar II şi K sunt constante. Rezultă căraportul vitezelor depinde de densităţilemedii a planetelor şi este direct proporţionalcu rădăcina pătrată a acestora.

Rezolvare: Adrian GEORGESCU

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

CALENDAR ASTRONOMICluna MAI

• 05, 06 mai 2012 - Ploaia de meteoriţiAquaride Eta. Aquaridele Eta produc deobicei aproximativ 10 meteori pe oră. Ceamai mare intensitate o are de obicei pe datade 5 si 6.

•05 mai 2012 - Mercur in opozitie cuSaturn.

• 06 mai 2012 - Luna Plina. Pamantulva fi intre Soare si Luna, si deci, Luna va fipe deplin luminata aşa cum se vede de pePamant. Această fază are loc la 05:35 oraRomaniei.

• 20 mai 2012 - Luna Noua. Luna va fiîn mod direct între Pământ şi Soare şi nu vafi vizibila de pe Pământ. Această fază areloc la 01:47 ora Romaniei.

- Eclipsa inelara de Soare. Nu va fivizibila in Romania dar am mentionat-o. Vaîncepe în sudul Chinei şi se va muta spreest, prin Japonia, nordul Oceanului Pacific,precum şi în vestul Statelor Unite.

• 21, 22 mai 2012 - Mercur inconjunctie cu Jupiter.

Prof. Adeleida Pătraşcu

CINE ŞTIE ASTRONAUTICĂRĂSPUNDE

Răspunsuri

1. Se numeşte sferă cerescă osuprafaţă sferică imaginară, cu o razăarbitrară, pe care proiectăm poziţiile aştrilorcereşti. Noţiunea de sferă cerească sefoloseşte la măsurători unghilare pe cer,înlesneşte observarea celor mai simplefenomene cereşti aparente, diferitelecalcule, de exemplu calcularea timpuluirăsăritului şi apusului aştrilor.

2. Verticala care trece prin ochiulobservatorului întâlneşte sfera cerească lazenit.Zenitul este punctul cel mai înalt situatdeasupra capului observatorului. Direcţiaverticalei este dată de firul cu plumb.

3. Vitezele mişcării corpurilorcereşti faţă de Pământ, pe direcţia razeivizuale se determină cu ajutorul analizeispectrale, pe baza principiului Doppler –Fizeau. Potrivit acestui principiu, dacă sursade lumină se apropie de observator, liniilespectrale se deplasează spre violet,.iar dacăse îndepărteză de observator liniile spectralese deplasează spre roşu. Deplasearea liniilorspectrale este mai mare sau mai mică, înfuncţie de viteză şi poate fi măsurată.

4. Luna este singurul corp cerescnatural care se roteşte în jurulPământului.Intervalul de timp în care lunaface o rotaţie completă în jurulPământului,în raport cu stelele,se numeştelună siderală; durata ei este de 27 1/3 zile.

5. Luna îşi schimbă aspectul (prezintă diferite faze) deoarece ocupădiferite poziţii faţă de Pământ şi de Soare.Luna este un corp opac, de formă sferică.Când ea este în conjuncţie cu Soarele, eaeste invizibilă; această fază a Lunii senumeşte lună nouă.

6. Intervalul de timp dintre douăconjuncţii succesive ale Lunii şi Soareluisau dintre două faze consecutive de acelaşinume se numeşte lună sinodică. . Lunasinodică este mai mare decât luna siderală.

Prof. Nina Simionescu

Grigore Cristina, clasa a V-a

31

FOTOTECA NOASTRA

StangaSus. Srdajan Pelagic si Marius Conu la

deschiderea Campionatului European de ModeleSpatiale de la Buzau, Romania

Mijloc. Joce Cuden si Tone Sijanec din Slovenia larampa de lansare.

Jos. Echipa de juniori a Romaniei CampioanaEuropeana la Micromodele

DreaptaSus,Trei veterani: Jurek Ľubomír– Slovacia,

Ioan N Radu – Romania si Marin Georgiev – Bulgaria.Mijloc. Premiantii de la clasa S3A. 1: Mariyana

Savova - Bulgaria, 2: Jordi Lopez – Spania, 3: MiroslavPetrovic, Serbia

Jos. Echipa Bulgariei de la clasa S3A ocupantaprimului loc la Campionatul European din Romania.

Cosmofilatelie.Astropoezii

Mocanu Irina, clasa a IX-a BGrigore Cristina clasa a V-aDicu Andrei, clasa a V-aAmuza Andrei, clasa aV-aNita Andrei clasa a V-a

Prof. Caibar Luiza